Teza de licenta Inginerie si managimentul zacamintelor minerale UTM 2011 (2)

Tehnologia de extragere a calcarului din

blocul C2-XIV a zacamintului

Cricova-1UTM FCGCIMZM-0715

Mod Coala Nr. document Semn. Data

Beţ N.

Aprobat

OrlovS.

Orlov S

Contr. norm.

9 92

Elaborat

Controlat

Litera Coala Coli

CUPRINS

INTRODUCERE.............................................................................................................11

1. DESCRIEREA ZĂCĂMÎNTULUI................................................................................13

1.1 Localizarea zăcămîntului..........................................................................................13

1.2 Geologia zăcămâmtului............................................................................................14

1.3 Caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor...............................................................20

1.4 Caracteristica hidrogeologică a zăcămîntului (bilanţul apelor).................................22

1.5 Calculul rezervelor...................................................................................................24

1.6 Încadrarea în normele de calitate industrială a zăcămîntului...................................25

1.7 Condiţiile de exploatare a zăcământului..................................................................30

2. DESCHIDEREA ŞI PREGĂTIREA ŞI EXPLOATAREA ZĂCĂMÂNTULUI CRICOVA-

1, BLOCUL C2-XIV.........................................................................................................33

2.1 Productivitatea şi durata de activitatea, regimul de lucru........................................33

2.2 Deschiderea zăcămâtului.........................................................................................33

2.3 Săparea lucrărilor de deschidere.............................................................................34

2.4 Pregătirea zăcământului Cricova-1.................................................................35

2.5 Dimensiunile camerilor şi pilierilor............................................................................38

2.6 Descrierea metodei de exploatare...........................................................................45

2.7 Alegerea metodei de exploatare..............................................................................47

2.8 Operatiunile de taiere...............................................................................................51

2.9 Indicatorii tehnico-economici a tăierii.......................................................................54

2.10 Organizarea muncii în abataj.................................................................................55

2.11 Calculul normei complexe de producţie.................................................................56

2.12 Susţineri în abataj .................................................................................................64

2.13 Calculul pierderilor normative pentru anul 2011 şi a pierderilor reale pentru 9 luni

ale anului 2010...............................................................................................................67

3. TRANSPORTUL ŞI UTILAJUL TEHNOLOGIC..........................................................69

4. AERAJUL MINIER.....................................................................................................73

4.1 Sisteme de aeraj......................................................................................................73

4.2 Calculul debitului de aer...........................................................................................74

UTM 521.5 001 ME

Mod

Coala

UTM 521.5 001 MECoala Nr. document Semn. Data

10

5. CALCULUL ECONOMIC............................................................................................77

5.1 Calculul costului unitar de producţie a blocurilor de calcar la nivelul abatajului

.......................................................................................................................................77

5.2 Eficienţa economica a explotarii rezervei blocului C2-XIV...............................81

6. PROTECŢIA MUNCII.................................................................................................87

6.1 Norme de protecţie a muncii...........................................................................87

CONCLUZII ŞI PROPUNERI.........................................................................................91

BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................92

ANEXE GRAFICE..............................................................................................................

Mod

Coala


11

INTRODUCERE

Lucrările de extragere a zăcământelor de substanţe minerale utile sunt practicate înca din

antichitate şi au evoluat în timp de la despinderea unei roci dintr-un masiv cu ajutorul unui

bolovan de piatra sau a unei bâte de lemn, la exploatarea zăcământelor prin mecanizarea

lucrarilor miniere.

Lucrarea înglobează cunoştinţe teoretice şi practice, care întregite de partea grafică

prezentată în figuri, fotografii şi anexe, clar şi sugestiv permit explicarea metodei de exploatare,

a proceselor tehnologice precum şi eficienţă economică a minei de calcar Cricova-1. Lucrarea

este orientată catre urmărirea, explicarea şi argumentarea alegerii tehnologiei de exploatare a

calcarului în subteran, care influentată de progresul tehnico-ştiintific a suferit diverse modificari

odată cu implimentarea tehnologiilor moderne, care a condus la sporirea capacitaţii economice a

industiei miniere.

Această lucrare este susţinuta de motivul ca resursele de substanţe minerale utile asigură

populaţia cu diverse produse şi materii prime, ale căror consum are tendinţa de creştere odata cu

dezvoltarea economica. Scopul lucrarii este de a cerceta şi de a s-e informa despre tehnicile de

extragere a calcarului, de optimizarea procesului de lucru, şi alegerea unei variante tehnico-

economice avantajoase .

Tema lucrarii e dezvoltată în 6 capitole care cuprind mai multe paragrafe.

Primul capitol „Descrierea zăcământului” prezintă date despre localizarea zăcământului,

limitele lui, descrierea geologică şi hidrogeologică a minei, caracateristicile fzico-mecanice ale

rocilor , calculul rezervelor precum şi încadrarea zăcământului în normele indsutiale de calitate.

În capitolul doi „Deschiderea, pregatirea si Exploatarea zăcământului Cricova-1, blocul

C2-XIV” este prezentată varianta de deschidere şi sapare a lucrarilor miniere si sunt descrise

variantele proceselor tehnologice necesare pentru extragerea pietrei de calcar, organizarea

muncii în abataj, calculul normei complexe de producţie, prezentarea variantei de susţinere a

lucrarilor miniere etc.

Capitolul trei „Transportul şi utilajul tehnologic” redă caracteristicile de baza a maşinilor

şi utilajelor folosite pentru dobindirea substanţei minerale utile.

În al patrulea capitol „Aerajul minier” e descrisă varianta de aeraj folosită în mină

precum şi calculul debitului de aer necesar pentru a asigura o activitate normala a muncitorilor

şi utilajului.

Mod

Coala


12

În al cincilea capitol „Calculul economic” sânt redate cheltuielile necesare extragerii unui

m3 de calcar precum sş rentabilitatea acestor lucrari miniere.

Ultimul capitol „Norme de protecţie a muncii” sânt redate dispoziţiile generale, cerintele

si responsabilitatile fata de tehnica securitatii muncii.

Mod

Coala


13

1. DESCRIEREA ZĂCĂMÎNTULUI

1.1 Localizarea zăcămîntului

Zăcămîntul de calcar Criccova-1 este localizat în raionul Criuleni a Republicii Moldova

la 13-15km nord de oraşul Chişinău. Zăcămîntul dat este situat în bazinul hidrografic a rîului

Ichel, care morfologic este reprezentat de versantul vestic a bazinului hidrografic a rîului Ichel şi

afluentul lui drept. Partea de Est a zăcămîntului este aferentă la conturul calcarului deja extras

din orizontul 80, la Vest el se limitează cu coborîrea plastului mai jos de 40m. Frontiera de Sud

trece de-a lungul traseului Odessa-Bălţi, partea de Nord se întinde de-a lungul satului Porumbeni

şi Măgdăceşti a raionului Criuleni.

Zăcămîntul este amplasat în limitele de Sud-Vest a subregiunii centrale a Republicii

Moldova, caracterizată prin forma reliefului de tip podiş, pentru care sunt caracteristice procesele

de eroziune cele mai intense pe teritoriul Republicii Moldova. Tot aici apar apele înguste şi

stratificate, se evidenţiază pante cu risc de alunecare întreăiate de hârtoape, cîmpiile în regiunea

dată sunt largi şi drepte.

Clima regiunii este temperat continentală cu prelungirea mare a perioadei călduroase şi

cu ierni blînzi. Temperatura medie a aerului consituie 8°C cu maxime Vara +39°C şi minime

Iarna -32°C . Temperatura medie a celei mai reci luni ale anului, Ianuarie etse de -3°C şi celei

mai calde luni a anului Iulie +21°C. Durata de strălucire a soarelui este de 2100-2200 ore.

Bilanţa radioactivă anuală atinge 50-52 kcal/cm2 perioada caldă a anului 43-44 kcal/cm2, iar în

perioada rece 8-9 kcal/cm2.

Căderea medie a precipitaţiilor în zona zăcămîntului constituie 450-500 mm în perioada

caldă a anului este de 350-400 mm. Adîncimea medie de îngheţ a solului este de 35 cm cu

variaţii înre 13-80 cm cele mai răspîndite vînturi su n de direcţia Nord-Vest cu viteza maximă de

15m/s şi cea medie de 5m/s . În conformitate cu raionarea geomorfologică a teritoriului

Republicii Moldova, zăcămînt Paşcani este situată în zona seismică cu graduri de intensitate a

cutremurilor de pămînt de 7 grade pe scara Mercalli. Vînturile iarna au orientare Sud-Est, iar

vara Nord-Vest. Durata de acoperire a solului cu zapadă este de aproximativ 60 de zile, înălţimea

stratului de zăpadă atinge 15-20 cm, rezervele de apă în zăpadă ating 40-50 mm. Durata

perioadei de încălzire este de 175 zile şi perioadei cu temperaturi pozitive 150 zile. Îngheţurile

încep în luna octombrie-noiembrie şi continuie pînă în martie-aprilie.

Zăcămîntul Cricova-1 are acces la localităţi de mari dimensiuni cu care face legătura cu

trasee asfaltate. Zăcămîntul dat e localizat într-un raion cu mai multe puncte industriale în afară

Mod

Coala


14

de mina Cricova-1 mai activează minele Chişinău 1 , Chişinău 2, Făureşti şi Goieni şi carierele

Micăuţi şi Ghidighici de piatră spartă.

Utilizatorul de bază a blocurilor de calcar extrase din mina Paşcani sunt organizaţiile de

construcţii din Municipiul Chişinău şi din alte raioane din centrul şi sudul Moldovei.

1.2 Geologia zăcămîmtului

Structura geologică a zonei zăcămîntului Cricova-1este formată din roci specifice etajului

sarmaţian (N1S) şi perioadei cuaternare. Sedimenele sarmaţiene în regiunea zăcămîntului au o

extindere destul de largă, prezenţa faunei bogate contribuie la împărţirea etajului sarmaţian în 3

subetaje: inferior, mijlociu şi superior.

Subetajul sarmaţian inferior (N1S)

Subetajul sarmaţian inferior se găseşte la adîncimi medii şi este descris numai prin foraje

geologice. Acest subetaj este caracterizat prin prezenţa calcarelor detriice, oolitice, cochilifere

observate la adîncimi mai jos de nivelul rîului Ichel cu 40-45 m avînd grosimea în jur de 5 m.

Subetajul sarmaţian mijlociu (N1S2)

Tipurile de sedimente a subetajului sarmaţian mijlociu au o extindere destul de largă, ele apar

în cîmpiile rîurilor şi în rîpi. Rocile acestui subetaj formează un strat continuu amplasat pe

formaţiunile subetajului sarmaţian inferior. Hotarul între aceste subetaje este format desul de

condiţionat, după schimbul formei şi faunei a moluştelor. Se întîlnesc mai multe ipuri de calcar

oolitice, detritice şi compacte în partea de jos iar în partea superioară sunt argile cu argilit de

culoare sură, sur-închis cu intercalaţii de nisip cuarţos grosimea medie a lor este de 45 m ce este

caracteristic acestui subetaj, deasemenea sunt prezente calcare recifale care au apărut în urma

adîncirii lente a fundului mării.

Subetajul sarmaţian superior (N1S3)

Condiţiile geologice a acestui subetaj se caracterizează prin apariţia straturilor continui de

nisipuri cu granule mici de culoarea galben-brun şi argile compacte cu aspect verde-brun,

adîncimea medie a acestor straturi constiuie în medie 70 m .

Sedimentele cuaternare (Q)

Structura geologică a acestei sedimentări este formată din roci eluvio-deluvionare şi

aluvionare. La baza rocilor eluvio-deluvionare se găsesc argilele nisipoase în reuniune cu

carbonaţii formănd o culoare brună si galben brună. În regiunea zăcămîntului aceste roci se pot

observa chiar la suprafaţă pe pantele versanţilor şi a rîpelor unde ajung la grosimi de 25-30 m.

Formaţiunile aluvionare sunt caracterizate de nisipurile argiloase, mîloase şi pietriş, întîlnite în

albia inferioara şi superioară a cursului rîului Ichel.

Mod

Coala


15

După prospecţiunile geologice efectuate pe zăcămîntul Paşcani s-a constatat că virsta

zacamintului este din perioada cuaternara si neogena. Zacamintele mai vechi sunt amplasate la

adincimi mai mare si nu au fost studiate in urma prospectiunii geologice. Acumularile neogene

sunt reprezentate de doua tipuri de zacamint geologogenetice:

-carbonifer inferior

-argilo-nisipoase superior

În partea de Est a terenului, stratul carbonifer este reprezentat de doua tipuri de zăcământ de

faciesuri litologice :

-recifal

-organogen

Calcarul recifal a aparut în rezultatul activitaţii organismelor marine şi coralilor,

moluştelor, algeelor şi este reprezentat de calcar cochilifer de culoare sur-deschis microgranular,

uneori premetamorfizat foarte dur.

Pe harta structurală a acoperişului zăcămintelor recifale se observa ca în limitele terenului

examinat calcarele carbonifere sunt reprezentate de trei creste care se unesc între ele şi formeaza

o acumulare de calcar recifal unica. Dimensiunile acestei formaţiuni este de 24000 m de la Nord

la Sud şi cu latimea 350-400 m. În urma acestor lucrari au fost examinate partea de Nord de Vest

şi de Est. Partea de Nord este limitata de forajele Nr.782 si 54. Frontiera de vest a calcarelor

recifale este instalată de inteprolarea forajelor Nr. 782, 20, 44, 774, 763, 764. 773, 777, 786, 749,

744, 753 si 795 în urma cărora a fost descoperit calcarul recifal şi forajele Nr. 792, 793, 21, 790,

768, 783 si 778 care nu au descoperit zăcăminte de calcar. Flangul de est este limitat de forajele

532, 107, 745, 132,7 43, 752, 692.

Acoperisul zăcămintului de calcar este accidentat, cea mai înalta curbă hipsometrica este

fixată în zona axială a anomaliilor: pe creasta sud-vestică în preajma forajelor 751 si 138 la

adâncimea de 43m-47,2 m , la sud-est in zona forajelor 745 si 743 la adincimi de 57,9m-53,2 m ,

la nord în zona forajelor 535, 766 si 533 la adincimi de 51,4m; 54,11m si 52,2 m. Latimea zonei

cu anomaliii nu depaşeşte laţimea de 50 m . O trasatură distinctiva a acoperişului parţii sud-

vestice este adâncirea bruscă spre nord, nord-est şi sud-est şi usor înclinată spre vest.

Grosimea stratului de calcar recifal în limitele zonei variază. Grosimea minima de 1,8m

forajul 754 si 6,8m forajul 786 se gasesc la pereferia de vest a zacaminului , dar spre centru

grosimea acestor acumulări creşte pâna la 24,6m forajul 535 si 26,1m forajul 765.

După cum am mentionat mai devreme zăcământul carbonifer nu e format numai din

calcar recifal dar sunt prezente şi calcare organogene: detrito-cochilifer, detritic, detritico-oolitic

Mod

Coala


16

si altele, care sunt aşezate cu înclinare uşoara spre vest şi nord. Grosimea acestor acumulări

variaza intre 8,6m forajul 766 si 20,3m forajul 736.

Pe restul suprafeţei complexul carbonifer e reprezentat de strate de calcar nubecular,

cochilifer, detritic şi oolitic..

În general relieful acoperişlui zăcământului carbonifer uşor accidentat cu mici adânciri de

la est spre vest. Reperele acoperişului zăcămîntului carbonifer variaza în general în limitele 50-

75. Pe hartă structurala executată pentru acoperişul zacamintelor carbonifere se observa în partea

de nord , centrala şi de sud în zona forajelor 792-782, 790-774 si 794 relieful este accidentat de

adânciri.

Dupa compozitia materialului şi proprietaţile fizico-mecanice a calcarului organogen

putem diferenţia trei orizonturi:

a) Inferior – detritico-nubecular

b) Mijlociu - detritico

c) Superior – predominant detritico-cochilifer

a) Orizontul inferior - este descoperit pe întreaga suparafaţa a zonei de explooarare cu

excepţia flangului estic unde sunt prezente construcţiile recifale. Hotarul de est , este urmarit de-

a lungul forajelor Nr. 792, 790, 765, 760, 767, 535, 778, 544, 749, 549, 751, 693, 087, 083, 747

intersectate de forajele şi sondele Nr. 782, 774, 763, 759, 766, 534, 775, 776, 786, 787, 785, 808,

754, 737, 736, 739 care n-au intersectat acceste acumulari.

În mare parte pe terenul cercetat în orizontul inferior predomina calcarul deritico-

nubecular şi nubecular, în cazuri rare detriic, cochilifer şi detritic-nubecular, cu straturi

intermediare de calcar rifogen, în zona forjelor nr 549, 749, 751, 754, 785, si 787.

Calcarul nubecular- este o roca de culoare sur-deschis, predominat cu granulaţie fina, de

duritate medie, care deseori conţine sraturi de calcar dur, precrisalizat . În unele locuri

zăcămîntul este îmbogaţit cu bucaţi şi parţi întregi de cochilii de moluste. Grosimea calcarului în

orizontul inferior variaza semnificativ. În preajma construcţiilor de corali nu este semnificativă şi

variază de la 3,6m forajul 748 pina la 11,5 m forajul 761. În directia vestica grosimea calcarului

nu se schimba considerabil şi în forajele 750, 797 siuate doar la 120-270 m la vest ea deja

constituie 25,3 m şi 17,5 m .Grosimea reala a acestor zacaminte este neidentificata, din

considerente ca toate forajele nu l-au intersectat. Grosimea maximala descoperita de foraj este de

28,8 m forajul 721.

Acoperisul calcarului din orizontul inferior în majoritatea forajelor de prospectiuni este

fixate la 45-50m . Aceste zacaminte sunt depozitate cu o înclinare nesemnificativă în direcţia

vestică. Punctele cele mai înalte ale acoperişului de 58,68 m 55,47 m respectiv forajul 761, 760

Mod

Coala


17

executate în partea nord-estica şi estica a zonei de lucru, punctual cel mai de jos al acoperişului

orizontului inferior este fixat la 28,6 m si 34,2 m în zona forajelor 547 si 728.

În final trebuie de menţionat ca în unele foraje zacamintele orizontului inferior şi mijlociu

sunt identice , contactul dintre ele este trasat imaginar. Deasemenea în zăcământul detritico-

nubecular a orizontului inferior dupa caracteristicele litologice şi proprietaţile fizico-mecanice

putem evidenţia un plast care se încadrează în normele de calitate industrială a zacamintului.

b) Orizontul mijlociu – zăcământele care formează orizontul mijlociu sunt răspândite pe

întreg teritoriu cîmpului minier, cu exceptia terenului din preajma forajului 775, forat între doua

inaltari recifale. În general el este format din calcare detrito-nubeculare cu starturi intermidiare

de calcare coochilifere şi detritice, deasemenea şi lentile de conglomerat.

Calcarul detrito-nubecular are culoarea sur deschis cu o granulaţie fina, cu duritate medie

şi joasa cu conţinut unitar de cochilii de moluşte şi bucaţi semirotungite. Cu toate acestea rocile

care formează orizontul sunt aşezate haotic, des combinate una cu alta atît pe verticală cât şi pe

orizontală.

Lentilele de conglomerat şi diferite tipuri de calcar recifal de regula se aribuie parţii

superioare a orizontului forajul 746 inervalul 63,8-66,8 forajul 800 interval 40,7-43,5 m forajul

779 intervalul 41,2-43,5 forajul 780 intervalul 43,9-45,5 si altele. Grosimea lentilelor se schimba

în limite considerabile de la 0,5m forajul 749 pina la 9,1 m forajul 689. Aceasta rocă cu duriate

mare este reprezentate în unele cazuri de calcare rifogene mshankovo-nubeculare, în altele de

bucaţi semirotungite.

Acoperisul acestui orizont în majoritatea forajelor se orienteaza la înalţimea 50-65 m .

Aceste roci sunt asezate cu o înclinare nesemnificativa la est şi nord-est. Cele mai înalte puncte

cu cotele de 64,8 m 65,7 m 70,8 m 64,3 m 67,4 m înregistrate în forajele 763, 743, 740, 738,

735, forate în partea de est a terenului cercetat. Cel mai jos nivel a acoperişului zacamintului se

afla la înaltimea 34,4 m înregistrat in zona forajului 547 forat in parte de est a cimpului minier.

Trebuie de menţionat ca pe flangul de est a câmpului minier cercetat şi anume forajele 766, 762,

786, 549, 751, 754, 753, 752, 744, 743, 742, 740 rocile care formeaza orizonul mijlociu

înconjoara corpul recifului.

Grosimea rocilor care formeaza orizontul mijlociu nu este constantă şi variaza de la 3,8 m

forajul 761 pîna la 20,2 m forajul 750. Cel mai subţire strat de roca se afla pe flangul de est a

cîmpului minier, aici în forajele 759, 760 si 761 grosimea orizontului mijlociu nu depaşeşte

3,8-6 m, dar în zona forajului 775 lipseste. În direcţia sud şi vest de la constructiile recifale

grosimea acestor roci creşte, grosimea maximamă fiind de 18,4 m forajul 549 17,4 m forajul 794

20,2 m forajul 750 16,2 forajul 797 şi deasemenea 19m forajul 553 , amplasate aproape de

Mod

Coala


18

presupusa fisura tectonică. Apropo anume zona forajului 553 etse singurul loc de pe înreg

câmpul minier unde partea inferioara a orizontului mijlociu e compusa predominant din calcar

detrio-oolitic de culoarea neagră.

În concluzie trebuie de mentionat ca cimpul minier in zona forajelor 558, 791, 793, 792,

545, 544, 785, 787, 786, 728, 727, 796, 754, 753, 744, 743, 742, 692 si 738 rocile care formeaza

orizontul mijlociu dupa caitaţile fizico-mecanice şi litologice corespund normelor de calitate

industrială a zacamintului.

c) Orizontul superior- acest orizont este descoperit de aproape toate forajele cu excepţia

două parcele în partea de nord a cîmpului minier. La nord acest teritoriu se întinde în zona

forajelor 763 , 759, 760, 761, 773, 783, 799, 767, 766, 762 şi în centru acest teren în zona

sondelor 750, 749, 549, 751. Rocile care formează orizonul superior în mare masură sunt

reprezentate de calcare detrito-cochilifer şi cochilifero-nubecular cu straturi secundare de tipuri

de calcar oolitic şi cochilifer. Ele sunt formaţiuni maritime de culoare sura sur-inchis în unele

locuri datorita hidrohidului de fier, brun si chiar roşu-brun, care se deosebesc prin divertisment a

caracteristicii de cimentare a granulaţiei , cantitaţii si caracterului înglobarii.

Cu toate acestea este depistată legitatea în construcţia litologică a orizontului superior.

Astfel în parea de nord a câmpului minier în zona sondelor 769, 768, 764, 790, 781 se deosebeste

o parcela unde orizontul superior este reprezentat predominant de calcare detritico-nubeculare, în

partea centrala a parcelei sondele 785, 787, 786 , 766 orizontul superior este compus din calcarul

cochilifero-nubecular cu substraturi de calcar detritic, în partea de sud-est în zona sondelor 735,

736, 738, 741, 742, 743, 744, 752, 755 orizontul superior este format din calcare detritico-

oolitice cu substrate de calcare detritico-cochilifer si detritico-nubecular. Pe restul câmpului

minier orizontul e format predominant din calcare detritico-cochilifere.

Câteodată printre rocile menţionate în formă de lentile se gasesc bucaţi de calcar recifal

puternic cimentat cu bucaţi semirotungite. Rocile care formează aceste lentile în mare parte este

dura pericristalizată. Grosimea orizontului descries variaza de la 0,5 m forajul 747 pina la 11,2

forajul 785 cu grosimi predominante de la 3-6,5 m . Trebuie de menionat ca pe flangul de est în

zona forajului 775 este descoperită o parcela cu grosime foarte mare de 31,8 m .

Curbele hipsometrice acoperisului orizontului superior sunt descrise detaliat la începutul

acestui capitol şi sunt aratate pe harta structurala.

Tot zăcământul carbonifer este acoperit cu sedimente de sarmatiene mijlocii, formate din

argile de culoare sur-inchise, sur-albastrii. Acestsa este un sediment format din strate subţiri de

roci argiloase, care conţin substrate de granulatie fina, de nisip cuaros, sidefos. Partea de sus a

stratului este de naura nisipoasa deosebinduse printr-o nuanţa albastrie, uneori cu straturi greu

Mod

Coala


19

identificabile. Partea de jos e compusa din strate subţiri de argile plastice, foarte grase, pe stratele

careia se observa straturi milimetrice de nisip cuarţos microgranular şi aleoritice. În urma uscării

din aceste argile se desprind placi.

Des în parte de jos a acestei acumulari se intilnesc straturi subţiri de aleorit.

Grosimea argilelor se afla în limite mari de la 0.6m sonda 763 pina la 68.9m sonda 729,

cu grosime predominantă de 20-30m. grosimea minimă înregistrata se gaseşte în sonda 563 –

0.6m ; 773-2,6m; 761- 5,4m; 760-4,4m;767-1,4m s.a. grosimele maxime în flagul de vest în

sondele722-47,7m; 728-47,4m; 729-68,9m.

Acoperisul stratului de argila este situate cu o înclinarea nesemnificativă în direcţia

talvagului grinzii şi se fixeaza în intervalul 70-80m. O astfel de pozitie hipsometrica o ocupa în

zona forajelor 768, 772, 773, 543, unde indicele ei este de 60-63m.

Dupa compozitia geologica şi conditiile de raspindire a rocilor acest teren conform

instrucţiei GKZ se atribuie la grupa a doua de dificultate astfel în rezultatul lucrarilor de

exploarare s-a constatat:

1) Relieful acoperişului zăcământului carbonifer este slab accidentat cu adânciri

nesemnificative în partea de vest şi nord-vest. Cu toate acestea trebuie de

menţionat ca forarea acestor sonde Nr. 724, 725, 726, 733, situate în partea de

sud vest a cîmpului minier dau temei de a presupune existenta fracturilor

tectonice în aceasta zonă: sonda 725 forat în talvagul râpei din acoperisului

zacamintului carbonifer e inregistrata la indicele de 45,8 m ceea ce ese cu 10 m

mai mai sus decit sondele invecinate Nr. 724, 726 forate la 100 m vest si est de

ea. O alta fractura tectonica este depistata in partea de nord-vest a liniei

sondelor Nr. 553-560 unde deasemenea este atestata o adincire brusca a

acoperisului rocilor carbonifere.

2) Din numarul elementelor de relief care îngreuneaza aspectul acoperişului

rocilor carbonifere putem menţiona trei ravene de adincire : cea de nord ,

central şi de sud, deasemenea ridicarea parţii de sud-est a câmpului minier.

3) Pe majoritatea câmpului minier ( cu excepţia a doua mici parcele situate in

partea de nord si centrala a terenului) rocile carbonifere sunt reprezentate de

strate de calcare care dupa proprietaţile litologice se impart in trei orizonturi:

inferior- detritico-nubecular, mijlociu- detritico-nubecular cu intercalaţii de

strate de calcar detritico-cochilifer şi recifal, cu conţinut de lentile şi bucaţi

semirotungite de calcar recifal dur , superior- detritico-cochilifer.

Mod

Coala


20

4) Calcarele care corespund normelor de calitate industrială sunt amplasate în

orizontul inferior şi mai puţin în cel de mijloc.

5) Perspectiva creşterii rezervei de zacamint este amplasata în partea de sud-est a

cîmpului minier.

6) Astfel calcarul corespunzator normelor de calitate se întinde la vest de

structurile recifale la limitele indicilor de 36-63,6 m intr-o zona cu laţimea de

200-800 m care se întinde pe 2000m.

Tabelul 1.1 Stuctura litologică a zăcămîntului Cricova I

Nr. Denumirea stratuluiGrosimea

stratului, mCaracteristica stratului

1 Strat vegetal 0,4-1,0

2 Argilă nisipoasă 2,0-24,9

Culoarea galben-surie în unele locuri cafeniu-suriu, cu o consistenţă de tărie medie, prezenţa filoanelor de sare amorfă

3

Argilă galbuie şi verde-surie albastră-surie şi sură

25,1-44,320,1-27,2

Are tărie medie, cu intercalaţii mărunte de nisip, argila este deformată de majoritatea lentilelor alunecătoare

Cu consistenţă dură, compactă, în unele locuri cu intercalaţii de nisip

4

Calcar recifal cochilifer detrito-recifal detrito-cochilifere detrito-oolitic detrito-nubecular nubecularo-cohilifer

4.2-36,8

Un mare procentaj de răspîndire aici îl are calcarul oolitic cu duritate foarte înaltă, culoarea în general este sur-închisă, în unele locuri aproape negru, prezenţa formaţiunilor recifale pînă la 30-40cm grosime.

1.3 Caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor

Caracteristica fizico-mecanică a calcarului

Proprietăţile fizico-mecanice a utilului sunt reglementate de cerinţele GOST-ului

4001-84. Cu condiţiile aprecierii şi condiţiilor tehnice şi rezervelor calcarului zăcămîntului

Cricova-1.

Mod

Coala


21

În capitolul prezent este caracterizată analiza calităţii calcarului util în limitele regiunii de

reexploarare în partea de sud a blocului C2-XIV. Totodată sunt luate în consideraţie rezultatele

de recalculare a categoriei rezervelor în canformitate cu condiţiile tehnice.

În această parte a zăcămîntului au fost luate 129 probe de carotă, dintre care s-au

confecţionat 1452 probe pentru efectuarea cercetărilor în laborator, unde probele au fost

încercate la rezistenţa la compresiune uniaxială în stare uscată, ceea ce prezintă un parametru de

bază care caracterizează calitatea şi proprietăţile tehnologice a calcarului.

Au fost obţinute următoarele rezultate, întroduse în tabelul 1.2

Tabelul 1.2 Caracteristica rezistenţei la compresiune uniaxială a calcarului

Rezistenţa temporară la

compresiune în stare uscată,

daN/cm²

Număr

ul de

probe,

buc

Procentajul

numărului de

probe încercate,

%

<15 48 3,3

15-25 194 13.36

25-35 325 22.38

35-50 458 31.54

50-75 315 21,69

>75 112 7,71

Total 1452 100

O mare importanţă pentru crearea spaţiului minier o au şi proprietăţile fizico-mecanice ale

calcarului, ce servesc ca paremetri de bază la determinarea diminsiunilor camerelor, pilierilor de

susţinere, ancorelor pentru susţinerea tavanului etc.

Procentajul de saturaţie se află în limitele 8,1-16%, cel mai des constituie 9-13%.

Coificientul de îmuiere în majoritatea cazurilor este egal cu 0,6-0,9. Coeficientul de îngheţare a

calcarului se schimbă între 0,86-0,97.

În urma încercării calcarului la comprimarea temporară în stare uscată a calcarelor s-au

obţinut următoarele date, reprezentate în tabelul 1.3

Tabelul 1.3 Carcteristica fizico-mecanică a calcarelor

Locul de

luare a

probelor

Rezistenţa temporară

la compresiune, daN/cm²

Saturarea,

%

Densitatea

aparentă,

kg/m³

Coificientul

de îmuiere

Marca

tarea uscată Starea

Mod

Coala


22

umedăMed. Min.

MKD-4 71,94 62,01 61,15 16,7 1820 0,89 50

MKD-11 87,22 58,82 54,49 11,8 1900 0,67 75

MKD-1 58,55 43,11 26,12 13,2 1880 0,55 35

MKD-22 52,44 54,47 59,62 14,5 1810 0,76 75

MKD-4 70,00 57,61 59,59 14,3 1880 0,85 50

MKD-9 57,48 48,77 51,68 20,1 1820 0,88 50

MKD-15 67,16 52,68 54,51 16,3 1760 0,81 50

MKD-7 67,08 48,67 41,84 11,2 1870 0,60 50

MKD-5 74,25 59,02 50,72 11,1 1810 0,64 50

MKD-8 77,98 66,82 46,39 12,3 1810 0,61 50

MKD-17 67,29 54,68 40,44 22,2 1720 0,66 50

MKD-12 77,03 64,07 39,95 12,1 1810 0,53 50

MKD-10 57,71 45,53 52,27 17,2 1820 0,90 50

MKD-2 58,89 43,21 48,39 16,0 1830 0,83 50

MKD-6 67,38 45,83 56,68 19,2 1670 0,86 50

MKD-13 51,97 40,49 49,28 18,1 1720 0,92 50

MKD-14 98,75 78,67 70,26 15,5 1950 0,71 75

MKD-19 67,18 61,01 53,67 15,8 1770 0,77 50

MKD-20 63,80 50,77 57,73 13,4 1910 0,93 50

MKD-21 59,77 51,01 57,04 19,6 1780 0,95 50

1.4 Caracteristica hidrogeologică a zăcămîntului (bilanţul apelor)

În limitele terenului cercetat apele subterane se atribuie sedimentelor de toate vârstele

geologice.

De sus în jos putem menţiona:

1) Stratul acvifer de depozitări cuaternare- ape aluvionar-proluviale.

2) Complexul acvifer a stratului de sarmat superior- metiosa.

3) Orizontul acvifer atribuit calcarului fisurat, care formeaza stratul carbonifer sarmaţian

mijlociu .

Pe terenul cercetat sedimentele aluvionar-proluviale sunt raspândite în talvagul grinzii.

Reprezentate de argile nisipoase şi nisipuri argiloase. Saturate cu apă sunt parţile inferioare.

Grosimea acestor sedimente atinge 9-11m micşorânduse în directia de scurgere a grinzii.

Mod

Coala


23

Adincimea stratului acvifer variaza în intervalul de la 0-7,5 m. Abundenţa de apa în aceste

sedimente este nesemnificativă. Compoziţia chimica este desul de abila şi depinde de mulţi

factori. Dupa condiţiile de amplasare a apei aceste sedimente aparţin apelor freatice la care

lipseste acoperişul impermiabil. Regiunea de alimentarea a acestor sedimente corespunde cu

regiunea de răspândire a lor. Alimentarea are loc prin infiltrarea apelor pluviale. Direcţia de

scurgere a apelor acvifere în aceste sedimente corespunde cu direcţia maririi erodării grinzii.

Vărsarea are loc în rîulete ( în perioada calda şi secetoasa a anului ) , deasemenea formatiunile

mai vechi situate mai jos de nivelul apei în locuri unde lipseşte startul impermiabil. Regimul

acestor ape depinde în mare masura de factorii fizico-geografici de la suprafaţa.

În limitele cîmpului minier zăcămintele stratelor nedefirenţiate care aparţin sarmatului

superior sunt reprezentate preponderent viu colorate cu galben-sur, argile zgrunturoase cu

straturi intermediare şi lentile amestecate de nisipuri cuarţo-mica, cu granulaţie fina de culori

galben surii. Aceste nisipuri sunt saturate cu apa şi au o raspândire limitata, formeaza lentile de

dimensiuni şi grosimi nu mari şi sunt întilnite la diferite nivele hipsometrice. În legatura cu

aceasta orizonturile acvifere deasemene sunt raspândite razlet şi nu au o oglinda a apei comună.

Alimentarea complexului are loc prin infiltrarea precipitatilor atmosferice. Direcţia de curgere a

apei subterane are loc conform coborîrii nivelului general al rocilor, de la nord-est la sud-vest.

Regiunea de alimentare corespunde cu regiunea de raspândire. Calitatea acestor ape şi condiţiile

de raspîndirea a lor , şi parametrii hidrogeologici nu s-au determinat. În satele Magdacesti şi

Porumbeni aceste ape sunt descoperite de fintini care sunt folosite de localnici ca apa potabila.

Orizontul acvifer din perioada sarmaţiana mijlocie aparţine calcarelor fisurate, are o

raspândire neuniforma şi este principala sursa de aprovizionare cu apa din aceasta regiune.

Adincimea acestui orizont variaza de la 45-75 m.

Regimul acvifer a orizontului sarmaţian mijlociu , condiţiile de raspindire a lui parametrii

principali hidrogeologici şi calitatea componenţei acestei apei au fost studiate în perioada

lucrarilor de exploarare în anii 1983-1985 si 1987-1989 .

Măsurarea nivelului stratului acvifer a permis depistarea nivelului hipsometric a stratului

acvifer la indicele 40,8 m. Variaţiile de nivel sunt de +- 0,2 m.

În sonda 809 forata la sud-estul câmpului minier în centrul blocului de categoria B, au

fost executate masurari in periaoda ianuarie februarie 1990 care au permis stabilirea nivelului

hypsometric a orizonului acvifer la indicele de 34,8 m variatiile nivelului se încadreaza in 0,3 m.

Trebuie de menţionat ca prin suprapunerea observarilor asupra nivelului orizontului acvifer sa

stabilit ca pe flangul nord-estic în regiunea rupturilor tectonice el este mult mai înalt decât în

restul câmpului minier. Posibil acesta este rezultatul scufundarii blocului de nord-vest, în

Mod

Coala


24

rezultatul caruia argilele argilitice au închis drumul spre curgerile subterane formind un perete

natural, ceea ce a condus la ridicarea nivelului apei subterane.

1.5 Calculul rezervelor

Calculul rezervelor substanţei minerale utile a zăcământului dat sunt efectuate în

conformitate cu condiţiile permanente de calcul a rezevelor zăcământului de calcar Cricova-1,

aestat de MOLDTKZ prin protocolul 429 din 30 septembrie 1983.

Condiţiile de raspindire a calcarului, proprietatile fizico-mecanice care corespund

cerintelor GOST 4001-82. Astfel duritatea trebuie sa se încadreze în limitele 15-75 kg/cm2,

grosimea minima a plastului egală cu 2.6m, grosimea maximală a stratelor intermediare intr-un

front de lucru nu trebuie sa depaseasca 0.4m. Calculul rezervelor trebuie efectuat pîna la indicile

+36m, ceea ce este cu 2m mai sus decât nivelul static a orizontului acvifer din perioada

sarmaţiana mijlocie.

Pentru calculul rezervelor pe erenul cercetat din 1987-1989 s-a aplicat metoda blocurilor

geologice, care corespunde mai mult particularitatilor formatiunii geologice a zacmintului si

metoda de cercetare (zacamintul cu forma regulata si uniforma). Aceasta metoda de calcul a

rezervelor este caracteristica pentru zacamintele de calcar.

Clasificarea rezervelor pe caegorii s-a efectuat in conformitate cu gradul lor de cercetare.

Astfel in blocul rezervelor de categoria C1 distanta dintre foraje nu depaseste 200X200m.

Densitatea foorajelor de exploarare sunt adoptate conform conditiilor instructiilor GKZ la gradul

de cercetare si aparenenta rezervelor la o anumita categorie.

Contorul tuturor blocurilor se bazaeza numai pe lucrarile geologice de cercetare. In

calculul rezervelor sunt incluse aproape toate forajele care au descoperit substanta minerala utila

cu exceptia sondelor Nr.721-722-723-732-746-747-756-757-758 forate in afara cimpului minier

cu scopul deerminarii a perspectivei de cresterea a rezervelor in partea de sud-vest si sud a

cimpului minier. In cazul in care forajele cercetarilor anterioare au fost dublate pentru calcul sau

folosit datele forajelor executate in anii 1987-1989.

Calculul rezervelor s-a efectuat pina la indicile +36m ceea ce corespunde conditiilor care

asigura prezenta zonei uscate a substantei minerale utile. Nivelul static a oorizontului acvifer din

perioada sarmatiano-mijlocie este fixat la indicile 34.8m. Luind in seama variatia sezoniera a

nivelului orizontului acvifer si adoptata limita de jos a rezervelor. Calculul rezervelor s-a

efectuat dupa formula :

V=mcp⋅S (1.1)

Mod

Coala


25

unde: V- volumul rezervelor

mcp−grosimea medie a substantei minerale utile in bloc

S- aria blocului

Aria blocului se masoara planimetric pe un plan topografic rigid prin tripla masurare a

conturului.

Grosimea medie se determina ca marimea medie din grosimea substantei minerale utile la

fiecare foraj inclus in calculul rezervelor.

Categoria C2 Blocul 14. Conturul blocului e reprezentat de forajele 570-568-563-792-793-

791-790-765-760-767-772-540-786-787-785-544-806-545-779-784-800-771-770-769-558-565-

567. In interiorul blocului se afla forajele 564-764-768-761-773-783-799-778.

Suprafata blocului constituie 410327m2. Grosimea medie a substantei minerale utile in

bloc 5.8m. Rezervele de substana minerala utila in bloc sunt de 2378.97 mii m3

Tabelul 1.4 Tabelul calculul rezervelor

Nr. Categoria

zezervei

Nr.

blocului

Nr.

forajului

Grosimea s.m.u (m) Aria blocului (

m2)

Volumul

zerevelor (m3

)Pe

foraj

medie

1 2 3 4 5 6 7 8

1 C1 14 570 8,2 5,80 410327 2379897

2 568 7,6

3 563 3,7

4 792 8,2

5 793 9,1

6 791 9,0

7 790 7,3

8 765 2,6

9 760 6,3

10 767 3,0

11 772 5,2

12 540 7,9

13 786 4,8

14 787 8,6

15 785 6,4

16 544 4,0

17 806 7,0

18 545 3,5

Mod

Coala


26

19 779 9,6

20 784 3,4

21 800 5,3

22 771 3,8

23 770 4,4

24 769 3,7

25 558 3,3

26 565 2,8

27 567 4,0

28 564 9,4

29 764 3,6

30 768 9,5

31 761 3,0

32 773 7,3

33 783 5,4

34 799 9,7

35 778 2,6

Total rezerve de categoria C1- 2378.97 mii m3

Concluzie

1. Structura geologica a zacamintului Cricova-1 amplasata in perimetrul satelor

Magdacesti si Porumbeni este format din roci de virsta cuaternara si neogena. Calcarele

corespund conditiilor tehnice pentru exploatarea in blocuri, atribuita stratului carbonifer-

orizontul 50 si reprezentat primordial de calcare detritico-nubeculare.

2. Dupa proprietatile fizico-mecanice si alte calitati a subsantei minerale utile corespund

cerintelor permanente de calcul a rezervelor de calcar din cimpul minier Pascani, adoptate de

TKZ si GOST-4001-84.

3. Conditiile hidrogeologice sunt satisfacatoare penru efectuarea lucrarilor miniere,

deoarece in calculul rezervelor sunt incluse doar calcarele neinundate amplasate mai sus de

nivelul static al orizontului acvifer de virsta sarmatica mijlocie. Nivelul static al orizontului

acvifer in zona cimpului minier este fixat la 34.8-35m. In calculul rezervelor sunt incluse

calcarele raspindite mai sus de indicele +36m.

4. Conditiile miniere de exploatare a zacamintului dau posibilitatea pentru exploatarea

substantei minerale utile dupa sistemul existent la interpprindere cu conditia controalelor

sistematice asupra acoperisului si pilierilor din cimpul minier si executarea lucrarilor de

prevenire a prabusirii lor.

Mod

Coala


27

5. In rezultatul lucrarilor din 1987-1989 se propun la exploatare rezervele de substanta

minerala utila a orizontului inferior a orizoontului 50 in urmatoarul volum: Categoria C1-

2378.97 mii m3

6. Nivelul de cercetare atins pe cimpul minier permite sa fie considerat gata pentru

exploatarea industriala.

7. Cresterea rezervelor de substanta minerala utila a orizontului inferior 50 este posibil in

directii sud-vest si vest de la terenul cercetat in anii 1987-1989.

1.6 Încadrarea în normele de calitate industrială a zăcămîntului

Obiect şi domeniul de aplicare

Prezentul standart SM 252 :2004 ,,Pietre şi blocuri pentru pereţi tăiate din roci’’ se referă

la pietrele şi blocurile pentru pereti (în continuare produse) tăiate din masivele de roci calcaroase

din Republica Moldova.

Produsele se utilizează pentru zidirea pereţilor exteriori, peretilor interiori şi a altor

elemente ale cladirilor şi construcţiilor.

Produsele trebuie utilizate în corespundere cu condiţiile normativelor în construcţii în

vigoare.

Condiţii tehnice de calitate

Produsele trebuie să corespundă prevederilor prezentului standard şi să se producă

conform documentaţiei tehnologice, aprobată în modul stabilit.

Produsele trebuie tăiate din roci cu caracteristicile fizico-mecanice specificate în tabelul 1.5

Tabelul 1.5 Caracteristicile fizico-mecanice a produsului

Caracteristici Condiţii de

admisibilitate

Densitatea medie (masa volumică medie), kg/m3, max. 2100

Absorbţia de apă, %, max. 30

Micşorarea rezistentei la compresiune a rocilor în stare de

Saturaţie cu apă, %, max.

40

Conductivitatea termică W/(mK), la densitatea medie a rocilor:

2100kg/m3

1800kg/m3

1600kg/m3

1400kg/m3

0.93

0.7

0.58

0.49

Mod

Coala


28

Pentru produsele de calitatea 1 marca de rezistenţă la compresiune trebuie să fie

minimum 35daN/cm2.

Pentru produsele de calitatea 2 marca de rezistenţă la compresiune trebuie să fie minimum

25daN/cm2.Rezistenţa la îngheţ pentru produsele de calitatea 1 trebuie să fie de minimum F8

conform NCM F.03.02. Pierderea de rezistenţă la compresiune dupa încercări la îngheţ-dezgheţ

nu trebuie să depaşească 25% sau pierderea de masă maximum 10%.

Numenculatura produselor de la mina Cricova-1

Tabelul 1.6 Productia de baza

Tipuruile si deimensiunile blocurilor de calcar taiate in mina Cricova-1

Tipul Dimensiunile, mm Numarul

de buc intr-un

m3

L l h

1

2

3

390

490

390

190

240

190

188

188

288

72

45

47

Productia auxiliara - piatra spata, nisipul de concasaj rezultata in urma taierii se

foloseste pentru preparare betoanelor, cretei, amestecurilor uscate si in industria avicola.

Productia de perspective- material artificiale fabricate din deseurile miniere (caramizi,

blocuri din betoane usoare)

Abaterile limită admisibile de la dimensiunile nominale şi de la indicatorii de aspect ai

produselor nu trebuie să depaşească valorile specificate în tabelul 1.7.

Tabelul nr. 1.7

Caracteristici

Abaterile limită admisibile, mm, pentru

pietre blocuri

categoria 1

(de faţadă)

categoria 2

(obişnuite)

categoria 1

(de faţadă)

categoria 2

(obişnuite)

Lungimea ±10 ±12 ±15 ±20

Lăţimea şi înălţimea ±8 ±10 ±10 ±12

Perpendicularitatea feţelor, max. 6 10 8 12

Planeitatea feţelor, max. 6 10 8 12

Lungimea ştirbiturilor pe

muchiile colţului deteriorat,

max.

20 50 40 100

Mod

Coala


29

Adîncimea ştirbiturii pe o

singură muchie, max.20 30 40 60

Ştirbitura şi tăietura pe o singură

faţă, max.20 50 40 100

Tăietura incompletă pe două feţe Nu se admite

Ruptura pe o singură faţă

frontalăNu se admite

Fisuri, intercalaţii de argilă şi

marnăNu se admite

Cantitatea de semipietre perechi constituite din jumătăţi perechi nu trebuie să depaşească

10% din lot.

Activitatea specifică efectivă a radionuclizilor naturali (Aef ) în produse nu trebuie să

depaşească 300Bq/kg.

Livrarea produselor trebuie să se realizeze conform specificaţiei consumatorului şi să fie

însoţită de un certificat de calitate conform 5.3.

Marcare

În funcţie de forma produselor inscripţia de marcare se aplică :

pe pietre –pe suprafaţa laterală a pietrelor, pe partea frontală a fiecărui pachet format pe paleta,

în rîndul de mijloc;

pe blocuri – pe suprafaţa frontală a fiecărui bloc.

Pe produse trebuie să fie aplicate urmatoarele inscripţii :

marca de fabrică sau denumirea intreprinderii producătoare ;

calitatea produselor (calitatea 1 sau 2) ;

tipul de produs ;

ştampila serviciului control tehnic de calitate.

1.7 Conditiile de exploatare a zacamintului

Exploatarea zacamintelor determinate se presupune sa se execute predominant in

intervalul indicilor +70 +80 m. Trecerea de la orizontul 80 la oorizontul 50 se presupune sa fie

executat cu ajuorul puturilor inclinate in zona sondelor Nr. 715-739-736. Lucrarile de exploatare

se vor efectua in limitele plastului cu grosimea limitata, pentru aceasa este important sa se tina

cont de conditiile de amplasare a zacamintului.

Mod

Coala


30

Raspindirea zacamintului de calcar este preponderant in pozitie orizontala, ocupind o

pozitie putin mai ridicata in partea de sud est a cimpului minier si in centrul lui. In partea de sud-

est zacamintul este descoperit in zona forajelor Nr. 736-738-741-744 si la indicii de 58.4-63.6 m,

in centrul cimpului minier in zona forajelor Nr. 760-761-764-765-773 la indicii de 58,4-63.6 m.

Inca o parcela cu acooperisul mai ridicat al plastului este atestata in zona forajului 751, avind

indicele de 57.3 m. Formele negative de relief a acoperisului zacamintului suntinregistrate in

zona frajului Nr. 749 – 44.1m , 785- 42.2m , 545-784-800 avind indicii de 39.4-41.3m. Trebuie

de mentionat ca schimbarea nivelului acoperisului nu este intodeauna lina, in unele cazuri

sondele vecine amplasate la disanta de 80-120 m dintre ele ajjunge la 5-6 m. Citeodata aceasta se

intimpla din cauza cresterii grosimii plastului, cu toate ca culcusul zacamintului este orizontal.

Grosimea predominanta a substantelor minerale utile este de 4.5-6m si nuam iin unele

foraje ea se micsoreaza pina la 2.6m (692-728-765-778-794) si se mareste pina la 9-14.4m in

forajele (738-754-768-791-793-796). Schimbarea reliefului acoperisului, culcusului si grosimei

substantei minerale uile trebuie luate in calcul la proiectarea lucrarilor de exploatare.

Substanta minerala utila este reprezentata in principal de : calcare detritico-nubeculare si

nubeculare, care se caracterizeaza cu un continut neuniform de bucati de scoici si cochilii de

molusti. Citeodata aceste componente formeaza acumulari mari si devin elemente principale in

formarea calcarului, formind straturi subtiri de calcar de calcar cochilifer. Exemplu la aceasta

este teritoriul din zona forajelo 750-786-796-799-744 unde plastul contine in acelasi timp si

calcar nubecular si sraturi intermidiare subtiri de calcar detritico-cochilifer. Legatura inre aceste

tipuri de roci carbnifere nu este brusca asa si pe intindere. In unele cazuri in substanta minerala

utila se intilnesc acumulari de bucai mici de cochilii orientate orizontal. Legatura inre ele este

mai mica decit in restul masei de roca de aceea aici are loc stratificarea rocii, aceasta poate duce

la distrugerea unor bucati din blocuri.

Densitatea calcarului se schimba de la 2.65-2.72 g/cm3, porozitatea calcarului variaza

intre 10,4-56,3 %. In general substabta nuberala utila se caracterizeaza cu grad inalt de

monolitizare. Exceptie facind zacaminele de calcar care formeaza substanta minerala utila din

regiunea биогерма, deasemenea in apropierea presupusei fracture tectonice, unde in calcar sint

atestate fisuri verticala in unele locuri de dimensiuni mari. Fisurile de latime mica (pina la 1 cm),

predominant verticale,deseori sint implute cu calcite, uneori cu material carbonifero-argilos

friabil.

Duritatea substanei minerale utile variaza intre 15-75 kg/cm3, de cele mai multe ori dupa

datele din laborator se intilneste roca cu duritatea 15-50 kg/cm2 - 65.5 %. Trebuie de mentionat

ca in substanta minerala utila sunt straturi inermediare de grosimea 1-40 cm care se

Mod

Coala


31

caracterizeaza cu duritate mare (>75 kg/cm2) sau (<15 kg/cm2). Zacamintele asezate deasupra

substantei minerale utile sunt reprezentate diferite tipuri de calcare: nubeculare, detritico-

nubeculare, detritice, cochilifere mai rar recifale. Deasemea ca si in substanta minerala utila aici

se inilnesc acumulari de bucati de cochilii ceea ce poate duce la stratificarea zacamintului.

Stratificarea rocilor care alcatuiesc acoperisul zacamintului sunt asezate in general orizontal,

incrucisata sub unghiuri mici la axa de inclinare. Densitatea calcarelor luata cu grosimea de 5m

deasupra plastului de substanta minerala utila este de 2.68 – 2.72 g/cm3, si porozitatea variaza

intre 22.5 – 44 % . Dupa duritate calcarele raspindite sub substanta minerala utila se

caracterizeaza prin variatii mari. Despre acesta marturiseste prezenta probelor in tot intervalul de

duritate- mai putin de 15 kg/cm2 pina la mai mult de 75 kg/cm2. Cu toae acestea un rol important

il au rocile cu duritatea 20-50 kg/cm2. Spre deosebire de restul cimpului minier, stratul de 5m de

calcar situate deasupra acoperisului substantei minerale utile in partea de sud-est si nord-est a

cimpului minier in zona forajelor 545-727-728-794-797-798-802-809-791 si 793 este reprezentat

preponderant de roci cu duritate mare si medie. Astfel duriitatea a mai mult de 50% din probe

care caracterizeaza acest invelis de 5m este de 35-75 kg/cm2 si mai mul de 75 kg/cm2.

Gradul de fisurare a rocilor acoperitoare este mai mare decit a substantei minerale utile,

despre accesta marturiseste randament mai mic şi calitatea materialului de bază şi ca consecinţă

a acestui fapt reprezentativitate mai mici la m3. In mediu pe cimpul minier acest indicator este de

2.5 mostre pe metru interval testat, u variatii a acestui indicator de la 0.5 la 5.2 mostre pe metru.

Cele mai dificile condiii geotehnologice sunt urmarite in sudul, nord-estul si estul cimpului

minier. In partea de sud a ccestui teren in zona forajelor 692-727-728-749-754-738 , la nord-est

in zona forajelor 564-793 si la est linga forajele 761-767-772.

Variatia compozitiei si duritaii rocii amplasate deasupra substantei minerale utile, cu

locurile determinate de fisuri si tendinta la stratificare, vor avea un efect negativ asupra

stabilitatii acoperisului minier in timpul exploatarii substantei minerale utile. In legatura cu

aceasta la proiectare si executarea lucrarilor miniere este necesar de-a lua in calcul evenimentele

care ar exclude posibilitatea de aparitie a conditiilor care ar putea duce la micsorarea stabilitatii

si ca rezultat a prabusirii acoperisului minier. Este necesar de a se executa un control permanent

dupa pilieri si acoperisul lucrarilor miniere cu scopul de a determina la timp si de-a lua masuri

pentru prevenirea prabusirilor.

Grosimea medie a rocilor asezate deasupra substantei minerale utile se schimba de la

15.2m in forajul 570 la 86.6m foorajul 728, inclusiv afanate de la 7.5m forajul 570, pina la

86.6m forajul 728, stincoase 3.1m foorajul 693 pina la 19.3 foorajul 563. Este necesar sa

Mod

Coala


32

mentionam ca grosimea rocilor stincoase(calcar) deasupra substantei minerale utile in general

constituie in jur de 6-9m si grosimea minimala din frajul 570 este caracteristica pentru frontiera

de nord vest a cimpului minier in zona scufundarii rocilor carbonifere.

Conditiile hidrogeologice pe terenul dat sunt favorabile pentru executarea lucrarilor

miniere.

Asfel conditiile geologice si hidrogeologice pe cimpul minier le putem considera

favorabile pentru deschiderea lucrarilor miniere si extragerea blocurilor de calcar tinind cont de

conditiile sus mentionate.

2. DESCHIDEREA, PREGATIREA ZACAMINTULUI CRICOVA-1

2.1Productivitatea si duratata de activitate regimul de lucru a minei

Capacitatea de lucru, productivitatea si duratata de activitate a minei depinde in mare masura

de volumul rezervelor de bilant, si este ncesar de calculat pentru o organizare mai buna a mincii

si o ridicare mai mare a productivitatii minei.

Tabelul 2.1 Productivitatea si durata de activitate a minei

Volumul rezervelor de bilant,

B ,mln m3

Productivitaea minei,

Qm, m3/an

Durata minima de activitate a

minei, T, ani

4 25 20

Mod

Coala


33

9

13

20

35

50

50

75

100

150

200

25

25

30

35

40

Productivitatea minei poate fi calculata dupa formula urmatoare:

Qm=B∗K π∗103

Tmiim3/an (2.1)

Kπ- Coeficentul de extractie a blocurilor de calcar din rezerva de bilant

Regimul de lucru anual al minei este de 5 zile lucratoare pe saptamina si 2 zile de odihna.

Numarul total de zile lucratoare intr-un an este de 260 zile. Lucrul se produce in 2 schimburi a

cite 7 ore/schimb. Numarul anual de ore lucrate este de 3640 ore/an

2.2. Deschiderea zăcămîntului

Deschiderea zăcămintelor reprezintă un ansamblu de lucrări miniere care asigură accesul la

zăcămînt, făcînd legătura între acesta şi suprafaţă. La stabilirea metodei de deschidere îşi exercită

influienţa trei tipuri de factori :geologici, tehnici şi ecomici.

Factorii geologici sunt: grosimea şi înclinarea stratelor de calcar, adîncimea lor faţă de

suprafaţă, prezenţa accidentelor tehtonice, conţinutul de apă al zăcămîntului şi rocilor

înconjurătoare.

Factorii tehnici mai reprezentativi sunt: mărimea rezervelor industriale, dimensiunile

cîmpului minier, nivelul tehnicii utilizate.

Cei mai importanţi factori economici : nivelul investiţiilor, durata deschiderei

zăcămîntului, şi costul 1m³ de calcar. La stabilirea metodei de deschidere trebuie să se

urmărească realizarea unor investiţii capitale reduse, volum mic de lucrători de deschidere şi

derealizarea lor într-un timp scurt, concetrarea producţiei şi reducerea lungimii lucrărilor miniere

aflate în întreţinere.

Deschiderea cu puţuri înclinate e utilizata in cazul dat

Metoda este indicată a se aplica la strate cu înclinări mici, care sunt situate în apropierea

suprafeţei sau în cazul când în acoperişul stratului de.

În figura 2.1 este ilustrată deschiderea cu puţuri înclinate a unui pachet de strate cu

înclinare mică.

Mod

Coala


34

Puţurile înclinate se amplasează pe stratul din culcuş şi se sapă de la suprafaţă până la limita

inferioară a primului etaj, nivel la care se va săpa galeria direcţională de transport. Din aceasta se

va săpa galeria transversală de transport, care va face legătura cu galeria direc-ţională de

transport de pe stratul din acoperiş.

Pentru evacuarea aerului viciat, la nivelul orizontului de aeraj se va săpa o galerie

direcţională de aeraj pe fiecare strat. Acestea vor fi legate printr-o galerie transversală de aeraj,

care va asigura dirijarea aerului viciat spre puţul înclinat de aeraj.

Avantajele aplicării acestei metode

de deschidere sunt: cheltuielile capitale

iniţiale au volum redus, asigurarea unei

durate reduse de deschidere a minei şi

posibilitatea introducerii unui transport

continuu între abataj şi suprafaţă.

Ca dezavantaje pot fi menţionate:

lungimea mare a puţurilor înclinate şi, ca atare, cheltuieli ridicate cu întreţinerea acestora,

precum şi imobilizarea unei cantităţi însemnate de cărbune în pilierii de protecţie ai puţurilor

2.3 Săparea lucrărilor de deschidere

La alegerea tehnologiei de execuţie a galeriilor se ţine seama de următorii factori:

destinaţia lucrării, profilul şi secţiunea ei, proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor ce vor fi

traversate de lucrare etc.

Cota gurii putului inclinat trebuie amplasat cu cel putin 0.5m mai sus de nivelul max a

apei pentru a evita o eventual inundare a minei,si sa fie dotate cu canal de evacuare a apelor.

Pentru transportul substantei minerale utile cu autobasculata panta putului nu trebuie sa

depaseasca valoarea de 0.08.

Dacă lucrarea este amplasată în roci tari, compacte, derocarea acestora în interiorul

profilului galeriei se va face prin perforare-împuşcare. Pentru simplificarea procesului se

utilizează tehnologia de execuţie cu combina de înaintare, organele de tăiere şi încărcare ale

acesteia realizând dislocarea şi evacuarea rocilor din frontul de lucru.

Amplasarea lucrării în roci neconsolidate sau slab consolidate necesită o susţinerea

prealabilă corespunzătoare, caz în care se va aplica metoda cu palplanşe. Dacă, însă,

lungimea lucrării este mare, se va aplica metoda cu scut.

Pentru execuţia lucrărilor care traversează roci neconsolidate, îmbibate cu apă, se

aplică metodele cu palplanşe şi picoţi şi metoda cu scut. În domeniul perforării au fost

Figura.2.1. Deschiderea cu puţuri înclinate.

Mod

Coala


35

efectuate încercări experimentale privind dezagregarea rocilor cu ultrasunete, perforarea

termică utilizând gaze de ardere cu temperatură ridicată în alternanţă cu jet de apă pentru

răcire, precum şi peforare hidraulică.

Cu toate că derocarea rocilor a fost testată şi cu metode moderne, în metodele frecvent

utilizate sunt prin perforare-împuşcare sau cu combina.

Rolul susţinerii miniere este de a limita deformaţiile pe care tensiunile din masiv tind să

le producă în rocile înconjurătoare şi de a menţine lucrarea minieră în stare funcţională.

Pentru a nu permite dezvoltarea în timp a deformaţiilor, lucrările miniere trebuie susţinute

imediat după ce au fost executate.

Sustintere executate in mina Cricova-1 sint sustinerele cu beton si sustinerea cu ancore.

Ancorele trebuie sa corespunda standartelor de calitate pentru a fi utilizate ca sustineri de lunga

durata. Marca betonului folosit la sustinerele cu beton si ancore este B15. Grosimea mortarului

trebuile sa acopere supafata plasei de armatura cu min 30mm, pentru evita coroziunea metalului.

Grosimea minima a torcretului trebuie sa fie de 200mm, in cazul in care grosimea pentru

sustinerea cu beton depasesct grosimea de 500mm se va folos alta marca a betonului sau alt tip

de sustinere.

2.4. Pregătirea zăcămîmtului

Lucrarile de pregătirea unui zăcămînt urmează lucrarile de deschidere şi cuprinde

totalitatea lucrărilor care au destinaţie deservirea procesului de extragere a sbstanţei minerale

utile prin înpărţirea cîmpului minier în părţi mai mici în vederea ax ploatării. Aceste lucrări,

numite lucrări de pregătire, asigură în acelaşi timp extragerea, transportul, circulaţia si aeraju,

după specificul fiecărei metode de explatare aplicate.

Lucrările independente de metoda de exploatare constituie lucrările de pregătire

principale, fiind reprezentate de galerii direcţionale de etaj şi suitori de panou. Lucrările întilnite

numai în cazul anumitor metode de exploatare sunt numite lucrări de pregatire specifece,

constituite din galerii de subetajsau intermediare, galerii transversale scurte de trecere de la

suitori la abataj, suitorile din abataj, rostogoluri, galeriile de ocol de la pregatirea zăcămintelor

sub formă de coloană şi prebatajele care premerg direct lucrărilor de abataj.

Metodele de pregătire diferă în funcţie de metodele de exploatare aplicate, care sunt

numeroase şi variază de la zăcămînt la zăcămînt.

Schema de pregătire a blocului C2-XIV

Lucrări miniere de pregătire de ordinul I(de trasaj) :

- galerii direcţionale

Mod

Coala


36

- galerii transversale

1. Galeriile direcţionale vezi Figura 2.2

Această galerie serveşte ca galerie de transport si de aeraj.

S1=l⋅h (m2) (2.1)

l-deschiderea camerei (m);

h-înălţimea lucrărilor miniere (m);

S1=6 . 5(7 .5 )m⋅2. 6(2 . 8)m=16 .9(21)m2

Figura 2.2

2. Galeriile transversale vezi Figura 2.3.

S2=16 . 9(21)m2

Figura 2.3

Producţia rezultată din săparea lucrărilor miniere de pregătire ale blocului B-I

Producţia rezultată din pregătiri în cazul stratelor groase conţine numai zăcămîntul:

Apr=V z (m3) (2.2)

Calcule sunt efectuate tabelar consederîndu-se ca lucrări de pregătire de ordinul I galerii

direcţionale transversale.

Tabelul.2.2 Calcule de pregătire

Nr.

crt.

Denumirea

lucrărilor de

pregătire

Numărul

lucrărilor

de preg.

Lungime

(m)

Secţiunea

de săpare

(m)2

Volumul de

lucrare

(m3)

Producţia

rezultate

A, (m3)

0 1 2 3 4 5 6

1 Gal.direc

.

6 1875.1 19.5 36564.45 36564.45

2 Gal.direc

.

11 2261.2 19.5 44093.4 44093.4

Mod

Coala


37

Total pregătire

de ordinul I

ΣI=17 ΣI=4136.3 ΣI=80657.85

Total pregătire ΣLpr=4136 ΣVpr=80658 ΣApr=80658

Indicatorii tehnico-economici ai pregătirii.

1. Lungimea specifică a lucrărilor de pregătire:

ip=∑ Lpr

R i

(m /1000m3)

(2.3)

ip=4136 m

2378970m3⋅1000=1 .738 [m /1000m3]

2.Volumul specific al lucrărilor de pregătire:

j p=∑V pr

Ri

⋅1000 ( m/1000 m3)

(2.4)

j p=80658 m3

2378970 m3⋅1000=33 .9 [m /1000 m3]

3.Ponderea producţiei din pregătiri:

k p=∑ A pr

R i

⋅100 %

(2.5)

k p=80658 m3

2378970m3⋅100=3 , 390

0

4. Costul unitar al lucrărilor de pregătire (vezi tabela) Cunit=…lei

Tabelul 2.3 Costul unitar al lucrărilor de pregătire

Nr.

crt.

Denumirea

lucrărilor

de pregătire

Lungime

lucrării

(m)

Volum

lucrării

VL,

( m3)

Costul unitar de

Săpare

Costul tot.

de săpare

Cs, (lei)

Rezerva

Industri

ală

Ri, (m3)

Costul

unitar al

Pregătirii

Cpr,

(lei/m3)

cs,

(lei/m)

cs,

(euro/

m3)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Mod

Coala


38

1 Gal.dir. 1875.1 36564.5 1070 - 2006357 2378970 1.02

4 Gal.tran. 2261.2 44093.4 1070 - 2419484 2378970 1.02

TOTAL Σ=4425841 Σ=2.04

2.5. Calculul dimensiunilor camerilor si pilierilor de sustinere

Dirijarea presiunii miniere prin lăsarea pilierilor de minereu este una dintre cele mai

simple metode folosite în minerit. Metoda se poate aplica atunci când minereul şi rocile

înconjurătoare au tărie şi stabilitate mare. Aplicarea acestei metode de susţinere mai este

recomandată şi la exploatarea unor zăcăminte de valoare mică (sare, gips, gresie etc.) sau sărace

în componenţi utili, în special cu intercalaţii groase de roci sterile. Lăsarea pilierilor este impusă

uneori de condiţii hidrogeologice grele şi de necesitatea protejării suprafeţei împotriva

pătrunderii în subteran a apei din lacuri, bazine, râuri ş.a. având în vedere că odată cu creşterea

adâncimii de exploatare creşte şi starea de tensiune în roci, putând atinge valori care duc la

apariţia loviturilor de acoperiş. Susţinerea rocilor înconjurătoare cu pilieri de minereu nu se

recomandă la adâncimi care depăşesc 800 m.

Uneori, pilierii de minereu se lasă definitiv în spaţiul exploatat, adică nu se mai extrag,

considerându-se pierduţi definitiv; alteori, după ce şi-au îndeplinit misiunea, se extrag total sau

parţial.

După rolul şi amplasarea lor, se disting: pilieri pentru susţinerea spaţiului exploatat,

pilieri intercamerali şi pilieri de etaj.

Pilierii pentru susţinerea spaţiului exploatat se întâlnesc la exploatarea zăcămintelor de

minereu orizontale sau cu înclinare mică şi servesc pentru susţinerea acoperişului. În funcţie de

starea acoperişului, de valoarea minereului şi de prezenţa intercalaţiilor sterile, pilierii din spaţiul

exploatat pot avea aceeaşi formă şi se pot lăsa la distanţe egale sau pot avea forme diferite şi pot

fi lăsaţi la distanţe inegale. Pilierii cu aceleaşi dimensiuni sunt dispuşi în linie dreaptă sau în

eşicher la intervale de 10-20 m.

Pilierii pot avea formă de stâlp cu secţiune pătrată sau dreptunghiulară sau pot avea forma

unui perete continuu. Lăţimea pilierilor continui este de 10-20 m, iar diametrul pilierilor cu

secţiune circulară este de 4-6 m.

Lăsarea pilierilor în linie dreaptă uşurează transportul cu screperul. În cazul unui acoperiş

cu o stabilitate mai redusă se recomandă aşezarea pilierilor în eşicher.

Mod

Coala


39

Pilierii de formă neregulată aşezaţi la intervale diferite se lasă în special acolo unde

zăcământul de minereu este sărac în componenţi utili şi, de asemenea, unde există intercalaţii

sterile, caz în care vor fi formaţi chiar din roci sterile. Avantajul principal al unei astfel de

susţineri îl constituie pierderile minime de substanţă minerală utilă, iar dezavantajul îl constituie

transportul greu al minereului, în special atunci când se foloseşte screperul.

Pilierii dintre camere se folosesc ca pereţi despărţitori între două camere vecine şi ca

reazem pentru preluarea presiunii transmise de rocile situate în tavanul lucrării. În cazul

exploatării corpurilor groase de minereu, pilierii dintre camere servesc şi pentru executarea

lucrărilor de pregătire.

De obicei, la terminarea exploatării camerelor, pilierii dintre camere se extrag.

Pilierii dintre etaje se compun din tavanul (planşeul) camerei – pilierul situat sub galeria

de pregătire – şi vatra camerei – pilierul situat deasupra galeriei de pregătire. De regulă, tavanul

camerei este format dintr-un planşeu continuu care nu este străbătut de lucrări miniere, spre

deosebire de vatra camerei, care este străbătută de o serie de lucrări, cum sunt camerele de

sfărâmare secundară, pâlniile de evacuare a minereului şi rostogolurile.

În cazul exploatării zăcămintelor cu grosime mare tavanul camerei are o grosime de 8-12

m, iar vatra de 8-15 m. Astfel, înălţimea totală a pilierului dintre etaje atinge 16-25 m. La

exploatarea zăcămintelor filoniene subţiri nu se mai lasă vatră, iar înălţimea tavanului se

stabileşte la 4-5m.

Exploatarea zăcămintelor de minereu orizontale sau cu înclinare mică se face, de cele mai

multe ori, cu camere şi stâlpi (pilieri). În astfel de condiţii, dirijarea presiunii constă în

determinarea deschiderii camerei pentru care tavanul acesteia rămâne stabil şi a dimensiunii

pilierilor care îndeplinesc condiţiile de rezistenţă.

Determinarea deschiderii camerei

Determinarea deschiderii camerei se referă la stabilirea la limită a deschiderii şi înălţimii

bolţii camerei după tensiunile de întindere din acoperiş şi verificarea stabilităţii construcţiei după

tensiunile tangenţiale care apar în colţurile camerei. În cazul în care aceste tensiuni sunt mari (la

deschideri mici ale camerei) urmează a se mări raza de curbură. În fig.7.5 este ilustrată

dependenţa tensiunii în centrul deschiderii camerei de mărimea deschiderii.

Prin metoda fotoelasticităţii s-a studiat variaţia coeficientului de concentrare a tensiunilor de

întindere în acoperişul camerei în funcţie de deschiderea ei şi s-a stabilit că tensiunea cea mai

periculoasă la întindere se află în centrul deschiderii camerei. Se poate constata cu uşurinţă că

numai la deschideri mici ale camerei apar tensiuni de compresiune pe conturul acope rişului.

Mod

Coala


40

Tensiunile de întindere cresc odată cu creşterea deschiderii camerei şi se reduc pe măsură

ce creşte mărimea împingerii la terale .

Relaţia de calcul a tensiunii a latimii camerii pe conturul acoperişului camerei în centrul

deschiderii este:

l=1.41 ∙√ Rr ∙Hρr ∙ n

∙105m

(2.6)

unde: H este adâncimea lucrării, m;

ρr – greutatea volumetrică a rocii, t/m3;

R – Rezisenta rocii la intindere si incovoiere, MPa;

n – coeficentul de siguranta

Relaţia este valabilă în cazul camerelor cu tavan drept.

Dacă forma tavanului este boltită, atunci deschiderea

camerei va fi mult mai mare.

Figura 2.4. Dependenţa tensiunii de mărimea deschiderii: 1 – când coe ficientul împingerii laterale

este 0,2; 2 – când coeficientul împingerii late-rale este 0,4.

Prametrii camerelor miniere

Înaltimea camerilor miniere se stabileste in dependeta de parametrii tehnici ai utilajui

folosit. Pentru masinile de taiat piatra inaltimea constitue: pentru МКД-2605mm, КМГ-2390mm

si pentru КМАЗ-2540mm.

Laţimea minima a abatajului constituile pentru МКД-1- 3250mm, МКД -2- 2000mm,

КМГ-2000mm si pentru КМАЗ-3900mm. latimea maxima a camerelor se ia in dependenta de

tectonica zacamintului si tendinta de prabusire a rocilor. Latimea optimala pentru masina de taiat

МКД constituie 2390, 4970, 7550, 10130 mm. Exploatarea calcarului in mina se executa atit un

abatjele superioare cit si a celor inferioare. Schemele tehnologice de dobindire sint reprezentate

in figura 3.10. Amplasarea masinii de lucru in frontal de lucru se executa in conformitate cu

instructiunile de exploatare a utilajului. Distanta de la marginea celei mai apropiate sine pina la

abataj pentru masinile МКД este egala cu 1500mm.

Calculul pilierilor de siguranta. Studiile efectuate prin metoda fotoelasticităţii au permis

obţinerea unei imagini asupra repartizării liniilor de tensiune în pilierii dintre camere (fig.3.2).

Mod

Coala


41

a b

Figura 2.5. Repartizarea tensiunilor în pilierul dintre camere:

a – imaginea tensiunilor; b – epura tensiunilor.

Imaginea liniilor de tensiune şi a epurei de tensiune σ1, σ2 şi τmax arată că deasupra

camerei, în acoperiş, se formează o zonă a tensiunii tangenţiale reduse, iar în pilieri o

concentrare mare a acestor tensiuni. Din epură se poate constata că tensiunea în secţiunea

pilierului este distribuită în mod neuniform. Conform experienţei dobândite în construcţii, pilierii

de minereu pot fi asemănaţi cu nişte coloane de susţinere (stâlpi), scop în care se admit unele

simplificări şi anume: tensiunea din secţiunea coloanei este distribuită în mod uniform, iar

calculul se face după tensiunea principală normală s1, adică se consideră că distrugerea coloanei

(stâlpului) se datorează forţei care acţionează pe verticală.

Prin analogie cu practica din construcţii, pilierii de minereu se calculează la compresiune

admiţând simplificările arătate. Dacă înălţimea pilierilor este mare se poate lua în considerare şi

greutatea lor proprie, dar numai dacă aceasta reprezintă o mărime apreciabilă în comparaţie cu

aceea a rocilor situate deasupra lor.

O astfel de metodă de calcul a fost propusă de Tournaire şi apoi reluată în 1930 de

Şeviakov. Totuşi, relaţiile propuse de cei doi autori nu pot fi extinse şi pentru cazul când

zăcământul are dimensiuni limitate în secţiune transversală şi urmează să se lase numai unul sau

doar câţiva pilieri. În acest caz, studiile efectuate pe modele arată că rocile din coloana de

deasupra pilierilor de minereu îşi transmit parţial greutatea şi asupra rocilor situate la periferia

zăcământului. Astfel, pilierii situaţi în apropierea marginilor zăcământului vor prelua cu

aproximativ 8-10% mai puţin din greutatea coloanei de roci aflată deasupra lor. Se poate

considera că sarcina care acţionează asupra pilierului este determinată de greutatea totală a

rocilor din coloana care se află deasupra lui.

-sarcina minima care actioneaza asupra pilierilor de sustinere este data de greutatea rocilor

acoperitoare pe toata inalimea lor de la suprafata de contact cu tavanul pina la zi;

- tensiunile verticale de compresiune in toate sectiunile orizontale ale pilierilor sunt

considerate ca fiind uniform repartizate;

Mod

Coala


42

-in formule se utilizeaza valoarea rezistentei de rupere la compresiune, determinate pe

epruvete in laborator dup ace in prealabil aceste valori au fost corectate de coeficientii ce tin

seama de forma pilierilor si efectul de scara al masivului.

-in calcule se introduce o rezerva de rezistenta a unui coefficient de siguranta.

La elaborarea relatiei generale de calcul, se recomandă folosirea relaţiilor de calcul

propuse de L.D. Şeviakov. Condiţia generală ca pilierul de minereu să nu se distrugă sub

acţiunea greutăţii rocilor acoperitoare şi a propriei sale greutăţi este exprimată prin relaţia:

S⋅H⋅q+s⋅h⋅q1≤sRn (2.7)

unde: H este adâncimea de la suprafaţă până la partea superioară a pilierului

de susţinere, m;

h – înălţimea pilierului de susţinere, m;

S – suprafaţa secţiunii orizontale a prismei de roci acoperitoare ce revine unui pilier de

susţinere, m2;

s – suprafaţa secţiunii orizontale a pilierului de susţinere, m2;

q – greutatea volumetrică medie a rocilor acoperitoare, t/m3;

q1 – greutatea volumetrică medie a pilierului de susţinere, t/m3;

A şi B -lăţimea camerei care înconjoară pilierul de susţinere,m;

R – rezistenţa medie de rupere la compresiune a pilierului de susţinere, determinată pe

cuburi de minereu cu muchiile de 5-20 cm, daN/m2;

n – coeficient de siguranţă care reprezintă rezerva de rezistenţă la calculul pilierilor de

susţinere.

Figura 2.6. Elementele necesare dimensionării unui pilier.

Pentru cazul limită rezultă

Ss= R

n⋅H⋅q−

h⋅q1

H⋅q (2.8)

Pe baza relaţiei (2.8) se stabilesc relaţiile pentru calculul lăţimii pilierilor de susţinere:

Mod

Coala


43

stâlpi lungi continui (fig.2.8)

Figura 2.8. Dimensiunile pilierilor. Figura 2.9. Dimensiunile pilierilor cu

cu secţiune continuă secţiune pătrată.

Pe o porţiune egală cu unitatea

Ss= A+ x

x (2.9)

de unde rezultă

x= ASs−1

= A

Rn⋅H⋅q

−h⋅q1

H⋅q−1

(2.10)

stâlpi scurţi cu secţiune pătrată (figura 2.9)

Se poate scrie

Ss=

( A+ x )2

x2 (2.11)

de unde rezultă

x= A

√ Ss−1

= A

√ Rn⋅H⋅q

−h⋅q1

H⋅q−1

(2.12)

stâlpi scurţi cu secţiune dreptunghiulară, înconjuraţi de camere cu lăţime constantă (fig.2.10)

Plecând de la relaţia

Ss=

( A+ x ) ( A+L )x⋅L (2.13)

se poate scrie

x=

A2

L+A

Ss− A

L−1

=

A2

L+ A

Rn⋅H⋅q

−h⋅q1

H⋅q−

AL

−1 (2.14)

Mod

Coala


44

iar pentru cazul în care x/L=c se obţine

Ss=

( A+ x )(A+ xc )

x2

c (2.15)

de unde rezultă

x= 2 A⋅c

−c−1±√ (c−1 )2+4 cSs (2.16)

adică

x= 2 A⋅c

−c−1±√ (c−1 )2+4c ( Rn−q

−h⋅q1

H⋅q ) (2.17)

Figura 2.10 Pilieri cu secţiune dreptun- Figura 2.11 Pilieri cu secţiune dreptun-

ghiulară înconjuraţi de camere cu ghiulară înconjuraţi de camere cu

lăţime constantă. lăţime diferită.

Cu titlu informativ, rezistenţa de rupere la compresiune a materialului din pilierul de

susţinere este de aproximativ 300-450 daN/cm2 pentru sare gemă, 980 daN/cm2 pentru gresie şi

600 daN/cm2 pentru dolomit.

În calcule, valoarea coeficientului de siguranţă n poate fi 2,5-3.

Ţinând seama de neregularităţile pereţilor pilierului şi de eventualele fisuri sau crăpături

formate în pilier în urma lucrărilor de împuşcare, dimensiunile pilierilor de susţinere obţinute din

calcule urmează să fie mărite cu 25-30%.

A=7.55m h=2,6m

Mod

Coala


45

R=45∙104 daN/m2 q=2,1daN/m3

H=52.1m q1=1,555daN/m3

x= 7.55

√ 45 ∙ 104

2.5 ∙ 52.1∙ 2.1− 2.6 ∙ 2.1

52.1 ∙ 1.55−1

= 7.55

√ 450000273525

− 5.4681.0155

−1

=¿

¿ 7.55

√1.64518−0.06739−1= 7.55

1.577−1= 7.55

0.577=13.085

13.085 m≈ 13.1 m

Adoptam laturile pilierului de 13m.

2.6 Descrierea metodei de exploatare

Înţelegem prin exploatarea subterană a unui zăcământ de roci ornamentale, totalitatea

operaţiilor şi lucrărilor miniere care se execută pentru a obţine un produs finit având

caracteristici dimensionale prestabilite. În ce priveşte natura produsului finit, acesta poate fi un

bloc industrial destinat prelucrării ulterioare, sau pot fi blocuri cu dimensiuni reduse utilizate în

construcţii.

Metodele de exploatare din aceasta clasa au particularitataea ca in urma extragerii minereului

ramine in spatiu gol,lasat in parasire.Aceste metode se aplica atunci cind minereul si rocile

inconjuratoare au rezistenta si stabilitate mare.

Metoda de exploatare cu camere şi stîlpi abandonaţi cu secţiunea dreptunghiulară

Această metodă de exploatare se deosebeşte de precedenta prin forma şi dimensiunile stîlpilor

abandonaţi care prin aceste caracteristici oferă posibilităţi de aplicare în zăcăminte diversificate

din punctul de vedere al caracteristicilor geologice şi miniere. În cazul acestei metode de

exploatare pot fi aplicate variantele de perforarestanţare, cu haveze şi cu filou diamantat.

Pilierii, având secţiunea pătrată, au rolul de a prelua tensiunilor şi de a sigura securitatea

lucrărilor miniere pe toată durata exploatării rezervelor.

După exploatarea rezervelor situate la nivelul unui etaj, exploatarea este continuată într-

un etaj situat sub cel iniţial. Între etaje se păstrează un planşeu, iar pilierii din primul etaj se

păstrează în prelungire, astfel încât să se suprapună perfect. Nu se admite abaterea la

suprapunerea pilierilor,astfel orice abatere poate duce la distrugerea pilierilor prin rupere la

forfecare.

Mod

Coala


46

Adoptarea metodei de exploatare cu camere şi pilieri părăsiţi cu secţiunea pătrată este,

aşa cum s-a amintit, precedată de studii geomecanici prin care se dimensionează toate lucrările

miniere.

În cazul multor zăcăminte, având condiţii adecvate, exploatarea camerelor începe de la zi

cu săparea în prealabil a unor galerii scurte de pregătire (galerii de coastă), care se armează la

intrare cu zidărie sau cu beton armat, pentru a se asigura integritatea lor pe durata exploatării

Funcţie de mijloacele cu care se realizează abaterea rocii, la această metodă de exploatare

se evidenţiază trei variante :

1. varianta cu perforare- ştanţare ;

2. varianta cu haveze ;

3. varianta cu filou diamantat.

În mina dată abaterea rocii în abataj se realizează cu haveze.

Atât în zăcămintele sedimentare cât şi în cele metamorfice, varianta asigură obţinerea unor

productiv superioare, faţă de varianta cu perforare – ştanţare.

În această variantă, exploatarea urmăreşte detaşarea blocurilor industriale din masiv prin

efectuarea tăieturilor pe cinci feţe, sau chiar şase. Schematic varianta este prezentată în figura şi

constă în executarea următoarelor operaţii :

- realizarea unui făgaş la baza blocului pe o înălţime de aproximativ de 25 mm, pe toată

lungimea camerei ; pentru aceasta se execută două tăieturi paralele cu haveza la baza blocurilor ;

- tăierea în plan vertical, între tavan şi vatră, pentru crearea a două suprafeţe libere între pilieri

şi bloc ;

- tăierea în plan vertical, între tavan şi vatră, al celui de al treilea făgaş, care creează două

suprafeţe libere ; unul pentru blocul I şi unul pentru blocul II.

Urmarea realizării acestor operaţii, blocul I este înconjurat de cinci suprafeţe libere. În roci

cu tărie mică, detaşarea din masiv se realizează cu motostivuitoare de construcţie specială,

echipate cu furcă şi berbec. Berbecul acţionând cu o lovitură puternică asupra blocului, în sensul

indicat de săgeată, produce ruperea blocului la tavan şi căderea lui pe furca motostivuitorului.

Acest utilaj evacuează blocul industrial la punctul de recepţie de la zi, sau din subteran.

Dacă forţa necesară pentru desprinderea blocului este mai mare decât posibilitatea

motostivuitorului, se realizează o tăietură în plan orizontal şi la tavan. Înainte ca blocul să se

desprindă de la tavan, se introduce furca motostivuitorului în făgaşul de la bază, sau se asigură

păstrarea făgaşului cu alte mijloace în vederea încărcării ulterioare a blocului pe furca

motostivuitorului.

Mod

Coala


47

În figura 2.12 este redat un exemplu de aplicare a metodei de exploatare cu camere şi pilieri

părăsiţi cu secţiunea pătrată. Metoda este aplicată într-un zăcământ constituit din strate cu

înclinare mica. Caracteristic pentru acest exemplu este modul de exploatare a camerelor în felii,

descendent, păstrând pilierii.

Figura 2.12 Metoda de exploatare cu camere şi pilieri părăsiţi cu secţiunea pătrată.

2.7 Alegerea metodei de exploatare

Pentru alegerea definitivă a unei metode de exploatare trebuie parcurse 2 etape distincte:

In prima etapa se face o selectie, dupa factorii geologici si tehnico-minieri, a

tuturor metodelor de exploatate posibile de aplicat din punct de vedere thnic, in

conditile analizate; Apoi, dintre acestea, pe baza unor consideratii logice, se aleg

metodele “potential – concurente”, adica acele care prin, compatati cu altele sunt

evident mai buna dupa un anumit indicator (factor) si raspund totodata favorabil

tuturor factorilor impusi;

In a doua etapa, din cele doar citeva (de regula 2-3 ) metode “potential –

concurente”, care au ramas din prima etapa, se va alege metoda de exploatare cea

mai avantajoasa din punct de vedere economic.

Metoda de exploatare trebuie sa corespunda normelor de securitate a lucrarilor miniere,

normelor economice, saoptimizeze conditiile de exploatre a utilajului minier, sa asigure o

ventilare efectiva a zonelor de lucru, sa diminueze pierderile si sa pastreze cit mai mult posibil

Mod

Coala


48

suprafata cimului minier. Pentru a satisface toate aceste conditii la lucrarile miniere subterane se

foloseste metoda de exploatare cu camera si pilieri, care asigura o siguranta a stabilitatii minei.

Cimpul minier se imparte in panouri care pot fi prelucrate in avans si in retragere. Pentru

a alege tipul de abatare ne putem conduce de tabela 3.1

Tabelul 2.4 Tipuri de abatare

Denumirea abatarii

Caracteristica abatajului Conditiile de utilizare

Frontal Inaltimea abatajului 2.6-2.8mLatimea abatajului 4.5-5.5m pentru roci instabile, 6.5-7.5

pentru roci cu stabilitate medie, 10m pentru roci stabile

Poate fi utlizata pentru toate abatajele

Imperecheat Se executa in doua abatje inguste de 3.5-5m si inaltimea de 2.6-2.8m

In conditiile in care acoperisul minier este nefisurat

In camera laterale

Se executa abatrea de tip pioneer cu trecere masinii taietoare pe o latime de 3.5-5m si inaltimea de 2.6-2.8m, apoi are loc largirea camerii pina la 7.5-10m prin decuparea feliilor de pe peretii laterali.

In conditiile in care acoperisul minier este nefisurat

Exploatare cu camere:

a) intr-un singur strat b) in trepte c) in trepte rasturnate

Exploatarea pe doua orizonturi aflate la distanta mica unul fata de altul:

d) in felii descendente e) in felii ascendente

Exploatarea pe doua orizonturi aflate la distanta mare unul fata de altul:

f) in felii descendente

Mod

Coala


49

Figura 2.13

Mod

Coala


50

Figura 2.14

Mod

Coala


51

2.8 Operaţiunile de taiere în abataj

Procesele tehnologice ale metodei de exploatare aplicata in blocul B1 sunt urmatoarele:

-executarea taieturilor orizontale cu ajutorul havezei ;(vezi anexa 6.)

-executarea taieturilor verticale cu ajutorul havezei ;(vezi anexa 6.)

-executarea ferestrei de acces pentru executarea taiturilor di pieptul zacamintului;(vezi

anexa 6.)

-executare taieturilor din pieptul zacamintului ;(vezi anexa 6.)

-detasarea blocurilor de piatra din coloane taiate de catre muncitori (detasatori) si

transpotarea lor (asezarea) pe funduri de metal.

.Executarea taieturilor verticale si orizontale.

Taieturile orizontale si verticale se executa cu scopul delimitarii diminsiunilor blocului si

extragerea unui numar intreg de coloane de blocuri.

Compensarea taieturilor necomplete executate cu discul diamantat, pe perimetrul

abatajului se lasa ca o buza tehnologica sau se adincesc taieturile pe perimetrul

abatajului. Schemele sint aratate in figura de mai jos. Marimea buzei depinde de

parametrii tehnici ai organului de lucru si variaza in limitele 100-215mm.

In figura 3.12 b , discuriel taietoare intra in zacamint la adincimea max. posibila, iar in

schema a e reprezentata taierea cu lasare buzei tehnologice. Taiere se executa in 2 etape pentru

schema a: 1) taierea blocurilor din interior

2) taierea blocurilor pe perimetrul abatajului.

Figura 2.15

Rostul dintre blocuri este egal cu grosimea taieturii, ea fiind de 25mm.

-determinarea numarului de taituri orizontale:

12 rinduri de blocuri × 188mm=2280mm=228cm;

25mm×13rinduri de taituri=325mm=32.5cm

Mod

Coala


52

Σ=228+32=260cm=2.6m=habatajului

-determinarea numarului de taituri vertical:

35 de coloane de blocuri ×190mm=6550mm=6.55m

36 de rinduri de taieturi ×25mm=900mm=0.9m

Σ=6.55+0.9=7.55m =deschiderea camerei.

-determinăm lungimea totala a taieturilor executate la extragerea unui m3 de felie:

Ltot=Loriz+Lvert (2.18)

Loriz=lcam∙ N taiet .oriz=7.55∙13=98.15m.liniari/felie (2.19)

Lver=hcam∙ N taiet .oriz=2.6∙36=93.6m.liniari/felie (2.20)

Ltot=98.15m.liniari /felie+93.6m.liniari /felie=191.75m. liniari /felie (2.21)

-determinam lungimea totala a taieturilor executate la extragerea unui m3de felie:

Ltotm3 felie=

Ltot

Lbloc .extrase (2.22)

V bloc . extrase=35∙12∙0.39∙0.19∙0.188=5.85m3/felie

Ltotm3 felie=

191.75 mliniari / felie

5.85 m3 =32.78m.liniari/m3.felie

Executarea ferestrei de acces

Freastra de acces se executa (fig 2,16) cu scopul executarii taeiturii din spate sau a ultimii

fete (incastrata in masiv). Marimea ferestrei de acces depinde de organul de lucru al havezei

adica discul ; in cazul dat discul havezei are diametrul de 1.33m

-calculam marimea ferestrei de acces de forma patrata :

Se inpune conditia :

Lpatrat ¿diametrul discului (2.23)

Lpatrat=6rinduri (coloane)∙0.19m+0.19m=1.33m (2.24)

-calculam marimea ferestrei si volumul blocurilor detasate dintr-o felie:

Nbloc=N rind∙N coloane=6∙6+4=40blocuri (2.25)

V bloc ¿¿=Nbloc∙V unui . bloc=40blocuri∙0.39m∙0.19m∙0.188m=0.56m3/felie (2.26)

-calculam volumul blocurilor detasate dintr-un m3 de felie:

V blocm3 felie=

V bloc

V bloc .extrase=

0.565.85

=0.096m3/m3.felie (2.27)

Mod

Coala


53

Figura2.16

Executarea taieturii din pieptul zacamintului.

-determinam lungimele taieturilor executate la extregerea unei felii ;

Ltaieturi . spatefelie =12∙2.6m=31.2m.liniari/felie

-determinam lungimea totala a taieturilor executate la extragerea unui m3 de felie:

ltaeturi .spatem3 felie =

Ltaieturi . spatefelie

V bloc .extrase

=31.2 mliniari

5.85 m3/ felie=5.33mliniari/m3felie (2.28)

Detasarea blocuilor taiate

Detasarea blocurilor se realizeaza de 2 detasatoare cu trasportarea si sortarea lor in stive. Intr-

o stiva se amplaseaza 1m3 de piatra 72 de bocuri ;de calcar avind urmatoarele dimensiuni 390×

190×188mm.

-determinam volumul blocurilor detasate dintr-o felie:

V totbloc=N tot

bloc ∙ V l . bloc (2.29)

N totbloc=N rind ∙ N col =12∙35=420bloc (2.30)

V l . bloc=0.39m∙0.19m∙0.188m=0.0139 m3

V totbloc=420bloc∙0.0139 m3=5.85m3

Evacuarea blocurilor de calcar din abataj

La evacuarea zăcământului din abataj se disting două faze:

Mod

Coala


54

I faza : Doi detașatori amplasează blocurile de calcar pe stive (funduri de metal) cu eventuala

calitate a lor: calitatea I, calitatea II , calitatea III.

II faza : faza mecanizată, încarcătorul cu furcă încarcă stivele de calcar pe șasiul unități de

transport. Aceasta faza are loc in timpul exploatarii ultimelor doua felii din frontul de lucru

Figura 2.17 Schema de amplasare a utilajului in ultima faza a explatarii frontului de lucru

2.9 Indicatorii tehnico-economici ai taierii.

1.Pproductivitate havezei (m3/h);

Productivitatea havezei se ia conform caracteristicilor tehnice ale havezei :

Phav=1.8m3/h (2.31)

2. Pproductivitate havezei in schimb(1 shimb=7h):

Phavschimb=Phav ∙ d s=1.8m3/h∙ 7h=12.6m3/post. (2.32)

3.Coficientul de pierdere a zacamintului la executarea taieturilor orizontale, verticale si din

spate,(%);

k p=(1-k ev)∙100% (2.33)

k ev=V tot

bloc .extrase

V feliei

∙100 (%) (2.34)

Mod

Coala


55

V totbloc . extrase=N rind ∙ N col ∙ V bloc=12∙35∙0.39m∙0.19m∙0.188m=5.85m (2.35)

V feliei=Lcamerei ∙ hcamerei ∙ gfeliei=7.55m∙2.6m∙0.42m=8.24m3 (2.36)

k ev=5.85 m3

8.24 m3 =0.71=71% (2.37)

k p=(1-k ev)∙100%=(1-0.71)∙100%=29% (2.38)

-coeficientul de evacuarre al zăcământului excavat a unei fâșii:

k ev=V tot

bloc .extrase

V felieie

⋅100 (%)

(2.39)

V totbloc . extrase=N rind⋅N col⋅V bloc=12⋅35⋅0 .0139=5 . . 838

V feliei=Lcamerei⋅hcamerei⋅g feliei=7 .55⋅2.6⋅0.42=8 .245

kev=V tot

bloc . extrase

V feliei

=5 .8388 .245

=0 .7080

(2.40)

-producția de zăcământ evacuată la o fâșie :

Acbf”siei=V feliei⋅kev=8 . 245⋅0 .7080=5 .84

(2.41)

-coeficientul de pierdere al zăcământului a unei fâșii :

k p=1−k ev=1−0. 708=0. 29(2.42)

2.10 Organizarea muncii în abataj

Formația de lucru

1. Componenţa formaţiei de lucru în abataj:

- 2 detaşatori;

- 1 maşinist.

2. Încadrarea muncitorilor:

- maşinist: 270 lei/post;

- detaşatori: 240 lei/post.

Toate sporurile acordate pentru muncitorii din abataj sunt evaluate la un coeficient ksp,

Mod

Coala


56

ksp = 1,4 ÷ 1,6 (2.43)

Salariul mediu pe post al formaţiei de lucru:

Smed=∑ S i

n⋅k sp ( lei / post )

(3.44)

∑ S i=270 (lei / post )+240 (lei/ post )+240 (lei / post )=750 (lei / post )

Smed=750 (lei / post )3

⋅1 .5=375 (lei/ post )

(2.45)

Si - reprezintă salariile muncitorilor din formaţia de lucru;

n – numărul muncitorilor din formaţia de lucru.

Regimul de lucru al abatajului:

- numărul de schimburi lucrătoare pe zi: nsch = 1sch/zi;

- numărul mediu de zile lucrătoare pe lună : nzi = 22 zile/lună.

Structura timpului de lucru al unui schimb.

Tabelul 2.5 Structura timpului de lucru al unui schimb.

Durata

schimbului

Tsch= 7h

Timpul de pregătire si

încheiere generala

Tpig

Timpul de deplasare T1

Timpul de îmbrăcare,dezbrăcareT2

Timpul de pregătire la loculde munca T3

Timp de întreruperi reglementate, Tir

Timp de producţie disponibil, Tprod

Pentru T1, T2 şi T3 se adoptă valorile minei Cricova-1. T1 variază de la mină la mină, în funcţie de

lungimea traseului până la locul de muncă. În cadrul proiectului se va considera valoarea:

T1 = 15 (min/post);

T2 = 10 min/post;

T3 = 10 min/post;

Tir = 30 min/post;

Tprod = Tsch – ( Tpig + Tir) = Tsch - (T1 + T2 + T3 +Tir) (min/post); (2.46)

T prod=360−(15+10+10+30 )=420−65=355 (min/post). (2.47)

Mod

Coala


57

2.11 Calculul normei complexe de producţie.

Complexele de operaţii componente ale ciclului productiv:

1. executarea tăieturilor orizontale cu ajutorul havezei ;

2. rotirea discurilor pentru executarea tăieturilor orizontale

3. executarea ferestrei de acces;

4. executarea tăieturilor din pieptul zăcământului;

5. detaşarea blocurilor de piatră din coloanele tăiate de către muncitori(detaşatori) şi aranjarea

lor(aşezarea ) pe stiva.

6. instalarea discurilor pentru tăieturile verticale;

7. deplasarea havezei in poziţia de lucru;

8. executarea tăieturilor verticale cu ajutorul havezei ;

Se stabilesc normativele tehnologice la fiecare complex de operaţii (Nti) exprimat în

U.M/m3 masiv:

1. executarea tăieturilor orizontale cu ajutorul havezei,Nt1;

2. rotirea discurilor pentru executarea tăieturilor orizontale,Nt2;

3. executarea ferestrei de acces,Nt3;

4. executarea tăieturilor din pieptul zăcământului,Nt4;

5. detaşarea blocurilor de piatră din coloanele tăiate de către muncitori(detaşatori) şi aranjarea

lor(aşezarea ) pe stiva,Nt5;

6. instalarea discurilor pentru tăieturile verticale,Nt6;

7. deplasarea havezei in poziţia de lucru,Nt7;

8. executarea tăieturilor verticale cu ajutorul havezei,Nt8;

pentru МКД-1

Se extrag normativele de timp din „Catalogul de norme de muncă pentru abataje”, (mi):

1. executarea tăieturilor orizontale cu ajutorul havezei,mt1=26,22min

2. rotirea discurilor pentru executarea tăieturilor orizontale,mt2=4,4min

3. executarea ferestrei de acces,mt3=3,3min

4. executarea tăieturilor din pieptul zăcământului,mt4=11,9 min

5. detaşarea blocurilor de piatră din coloanele tăiate de către muncitori(detaşatori) şi

aranjarea lor(aşezarea ) pe stiva,mt5=32,28min

6. instalarea discurilor pentru tăieturile verticale,mt6=2,2min

7. deplasarea havezei in poziţia de lucru,mt7=3,58min

8. executarea tăieturilor verticale cu ajutorul havezei,mt8=29,56min

Mod

Coala


58

Se calculează consumurile de timp la fiecare complex de operaţii pentru producerea unui m3

zăcământ în abataj:

M i=N ti⋅mi (om min/m3) (2.48)

1. Executarea tăieturilor si orizontale;

N t 8=n⋅lp f

(mliniari

m3 ), (2.49)

n- numărul de tăieturi executate de discurile havezei pe verticala;

l- deschiderea camerei;

pf- producţia rezultata dintr-o fâşie;

N t 8=13⋅7 . 55 m

5 .85 m3=16 , 78(mliniari

m3 ),

m8=mt 8

N t 8( om min

mliniari ),

m8=26 ,22 ommin98 .15 mliniari

=0 , 26( omminmliniari )

M 8=16 , 78 mliniari /m3⋅0 , 26 om min/ mliniari=4 ,48( ommin

m3 )2. Executarea tăieturilor verticale;

N t 1=36⋅2,6 m

5. 85m3=16 , 0(mliniari

m3 )m1=

29 ,56 ommin93 .6 mliniari

=0 ,32( omminmliniari )

M 1=16 , 0 mliniari /m3⋅0 , 32ommin/ mliniari=5 ,12( om min

m3 )3. Executarea tăieturii din pieptul zăcământului;

N t 4=12⋅2,6m

5 .85m3=5 .33 (mliniari

m3 )m4=

11 ,9 ommin31 . 2mliniari

=0 .38 (om minmliniar )

M 4=5 .33mliniari /m3⋅0 , 38om min/ mliniari=2 , 03(omminm3

)4. Detaşarea blocurilor tăiate;

Mod

Coala


59

N t 4=12 rinduri⋅35 coloane

5 .85 m3=72(blocuri

m3 )m4=

32 , 2 om min360 blocuri

=0 ,077(omminbloc )

M 4=72 bloc /m3⋅0 , 077 om min/ bloc=5 , 54 (om minm3 )

5. Rotirea discurilor pentru executarea tăieturilor orizontale;

M 4=4,4 (om min )

6. Executarea ferestrei de acces;

M 3=3,3 (om min )

7. Instalarea discurilor pentru tăieturile orizontale;

M 6=2,2 (om min )

8. Deplasarea havezei in poziţia de lucru;

M 7=3 ,58 ( ommin )

a) Se determină consumul total de muncă la un ciclu productiv:

Mt = Mi (om min/m3) (2.50)

M t=∑ M i=4 ,48+5 ,12+2 .03+5 ,54+4,4+2,2+3 ,58+3,3=30 ,65 ( om /min/ m3 )

Tabelul 2.6 Calculul consumului total de muncă se centralizează

Cod COMPLEXE DE

OPERŢII

Normativ tehnologic,

Nti

Normativ de

timp,

mi

om

min./U.M

Consum de

muncă,

Mi

om min./m3

U.M/m3 Valoare

0 1 2 3 4 5

1 Executarea tăieturilor

orizontale

m. liniar/m3 16.78 26,22 4,48


verticale

m. liniar/m3 16,0 29,56 5,12

3 Executarea tăieturii din

pieptul zăcământului

m. liniar/m3 5.33 11,91 2.03

4 Detaşarea blocurilor

tăiate

blocuri/min 72 32,28 5,54

5 Rotirea discurilor pentru om/min 4,4 4,4

Mod

Coala


60

executarea tăieturilor

orizontale

6 Executarea ferestrei de

acces

om. blocuri/min 3,3 3,3

7 Deplasarea havezei in

poziţie de lucru

om/min 3,58 3,58

8 Instalarea discurilor

pentru tăieturile verticale

om/min 2,2 2,2

∑=113,45 ∑=30,65

b) Se determină consumul total de muncă pentru producerea unui m3 de calcar in abataj:

M tt=M t (om min/m3) (2.51)

M tt=113 , 45 (om min/m3) (2.52)

c) Se determină norma complexa de producţie în abataj:

W ab=T prod

M tt( m3

post )(2.53)

W ab=T prod

M tt

=355ommin/ post113 ,45om min/ m3

=3 ,13 ( m3

post )(2.54)

d) Se determină numărul de posturi necesare pentru producerea unei m3 de zăcământ:

N p=1

W ab( posturi

m3 )(2.55)

N p=1

3 ,13 m3 / post=0 , 32( posturi

m3 )(2.56)

Tabela 2.7 Dotarea formaţiei de lucru din abataj

Nr. Denumire În funcţiune Rezerva TOTAL

Mod

Coala


61

ord.

0 1 2 3 4

A) UTILAJE:

1 Haveza MKD-1 1 0 1

B) SCULE

1 Topor 2 1 3

2 Ranga 1 1 2

3 Lopata 2 1 3

4 Roaba 2 0 2

Producţia abatajului

- producţia de zăcământ a postului;

Asch = W ab⋅nm( m3

post ); (2.57)

Asch = 3 ,13 m3 / post⋅3=9 , 39( m3

post )nm – număr de muncitori din formaţia de lucru a abatajului.

- producţia de zăcământ pe lună:

Al=nsch⋅nzi⋅A sch( m3

luna )(2.58)

Al=1⋅22 zile /luna⋅9 , 39 m3 / post=206 , 58( m3

luna )- producţia anuală a abatajului:

Aan=12⋅A l(m3

an )(2.59)

Aan=12luni⋅206 ,58 m3 / luna=2478 ,96(m3

an )pentru МКД-2

Mod

Coala


62

1. executarea tăieturilor orizontale cu ajutorul havezei,mt1=23,6min

2. rotirea discurilor pentru executarea tăieturilor orizontale,mt2=1,5min

3. executarea ferestrei de acces,mt3=3,3min

4. executarea tăieturilor din pieptul zăcământului,mt4=8,62 min

5. detaşarea blocurilor de piatră din coloanele tăiate de către muncitori(detaşatori) şi

aranjarea lor(aşezarea ) pe stiva,mt5=30,0min

6. instalarea discurilor pentru tăieturile verticale,mt6=2,2min

7. deplasarea havezei in poziţia de lucru,mt7=2,0min

8. executarea tăieturilor verticale cu ajutorul havezei,mt8=26,6min

Se calculează consumurile de timp la fiecare complex de operaţii pentru producerea unui m3

zăcământ în abataj:

1. Executarea tăieturilor si orizontale;

N t 8=13⋅7 . 55 m

5 .85 m3=16 , 78(mliniari

m3 ),

m8=mt 8

N t 8( om min

mliniari ),

m8=23 , 6om min98 . 15 mliniari

=0 , 24 ( om minmliniari )

M 8=16 , 78 mliniari /m3⋅0 , 24 om min/ mliniari=4 ,02( om min

m3 )2. Executarea tăieturilor verticale;

N t 1=36⋅2,6 m

5. 85m3=16 , 0(mliniari

m3 )m1=

26 ,6om min93 .6 mliniari

=0 ,28( omminmliniari )

M 1=16 , 0 mliniari /m3⋅0 , 28om min/ mliniari=4 , 48( om min

m3 )3. Executarea tăieturii din pieptul zăcământului;

Mod

Coala


63

N t 4=12⋅2,6 m

5 .85 m3=5 .33 (mliniari

m3 )m4=

8 ,62om min31 . 2mliniari

=0 .27(om minmliniar )

M 4=5 .33 mliniari /m3⋅0278om min/ mliniari=1 , 44 (omminm3

)4. Detaşarea blocurilor tăiate;

N t 4=12 rinduri⋅35 coloane

5 .85 m3=72(blocuri

m3 )m4=

30 ommin420 blocuri

=0 , 071(omminbloc )

M 4=72 bloc /m3⋅0 , 071 ommin/ bloc=5 , 11(omminm3 )

5. Rotirea discurilor pentru executarea tăieturilor orizontale;

M 4=1,5 (om min )

6. Executarea ferestrei de acces;

M 3=3,3 (om min )

7. Instalarea discurilor pentru tăieturile orizontale;

M 6=1,5 (om min )

8. Deplasarea havezei in poziţia de lucru;

M 7=2,0 (om min )

a) Se determină consumul total de muncă la un ciclu productiv:

M t=∑ M i=4 ,02+4 ,48+1 ,44+5 ,11+1,5+3,3+1,5+2,0=23 ,35 (om /min/ m3 )

Tabelul 2.6 Calculul consumului total de muncă se centralizează

Cod COMPLEXE DE

OPERŢII

Normativ tehnologic,

Nti

Normativ de

timp,

mi

om

min./U.M

Consum de

muncă,

Mi

om min./m3

U.M/m3 Valoare

0 1 2 3 4 5


orizontale

m. liniar/m3 16.78 23,6 4,02

2 Executarea tăieturilor m. liniar/m3 16,0 26,6 4,48

Mod

Coala


64

verticale

3 Executarea tăieturii din

pieptul zăcământului

m. liniar/m3 5.33 8,62 1,44

4 Detaşarea blocurilor

tăiate

blocuri/min 72 30,0 5,11

5 Rotirea discurilor pentru

executarea tăieturilor

orizontale

om/min 1,5 1,5

6 Executarea ferestrei de

acces

om. blocuri/min 3,3 3,3

7 Deplasarea havezei in

poziţie de lucru

om/min 2,0 2,0

8 Instalarea discurilor

pentru tăieturile verticale

om/min 1,5 1,5

∑=97,12 ∑=23,35

b) Se determină consumul total de muncă pentru producerea unui m3 de calcar in abataj:

M tt=97 , 12 (om min/m3)

c) Se determină norma complexa de producţie în abataj:

W ab=T prod

M tt

=355 ommin/ post37 ,12 om min/ m3

=3 ,65( m3

post )d) Se determină numărul de posturi necesare pentru producerea unei m3 de zăcământ:

N p=1

3 ,65 m3 / post=0 ,27 ( posturi

m3 )Producţia abatajului

- producţia de zăcământ a postului;

Asch = 3 ,65 m3/ post⋅3=10 ,95( m3

post )nm – număr de muncitori din formaţia de lucru a abatajului.

- producţia de zăcământ pe lună:

Mod

Coala


65

Al=1⋅22 zile /luna⋅10 , 95 m3 / post=240 ,9( m3

luna )- producţia anuală a abatajului:

Aan=12luni⋅240 , 9m3 / luna=2890 , 8(m3

an )2.12 Susţuneri în abataj

Descrierea instabilitatii

Executarea lucrărilor miniere duce la anomalii create de redistribuirea tensiunilor în

masivul de roci, care au drept urmare apariţia fenomenelor de convergenţă a tavanului, pereţilor

şi vetrei sau desprinderea unor bucăţi de rocă din masiv sub formă de copturi. Fenomenele de

convergenţă provoacă în rocile stratificate dezvoltarea unor forţe de forfecare, determinând în

cele din urmă prăbuşirea fâşiilor de rocă.

Pentru consolidarea pachetului de roci se utilizează susţineri ancorate, care se comportă

ca o grindă monolită rezemată pe suprafeţele laterale ale galeriei. Susţinerea ancorată este

constituită dintr-o tijă metalică introdusă în beton sau răşină sintetică şi prevăzută la o

extremitate cu un dispozitiv care se fixează sau se ancorează în găurile de mină (fig.3.22), iar la

capătul opus, cu un dispozitiv de strângere. Cu ajutorul ei, pachetul de roci situat între punctul de

fixare sau ancorare şi punctul de strângere este comprimat şi consolidat. Zona consolidată preia

presiunea minieră, iar masivul de roci devine autoportant. Sustinerea are rol de support,

asigurind sprijinirea sau fixarea blocurilor desprinse din masiv. Pentru structurile mentionate

ancorele trebuie sa depaseasca conturul blocului sis a fie capabile de a fixa la capacitatea lor pe

lungimi de ancoraj destul de reduse.

Parametrii sustinerii cuancore se calculeza din conditiile de incacare a cimpului minier

P ≤ Pc (2.60)

P ≤ Pk (2.61)

P-incarcarea pe ancora

Pc- limita de rezistenta a tijei

Pk- capacitatea de rezistenta a legaturii dintre suprafata ancorei si mortar

P=a2 ∙ ρ ∙ h∙10−2kN (2.62)

a- distanta intre ancore, m

ρ- masa volumetrica a rocilor, kg/m3

h- grosimea acoperisului ancorat, m

Mod

Coala


66

Pc=F ∙ Rp ∙105kN (2.63)

F- aria sectiunii trasnversale a armaturii, m2

Rp- rezistenta la intindere, Mpa

Tabelul nr 2.8 Clasificarea tijelor de oţel.

Clasa Marca Limita de rezistenta

MPa

Rezistenta la intindere

Rp MPa

A-I

A-II

A-III

A-IV

St3

St5

S18G2C

S20HG2M

240

300

400

600

210

270

340

510

Nu toate tipurile de ancore raspund acestor cerinte. Ancorele trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii:

- sa fie capabile de a fix ape o distanta scurta;

- sa dispuna de o mica capacitate de alungire sau alunecare;

- sa nu existe spatiu mare intre tija si peretele gauri de mina pentru a obtine o buna

rezistenta la forfecare si impiedicare alunecarii blocului.

Sustinerea care raspunde cel mai bine acestor cerinte este ancorajul cu tije striate

fixate cu liant pe toata lungimea. Ea se alungeste foarte putin, ofera o mare portanta si o

mare rezistenta la forfecare. Sustinerea masivului da roca efectuat cu ancore cu tije striate

fixate cu mortar din ciment asigura o sustinere definitive buna, se realizeaza in timp scurt

si cu cheltueli minime comparative cu alte procedee.

Ancorele cimentate realizează aderenţa între tijă şi pereţii găurii pe întreaga lungime sau

numai pe o porţiune. După modul de introducere a mortarului de ciment în gaură se disting două

procedee: Injecto şi Perfo.

Procedeul Injecto constă în umplerea găurii de mină cu mortar sau ciment şi introducerea

unei tije metalice canelate (striate) sau a unor cabluri de mină mai vechi .

După epuizarea perioadei de priză a mortarului este asigurată aderenţa între tijă şi rocile

înconjurătoare şi totodată o portanţă ridicată, capabilă să preia efortul. Capătul tijei rămas în

afara găurii de mină este prevăzut cu filet şi piuliţă.

Încărcarea materialului în găuri se execută cu ajutorul unei pompe pneumatice. La sfârşitul

operaţiei de refulare a betonului are loc introducerea tijei metalice, iar după epuizarea timpului

Mod

Coala


67

de întărire a mortarului se bandajează tavanul lucrării miniere cu plăci sau tablă groasă,

combinate uneori cu plase metalice fixate cu piuliţele tijelor

Pentru formarea mortarului, nisipul si cimentul se dozeaza in proportie de 1:1 pina la 1:2. La

mecanizarea amestecului si pomparii mortarului se

recomanda utilizarea unui raport apa/ciment =0,3,

care confera o buna intarire a amestecului, realizind o

contractie minima si o capacitate de sustinere

maxima. Dezavantajul principal al ancorelor fixate

cu ciment consta in timpul de prize mare al

cimenturilor obisnuite. Cu mortare special de ancoraj

(Betec, Quicck, Mix, etc) timpul de prize definitive

este mare, insa prize obtinuta dupa 3…4 ore este

suficienta pentru a obtine ruperea unei tije de 16mm

fixate in acet mortar.

Aceste mortare special nu prezinta fenomenul de

contractie sunt expansive cu o crestere de volum de

1,3…2% dupa prize.

In numeroase cazuri utilizarea cimentului Portland

este suficienta, ofera rezistentele necesare.

Pentru scurtarea duratei de prize, in cazurile

cimentului obisnuit, se adauga acceleratori de prize;

de exemplu, clorura de calciu tehnica, in Figura 2.18

modul de amplasare proportie de 3,5…4,5% (din greutatea cimentului)

a ancorelor scurteaza timpul de prize. Mortarul de ciment

reprezinta o foarte buna protective anticorosiva,

datorita faptului ca aceasta creeaza in jurul ancorei un mediu alcalin.

Avantajele ancorarii cu mortar de ciment sunt:

- permite un ancoraj durabil, coroziunea este minima;

-ofera sarcini mari in variate conditii de roci;

Dezavantaje:

-scump;

-tensionarea este osibila numai dupa intarirea mortarului;

-dificil de a controla si mentine constant calitatea mortarului.

Mod

Coala


68

Daca din ratiuni economice sau tehnice nu poate fi utilizata un astfel de ancoraj, se poate alege

un ancoraj cu fixare punctiforma (cu cochilie) incercind de a minimaliza alungirea ancorei printr-

o insurubare energica a piulitei.

Un alt tip de ancoraj care se poate recomanda este ancora gonflabila (Swellex).Pentru sectiuni

mici de galerie se poate utilize si ancora tubular (Split Set).Indiferent de tipul de sustinere

recomandat, una din reguli care trebuie respectate este de a monta ancorele cit mai aproape de

front pentru a evita caderea blocurilor in timpul perforarii gaurilor in care se fixeaza ancorele,

deoarece blocurile se detaseaza din tavan sau pereti la o anumita distanta in spatele frontului de

lucru datorita vibratiilor, actiunii apei, fenomenelor de alterare, etc. Pentru acest caz de

instabilitate, experienta practica a aratat ca o densitate de o ancora/m3 cu lungimea egala cu 1/3

din latimea galeriri este suficienta pentru a sustine sau fixa blocurile susceptibele de a cadea.

Însa se recomanda ca lungimea minima sa fie de 1,2 m. diametrul tijei pentru ancorare fixate cu

liant sau punctiform este de 16 mm pentru latimi ale excavatiei mai mici de 6 m si 20mm pentru

deschideri de 6-10m.

2.13 Calculul pirderilor normative pentru anul 2011 şi a pierderilor reale

pentru 9 luni ale anului 2010

Calculul pierderilor normative pentru blocul C2-XIV din mina de calcar Cricova-1

Volumul anual al excavatiilor miniere

V= Ak ieş

=17000 m3 (2.64)

unde A=10m3 – volumul planificat de extragere a blocurilor de calcar.

Kieş= 0.59 – productia prognozata din masa minieră.

Aria planificata a excavatiilor miniere

Sex=Vh

=170002.6

=6500 m2 (2.65)

unde h=2.6m – grosimea excavatiei miniere.

Lungimea planificata a frontului de lucru

L=S Ex

l=6500

6.7=900 m (2.66)

unde l=6.7m – lungimea abatajului.

Numarul de pilieri de sustinere n=25 este stablit de planul excavatiilor miniere, aria totala a

pilierilor.

Sp=n ∙a2=5600 m2 (2.67)

Mod

Coala


69

unde a=13m – latimea adoptata pentru latura pilierilor cu sectiune patrata

Volumul pierderilor in pilieri.

Q p=S p ∙ hp=5600∙2.6=14600 m3 (2.68)

unde hp=2.6m – inaltimea pilierului

Volumul de pierderi in tavan.

Qt=( Sex ∙ S p )∙ ht=(6500 ∙ 5600 ) ∙0.5=6100 m3 (2.69)

unde ht=0.5m – grosimea plastului lasat in tavan

Volumul de decontari din cadrul rezervelor miniere.

B=V +Q p+Q t=17000+14600+6100=37100 m3 (2.70)

Procentul de pierderi: in pilieri Q p :B=0.38 (2.71)

in tavan Qt : B=0.16 (2.72)

Coeficentul de exploatare a zacamintului

masa miniera:

V :B=0.45 (2.73)

produsul finit:

A : B=0.26 (2.74)

Calculul pierderilor reale pentru 9 luni le anului 2010

Volumul anual al excavatiilor miniere V=4600 m3

Volumul produsului finit A=2900 m3

Aria pilierilor – 0.800 m2

Volumul pierderilor in pilieri – 2100m3

Aria frontului de lucru – 1800 m2

Volumul pierderilor in tavan

Qt=( Sex+Sp ) ∙ ht=500 m3 (2.75)

Volumul de decontari din cadrul rezervelor miniere.

B=V +Q p+Q t=7200 m3 (2.76)

3. TRANSPORTUL ŞI UTILAJUL TEHNOLOGIC

Pentru lucrarile de exploatare in mina se folosesc urmatoarele utilaje de baza ca masinile

de taiat piatra МКД-1, МКД-2 КМАЗ-188A, КМГ-2, si utilaje auxiliare ca auobasculante,

incarcator frontal cu furca, incarcator frontal cu cupa, dispozitiv de ingramadirea deseurilor.

Dupa tipul organuui de lucu masinle de taiat piatra se impart in: cu discuri diamantate, cu

tobe, cu tobe si discuri si cu lant diamantat.

Mod

Coala


70

Dupa modul de amplasare in abataj: in fata abatajului si lateral.

Dupa numarul de operatii efectuate : universal, special si combine.

Pentru mina Cricova-1 sint utilizate havezele cu discuri diamantate (tab. 4.1).

Tabelul 3.1 Caracteristicile tehnice a havezelor

Parametrii Unitati de

masura

Valorile parametrilor

КМГ-2 КМАЗ-

188A

МКД-1 МКД-2

Productivitatea havezelor pentru duritatea

zacamintului =3.5MPa

m3/ora 1.2 1.1 1.8 2.0

Duritatea maxima a masivului exploatat MPa 7.5 3.5 10.0 10

Inaltimea frontului de lucru m 2.39 2.54 2.6 2.6(2.8)

Nr. si lungimea tobelor buc∙mm -- 1∙875 -- --

Nr. si diametrul discurilor taietoare buc∙mm 2∙1330

1∙1060

-- 2∙1330 2∙1330

Puterea motorului kW 22.5 10.5 22.2 23.0

Masa kg 3400 1400 4200 5100

Tabelul 3.2 Date din pasapoartele tehnice pentru productivitatea orara a havezelor МКД

Lungimea

abatajului

(m)

Productivitatea (m3/ora) pentru duritatea rocii (MPa)

2.5 3.5 5.0 7.5 10

МКД-1 МКД-2 МКД-1 МКД-2 МКД-1 МКД-2 МКД-1 МКД-2 МКД-1 МКД-2

7.55

6.5

5.0

4.0

3.56

3.0

4.47

3.98

3.35

3.58

3.23

2.77

3.91

3.61

3.09

3.26

2.93

2.57

3.64

3.27

2.87

1.66

1.71

1.50

3.64

1.91

1.68

1.6

1.53

1.45

1.79

1.71

1.62

Se mai utilizeaza si alte mecanisme suplimentare pentru exploatarea calcarului in blocuri, asa

ca roabe elecrice si manualae pentru transportul deseurilor rezultate in urma taierii, macarale

pentru deplasae blocurilor de calcar, incarcatoare pentru incarcarea stivelor in autobasculanta.

Trasnsportarea havezelor se executa în conformitate cu normele de exploatare a lor. De

regula ele se transporta pe foi de metal, prin tractiune. In dependenta de masa utilajului e nevoie

de folosit maşini de tractiune cu capacitatea de tractiune de 28-90 kN. Daca inaltimea permite

atunci utilajul poate fi transportat pe remorci joase. În cazul in care e haveza trebie transpotata pe

o distant mai mica de 30m atunci deplasarea se excuta cu ajutorul mecanismului de deplasare

pasitor. Intoarcerea havezei se executa cu ajutorului mecanismului de deplasare pasitor, pentru

havezele МКД-1, МКД-2, si cu ajutorul mecanismelor suplimentare de deplasare pentru

havezele КМАЗ-188A, КМГ-2.

Mod

Coala


71

Latimea minima camerii in dependent de tipul masinii este pentru: МКД-1=3250mm, МКД-

2=2000mm, КМАЗ-188A =3900mm, КМГ-2=2000mm. Latimea maxima a camerii se stabileste

in dependenta de conditiile geologice a zacamintului. Latimea optimal a camerii se stabilesc in

dependent de executarea taieturilor in gol, la efectuarea taeturilor vertical. Pentru havezele МКД

latimea optimal este de 2390, 4970, 7550, 10130mm.

Cheltuiele de energie pentru taierea calcarului in blocuri cu ajutorul havezelor, in dependent

de duritatea rocii variaza intre 6 si 10 kW/m3.

Viteza recomandată pentru organele de lucru a havezelor in dependent de categoria calcarului

Tabelul nr. 3.3 Viteza de taierea a calcarului

Tipul organului de lucru Viteza (m/min) pentru categoriile de rezistenta a calcarului

I II III IV V VI

Discuri diamantate

Lanturi diamantate

1

0.8

0.7

06

0.5

0.4

0.4

0.35

0.3

0.25

0.15

0.1

Mecanismele suplimentare pentru extragerea calcarului

La lucrarile auxiliare se atribuie umatoare operatii:

- Detasarea blocurilor taiate

- Aranjarea blocurilor pe palete

- Incarcarea productiei in transport

- Curatirea deseurilor din frontal de lucru

- Ingramadirea deseurilor

- Incarcarea si transportarea deseurilor

Detasarea se produce cu ajutoul mecanismului de detasare transportare a masinii МКД-2 si

manual pentru havezele КМАЗ-188A, КМГ-2 si МКД-1.

Aranjarea blocurilor pe stive se executa manual. Dimensiunile stivelor sâsnt de

1660x1010x100mm si masa 70kg.

Încarcarea paletelor cu blocuri in transport se produce cu ajutorul autoincacatoarelor Record-2

si a incarcatoarelor electrice Galcancar.

Durata de incarcare a unei stive in auobasculanta aflata in raza a 10m are loc timp de 2min.

Un incaractor poate deserve 4-6 abataje independent de amplasarea lor.

Tabelul nr. 3.4 Încarcatoare

Parametrii Unitatea de

masura

Valoarea

Record-2 Galcancar

Capacitatea de ridicare kN 20-35 20-32

Mod

Coala


72

Unghiul de inclinare a dispozitivului de ridicare

Inaite

Inapoi

grad

grad

5

12

4.5

10

Dimensiunile L

l

h

mm

mm

mm

2650

1214

2240

2300

1250

2150

Latimea coridorului de lucru mm 4090 3795

Raza de intoarcere mm 2400 2100

Viteza Km/h 22 15

Masa Kg

Puterea motorului Hp kW 78 15

Curatirea deseurilor se executa manual cu lopata şi se depoziteaza în spatiile exploatate la

20-50m de la abataj. Pentru transportarea deseurilor la depozite provizorii se folosesc roabele.

Pentru îngramadirea deşeurilor se folosec buldozerele.

Tabelul nr.3.5 Utilaje pentru ingramadire deseurilor

Parametrii Unitatea de

masura

Valoarea

D-579 D-159B

Masina de baza tip MTZ-50 D-54A

Puterea motorului Hp 50 54

Dimensiunile prismei de rasturnare L

h

m

m

2

0.65

2.28

0.79

Viteza de lucru km/h 2.8 3.6

Volumul prismei de rasturnare m3 0.5 0.75

Dimensiunile L

l

h

m

m

m

4.61

2

2.4

4.33

2.28

2.3

Masa kg 3300 6300

Pentru transportarea Blocurilor de calcar si deseurilor se folosesc autobasculante de tip IFA

L60.

Tabelul nr. 3.6 Caracteisticile tehnice a autobasculantei IFA L60

Parametrii Unitatea de masura Valoarea

Puterea motorului Hp 125

Dimensiunile L

l

h

mm

mm

mm

6530

2500

2600

Ampatamentul mm 3200

Masa kg 4600

Viteza max km/h 80

Capacitatea de incarcare tone 5

Mod

Coala


73

4. AERAJUL MINEI

4.1 Sisteme de aeraj

Sisteme de aeraj partial.

Aerajul partial care asigura circulatia aerului de la intrarea in lucrarea miniera pina la

frontul de lucru, prin intermediul coloanelor de tuburi pe care sint amplasate unul sau mai multe

ventilatoare, se realizeaza prin urmatoarele sisteme: refulant, aspirant şsi combinat.

Corespunzator particularitailor de pricipiu ale fiecarui sistem, precum si specificul

minelor in ceea ce priveste securitate, domeniile de aplicare ale acestora sisteme de aeraj sunt

diferite. Indicatiile si contraindicatiile de aplicativitate sint dictate de faptul ca avantajele unui

sistem, un anumite conditii pot devein dezavantaje in alte conditii.

Din acest motiv, alegera sistemului de aeraj adecvat se face luindu-se in consideratie atit

conditiile locale, cât şi avantajele şi dezavantajele fiecarui sistem.

Sistemul de aeraj refulant.

Mod

Coala


74

Sistemul de aeraj refulant (figura) consta in vehicularea aerului proaspat prin coloana de

tuburi si evacuarea aerului viciat pe traseul lucrarii miniere in sapare, sau al abatajului tip camera

in exploatare.

Figura. 4.1..Schema instalatie de aeraj partial refulant

Avantajele acestui sistem de aeraj sint:

Ventilatorul si respective motorul acestuia sint strabatute permanent de curenti de

aer proaspat;

Aerul prospat vechiculat in frontul de lucru nu este impurificat de gazele care se

degaja din peretii lucrarii miniere sau ai abatajului tip camera si respective de

gazele rezultate la functionarea motoarelor cu ardere interna;

Ventilatorul realizeaza parametrii functionali superiori in cazul sarcinii de

refulare fata de functionarea sa cu sarcina de aspirare;

Permite utilizarea tuburilor flexibile fara inele de rigidizare;

Asigura simplitate la operatiunea de lichidare a unei acumulari de metan.

Dezavantajele sistemului de aeraj refulant sint:

Evacuarea gazelor toxice si explosive se realizeaza pe traseul lucrarii miniere sau

al abatajului tip camera;

Mod

Coala


75

Necesita debite de aer mai mari, decit sistemul aspirant, pentru diluarea gazelor

de impuscare;

In toate conditiile , sint necesare deviatoare la capatul de refulare al coloanei de

tuburi, pentru dirijarea jetului de aer;

Prezenta mai multor ventilatoare pe coloana de aeraj poate conduce la cresterea

temperaturii aerului. (vezi in anexa schemei de aeraj a minei fig 17)

4.2 Calculul debitului de aer

Debitul de aer necesar in fronturile de lucru.

Prevederile normelor de protective a muncii pentru industria miniera, referitoare la

capacitatea de aerisire necesara fronturilor de lucru in fund de sac tin seama pe de o parte de

elementele care caracterizeaza conditiile de zacamint, iar pe de alta parte de cele care defines

sursele de poluare derivate din tehnologia de lucru. Din acest motiv dintre factorii implicate

direct in calculul debitului de aer necesar, o categorie au un efect permanent, iar alta categorie au

o actiune discontinua si diferit localizata in timp.

Datorita complexitatii acestor factori cauzata atit de numarul lor relative mare, cit si de

gradul lor diferit de pericol si actiune, normele curpind mai multe criteria de calcul al debitului

de aer necesar pentru asigurarea conditiilor de securitate si confort al nivelului fiecarui front de

lucru.

Aceste criterii sunt:

Gazele rezultate la functionarea utilajelor actionate de motoae cu ardere interna;

Viteza minima pentru circulatia aerului;

Numarul de oameni din frontul de lucru;

Factorul de emanare a prafului.

Debitul de aer necesar in frontul de lucru corespunzator numarului de oameni.

Qf =n1∗g1( m3

min ), (4.1)

n1 – numarul de personae aflate in abataj

g1= 3m3/min pentru minele negrizutoase

g1- cantitatea de aer specifica pentru o persoana;

Qf =7∗3 m3

min=21( m3

min )=0.35(m3

s ); (4.2)

Debitul de aer necesar in frontul de lucru pentru asigurarea vitezei minime.

Mod

Coala


76

Qf =60∗νmin∗k ( m3

min ) (4.3)

S - sectiunea transversal a abatajului;

S= 16.7 [m2 ] (4.4)

V min- viteza minima de circulatie aerului;

V min=0.2 [ m /s ] (4.5)

k - coeficent de corectie;

k=0.8

Qf =60∗νmin∗k ( m3

min ) (4.6)

S -secţiunea transversală aabatajului ;

S=16.7[m²] (4.7)

Vmin -viteza minimă de ciculaţie a aerului ;

Vmin =0.2[m/s] (4.8)

k -coficient de corecţie ;

k=0,8 (4.9)

Qf=60·16,7m²·0,2m/s·0,8=160,32[m³min]=2,67[m³s] (4.10)

Debitul de aer necesar în frontul de lucru pentru diluarea prafului de calcar.

Qp =S ·k ·Vopt[m³/s] (4.11)

Vopt –viteza optimă de circulaţie a aerului pentru diluarea prafului di abataj;

Vopt -0.2[m/s]

Qp =16,7 m ² ·0,8 ·0,2m/s=2,67[m³/s] (4.12)

Debitul de aer necesar în frotul de lucru pentru diluarea gazelor emanate de tractor.

Q g=N ∙ Pm ∙ Kd ∙ n

60 (ms )

(4.13)

N -norma de dare a aerului la uncal putere, putere nominală a motorului;

N=6,5[m³/min]

kd - coficientul de difuzie;

k d=1−(60∙V )

(B ∙ N ∙T )

( 4.14)

Mod

Coala


77

N=50c.p

V -volumul zonei de extragere;

V=417,5m ²

T -timpul de lucru a tractorului în zona de extragere ;

T=1,7 [min]

n-numărul maşinelor care deservesc abatajul ;

n=1

k d=1−(60∗417.5 m3 )

( 6.5 m3/min∗50 c . p∗103 s )=0.25

(5.15)

Q g=6.5 m3∗50 c . p∗0.25∗1

60 s=1.35(m3

s )(5.14)

5. CALCULUL ECONOMIC

5.1 Calculul costului unitar de producţie a blocurilor de calcar la nivelul

abatajului.

În preţul de cost al tonei de minereu la iesirea dei abataj intra urmatoarele costuri

partiale:

1. Costul manoperei, Cman (lei /m3 )

2. Costul materialelor, Cmat ( lei/m3 )

3. Costul energiei, C en (lei/m3 )

4. Costul amortismentului, Cam (lei /m3 )

Mod

Coala


78

Pentru МКД-1

Costul manoperei

Salariul mediu al formatiei de lucru pe schimb:

Sm=∑ Si

nm

∗ksp ( lei/ post ) (5.1)

Sm=750 lei / post3

∗1.5=375 (lei / post )

Si−¿sunt salariile muncitorilor din formatia de lucru, lei/m3;

nm−¿ numarul muncitorilor din formatia de lucru;

k sp−¿ coeficientul de sporuri (vechime,conditii grele, etc.)

k sp=1.5 ÷1.6 (5.2)

Numarul de posturi prestate pentru un metru cub de minereu extras:

N p=1

wab

( posturi /m3 ) (5.3)

N p=1

3,13m3/ post=0,32 ( posturi /m3 )

wab−¿ este norma de productie in abataj, m3/post

Costul cu salariile la m3 de zacamint:

- In bataj

C Sa = Sm*Np(lei/m3) (5.4)

- In regie

CSR=14.5%∗CSa (lei/m3 ) (5.5)

CSa=40lei / post∗0.32=12,8 (lei /m3 )

CSR=12,8 lei / post∗0.145=1,85 (lei /m3 )

La regie sunt considerate salariile lacatusilor, mecanicilor, electricienilor etc.

Total salarii:

C s=CSa+CSR ( lei/m3 ) (5.6)

CS=12,8 lei /m3+1,85 lei /m3=14,65 ( lei/m3 )

La acest cost se mai adauga:

- Asigurarile sociale-----------------------3.5%

- Fondul de asigurare sociala -------------23%

Mod

Coala


79

Calculul manoperei este prezentat in tabela

Tabelul 5.1 Calculul manoperei

Salariu mediu

Sm[lei/post]

Numarul de posture

prestate/m3

Costuri unitare

[lei/m3]

375 0,32 120

ASIGURARI MEDICALE 3.5%

FONDUL SOCIAL. 23%

4,2

27,6

Total 151,8

CHELTUIELI DE REGIE 14,5% 22,01

TOTAL MANOPERA Cman 173,81

Costul materialelor.

In aceasta categorie de costuri sunt incluse:

- Cheltuieli cu materiale directe (cu consumuri specifice);

- Cheltuieli cu materiale indirecte (neprevazute);

- Cheltuieli de aprovizionare transport al materialelor.

Calculul costului materialelorse face tabelar(tabelul 2).Se inscriu in table toate

materialele cu consumuri specifice qi(U.M./t minereu) utilizate in abataj la excavarea

minereului. Cunoscind pretul de achizitie al fiecarui articol (P i), se calculeaza costul

aferent tonei de minereu pentru fiecare material:

C i=q i∗Pi ( lei/m3 ) (5.7)

Tabelul 5.2 Costul materialelor

Nr.

ord.

Denumirea marerialului Consum specific,

qi

Pret unitar, Pi

[lei/U.M.]

Cost unitar Ci

[lei/m3]

U.M./t Valuare

1 Discurile havezei buc /m3 0.0006 8635.5 5.18

2 Dintii taietori buc /m3 7.85 8.55 67.12

3 Capsule taietoare buc /m3 2.61 2.565 6.70

TOTAL ∑1

¿79

Materiale indirect 10% 0.79

Mod

Coala


80

Aprovizionare + transport 16% 12.64

TOTAL MATERIALE, Cmat ∑2

¿92.43

Costul energiei.

Pentru determinarea costului energiei consummate pentru extragerea unei m3 de

zacamint, se determina mai intii consumul de timp Mit pe unitate de produs (om min/m3), penrtu

fiecare operatie consumatoare de energie (electrica, pneumatica):

M ¿=M i

nm

(min /m3) (5.8)

M ¿=19.6 om min/m3

1=19.6 (om min/m3 )

M i−¿ este consumul de munca la operatia “i” consumatoare de energie,¿

nm−¿ numar de muncitori care lucreaza simultant la operatia respective;

La metoda de exploatare operatia consumatoare de energie este executarea taieturilor

orizontale, verticale si din spate, iar energia utilizata este curentul electric.

Costul energiei electrice se determina cu relatia:

C en=M ¿∗cc .e .∗Pc .e . (lei/m3 ) (5.9)

C en=19.6 ommin/m3∗0.61 kw/min∗1.48 lei/kw=17.7 (lei /m3 )

cc .e .−¿ este consumul de curent electric al utilajului (din caracteristicile tehnice).

Pentru haveza МКД-1 consumul de curent electric este

cc .e .=37 kW /h=0.61kW /min;

Pc .e .−¿ pretul de consum al curentului electric; Pc .e .=1.48 (lei /kw )

Costul amortismentului.

Amortismentul utilajelor se realizeaza in ani, deci cota de amortisment va fi de 25%.

Pentru sculele utilizate in abataj se considera o cota de amortisment de 100%.

Amortismentul unitar se determina cu relatia:

Cam=Can

Aan

(lei /m3 ) (5.10)

Tabelul 5.3 Calculul amortismentului

Nr. Denumire Nr. Pret unitar Costul Cota de Amortisment

Mod

Coala


81

Ord. Buc. lei /buc total (lei) amortism

ent,%

Anual lei /an

1 Utilaje: Haveza

МКД-1

1 171000 171000 25 42750

2 Scule:

Ranga de otel

Lopata

Topor

Roaba

2

2

2

2

130

70

60

650

100

100

100

100

130

70

60

650

Total amortisment annual Can=∑ ¿43560

Producţia anuala a abatajului Aan=2478,36 (m3/an )

Total amortisment unitar, Cam=17,58 (lei/m3 )

Cam=Can

Aan

= 43560 lei/an2478,36 m3/an

=17,58 (lei /m3 )

Costul unui m3 de zăcământ la nivelul abatajului este:

Cab=Cman+Cmat+C en+Cam (lei /m3 ) (5.12)

Cab=173,81+92.43+17.7+17,58=301,52(lei /m3)

La acest cost al zăcământului se include şi costul unitar al lucrarilor de pregatire

(Cpr),rezultind costul unitar total al z zăcământului (sau costul unitar la nivelul blocului de

exploatare):

C zac=Cab+C pr (lei/m3 ) (5.13)

C zac=301,52lei /m3+2,05 lei /m3=303,57 (lei/m3 )

5.2 Eficienta economica a explotarii rezervei blocului C2-XIV

Beneficiul unitar (pierderea)

b=V−C zac (lei /m3 ) (5.14)

V−¿ valoarea zacamintului,(lei /m3 )C zac−¿ costul unui m3 de minereu extras

(abatare+pregatire),(lei /m3 )

b=520 lei/m3−303,57 lei /m3=216,43 (lei/m3 )

Mod

Coala


82

Beneficiul total (pierderea) la exploatarea rezervei din blocul C2-XIV

B=b∗Ri∗k p (lei ) (5.15)

B=216,43 lei /m3∗2378970¿0,59m3=303779481 (lei )

Ri−¿ este rezerva industrial a blocului C2-XIV, (t minereu).

k p - productia prognoyata din rezerva miniera

Rata rentabilitatii

Rr=b

C zac

∗1000 (leiprofit /1000 leicheltuti ) (5.16)

Rr=216,43lei /m3

303,57lei /m3∗1000=712,95 ( leiprofit /1000 leicheltuiti )

Tabelul nr. 5.4 Indicatorii tehnico-economici la exploatarea rezervei din blocul B1

Nr.

Crt.

Specificare Unitate de

masura

Valoare

1 Lungimea specifica a lucrarilor de pregatire,i j m /1000m3 1.738

2 Lungimea specifica a lucrarilor de pregatire, j p m3/1000 m3 33.9

3 Pondere productiei din pregatire,k pr % 3.39

4 Costul unitar al pregatirii lei /m3 2.04

Lucrari miniere de abatare

1 Productivitatea havezei,Phav m3/h 1.8

2 Productivitatea havezeiin schimb,Phav .sch m3/ post 12.6

3 Coeficientul de pierdere a zacamintului,k p % 29

4 Productivitatea muncii in abataj,wab m3/ post 3.13

5 Productia abatajului pe schimb, A sch m3/sch 9,39

6 Productia abatajului pe luna, Aluna m3/ luna 206,58

7 Productia abatajului pe an, Aan m3/an 2478,96

8 Consumul unitar in abataj,Cab lei /m3 301,52

Eficienta economica ai exploatarii

1 Costul unitar la nivelul blocului (abatare+preg.)C zac lei /m3 303,57

2 Valoarea zacamintului,V zacamintului lei /m3 520

3 Beneficiul unitar,b lei /m3 216,43

4 Beneficiul total,B lei 303779481

Mod

Coala


83

5 Rata rentabilitatii,Rrentabilitatii lei /1000 lei 712,95

Pentru МКД-2

Costul manoperei

Salariul mediu al formatiei de lucru pe schimb:

Sm=750 lei / post3

∗1.5=375 (lei / post )

Numarul de posturi prestate pentru un metru cub de minereu extras:

N p=1

3 ,65 m3 / post=0 ,27 ( posturi

m3 )wab−¿ este norma de productie in abataj, m3/post

Costul cu salariile la m3 de zacamint:

- In regie

CSa=40lei / post∗0.27=10,8 (lei /m3 )

CSR=12,8 lei / post∗0.145=1,566 (lei /m3 )

La regie sunt considerate salariile lacatusilor, mecanicilor, electricienilor etc.

Total salarii:

CS=10,8 lei /m3+1,57 lei /m3=12,37 (lei/m3 )

La acest cost se mai adauga:

- Asigurarile sociale-----------------------3.5%

- Fondul de asigurare sociala -------------23%

Tabelul 5.5 Calculul manoperei

Salariu mediu

Sm[lei/post]

Numarul de posture

prestate/m3

Costuri unitare

[lei/m3]

375 0,27 101,25

ASIGURARI MEDICALE 3.5%

FONDUL SOCIAL. 23%

3,54

23,28

Total 127,82

CHELTUIELI DE REGIE 14,5% 18,53

TOTAL MANOPERA Cman 146,35

Costul materialelor.

Mod

Coala


84

In aceasta categorie de costuri sunt incluse:

- Cheltuieli cu materiale directe (cu consumuri specifice);

- Cheltuieli cu materiale indirecte (neprevazute);

- Cheltuieli de aprovizionare transport al materialelor.

Calculul costului materialelorse face tabelar(tabelul 2).Se inscriu in table toate

materialele cu consumuri specifice qi(U.M./t minereu) utilizate in abataj la excavarea

minereului. Cunoscind pretul de achizitie al fiecarui articol (P i), se calculeaza costul

aferent tonei de minereu pentru fiecare material:

Tabelul 5.6 Costul materialelor

Nr.

ord.

Denumirea marerialului Consum specific,

qi

Pret unitar, Pi

[lei/U.M.]

Cost unitar Ci

[lei/m3]

U.M./t Valuare

1 Discurile havezei buc /m3 0.0006 8635.5 5.18

2 Dintii taietori buc /m3 7.85 8.55 67.12

3 Capsule taietoare buc /m3 2.61 2.565 6.70

TOTAL ∑1

¿79

Materiale indirect 10% 0.79

Aprovizionare + transport 16% 12.64

TOTAL MATERIALE, Cmat ∑2

¿92.43

Costul energiei.

Pentru determinarea costului energiei consummate pentru extragerea unei m3 de

zacamint, se determina mai intii consumul de timp Mit pe unitate de produs (om min/m3), penrtu

fiecare operatie consumatoare de energie (electrica, pneumatica):

M ¿=17,6 om min/m3

1=17,6 (om min/m3 )

M i−¿ este consumul de munca la operatia “i” consumatoare de energie,¿

nm−¿ numar de muncitori care lucreaza simultant la operatia respective;

La metoda de exploatare operatia consumatoare de energie este executarea taieturilor

orizontale, verticale si din spate, iar energia utilizata este curentul electric.

Costul energiei electrice se determina cu relatia:

C en=17.6 ommin/m3∗0.61 kw/min∗1.48 lei/kw=15,89 (lei/m3 )

Mod

Coala


85

cc .e .−¿ este consumul de curent electric al utilajului (din caracteristicile tehnice).

Pentru haveza МКД-2 consumul de curent electric este

cc .e .=37 kW /h=0.61kW /min;

Pc .e .−¿ pretul de consum al curentului electric; Pc .e .=1.48 (lei /kw )

Costul amortismentului.

Amortismentul utilajelor se realizeaza in ani, deci cota de amortisment va fi de 25%.

Pentru sculele utilizate in abataj se considera o cota de amortisment de 100%.

Amortismentul unitar se determina cu relatia:

Tabelul 5.7 Calculul amortismentului

Nr.

Ord.

Denumire Nr.

Buc.

Pret unitar

lei /buc

Costul

total (lei)

Cota de

amortism

ent,%

Amortisment

Anual lei /an

1 Utilaje: Haveza

МКД-2

1 171000 171000 25 42750

2 Scule:

Ranga de otel

Lopata

Topor

Roaba

2

2

2

2

130

70

60

650

100

100

100

100

130

70

60

650

Total amortisment annual Can=∑ ¿43560

Producţia anuala a abatajului Aan=2478,36 (m3/an )

Total amortisment unitar, Cam=17,58 (lei/m3 )

Cam=Can

Aan

= 43560 lei/an2478,36 m3/an

=17,58 (lei /m3 )

Costul unui m3 de zăcământ la nivelul abatajului este:

Cab=146,35+92.43+15,89+17,58=272,25 (lei/m3)

La acest cost al zăcământului se include şi costul unitar al lucrarilor de pregatire

(Cpr),rezultind costul unitar total al z zăcământului (sau costul unitar la nivelul blocului de

exploatare):

C zac=272,25 lei/m3+2.05 lei/m3=274,3 (lei /m3 )

Mod

Coala


86

Beneficiul unitar (pierderea)

b=520 lei/m3−274,3 lei /m3=245,7 (lei/m3 )

Beneficiul total (pierderea) la exploatarea rezervei din blocul C2-XIV

B=245,7 lei /m3∗2378970¿0,59m3=344862628 ( lei )

Rata rentabilitatii

Rr=245,7lei /m3

274,3lei /m3∗1000=895,7 (leiprofit /1000 leicheltuiti )

Tabelul nr. 5.8 Indicatorii tehnico-economici la exploatarea rezervei din blocul B1

Nr.

Crt.

Specificare Unitate de

masura

Valoare

1 Lungimea specifica a lucrarilor de pregatire,i j m /1000m3 1.738

2 Lungimea specifica a lucrarilor de pregatire, j p m3/1000 m3 33.9

3 Pondere productiei din pregatire,k pr % 3.39

4 Costul unitar al pregatirii lei /m3 2.04

Lucrari miniere de abatare

1 Productivitatea havezei,Phav m3/h 2,0

2 Productivitatea havezeiin schimb,Phav .sch m3/ post 14,0

3 Coeficientul de pierdere a zacamintului,k p % 29

4 Productivitatea muncii in abataj,wab m3/ post 3.65

5 Productia abatajului pe schimb, A sch m3/sch 10,95

6 Productia abatajului pe luna, Aluna m3/ luna 240,9

7 Productia abatajului pe an, Aan m3/an 2890,8

8 Consumul unitar in abataj,Cab lei /m3 272,25

Eficienta economica ai exploatarii

1 Costul unitar la nivelul blocului (abatare+preg.)C zac lei /m3 274,3

2 Valoarea zacamintului,V zacamintului lei /m3 520

3 Beneficiul unitar,b lei /m3 245,7

4 Beneficiul total,B lei 344862628

5 Rata rentabilitatii,Rrentabilitatii lei /1000 lei 895,7

Mod

Coala


87

6. PROTECŢIA MUNCII

7.1 Norme de protecţia muncii

Dispoziţii generale.

Mod

Coala


88

Prin tehnica securităţii se înţelege o serie de măsuri tehnico-organizaţionale îndreptate

pentru crearea condiţiilor de lucru sigure nepericuloase. Tehnologiile noi se acceptă numai dacă

ele corespund normelor tehnicii securităţii.

Tehnica securităţii în minele de calcar în comparaţie cu minele altor zăcăminte are

următoarele deosebiri:

La minele de calcar se utilizează metoda de exploatare camere şi susţinerea spaţiului

exploatat cu ajutorul pilierelor. Luând în consideraţie rezistenţa mică a zăcământului lăţimea

camerelor variază în limitele 3,6- 8m. Stratele de calcare fiind sedimentate la adâncimi nu mari

pentru pilieri şi camere se impun cerinţe strict severe pentru o exploatare îndelungată, asigurând

stabilitatea suprafeţei terestre, adică pilierii şi descoperta trebuie exploatată în timp îndelungat

fără semne de deformaţii şi distrugeri.

Coeficientul de siguranţă al rezistenţei trebuie să ia în consideraţie stabilitatea pe timp

îndelungat a pilierelor şi tavanul camerelor. Cu scopul asigurării securităţii lucrărilor miniere

trebuie să se prevede susţinerea temporară şi însuşi susţinerea abatajelor de extragere şi a

lucrărilor miniere.

Susţinerea trebuie să se realizeze în aşa fel încât procesele tehnologice de extragere şi

transport a zăcământului să fie organizate într-o ordine bine organizată.

Organul de tăiere a maşinilor de tăiat piatră (haveze) sunt cauzele de formare a prafului.

Pentru reducerea prafului în aerul minei este necesar de realizat aerajul (ventilarea abatajului) şi

folosirea echipamentelor de protecţie individuală .

În regulile tehnicii securităţii se impun cerinţe ale componenţei chimice ale atmosfera

minei. Tehnica securităţii implică un complex de acţiuni tehnico-organizatorice îndreptate pentru

prevenirea cazurilor de traumatism de producţie şi a bolilor lucrătorilor.

Funcţiile tehnicii securităţii sunt:

- crearea şi implicarea acţiunilor tehnico-organizatorice pentru asigurarea condiţiilor sigure de

lucru;

- organizarea controlului la urmărirea normelor şi regulilor tehnicii securităţii ;

- implicarea lucrătorilor, inginerilor tehnici la lucrul activ pentru asigurarea urmăririi stricte a

regulilor tehnicii securităţii.

La acţiuni tehnico-organizatorice se referă:

- planul complex cincinal de îmbunătăţire a condiţiilor de lucru şi acţiunilor igieno-sanitare;

- analiza semestrială şi anuală a traumatismului cu evaluarea acţiunilor de prevenire a

accidentelor de muncă.

La acţiunile de profilactică obligatorie se referă:

Mod

Coala


89

- controlul în trei trepte a stării condiţiilor de muncă;

- controale complexe (nu mai des de o dată pe an).

Controlul în trei trepte a stării condiţiilor de muncă se organizează la locuri de muncă în

fiecare săptămână, lună, an. Controlul operativ în schimb a stării condiţiilor de lucru se

realizează de către inginerul tehnicii securităţii. La depistarea încălcărilor maistrul, inginerul

tehnicii securităţii ia măsuri pentru lichidarea ei, iar după terminarea schimbului raportează

încălcarea şefului sectorului sau adjunctului lui. Toate aceste încălcări se înscriu în ,, Registrul de

control a stării condiţiilor de muncă şi tehnicii securităţii”.

Cerinţele tehnicii-securităţii ale echipei din abataj

Pentru efectuarea lucrărilor de detaşare a pietrei tăiate în condiţii subterane se acceptă

persoanele având vârsta nu mai puţin de 18 ani, care au trecut studiul în instituţia de învăţământ

la dreptul de a lucra detaşator în condiţii subterane. În timpul lucrărilor de împachetare

(ambalare) a blocurilor mari cu ajutorul macaralei de ridicat detaşatorul este obligat să posede

permisul de agăţător;

Accesul la lucru se permute după trecerea controlului medical în ordinea cuvenită şi

studierii tehnicii securităţii cu susţinerea obligatorie a examenului şi primirea instrucţiunilor la

locul de muncă cu semnătura celui care a trecut cursul de tehnica securităţi;

Accesul la lucru al detaşatorului de piatră la trecerea de la un front de lucru la altul având

aceeaşi profesie, se permite după trecerea instructajului tehnicii securităţii la locul de muncă;

Detaşatorul de piatră nu mai des de o dată în 180 de zile este obligat să treacă instructajul

repetat al tehnicii securităţii şi o dată în an pentru verificarea cunoştinţelor ce priveşte regulile

exploatării sigure a macaralelor de ridicat.

Detaşatorul este obligat:

- să cunoască ieşirile principale şi cele de rezervă a minei la suprafaţă şi drumul trecerii

la ele la blocul de muncă;

- să cunoască regulile de comportare personală în timpul accidentului în concordanţă

cu planul de lichidare a accidentului, metodele de siguranţă şi modul de lucru la

detaşarea şi asamblarea pietrei tăiate;

- a pricepe utilizarea mijloacelor de protecţie şi mijloacele de stingere a incendiilor;

- a acorda primul ajutor medical victimei de la electrocutare, intoxicări cu gaze

periculoase, hemoragii abundente, fracturi şi alte traume;

- a efectua controlul susţinerii şi starea acoperişului unde se petrec lucrări miniere prin

metoda vizuală şi acustică;

- a utiliza instrumente şi accesorii în stare cuvenită;

Mod

Coala


90

- detaşatorul de piatră pe parcursul timpului de lucru se supune maşinistului havezei

(meşinei de tăiat piatră) şi îndeplineşte toate indicaţiile lui;

- locul de muncă este necesar să fie asigurat cu:

- aeraj şi iluminare normală;

- soluţii de înştiinţare a accidentului;

Detaşatorul, observând la suprafaţă ori în mină pericol ameninţător oamenilor ori

întreprinderii, este obligat luând în consideraţie măsurile de contractare , imediat să anunţe

despre acest fapt persoanelor organului de control tehnic.

Cerinţele tehnici-securităţii înainte de a începe lucrul

De îmbrăcat haina specială şi încălţămintea modelului stabilit în concordanţă cu condiţiile

de lucru, de avut cu sine un vas metalic cu apă potabilă cu volumul nu mai puţin de 0,75l,

mijloace individuală de protecţie, trusă medicală individuală;

De primit în secţia de lămpi lampă cu acumulator în stare bună, respirator anti praf. În

caz de depistare a unor defecte lampa se returnează;

Instrumentul cu muchiile ascuţite sau lampă se transportă în huse sau genţi speciale;

De intrat în abataj numai cu permisul brigadierului;

Sosind la locul de muncă, la ordinul maşinistului, să se convingă de starea sigură a

tavanului şi lucrărilor miniere, de verificat starea ancorelor de protecţie şi coinciderea lor cu

paşaportul stabilit;

De verificat stiva de piatră.

Cerinţele tehnici-securităţii în timpul lucrului

De îndeplinit indicaţiile brigadierului (maşinistului havezei), de a fi atent la semnalele

arătate, de cunoscut semnificaţia lor. Nu se permite de conectat haveza;

La indicarea semnalului că se conectează haveza este necesar de a se îndepărta la loc

sigur (fără pericol de viaţă);

De urmărit deplasarea corectă a havezei după poziţia cablului de alimentare. Schimbarea

organului de tăiere (disc), pregătirea ferestrei pentru tăierea din spate, detaşarea pietrei, curăţirea

deşeurilor, ungerea maşinii se va efectua când maşina şi butonul automat sunt deconectate numai

cu permisiunea maşinistului;

Detaşarea pietrei din abataj se va efectua de sus în jos în rânduri orizontale. La detaşarea

este necesar de luat nu mai mult de o piatră şi obligatoriu în mănuşi;

Mod

Coala


91

Detaşarea pietrei netăiate în partea de sus a abatajului a efectua cu capătul plat al răngii

lungi, necătând la aceasta, executorul acestui lucru este obligat să se afle în acea parte a

abatajului unde piatra a fost deja tăiată;

Stiva de pietre extrasă şi deşeurile (resturi) de la tăiere trebuie să fie amplasate după o

schemă bine determinată, dar nu mai aproape de 2 m faţă de haveză;

Piatra de pereţi trebuie de aşezată în stive pe o suprafaţă curăţată de-a lungul unui perete

a ei, înălţimea stivei să fie nu mai mult de 1,9m şi lăţimea nu mai puţin de 1,0m;

Amplasarea stivelor e necesar să fie astfel încât lăţimea trecerii libere pentru muncitori la

diferite unităţi de transport să fie nu mai puţin de 0,7m;

La împachetarea stivei din blocuri mari prin metoda mecanizată, dimensiunilor lor e

necesar să coincidă schemei stabilite.

Cerinţele tehnici-securităţii după terminarea lucrărilor

Împreună cu maşinistul, la timpul cuvenit de efectuat curăţirea locului de muncă,

curăţirea havezei de praf;

De verificat starea acoperişului spaţiului din abataj;

La ieşirea din mină de a întoarce lampa în secţia de lampe, a se înregistra despre ieşirea

din mină.

Responsabilitatea pentru neîndeplinirea instrucţiunii

Pentru neexecutarea cerinţelor prezentei instrucţiuni, detaşatorul în dependenţă de

caracterul încălcării, poartă răspunderea de ordin disciplinar sau de judecată, în concordanţă cu

legea în vigoare şi regulamentul disciplinei;

Cerinţele securităţii prezentului capitol se perfecţionează de conducerea întreprinderii

reeşind din condiţiile locale de muncă.

CONCLUZII SI PROPUNERI

În prezentul proiect este abordată problema exploatării unui bloc din mina de calcar

Cricova-1, ce se află în gestiunea întreprinderii S.A. Mineral.

Mod

Coala


92

S-a prezentat localizarea zăcământului, geologia, stratigrafia şi tectonica acestuia.

În prezent zăcământul de calcar de la Cricova se exploateaza prin metoda taierii

calcarului în blocuri de dimensiuni 390x188x190mm cu ajutorul havezelor. În acest scop s-a

prezentat metoda de dobândire a calcarului cu ajutorul havezi МКД-1. Din punct de vedere

tehnico economic haveza МКД-1 corespunde cerintelor minei si are o productivitate mult mai

înlta ca a altor haveze, cedând în fata maşinii de taiat piatra МКД-2, care are o productivitate mai

înalta cu aproximativ 11%, ceea, ce a şi influenţat decizia de a alege de aceea aceasta haveza. S-a

facut o prezentare a metodei de deschidere cu galerii transversale şi longitudinale . Metoda de

exploatare propusa este cea cu camere şi pilieri de secţiune pătrată, executată prin taierea

mecanică a rocii. Produsul obţinut în urma taierii sânt blocurile de calcar cu dimensiunile de

390x188x190mm de trei sorturi. Transportul blocurilor de calcar de la frontul de lucru la

suprafaţă se execută cu autobasculanta de tip IFA -L60.

Costul specific al calcarului exploatat este de 520 lei/m, cheltuielile suferite la

expolatarea unui metru cub de calcar cu haveza МКД-1 fiind de 303,57 lei, şi la expolatarea

acestuia cu haveza МКД-2 este de 274,3 lei pentru un metru cub, aceasta asigura un benificiu

unitar de 216,43 lei la metru cub pentru МКД-1 şi de 245,7 lei/m3 pentru МКД-2 care este

utilizat pentru achitaea serviciilor altor lucrari miniere aşa ca tansportul, depozitarea , cheltuieli

de regie şi altele. Venitul estimat în urma exploatarii întregului bloc este de 303,78 mln lei daca e

expolatat cu МКД-1 si va fi de 344,86 mln lei la exploatarea lui cu МКД-2. Deci cu masina de

taiat МКД-2 este mult mai rentabil s-ă se execute extragerea calcarului, si intreprinderea va avea

un profit mult mai mare.

În concluzie se propune ca exploatare acestui zacamint sa se produca cu ajutorul havezei

de tip МКД-2 deoarece ea asigura o productivitate destul de înalta. Exploatarea acestui bloc în

continuare ii va aduce companiei venituri ceea ce ii va permite sa reânoiasca utilajul minier

pentru o asigurare mai buna a calitaţii lucrarilor, economisirea energiei folosite la exploatare şi o

viteză de lucru a utilajelor mult mai mare.

Bibliografie

1. BOGAŢCHII A. Отчет о доразветке Криковского местораждендения известняков в

1970-1971 г.г. Кишинев,1972 г.

2. BUD, I. Susţinerea cu ancore şi torcret a excavaţiilor subterane, Cluj-Napoca, 2001.

Mod

Coala


93

3. CLICHICI,O., STOICI,S. Cercetarea geologică a substanţelor minerale utile, Bucureşti,

1986.

4. COVACI, Şt. Exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale utile în subteran, Bucureşti,

1972.

5. COZMA,E., GOLDAN, T. Proiectarea minelor, vol.1, Petroşani, 2003.

6. GOLDAN,T., GRAMA,V., CUCOŞ,V. Tehnici şi tehnologii miniere, Chişinău, 2007.

7. GOST 4001-84. Камни стеновые из горных пород. Техничские условия Введ.

01.07.1985г. СССР-1984г.

8. GOST 41-09-259-85. Отчет о геологическом изучении недр. Общие требование к

содержанию и оформлению Введ. 01.01.1987г.

9. IOAN BUD “Stabilitatea excavaţiilor subterane” Editura universitatii de nord BaiaMare-

2000

10. NIAGA V. Отчет о доразветке Пашканского местораждендения пильных известняков

в Криулянском р. МССР, с.Лунга 1962г.

11. PETRESCU, I. Foraje şi lucrări miniere, vol.1. Foraje, Cluj-Napoca, 1980.

12. POPA, A “Manualul inginerului de mine” - Editura tehnica, Bucuresti 1986

13. POPA, A. Prospecţiuni şi exploarări miniere, Bucureşti, 1976.

14. POPA, A. Prospecţiuni şi explorări miniere, Bucureşti, 1976.

15. SIN M. Отчет о доразветке Криковского 1 местораждендения пильных известняков

разведочные работы в пределах Магдачештского участка в1985-1986г.г. Кишинев,

1986 г.

16. STIPANOV F. P. “Механизация работ на известняковых шахтах” Chisinau 1980

17. ŞEHURDIN V. K., NESMOTRIAEV V. I., FEDORENCO P. I. “ Горное дело” – 1987

18. TARNOVSCHI, C “Exploatări miniere de suprafaţă”, Chişinău U.T.M. 2007

19. VORONOVIŢCHII S. SIN M. Отчет о доразветке Криковского местораждендения

известняков в 1983-1985 г.г. Кишинев, 1985 г.

20. VORONOVIŢCHII, S. Отчет о доразветке шахтного поля штольни «Пашкань»

Mod

Coala


94

Mod

Coala


95

Mod

Coala


96

Mod

Coala


97

Mod

Coala


98

Teza de licenta Inginerie si managimentul zacamintelor minerale UTM 2011 (2)

Documents

Transcript of Teza de licenta Inginerie si managimentul zacamintelor minerale UTM 2011 (2)