STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA A EFECTELOR …apmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM...

Beneficiar:

S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L. Titlul proiectului:

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA A EFECTELOR POTENTIALE ALE EXPLOATARII

IN CARIERA A DIABAZELOR DIN PERIMETRUL VALEA ARIC - VALEA DRUMUL IAZULUI,

JUDETUL TULCEA

Septembrie 2010

Beneficiar: S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L. Titlul proiectului: STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA A EFECTELOR POTENTIALE ALE EXPLOATARII IN CARIERA A DIABAZELOR DIN PERIMETRUL VALEA ARIC - VALEA DRUMUL IAZULUI, JUDETUL TULCEA

MANAGER PROIECT :

PFA Dr.biol. Teodor Glavan Expert evaluator mediu

COLECTIV DE ELABORARE :

Ing.geolog Ion Daniel Juverdeanu S.C. TELARMED S.R.L. Dr.biol. Nela Zambila

CUPRINS I. INFORMAŢII PRIVIND PLANUL SUPUS APROBARII 1.1. DATE GENERALE 1.1.1. Denumirea obiectivului de investitii 1 1.1.2. Titularul activitatii 2 1.1.3. Date de geografie fizica si economica 2 1.1.4. Date geologice 2 1.1.5. Prezentarea substantei minerale utile 3 1.1.6. Hidrogeologia zacamantului 4 1.1.7. Caracterizarea calitativa a substantei minerale utile 4 1.1.8. Caracteristici fizico-mecanice 4 1.1.9. Conditii tehnico-economice de valorificare a substantei minerale utile

4

1.1.10. Informatii despre productia planificata 5 1.1.11. Substante sau preparate chimice utilizate 6 1.2. Localizarea perimetrului 6 1.3. Modificarile fizice care decurg din implementarea planului 7 1.4. Resursele naturale necesare implementarii planului 10 1.5. Resursele naturale care vor fi exploatate 10 1.6. Emisii şi deseuri generate de activitatea desfasurata 10 1.6.1. Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu 10 1.6.1.1. Protectia apelor 10 1.6.1.2. Protectia aerului 11 1.6.1.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor 19 1.6.1.4. Protectia solului si a subsolului 30 1.6.1.5. Gospodarirea deseurilor 31 1.6.1.6. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase 34 1.7. Cerinte de utilizare a terenului 35 1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului 36 1.9. Durata functionarii exploatarii 36 1.10. Activitati care vor fi generate de exploatare 36 1.11. Procesele tehnologice ale proiectului 37 1.12. Posibilitatea aparitiei unui impact cumulat 38 1.13. Alte informatii relevante 38 II. INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

2.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului

38

2.1.1. Situl de importanta comunitara ROSCI 0201 Podisul Nord Dobrogean

39

2.1.2. Situl de protectie speciala avifaunistica – ROSPA 0073 Macin-Niculitel

45

2.2. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar arfectate (suprafata, locatia, speciile caracteristice) si a relatiilor acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora

48

2.2.1. Habitate si specii reprezentative ale florei si faunei salbatice din zona amplasamentului si imprejurimi

49

2.2.1.1. Specii ale florei identificate in perimetru 49

2.2.1.2. Specii ale faunei identificate in perimetru 61 3. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

87

4. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate (evolutia numerica a populatiei in cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar), procentul estimativ al populatiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafata habitatului este suficient de mare pentru a asigura mentinerea speciei pe termen lung

88

5. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

89

6. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planul de management

90

7. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor

90

8. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale conservate de inters comunitar inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar

93

9. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar

94

III. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI 95 3.1. Impactul implementarii planului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI 0201 si ROSPA 0073

96

3.2. Evaluarea semnificatiei impactului – indicatori – cheie cuantificabil 98 3.2.1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut 98 3.2.2. Procentul care va fi pierdut din suprafetele folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar

99

3.2.3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar 99 3.2.4. Durata sau persistenta fragmentarii 99 3.2.5. Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar

99

3.2.6. Schimbari in densitatea populatiei 99 3.2.7. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea planului/proiectului

100

3.2.8. Indicatorii chimici – cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar : ROSCI 0201 si ROSPA 0073

100

3.3. Evaluarea semnificatiei impactului activitatii de exploatare a bazaltului asupra habitatelor si speciilor de importanta comunitara

100

3.3.1. Evaluarea impactului planului propus 100 3.3.2. Evaluarea impactului rezidual 102 3.4. Evaluarea impactului cumulativ al activitatii de exploatare a bazaltului

102

3.4.1. Evaluarea impactului cumulativ 102 3.4.2. Evaluarea impactului rezidual 103 IV. MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI 103 4.1. Masuri implementate pentru protectia biodiversitatii 103 4.2. Masuri pentru protectia calitatii apei 104 4.3. Masuri pentru protectia calitatii aerului 105

4.4. Masuri de limitare a zgomotului si vibratiilor 106 4.5. Masuri pentru reducerea efectului seismic 106 4.6. Masuri pentru reducerea undei aeriene 107 4.7. Masuri pentru mentinerea calitatii solului 107 V. CALENDARUL IMPLEMENTARII SI MONOTORIZARII MASURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI

110

VI. RESPONSABILUL CU RESPECTAREA SI MONITORIZAREA CONDITIILOR DE MEDIU SI CONDITIA SA IN SOCIETATE

110

VII. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE IN PERIMETRUL VALEA LUI ARIC – VALEA DRUMUL IAZULUI, ISACCEA, JUDETUL TULCEA

110

VIII. COLECTIVUL DE ELABORARE A STUDIULUI 112 Bibliografia 113

ANEXE GRAFICE 1. Fisa de instituire a perimetrului, scara 1:25.000;

2. Planul de incadrare un zona al perimetrului;

3. Schita cu pozitia perimetrului in raport cu siturile Natura 2000;

4. Planul de situatie al perimetrului ”Valea Aric – Valea Drumul Iazului”, scara 1:5000

5. Plan distributie relevee A09/10

Prezentul Studiu de Evaluare Adecvată s-a realizat în conformitate cu ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul nr. 19 din 13/01/2010.

Studiu de Evaluare Adecvata a efectelor potentiale ale exploatarii in cariera a diabazelor din perimetrul “Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, jud. Tulcea

STUDIU DE

EVALUARE ADECVATA

A EFECTELOR POTENTIALE ALE

EXPLOATARII IN CARIERA A DIABAZELOR DIN PERIMETRUL

“VALEA ARIC-VALEA DRUMUL IAZULUI”,

JUD. TULCEA

2010

Studiu de Evaluare Adecvata pentru Lucrările de exploatare în carieră a diabazelor din perimetrul „Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, jud. Tulcea

1

I. INFORMATII PRIVIND PLANUL SUPUS APROBARII INTRODUCERE

Urmare castigarii concursului de oferte pentru cercetarea substantelor minerale utile din perimetrul „Valea Aric-Valea Drumul Iazului” si obtinerii Acordului de mediu pentru realizarea lucrarilor de explorare, S.C.BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L a trecut la executia lucrarilor proiectate (prospectiune geologica, masuratori geofizice, foraje de mica adancime si santuri). Explorarea zacamintelor de substante minerale utile s-a desfasurat pe o suprafata de 96 ha.

Dupa finalizarea lucrarilor, pe baza rezultatelor inregistrate, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L a primit Licenta de exploatare nr.12762/2009 prin care a obtinut la ANRM dreptul sa exploateze in cariera, pe o suprafata de 58 ha, diabazele din perimetrul „Valea Aric-Valea Drumul Iazului”.

Pentru a putea efectua acest lucru este necesara obtinerea Avizului lui de mediu pentru perimetrul de dezvoltare-exploatare solicitat. In prezent S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L desfasoara pe o suprafata de cca 7,52 ha, pentru care detine Autorizatia de mediu nr.7474/08.05.2007, situata in interiorul perimetrului de licenta, o activitate de exploatare in cariera si prelucrare a diabazelor din dealul lui Tefic.

Ulterior realizarii investitiei de baza, dealul in care se afla zacamantul de diabaze a fost inclus in cadrul ariilor protejate, instituite conform directivelor Uniunii Europene, prin programul Natura 2000, amplasamentul fiind acoperit, in cea mai mare parte atat de ROSPA 0073 “Macin- Niculitel” cat si de ROSCI 00201 “Podisul Nord Dobrogean”.

Din cele 7,52 ha pentru care a fost emisa Autorizatia de Mediu, o suprafata de cca 2,4 ha, reprezentand terminatia NE-ica a perimetrului avizat, se situeaza in afara ariilor protejate instituite aici. In acest sector sunt dispuse, in cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare, modulele aferente Organizarii de santier, haldelor, depozitelor de sorturi si partial Statiei de concasare.

Pentru continuarea si dezvoltarea lucrarilor aflate in desfasurare, dar si pentru protejarea biodiversitatii din cadrul si din vecinatatea perimetrului pentru care a obtinut licenta, societatea preconizeaza dezvoltarea etapizata a activitatilor de exploatare si prelucrare a resursei minerale, in scopul cresterii graduale a suprafetelor destinate acestor activitati, astfel incat impactul asupra factorilor de mediu sa ramana in limitele admisibile.O dovada a acestei politici de dezvoltare a lucrarilor este si faptul ca, din proprie initiativa, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L a depus deja la ANRM, prin adresa nr.736 AP/17.03.2010 o solicitare de reducere a perimetrului avizat prin licenta de exploatare, de la 58 ha la 32 ha.

Pentru valorificarea rationala a substanei minerale utile din perimetrul „Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L solicita AGENTIEI REGIONALE de PROTECTIE a MEDIULUI – Galati avizul de mediu pentru PUZ, pe o suprafata de 32 ha, situata in extavilanul localitatii Isaccea.

1.1. DATE GENERALE 1.1.1. Denumirea obiectivului de investitii

Perimetrul pentru care S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L a obtinut Licenta de exploatare a fost denumit „Valea Aric-Valea Drumul Iazului”.

Obiectivul pentru care se solicită acordul de mediu îl reprezintă Lucrările de exploatare în carieră a diabazelor din perimetrul „Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, jud. Tulcea.


2

1.1.2. Titularul activitatii

Titularul activităţii este Societatea Comercială BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L, o firmă cu capital privat, înregistrată la Registrul Comerţului sub nr.J36/444/2006, CUI RO 6719367, având contul nr. RO54DAFB100200103136RO01, deschis la Banca LEUMI. S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L. are sediul în orasul Isaccea pe strada Closca nr. 1, Bl.1, apt. 1, tel/fax 0240540002. Societatea are ca obiect principal de activitate extracţia in cariera a pietrei pentru constructii (cod CAEN: 0811).

1.1.3. Date de geografie fizica si economica

Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul vizat se caracterizează prin prezenţa, în zona sa central vestica, a Dealului lui Tefic. Acesta are o forma unei frunze de trifoi. Cota cea mai înalta este în Vf.Tefic (206,8 m) şi se află pe o culme cu direcţia NE-SV; al doilea picior de deal este orientat pe direcţia N-S iar cel de-al treilea, pe direcţia NV-SE. Versanţii dealului Tefic coboară abrupt către nord-est si sud-est; spre sud, picioarele dealurilor coboară lin, fiind separate, in partea centrala a perimetrului, de o vale adânc tăiata de procese de eroziune.

Dealul lui Tefic (+206,8 m), se situează în terminaţia nord-vestică a platoului Niculiţel. Raportat la şesul care-l mărgineşte la nord si est, el apare ca un edificiu impresionant , diferenţa de cota fiind de cca. 100 m.

Reţeaua hidrografică, tributara Dunării, se caracterizează prin absenta cursurilor permanente, văile fiind colmatate. Prezenţa apei pe aceste cursuri se înregistrează sporadic, sub formă de torente, după topirea zăpezilor sau în perioadele cu precipitaţii abundente.

Clima regiunii este continental excesivă, cu diferenţe mari de temperatură de la vară la iarnă, cu precipitaţii reduse şi vânturi puternice. Media anuală a temperaturii variază în jurul valorii de 11o C, iar media anuală a cantităţilor de precipitaţii este situată între 500 şi 600 mm/m2/an. Numărul de zile dintr-un an cu strat de zăpadă variază între 60 şi 80 zile.

Localităţile cele mai apropiate din zonă sunt oraşul Isaccea, aflat la cca. 4 km spre nord-est şi satul Revărsarea, situat la cca. 2 km spre nord - nord vest.

Din punct de vedere al încadrării seismice perimetrul face parte din zona microseismică de intensitate “7”, conform STAS 11100 / 1977.

1.1.4. Date geologice

Zacamantul de diabaze din Dealul lui Tefic aparţine, din punct de vedere geologic, Formaţiunii de Niculiţel.

Unitatea de Niculiţel este o entitate litostratigrafică constituită, esenţial, din curgeri de bazalte. În aceste curgeri sunt intercalate blocuri de calcare roşii, brecii bazaltice, şi calcare stratificate cenuşii. Curgerile de lave au avut, la început, un caracter subacvatic, după care, edificiul vulcanic ajungând deasupra nivelului mării, încep să apară şi curgeri de lavă subaeriene.

În cazul curgerilor submarine apar forme tipice de pillow – lava, cu predominanţa spilitelor, iar în cazul celor subaeriene apar roci de tip variolitic, masive sau cu foliaţie paralelă sensului de curgere. Bazaltele Formaţiunii de Niculiţel reprezintă produsele unor erupţii submarine, în pauzele dintre acestea având loc o sedimentare carbonatică, reprezentată prin turbidite şi depozite pelagice.


3

Resursa minerală este reprezentată prin curgeri de lave bazaltice (pillow-lava) de vârstă triasică (w2-an). Diabazele (bazalte) sunt roci masive, compacte, fin cristalizate, de culoare cenuşie – negricioasă.

Coperta zăcământului este reprezentată printr-o secvenţă de rocă alterată, cu grosime medie de cca. 2-2,4 m grosime, acoperită de un strat subţire de sol vegetal de cca. 0-30 cm si de argile prăfoase-nisipoase, cu fragmente de roci coerente.Grosimea acestor depozite creşte dinspre zona de creastă, către baza versanţilor.

In cadrul perimetrului cercetat, peste 80% din suprafaţa este constituita din curgeri de bazalte de tip pillow-lava iar restul din hialobazalte, in special in sectorul vestic, la limita perimetrului de explorare. Aflorimentele sunt localizate in special pe zonele de creasta din cadrul perimetrului si mai puţin la baza versanţilor, unde depozitele loessoide pot atinge grosimi apreciabile. In cadrul perimetrului explorat apar aflorimente de diabaze cu intercalaţii subţiri de calcare dolomitice alb-roşcate si cenuşii , al căror aranjament tectonic este reprezentat prin cute-solzi, cu vergenţa nord-estica.

Din punct de vedere petrografic, roca utila este reprezentata prin pillow-lave si hialobazalte. Zacamantul de diabaze prezintă o zona de alteraţie exogena, cu o grosime cuprinsa intre 3 si 15 m. In cadrul diabazelor foarte alterate (culoare maronie) se constata prezenta frecventelor argilizari ale feldspaţilor.

1.1.5. Prezentarea substantei minerale utile

Din punct de vedere petrografic, roca utila este reprezentata prin pillow-lave si hialobazalte. Zacamantul de diabaze prezintă o zona de alteraţie exogena, cu o grosime cuprinsa intre 3 si 10 m. In cadrul diabazelor foarte alterate (culoare maronie) se constata prezenta frecventelor argilizari ale feldspaţilor.

Fig. 1 Material derocat din frontul carierei

Roca utilă din zăcământul Dealul lui Tefic este reprezentată de diabaze (s.larg), care sunt roci masive, compacte, foarte dure, de culoare neagră-verzuie, cu spărtura neregulată, străbătute de vinişoare de calcit. Structura rocii este ofitică sau porfirică, iar textura masivă.


4

1.1.6. Hidrogeologia zacamantului

Reţeaua hidrografică, tributara Dunării, se caracterizează prin absenta cursurilor permanente, văile fiind colmatate. Prezenţa apei pe aceste cursuri se înregistrează sporadic, sub formă de torente, după topirea zăpezilor sau în perioadele cu precipitaţii abundente.

Din punct de vedere hidrogeologic, exploatarea zacamantului de diabaze nu ridica probleme, întrucât nivelul hidrostatic se afla la un nivel situat mult sub cota de baza finala a exploatării (+130 m).

Procese geologice dinamice

Procesele geologice dinamice actuale sunt reprezentate prin ravenari ale depozitelor loessoide de la baza versanţilor.

1.1.7. Caracterizarea calitativa a substantei minerale utile

Din punct de vedere mineralogic bazaltele (diabazele) din Dealul lui Tefic sunt alcătuite, în principal, din feldspat plagioclaz şi piroxeni (augit, augit titanifer). La microscop se observă frecvenţa mare a fenocristalelor de plagioclaz de forma prismatică, cu dispoziţie ofitică, între acestea fiind prinse cristale de piroxeni şi sticlă parţial cloritizată. În general, feldspaţii sunt transformaţi datorită fenomenelor de argilizare şi carbonatare, iar în cazurile când sunt în stare proaspătă, poate fi recunoscut labradoritul. Frecvent, apare şi fenomenul de albitizare a feldspatului, în unele cazuri albitul fiind substituit de sericit. Piroxenii, reprezentaţi, în special, prin augit, au contururi neregulate, iar uneori pot forma aglomerări.

1.1.8. Caracteristici fizico-mecanice

Determinările fizico-mecanice efectuate la mai multe laboratoarele autorizate (PRCEMA.S.A., PROSPECTIUNI S.A., ICECON S.A.) pe epruvete confecţionate din probele prelevate din cariera “Dealul Lui Tefic”, au indicat faptul că zăcământul este constituit dintr-o rocă grea (ρa = 2,25 – 3,0 g/cm3), foarte puţin poroasă (ηa = < 1,0%), foarte puţin absorbantă (a1<0.50%), cu rezistenţă mare la compresiune în stare uscată (σcm3 = 1,21 – 200 N/ mm2), puţin rezistentă la şoc mecanic (k = 1,0 – 3,0 Nmm/mm3), de la slab rezistentă, până la rezistentă, la îngheţ – dezgheţ, coeficient de gelivitate nul.

1.1.9. Conditii tehnico-economice de valorificare a substantei minerale utile

În conformitate cu SR 667/2000 şi SR EN 12620/2003, parametrii fizico - mecanici ai rocii de provenienţă (diabaz) permit încadrarea ei în clasa B, aceasta putând fi folosită ca:

a) Piatră brută, pentru : pereuri şi anrocamente pentru toate clasele de trafic; straturi de fundaţie din blocaje pentru trafic uşor şi foarte uşor; pavaje pentru drumuri, străzi şi acostamente pentru trafic uşor şi foarte uşor;

b) Piatră spartă şi piatra spartă mare, pentru: straturi de fundaţie pentru toate categoriile de trafic, balastarea cailor ferate; straturi de bază împănate cu split bituminat; agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici, din macadam, macadam penetrat şi semipenetrat şi din beton de ciment, pentru toate clasele de trafic; îmbracăminţi din macadam, macadam penetrat şi semipenetrat pentru clasele de trafic mediu, uşor şi foarte uşor; adaos (sort 25 – 40 mm) pentru îmbrăcăminţi din beton de ciment, pentru toate clasele de trafic;

c) Criblură, pentru: - stratul de bază din mixturi asfaltice pentru toate clasele de trafic; straturi de bază din macadam penetrat şi semipenetrat ptr.toate clasele de traffic; îmbrăcăminţi din beton de ciment pentru


5

toate clasele de trafic; îmbrăcăminţi din macadam penetrat şi semipenetrat pentru clasele de trafic mediu, uşor şi foarte uşor; îmbrăcăminţi si tratamente bituminoase;

d) Nisip de concasare pentru: prepararea mixturilor asfaltice.

1.1.10. Informatii despre productia planificata Licenţa de exploatare pentru zăcământul de diabaze din perimetrul de exploatare „Valea Aric-Valea

Drumul Iazului „ are ca obiect concesionarea dreptului de extracţie, prelucrare şi valorificare, conform legislaţiei în vigoare, în favoarea S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L., a resurselor şi rezervelor de diabaze din dealul lui Tefic.

Perioada de valabilitate iniţială a licenţei este de 20 ani. În această perioadă, în conformitate cu strategia de dezvoltare a S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L., va fi exploatată o cantitate de cca 28.188 mii tone de rezerve de diiabaze, la un extras geologic de maxim 1.500 mii tone/an. Capacitatea proiectată a exploatării (pierderi la exploatare=5%) şi prelucrării (pierderi la prelucrare=5%) este următoarea:

Anul Rezerva extrasă (tone)

Rezerva industiala (tone)

Produse finite (tone)

1 188.508 178.600 169.670

2 1.000.000 950.000 902.500

3 1.500.000 1.425.000 1.353.750

4 1.500.000 1.425.000 1.353.750

5 1.500.000 1.425.000 1.353.750

6 1.500.000 1.425.000 1.353.750

7 1.500.000 1.425.000 1.353.750

8 1.500.000 1.425.000 1.353.750

9 1.500.000 1.425.000 1.353.750

10 1.500.000 1.425.000 1.353.750

11 1.500.000 1.425.000 1.353.750

12 1.500.000 1.425.000 1.353.750

13 1.500.000 1.425.000 1.353.750

14 1.500.000 1.425.000 1.353.750

15 1.500.000 1.425.000 1.353.750

16 1.500.000 1.425.000 1.353.750

17 1.500.000 1.425.000 1.353.750

18 1.500.000 1.425.000 1.353.750


6

Anul Rezerva extrasă (tone)

Rezerva industiala (tone)

Produse finite (tone)

19 1.500.000 1.425.000 1.353.750

20 1.500.000 1.425.000 1.353.750

Total 28.188.508 26.779.082 25.440.127

1.1.11. Substante sau preparate chimice utilizate In procesul de exploatare si prelucrare a rocii utile, vor fi folosite urmatoarele materii auxiliare:

- combustibili pentru alimentarea utilajelor din dotarea balastierei ; - lubrifianti ; - piese de schimb si materiale pentru mentinerea la parametri optimi de functionare a utilajelor si

instalatiilor utilizate in cariera. Explozibilul necesar pentru activitatea de impuscare (pe baza de azotat de amoniu sau gel exploziv) va fi utilizat numai la lucrarile de abatere a rocii utile, de catre operatorii atestati pentru astfel de activitati. Explozibilul va fi adus in cariera chiar in ziua in care se va face puscarea, deci nu va fi depozitat, nici macar temporar, in cariera sau in vecinatatea acesteia.

Derularea fluxului tehnologic in cadrul perimetrului minier „ Valea Aric-Valea Drumul Iazului” nu necesita utilizarea de substante sau preparate chimice.

1.2. LOCALIZAREA PERIMETRULUI

Fig. 2 . Perimetrul “Dealul lui Tefic”

Perimetrul de exploatare “Dealul lui Tefic” este situat pe teritoriul orasului Isaccea, judetul Tulcea, la cca 4 km V de acesta, fiind amplasat pe culmea si în versantul NE-tic al dealului Tefic.

Accesul în perimetru se realizeaza pe DN 22 A Tulcea – Macin pana la cca. 1 km est de localitatea Revarsarea, de unde se parcurge spre sud , în lungul vaii Drumul Iazului, pe un drum de exploatare, amenajat


7

prin balastare cu piatra sparta, o distanta de cca 2,8 km pana in zona organizarii de santier. De aici se mai parcurg cca 500 m, pe un drum tehnologic, pana la cariera.

Din punct de vedere administrativ, perimetrul aparţine de Primăria localităţii Isaccea, iar terenul pe care se află intră la categoriile păşune şi pasune impadurita.

Coordonatele topografice ale perimetrului de exploatare-dezvoltare sunt urmatoarele:

Pct. X Y

6 422698,00 767739.00

7 422690.00 767760,00

8 422745,00 767910,00

9 422549,00 768187,00

10 422304,00 767822,00

25 422118,05 767652,97

24 422072,24 767602,22

23 422123,45 767492,00

22 422500,23 767406,70

21 422640,93 767404,71

20 422759,39 767471,49

19 422797,65 767607,45

18 422746,28 767721,77

17 422711,95 767734,16

16 422711,06 767735,16

1.3. MODIFICARILE FIZICE CARE DECURG DIN IMPLEMENTAREA PLANULUI In perimetrul se dezvoltare-exploatare de 32 ha, pentru care se solicita avizul de mediu pentru PUZ, societatea preconizeaza dezvoltarea etapizata a activitatilor de exploatare si prelucrare a resursei minerale, in scopul cresterii graduale a suprafetelor destinate acestor activitati, astfel incat impactul asupra factorilor de mediu sa ramana in limitele admisibile. O dovada a acestei politici de dezvoltare a lucrarilor este si faptul ca, din proprie initiativa, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L a depus deja la ANRM, prin adresa nr.736 AP/17.03.2010 o solicitare de reducere a perimetrului avizat prin licenta, de la 58 ha la 32 ha.

Din cele 32 ha solicitate, cca 6,7 ha (2,4 ha in zona Organizarii de santier + 4,3 ha in interiorul perimetrului de 32 ha) se afla in afara ariilor protejate;


8

- pe o suprafată de 7,52 ha din cele 32 ha ale perimetrului „Valea Aric- Valea Drumul Iazului” se desfasoara exploatarea in cariera a diabazelor din delul lui Tefic- impactul produs asupra mediului de exploatarea existenta se incadreaza in limitele admisibile pentru asfel de activitati.

- dezvoltarea viitoarei exploatari se va face plecand de la cea existenta, deci modulele aferente Organizarii de santier, Statiei de prelucrare si depozitelor de sorturi vor ramane pe pozitia actuala, chiar daca acestea vor imobiliza o rezerva de roca utila de cca 2 mil tone.

- suprafata efectiva acoperita de perimetrul de dezvoltare-exploatare, la finalul licentei, va fi de cca 30 ha, intrucat cca 2 ha din cele 32 ha solicitate vor reprezenta bermele superioare ale taluzurilor finale ale exploatarii.

Din aceste 30 de ha, exploatarea propriu-zisa va ocupa cca 25 ha, iar modulele aferente Organizarii de santier, care vor ramane neexcavate vor ocopa cca 5 ha.

Repartitia suprafetelor in perimetru este redata in tabelul urmator:

Categoria de utilizare Detaliu Suprafaţa ocupata (ha) Total suprafata perimetru de dezvoltare-exploatare

32,00

din care

Total perimetru de exploatare

25,00

Taluzurile finale 2,00 Organizare de santier 5,00 din care Staţia de concasare + depozite

de produse finite

Constructii administrative

Halda de sol vegetal

Halde depozite loessoide

Halda steril tehnologic

Drumuri de acces si bretele de legatura

TOTAL TEREN NECESAR INVESTITIEI 32,00

La terminarea licentei de exploatare, in 2029 suprafata de 32 ha a erimetrului exploatat va arata ca un amfitetru cu 1 pana la 4 trepte de cate 15 m fiecare (mai putin cea superioara), repartizate in functie de configuratia terenului; cota cea mai mare va fi + 180 m, iar cea mai mica de + 130 m. Suprafata insumata a bermelor superioare va fi de cca 2 ha, vatra (platoul de la cota de + 130 m) va fi de cca 25 ha, iar platoul pe care se afla Organizarea de santier (cota + 150 m ) va avea cca 5 ha.


9

Fig. 3 Schita cu imaginea perimetrului la finalul exploatarii

Fig.4 Modelare a aspectului geomorphologic la momentul actual si la finalul exploatarii


10

1.4. RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTARII PLANULUI Valorificarea rocii utile din perimetrul „Valea Aric–Valea Drumul Iazului” se face fara implicarea altor

resurse naturale. 1.5. RESURSELE NATURALE CARE VOR FI EXPLOATATE Investitia privind exploatarea si prelucrarea substantei minerale utile din perimetrul „ Valea

Aric – Valea Drumul Iazului „ a fost facuta in scopul valorificarii rationale a resursei de roci utile (diabaze) din acest perimetru. Aceasta resursa este neregenerabila, dar in ansamblu, rezerva geologica care va fi extrasa, pe durata Licentei de exploatare, reprezinta o mica parte din platoul de bazalte cunoscut sub numele de platoul Niculitel.

1.6. EMISII SI DESEURI GENERATE DE ACTIVITATEA DESFASURATA 1.6.1. Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu

1.6.1.1. Protectia apelor Surse de poluanti pentru ape, concentratii si debite masice de poluanti rezultati pe faze tehnologice si de activitate.

Surse de poluare a apelor Reţeaua hidrografică a zonei se caracterizează prin văi scurte, colmatate, înierbate, cu regim de

curgere torenţial, care curg către valea Aric, spre sud sud-est si spre Valea Drumul Iazului, spre nord, ambele vai fiind afluenti ai Dunarii.

Prezenta apei pe aceste vai se înregistrează pentru scurta durata numai în urma precipitaţiilor abundente.

Pentru apele de suprafaţă, sursele potenţiale de poluare sunt reprezentate de :

- eventuala antrenare de către apele meteorice, care spală câmpul tehnologic al carierei şi platforma staţiei de concasare-sortare, spre vale (emisar), a unor particule de sol poluate cu carburanţi şi/sau lubrifianţi, scurse accidental de la utilajele în funcţiune;

- poluarea datorată organizării de şantier se referă la evacuarea apelor menajere şi a deşeurilor, la scurgerile-scăpările accidentale de combustibili şi uleiuri, în timpul alimentării utilajelor.

In scopuri tehnologice apa va fi folosită, în mici cantităţi, la perforarea găurilor de mină (în cadrul lucrărilor de deschidere şi pregătire ale zăcământului şi la spargerea supragabariţilor) şi în scopul reducerii emisiilor de praf, la umectarea rocii ce urmează a fi încărcată în mijloacele de transport şi la stropirea drumurilor de acces, neasfaltate.

La instalaţiile staţiei de concasare - sortare va fi utilizată cea mai mare cantitate de apă industrială (cca 5 m3/zi); concasorul, granulatoarele şi benzile transportoare vor fi prevăzute cu pulverizatoare de apă pentru umezirea rocii concasate.

În urma lucrărilor de exploatare şi prelucrare nu rezultă componenţi chimici dăunători mediului care, prin levigare, să ajungă în apele subterane sau în cele de suprafaţă.


11

Apele menajere, în cantităţi mici, nu conţin substanţe toxice (pesticide, azotiţi, azotaţi, etc.), având un caracter nepoluant. Necesarul de apă menajeră pentru cele 33 persoane angajate pentru desfăşurarea activităţii (la un consum specific de cca 25 l/om.zi x 300 zile/an functionare) este de 247,5 m3/an.

Pentru apele subterane, sursele potenţiale de poluare sunt reprezentate de :

- scurgerile accidentale de uleiuri sau combustibili provenite de la platforma instalaţiei de foraj; - scurgerile accidentale de uleiuri sau combustibili de pe platforma depozitului de combustibil şi de la

utilajele şi autovehicolele în funcţiune, de la componentele staţiei de concasare în funcţiune şi din incinta organizării de şantier, situate la o cotă cu cel puţin 50m deasupra cotei talvegului văii (+100 m);

- nerespectarea normelor privind evacuarea apelor menajere şi deşeurilor din cadrul organizării de şantier.

Conform datelor din literatura de specialitate, concentratia de azotati prezentă în apele freatice se situează sub limita CMA prevăzută în STAS-ul 1342/91.

Protectia calitătii apelor

Pentru protectia calitătii apelor se vor lua următoarele măsuri:

- pentru a se evita scurgerea apelor din precipitatii care spală câmpul tehnologic al carierei si care pot antrena, în suspensie, particule de sol poluate cu lubrefianti si combustibili scursi accidental, acestea vor fi colectate in santul din lungul drumului de acces la exploatare, construit la baza versantului dealului; santul de garda va fi prevazut cu un decantor cu filtru de nisip amplasat inainte de interceptarea emisarului.

- resturile menajere sau reziduurile de orice natură se vor transporta, pe măsura acumulării lor, în conteinere (ce vor fi amplasate pe o platformă betonată), la rampa de gunoi a localitatii Isaccea, evitându-se contactul cu nivelul freatic.

- depozitul de carburanti va fi amplasat suprateran, pe suport metalic, pe o platforma betonata prevazuta cu cuvă de retentie si separator de ulei, pentru prevenirea eventualelor scurgeri de combustibil care pot polua accidental solul sau freaticul.

Apele menajere, în cantităti mici, nu contin substante toxice (pesticide, azotiti, azotati etc.), având un caracter nepoluant.

Impactul produs de aceste posibile surse ar afecta într-un grad extrem de redus calitatea apelor din zonă sau a folosintelor de apă.

Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate proiectate, elementele de dimensionare, randamentele de retinere a poluantilor. Nu se justifică realizarea statiilor si instalatiilor de epurare sau preepurare a apelor uzate.

Concentratiile si debitele masice de poluanti evacuati în mediu, locul de evacuare sau emisarul.

În urma prelucrări rocii utile nu rezultă volume de ape uzate care prin deversare în emisar (valea Drumul Iazului si valea Acic Tepe) să conducă la poluarea apelor de suprafată sau subterane.

1.6.1.2. Protectia aerului Sursele de poluanti pentru aer, debitele, concentratiile si debitele masice de poluanti rezultati si

caracteristicile acestora pe faze tehnologice sau de activitate.


12

Principalele surse de emisie a poluanţilor sunt utilajele şi mijloacele de transport, necesare exploatării, prelucrării şi transportului diabazelor din cariera “Dealul lui Tefic”.

Emisiile de gaze vor fi produse de motoarele cu ardere internă pe bază de motorină ale următoarelor utilaje, folosite la lucrările de deschidere – pregătire şi exploatare a zăcământului:

Conc consum carburant Nr. Utilaje consum/h

Buldozer 1 25

Excavator 2 22

Incarcator 4 10

Foreza 1 40

motorina in procesul de puscare 120 l/puscare

generatoare statie prelucrare 2 100

Total

Compoziţia gazelor de eşapament este cea care rezultă în urma arderii motorinei în motoare Diesel: COx, NOx, SO2, hidrocarburi şi pulberi.

La acestea, se mai adăugă:

- pulberile de SiO2 rezultate în procesul de forare a găurilor de foraj (în mici cantităţi datorită sistemului de captare a prafului);

- pulberile de SiO2 rezultate în procesul de perforare a rocii utile cu perforatoarele grele şi uşoare (de asemenea, în mici cantităţi datorită sistemului de umectare permanentă a prafului);

- praful şi pulberile de SiO2 rezultate la prelucrarea rocii în staţia de concasare (în mici cantităţi datorită ecranelor protectoare şi sistemului de umectare permanentă a rocii cu apă prin pulverizatoare montate la toate treptele de prelucrare);

- praful şi pulberile de SiO2 rezultate la încărcarea rocii în mijloacele de transport auto;

- praful şi pulberile de SiO2 şi gazele toxice rezultate în urma detonării încărcăturilor explozive din carieră.

Gaze de ardere Analiza gazelor de ardere, rezultatele în urma unei exploatări normale a autovehiculelor şi utilajelor,

relevă prezenta următoarelor noxe şi concentraţii, raportate la cantitatea de combustibili utilizată (cf. CORINAIR):

- COx = 2,10 %;


13

- NOx (NO2) = 2,70 %;

- SOx (SO2) = 0,78 %;

- Hidrocarburi nearse = 1,30 %;

- Aldehide = 0,08 %.

Pentru extracţia, încărcarea şi transportul produselor miniere extrase şi a celor finite de către titular este estimată o cantitate de motorină de 973 t/an sau 81 t/luna (programul de lucru este de 250 zile pe an).

Cantităţile de substanţe poluante emise în atmosferă au fost calculate, în baza valorii menţionate mai sus şi a ghidului Comisiei europene “ATMOSPHERIC EMISSION INVENTORY GUIDE BOOK”, rezultând următoarele valori:

-COx 1701 Kg/lună

-NOx 2187 Kg/lună

-SOx 632 Kg/lună

-Hidrocarburi arse 1053 Kg/lună

-Aldehide 64,8 Kg/lună

Pentru o densitate medie a carburantului Diesel de 0,860 kg/l, rezulta urmatoarele cantitati de poluati:

Poluant % t Kg/zi Kg/h

CO 2,10 % 1701 65 4,1

NOx 2,70 % 2187 84,1 5,2

SOx 0,78 % 632 24,3 1,5

Hidrocarburi nearse 1,30 % 1053 40,5 2,5

Aldehide 0,0 8% 64,8 2,5 0,15

Concentraţii şi debite masice de poluanţi rezultaţi din procesele tehnologice şi de combustie Sursele de poluanţi pentru aer pot fi clasificate în surse mobile, cvasimobile şi staţionare.

Surse cvasimobile si mobile

Sursele cvasimobile de poluare ale aerului sunt reprezentate, în cazul de faţă, de autobasculante (partial), incarcator, buldozer, excavator, foreza. Se poate considera ca sunt cvasimobile deoarece deplasarea lor se face in cadrul unei suprafate restranse, de cca 1-2 ha, in cadrul perimetrului de exploatare. Toate utilajele sunt echipate cu motoare Diesel.


14

Surse propriu-zis mobile pot fi considerate numai autobasculantele (dumperele) care parcurg distanta dintre frontul activ al carierei si statia de prelucrare, precum si cele care transporta marfa spre beneficiari .

Debitul mediu de noxe emis de sursele existente în cadrul carierei va fi de 216,3 kg/zi sau 13,5 kg/oră. Aceste valori au semnificatia unor valori medii, realitatea osciland in jurul acestor valori, functie de numarul si tipul utilajelor in functiune, la un moment dat. Noxele sunt emise intr-un spatiu deschis in care sursele sunt raspandite pe o suprafata de 7-15 ha.

Comparând acest debit cu debitul admis de ordinul MAPPM nr. 462/93, se constată că nivelul de noxe emis în atmosferă de sursele mobile este inferior nivelului admisibil.

Metodologia simpla EEA/EMEP/CORINAIR

este folosită în momentul actual în Comunitatea Europeană pentru calcularea cantităţilor de poluanţi evacuate în atmosferă de mijloacele de transport auto, din următoarele motive:

à factorii de emisie sunt specifici vehiculelor şi condiţiilor de circulaţie din Europa;

à legislaţia naţională în domeniu este deja, în parte, conformă cu legislaţia UE, fiind totodată în curs de armonizare.

O metodă mai evoluată care ţine seama de o serie de factori precum gradul de tehnologie, de uzura al motoarelor, de condiţiile de temperatură şi presiune ambientală, de dificultatea căilor de transport, de modul în care este condus autovehicolul etc este metoda COPERT.

Parţial se pot utiliza informaţii furnizate de Modelul COPERT, ca de exemplu, procentele de reducere a emisiilor corespunzătoare motoarelor DIESEL care respectă standardele impuse de Directiva 91/542/EEC (Propunerea I si Propunerea II) şi cu care sunt echipate unele vehicule de marfa grele si autobuze urbane.

Pentru aplicarea metodologiei simple este necesar să se cunoască, pentru fiecare categorie de vehicule, fie consumul total de carburant, fie numărul de vehicule pe categorii şi lungimea traseului.

Problemele specifice calităţii aerului se grupează în 4 categorii de elemente, referitoare la: - sursele si emisiile de poluanţi atmosferici;

- transferul poluanţilor în atmosfera;

- nivelul concentraţiilor de poluanţi în atmosfera si distribuţia spatio-temporala a acestora; - efectele poluanţilor atmosferici asupra omului şi a mediului sau, biotic si abiotic.

In metodologia simpla CORINAIR, pentru grupa a7-a – Trafic rutier, emisia se calculeaza cu relatia:

Ei = ΣFEi x Ni x CCi, unde:

FEi - factorul de emisie corespunzator poluantului si categoriei de autovehicul ;

Ni - numarul de autovehicule din categoria i ;

CCi - consumul specific de combustibil pentru autovehiculele din categoria i.


15

Tab.7-12-Factori de emisie pentru autovehicule Diesel grele (> 3,5 t) – motorina

Conform tab 7-12 si relatiei de mai sus, emisiile in g/h sunt:

Utilaj Cons. l/h NOx CH4 VOC CO N2O CO2 Particule

g/kg 42,7 0,25 8,16 34,2 0,12 3138 2,1

buldozer 25 918,05 5,375 175,44 735,3 2,58 67467 45,15

excavator 2 buc 22x2 1615,768 9,46 308,7744 1294,128 4,5408 118741,9 79,464

dumper 5 buc 20x5 3672,2 21,5 701,76 2941,2 10,32 269868 180,6

Incarcator 4 buc 10x4 1468,88 8,6 280,704 1176,48 4,128 107947,2 72,24

foreza 2 buc 40x2 2937,76 17,2 561,408 2352,96 8,256 215894,4 144,48

grup generator 100 3672,2 21,5 701,76 2941,2 10,32 269868 180,6

Calculul emisiei de SO2:

E SO2 = 2 * KS * C (in kg)

Unde: KS - continut de S din carburant, exprimat in masa relativa (kg/kg);

Exemplu:

pentru 0,1 % sulf in carburant, KS este 0,1/100 = 0,001

C - consum de carburant (kg)

Pentru cantitatea totală de carburant Diesel folosită pe an, de 973 t, rezulta cca 1946kg dioxid de sulf, adica 6,48 kg/zi sau 0.4 kg/h.

Calculul emisiei de metale:

Factorii de emisie pentru metale pentru toate categoriile de vehicule, in mg/kg carburant

Categoria de vehicul Cadmiu Cupru Crom Nichel Seleniu Zinc


16

Vehicule grele, Diesel (070302) 0,01 1,7 0,05 0,07 0,01 1

Total (kg) 9,73 1654 48,6 6,81 9,73 973

Conform normativelor, aceste cantitati pot fi amendate, in sensul aplicarii unui coeficient de reducere (Directiva 91/542/EEC), corespunzător îmbunătăţirilor convenţionale aplicate vehiculelor grele de marfă. Noi nu vom aplica aceasta corectie pentru ca aproximarea finala a poluarii aerului sa exprime limita de sus care se poate atinge.

Menţinerea căilor de rulare în stare bună duce la creşterea vitezei de rulare, ceea ce duce la un consum mai mic de carburant şi implicit degajarea în atmosferă a unor cantităţi de noxe mai mici.

In cazul autobasculantelor, acestea pot fi considerate surse mobile. Ca urmare, asimilându-le cu o singură sursă de poluare care emite în atmosferă o cantitate de gaze de eşapament echivalentă cu suma cantităţilor de gaze de eşapament emisă de fiecare utilaj în parte, putem considera că se aproximează, cu un grad de eroare acceptabil, situaţia reală.

De asemenea se recomandă folosirea unui carburant cu un conţinut în sulf cât mai redus, respectiv 0,035 % sulf (Euro Diesel, singurul care se distribuie pe piaţă).

Emisii de gaze datorate lucrărilor de împuşcare

În carieră se vor utiliza numai acele materiale explozive care dezvoltă la detonaţie gaze toxice (CO, NO2, N2O4) în volum maxim de 60 l/Kg exploziv exprimat în CO convenţional. Pentru lucrările de împuşcare în cariera “Dealul lui Tefic” va fi utilizat, în principal, gelul exploziv tip Rovex Extra.

Explozivul tip dinamită va fi utilizat, de regulă, numai la împuşcarea găurilor de mină perforate, la lucrările de pregătire, la împuşcarea supragabariţilor, respectiv la eliminarea pintenilor şi pragurilor.

Ca explozivi de iniţiere, vor fi utilizate încărcăturile unitare tip boostere FAREX, TH 400 sau TP 400, dinamita ş.a.

Ca mijloace de iniţiere vor fi utilizate, fie capse pirotehnice şi fitil Bickford (când transmiterea detonaţiei de la capsă la încărcătura explozivă se va realiza printr-o reţea exterioară de fitil detonant P 12 sau P 20), fie capse electrice cu microîntârziere de mare intensitate (când iniţierea se va face individual, pentru fiecare gaură de sondă sau grup de găuri).

Se are în vedere, de asemenea, utilizarea pe scară largă a sistemului NONEL de iniţiere a încărcăturilor explozive, ca fiind cel mai sigur mijloc de iniţiere în privinţa prevenirii exploziilor intempestive. Vor fi utilizate capse NONEL - U 500 ms, iar elementul de întârziere - SL 25 ms.

Emisiile rezultate în urma derocărilor cu explozibil plasati în găuri de foreză, vor prezenta creşteri numai în momentele când se vor executa detonările, adică de 3-4 ori pe lună, conform datelor prezentate de beneficiar.

Factorii de emisie pentru detonarea încărcăturilor explozive (amestec de astralita şi nitramoniu – echivalent Rovex Extra) sunt furnizate de AP - 42 şi sunt următorii:

-astralita

*oxid de carbon (CO) = 102 g/Kg;

*oxizi de azot (NOx) = 54 g/Kg;


17

*COV = 0,4 g/Kg;

*H2S = 2,5 g/Kg.

-nitramoniu

*oxid de carbon (CO) = 32 g/Kg;

*oxizi de azot (NOx) = 24 g/Kg;

*COV = 0,7g/Kg;

*H2S = 16 g/Kg.

Cantitatea de exploziv utilizată la o detonare este de cca 2.000 Kg echivalent TNT, din care: 220 Kg astralită şi 1830 Kg exploziv NITRAMON - echivalent cu 1070 kg exploziv tip Rovex Extra.

În acest caz, având în vedere cantitaţile de explozibil folosite (amestec de astralita şi gel exploziv), emisiile de noxe, cf. AP - 42, sunt:

POLUANT CANTITATE

(Kg/ detonare) FRECVENŢA DETONĂRILOR

CO

NOx

COV H2S

Particule în suspensie

204

108

0,8

5,0

533,52

3-4/trimestru

Emisia de particule în suspensie apare ca efect al detonării, pe când celelalte noxe sunt produse de ardere ale componentelor explozivilor.

Aria de răspândire a pulberilor în suspensie, generate pe parcursul derulării procesului tehnologic de extracţie, este în carieră şi se diminuează în zonele adiacente acesteia.

Concentraţia gazelor de explozie rezultată în urma împuşcărilor din carieră va fi monitorizată periodic prin măsurători efectuate în afara perimetrului de exploatare, în punctele ce vor fi considerate cele mai nefavorabile pentru CMA.

Prin măsurile ce vor fi aplicate în cadrul procesului tehnologic, se va urmări, în permanenţă, încadrarea indicatorilor sub nivelul concentraţiilor maxime admise prin valorile prevazute în Ordinul Nr. 462/1993 al M.A.P.P.M. şi STAS Nr. 12574-87.

Emisii de pulberi în suspensie datorate transportului auto.

Transportul rocii extrase la staţia de prelucrare şi apoi a produselor miniere la beneficiari, va conduce la emisii de particule, prin antrenarea lor de pe drumurile neasfaltate, reprezentate prin:


18

- drumul pietruit de acces, de la platforma organizarii de santier, până la intersecţia cu şoseaua asfaltată E87 Tulcea - Macin;

- drumul de acces la vatra carierei, intre platforma de alimentare a buncarului concasorului si fronturile de lucru - cca 0,5 km lungime, in medie);

Cantitatea de praf va creşte, dar nu va depăşi, cu siguranţă, CMA, de 0,6 mg/m3, pentru că sursele potenţiale, cele 3 autobasculante, care nu se vor găsi concomitent în acelaşi sector de drum neasfaltat, nu pot aduce cantitatea de poluant la valoarea CMA.

Trebuie avut în vedere că si traficul de pe şoseaua Tulcea - Macin influenţează, în sens negativ, calitatea aerului din zonă.

Emisii de COV datorate depozitului de carburanţi

In incinta perimetrului exista o cisterna de 20,000 l pentru alimentarea cu carburanti a utilajelor, amplasata pe o platforma betonata, situata in incinta organizării de şantier. Aceasta se inlocuieste periodic, la epuizarea carburantului.

Specifice depozitelor de carburanţi (motorina), sursele de poluare ale atmosferei sunt reprezentate prin:

- rezervorul de depozitare a motorinei;

- alimentarea autovehiculelor la pompa de distribuţie.

Poluanţii caracteristici acestor surse sunt compusii organici volatili (COV), şi anume hidrocarburile.

Debitele masice Di de COV (hidrocarburi) evacuati în atmosfera sunt:

- debit masic max. de la depozitarea motorinei

D1 = 0,12 Kg/ m3/zi x 20 m3/24 h = 0,1Kg/h

- debitul masic mediu de la alimentarea autovehiculelor:

D2 = 1,4 Kg/ m3 x 20 m3/24 h = 2,32 Kg/h

Debitul masic orar de hidrocarburi poate atinge, daca rezervorul este umplut la capacitatea maxima (situatie exceptionala, care poate dura doar 2 - 3 ore), 0,095 Kg/h.

Protecţia calităţii aerului

Calitatea aerului în zona perimetrului “Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, se estimeaza prin masuratori periodice efectuate prin programul de monitorizare al carierei, efectuate de institutii abilitate.

De asemenea, se pot considera ca elemente de referinta şi măsurătorile efecuate în cariera vecina, Revărsarea, ale cărei activităţi autorizate, influenţează calitatea aerului.

În carieră se vor adopta măsuri tehnico - organizatorice pentru reducerea la maxim a poluării atmosferei, constând in:

- utilizarea de autobasculante şi utilaje dotate cu motoare cât mai nepoluante, ce se încadrează în normele EC privind emanaţiile de noxe în atmosferă, în timpul funcţionării;

- întreţinerea adecvată a utilajelor, verificarea lor periodică şi inlocuirea celor cu deficienţe majore;


19

- menţinerea nivelului gazelor de eşapament produse sub limitele admise, asigurarea funcţionării motoarelor la parametrii normali, evitarea exceselor de viteză şi încărcătură şi respectarea metodologiei de exploatare;

- utilizarea la operaţiunile de forare a unor foreze hidropneumatice cu sapă, prevăzute cu captator de praf ; de exemplu, la utilizarea unor foreze hidraulice de tip TAMROCK, concentraţia de praf silicogen, la o distanţă de 10 m de la punctul de emisie, va avea o valoare sub valoarea CMA (6 mg/m3), stabilită prin norme;

- în cazul găurilor de mină se va folosi perforatorul umed axat cu butelii sub presiune, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor tehnologice de lucru. Personalul va folosi măstile antipraf; - se recomandă udarea zilnică a drumurilor care constituie potenţiale surse de praf (mai ales in perioadele secetoase). Vatra carierei, bermele de circulaţie precum şi materialul extras, care urmează a fi încărcat, vor fi umezite periodic cu ajutorul unui autostropitor si a unor pulverizatoare, pentru reducerea concentraţiei de praf sub CMA (6 mg/m3);

- se vor lua măsuri de diminuare a concentraţiei de gaze toxice, emise în momentul exploziei şi dispersate în afara perimetrului de exploatare, sub limita maximă admisă de normele în vigoare, prin diminuarea cantităţilor de exploziv şi prin redistribuirea incărcăturii explozive în mod corespunzător; vor fi efectuate măsuratori pentru pulberi în suspensie, dioxid de sulf (SO2 ) şi dioxid de azot (NO2 ).

Valorile măsurate vor trebui să fie inferioare celor din CMA STAS 12.574 – 87 (0,15 mg/m3 pentru pulberi, 0,25 mg/m3 pentru SO2 si 0,10 mg/m3 pentru NO2 – medii zilnice).

1.6.1.3.Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Sursele de poluare de zgomot si vibratii Ţinând seama de specificul activităţilor miniere în carieră, zgomotul şi vibraţiile vor reprezenta sursele principale de poluare, fiind generate, în special, în procesul de puşcare. Studiul are în vedere evaluarea nivelului zgomotelor şi vibraţiilor la o anumită distanţă faţă de sursele generatoare şi nu a celui de la locul unde se desfăşoară lucrările de exploatare, de care se ocupă normele de protecţia muncii.

Sursele de zgomot şi vibraţii sunt reprezentate de instalaţia de foraj – perforare, utilajele de încărcare, mijloacele de transport si statia de prelucrare:

- încărcător frontal, într-un ciclu de încărcare, emisie sonoră la 30 m = 61 dB (A); - excavator, într-un ciclu de încărcare a unei autobasculante, emisie sonoră la 30 m = 75 dB (A); - dumper încărcat, emisie sonoră la viteza de 12 km/h, la 30 m = 65 dB (A); - buldozer în lucru, emisie sonoră la 30 m = 74,5 dB (A); - electrocompresor, putere acustică = 100 dB (A); - instalaţie de foraj în funcţiune, 110 dB(A), la 6 m distanţă. - în cazul exploziilor (de 3-4 ori/lună) se estimează puteri acustice echivalente de 165–170 dB (A).

Zgomotul şi vibraţiile datorate lucrărilor de împuşcare.

Ţinând seama de specificul activităţilor miniere în carieră, zgomotul şi vibraţiile vor reprezenta sursele principale de poluare, fiind generate, în special, în procesul de puşcare.

Studiul are în vedere evaluarea nivelului zgomotelor şi vibraţiilor la o anumită distanţă faţă de sursele generatoare şi nu a celui de la locul unde se desfăşoară lucrările de exploatare, de care se ocupă normele de protecţia muncii.


20

Vibratiile produse ca rezultat al puscarii in fronturile unei cariere constituie unde elastice care se propaga in subsol; traseul lor de propagare este determinat de proprietatile fizice ale mediului, strans legate de structura geologica a zonei.

Proprietatile elastice ale mediului sunt caracterizate cu ajutorul unor parametri (constante) precum: modulul lui Young (coeficientul de proportionalitate intre tensiunea aplicata si deformatia longitudinala rezultata – Legea lui Hooke), coeficientul lui Poisson (coeficientul de proportionalitate intre deformarea laterala si cea longitudinala) etc. Uneori, pentru caracterizarea elasticitatii se folosesc constantele lui Lame, care sunt functie de cei doi parametri amintiti mai sus.

Undele elastice sunt de doua feluri: de volum (propagarea are loc in intreg mediul) sau de suprafata – unde Rayleigh (propagarea are loc in vecinatatea suprafetei libere a terenului).

Evaluarea efectelor vibraţiilor

Marimea fizica avuta in vedere la evaluare este:

• la cladiri, viteza oscilatiei si frecventa, • la oameni, intensitatea oscilatiei KBF; aceasta este calculata din viteza oscilatiei, ca functie

de frecventa si timp. Rezultatul evaluarii este dependent de:

• efectul maxim al oscilatiei, ca rezultat al amplitudinii acesteia; • durata oscilatiei, raportata la perioadele de timp, zi si noapte. Din punct de vedere al amplasarii lor, sursele de zgomot pot fi clasificate in surse fixe (concasorul,

statia de sortare ) si mobile (utilajele de incarcare, dumperele).

Intensitatea sonoră, sau sunetul, se măsoară în decibeli (dB). Frecvenţa acustică se măsoară în Hertz (Hz; respectiv cicluri pe secundă); nivelul normal de auz variază de la 20 Hz până la 20.000 Hz. Deoarece auzul uman nu are acelaşi nivel de sensibilitate la sunet pe toate frecvenţele, se utilizează un sistem cu filtru de ponderare “A” pentru a regla nivelul acustic măsurat şi a aproxima astfel acest răspuns care depinde de frecvenţa recepţionată. Unităţile de măsură pentru nivelul acustic de ponderare “A” sunt ”dBA” sau ”dB(A)”.

Pentru determinarea nivelului de zgomot echivalent la cel mai apropiat receptor protejat (primele case din localitatea Revarsarea, sau limita padurii) s-a calculat nivelul de zgomot pentru fiecare sursa in parte, s-au insumat valorile si s-a calculat nivelul echivalent ; limita Padurii Niculitel se afla la cca 600 m vest de exploatare, iar primele case din localitatea Revarsarea se afla la cca 2000 m nord de exploatare); legea de atenuare a zgomotelor, pentru distanta x este de forma:

Zx=Zt -10 log 4px2

SURSA DE ZGOMOT DB

Instalaţie de foraj 110

Autobasculantă 65

Statie de prelucrare 90


21

Buldozer 75

Compresor 80

Autoutilitare 80

Grup generator 70

Incarcator 80

Fond natural+alte activ 45

Zgomot total 110,1

la distanta de = 600 m Zgomotul L echivalent = 43,5

fond = 45 dB zgomot total = 47,3

la distanta de = 2000 m Zgomotul L echivalent = 33,0

fond = 45 dB zgomot total = 45,3

Zgomotul şi vibraţiile datorate lucrărilor de împuşcare.

Zgomotele percepute de localnicii din localitatea Revarsarea, situată la cca 2000m nord de frontul activ al carierei, vor fi foarte mult diminuate din cauza distanţei şi a reliefului, fiind ecranate, în mare parte, de Dealul Asan. Puterea acustică a zgomotelor produse scade la <50 dB(A), limita acceptata la 2 m de peretele primei cladiri.

In ceea ce priveste procesul de puscare propriu-zis, care are un efect perturbator important, prin zgomot si vibratii si semnificativ, prin emisii de gaze, trebuiesc facute o serie de precizari:

- ideea de baza este aceea a utilizarii unor combinatii intre schemele de puscare si intarzierile exploziilor in gauri adiacente, prin folosirea sistemelor NONEL; declansarea exploziei se face cu intarzieri calculate si in plus se elimina posibilitatea declansarii accidentale a exploziilor datorita unor sarcini electrice accidentale;

- unda elastica rezultata in momentul declansarii exploziei are o atenuare, atat in spatiu cat si in timp, functie de parametrii elastici ai mediului si de caracteristica de directivitate impusa prin schema de puscare;

- ordinea de explodare a incarcaturii se va face cu microintarziere de la centrul gaurii spre partea bazala si spre partea superioara, si de la gaura centrala a primului rand, spre extremitatile laterale si spre randurile urmatoare, tehnologie care asigura reducerea semnificativa a intensitatii undei seismice si o eficienta sporita a exploziilor de derocare.

Plasamentul gaurilor de puscare, numarul si lungimea lor se vor modifica dupa caz la caz, tinand cont de situatia concreta din teren, urmarindu-se si respectarea parametrilor: inaltimea treptelor, inclinarea taluzului final (maxim 700 ) si avansul de atac.


22

Prin calitatea corespunzatoare a burajului (argilos, nisipos, umed) si de cantitatea sa, se asigura o buna calitate a distributiei energiei exploziei, rezultat care poate fi urmarit prin cantitatea mare de material rupt din taluz si prin neimprastierea blocurilor in jurul carierei.

Atunci cand aprinderea secventiala este temporizata adecvat, sunt detonate simultan numai mici cantitati de explozibil. Utilizarea secventelor de puscare controlate, cu sistemul de temporizare NONEL, permite producerea unor explozii mici, multiple, care actioneaza insa ca o singura incarcatura, fara generarea unei deplasari de material in afara zonei puscate, mai mare decat aria de actiune a fiecarei explozii individuale.

Temporizarile, de ordinul a 3 milisecunde pe metru, actioneaza eficient asupra deplasarilor produse asupra masivului de roci avut in vedere la puscare. Ca exemplu, daca doua randuri de gauri de puscare sunt perforate la un interval de 8 metri, al doilea rand de gauri va exploda la aproximativ 4 milisecunde dupa detonarea primului rand. Astfel, momentul detonarii celui de-al doilea rand de gauri poate fi stabilit astfel incit sa maximizeze eficienta de rupere a rocii.

Utilizarea pentru initierea exploziilor a capselor electrice cu intarziere, precum si calcularea exacta a materialului exploziv necesar puscarii frontului, determina ca vibratiile generate de exploziile de derocare sa fie de intensitate mica.

Prin folosirea unor scheme de puscare cu prefisurare se poate orienta directia de impact maxim, in ceea ce priveste zgomotul si vibratia, intrucat in acest fel se creeaza portiuni cu proprietati elastice mai proaste decat cele ale rocii din masiv. Unda elastica se transmite mai repede prin roca compacta decat prin cea fisurata, prin care si energia se disipa mai mult.Conform Normelor specifice de protectie a muncii pentru pozitarea/transportul si folosirea materiilor explozive se admite o viteza de oscilatie a particulelor solului de 0,5cm/s (in situatii limita de pana la 1 cm/s) astfel incat sa nu apara deteriorarea constructiilor de tip rural. Din studii geomecanice, pentru determinarea efectelor lucrarilor de derocare asupra constructiilor in zone adiacente, se poate observa ca viteza de oscilatie (cel mai important parametru al undei seismice rezultate din puscare) scade foarte mult cu cat ne indepartam de centrul de explozie, in functie de metoda de puscare. Viteza de oscilatie este functie si de cantitatea de incarcatura detonata pe repriza de puscare.

Distanta fata de focarul exploziei

100 m 200 m 300 m 400 m 500 m

Felul puscarii

Viteza de oscilatie mm/s

Instantanee 24.8 5.1 4.7 3.0 2.2

Cu microintarziere ndt=0,140 s

17.6 6.5 3.3 2.2 1.6

Cu microintarziere ndt=0,600 s

14.6 5.4 2.8 1.7 1.3

Din tabel reiese ca in cazul utilizarii unei cantitati maxime de 100 kg explozivi, la o distanta de 100 m de centrul exploziei vitezele de oscilatie ale particulelor nu depsesc 0,3 cm/s, ceea ce este sub valoarea admisa in Normele specifice de protectia muncii pentru depozitarea, transportul si folosirea materialelor explozive (0,5 cm/s).

La noi in tara nu exista normative specifice care sa reglementeze protectia diferitelor tipuri de constructii la efectul seismic al exploziilor de derocare. Din acest motiv s-au consultat normative de specialitate din tari cu traditie in acest domeniu din Uniunea Europeana.Conform normativului DIN


23

4150/83 din Germania, cel mai exigent normativ european, intensitatea acceptabila a oscilatiei pentru diferite tipuri de constructii este prezentata in tabelul urmator:

Ziua Noaptea Tipul zonei

KBFmax KBFbmax KBFtr KBFmax KBFmax KBFtr

Zone în care se află doar instalaţii cu activităţi lucrative şi locuinţe pentru supraveghere sau intervenţie

0.4 6 0.2 0.3 0.6 0.15

Zone în care se află în principal instalaţii cu activităţi lucrative

0.3 6 0.15 0.2 0.4 0.1

Zone în care nu se află nici instalaţii cu activităţi lucrative şi nici locuinţe

0.2 5 0.1 0.15 0.3 0.07

Zone în care se află în principal sau exclusiv locuinţe

0.15 0.3 0.07 0.1 0.3 0.07

Zone cu necesar deosebit de protecţie-eg. spitale şi clinici

0.1 0.3 0.05 0.1 0.15 0.05

Distanţele minime de siguranţă ale locului de împuşcare faţă de obiectivele exterioare înconjurătoare se vor stabili după valoarea suprapresiunii din frontul undei de şoc, calculată după relaţia:

Δ pf = 0,84 λ + 2,7 λ2 + 7 λ3 [kg/cm2]

în care λ =

RQ3

Q - cantitatea de material exploziv (kg), exprimată în echivalent trotill, ce va detonată simultan (prin asimilare, este vorba despre încărcătura de exploziv din găurile de sondă) si al cărei efect distrugător se extinde pe cea mai mare distanţă;

R - distanţa de la locul de împuşcare până la obiectivul considerat (m).

Introducând datele în formulă rezultă, pentru Q = 2000 kg (echivalent TNT) si R=2000 m, rezulta:

λ =

200020003

= 0,0224 kg1/3 /m

Δ pf = 0,0203 kg/cm2


24

Gradul de distrugeri provocat de suprapresiunea din frontul undei de şoc asupra diferitelor obiective exterioare (Extras din anexa 3b)

Nr.

Crt.

Felul obiectivelor exterioare

Valoarea suprapresiunii în frontul undei de şoc Δ pf (kg/cm2)

Distrugeri totale

Distrugeri totale

Distrugeri totale

Distrugeri totale

Avarii neînsemnate

1 2 3 4 5 6

1 Clădiri din beton armat

0,80-1,00 0,50-0,80 0,30-0,80 0,10-0,30 0,03 - 0,05

2 Clădiri din cărămidă cu mai multe etaje

0,20-0,40 0,20-0,30 0,10-0,20 0,05-0,10 0,03 - 0,05

3 Clădiri din cărămidă cu mai puţine etaje

0,35-0,45 0,25-0,35 0,15-0,25 0,07-0,15 0,03 – 0,05

4 Case din lemn

0,20-0,30 0,12-0,20 0,09-0,12 0,06-0,08 0,03 – 0,05

5 Construcţii industriale cu schelet metalic

0,50-0,80 0,30-0,50 0,20-0,30 0,05-0,20 0,03 – 0,05

In consecinta, efectul calculat al presiunii din frontul undei de soc fata de constructiile din

localitatea Revarsarea este nesemnificativ.

In plus, odata cu crearea fronturilor carierei, prin formarea primelor semitrepte de exploatare, puscarea se va face in interiorul masivului, pe partea estica a dealului, paralela cu localitatea ; in acest mod unda sonora si frontul de suprapresiune al undei se vor transmite mai mult spre est, protejand localitatea.

În cazul utilizării unei cantităţi de 2000 kg exploziv (echivalent TNT), valorile calculate ale suprapresiunii din frontul undei de şoc (Δ pf) conform anexelor 3b şi 3c la Normele tehnice privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive (HG Nr. 536 din 30 mai 2002), au indicat, la distanţa de 2000 m, valori ale acesteia Δ pf = 0,0203 (kg/cm2), inferioare limitei Δ pf = 0,05 (kg/ cm2) admisă, peste care se pot constata „avarii neîmsemnate” pentru construcţii industriale cu schelet metalic.


25

Generarea vibraţiilor aerului, datorită mişcării terenului produsă de explozie

Calculele efectuate pentru estimarea efectului de percepţie a vibraţiilor produse de exploziile din carieră în mediul înconjurător au indicat faptul că receptorul, localitatea Revărsarea (aflat la cca. 2000 m nord de carieră) şi locuitorii acesteia nu vor fi afectaţi de zgomotul şi vibraţiile produse de lucrările de împuşcare.

La distanţa de 2000 m de la locul de declanşare a exploziei, unde se află cele mai apropiate gospodării din intravilanul localităţii Revărsarea, nivelul de vibraţie a aerului, cauzată de mişcarea terenului indusă de explozie (prin detonarea unei încărcături de maxim 2.000 kg exploziv, echivalent TNT), este situat la nivelul „perceptibilă”.

Detonările au un caracter intermitent (maximum 4 detonări pe trimestru);

Calculele efectuate conform anexelor 3a şi 3b din Normele tehnice din Legea nr.126/1995, privind regimul materialelor explozive, au indicat că nivelul estimat este situat la nivelul „perceptibil”, iar numărul de vibrări (S) se situează în intervalul 20 - 30, la această valoare neexistând niciun pericol asupra construcţiilor din localitatea Revărsarea (valoarea critică fiind Smax crit = 30 vibratii).

Scara pericolelor (vibrari)

Intensitatea vibraţiilor

S (vibrari)

Clasificarea vibraţiilor Efectul asupra construcţiilor

10 – 20

20 – 30

30 – 40

40 – 50

50 – 60

Uşoare

Medii

Puternice

Severe

Foarte severe

Nu există pericol

Nu există pericol

Deteriorări uşoare (fisurarea pereţilor)

Fisurarea zidurilor de susţinere

Distrugerea clădirilor


26

Valori de referinţă pentru efectele asupra clădirilor

Tip de clădire Trepidatii pe termen scurt

Trepidaţii de durată

Fundaţia

Frecvenţa***

Suprafaţa superioara

a plafonului,

orizontal

Trepidaţii verticale

ale plafonului

1-10 Hz 10-50 Hz

50-100* Hz

Suprafaţa superioară a plafonului,

orizontal +

Trepidaţii verticale ale plafonului ++

Sedii şi clădiri industriale

20 20-40 40-50 40 20 10 10

Clădiri rezidenţiale

5 5-15 15-20 15 20 5 10

Monumente istorice

3 3-8 8-10 8 ** 2.5 **

Valori măsurate conform DIN 4150-3

Valori maxime ale vitezei de vibraţie ale celei mai mari componente mm/s

De asemenea, nivelul de zgomot şi vibraţii datorat utilajelor de încărcare şi transport nu va depăşi valorile maxime prevăzute de STAS-ul 10.009 – 88 pentru zonele locuite [50 dB (A), la 2 m de faţada clădirilor].

În concluzie, nivelul de zgomot şi de vibraţii se va încadra în limitele prevăzute în actele normative în vigoare.

Calculele efectuate, conform anexelor 3a şi 3b din Normele tehnice din Legea nr. 126/1997, revizuită, privind regimul materialelor explozive, au indicat faptul că receptorul, comuna Revarsarea, nu va fi afectat de zgomotul şi vibraţiile produse de activitatea de exploatare a zăcământului de diabaze din l “Dealul lui Tefic”.


27

Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor Cel mai eficient mijloc de masurare a caracteristicilor zgomotului este sonometrul. Pentru analiza

corecta a zgomotului este necesara observarea a trei parametri, fiecare cu caracteristici proprii (zgomotul la sursa, zgomotul in câmp apropiat si zgomotul in câmp indepartat).

Masurile de protectie contra zgomotului sunt de natura tehnica. Astfel, se vor lua masuri in ceea ce priveste interzicerea folosirii autovehiculelor si utilajelor care nu corespund normelor tehnice (se vor folosi utilaje dotate cu motoare cel putin Euro - 3 si se vor lua masuri de reducere a uzurii avansate a motoarelor respective).

Masinile existente vor fi echipate cu dispozitive de esapare a gazelor in stare buna de functionare, care sa conduca la diminuarea zgomotului in timpul functionarii motorului.

Se va urmari reducerea zgomotului si a prafului prin plantarea unor perdele de protectie, formate din arbori si arbusti.

Masurile pentru reducerea efectului seismic (vibratii) Pentru reducerea efectului seismic, in general, se pot lua urmatoarele masuri: - prin impartirea tretei de exploatare cu hmax=15m in mai multe semitrepte incarcatura exploziva

totala se fragmenteaza si ca atare si efctul seismic se diminueaza - vor fi utilizate materiale explozive care dezvolta la detonatie gaze toxice (CO, NO2, N2O4) in volum

maxim de 60 l/Kg exploziv exprimat in CO conventional (gel exploziv Rovex Extra; Nitramon) si a sistemului NONEL de initiere;

- se va lucra cu incarcaturi cât se poate de reduse, maxim 2000 kg exploziv, echivalent TNT, si se vor utiliza impuscarile cu intârziere.

- marirea numarului de trepte de intârziere, dar nu mai mult de patru trepte; - repartizarea cât mai uniforma a incarcaturii totale de explozivi pe treapta de intârziere si in ordine crescatoare a treptelor de intârziere;

- prin adoptarea schemei de amplasare a gaurilor, a schemei de impuscare cu sâmbure central mic si sistemul NONEL de initiere, se va produce o impuscare cu trepidatii foarte reduse, sfarâmare foarte buna si imprastiere foarte mica a rocii; - prin folosirea sistemului NONEL, in locul fitilului detonant, se diminueaza foarte mult zgomotul si unda detonanta (ce pot afecta, de regula, vecinatatile unei cariere).

Masuri pentru reducerea undei aeriene

Obiectivele sociale de protejat: localitatea Revarsarea (situata la peste 2000 m distanta), organizarea de santier si statia de concasare a viitoarei cariere sunt amplasate in afara actiuni directe a undei de soc aeriene.Totusi pentru reducerea efectelor undei de soc aeriene, se vor lua urmatoarele masuri:

- utilizarea mai eficienta a energiei exploziei, prin imbunatatirea burajului;

- orientarea frontului de lucru perpendicular pe directia vizata si folosirea unor scheme de impuscare cu trepte de intarziere si degajare diagonala ;

- reducerea incarcaturii totale de explozivi folosita la impuscare. - realizarea unui pilier de protectie intre exploatare si localitate


28

Nivelul de zgomot si de vibratii la limita incintei obiectivului si la cel mai apropiat receptor protejat La exploatarea resursei de roca utila din perimetrul “Valea Aric-Valea Drumul Iazului” se va tine seama de influenta activitatii de extractie pentru obiectivul- localitatea Revarsareaa, primele case fiind situate la cca 2000 m de amplasamentul carierei.

In cazul exploziilor se estimeaza puteri acustice echivalente de 165 – 170 dB (A), in imediata vecinatate a locului de detonare.

Zgomotele si vibratiile produse ca urmare a derocarii cu explozivi nu afecteaza vecinatatile; prin respectarea stricta a prevederilor si instructiunilor tehnice de executie ale acestora, efectul lor este local – in cariera.

Zgomotele percepute de localnicii din localitatea Revarsarea, situata la cca 2000 m NV de frontul activ al carierei, vor fi foarte mult diminuate din cauza pilierului de protectie ce se va forma in spatele frontului; la final, exploatarea va avea forma unei potcoave deschise spre nord -est

La nivelul drumului de acces la zacamânt, zgomotul produs de autobasculantele care vor transporta materialul dislocat si apoi produsele miniere, conform aceluiasi STAS nu va trebui sa depaseasca un nivel echivalent al zgomotului (Lech) de 70 dB(A).

Acest parametru nu va fi depasit cu siguranta, având in vedere caracterul intermitent al sursei, si nivelul relativ scazut (65 dB – putere acustica pentru motorul unei autobasculante) al zgomotului si distanta mare fata de asezare.

Proprietarii caselor celor mai apropiate de zona de lucru (cca 2000 m distanta) nu vor fi afectatii de zgomot in timpul zilei (STAS-ul 10.009 – 88 accepta, pentru zonele locuite, valori medii maxime de 50 dB), iar noaptea, când activitatea este oprita, nici atât.

Se vor efectua masuratori cu sonometrul integrator, respectând prevederile standardului SR ISO 1996 – 1, adica la 2 m de la fatada cladirilor si la 1,2-1,5 m deasupra zidului, in aria localitatii Piatra, dupa inceperea lucrarilor de exploatare; vor fi testate: originea zgomotului, natura sursei sonore, caracterul sunetului, efectele conditiilor meteorologice; va fi analizata si influenta zgomotului produs de traficul de pe soseaua care traverseaza localitatea.

Toate datele vor fi raportate la prevederile STAS-ului 10.009 – 88 si ale Ordinului M.S. nr. 981/94, iar in cazul – putin probabil – in care se vor constata depasiri ale nivelurilor admise se vor lua masuri de diminuare.

Se estimeaza ca nivelul zgomotelor nu va depasi valorile maxime prevazute de STAS-ul 10.009 – 88 pentru zonele locuite - 50 dB (A), la 2 m de fatada cladirilor].

Evaluarea efectului seismic s-a realizat prin calcularea valorii vitezei de oscilatie (v) a solului (relatia lui Kuznetov).

Viteza particulei se poate evalua prin urmatoarea relatie, in care se tine seama de conditiile de explozie, de amplasament si mediu de propagare, etc (relatia lui Kuznetov):


29

]/[23

3

654321 scmrQ

KKKKKKvc

⋅⋅⋅⋅⋅⋅= ,

in care:

Q = 2000 kg (echivalent TNT);

rmin = 2000 m;

K1 este coeficient, ce ia in considerare tipul rocilor in care are loc explozia si al rocilor din amplasamentul instalatiilor (cladirilor), precum si anotimpul;

K1 = 120 – pentru roci stâncoase mai tari decât media, in care are loc explozia si pentru roci stâncoase cu un strat de depuneri, in care se afla amplasate fundatiile; pentru toate anotimpurile;

K2 - coeficient, ce ia in considerare modul in care este directionata explozia fata de pozitia obiectivului protejat;

K2 = 0,85 – in flancul blocului de impuscat;

K3 – coeficient care tine seama de conditiile de impuscare;

K3 = 1,0 – cu abataj frontal obisnuit;

K4 – coeficient care tine seama de metoda de impuscare; pentru explozivii cu microintârziere se aplica relatia:

n

K 08,14 = , unde:

n este numarul treptelor de intârziere;

Dacă se au în vedere „Prescripţiile tehnice privind măsurarea vitezei de oscilaţii a solului şi de determinare a cantităţii de explozivi nepericuloase din punct de vedere seismic” din „Norme specifice de protecţia muncii pentru depozitarea, transportul şi folosirea materiilor explozive” elaborat de M.M.P.S. prin Ordinul nr.838/14.11.1997, care admit ca viteză maximă de oscilaţie pentru construcţii de cărămidă şi pentru construcţii cu schelet metalic, valoarea de 0,5 cm/s, se observă că viteza de oscilaţie, calculată la cantitatea maximă preliminată de explozivi (2000 kg echivalent TNT), nu afectează locuinţele din satul Piatra .

v = 0, 14 cm/s << 0,5 cm/s.

Evaluarea valorii suprapresiunii din frontul undei de şoc (Δ pf)

Evaluarea valorii suprapresiunii din frontul undei de şoc (Δ pf) s-a făcut conform anexelor 3b şi 3c la Normele tehnice privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive, utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehniştilor (HG Nr. 536 din 30 mai 2002).

Valoarea Δ pf (kg/cm2) calculată a fost = 0,0392 < 0,05 (admisă), peste care se pot constata „avarii neînsemnate” pentru construcţii industriale cu schelet metalic .


30

Avându-se în vederea poziţia şi distanţa faţă carieră a organizarii de santier (200 m, spre est) precum şi direcţia de înaintare a frontului, spre SV (şi implicit direcţia de propagare a undei de şoc aeriene spre NE), obiectivul de protejat se găseşte în afara acţiunii directe undei de şoc.

In concluzie, nivelul de zgomot si de vibratii se va incadra in limitele prevazute in normative in vigoare.

1.6.1.4. Protectia solului si a subsolului Sursele de poluanti pentru sol si subsol In etapa actuala, suprafata ocupata de diversele module din cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare este de cca 40.000 m2. Pe masura dezvoltarii exploatarii aceste suprafete vor creste, eploatarea propriu-zisa putand ajunge la cca 25 ha, iar celelalte sectoare (inclusiv drumurile de acces ) vor mai ocupa cca 5 ha.

Scoaterea din circuitul agricol a suprafeţelor menţionate se va face etapizat, pe măsura dezvoltării lucrărilor de deschidere, pregătire şi exploatare.

In faza de amenajare a drumului de acces si in cea de dupa demararea lucrarilor de exploatare, solul si subsolul pot fi afectate prin:

- degradarea solului prin indepartarea paturii superficiale a terenului (desolificare), din cauza lucrarilor de decopertare (pe perioada de valabilitate a permisului de exploatare solicitat 2010-2011, sursa principala de degradare a solului o constituie activitatea de razuire si indepartare a stratului de sol vegetal de pe o suprafata totala de cca 12.000 m2, in vederea realizarii lucrarilor miniere de deschidere, pregatire si exploatare a zacamântului).

Alte surse posibile de degradare ale solului sunt reprezentate de:

- pulberi sedimentabile generate, in principal, in procesul de extractie si care ar putea contamina anumite suprafete din apropiere; insa cantitatea de pulberi sedimentabile rezultate din procesul tehnologic de extractie a rocii utile este scazuta, iar aria de raspândire a acestora acopera exclusiv incinta carierei.

- poluarea accidentala a solului cu uleiuri, combustibili si alte fluide, provenite de la instalatiile si utilajele in functiune din zona carierei sau la alimentarea cu carburanti a utilajelor.

- degradarea subsolului prin excavatii. In urma lucrarilor de extractie subsolul va fi degradat prin strapungerea formatiunilor geologice cu foreze, pe o adâncime cuprinsa intre 5 – 10 m si dislocarea rocii prin impuscarea cu explozivi.

O alta sursa posibila de degradare a subsolului o constituie utilizarea unor procedee de abatare inadecvate conditiilor geologo-miniere, care pot conduce la valorificarea nerationala a resursei minerale utile, respectiv la activarea si dezvoltarea fisurilor naturale existente sau la aparitia unor noi fisuri in zonele adiacente.

Deseurile menajere reprezinta o alta sursa de poluare a solului si subsolului, daca nu vor fi colectate in recipienti adecvati si depozitate in locurile special amenajate.

Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului Pentru reducerea sau diminuarea impactului produs asupra solului si subsolului, prin demararea

activitatii de exploatare, vor fi prevazute urmatoarele masuri:

- in cazul lucrarilor de decopertare necesare carierei, patura superficiala de sol va fi extrasa si depozitata separat (in halda de sol vegetal), urmând ca la refacerea ecologica a carierei (dupa epuizarea intregii


31

rezerve de roca uitla) sa fie repusa pe bermele treptelor. Operatiile de conservare (facute in scopul prevenirii fenomenelor de depreciere, impurificare, imprastiere si alterare a solului vegetal), vor consta intr-o serie de amenajari cum ar fi: compactarea si nivelarea materialului decopertat depus, urmata imediat de crearea de pante de scurgere si drenuri. Pentru o mai mare stabilitate, halda de sol va fi inierbata si plantata, temporar, cu lastaris.

- drumurile care vor fi amenajate vor fi prevazute cu santuri de scurgere, ale caror taluzuri vor fi inierbate impotriva eroziunii.

- depozitul de carburanti va fi amplasat suprateran, pe suport metalic, pe o platforma betonata prevazuta cu cuva de retentie, pentru prevenirea eventualelor scurgeri de combustibil in cazul unor poluari accidentale.

- solul impregnat accidental cu hidrocarburi va fi recuperat, depozitat in conteinere metalice si va fi transportat la halda de gunoi a localitatii Isaccea.

Pentru protejarea masivului din zona adiacenta perimetrului de exploatare se vor lua masuri de evitare a activarii si dezvoltarii fisurilor naturale preexistente. In acest sens:

- se va evita supraincarcarea artificiala a bermelor superioare;

- se vor elimina socurile seismice date de exploziv, controlând derocarile prin adaptarea impuscarilor si prin ecranarea masivului adiacent cu un mediu cu ingredienta acustica mai mica decât cea a mediului in care se propaga undele seismice. In acest scop se va utiliza impuscarea de prefisurare;

- se vor limita vibratiile produse de functionarea utilajelor din cariera la un nivel nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor;

- se va mentine in permanenta panta taluzurilor in limite normale de siguranta.

In cadrul organizarii de santier, conteinerele cu deseuri reciclabile si nereciclabile vor fi amplasate pe o platforma betonata. Resturile menajere sau reziduurile de orice natura, care nu pot fi recuperate si valorificate (prin REMAT), se vor transporta, pe masura acumularii lor, in containere, la groapa de gunoi a localitatii Isaccea.

Dimensiunile altor lucrari de amenajare ale organizarii de santier, etc vor fi limitate la strictul necesar atingerii obiectivului.

1.6.1.5. Gospodarirea deseurilor

In conformitate cu Ordinul MMGA nr. 95/08.03 2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista natională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de deşeuri, în cadrul perimetrului de exploatare “Valea Aric-Valea Drumul Iazului” se pot acumula următoarele tipuri de deşeuri:

Deşeuri menajere:

- deşeuri din hârtie şi carton – cod 20.01.01. - resturi mărunte de materiale plastice, de la recipienţi, pungi, PET-uri – cod 20.01.03; - resturi mărunte de metale-conserve, etc. – cod 20.01.05.


32

Deşeuri tehnologice:

- loess + fragmente de roci coezive fisurate, alterate (din coperta sterilă), ca steril pentru valorificare minieră – cod 01.03.01.

- material mărunt, blocuri agabaritice, blocuri de diabaze, ca deşeuri de la exploatarea rocii utile – cod 01.01.02.

Deşeuri rezultate din activităţi conexe:

- uleiuri de motor de transmisie şi de degresare, uzate – cod 13.02.05. - baterii de acumulatori – cod 16.06.01. - anvelope uzate – cod 12.01.03 - deşeuri metalice (piese uzate) – cod 17.04.05

În afara acestor deşeuri (menajere şi cele rezultate din activitatea productivă), în cantităţile estimate, pe teritoriul perimetrului de exploatare nu se produc şi nici nu vor depozita alte tipuri de deşeuri.

Colectarea şi depozitarea deşeurilor miniere Deşeurile menajere rezultate se vor colecta selectiv în vederea valorificării (carton, hârtie, plastic),

depozitându-se în locuri speciale amenajate, în vederea transportării acestora la unităţi de tip REMAT, iar cele care nu se pot valorifica se depozitează în containere, de unde vor fi preluate de o unitate de salubritate şi transportate la halda de gunoi a orasului Isaccea.

Cariera va avea în perioada de maximă activitate un număr de 33 angajaţi, majoritatea din localităţile învecinate (Revarsarea, Isaccea).

Volumul deşeurilor menajere se poate stabili luând în considerare numărul de angajaţi (33) şi cantitatea de deşeuri produsă de un om/zi, de cca. 0,5 Kg;

33 angajaţi x 0,5 Kg/zi x 300 zile = 4950 Kg/an ≅ 2,7 m3/an.

Acestea sunt formate din resturi alimentare, deşeuri din hârtie, recipienţi de plastic pentru lichide alimentare (PET).

Grupul sanitar este prevăzut cu fosă septică, vidanjabilă. În ceea ce priveste depozitarea deşeurilor din incinta organizării de şantier, exista deja o platformă

betonată, precum si recipienţi adecvaţi pentru colectarea deşeurilor de tip menajer, a deşeurilor metalice, precum şi a uleiurilor uzate rezultate din activităţile de întreţinere şi reparaţii.

Deşeurile tehnologice provin din procesul de extracţie şi prelucrare al diabazelor.

Pe perioada de valabilitate a Licentei de exploatare (2010-2029), va rezulta un volum de cca 1,450,000 t steril rezultat din pierderile de prelucrare, adica in medie cca 71,250 t (cca 31,000 m3), anual. In primii ani, mare parte din aceasta cantitate va fi utilizata la realizarea şi întreţinerea drumurilor de acces şi a platformelor din cadrul organizării de şantier şi staţiei de concasare, precum şi la amenajarea unor drumuri secundare din localitatile invecinate. Eventual, se va valorifica ca material de adaos in retete pentru fundarea drumurilor secundare.

Ulterior, sterilul se va depozita fie in halda exterioara, fie in halde interioare, pe masura deschiderii si exploatarii rocii utile pana la cota finala de exploatare.


33

Deşeurile din activităţi conexe sunt reprezentate prin deşeuri provenite din activitatea parcului auto şi a utilajelor:

- anvelopele uzate provenite de la mijloacele de transport auto şi alte utilaje. Vor fi depozitate într-un loc special amenajat, în vederea valorificării la REMAT;

- acumulatori uzaţi, proveniţi de la mijloacele de transport auto şi utilaje. Vor fi depozitaţi în magazia de materiale, în vederea valorificării la REMAT;

- uleiurile minerale uzate provenite din activitatea parcului auto şi de la utilaje (ulei de motor, ulei hidraulic etc) sunt recuperate, stocate (în bidoane de metal) şi apoi valorificate. Acestea vor fi colectate în butoaie metalice şi depozitate într-un spaţiu situat pe platforma depozitului de carburanţi, în vederea valorificării la unităţi specializate pentru regenerare;

- deşeurile metalice provenite din activitatea de reparaţii vor fi colectate în vederea valorificării prin unităţi specializate.

Tipuri de deşeuri, cantităţile medii anuale, modul de colectare şi depozitare şi modul de valorificare a acestora sunt prezentate în tabelul urmator:

Nr.crt. Tip deseu Cod U/

M Cantitate/an

Modul de depozitare

Modul de valorificare

1 Deşeuri menajere 20.03.01 t 2,0 Conteinere metalice

Groapa de gunoi a orasului Isaccea

2 Anvelope uzate 12.01.03 buc 4 Platforma betonata deschisa Unitate de profil

3 Acumulatori uzaţi 16.06.01 buc 2 Incinta magazie materiale

Unitate de profil –

la schimb

4 Deşeuri metalice 17.04.05 t 0,1 Conteinere metalice Unitate de profil

5 Uleiuri uzate, de transmisie şi de gresare 13.02.05 l 50 Butoaie metalice Unitate de profil

6 Sol vegetal 01.03.01 m3 3025 Halda de sol vegetal

Conservare în vederea reutilizarii

7

Material mărunt (loess + fragmente de diabaz) ca deşeuri de la descoperta nivelului de roci sterile şi de la pierderile de la prelucrare (split )

01.01.02 m3 12.500

La amenjarea platformelor şi drumurilor din perimetru de exploatare, întreţinere drumuri secundare

In ceea ce priveşte sistemul de management al deşeurilor se prevede păstrarea evidenţei tuturor materialelor valorificabile şi a deşeurilor rezultate şi eliminarea de pe amplasamente, conform HG 856/2002.


34

Transportul deşeurilor se va realiza de către o firmă autorizată, pe bază de contract (în conformitate cu Ordinul comun nr 2/211/118/2004 privind transportul deşeurilor), iar depozitarea deşeurilor în rampa de deşeuri a orasului Isaccea se va face cu respectarea criteriilor de acceptare la depozitare, conform Ordinului MMGA nr. 95/2005.

Gestionarea anvelopelor uzate se va face cu respectarea prevederilor HG nr.170/2004.

Uleiurile uzate rezultate din activitate se vor gestiona conform prevederilor HG nr.662/2001, cu modificarile şi completarile ulterioare.

Pentru gestionarea bateriilor cu plumb uzate, se vor respecta prevederile HG nr.1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase.

Monitorizarea gestiunii deşeurilor se va face prin evidenţa deşeurilor produse (în conformitate cu HG nr. 856/2002) şi raportarea lunară a situaţiei deşeurilor gestionate, către Serviciul Implementare Politici de Mediu – Compartimentul Gestiunea Deşeurilor din cadrul APM Tulcea, în conformitate cu formularele de raportare a deşeurilor.

1.6.1.6. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Substantele toxice si periculoase produse, folosite, comercializate

Din procesul tehnologic nu rezulta substante periculoase sau toxice.

In activitatea de exploatare nu se utilizeaza substante toxice. In schimb se folosesc substante potential periculoase, in categoria carora se incadreaza carburantii si explozivii.

Depozit carburanti In incinta organizarii de santier va fi amenajat un depozit de carburanti (19.000 l).

Specifice depozitelor de carburanti (motorina), sursele de poluare ale atmosferei sunt reprezentate prin:

- activitatea de umplere a rezervorului;

- rezervorul de depozitare a motorinei;

- alimentarea autovehiculelor la pompa de distibutie.

Poluantii caracteristici acestor surse sunt compusii organici volatili (COV), si anume hidrocarburile.

Pentru activitatea desfasurata este estimata o cantitate de motorina de cca 80,0t/luna.

Debitul masic mediu Dm de COV (hidrocarburi) evacuati in atmosfera in timpul alimentarii utilajelor din cariera, de cca 3 ori pe saptamana, are valori minime (<0,02 Kg/h).

Explozivi

Explozivul de baza va fi gelul exploziv tip Rovex-Extra, ş.a.

Ca explozivi de initiere, vor fi utilizati incarcaturile unitare tip boostere FAREX, TH 400 sau TP 400, dinamita s.a.

Ca mijloace de initiere vor fi utilizate, capse electrice cu microintarziere .


35

Se are in vedere utilizarea pe scara larga a sistemului NONEL de initiere a incarcaturilor.

Cantitatea de exploziv, pentru o gaura de sonda, pe trepte si totala, se va determina prin calcul si va fi mentionata in monografia de puscare pentru fiecare derocare.

Modul de gospodarire a substantelor toxice si periculoase si asigurarea conditiilor de protectie a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei.

In cazul depozitului de carburanti, sursa de poluare aferenta operatiunii de alimentare cu carburanti, este o sursa necontrolata, adica aerul impurificat nu poate fi preluat si evacuat printr-un sistem de purificare, nu se poate aplica prevederile Ordinului nr. 462/93 referitor la limitarea preventiva a emisiilor de poluanti in atmosfera.

In urma depozitarii carburantilor, in conditiile mentionate, ar putea aparea pierderi accidentale de motorina in timpul alimentarii, emanatii de vapori si gaze (cu impact asupra aerului in principal) si, nu in ultimul rand, pericolul unor incendii.

Pentru prevenirea pierderilor de carburanti, curente sau accidentale, se impune ca realizarea depozitului de carburanti sa fie conform prescriptiilor tehnice actuale (cuva de retentie din beton armat, filtre, platforma de beton prevazuta cu separator pentru ulei, paratrasnet si pichet PCI dotat cu materiale de stingere a incendiilor).

Nu se prevad amenajari pentru depozitarea de explozivi in cadrul carierei din perimetrul „Valea Aric-Valea Drumul Iazului”. Transportul, manipularea si utilizarea explozivilor se vor face de catre personalul tehnic de specialitate, angajat pe baza de contract, de la intreprinderile autorizate.

1.7. CERINTE DE UTILIZARE A TERENULUI

Terenulul de 32 ha, pe care ar urma sa se dezvolte exploatarea de diabaze din dealul lui Tefic, apartine domeniului privat al primariei Isaccea, este incadrat la categoriile neproductiv (cca 1%), pasune (cca 67 %) si pasune impadurita (cca 32 %), se afla la marginea interioara a suprafetei acoperite de ROSPA 0073 „Macin-Niculitel” si de ROSCI 00201 Podisul Nord Dobrogean si se suprapune partial peste aceasta suprafata.

La finalul exploatarii, din cele 32 ha de teren solicitate, circa 25 ha vor reprezenta amprenta excavatiei rezultata ( la cota +130 m) ca urmare a exploatarii rocii utile, circa 2 ha vor fi ocopate de taluzurile finale ale exploatarii, iar cca 5 ha vor fi ocupate de platforma pe care au fost amplasate Organizarea de santier si Statia de prelucrare. Gradul de conturare si ocupare a acestor suprafete va creste treptat, odata cu derularea licentei. In prezent, in cadrul perimetrului solicitat, se afla in activitate o cariera care ocupa o suprafata de circa 7,52 ha; din aceasta suprafata circa 5 ha vor ramane ocupate pana la finalul exploatarii de Organizarea de santier si Statia de prelucrare.

Drumul de exploatare pe care se face accesul la cariera nu va fi dezafectat, intrucat si inainte de deschiderea carierei a functionat ca drum de acces in terenurile agricole. Din drumurile tehnologice, utilizate pe perioada functionarii exploatarii va ramane doar cel care va urmari conturul carierei. Atat pentru taluzurile finale cat si pentru platformele rezultate se va asigura o usoara inclinare (2-3o) care va permite scurgerea naturala a apelor pluviale catre santul de garda al drumului de acces.

Prin lucrarile de refacere a mediului, suprafetele rezultate vor fi plantate cu puieti de stejari, asigurandu-se astfel si un drenaj natural al perimetrului.


36

1.8. SERVICII SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PLANULUI

Pentru implementarea planului nu sunt necesare servicii suplimentare.

In prezent alimentarea cu energie electrica se face prin intermediul unui POST TRAFO, amplasat in vecinatatea statiei de concasare, intr-o zona aflata in afara ariilor protejate.

1.9. DURATA FUNCTIONARII EXPLOATARII Conform Licentei de exploatare nr.12762/2009 obtinute de la ANRM, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L. are dreptul sa activeze in perimetrul instituit, o perioada de douazeci de ani de la data inceperii licentei.

Avand in vedere faptul ca se preconizeaza inceperea lucrarilor de reconstructie a mediului inca din al unsprezecelea an de derulare a licentei, consideram ca perioada post inchidere a activitatii nu va dura mai mult de trei ani, timp in care se vor efectua, in principal, urmatoarele lucrari:

-dezafectarea si curatarea platformelor pe care au fost amplasate Organizarea de santier si Statia de prelucrare (maxim 3 luni);

-corectarea geometriei taluzurilor si bermelor carierei, astfel incat sa se asigure o stabilitate deplina a pilierilor de lunga durata (maxim 1 an);

-rambleerea, compactarea, nivelarea, resolificarea suprafetelor din interiorul carierei, pe care nu au fost realizate aceste lucrari in perioada operationala – circa10 ha, din care circa 5 ha aferente Organizarii de santier si Statiei de prelucrare si circa 5 ha aferente suprafetelor excavate in ultimii doi ani de exploatare (maxim 6 luni);

-plantarea puietilor de stejar pe suprafetele pregatite - ultimile 10 ha (maxim 3luni);

-monitorizarea post operationala a lucrarilor efecuate – in toata perioada de dupa inchidere

Referitor la durata de implementare a planului se poate spune ca cea mai mare parte a investitiei a fost deja realizata in cadrul exploatarii existente in delul Tefic (amenajarea drumului deacces, realizarea Organizarii de santier si Statiei de prelucrare, deschiderea zacamantului si inceperea lucrarilor de exploatare si de prelucrare a rocii utile), iar definitivarea implementarii planului se va produce in ultimul an al Licentei de exploatare (2029).

1.10. ACTIVITATI CARE VOR FI GENERATE DE EXPLOATARE Principalele activitati generate de cariera aflata in exploatare in dealul lui Tefic sunt legate de extractia si

prelucrarea rocii utile (specific minier), de transportul produselor de cariera (transport auto + naval), de aprovizionarea cu combustibil si piese de schimb (aprovizionare), de protectia si refacerea mediului. La ora actuala, in cariera, lucreaza 15 persoane, majoritatea din imprejurimi, dar pe masura ce exploatarea se va dezvolta, personalul poate ajunge la 30-35 de salariati.


37

1.11. PROCESELE TEHNOLOGICE ALE PROIECTULUI

In prezent, in cadrul perimetrului de Licenta de exploatare, se desfasoara, pe o suprafata de cca 7,5 ha, pentru care exista Autorizatie de mediu, în baza unui Permis temporar de exploatare eliberat de Agentia Natională pentru Resurse Minerale, lucrari de extactie si prelucrare a rocii utile.

Activitatea desfasurata in cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare consta dintr-o serie de activitati specifice care au drept scop exploatarea rationala a resursei minerale si valorificarea acesteia sub forma de produse de cariera (agregate concasate, blocuri si piatra sparta).

A. Extractia rocii utile cuprinde mai multe etape si anume:

a) lucrari de deschidere b) lucrari de pregatire c) lucrari de exploatare d) lucrari de protectie a zacamantului

Lucrari de deschidere

In cadrul acestei etape se intreprind urmatoarele activitati:

- constructia si amenajarea drumurilor de acces la cariera si la diferitele module ale exploatarii; - realizarea Organizarii de santier in cadrul careia sunt amplasate modulele aferente sectorului administrativ (inclusiv utilitatile), sectorului de haldare a solului vegetal si sterilului si sectorului de prelucrare a materialului excavat; - indepartarea si depozitarea solului vegetal din sectoarele ce urmeaza sa fie amenajate si decopertarea panourilor care urmeaza sa fie exploatate si haldarea sterilului, lucrari auxiliare.

Lucrari de pregatire

Aceste lucrari au drept scop deschiderea zacamantului prin executia unor semitransee sau transee de atac si realizarea platformelor de lucru pe care sa se poata deplasa utilajele in conditii de siguranta.

Lucrari de exploatare

Constau din lucrari de extractie a rocii utile prin puscarea acesteia in gauri de sonda, incarcarea materialului abatat si transportul materialului la beneficiar sau la statia de prelucrare

Lucrari de protectie a zacamantului

Acestea se refera la lucrarile si masurile intreprinse pentru protejarea masivului din zona adiacenta perimetrului de exploatare.

B. Prelucrarea rocii utile

Materialul rezultat de la exploatre este transportat la statia de cocasare-sortare pentru a fi prelucrat sub forma de sorturi. Statia de prelucrare a rocii utile este parte componenta a organizarii de santier si a fost pusa in functiune inca din anul 2006, in cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare, pe durata primului permis de exploatare.


38

1.12. POSIBILITATEA APARITIEI UNUI IMPACT CUMULAT Implementarea proiectului pentru care se solicita avizul de mediu pentru PUZ reprezinta, de fapt,

cresterea graduala a suprafetei aferente perimetrului minier, pe durata de 20 de ani a licentei de exploatare, de la 7,52 ha, cat are in prezent cariera aflata in functiune, la 32 ha, cat ar trebui sa ocupe exploatarea la finalul licentei.

Impactul produs de cariera activa asupra facorilor de mediu se incadreaza in parametrii admisibili, in conditiile in care celelalte activitati productive (lucrarile agricole de la baza dealului, exploatarea rocilor utile in carierele din dealul Asan si de la Niculitel, aflate la 3-4 km distanta) functioneaza in paralel.

Aparitia altor activitati productive in vecinatatea carierei este putin probabila, intrucat s-a dovedit ca realizarea unui parc eolian la poalele dealurilor nu este fezabila, din cauza conditiilor morfologice nefavorabile. Ca atare, se poate spune ca impactul produs de activitatea desfasurata este deja consumat.

1.13. ALTE INFORMAŢII RELEVANTE

Alte informaţii relevante pot fi preluate din Raportul de Mediu PUZ întocmit odată cu procedura SEA pentru Lucrările de exploatare în carieră a diabazelor din perimetrul „Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, jud. Tulcea.

II. INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Introducere

Suprafata de 32 ha situata in zona Dealul lui Tefic care face obiectul studiului este inclusa in reteaua Natura 2000, facand parte din ROSPA0073 MACIN-NICULETEL si ROSCI0201 PODISUL NORD DOBROGEAN.

Studiul de evaluare adecvata are ca obiectiv identificarea si determinarea efectelor potentiale ale activitatii de exploatare a diabazelor din perimetrul de 320 000 mp care fac obiectul solicitarii.

Pentru eliberarea prezentului studiu au fost respectate prevederile din:

- Ordinul 19/13.01.2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

- OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice.

- HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000.

2.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului

Obiectivul de investitie Lucrările de exploatare în carieră a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, jud. Tulcea in suprafata de 320 000 mp se suprapune partial pe aria de importanta


39

comunitara - ROSCI 00201 Podisul Nord Dobrogean si aria de protectie speciala avifaunistica - ROSPA 0073 Macin-Niculitel.

Fig. 5 . Dealul Tefic – imaginea carierei şi limita ROSCI0201 Podişul Nord-Dobrogean (sursa Google Earth)

În acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestor zone protejate.

2.1.1. Situl de importanta comunitara ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean

Localizare/coordinate: E 28º 30' 11'' N 44º 58' 20''

Suprafaţa sitului (ha): 89041,50

Lungimea sitului (km) Min.0 Max.411 Med.199

Regiunea biogeografică: Stepica

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte

8230 Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase 1 B A B B

40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 2 A A B B

91X0 Păduri dobrogene de fag 0,01 B A B B

62C0 * Stepe ponto-sarmatice 27,9 A A B A

8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis 0,001 C C B C

91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos 17,1 A A B A

91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 2,25 A B A A


40

91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun 24,7 A B B A

91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 23,6 A B B A

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 0,02 C C B C

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1304 Rhinolophus ferrumequinum P C B C B

1335 Spermophilus citellus RC A A C A

2021 Sicista subtilis P B B A B

2609 Mesocricetus newtoni R A B A B

2633 Mustela eversmannii V A B B B

2635 Vormela peregusna V A B B B

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1188 Bombina bombina P D

1219 Testudo graeca RC A B B A

1279 Elaphe quatuorlineata V B B A B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1088 Cerambyx cerdo P B B C B

1089 Morimus funereus P A B C B

1060 Lycaena dispar RC B B C B

4011 Bolbelasmus unicornis R B B C B

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


2125 Potentilla emilii-popii P?

2253 Centaurea jankae P?

2079 Moehringia jankae V A A A A


41

2236 Campanula romanica R A A A A

2327 Himantoglossum caprinum R A B C B

Cat. Specia Populaţie Motiv

Alte specii importante de floră şi faună

P Achillea clypeolata R A P

P Agropyron cristatum ssp. brandzae P C P

P Asparagus verticillatus C A P

P Astragalus ponticus R A P

P Celtis glabrata V A P

P Corydalis solida ssp. slivenensis C A P

P Crocus flavus R A P

P Crocus flavus R A P

P Fritillaria orientalis V A P

P Gagea szovitsii R A P

P Globularia bisnagarica V A P

P Gymnospermium altaicum R A P

P Lactuca viminea R A P P

P Limodorum abortivum V A P

P Mercurialis ovata C A P

P Myrrhoides nodosa C A P

P Neottia nidus-avis V A P

P Orchis morio R A P

P Paeonia peregrina C A P

Paliurus spina-christi V A P

P Pimpinella tragium ssp. lithophila C A P

P Platanthera chlorantha R A P

P Salvia aethiopis R A P

P Scorzonera mollis R A P

P Silene compacta R A P

Achillea ochroleuca R A

Anacamptis pyramidalis R A

Asphodeline lutea V A

Asyneuma anthericoides V A

Cephalanthera rubra R A

Crocus chrysanthus R A

Dianthus nardiformis R C

Gagea bulbifera V A

Galanthus plicatus R A

Goniolimon collinum R A

Himantoglossum hircinum V A

Lathyrus pannonicus R A

Lunaria annua ssp. pachyrhiza V A

Muscari neglectum C A

Nectaroscordum siculum ssp. bulgaricum C A

Ononis pusilla R A

Ornithogalum amphibolum R A

Paeonia tenuifolia V A

Paronychia cephalotes R A



Piptatherum virescens C A

Rumex tuberosus C A

Satureja coerulea R A

Scutellaria orientalis R A


42

P Stachys angustifolia R A P

P Thymus zygioides C A P

Spiraea hypericifolia R A

Tanacetum millefolium C A

Veratrum nigrum R A


43


44


45

2.1.2. Situl de protectie speciala avifaunistica - ROSPA 0073 Macin-Niculitel

Localizare/coordinate: E 28º 21' 8'' N 45º 12' 12''

Suprafaţa sitului (ha): 67.361.1 ha

Lungimea sitului (km) Min.0 Max. 466 Med. 154

Regiunea biogeografică: Stepica

2.5 Regiunile administrative

NUTS % Numele judeţului

RO025 100 Tulcea

DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate

N06 2 511, 512 Râuri, lacuri

N09 5 321 Pajişti naturale, stepe

N12 29 211 - 213 Culturi (teren arabil)

N14 2 231 Păşuni

N15 6 242, 243 Alte terenuri arabile

N16 48 311 Păduri de foioase

N21 3 221, 222 Vii şi livezi

N23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localităţi, mine)

N26 3 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Calitate şi importanţă:

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor se identifică următoarele categorii:

§ număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 56 § număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 123 § număr de specii periclitate la nivel global: 10


46


47


48

Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Falco cherrug, Coracias garrulus, Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Burhinus oedicnemus, Oenanţe pleschanka, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Emberiza hortulana, Caprimulgus europaeus, Hieraaetus pennatus, Lullula arborea.

Situl este important în perioada de migraţie pentru speciile: Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Hieraaetus pennatus, Lanius collurio , Gyps fulvus, Ficedula parva, Galerida cristata, Lullula arborea, Falco vespertinus, Neophron percnopterus, Pandion haliaetus, Nycticorax nycticorax, Ciconia nigra, Himantopus himantopus, Haliaeetus albicilla, Recurvirostra avosetta, Tringa glareola, Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus, Ardea purpurea, Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia, Chlidonias hybridus, Pernis apivorus, Anţus campestris, Aquila pomarina, Aquila heliaca, Aquila chrysaetos, Aquila clanga, Circus macrourus, Circus aeruginosus, Falco peregrinus, Milvus migrans, Phalacrocorax pygmaeus, Egretta alba.

2.2. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate (suprafata, locatia, speciile caracteristice) si a relatiei acestora cu ariile naturale protetajate de interes comunitar invecinate si distributia acestora

Siturile Natura 2000 ROSPA0073 MACIN-NICULITEL in suparfata de 67361,1ha si ROSCI0201 PODISUL NORD DOBROGEAN in suprafata de 87228,8 ha trebuie protejate conform prvederilor Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC –DIRECTIVA HABITATE transpusa prin OUG 57/2007 acestea nefiind incluse intr-un plan de mangement si neavand custode.

Obiectivele acestui studiu sunt:

- stabilirea tipului de habitate de pe amplasament;

- prezenta in spatiul analizat a unor habitate prioritare;

- prezenta unor exemplare ale unor specii de plante protejate in concordanta cu Formularul Standard ROSCI0201;

- prezenta unor exemplare ale unor specii de pasari, mamifere, reptile, batracieni si nevertebrate protejate conform Formularului Standard ROSPA0073.

Perimetrul de exploatare Valea Aric-Valea Drumul Iazului ( Dealul lui Tefic) are o suprafata totala de 320 000 mp din care vor fi utilizati 253 000 mp pentru exploatarea bazaltului. Acesta este situat pe teritoriul localitatii Isaccea, judetul Tulcea, la 4 km V de aceasta, fiind amplasat pe culmea si în versantul NE-tic al Dealului Tefic. Localităţile cele mai apropiate din zonă sunt oraşul Isaccea, aflat la cca. 4 km spre nord-est şi satul Revărsarea, situat la cca. 2 km spre nord - nord vest.

Terenul face parte din domeniul privat al Primariei Isaccea si din punct de vedere cadastral este clasificat astfel: teren neproductiv 1%, pasune impadurita 32 %, pasune 67 %.

Dealul lui Tefic are inaltimea maxima de +206,8 m fiind amplasat in terminaţia nord-vestică a platoului Niculiţel. Dealul este inconjurat de terenuri agricole la nord si la est, diferenta de nivel fata de zona de ses fiind de 100 m. Coperta zacamantului de bazalt este reprezentata de o secventa de roca alterata cu grosimea medie de 2-2,4 m grosime si acoperita de un strat subtire de sol 0-30 cm si de argile prafoase-nisipoase cu fragmente de roci.


49

Amplasamentul care face obiectul acestui studiu se afla la marginea nord-vestica a siturilor ROSPA0073 Macin Niculitel si ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean suprapunandu-se partial cu suprafata acestora.

Dealul nu are cursuri de apa permanente, vaile existente fiind colmatate Aceatea preiau apa provenita din torente care se formeaza in timpul ploilor de vara sau in timpul iernilor cu zapezi abundente.

Clima regiunii este continental excesivă, cu diferenţe mari de temperatură de la vară la iarnă, cu precipitaţii reduse şi vânturi puternice. Media anuală a temperaturii variază în jurul valorii de 11o C, iar media anuală a cantităţilor de precipitaţii este situată între 500 şi 600 mm/an. Numărul de zile dintr-un an cu strat de zăpadă variază între 60 şi 80 zile.

Ambianta ecologica a zonei este variata ca urmare a regimului termic ridicat in timpul verii si scazut in timpul iernii al aerului si al solului, al continutului scazut de apa si substante nutritive din sol; solul are o grosime variabila de 0-30 cm in treimea superioara a dealului si o grosime de pana la 50 de cm la baza acestuia.. Biocenozele contin un numar mare de specii care contin un numar mic de indivizi/specie.

Accesul in zona amplasamentului se face din DN 22 A Tulcea – Macin la cca. 1 km est de localitatea Revarsarea, de unde se parcurge spre sud , în lungul vaii Drumul Iazului, pe un drum de exploatare, amenajat prin balastare cu piatra sparta, o distanta de cca 2,8 km pana in zona organizarii de santier. Din acest punct se mai parcurg cca 500 m, pe un drum tehnologic, pana la cariera.

2.2.1. Habitate si specii reprezentative ale florei si faunei salbatice din zona amplasamentului si imprejurimi

2.2.1.1. Specii ale florei identificate in perimetru

Studiul de evaluare adecvata realizat in zona de deschidere a frontului de exploatare a bazaltului de pe Dealul lui Tefic si din jurul acestui perimetru, are ca obiectiv principal stabilirea tipurilor de habitat prezente in perimtru si gradul de uniformitate a acestora, stabilirea speciilor indicatoare de habitat si prezenta sau absenta de pe teren a speciilor protejate in conformitate cu Formularul standard al siturilor ROSPA0073 Macin-Niculitel si ROSCI0201 Podisul Nord-Dobrogean.

Studiile efectuate pentru stabilirea habitatelor si speciilor de pe amplasament s-au realizat in lunile octombrie 2009 - iulie 2010 dupa urmatorul calendar:

01 oct .2009; 20 oct. 2009; 30 nov. 2009;

20 martie 2010; 20 aprilie 2010; 15 mai 2010; 20 iunie 2010; 01 iulie 2010.

Caracterizarea florei de pe amplasament din punctul de vedere al dominantei, al abundentei, al tipurilor de asociatii s-a realizat prin utilizarea metodei releveelor pe marsrut, conform metodologiei Braun- Blanquet, stabilindu-se relevee de 100 mp (10 x10 m) pentru studiul etajului erbaceu si de 5 x 100mp pentru studiul etajului forestier.


50

Metodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes si au constat in:


51

- inventarierea florei din zona vizată pentru exploatare şi împrejurimi; - colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren; - realizarea de fotografii în vederea verificării ulterioare a identităţii taxonomice sau, după caz, în

vederea identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; - înregistrarea coordonatelor geografice pentru speciile rare; - identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; - realizarea de fotografii care sa permită localizarea şi recunoaşterea tipului de habitat; - determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren, realizarea listei de plante. Perrimetrul solicitat Valea Aric-Valea Drumul Iazului situate in Dealul lui Tefic este constituit din pajisti

in procent de 67% din amplasament si sectoare de padure care acopera 30% din teren si 3 % zone cu roca la suprafata lipsite de vegetatie. La exteriorul amplasamentului se continua acelasi tip de peisaj, de la baza dealului continuandu-se un platou aflat la o altitudine de 100 mp care este o zona de ses ocupata de culturi agricole.

Stratul erbaceu are un grad de acoperire de 34 % si un accentuat aspect polimorf. Au fost identificati 172 de taxoni apartinand familiilor, speciilor si şi subspeciilor prezentate in Tabelul 1.

Etajul forestier si cel al arbustilor se caracterizeaza printr-un grad de acoperire 31,8 % din totalul celor 30 % din terenul ocupat de pajistea impadurita caracteristica amplasamentului. Acest procent se distribuie astfel; 21% este ocupat de arbori si 10,8 % este ocupat de arbusti. Trebuie sa precizam ca pe amplasament, stratul arborilor si arbustilor are un aspect mozaicat si neuniform si are in compozitie un numar de 12 specii de arbori si un numar de 8 specii de arbusti, conform Tabelului 1.

Anexă: Lista taxonilor vegetali identificaţi în aria cercetată Tabel 1

Nr. Crt. Familie Specie

Nr mediu ex./ 5 relevee ( 5 x 100 mp)

1. Aceraceae Acer campestre 1.3

2. Aceraceae Acer platanoides 0.6

3. Aceraceae Acer tataricum 0.3

4. Asteraceae Achillea coarctata 6

5. Asteraceae Achillea pannonica 4

6. Asteraceae Achillea setacea 8

7. Lamiaceae Acinos arvensis 3

8. Poaceae Aegilops cylindrica 1

9. Rosaceae Agrimonia eupatoria 3

10. Poaceae Agrostis stolonifera 2

11. Lamiaceae Ajuga chamaepytis 1

12. Lamiaceae Ajuga laxmannii 3


52

13. Alliaceae Allium rotundum 8

14. Brassicaceae Allysum allysoides 6

15. Brassicaceae Allysum desertorum 10

16. Brassicaceae Allysum hirsutum 11

17. Amaranthaceae Amaranthus blitoides 9

18. Amaranthaceae Amaranthus emarginatus 12

19. Amaranthaceae Amarathus retroflexus 13

20. Primulaceae Anagalis arvensis 2

21. Primulaceae Androsace elongata 5

22. Asteraceae Anthemis ruthenica 2

23. Apiaceae Anthriscus caucalis 20

24. Apiaceae Anthriscus sp. 18

25. Caryophyllaceae Arenaria leptoclaos 4

26. Asteraceae Artemisia absintium 28

27. Asteraceae Artemisia arvensis 22

28. Asteraceae Artemisia austriaca 4

29. Asteraceae Artemisia sp. 3

30. Rubiaceae Asperula taurina 3

31. Aspleniaceae Asplenium septentrionale 5

32. Fabaceae Astragalus sp. 14

33. Brassicaceae Berteroa incana 8

34. Asteraceae Bombycilaena erecta 12

35. Poaceae Bromus arvensis 23

36. Poaceae Bromus squarrosus 16

37. Poaceae Bromus tectorum 15

38. Cucurbitaceae Bryonia alba 10

39. Convolvulaceae Calystegia sepium 11

40. Campanulaceae Campanula persicifolia 2

41. Cannabaceae Cannabis sativa subsp. spontanea 12


53

42. Brassicaceae Capsella bursa-pastoris 16

43. Brassicaceae Cardaminopsis arenosa 8

44. Asteraceae Carduus nutans 10

45. Cyperaceae Carex sp. 5

46. Corylaceae Carpinus orientalis 3

47. Asteraceae Carthamus lanatus 4

48. Asteraceae Centaurea diffusa 3

49. Asteraceae Centaurea sp. 2

50. Caryophyllaceae Cerastium brachypetalum 4

51. Caryophyllaceae Cerastium sp. 3

52. Asteraceae Chamomila recutita 14

53. Chenopodicaceae Chenopodium album 21

54. Chenopodicaceae Chenopodium murale 5

55. Asteraceae Chondrilla juncea 12

56. Poaceae Chrysopogon gryllus 8

57. Asteraceae Cirsium arvense 15

58. Asteraceae Cirsium vulgare 16

59. Ranunculaceae Clematis vitalba 12

60. Convolvulaceae Convolvulus arvensis 13

61. Convolvulaceae Convolvulus cantabrica 5

62. Cornaceae Cornus mas 0,3

63. Cornaceae Cornus sanguinea 0,5

64. Rosaceae Crataegus monogyna 2,6

65. Asteraceae Crepis tectorum 12

66. Rubiaceae Cruciata pedemontana 11

67. Boraginaceae Cynoglossum officinale 2

68. Poaceae Dactylis glomerata 6

69. Brassicaceae Descurainia sophia 7

70. Poaceae Dichanthium ischaemum 11


54

71. Scrophulariaceae Digitalis lanata 2

72. Poaceae Elymus repens 5

73. Geraniaceae Erodium cicutarium 12

74. Brassicaceae Erophila verna 4

75. Asteraceae Eryngium campestre 13

76. Euphorbiaceae Euphorbia agraria 10

77. Euphorbiaceae Euphorbia nicaeensis 3

78. Euphorbiaceae Euphorbia seguieriana 2

79. Poaceae Festuca valesiaca 15

80. Rosaceae Filipendula vulgaris 11

81. Rosaceae Fragaria viridis 12

82. Oleaceae Fraxinus excelsior 0,8

83. Oleaceae Fraxinus ornus 0,7

84. Liliaceae Gagea sp. 3

85. Rubiaceae Galium aparine 5

86. Geraniaceae Geranium pusillum 2

87. Asteraceae Geum urbanum 5

88. Rutaceae Haplophyllum suaveolens 4

89. Boraginaceae Heliotropium europaeum 7

90. Caryophyllaceae Herniaria glabra 3

91. Caryophyllaceae Herniaria incana 2

92. Asteraceae Hieracium sp. 8

93. Caryophyllaceae Holosteum umbellatum 1

94. Poaceae Hordeum murinum 4

95. Hypericaceae Hypericum sp. 2

96. Asteraceae Kohlrauschia prolifera 3

97. Lamiaceae Lamium amplexicaule 7

98. Lamiaceae Lamium purpureum 5

99. Boraginaceae Lapulla squarrosa 2


55

100. Fabaceae Lathyrus hirsutus 15

101. Fabaceae Lathyrus nissolia 12

102. Fabaceae Lathyrus sylvestris 8

103. Lamiaceae Leonurus cardiaca 6

104. Boraginaceae Lithospermum arvensis 3

105. Poaceae Luzula campestris 7

106. Rosaceae Malus sylvestris 1,5

107. Malvaceae Malva neglecta 1

108. Malvaceae Malva sylvestris 2

109. Lamiaceae Marrubium peregrinum 2

110. Lamiaceae Marrubium vulgare 6

111. Fabaceae Medicago falcata 14

112. Fabaceae Medicago lupulina 5

113. Fabaceae Medicago minima 2

114. Lamiaceae Mentha longifolia 6

115. Liliaceae Muscari comosum 8

116. Boraginaceae Myosotis arvensis 12

117. Boraginaceae Myosotis ramosissima 5

118. Lamiaceae Nepeta sp. 13

119. Asteraceae Onopordon acanthium 10

120. Asteraceae Orlaya grandiflora 5

121. Orobanchaceae Orobanche cernua 4

122. Papaveraceae Papaver rhoeas 11

123. Poaceae Phleum paniculatum 10

124. Lamiaceae Phlomis tuberosa 8

125. Plantaginaceae Plantago lanceolata 12

126. Poaceae Poa annua 15

127. Poaceae Poa bulbosa 5

128. Polygonaceae Polygonum aviculare 2


56

129. Rosaceae Potentilla argentea 12

130. Rosaceae Potentilla recta 8

131. Rosaceae Potentilla taurica subsp. taurica 3

132. Rosaceae Pyrus pyraster 2.3

133. Fagaceae Quercus cerris 0,4

134. Fagaceae Quercus dalechampii 0,4

135. Fagaceae Quercus pedunculiflora 0,3

136. Fagaceae Quercus pubescens 0,6

137. Fagaceae Quercus robur 0,2

138. Ranunculaceae Ranunculus illyricus 12

139. Brassicaceae Rorippa sylvestris 12

140. Rosaceae Rosa canina 2,8

141. Rosaceae Rubus caesius 2,8

142. Lamiaceae Salvia nemorosa 4

143. Rosaceae Sanguisorba minor 0.2

144. Liliaceae Scilla bifolia 6

145. Caryophyllaceae Scleranthus annuus 3

146. Crassulaceae Sedum urvillei 12

147. Asteraceae Senecio vernalis 8

148. Poaceae Setaria viridis 6

149. Solanaceae Solanum nigrum 5

150. Rosaceae Sonchus sp. 14

151. Rosaceae Sorbus torminalis 0,9

152. Caryophyllaceae Stellaria media 5

153. Asteraceae Taraxacum erythrospermum 16

158. Asteraceae Taraxacum officinale 23

154. Lamiaceae Teucrium chamaedrys 8

155. Lamiaceae Teucrium polium subsp. Capitatum 10

156. Brassicaceae Thlaspi perfoliatum 11


57

157. Lamiaceae Thymus glabrescens subsp. glabrescens 3

158. Tiliaceae Tilia cordata 0,8

159. Tiliaceae Tilia tomentosa 0,9

160. Asteraceae Tragopogon dubius 4

161. Fabaceae Trifolium arvense 10

162. Fabaceae Trifolium pratense 8

163. Fabaceae Trifolium repens 7

164. Ulmaceae Ulmus minor 0,1

165. Urticaceae Urtica dioica 11

166. Valerianaceae Valerianella dentata 5

167. Scrophulariaceae Verbascum sp. 16

168. Scrophulariaceae Verbascum phoeniceum 12

169. Scrophulariaceae Verbascum speciosum 11

170. Scrophulariaceae Veronica arvensis 13

171. Scrophulariaceae Veronica chamaedrys 11

172. Scrophulariaceae Veronica hederifolia 10

173. Scrophulariaceae Veronica persica 14

174. Scrophulariaceae Veronica prostrata 19

175. Scrophulariaceae Veronica urticifolia 11

176. Fabaceae Vicia angustifolia subsp. angustifolia 12

177. Fabaceae Vicia grandiflora 8

178. Fabaceae Vicia irsute 6

179. Fabaceae Vicia lathyroides 10

180. Fabaceae Vicia peregrina 11

181. Fabaceae Vicia sativa 12

182. Fabaceae Vicia villosa 8

183. Apocynaceae Vinca herbacea 9

184. Asclepiadaceae Vincetoxicum hirundinaria 5

185. Violaceae Viola ambigua 12


58

186. Violaceae Viola kitaibeliana 10

187. Violaceae Viola tricolor 20

188. Asteraceae Xanthium spinosum 13

189. Poaceae Koeleria sp. 19

190. Bryaceae Bryum argenteum 3

191. Cladoniaceae Cladonia sp. 8

192. Polygonaceae Rumex tuberosus 16

Inaltimea medie determinata a covorului erbaceu a fost de 42,20 cm, iar inaltimea medie a aroborilor de 970 cm, iar al arbustilor de 243 cm.

Conform datelor taxonomice prezentate in Tabelul 1 se apreciaza ca habitatul de pajiste care ocupa 67% din totalul suprafetei de 320 000 mp are un caracter polimorf avand in componenta plante apartinand unor familii cu adaptari la conditiile lipsei apei din sol, strat subtire de sol, ca si temperaturi ridicate pe parcursul unor perioade mari de timp; Acestae apartin urmatoarlorfamilii de plante xerofile: Poaceae, Asteraceae, Scrophulariaceae..

Pe amplasament exista un mozaic de specii ale genului Quercus, Tilia, Acer, Fraxinus care sunt de inaltime mica si care au o productivitate redusa, nefiind specii valoroase din punctul de vedere al calitatii lemnului. Densitatea medie a arborilor a fost determinata prin stabilirea unor relevee de 500 mp (5x100 mp) pentru speciile de arbori si de 100 mp in cadrul releveelor de 500 mp din zona de pasune impadurita. In cadrul releveelor din zona ocupata de pajiste si de pajistea impadurita s-a stabilit densitatea indivizilor apartinand speciilor identificate. Habitatele care au fost stabilite in urma interpretarii datelor obtinute pe parcursul zilelor de observatii din punctul de vedere al componentei floristice, dar si al componentei faunistice pentru care s-au utilizat metode adecvate, sunt habitat de pajiste degradata cu plante xerofile si habitat de pajiste impadurita cu specii de arbori si arbusti adaptati la conditii de seceta prelungita din genurile: Quercus sp., Acer sp,. Fraxinus sp,. Ulmus sp., Rosa sp., Crataegus sp. etc. Pirus sp. Mallus sp.

Analizand Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE si studiind continutul Formularului standard al sitului ROSCI0201 comparativ cu inventarul speciilor de pe amplasamentul Dealul lui Tefic in suprafata de 320 000 mp si imprejurimi pe o distanta de cca 10 m distanta fata de marginile amplasamentului, s-a concluzionat ca nu exista pe amplasamentul propus si nici in jurul acestuia specii de plante de care sa fie trecute in Lista speciilor protejate sau specii aflate pe Lista rosie asa cum sunt descrise in OUG 57/2007.

Amplasamentul de 320 000 mp si exteriorul acestuia are in componenta o vegetatie mozaicata care nu este caracteristica pentru situl ROSCI 0201.Amplasamentul studiat nu se constituie ca o parte a unui habitat prioritar fiind un habitat de pajiste degradata, partea impadurita din pajiste cu grad de acoperire de 30 % fiind alcatuita dintr-un amestec de specii ale genului Quercus, Q. delachampii, Q. robur, Q. pedunculiflora, Q. pubescens , cu o densitate redusa, in amestec cu specii ale genului Acer, A. campestre, cateva exemplare de A. tataricum, A. platanoides. Alte specii prezente apartin genului Fraxinus, F. ornus si F. excelsior si genului Tilia, T. Tomentosa si T. cordata. Speciile de arbusti prezente pe amplasament au o densitate mica si apartin.in special genurilor Cornus sp., Rosa sp., Crataegus sp.


59

Fig. 6. Zona de pajişte - (a, stanga) versant vestic, aspect din aprilie-mai şi (b, dreapta) mai-iunie (foto Ioana Sîrbu).

Fig. 7. Zona de pajiste impadurita - (a, stanga) limita nordica a perimetrului, aspect din aprilie-mai şi (b, dreapta) mai-iunie (foto Ioana Sîrbu).

Pe mici suprafete cu soluri pietroase din culmea nord-vestica a Dealului Tefic s-au intalnit si alte grupe de vegetatie reprezentate prin fitocenoze acidofile, xeroterme: Acinos arvensis, Arabidopsis thaliana, Arenaria leptoclados, Cladonia furcata, Draba nemorosa, Erodium cicutarium, Erophila verna, Herniaria glabra, Holosteum umbellatum, Kohlrauschia prolifera, Medicago minima, Myosotis ramosissima, Poa bulbosa, Scleranthus annuus subsp. polycarpus, Sedum acre, Trifolium arvense, Veronica arvensis, Vicia lathyroides, Viola kitaibeliana ş. a.


60

Fig. 8. Versant sud-vestic zona de stâncărie (a, stanga) aspect din aprilie-mai în partea sudică a Dealului Tefic (la baza dealului se observă culturi agricole) şi (b, dreapta) mai-iunie în partea nord-vestică (foto Ioana Sîrbu).

Fig. 9. Terenuri agricole în nordul (a) şi pajişti ruderalizate în vestul (b) Dealului Tefic (foto Ioana Sîrbu).

La baza Dealului lui Tefic in partea nordică, estică şi sudică sunt terenuri agricole. La NV şi V de Dealul Tefic in exteriorul amplasamentului sunt pajişti degradate.

Concluzii privind specii ale florei spontane prezente in habitat: 1. Amplasamentul de 320 000 mp nu se constituie ca parte a unui habitat prioritar pentru care s-

a instituit situl ROSCI0201;

2. Metoda utilizata pentru determinarea speciilor de plante dominante, a abundentei, a gradului de vitalitate si a relatiilor interspecifice in scopul stabilirii tipului de habitat este metoda Braun-Blanquet, alaturi de metoda observatiei cu interpretarea si sistematizarea datelor si materialului recoltat din teren.

3. Habitatele specifice amplasamentului si exteriorului acestuia sunt un habitat de pajiste degradata cu un numar mare de specii (172) si reprezentate de un numar mic de indivizi/populatii si


61

un habitat de pajiste impadurita care are un accentuat aspect mozaicat cu un numar de 12 specii de arbori care apartin genurilor Quercus, Q. delachampii, Q. robur, Q. pedunculiflora, Q. pubescens cu o densitate redusa in amestec cu specii ale genului Acer, A. campestre, 13 exemplare de A. tataricum, 16 exemplare de A. platanoides. Alte specii prezente apartin genului Fraxinus: F. ornus si F. excelsior si genului Tilia T. Tomentosa si T. cordata.

4. Pe amplasament sunt zone cu arbusti specifici zonelor cu conditii aride, compuse din exemplare reduse ca numar si care apartin la 8 specii. Speciile de arbusti prezente pe amplasament au o densitate mica si apartin genurilor Cornus sp., Rosa sp., Crataegus sp.

5. Pe amplasament nu au fost identificate exemplare ale speciilor protejate si nici exemplare ale speciilor inscrise pe Lista rosie.

6. Aspectul degradat al habitatului de pajiste este rezultatul interactiunii conditiilor de existenta a plantelor cu precipitatii scazute atat vara cat si iarna din ultimii 2 ani, temperaturi ridicate in anotimpul cald si scazute in anotimpul rece cu valenta ecologica a speciilor care este definita ca: amplitudinea de toleranta a speciei fata de oscilatiile conditiilor de existenta [Stugren, 1982 (Hesse, 1924)].

7. Conform celui de-al doilea principiu biocenotic fundamental, stabilit de Thienemann (1939), in urma generalizarii unui numar mare de observatii, existenta unui numar mare de taxoni pe suprafata amplasamentului de pe Dealul lui Tefic si la exteriorul acestuia se explica astfel:

- Cu cat sunt mai variabile conditiile de existenta ale unui biotop cu atat este mai mare numarul de specii din biocenoza respectiva.

8. Dezvoltarea substantei vii este limitata de factorii de mediu, in cazul acestor tipuri de

habitate, prezente pe amplasament pajiste si pajiste impadurita, temperaturile foarte ridicate din timpul verii ca si cele scazute din timpul iernii au avut un efect inhibitor asupra marimii populatiilor, deci un efect inhibitor asupra producerii substantei vii (Blackman, 1905).

2.2.1.2. Specii ale faunei identificate in perimetru

Metode de cercetare a faunei

Studii faunistice s-au realizat asupra insectelor, reptilelor, pasarilor si mamiferelor in perioada aprilie 2009-iunie 2010., dupa urmatorul calendar:

15.04 ; 20 .05; 16 .06.; 20 .07; 29 .08; 15.09; 30.10; 30.11. 2009.

16.03; 16.04; 23.05; 29.06.2010.

Studii entomologice s-au realizat în perioada mai-iulie 2009 si mai-iunie 2010. prin colectare de material entomologic (exemplare de insecte - juvenili, adulţi), cu ajutorul fileului entomologic în staţiile de cercetare de pe amplasamentul exploatarii de bazalt Valea Aric, Valea Drumul Iazului.

. Studii herpetologice au cuprins aspectele de primavara (luna mai) si vara (lunile mai - august) 2009 si 2010. Identificarea speciilor s-a realizat prin utilizarea metodei transectelor. Vizitele in teren s-au realizat in staţiile de cercetare din perimetru si pe terenurile limitrofe.


62

Cercetari avifaunistice s-au realizat in lunile mai-noiembrie 2009 si martie-iunie 2010, (in timpul migraţiei ((iunie-august, octombrie-noiembrie, martie-mai), în zona amplsamentului, in intreaga zona a Dealului lui Tefic si in zona terenurilor agricole care se afla la baza dealului.. Metodele de evaluare a populaţiilor de păsări utilizate în studiu au fost: punctele fixe şi transecte, evaluarea păsărilor în migraţie, la cuibarit s.a.

Speciile de mamifere s-au identificat in perioada de vara (iunie-august) în staţii din zona de interes, dar şi în zonele limitrofe. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: observatii in puncte fixe, transecte.

- Date despre fauna de nevertebrate identificate pe amplasament si pe aria exterioara

Pentru a stabili impactul pe care il poate avea exploatarea diabazelor din perimetrul Valea Aric, Valea Drumul Iazului au fost identificate grupele importante de nevertebrate pentru a stabili care sunt masurile care vor fi abordate pentru protectia acestora. Prezentam mai jos date despre ecologia acestora si efectele posibile pe care activitatea din cariera le poate avea asupra numarului de indivizi si asupra ciclului de evolutie a generatiilor in conformitate cu conditiile din habitat: pajiste degradata si pajiste impadurita.

Principalele grupe si specii care au fost identificate in perimetrul care face obiectul exploatarii si in exteriorul acestuia sunt: Moluşte: Cepaea vindobonensis; Aranee: Aranea diadema; Insecte: Decticus verrucivorus; Eurygaster maura, Formica rufa; Bombus terrestris; Apis mellifera; Lepidoptere: Pieris brassicae; Pseudopanthera macularia; Anthocharis cardamines; Lycaena phlaes; Coleoptere: Coccinella septempunctata; Melolontha melolontha, Chrysolina fastuosa, etc.

Cepaea vindobonensis Ferussac, Fam. Helicidae, ord. Stylomatophora:

Specie comună în grădini, păşuni, zone însorite. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Aranee: Aranea diadema Clerck (păianjenul cu cruce), Fam. Araneidae, ord. Araneae

Specie comună în toate zonele ţării, de la şes la zonele colinare. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.


63

Insecte: Decticus verrucivorus Linnaeus (cosaş), Fam. Tettigoniidae, ord. Orthoptera

Specie comună în toate regiunile de şes şi de deal, prin fâneţe, câmpii, terenuri agricole, păşuni etc. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Eurygaster maura Linnaeus (ploşniţa de camp), Fam. Scutelleridae, ord. Hemiptera

Este o specie comună, care atacă majoritatea culturilor de cereale păioase, îndeosebi grâul, precum şi diferite graminee spontane. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Formica rufa Linnaeus (furnică), Fam. Formicidae, ord. Hymenoptera

Specie comună în toate habitatele, de la malul mării până în zonele montane. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Bombus terrestris Linnaeus (bondar), Fam. Apidae, ord. Hymenoptera

Specie comună în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu vegetaţie bogată. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.


64

Apis mellifera Linnaeus (albină), Fam. Apidae, ord. Hymenoptera

Specie comună în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu vegetaţie bogată. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Coccinella septempunctata Linnaeus (gărgăriţă), Fam. Ciccinellidae, ord. Coleoptera

Specie comună în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu multă vegetaţie. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Pieris brassicae Linnaeus (fluturele alb al verzei), Fam. Pieridae, ord. Lepidoptera

Specie comună în întreaga ţară. Preferă atât culturile agricole, cât şi fâneţele, păşunile, locurile deschise etc. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Melanostoma scalare Fabricius, Fam. Syrphidae, ord. Diptera

Specie comună în zonele de câmpie şi de deal. Preferă locurile însorite. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.


65

Melolontha melolontha L. 1762 (cărăbuşul de mai). Fam. Scarabeidae, Ord. Coleoptera

Specie larg răspândită. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Pyrhocoris apterus L. 1758, Fam Pyrrchoridae, Ord. Heteroptera

Specie comună în majoritatea zonelor ţării. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Chrysolina fastuosa Scopoli 1763, Fam. Chrysomelidae, Ord. Coleoptera

Specie comună zonelor de şes şi colinare. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Episyrphus balteatus De Geer 1776, Fam. Syrphidae, Ord. Diptera

Specie răspândită în toate regiunile ţării. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.


66

Pseudopanthera macularia L. 1758, Fam. Geometridae, Ord. Lepidoptera

Specie comună. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Anthocharis cardamines von Kalchberg 1895, Fam. Pieridae, Ord. Lepidoptera


Lycaena phlaes L. 1761, Fam. Lycaenidae, Ord. Lepidoptera


Concluzii:

1. Speciile de nevertebrate care au fost identificate in perimetru si in exteriorul acestuia nu sunt inscrise in Listele cu speciile protejate si nici in Lista rosie.

2. Timpul scurt de reproducere pe de o parte ca si cerintele reduse fata de mediu de viata au drept consecinta mentinerea acestor specii in zonele de lucru.


67

- Date despre fauna de vertebrate identificata pe amplasament si pe aria exterioara

Reptile

In urma observatiilor efectuate pe amplasament, in concordanta cu datele din literatura de specialitate privind etologia diferitelor specii de reptile si arealul acestora, au fost obtinute datele prezentate mai jos. S-a prezentat de asemenea numarul exemplarelor identificate pe amplasament .

Ablepharus kitaibelii (soparla mica)

Lungimea totală 8-12 cm, din care coada 5-7 cm; 18-24 squame. Picioarele scurte şi subţiri. În ţara noastră, ssp. A. k. fitzingeri trăieşte prin luminişurile şi frunzarul pădurilor de stejar din Dobrogea, Muntenia (lângă Bucureşti), şi sudul Olteniei. Inclusă în Directiva Habitate Anexa 4. Este foarte agilă, greu de văzut şi de prins. Merge şi aleargă prin mişcări laterale ale trunchiului şi cozii, picioarele fiind ascunse în mici şanţuri în lungul corpului. Este activă în special în primele ore ale dimineţii şi înainte de apusul soarelui. Femela depune până la 15 ouă. Se hrăneşte cu râme, muşte, păianjeni, limacşi de grădină. Identificata in

partea sudica a perimetrului de exploatare. In urma observatiilor efectuate pe itinerar in cadrul releveelor stabilit au fost identificate 15 exemplare.

Podarcis taurica (şopârla de camp) 6 exemplare

Răspândită în Dobrogea, sudul Munteniei şi al Olteniei, sudul Banatului, Câmpia de Vest. Preferă terenuri înierbate, stepe, regiuni nisipoase, dune, terenuri pietroase cu vegetaţie arbustivă rară, liyiere, păduri rare. Specie Inclusă în Directiva Habitate Anexa 4, Convenţia de la Berna. Exemplare ale acestei specii au fost observate pe perimetrul analizat. Habitatul şopârlei de iarbă - Podarcis taurica se situeaza la limitele amlasamentului, partile de nord-est, sud-vest spre baza dealului, unde se ingroasa depozitele loessoide si aceasta isi poate realiza adaposturi. Dezvoltarea exploatarii nu va afecta semnificativ specia în ceea

ce priveşte aria de distribuţie şi hranire a acesteia, deoarece ea poate migra cu usurinta in alte zone invecinate, fara a fi perturbata de activitatea antropica

Lacerta viridis (guşter) 4 exemplare

Specie comună în zonele de câmpie şi deal, preferă locurile însorite şi cu vegetaţie. Specie inclusă în Anexa 4, Directiva Habitate. Pe amplasament a fost semnalată la limita nord, nord-vestica. Există posibilitatea ca specia să fie prezentă şi în alte puncte de pe amplasament, dar neconfirmat în deplasările din teren. Totuşi se impun luarea unor măsuri de protecţie a speciei, respectiv respectarea cu stricteţe atât a traseelor de transport deja existente, cât şi a celor noi care vor fi prevăzute pe amplasament. Biologia şi ecologia speciei indică că aceasta se retrage şi se ascunde la apariţia unor factori perturbatori. Având în


68

vedere localizarea în teren unde a fost observată specia, respectiv la limita amplasamentului, precum şi cerinţele ecologice ale acesteia, considerăm că impactul asupra speciei cauzat de lucrările de exploatare în carieră a diabazelor din perimetrul „Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, jud. Tulcea va fi nesemnificativ.

Testudo graeca (broasca testoasa de uscat dobrogeana) 3 exemplare

Rãspânditã în zonele continentale ale Dobrogei, fiind relativ comunã numai în anumite arii restrânse ale acestei regiuni. Specie inclusă în Anexa 2, Directiva Habitate 92/43/EEC. Este o specie ale cãrei dimensiuni maxime sunt de pânã la 30 cm, cu carapacea bombatã, de culoare galbenã, pe marginile si pe unele sectoare ale plãcilor cu pete brun închise. Este aproape exclusiv erbivorã (consumã uneori râme, melci sau bucãti de calcar) care preferã zonele stepice sau împãdurite. Se reproduce în mai, depune ouã în iunie, juvenilii eclozeazã la sfârsitul lui august. Hiberneazã în pãmânt, la 30-40 cm adâncime. Pe perimetrul exploatarii a fost intalnita la limita sud, sud-estica.Datorita

mobilitatii sale sporite, a caracteristicilor sale ecologice, specia va fi afectata nesemnificativ de lucrările de exploatare în carieră a diabazelor din perimetrul „Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, jud. Tulcea

Natrix natrix Linnaeus (şarpele de casă) 5 exemplare.

Specie comună ce populeaza locurile din preajma baltilor, lacurilor, a apelor curgatoare, paduri, campii sau zonele lipsite de vegetatie, ducand o viata atat acvatica, cat si terestra. La fel ca şi precedentele specii de reptile, şarpele de casă este o specie adaptată diverselor condiţii de mediu, astfel, specia va fi afectată în mai mică măsură de lucrările de exploatare a diabazelor. Specificam ca terenul prevazut exploatarii de diabaze nu reprezintă habitatul tipic al speciei, ea gasindu-şi condiţii favorabile de viaţă în alte medii de pe amplasament sau în afara acestuia. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei

de exploatare a diabazelor din cariera Isaccea.

Pasari

Observatiile efectuate pentru stabilirea speciilor de pasari din zona Dealul lui Tefic au stabilit speciile si comportamentul acestora in functie de caracteristicile habitatelor identificate pe amplasament si in imprejurimi. Fiind un habitat de pajiste degradata, impadurit pe o suprafata de 30% din cele 320 000 mp (total amplasament), cu o productivitate scazuta si cu un flux de substanta vie scazut, amplasamentul, ca de altfel si imprejurimile acestuia nu pot sustine lanturi trofice stabile si complexe, in care pasarile pot fi consumatori de ordine diferite. Speciile care sunt prezente in zona utilizeaza ca sursa de hrana culturile agricole de pe terenurile de la baza dealului, situate in partea de vest, nord si est, sau specii de nevertebrate existente pe terenurile agricole sau pe pajiste si palcurile de arbori si arbusti de pe amplasament.

Au fost identificate cuiburi ale pasarilor granivore si insectivore care utilizeaza campurile de la baza dealului ca loc de hranire si odihna: Passer domesticus (in jur de 100 cuiburi), Sturnus vulgaris ( 60 de cuiburi) Corvus frugilegus (235 cuiburi), Pica pica (22 de cuiburi). Avand in vedere ca perioada de exploatare a bazaltului este esalonata pe o perioada de 20 de ani, in acest interval de timp apreciem ca impactul determinat de activitatea din cariera are un efect nesemnificativ, deoarece majoritatea speciilor de pe amplasament ca si speciile identificate in veciatatea amplasamentului au o mare plasticitate comportamentala care le permite orientarea catre zonele care contin cantitati mari si stabile de hrana


69

Observatiile efectuate in perioada de migraţie asupra speciilor de păsări au dus la concluzia ca atat perimetrul de exploatare cat si imprejurimile acetuia nu sunt importante pentru hranire, cuibarire sau odihna. Inaltimea arborilor este redusa, acestea preferand zonele cu arbori inalti si locuri mai izolate fata de zgomotul produs de activitatea de pe terenurile agricole adiacente. Pajistea fiind degradata nu ofera o sursa abundenta de hrana pentru vertebrate si nici loc de refugiu. Productivitatea scazuta a celor doua tipuri de habitate de pe amplasament pajiste degradata si pajiste impadurita nu permite crearea unor lanturi trofice constante, consecinta a populatiilor mici ale speciilor de plante (cf. Tabelului 1) si a densitatii mici a arborilor si arbustilor. Densitatea este de 20 % arbori si sub 15 % arbusti din totalul de 30 % ocupat de pajistile impadurite de pe amplasament. Au fost identificate 12 specii de arbori si 8 specii de arbusti. Exemplare izolate apartinand speciei Lullula arborea au fost identificate in timpul migratiei in afara amplasamentului.

In zona Dealului lui Tefic si in imprejurimi nu au fost identificate populaţii cuibăritoare ale speciilor de pasari care sunt cuprinse in Formularului standard al sitului ROSPA0073: Falco cherrug, Coracias garrulus, Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Burhinus oedicnemus, Oenanţe pleschanka, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Emberiza hortulana, Caprimulgus europaeus, Hieraaetus pennatus, Lullula arborea.

Situl ROSPA0073 este important în perioada de migraţie pentru speciile: Ciconia ciconia, Ciconia nigra Accipiter brevipes, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Hieraaetus pennatus, Lanius collurio, Gyps fulvus, Ficedula parva, Falco vespertinus , Neophron percnopterus, Pandion haliaetus, Haliaeetus albicilla, Pernis apivorus, Antus campestris, Aquila pomarina, Aquila heliaca, Aquila chrysaetos, Circus macrourus, Falco peregrinus.

Mentionam ca amplasamentul analizat nu este survolat de specii de pasari in perioada de migratie, specii pentru care situl ROSPA0073 este important in perioada de migratie in zona Dobrogei.

Specii de pasari identificate in perimetrul Valea lui Aric, Valea Drumul Iazului Tabel 2

Nr. crt.

Denumire ştiinţifică Denumire populară

Familia Ordinul Nr. ex; precizari

1. Hieraaetus pennatus acvila mica Accipitridae Falconiformes 1- în zbor

2. Buteo rufinus sorecar Accipitridae Falconiformes 1 - în zbor

3. Circus cyaneus erete vanat Accipitridae Falconiformes 3 - în zbor

4. Accipiter gentilis uliu porumbar Accipitridae Falconiformes 2 - în zbor

5. Falco tinnunculus vânturel roşu Falconidae Falconiformes 2 în zbor; 2 pe sol

6. Perdix perdix potârniche Phasianidae Galliformes 4 - pe sol

7. Cuculus canorus cuc Cuculidae Cuculiformes 5 - în zbor

8. Upupa epops pupaza Upupidae Cuculiformes 3- în zbor

9. Merops apiaster prigorie Meropidae Coraciiformes 2 - în zbor

10. Coracias garrulus dumbraveanca Coraciidae Coraciiformes 2 - în zbor

11. Dendrocopos medius ciocanitoare de stejar

Piciformes Picidae 2 în zbor; 2 pe arbori


70

stejar

12. Dendrocopos minor ciocanitoare mica Piciformes Picidae 2 în zbor; 1 pe arbori

13. Picus canus ghionoaie sura Piciformes Picidae 3 în zbor; 2 pe arbori

14. Dryocopus martius ciocanitoare neagra Piciformes Picidae 3 în zbor; 1 pe arbori

15. Jynx torquilla capintortura Piciformes Picidae 1 în zbor

16. Galerida cristata ciocârlan Alaudidae Passeriformes 5 în zbor; 3 pe sol

17. Alauda arvensis ciocârlie de câmp Alaudidae Passeriformes 6 în zbor

18. Hirundo rustica rândunică Hirundinidae Passeriformes 7 în zbor

19. Motacilla alba codobatură alba Motacillidae Passeriformes 7 în zbor; 2 pe sol

20. Sylvia curruca silvie mică Sylviidae Passeriformes 3 în zbor; 2 tufarisuri

21. Parus coeruleus piţigoi albastru Paridae Passeriformes 5 în zbor; 1 pe arbori

22. Parus major piţigoi mare Paridae Passeriformes 10 în zbor; 2 pe arbori

23. Sitta europaea ticlean Sitidae Passeriformes 2 în zbor; 1 pe arbori

24. Pica pica coţofană Corvidae Passeriformes 11 în zbor; 4 pe sol

25.Corvus frugilegus

cioara de semănătură

Corvidae Passeriformes ~95 în zbor;; 5 pe sol

26. Corvus corone cornix cioara grivă Corvidae Passeriformes 50 în zbor; 10 pe sol

27. Sylvia atricapilla silvie cu cap negru Sylvidae Passeriformes 12 in zbor

28. Erithacus rubecula macaleandru Turdidae Passeriformes 5 in tufarisuri

29. Phoenicurus phoenicurus codros de padure Turdidae Passeriformes 2 pe arbori

30. Turdus merula mierla Turdidae Passeriformes 10 in tufarisuri

31.Luscinia megarhynchos

priveghetoare roscata

Turdidae Passeriformes 5 in tufarisuri

32. Sturnus vulgaris graur Sturnidae Passeriformes ~140 în zbor; 10 pe sol

33. Oriolus oriolus grangur Oriolidae Passeriformes 1 pereche în zbor

34.Passer domesticus

vrabia de casă Passeridae Passeriformes ~ 100 în zbor; 15 tufisuri; 5 pe sol

35.Passer montanus

vrabia de câmp Passeridae Passeriformes ~ 150 în zbor; 20 tufisuri, 10 pe sol

36. Coccothraustes coccothraustes

botgros Fringillidae Passeriformes 5 în zbor; 3 pe arbori


71

37. Fringilla coelebs cinteză Fringillidae Passeriformes 16 în zbor; 4 pe arbori

38. Carduelis chloris florinte Fringillidae Passeriformes 6 în zbor; 2 pe arbori

39. Carduelis carduelis sticlete Fringillidae Passeriformes 5 în zbor; 3 pe arbori

40.Emberiza citrinella

presură galbenă Emberizidae Passeriformes 8 în zbor; 3 tufisuri; 1 pe sol

41. Miliaria calandra presura sura Emberizidae Passeriformes 4 în zbor; 1 in tufisuri

Pentru a justifica absenta lanturilor trofice complexe care includ si pasari de tipul strigiforme si falconiforme se prezinta mai jos aspecte ale etologiei speciilor de pasari care au fost identificate in apropierea Dealului lui Tefic, perimetrul Alea Aric, Valea Drumul Iazului.

Dendrocopos medius - Ciocanitoarea de stejar

Caracteristici morfologice. Specie cu dimensiuni de 21 cm. Are acelaşi colorit ca şi ciocănitoarea pestriţă mare, dar cu roşu şi pe creştet. Este sedentară. Distributie. În România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul pădurilor cu frunziş; este o specie mai rară. Urcă şi pe văile râurilor. Biologie. În lunile mai—iunie femela depune 5—6 ouă albe, lucioase, a căror clocire, timp de 14—15 zile, este asigurată de ambii soţi. Efective. Populaţia actuală în România este apreciată la 20.000 – 24.000 perechi. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare.

3 exemplare izolate au fost semnalate in sectoarele silvice din vecinatatea amplasamentului.

Dryocopus martius - Ciocănitoare neagră

Caracteristici morfologice. Dimensiuni 48 cm. Este cea mai mare ciocănitoare de la noi, având talia unei ciori. Are coloritul complet negru, având doar o pată roşie pe creştet. Distributie. La munte trăieşte în zona pădurilor de conifere şi de amestec; este mai rar întâlnită în pădurile de la şes, dar se găseşte şi în Munţii Macinului, în pădurile de foioase. Cuibul şi-l sapă în trunchiuri, la 3—20 m de la sol; intrarea are forma ovală. Ponta este depusă prin aprilie-mai fiind alcătuită din 3—5 ouă albe, lucioase, pe care le clocesc ambele sexe, timp de 13—14 zile. Iarna se întâlneşte şi în ţinuturile joase. Este o specie sedentară. Spre deosebire de celelalte ciocănitori, are un zbor fără întreruperi. Efective. Populaţia din România este apreciata a fi între 40.000 –

60.000 de perechi. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare.


72

5 exemplare izolate au fost semnalate in sectoarele silvice din vecinatatea amplasamentului.

Acvila mică (Hieraetus pennatus) cea mai mică acvilă europeană, cât un şorecar. Intâlnită în păduri cu copaci cu frunze căzătoare, cu luminişuri şi poieni, de obicei în regiuni montane mai joase, dar şi la câmpie. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “B” – ca specia este bine reprezentata la nvelul sitului, aflata intr-o stare de conservare buna.

A fost observat un exemplar in zbor la circa 2,5 km inaltime în zona sud-vestică a perimetrului.

Sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio) cuibăreşte în regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu spini (măceş, porumbar, păducel) şi în luminişuri. Se distribuie destul de rar în zonele cu terenuri agricole mixte cu păşuni şi pajişti. Populaţia din România este estimată între 1.380.000 - 2.600.000 de perechi cuibăritoare şi este aparent stabilă. Este menţionată în Convenţia Berna Anexa II. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare.

6 exemplare izolate au fost identificate in partea de est, sud-est in afara perimetrului exploatarii.

Ciocârlie de pădure (Lullula arborea) are habitat în zone deschise cu arbuşti şi copaci răsfiraţi, liziere, crânguri şi dumbrăvi. Preferă zone cu microrelief caracteristic respectiv cu microclimat cald. Hrana de bază a

ciocârliilor o constituie seminţele de vegetale. Este larg răspândită în România, însă abundenţa locală diferă semnificativ între diferitele zone ale ţării. Specia este prezentă cu o populaţie semnificativă peste 15.000 de indivizi datorită prezenţei habitatelor preferate de-a lungul sitului. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional, aflata intr-o stare buna de conservare. 8 exemplare izolate au fost identificate in partea de sud, sud-vest in afara perimetrului exploatarii.

Buteo rufinus Fam. Accipitridae, Ord. Falconiformes

Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II. Specie parţial migratoare larg răspândită în majoritatea regiunilor ţării. Observată foarte rar în zona Nalbant.


73

Numarul mic de mamifere rozatoare, ca si lipsa unor spatii deschise ample nu permit instalarea in zona a perechilor de sorecari.

Un exemplar a fost observată în zbor la înălţimi mari.

Circus cyaneus Linnaeus (erete vânăt). Fam. Accipitridae, ord. Falconiformes

Specie oaspete de iarnă în pasaj. Preferă atât locurile împădurite, cât şi deschise. Specie agilă, este inclusă în Anexa I Directiva Păsări, Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european specia are un efectiv redus, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil).

In perioada de migratie au fost observate 3 exemplare in afara perimetrului exploatarii, in zona terenurilor agricole.

Accipiter gentilis Linnaeus (uliu porumbar). Fam. Accipitridae, ord. Falconiformes

Specie cu un areal discontinu pe teritoriul României, fiind specifică mai mult zonelor colinare. Este o specie parţial migratoare, pe perioada sezonului rece efectuând deplasări pe distanţe scurte pentru găsirea unor locuri prielnice de iernat şi de hrană. Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar este prezentă în Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă.

Pe amplasament au fost semnalate 2 exemplare izolate survoland zona. Populeaza sectoarele de padure invecinate cu perimetrul de exploatare.

Falco tinnunculus Linnaeus (vânturel roşu). Fam. Falconidae, ord. Falconiformes

Specie parţial migratoare, prezentă pe tot cuprinsul ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile sau arbori solitari pentru construirea cuibului. Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar este prezentă în Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie în declin numeric fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). 4 exemplare izolate au fost semnalate tranzitand perimetrul Nu necesită măsuri speciale de conservare.

Perdix perdix Linnaeus (potârniche). Fam. Phasianidae, ord. Galliformes


74

Specie sedentară prezentă în zonele de câmpie şi colinare. Preferă locurile cu vegetaţie ierboasă sau culturile agricole unde cuibăreşte. Este inclusă în Directiva Păsări Anexa II-1 şi Anexa III-1, precum şi în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie vulnerabilă fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Au fost semnalate 4 exemplare in vecinatatea amplasamentului; nu au fost depistate cuiburi pe amplasament.

Coturnix coturnix (prepelita). Fam.Fasianidae, Ord. Galiiformes

Statut european: specie vulnerabilă. Categoria SPEC: 3. Inclusă în Directiva Păsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III; Convenţia de la Bonn, Anexa II. Specie oaspete de vară larg răspândită în zonele de cîmpie şi de deal. Au fost semnalate 3 exemplare pe terenurile agricole invecinate, unde cuibăreşte; pe perimetrul carierei nu a fost observată.

Phasianus colchicus (fazan). Fam. Fasianidae, Ord. Galiiformes

Este inclusă în Directiva Păsări Anexa II-1 şi Anexa III-1, precum şi în Anexa III Convenţia de la Berna. Păsări active ziua, trăind pe câmpuri cu terenuri cultivate, unde consumă de obicei hrană de natură vegetală. Este o pasăre poligamă, sedentară, care nu migrează A fost identificat 1 exemplar in afara perimetrului exploatarii.

Streptopelia decaocto (gugustiuc). Fam Columbidae, Ord. Columbiformes

Statut european : specie stabilă. categoria SPEC :-. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din Convenţia de la Berna. Specie comună, răspândită în toată ţara. A fost semnalată la limita perimetrului de exploatare. Specia prefera zonele antropizate. Au fost observate 30 de exemplare in apropierea terenurilor agricole.

Cuculus canorus (cuc). Fam. Cuculidae, Ord. Cuculidormes


75

Specie inclusa in Anexa III Convenţia de la Berna. Evita locurile populate de om. Se hraneste cu larvele paroase de fluturi. Au fost identificat 5 exemplare la limita perimetrului de exploatare.

Merops apiaster (prigorie). Fam. Meropidae, Ord. Coraciiformes

Statut european: specie în declin. Categoria SPEC: 3. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa

II; Convenţia de la Bonn, Anexa II. Specie oaspete de vară mai ales în partea de sud a ţării, în zona malurilor înalte. Nu cuibăreşte în arealul studiat. Poate fi observată în perioada postreproductivă (migraţia de toamnă), în zbor.In apropierea amplasamentului au fost identificate 2 exemplare.

Coracias garrulus (dumbraveanca). Fam. Coraciidae, Ord. Coraciiformes

Specie inclusă în Anexa I din Directiva Păsări şi Anexa II din Convenţia de la Berna şi Convenţia de la Bonn. Pe plan european este o specie vulnerabilă în categoria SPEC 2. Prefera zonele deschise cu arbori izolati, maluri abrupte, delta etc., unde cuibareste. Pe amplasament au fost observate în zbor 2 exemplare.

Upupa epops (pupaza). Fam. Upupidae, Ord. Coraciiformes

Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II. Specie oaspete de vară frecventă în mai toate habitatele. Exemplare izolate identificate la limita perimetrului de exploatare. ( 3 ex.)

Dendrocopos medius (ciocănitoarea de stejar). Fam. Picidae, Ord. Piciformes

Specie sedentara. Specie inclusă în Anexa I din Directiva Păsări şi Anexa II din Convenţia de la Berna. Se recunoaste usor dupa calota rosie. Frecventează mai ales masivele de foioase cu preferinţă specială pentru pădurile de stejar. Se


76

hrăneste în general cu insecte in diferite stadii larvare. Exemplare (4) izolate semnalate in sectoarele silvice invecinate.

Dendrocopos minor (ciocanitoarea mica). Fam. Picidae, Ord. Piciformes

Cea mai mica ciocanitoare europeana. Cuibareste destul de rar in padurile cu frunze cazatoare si in cele de amestec, in parcuri, paduri si livezi. Spatele si aripile dungate cu alb si negru. Specie inclusă în Anexa II din Convenţia de la Berna. Exemplare izolate semnalate in sectoarele silvice invecinate.(3)

Dryocopus martius (ciocănitoarea neagră). Fam. Picidae, Ord. Piciformes

Cea mai mare dintre speciile europene. Usor de recunoscut dupa penajul negru si ceafa de culoare rosu aprins. Intalnita in regiunile împădurite necesare hrănirii şi modului de cuibărire. Specie inclusă în Anexa II din Convenţia de la Berna. Exemplare izolate semnalate in sectoarele silvice invecinate.( 4).

Picus canus (ghionoaie sură). Fam. Picidae, Ord. Piciformes

Specie cu o distribuţie largă în România, în unele zone poate fi considerat chiar comună. Specie inclusă în Anexa I din Directiva Păsări şi Anexa II din Convenţia de la Berna. Preferă pădurile închise şi mai bătrâne de fag şi stejar, ocazional poate să cuibărească şi în alte terenuri cu vegetaţie naturală, habitate cu tufe şi arbori tineri. Exemplare izolate semnalate in sectoarele silvice invecinate (5 ex.)


77

Jynx torquilla (capintortura). Fam. Picidae, Ord. Piciformes

Intalnita in regiuni impadurite insorite si deschise (luminisuri), parcuri si livezi. Colorit maro-cenusiu cu dungi mai inchise de-a lungul spatelui si capului. Mananca mai ales furnici. Identificata pe suprafetele impadurite din apropiere.( 1 ex.).

Oriolus oriolus (grangur). Fam. Oriolidae, Ord. Passeriformes

Lungime 24 cm. Grangurul cuibareste in paduri din regiunile cultivate, preferand arbori cu coroane bogate. Pare agitat, adesea in miscare. Adultul mascul galben stralucitor cu negru, femela si masculul de un an verzui deasupra si albi-galbui cu striatii dedesubt. Cantecul este un fluierat sonor, modulat.

A fost identificata 1 pereche in lastarisul din partea sudica a amplasamentului.

Galerida cristata Linnaeus (ciocârlan). Fam.Alaudidae, ord. Passeriformes

Specie sedentară, comună pentru zonele de câmpie şi colinară. Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar face parte din Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Exemplare izolate au fost identificate la marginea drumului spre amplasament.( 8 ex. ) Nu au fost depistate cuiburi.

Alauda arvensis Linnaeus (ciocârlie de câmp). Fam.Alaudidae, ord. Passeriformes

Specie parţial migratoare, comună pentru zonele de câmpie şi colinară din întreaga ţară. Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa II-2 şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Identificata in afara amplasamentului pe terenurile agricole.( 6 ex.).


78

Hirundo rustica Linnaeus (rândunică). Fam. Hirundinidae, ord. Passeriformes

Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, cu precădere în zonele rurale. Este inclusă doar în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Exemplare izolate au fost observate in zbor in perimetrul exploatarii in cautare de hrana, efectuând zboruri la joasă înălţime. (7 ex.) Cuibareste in localitatile invecinate (Revarsarea, Isaccea).

Motacilla alba Linnaeus (codobatură alba). Fam. Motacillidae, ord. Passeriformes

Specie oaspete de vară, comună în zonele joase, de câmpie şi colinare din întreaga ţară. Preferă habitatele cu multe tufişuri şi cu vegetaţie bogată. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Exemplare isolate s-au semnalat in vecinatatea amplasamentului (margine de drum).(9 ex.).

.

Sylvia curruca Linnaeus (silvie mică). Fam. Sylviidae, ord. Passeriformes

Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Preferă habitatele cu vegetaţie înaltă, tufişuri, parcuri şi grădini. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. A fost identificata la limita amplasamentului, in tufarisurile din apropiere. (5 ex.).

Parus caeruleus Linnaeus (piţigoi albastru). Fam. Paridae, ord. Passeriformes

Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Identificata in zbor tranzitand amplasamentul. (6 ex.).Cuibareste in sectoarele de padure invecinate.


79

Parus major Linnaeus (piţigoi mare). Fam. Paridae, ord. Passeriformes

Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Exemplare izolate, cat si grupuri de pasari au fost observate survoland amplasamentul.(12 ex.)

Sitta europea (ticlean). Fam. Sitidae, Ord. Passeriformes

Specie comuna in padurile cu frunze cazatoare mai batrane, in parcuri si gradini. Cuibareste in scorburile copacilor. Coloritul spate gri albastru, dunga lunga neagra peste ochi. Au fost identificate 3 exemplare.

Pica pica Linnaeus (coţofană). Fam. Corvidae, ord. Passeriformes

Specie sedentară, comună în întreaga ţară. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Identificata printr-un numar mic de exemplare in zonele invecinate, terenurile agricole, sectoarele impadurite.(15 ex.)

Corvus frugilegus Linnaeus (cioară de semănătură). Fam. Corvidae, ord. Passeriformes

Specie sedentară, comună în întreaga ţară, în toate zonele ed câmpie şi colinare. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Exemplare izolate, cat si grupuri de pasari au fost semnalate pe terenurile agricole). limitrofe amplasamentului.( 100 ex.)


80

Corvus corone cornix Linnaeus (cioară grivă). Fam. Corvidae, ord. Passeriformes

Specie sedentară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Exemplare izolate observate in zonele limitrofe cu teren agricol, padure. (60 ex.)

Sylvia atricapilla (silvia cu cap negru). Fam. Sylvidae, ord. Passeriformes

Este inclusă în Anexa II din Directiva Păsări şi Anexa II Convenţia de la Berna. Pasare comuna in paduri cu subarboret bogat, in parcuri si gradini. Larg raspandita de la nivelul marii pana la molidisurile montane. Colorit dorsal gri. Identificata in sectoarele de padure invecinate. (12ex.).

Erithacus rubecula (macaleandru). Fam. Turdidae, ord. Passeriformes

Este inclusă în Anexa II din Directiva Păsări şi Anexa II Convenţia de la Berna. Pasare comuna in gradini, parcuri si paduri dese. Colorit characteristic portocaliu-ruginiu pe tot pieptul si pe frunte. Intalnita in tufarisurile din preajma perimetrului exploatarii.( 5 ex.).

Phoenicurus phoenicurus (codros de padure). Fam. Turdidae, ord. Passeriformes

Specie comuna in paduri de foioase. Cuibareste in scorburi. Colorit negru, alb, gri cenusiu.. Este inclusă în Anexa II din Directiva Păsări şi Anexa II Convenţia de la Berna. Identificata in arborii din zona limitrofa amplasamentului. ( 2 ex.).


81

Turdus merula (mierla). Fam. Turdidae, ord. Passeriformes

Specie sedentara intalnita in paduri joase si de deal, zavoaie, gradini si parcuri. Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa II-2 şi Anexa III Convenţia de la Berna si Anexa II Conventia de la Bonn. Masculul este negru cu ciocul portocaliu, iar femela cafeniu inchis cu ciocul galben deschis. Hrana este de origine animală, dar consumă în funcţie de anotimp şi unele fructe şi seminţe vegetale. Cuibareste la mica inaltime de sol ,in tufisuri etc. ( 10 ex. izolate in terenurile impadurite din zona.)

Luscinia megarhynchos (privighetoare roşcată). Fam. Turdidae, ord. Passeriformes

Pasăre migratoare, cântătoare, insectivoră care se înmulţeşte în Europa şi Asia, şi îşi petrece iernile în sudul Africii. Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa II-2 şi Anexa III Convenţia de la Berna si Anexa II Conventia de la Bonn. Au fost identificate 5 exemplare.

Sturnus vulgaris Linnaeus (graur). Fam. Sturnidae, ord. Passeriformes

Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie în declin fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasament a fost semnalate exemplare izolate sau grupuri de pasari in cautare de hrana. Cuibaresc in localitatile si padurile invecinate. Au fost observate 150 exemplare).

Passer domesticus Linnaeus (vrabie de casă). Fam. Passeridae, ord. Passeriformes

Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este inclusă în Anexa III Convenţia dela Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie în declin numeric, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe perimetrul


82

exploatarii a fost observată, atât în zbor la mică înălţime, cât şi pe sol in cautare de hrana. Au fost identificate aproximativ 120 exemplare.

Passer montanus Linnaeus (vrabie de câmp). Fam. Passeridae, ord. Passeriformes

Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este inclusă în Anexa III Convenţia dela Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie în declin numeric, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Exemplare izolate, cat si grupuri de pasari au fost observate survoland amplasamentul, cca 180 exemplare.

Fringilla coelebs Linnaeus (cinteză). Fam. Fringillidae, ord. Passeriformes

Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Exemplare izolate, cat si grupuri de pasari au fost observate in zbor deasupra amplasamentului, cca 20 exemplare.

Carduelis chloris Linnaeus (florinte). Fam. Fringillidae, ord. Passeriformes

Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Exemplare izolate, cat si grupuri de pasari au fost observate survoland amplasamentul, cca 8 exemplare.


83

Carduelis carduelis Linnaeus (sticlete). Fam. Fringillidae, ord. Passeriformes

Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Exemplare izolate, cat si grupuri de pasari au fost observate in zbor deasupra amplasamentului, cca 8 exemplare.

Emberiza citrinella Linnaeus (presură galbenă). Fam. Emberizidae, ord. Passeriformes

Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele deschise, cu multe tufişuri sau subarboret. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil).. Cuibareste la margini de paduri. Grupuri de pasari identificate in zbor deasupra amplasamentului, cca 12 exemplare.

Miliaria calandra (presura sura), Fam. Emberizidae, ord. Passeriformes

Pasare clocitoare destul de comuna in regiuni deschise, cultivate de la altitudini joase. In afara perioadei de cuibarit, intalnite in stoluri. Exemplare izolate au fost semnalate in afara perimetrului exploatarii, cca 5 exemplare.

Precizare: Beneficiarul a renuntat la o suprafata de 26 de hectare in care habitatele sunt mai reprezentative si utilizeaza pentru exploatarea bazaltului o zona nereprezentativa din punctul de vedere al exigentelor ROSCI0201 pentru a proteja flora si fauna specifice celor doua situri ROSPA0073 si ROSCI0201; astfel zona de 26 ha se constituie ca o zona tampon pentru speciile protejate de pasari.

Concluzii:


84

1. Speciile de pasari pentru care a fost instituit ROSPA 0073 nu au fost identificate pe amplasamentul care face obiectul prezentului studiu, ci doar in afara acestuia, distributia populatiilor fiind determinata de existenta in zona adiacenta a unor intinderei de zona impadurite mai omogene si cu densitate a arborilor si a arbustilor mai mare de 45 %.

2. Nu au fost identificate pe amplasament locuri de cuibarit, locuri de hranire sau de odihna. Amplasamentul este utilizat de un numar redus de specii doar pentru pasaj spre terenurile agricole de la baza dealului care reprezinta o sursa temporara de hrana.

3. Nu se identifica pe amplasament surse de hrana astfel incat lanturi trofice stabile si complexe sa fie functionale in zona analizata si in imprejurimi pe o distanta mai mica de 2-3 km.

4. Speciile de pasari descrise au un mod de viata vagil si isi procura hrana din biotopuri diferite; impactul exploatarii bazaltului in suprafata de 320 000 mp are efect nesemnificativ asupra speciilor de pasari, plasticitatea comportamentala a acestora determinand orientarea catre locuri cu abundenta de hrana atat pentru intretinere cat si pentru reproducere.

Mamifere

Speciile de mamifere sunt slab reprezentate in zona Dealului lui Tefic, mai ales ca zona reprezinta limita nord-vestica a sitului ROSCI0201 pe de o parte si, pe de alta parte, baza dealului este inconjurata de drumuri de exploatare si de terenuri agricole. Pe parcursul efectuarii studiului, au fost identificate exemplare ale speciilor prezentate mai jos..

Talpa europaea Linnaeus (cârtiţă), Fam. Talpidae, ord. Soricomorpha

Specie comună în întreaga ţară, mai ales în zonele de câmpie şi de deal. Pe amplasament au fost semnalate urme ale unui numar de 5 exemplare la limita perimetrului in zona de nord-vest..

Lepus europaeus Pallas (iepure de cîmp), Fam. Leporidae, ord. Lagomorpha

Specie comună, răspândită în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi de deal. Au fost identificate 9 exemplare in zona amplasamentului.. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Microtus arvalis Pallas (şoarece de câmp), Fam. Cricetidae, ord. Rodentia

Specie comună în toate zonele de câmpie din ţară. Semnalată in zonele limitrofe amplasamentului in partea de sud-est (terenuri agricole). Nu este inclusă în nici o


85

listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Au fost identificate 4 exemplare pe amplasament.

Vulpes vulpes (vulpe), Ord. Carnivora, Fam. Canidae

Intalnita in Baragan, Dobrogea, cat si in padurile de mare altitudine, pana la limita vegetatiei forestiere.. Pe perimetrul exploatarii s-au identificat exemplare izolate aflate in tranzit., 3 exemplare.

Sus scrofa (mistret), Ord. Artiodactyla, Fam. Suidae In zona amplasamentului s-au observat 2 exemplare .

Capreolus capreolus (caprior). Ord. Artiodactyla, Fam. Cervidae

Specie rspândită în toată Europa. Vara preferă locurile umbrite şi răcoroase, iarna pe cele însorite şi ferite de vânturi. Se hrăneşte cu muguri, ghindă, jir, rugi de mure. Pe perimetrul studiat s-a identificat 1 pereche in tranzit.

Spermophilus citellus (popândău), Fam. Sciuridae, ord. Rodentia

In Romania este o specie care trăieşte pe ogoare, izlazuri, şanţuri, diguri, marginea drumurilor, etc. Specie vulnerabilă. Inclusă în Anexa III a Directivei Habitate 92/43/EEC, Natura 2000, Convenţia de la Berna. Populaţia de Spermophilus citellus este redusă din punctul de vedere al efectivelor. Au fost identificate 2 exemplare izolate in afara amplasamentului, in partea sudica la marginea drumului, adiacent terenurilor agricole.

Un alt grup de mamifere care a fost semnalat in exteriorul laturii sudice a amplasamentului este cel al chiropterelor. Cercetări privind speciile de chiroptere din Dobrogea sunt reduse. Majoritatea cercetărilor efectuate până în prezent în

această regiune sunt cele care abordeaza speciile din pesteri..

Chiropterele sunt mamifere insectivore, nocturne. Deoarece amplasamentul contine populatii floristice reduse ca numar de indivizi, atunci si populatiile de insecte sunt reduse ca numar de indivizi. Probabilitatea ca


86

sa se dezvolte o colonie mare de chiroptere este redusa deoarece sursele de hrana sunt limitate. Nu aufost identificate speci de chiroptere in zona amplasamentului.

În Dobrogea sunt cunoscute rute de migraţie de la 3 specii: Pipistrellus nathusii, Nyctalus noctula şi Pipistrellus pipistrellus (HUTTERER et al., 2005).

Specificam ca pe perimetrul exploatarii de diabaze nu au fost identificate rute de migratie. S-au inregistrat efective reduse de lilieci (exemplare izolate in zbor). Zone de hrănire si reproducere a liliecilor ar putea fi prezente în localităţile şi în pădurile din împrejurimi.

Cocluzii:

1. Majoritatea speciilor de mamifere identificate pe amplasament sunt specii comune fara valore pentru biodiversitatea zonei si nereprezentative pentru ROSCI0201, amplasamentul fiind limita nord-vestica a sitului.

2. Renuntand la o suprafata de 26 ha, din partea sudica, benedficiarul creeaza o zona favorabila pentru retragerea exemplarelor care ar putea fi amenintate de activitatea din cariera.

3. Esalonarea activitatii de exploatare a bazaltului pe o perioada de 20 de ani va face ca impactul asupra exemplarelor speciilor sa fie nesemnificativ, perturbarile determinate de activitatea din cariera avand o actiune lenta, ceea ce permite retragerea si reorientarea spre alte surse de hrana.

4. Habitatul de pajiste degradata si de pajiste impadurita are o productivitate scazuta ca urmare a populatiilor mici de flora erbacee, a populatiilor mici de arbori si arbusti.

Lanturi trofice mari si complexe nu pot fi organizate la nivelul zonei astfel ca numarul speciilor apatanand faunei in general este redus.

Concluzii asupra biodiversităţii

In urma realizarii studiilor speciilor de plante si al populatiilor acstora din habitat s-a stabilit ca acestea sunt plante xerofile. Acestea sunt din punct de vedere ecologic adaptate la conditiile de viata aride avand popuatii cu o densitate redusa de pana la 30-35 % grad de acoperire si apartin unui numar mare de specii. Excesul de umiditate din anul 2010 a determinat o inaltime mai mare a stratului erbaceu de pana la 51,60 cm. In anul 2009 stratul avand pana la 46 cm maxim Monitorizarea speciilor de plante din habitatul identificat pe amplasament si in imprejurimi conduc la concluzia ca acestea nu au o valoare genetica importanta pentru biodiversitatea din zona, iar habitatele identificate nu sunt prioritare.

Speciile de nevertebrate si vertebrate, identificate ca ecologie si numar de exemplare in habitat, nu sunt valoroase din punctul de vedere al fondului genetic al biodiversitatii zonei. Speciile de pasari care au fost identificate pe amplasament sunt specii comune. Speciile de pasari protejate care au fost observate in apropierea amplasamentului au un mod de viata vagil si o mare plasticitate comportamentala utilizand un numar mare de biocenoze pentru hranire, odihna si cuibarit. Amplamentul fiind limita nord-vestica a siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073 se invecineaza cu suprafete mari de terenuri agricole, fiind delimitat de un drum agricol utilizat frecvent de locuitorii din Revarsarea si Isaccea .

În urma analizării biodiversităţii din perimetrul Valea Aric, Valea Drumul Iazului, putem concluziona:


87

§ Lucrările de exploatare a diabazelor ce se vor efectua în cadrul acestui plan au un impact nesemnificativ asupra habitatului şi nu produce fragmentări ale acestuia în fazele de execuţie/exploatare;

§ Flora şi vegetaţia nu vor fi afectate în mod semnificativ, la finalul exploatarii vegetatia putandu-se regenera ca urmare a fenomenului de redundanta;

§ Impactul asupra faunei de nevertebrate şi de vertebrate este nesemnificativ pe perioada exploatarii bazaltului, populatiile reduse de pe amplasament putand sa se retraga in zonele invecinate amplasamentului, unde se gasesc biotopuri asemanatoare;

§ Etapizarea exploatarii (cresterea progresiva a suprafetelor necesare pentru lucrarile de exploatare) va determina un impact nesemnificativ asupra biodiversitatii deoarece populatiile speciilor identificate pe amplasament nu sunt reprezentative pentru siturile ROSCI0201 si ROSPA0073.

§ Activităţile preconizate a fi realizate in cadrul planului Lucrări de exploatare în carieră a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, jud. Tulcea vor avea un impact nesemnificativ asupra habitatelor si a biodiversitatii zonei.

3. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar Tipurile de habitate de pe amplasamentul de 320 000 mp pajiste degradata si pajiste impadurita cu

densitate mica de arbori si arbusti in amestec, contin populatii mici ale unui numar mare de specii: 172 de specii ale florei erbacee, 12 specii de arbori si 8 specii de arbusti. Cele doua tipuri de habitate nu sunt habitate prioritare conform datelor din Formularul standard ROSCI 0201.

Gradul de conservare a celor doua habitate este redus, valoarea genetica pentru conservarea biodiversitatii de pe amplasament fiind fara importanta.

Speciile de vertebrate si nevertebrate de pe amplasament nu sunt specifice Formularului standard ROSPA0073. In partea sudica a amplasamentului la o distanta de 200-300 m au fost identificate in zbor exempare ale speciilor de pasari importante pentru pastrarea biodiversitatii sitului. Cele mai importante sunt speciile de falconiforme si strigiforme care insa nu pot utiliza amplasamentul ca loc de odihna si cuibarire pentru ca vegetatia este redusa ca inaltime si ca abundenta. Pe de alta parte, zona nu ofera conditii prielnice pentru concentrarea unui numar mare de specii de paseriforme, mamifere mici, mamifere rozatoare care constituie sursa de hrana pentru acestea. Beneficiarul isi propune utilizarea unor tehnologii moderne si desfasurarea activitatii in limitele perimetrului pentru a nu perturba ciclul de viata al speciilor protejate.

In partea sudica a amplasamentului la o distanta de 200-300 m se intinde un habitat de interes comunitar : Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus ssp., aflat intr-o stare buna de conservare.

Principalele specii de vetebrate si nevertebrate care sunt adapostite in habitatul Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus ssp. si gradul lor de conservare sunt prezentate mai jos.

Pentru situl ROSCI 0201

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Conservare excelenta A: Spermophilus citellus ; Mesocricetus newtoni


88

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Conservare excelenta A: Testudo graeca; Elaphe quatuorlineata.

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Conservare buna B : Cerambyx cerdo; Lycaena dispar

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Conservare buna B: Campanula romanica; Himantoglossum caprinum.

Situl ROSPA0073

Specii de pasari Conservare buna B: Falco cherrug, Accipiter brevipes Hieraaetus pennatus Buteo rufinus, Coracias garrulus Circaetus gallicus Lullula arborea. Falco peregrinus.

4. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate (evolutia numerica a populatiei in cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar), procentul estimativ al populatiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafata habitatului este suficient de mare pentru a asigura mentinerea speciei pe termen lung

Amplamentul Valea Aric-Valea Drumul Iazului in suprafata de 320 000 mp pe care se propune dezvoltarea planului se afla la limita nord-vestica a suprafetei acoperite de ROSPA 0073 Macin-Niculitel si de ROSCI 00201 Podisul Nord Dobrogean si se suprapune partial peste aceasta suprafata.

Cele 320 000 mp de teren solicitate vor fi repartizate astfel: circa 250 000 mp vor reprezenta exploatarea bazaltului esalonata pe o perioada de 20 de ani, circa 20 000 mp vor fi ocupate de taluzurile finale ale exploatarii, iar cca 50 000 mp vor fi ocupate de platforma pe care au fost amplasate organizarea de santier si statia de prelucrare Marginile suprafetelor rezultate din exploatare vor fi plantate cu puieti de stejari, asigurandu-se astfel si un drenaj natural al perimetrului.

. In prezent, in cadrul perimetrului solicitat, se afla in activitate o cariera care ocupa o suprafata de circa 75 200 mp; din aceasta suprafata circa 50 000 mp vor ramane ocupate pana la finalul exploatarii de organizarea de santier si statia de prelucrare.

Drumul de exploatare pe care se face accesul la cariera este drum de acces la terenurile agricole care se intind in partile de est, nord si nord-vest ale amplasamentului.(320 000 mp).

Pe amplasament sunt doua tipuri de habitate: pajiste degradata acoperita cu vegetatie pe o suprafata de 35 % si pajiste impadurita cu grad redus de acoperire cu arbori de 20% si cu arbusti de 10% . Cele doua tipuri de habitate nu sunt habitate prioritare. Prin pozitia sa la marginea nord-vestica a sitului ROSCI0201 si prin tipurile de habitate identificate pe suprafata, amplasamentul nu va determina fragmentarea habitatelor prioritare specifice sitului ROSCI0201. De asemenea prin gradul redus al surselor de hrana, amplasamentul nu este frecventat de animale, deoarece are o expunere mare spre terenurile agricole pe laturile nord-vestice, nordice si estice. Speciile identificate pe amplasament nu sunt specii protejate de interes comunitar si nici specii aflate pe Lista rosie, astfel incat gradul de conservare a biodiversitatii sitului nu va fi influentat in sens negativ prin activitatea de extindere a perimetrului de exploatare a bazaltului; acitvitatea va fi esalonata pe o perioada de 20 de ani si are in programul de functionare masuri adecvate de respectare a limitelor perimetrului astfel incat sa se asigure protejarea biodiversitatii din cele doua situri.


89

Din suprafata totala a sitului ROSCI0201 de 89041,5 ha (asa cum este stabilita prin Formularul standard), suprafata amplasamentului este de 32 ha. Exprimat in procente aceasta suprafata reprezinta 0,03% din total suprafata sit. Asa cum s-a precizat mai sus, speciile care sunt importante pentru habitatele prioritare ale sitului au un grad de conservare bun si excelent ceea ce conduce la concluzia ca speciile din vecinatatea sitului nu sunt in pericol de a fi perturbate din punctul de vedere al relatiilor trofice sau al numarului de indivizi/populatie. Amplasamentul nu este utilizat pentru hranire, cuibarit si odihna de speciile protejate ale sitului ROSPA0073. De asemenea nu sunt afectate negativ celelalte clase de animale, deoarece pe amplasament nu au fost identificate specii protejate.

5. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale

protejate de interes comunitar Situl ROSCI0201 are in componenta urmatoarele tipuri de habitate:

8230 Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase 1 B A B B

40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 2 A A B B

91X0 Păduri dobrogene de fag 0,01 B A B B

62C0 * Stepe ponto-sarmatice 27,9 A A B A

8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis 0,001 C C B C

91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos 17,1 A A B A

91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 2,25 A B A A

91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun 24,7 A B B A

91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 23,6 A B B A

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 0,02 C C B C.

Acest sit are in componeta 95,5 % habitate prioritare. Pe amplasamentul solicitat nu sunt habitate prioritate si nici exemplare ale speciilor protejate ale florei si faunei protejate..

Integritatea ariei naturale protejate este mentinuta prin gradul mare de conservare al habitatelor prioritare si al speciilor de pasari in special si al celorlalte categorii ale faunei in general. Situl are un numar mare de habitate prioritare pentru cele 89 041,50 ha pe care le are ca suprafata. Conditiile climatice aride si varietatea reliefului au determinat ca intr-un spatiu relativ restrans sa existe o varietate mare de flora si fauna cu importanta mare pentru gradul de conservare a biodiversitatii.Coeziunea sitului este realizata de lanturile trofice complexe si stabile care s-au format in timp si care permit o relatie dinamica si complementara intre diferitii consumatori care le compun.

Cele mai importante specii care realizeaza coeziunea acestor habitate sunt speciile de pasari care prin plasticitatea comportamentala regleaza relatiile structurale si functionale ale biocenozelor existente.

Integritatea ariei naturale protejate este realizata prin respectarea masurilor care au dus la instituirea ariei naturale protejate in lipsa unui plan de mangement si al unui custode.


90

Avand in vedere ca amplasamentul solicitat nu se constituie prin speciile floristice si faunistice identificate ca un habitat prioritar si prin situarea sa la limita nord-vestica a sitului ROSCI0201, activitatea propusa si tehnologia utilizata nu duc la fragmentarea habitatelor prioritare si nu influenteaza negativ integritatea sitului.

6. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Siturile ROSCI0201 si ROSPA 0073 nu au un plan de management care sa stabileasca obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar si nici custode.

Masurile care au determinat instituirea siturilor ROSCI0201 si ROSPA 0073 vor fi respectate de catre beneficiar pentru protecita habitatelor si a speciilor de interes comunitar.. Avand in vedere ca pe amplasamentul pe care se va implementa planul propus nu cuprinde habitate prioritare, specii protejate de interes comunitar si nici specii care sunt pe Lista rosie se considera ca impactul exploatarii resurselor de bazalt esalonata pe o perioada de 20 de ani, va fi nesemnificativ.

7. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor

Siturile ROSCI0201 si RSPA0073 au o stare foarte buna de conservare si sunt un mozaic de habitate prioritare si de specii protejate.

Speciile care determina statutul de arie protejata sunt intr-un echilibru dinamic si la un nivel functional optim astfel ca valenta ecologica a speciilor ca si redundanta materialului genetic asigura mentinerea integritatii ariei naturale protejate.

Varietatea mare de specii floristice si de specii faunistice creeaza lanturi trofice complexe cu legaturi intre acestea astfel incat gradul de mentinere a stabilitatii habitatelor pe perioade mari de timp este foarte ridicat..

Implementarea planului propus se va face in limita nord-vestica a Podisului Nord Dobrogean, aceasta suprafata fiind fara valoare informationala pentru mentinerea biodivesitatii sitului. Habitatul de pajiste degradata si pajiste impadurita au un grad de acoperire cu vegetatie de pana la 35 % astfel ca prin productivitatea lor nu pot sustine lanturi trofice complexe si stabile.

Suprafata ocupata de amplasament de 0,03 % din totalul sitului nu poate avea efecte negative asupra mentinerii viabilitatii speciilor de plante si de animale din sit.

Habitatele prioritare specifice sitului nu vor fi fragmentate avand in vedere ca amplasamentul este situat la limita nord-vestica a ROSCI0201 si nu reprezinta parte a unor astfel de habitate. Implementarea planului nu va avea un efect direct imediat si nici pe termen lung, beneficiarul renuntand la o suprafata de 26 ha pentru evitarea oricarui efect asupra zonei prioritare. Habitatele de pe amplasament nu sunt caracteristice sitului ROSCI0201, iar speciile de animale de pe amplasament nu sunt prioritare si nu sunt incluse pe Lista speciilor protejate sau pe Lista rosie ( Formularul standard ROSPA0073).

Prezentam o descriere succinta a particularitatilor ecologice ale unor specii si efectele pe care activitatea din cariera le poate avea asupra acestora.


91

Testudo graeca (broasca testoasa de uscat dobrogeana). Preferă terenurile uscate, cu tufişuri bogate, de silvostepă, fiind iubitoare de căldură. Se hrăneşte cu vegetale, rădăcini, melci, râme. Femelele depun, prin mai-iunie, 4-12 ouă sferice, albe, care se clocesc în 70-80 zile. Trăieşte 90-125 ani. Specia tip este răspândită în nordul Africii. La noi ssp. Testudo graeca ibera este localizată în Dobrogea. Este o specie periclitată. Inclusă în Directiva Habitate 92/43/EEC, Natura 2000, Convenţia de la Berna. Factori ce limiteaza distributia speciei: despăduriri, pîşunat, mai cu seamă în ariile protejate, recoltarea ţestoaselor pentru întreţinerea în captivitate (Botnariuc, Tatole, 2005).

Au fost observate 3 exemplare de broască ţestoasă în lunile mai – iunie, pe limita nord-vestica a amplasamentului si in vecinatatea acestuia. Arealul de răspândire a speciei este nordul Dobrogei.

Lacerta viridis (guşter) 4 exemplare. Specie comună în zonele de câmpie şi deal, preferă locurile însorite şi cu vegetaţie. Specie inclusă în Anexa 4, Directiva Habitate. Pe amplasament a fost semnalată la limita nord, nord-vestica.

Caracteristicile biologice si ecologice ale speciei indică că aceasta se retrage şi se ascunde la apariţia unor factori perturbatori.

Podarcis taurica (şopârla de camp) 6 exemplare. Răspândită în Dobrogea, sudul Munteniei şi al Olteniei, sudul Banatului, Câmpia de Vest. Preferă terenuri înierbate, stepe, regiuni nisipoase, dune, terenuri pietroase cu vegetaţie arbustivă rară, liziere, păduri rare. Statut. Specie aproape ameninţată. Inclusă în Directiva Habitate 92/43/EEC, Convenţia de la Berna. Deteriorarea şi distrugerea habitatelor prin despăduriri, extinderea suprafeţelor agricole, suprapăşunatul influenteaza negativ asupra speciei (Botnariuc, Tatole, 2005).

Dezvoltarea investiţiei nu va afecta semnificativ specia în ceea ce priveşte aria de distribuţie şi hranire a acesteia, deoarece ea poate migra cu usurinta în alte zone invecinate, fara a fi perturbata de activitatea antropica

Ablepharus kitaibelii (soparla mica) 15 exemplare. În Romania, ssp. A. k. fitzingeri trăieşte prin luminişurile şi frunzarul pădurilor de stejar din Dobrogea, Muntenia şi sudul Olteniei. Inclusă în Directiva Habitate Anexa 4. Este foarte agilă, greu de prins. Merge şi aleargă prin mişcări laterale ale trunchiului şi cozii, picioarele fiind ascunse în mici şanţuri în lungul corpului. Este activă în special în primele ore ale dimineţii şi înainte de apusul soarelui. Femela depune până la 15 ouă. Se hrăneşte cu râme, muşte, păianjeni, limacşi de grădină.

Datorita particularitatilor sale ecologice, a mobilitatii sporite poate sa se deplaseze in zone invecinate amplasamentului, gasindu-si habitate prielnice.

Spermophilus citellus (popândău) 2 exemplare. Este răspândit în Europa şi o parte din vestul Asiei.

La noi este o specie caracteristică de stepă şi antestepă, comună în toată ţara, în afară de Transilvania. Trăieşte pe ogoare, izlazuri, şanţuri, diguri, marginea drumurilor, etc. nedepăşind altitudinea de 300 m. Îşi sapă galerii lungi de 30-40 (uneori 150) m, adânci de la 80 cm până la 4-6 m, unde îşi adună provizii pentru iarnă. Hrana variază în raport cu anotimpul şi regiunea respectivă; vara tot felul de seminţe, rădăcini, boabe de cereale, fiind direct dăunător culturilor agricole şi indirect, prin distrugerea digurilor din sistemele de hidroameliorare şi orezării, datorită galeriilor sale; rar consumă şi hrană animală. Înmulţirea are loc primăvara (martie-aprilie); gestaţia 27-29 zile. Femela naşte o dată sau de două ori pe an, câte 3-8 pui. Intră în hibernare în lunile septembrie - octombrie. Este o specie vulnerabilă. Inclusă în Directiva Habitate 92/43/EEC, Natura 2000, Convenţia de la Berna. Factori pozitivi pentru specie: păstrarea izlazurilor cu populaţiile acestei specii, respectarea legislaţiei în vigoare (Botnariuc, Tatole, 2005). Specia este amenintata pe tot arealul din cauza destelenirii pasunilor stepice pentru culturi agricole. În plus, în Romania populatiile de popandau sunt afectate de invadarea pasunilor de catre vegetatia ierboasa inalta, improprie pentru aceasta specie.


92

In timpul studiului specia a fost identificata in afara perimetrului de exploatare, in partea sud-estica, , la poalele dealului, hotar cu terenurile agricole Drumurile de acces spre cariera nu se intersecteaza cu vizuinele si traseele indivizilor speciei.

Hieraaetus pennatus (acvila mica) 1 exemplar. Specie relativ comună, aflată în pasaj, încadrată IUCN – LC. Sursă de hrană foarte importantă pentru acvila mică sunt popândăul şi păsările mici. Este o specie bine reprezentată în sit, fiind caracteristică zonei Dobrogei de Nord.

Un exemplar de acvila mica a fost identificat in zbor la distanta mare, in partea sudica, planand deasupra terenurilor agricole hotar cu zona amplasamentului analizat. Cuibareste in padurile invecinate din sud, sud-vest si se deplaseaza pe distante mari in cautare de hrana.

Coracias garrulus (dumbraveanca) 2 exemplare. Este o specie relativ comună în Munţii Măcinului, încadrată IUCN – NT (near threaded). Cuibăreşte doar în Dobrogea, în zonele stepice cu copaci răzleţi sau zonele de graniţă între stepă şi pădure răzleaţă. De asemenea preferă apropierea apelor unde sapă galerii în malurile din argilă, gresie sau loess pentru cuibărit. In lipsa hranei se apropie şi de aşezările omeneşti. Este o pasăre activă ziua, hrana principală a ei o constituie insectele (păduchi de plante, gândaci, libelule, lăcuste, urechelniţe), amfibii reptile mici pe care le pândesc, numai în timpul migraţiei consumă şi vegetale (în special fructe).

S-au urmărit în mod special zonele cu copaci răzleţi de stejar pufos, precum şi limita pădurii din sud si vest de amplasament în căutarea cuiburilor .

Dendrocopos medius (ciocănitoarea de stejar) 3 exemplare. Este o specie frecventă în Munţii Măcin. Cuibăreşte în pădurile de stejar bătrâne. Este încadrată IUCN – LC. Îşi începe activitatea de cuibărire cel mai devreme – sfârşitul lunii martie, începutul lui aprilie. Preferă pădurile cu copaci bătrâni, scorburoşi, la fel ca toate speciile de ciocănitori.

Specia a fost identificată în vecinătatea amplasamentului. Nu exista un efect negativ asupra speciei.

Picus canus (ghionoaie sură) 5 exemplare. Specie relativ comună în sit, cuibăritoare, IUCN-LC. Specia cuibăreşte în păduri. S-au analizat copacii bătrâni, scorburoşi din pădurea învecinată, însă nu s-au identificat cuiburi de ghionoaie sură. Probabil preferă pădurile mai putin afectate de prezenta omului. Nu exista un efect negativ asupra speciei.

Lanius collurio (sfrancioc rosiatic) 6 exemplare. Specie abundentă în sit, cuibăreşte în zonă şi este

încadrată IUCN – LC. Este o specie de stepă comună. Specia nu a fost identificată la cuibarit sau în timpul hrănirii în zona amplasamentului. Probabil

preferă lizierele din partile sudice limitrofe amplasamentului. Nu exista un efect negativ asupra speciei.

Habitate intalnite pe amplasament

In cadrul perimetrului studiat au fost identificate pe amplasament un habitat de pajiste degradata si un habitat de pajiste impadurita care nu sunt habitate prioritare . Din cauza păşunatului vegetaţia specifică a suferit modificări, avand un aspect degradat. Realizarea lucrarilor de exploatare in cariera a diabazelor din Valea lui Aric va avea un efect nesemnificativ asupra habitatelor identificate pe amplasament, deoarece acestea au un aspect degradat.


93

8. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar

Directiva Habitate a fost creata pentru a conserva atat speciile de plante si animale salbatice, cat si habitatele naturale din Uniunea Europeana, prin infiintarea Ariilor Speciale de Conservare. Toate actiunile bazate pe aceasta directiva sunt axate pe mentinerea unui statut de conservare favorabil sau pe reabilitarea speciilor si habitatelor propuse. Toate masurile de conservare ar trebui sa aiba in vedere si aspectele economice si sociale la nivel regional si local. Directiva Pasari se refera la conservarea speciilor de pasari care se gasesc in mod natural in salbaticie pe teritoriul european al statelor membre. Principalele obiective ale acestei directive sunt protectia, managementul si controlul acestor specii si stabilirea regulilor pentru conservarea lor. Aceasta directiva se va aplica in cazul pasarilor, oualelor lor, cuiburilor si habitatelor lor.

Speciile si habitatele din ariile protejate - ROSCI 00201 Podisul Nord Dobrogean si ROSPA 0073 Macin-Niculitel au in componenta populatii structurate cu functii ecologice stabile si care pot sustine lanturi trofice complexe.

Gradul de conservare a speciilor in cadrul celor doua situri este bun si foarte bun. Prezentam in continuare exemple de specii importante pentru sit si gradul de conservare a acestora

Testudo graeca (ţestoasă de uscat dobrogeană): Conservare A – stare de conservare excelentă, indiferent de posibilitatea de refacere.

Circus cyaneus (erete vânăt): Conservare B - conservare bună. Coracias garrulus (dumbraveanca): Conservare B - conservare bună.. Hieraaetus pennatus (acvila mica): Conservare B - conservare bună

Dendrocopos medius (ciocănitoarea de stejar) Conservare: B - conservare bună. Picus canus (ghionoaie sură) Conservare B - conservare bună.

Spermophilus citellus (popândău), prezintă următoarea încadrare: Conservare B.

Din suprafata de 32 ha a amplsamentului 10 ha sunt reprezentate ca habitat de o pasune impadurita

avand o densitate a arborilor de de 4-5/100 m2 dispusi in 3 sectoare astfel:

1) un sector care incepe de la baza versantului nordic si se dezvolta spre sud pe versantii vaii care isi are obarsia in perimetru. Aici padurea ocupa cca 5 ha din care 3 ha se afla in afara ariilor protejate; densitatea arborilor fiind de 5 arbori/100 m2.

2) un sector care urmareste limita vestica a perimetrului flancand piciorul de deal care urca din nordul perimetrului pana in zona de creasta. Aici padurea ocupa o suprafata de cca 3 ha, iar densitatea arborilor este de 4 arbori /100m2.

3) un sector care patrunde pe o adancime de cca 15 m in interiorul perimetrului si urmareste limita sudică a acestuia; padurea ocupa o suprafata de cca 2 ha, iar densitatea arborilor este de 4 arbori/100m2.

Vegetatia din cadrul perimetrului solicitat are un aspect mozaicat si este reprezentata printr-o serie de specii arboricole, arbustive si ierboase, dispuse in pajisti si palcuri de padure.


94

Conform Formularului standard ROSCI0201 vulnerabilitatea sitului pentru conservarea biodiversitatii este cnsecinta urmatoarelor activitati:

- vanatoarea;

- managementul forestier care a determinat scaderea biodiversitatii, amenintare pentru habitatele de tip 91YO si mai putin pentru 91M0;

- perspectivele extinderii carierelor si parcurilor eoliene, amenintare pentru habitatele de tip 62CO*;

- plantarea habitatelor stepice, amenintare pentru habitatele de tip 6290 si mai putin 40DO;

- constructii si amenajari in exteriorul localitatilor amenitare pentru habitatele de tip 6290 si mai putin 40DO.

Conform Formularului standard ROSPA0073 pe langa amenintarile descrise mai sus pentru ROSCI0201 se adauga:

- utilizarea pesticidelor ;

- pradarea statiunilor floristice si colectionarea unor exemplare apartinand speciilor de vertebrate;

- depozitarea deseurilor menajere;

- pasunatul;

- drumetii, speologie.

Amplasamentul planului din Valea Aric, Valea Drumul Iazului nu se identifica ca parte componenta a unui habitat prioritar, fiind o pajiste degradata in amestec cu o pajiste impadurita pe o suprafata de 30%; pe de alta parte, suprafata solicitata este limita nord-vestica a Podisului Nord Dobrogean, fiind inconjurata pe laturile nord-vestica, estica si nordica de terenuri agricole. Aplasamentul solicitat nu produce fragmentarea unui habitat prioritar, deoarece este o margine care nu caracterizeaza ca vegetatie si fauna cele doua situri: ROSCI0201 si ROSPA0073.

Acitvitatea de exploatare a bazaltului nu va determina pierderea biodiversitatii din cele doua situri, exploatarea fiind esalonata pe o perioada de 20 de ani si se va desfasura strict in limitele perimetrului care nu contine specii floristice si faunistice protejate.de interes comunitar.

Speciile floristice si faunistice prezente in cele doua situri au o valoare conservativa mare, populatiile speciilor protejate sunt mari si stabile, redundanta fiind cea care asigura mentinerea acestora si utilizarea eficienta a conditiilor de mediu favorabile.

9. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar

Situl ROSCI0201 conserva fitocenozele care au servit pentru descrierea fitocenologica initiala a majoritatii asociatiilor forestiere si a numeroase asociatii de pajisti si tufarisuri caracteristice Dobrogei (Dihoru, Donita, 1970)

Prin activitatea de exploatare a bazaltului de pe amplasamentul solicitat impactul asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar este nesemnificativ. Aceasta afirmatie este sustinuta de studiul efectuat care a


95

identificat tipul de habitat si inventarierea speciile din habitat si pe cele din vecinatatea acestuia. Speciile si tipul de habitat nu sunt inscrise pe lista care contine grupe prioritare.

Integritatea siturilor ROSPA0073 si ROSCI0201 nu va fi afectata de implementarea planului deoarece nu reduce suprafata unui habitat prioritar si nu influenteaza numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar, pentru ca habitatul de pajiste degradata si pajiste degradata impadurita(30%) au o productivitate redusa si nu pot sustine trofic populatii ale speciilor protejate prezente in situri. Nu se poate produce o fragmentare a habitatelor prioritare pentru ca amplasamentul nu se constituie ca un habitat prioritar si prin pozitia sa marginala nu produce fragmentarea unui habitat prioritar; acest amplasament este situat la limita nord-vestica a celor doua situri.

Pe amplasament nu au fost identificate populatii mari de paseriforme, mamifere mici, mamifere rozatoare si nici populatii mari ale speciilor de plante identificate. Nefiind structurat ca o sursa abundenta si constanta de hrana, habitatul nu poate sustine lanturi trofice complexe. Speciile descrise pentru habitatele de pe amplasament nu sunt specii protejate.

Impactul activitatii de pe amplasament asupra siturilor ROSCIO201 si ROSPA0073 care contin habitate prioritare si specii protejate ste nesemnificativ pentru ca relatiile care asigura functionalitatea si valoarea conservativa a acestora nu depind de aceasta zona marginala a siturilor, margine inconjurata de terenuri agricole.

III. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

Introducere

Conform datelor din teren si a precizarilor din literatura de specialitate amplasamentul studiat Valea Aric, Valea Drumul Iazului nu se constituie ca parte a unui habitat prioritar si nu cuprinde specii de plante si de animale de pe lista speciilor protejate sau aflate pe Lista rosie. Lipsa cuiburilor si a zonelor de hrana si odihna din teren este rezultatul lipsei habitatelor care pot adaposti specii de tipul falconiformelor si strigiformelor care prefera zonele deschise pentru procurarea hranei, pe de o parte, iar pe de alta parte zone impadurite cu arbori inalti si cu densitati mari pe de alta parte. Habitatele care au fost identificate pe amplasament sunt habitat de pajiste degradata si habitat de pajiste impadurita pe o suprafata de 30% din totalul suprafatei ocupate de amplasament.

Impactul produs asupra speciilor floristice si faunistice a zonei este nesemnificativ pentru ca acestea nu sunt specii protejate de interes comunitar si nu sunt inscrise pe Lista rosie; habitatele identificate pe amplasament nu se constituie ca parti ale unor habitate prioritare. Beneficiarul a renuntat la o suprafata de 26 ha in partea sud-estica pentru a crea un tampon pentru inlaturarea efectelor indirecte pe care le-ar putea avea implementarea planului asupra siturilor ROSCI0210 si ROSPA0073.

Evaluarea impactului asupra reliefului zonei, asupra resurselor minerale, asupra factorilor de mediu apa, aer sol si, in special, asupra biodiversitatii zonei s-a realizat prin utilizarea unor metode de lucru in concordanta cu specificul siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073:

- prezenta unor habitate prioritare valoroase din punct de vedere stiintific;

- prezenta unor specii de vertebrate, in special pasari care sunt adapostite de habitatele de padure din vecinatatea amplasamentului de 320 000 mp solicitat pentru implementarea planului.


96

3.1. Impactul implementarii planului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0201 si ROSPA0073

Evaluarea impactului activitatii de exploatare a bazaltului de pe amplasamentul in suprafata de 320 000 mp asupra biodiversitatii siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073 s-a realizat in functie de tipul de impact generat: direct, indirect, pe termen scurt si lung, in diferite faze de evolutie a implementarii planului.

Habitatele identificate pe suprafata de 320 000 mp sunt pajiste degradata si pajiste impadurita pe 30 % din totalul de 320 000 mp. Habitatele identificate contin populatii reduse ale unui numar de 192 specii. Populatiile acestor specii au o coeziune ecologica si functionala reduse, prin compozitia lor neputand sustine lanturi trofice complexe, specifice unor habitate cu productivitate ridicata. Cele doua habitate nu sunt habitate prioritare si nu se constituie ca parti componente ale unor habitate prioritare. Pe de alta parte suprafata de 320 000 mp este limita nord-vestica a siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073 si nu produc fragmentarea vreunui habitat prioritar.

Vegetatia forestiera prezenta pe amplasament are valoare productiva scazuta si formeaza o pajiste impadurita care are aspect mozaicat de lastaris dominat de specii invazive.

Lipsa speciilor de pasari importante din punct de vedere comunitar se datoreaza impactului de lunga durata a activitatilor antropice in zona ca si lipsei habitatelor de adapost, exemplarele de arbori avand inaltime mica de pana la 10 m si densitate mica : 20 % gradul de acoperire cu specii de arbori si 10 % specii de arbusti.

Amplasamentul si zona adiacenta nu cuprinde perimetre cu valoare ecocenotica care sa adaposteasca specii valoroase din punctul de vedere al importantei comunitare.

Zona de influenta a proiectului se afla in afara rutelor de migratie care strabat Dobrogea.

Valoarea conservativa redusa a vegetatiei si faunei de pe amplasament se concretizeaza prin dimensiunea redusa a populatiilor speciilor identificate, de unde se deduce ca implementarea proiectului pe suprafata de 320 000 mp are un efect nesemnificativ asupra diversitatii ecologice atat de pe amplasament cat si din zona adiacenta, beneficiarul renuntand la o suprafata de 26 de ha in partea sud-estica pentru a crea o zona mai mare de tamponare a efectelor care s-ar putea produce ca urmare a implementarii planului.

Suprafata de 320 000 mp reprezinta 0,03 % din suprafata totala a situlu ROSCI 0201. Prin implementarea planului nu se va produce o micsorare semnificativa a ssuprafetei sitului. Deoarece valoarea conservativa a speciilor este foarte redusa si tipurile de habitate existente pe amplasament nu se constituie ca parti componente ale unui habitat prioritar se apreciaza ca impactul direct al implementarii proiectului este nesemnificativ.

Lipsa unor specii de imortanta comunitara si lipsa speciilor de pasari de importanta comunitara de pe amplsament, conduc la concluzia ca implemntarea planului va avea impact nesemnificativ aupra biodiversitatii. De asemnea fenomenul de redundanta si valenta ecologica a speciilor ca si esalonarea exploatarii pe o perioada de 20 de ani vor atenua impactul direct asupra biodiversitatii din zona.

Fiind situat la limita nord-vestica a siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073 si nefiind parte a unui habitat prioritar, amplasamentul nu va fragmenta habitatele prioritare specifice celor doua situri de importanta comunitara. Valoarea conservativa a habitatelor si a speciilor prezente in cele doua situri este buna si nu s-au identificat interferente ale acestora cu speciile floristice si faunistice de pe amplasament.


97

Amplasamentul este inconjurat pe trei laturi de terenuri agricole cu traditie in cultura cerealelor si plantelor tehnice. S-a produs astfel o retragere a speciilor de mamifere si a pasarilor spre partea sudica, in timpul studiilor efectuate prezenta acestora fiind stabilita doar pentru marginea sudica a amplasamentului. Efectele activitatii antropice a stabilit deja configuratia spectrului faunei in zona.

Impactul pe care il preconizam ca efect asupra speciilor faunistice de pe amplsament si din zona adiacenta este impact nesemnificativ. Impactul asupra populatiilor apartianad vegetatiei este considerat nesemnificativ ca urmare a valorii conservative reduse si ca urmare a habitatelor neprioritare existente pe amplasament si a pozitiei marginal a acestuia fata de cele doua situri. Speciile floristice si faunistice nu sunt pe lista speciilor protejate si nici pe Lista rosie.

In faza de deschidere si de exploatare avand in vedere ca exploatarea este esalonata pe o perioada de 20 de ani , impactul va fi nesemnificativ, deoarece suprafetele utilizate sunt relativ mici, pe de o parte, iar pe de alta parte fluxurile tehnologice sunt create astfel incat drumurile de exploatare existente sa fie utilizate eficient fara sa se produca perturbari majore in zona amplasamentului. Utilizarea unor tehnologii performante fac posibila mentinerea la nivel de admisibilitate a parametrilor factorilor de mediu, ca si a celor biologici.

Impactul negativ direct care s-ar putea contura asupra speciilor apartinand faunei este diminuat ca urmare a mobilitatii acestora. In toate fazele de lucru, acestea vor evita zona ca urmare a perturbarilor create de excavari si vor ocupa spatii cu hrana abundenta din interiorul sitului. La nivelul celor doua situri ROSCI0201 si ROSPA0073 nu se va inregistra un dezechilibru pentru ca populatiile care se pot refugia sunt populatii mici , nestructurare care nu vor avea influente semnificative asupra lanturilor trofice complexe si stabile existente in cele doua situri.

Se poate estima un impact direct pozitiv asupra speciior de reptile care pot utiliza zona de depozitare a solului rezultat din decopertare ca loc de de adapostire si ca loc de hranire. Tot un impact direct pozitiv se poate estima si asupra speciilor de nevertebrate care pot utiliza acest perimetru ca loc de hranire. Refacerea acestora se va realiza intr-un timp scurt ca urmare a ciclului de viata caracteristic.

Speciile de pasari si de mamifere nu vor fi afectate de activitatea propriu-zisa pentru ca prezenta lor pe amplasament este redusa ca dimensiuni ale populatiilor si modul lor vagil le permite orientarea spre locuri mai linistite si cu hrana abundenta din interiorul sitului. Echilibrul ecosistemului existent in sit nu poate fi afectat de populatii noi de pasari, pentru ca amplasamentul nu adaposteste actual populatii mari , nefiind utilizat ca loc de hrana, cuibarire si odihna.

Habitatele de pe amplasament nu reprezinta un fond genetic important pentru mentinerea biodiversitatii sitului si prin implementarea planului nu se va produce fragmentarea habitateloe prioritare, amplasamentul nefiind un habitat prioritar. Ca masura importanta care se impune este gestionarea limitelor perimetrului prin masuri speciale: plantarea unor specii de plante ca o perdea protectoare, utilizarea spatiului conform panului propus, gestionarea corespunzatoare a locurilor de depozitare a sterilului si a solului decopertat, ca si ecologizarea suprafetelor care rezulta dupa excavare, astfel incat refacerea zonei sa se faca intr-un timp scurt.

Efectele directe si indirecte care ar putea avea impact asupra speciilor faunistice de pe amplasament sunt reduse acestea fiind reprezentate prin populatii mici care se pot orienta catre zonele care nu sunt afectate de excavatii, timpul de desfasurare a activitatii fiind de 20 de ani.

Speciile florisitce au o capacitate mare de regenerare, nu sunt specii valoroase din punctul de vedere al mentinerii biodiversitatii zonei, nu sunt specii care sa fie pe listele speciilor protejate; amplasamentul nu este parte a unui habitat prioritar si prin pozitia sa marginala nu determina fragmentarea habitatelor prioritare.


98

In faza de inchidere a exploatarii, solul depozitat va fi utilizat pentru refacerea ecologica a zonei, speciile de plante si de animale ocupand zona intr-un timp scurt, intr-o perioada de 3-5 ani producandu-se o extindere a habitatelor existente dincolo de limita amplasamentului.

Impactul asupra biodiversitatii din zona va fi atenuat prin:

- realizarea unei perdele de protectie in jurul perimetrului de exploatare;

- amenajarea drumurilor de acces la cariera si la diferitele module ale exploatarii

- realizarea organizarii de santier in cadrul careia sunt amplasate toate modulele aferente sectorului administrativ (inclusiv utilitatile), a sectorului de haldare a solului vegetal si a sterilului ca si a sectorului de prelucrare a materialului excavat;

- respectarea tehnologiei de eploatare a bazaltului care permit mentinerea parametrilor factorilor de mediu in limite admisibile;

- utilizarea stratului de sol decopertat pentru amenajarea spatiului excavat si utilizarea aceluiasi tip de vegetatie pentru mentinerea peisajului local.

3.2. Evaluarea semnificatiei impactului - indicatori-cheie cuantificabili

Evaluarea semnificaţiei impactului pe care investitia de exploatare a bazaltului din Valea Aric, Valea Drumul Iazului o are asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar s-a facut pe baza indicatorilor-cheie cuantificabili conform prevederilor Ordinului nr. 19 din 13/01/2010.

3.2.1. Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut

Pe termen lung nu se vor inregistra suprafeţe de habitat pierdut din siturile Natura 2000 protejate: situl de importanţă comunitară ROSCI0201 Podişul Nord-Dobrogean si situl de protecţie specială avifaunistică: ROSPA 0073 Macin-Niculitel. Pentru o perioada de circa 20 de ani va fi utilizata gradual o suprafata de 32 ha. Aceasta reprezinta un procent de 0,03% din ROSCI0201 Podişul Nord-Dobrogean si 0,04% din ROSPA 0073 Macin-Niculitel.

In prezent S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L isi desfasoara activitatea pe o suprafata de cca 7,5 ha, pentru care detine Autorizatie de mediu nr.7474/08.05.2007, situata in interiorul perimetrului de licenta.

Ulterior realizarii investitiei de baza, dealul in care se afla zacamantul de diabaze a fost inclus in cadrul ariilor protejate, instituite conform directivelor Uniunii Europene, prin programul Natura 2000.

Din cele 7,52 ha pentru care a fost emisa Autorizatia de Mediu, o suprafata de cca 2,4 ha, reprezentand terminatia NE-ica a perimetrului avizat, se situeaza in afara ariilor protejate instituite aici. In acest sector sunt dispuse, in cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare, modulele aferente organizarii de santier, haldelor, depozitelor de sorturi si partial Statia de concasare.

Dupa incetarea activitatii de exploatare si prelucrare a rocii utile din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului se vor face lucrari de refacere ecologica a zonei..


99

3.2.2. Procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

Prin implementarea planului nu se va produce nicio pierdere a suprafetei habitatelor care sunt utilizate ca loc de hranire, odihna sau loc de reproducere pentru speciile de interes comunitar.

Speciile protejate ca Testudo graeca (broasca testoasa de uscat dobrogeana), Lacerta viridis (guşter), Podarcis taurica (şopârla de camp), Ablepharus kitaibelii (soparla mica) au fost identificate doar la limita perimetrului de exploatare.

Alte specii ca Spermophilus citellus (popândău), Dendrocopos medius (ciocănitoarea de stejar), Picus canus (ghionoaie sură), Lanius collurio (sfrancioc rosiatic) care au fost observate in vecinatatea amplasamentului in trecere/transit - Hieraaetus pennatus (acvila mica), Circus cyaneus (erete vânăt), Coracias garrulus (dumbraveanca), nu utilizeaza amplasamentul ca loc de hranire, odihna sau reproducere.

3.2.3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

Aplasamentul solicitat este dispus la limita nord-vestica a celor doua situri: ROSPA0073 si ROSCI0201 si nu se constituie prin speciile floristice si faunistice pe care le contine intr-un habitat prioritar. Habitatele pajiste degradata si pajiste impadurita existente pe amplasament au un aspect mozaicat., fiind alcatuite din populatii mici ale unui numar mare de specii, 192, au productivitate scazuta si nu au relatii structurale si ecologice stabile. Vegetatia forestiera are valoare productiva redusa si formeaza o pasune impadurita care are aspectul unui lastaris dominat de specii invazive. Nicio specie floristica sau faunistica identificata pe suprafata amplasamentului nu este pe lista speciilor protejate sau pe Lista rosie. Prin pozitia sa si prin speciile pe care le contine, amplasamentul nu fragmenteaza habitatele de interes comunitar caracteristice sitului ROSCI0201 sau ROSPA 0073.

3.2.4. Durata sau persistenta fragmentarii

Deoarece nu se produce o fragmentare a habitatelor prioritare, nu este cazul evaluarii duratei acesteia.

3.2.5 Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar

Esalonarea pe o perioada de 20 de ani a exploatarii bazaltului in Valea Aric, Valea Drumul Iazului va avea un efect perturbator nesemnificativ pentru ca perimetrul nu este parte a unui habitat prioritar, speciile de animale nu utilizeaza perimetrul ca loc de odhina, de hrana sau ca loc de reproducere. In urma observatiilor facute in teren s-a constatat ca speciile de interes comunitar au fost intalnite la limita si in vecinatatea amplasamentului.

3.2.6. Schimbari în densitatea populatiilor

Deoarece valoarea conservativa a speciilor de pe amplasament este redusa, iar populatiile prezente contin un numar mic de exemplare, schimbarile care se vor produce in structura populatiilor vor avea un impact relativ minor. Speciile identificate pe amplasament au o redundanta mare, astfel incat acestea vor ocupa intr-un timp relativ scurt spatiile excavate care vor fi acoperite cu solul decopertat conform masurilor de refacere ecologica.


100

Populatiile de animale, care au de asemenea un numar mic de indivizi vor migra spre zonele apropiate, care ofera conditii mai bune de hrana.

3.2.7. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea planului/proiectului

Tipurile de habitat identificate pe amplasamentul Valea lui Aric, Valea Drumul Iazului au in compozitia

lor specii care au o capacitate mare de regenerare, astfel ca timpul de refacere este estimat intre 3-5 ani. Aceasta estimare sustine impactul nesemnificativ pe care il are exploatarea bazaltului asupra tipurilor de habitat de pe amplasament.

3.2.8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar: ROSCI0201 si ROSPA0073

Nu se vor produce modificari ale functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar. Nu se vor produce modificari ale resurselor de apa, zona nefiind strabatuta de cursuri de apa decat in timpul ploilor torentiale. Nu se produc modificari ale resurselor naturale care sa modifice functiile ecologice ale celor doua arii naturale protejate pentru ca amplasamentul nu este utilizat de populatii ale speciilor protejate ca loc de odihna, hranire sau reproducere. Amplasamentul, prin speciile comune pe care le contine nu are functii ecologice valoroase pentru mentinerea integritatii celor doua situri care se suprapun partial cu amplasamentul. Perimetrul solicitat nu se constituie ca o zona reprezentativa a habitatelor specifice celor doua situri si nu adaposteste specii protejate.

Având în vedere structura vegetaţiei de pe perimetrul exploatarii pentru care se solicita avizul pentru PUZ (pajiste degradata, si pajiste impadurita, inconjurata de terenuri agricole), precum şi componenţa faunistică (specii comune), apreciem că impactul exploatarii diabazelor asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ.

Concluzie: impactul produs asupra biodiversităţii prin realizarea obiectivului de investitie Lucrările de exploatare în carieră a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, Isaccea, jud. Tulcea este nesemnificativ, fără urmari grave pe termen lung asupra florei şi faunei locale.

3.3. Evaluarea semnificatiei impactului activitatii de exploatare a bazaltului asupra habitatelor si speciilor de importanta comunitara

3.3.1. Evaluarea impactului planului propus

Cercetarile realizate in zona de amplasament a obiectivului de investitie Lucrările de exploatare în carieră a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, Isaccea, jud. Tulcea au demonstrat ca investitia propusa va avea un impact nesemnificativ asupra speciilor de flora si fauna salbatica si a habitatelor naturale care au stat la baza instituirii celor doua situri Natura 2000: situl de importanţă comunitară: ROSCI 00201 Podisul Nord Dobrogean si situl de protecţie specială avifaunistică: ROSPA 0073 Macin-Niculitel.

Habitatele identificate pe amplasament sunt pajiste degradata si pajiste impadurita pe 30 % din totalul de 320 000 mp. Populatiile identificate pe amplasament apartin unui numar mare de specii, 192. Conform


101

unuia dintre principiile ecologice ale lui Thienemann: „ Cu cat sunt mai variabile conditiile de existenta ale unui biotop cu atat este mai mare numarul de specii din biocenoza respectiva”.

Numarul mare de specii este asociat cu un numar mic de indivizi in cadrul populatiilor speciilor identificate.Populatiile acestor specii au o coeziune ecologica si functionala reduse, prin compozitia lor neputand sustine lanturi trofice complexe, specifice unor habitate cu productivitate ridicata. Cele doua habitate nu sunt habitate prioritare si nu se constituie ca parti componente ale unor habitate prioritare. Pe de alta parte suprafata de 320 000 mp este limita nord-vestica a siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073 si nu se produce o fragmentare a vreunui habitat prioritar.

Vegetatia forestiera prezenta pe amplasament are valoare productiva scazuta si formeaza o pajiste impadurita care are aspect mozaicat de lastaris dominat de specii invazive.

Lipsa speciilor de pasari importante din punct de vedere comunitar se datoreaza impactului de lunga durata a activitatilor antropice in zona ca si lipsei habitatelor de adapost, exemplarele de arbori avand inaltime mica de pana la 10 m si densitate mica : 20 % gradul de acoperire cu specii de arbori si 10 % specii de arbusti.

Amplasamentul si zona adiacenta nu cuprinde perimetre cu valoare ecocenotica care sa adaposteasca specii valoroase din punctul de vedere al importantei comunitare.

Numarul mic de exemplare ale speciilor faunistice din amplasament si din vecinatatea acestuia se explica prin productivitatea scazuta a habitatelor existente care, avand un grad de acoperire cu vegetatie de sub 35 %, nu pot crea baza unor lanturi trofice complexe si stabile.

In conformitate cu rezultatele studiului efectuat asupra relatiilor ecologice si functionale ale populatiilor de plante si de animale din perimetrul exploatarii de diabaze Valea Aric, Valea Drumul Iazului precizam ca acest amplasament nu reprezinta un habitat prioritar; speciile identificate nu sunt specii protejate si nici specii inscrise pe Lista rosie.

Mentionam că impactul asupra vegetaţiei este nesemnificativ in fazele de deschidere si pregatire, ca şi in cele de exploatare.

Aşa cum a fost detaliat în studiul de faţă, speciile care constituie flora si fauna identificate in zona de amplasament al exploatarii sunt specii comune care nu impun măsuri speciale de conservare.

Siturile ROSCI0201 si ROSPA0073 contin specii valoroase din punct de vedere conservativ pentru fondul genetic al biodiversitatii zonei. Pentru mentinerea biodiversitatii din cele doua situri vor fi respectate prevederile OUG 57/2007, astfel:

- se interzice capturarea, distrugerea sau uciderea prin orice mijloace a faunei sălbatice care ar putea ajunge pe amplasamentul destinat investiţiei;

- se vor indepărta formaţiunile vegetale si/sau arbustii numai in locaţia propriu-zisă prevazuta constructiei, doar dacă este necesar acest lucru;

- se interzice distrugerea formaţiunilor ierboase din vecinătatea acestuia; - se interzice arderea vegetaţiei; - se interzice depozitarea deseurilor de orice fel pe suprafaţa sau in vecinătatea ariei studiate, in alte

locuri decat cele special amenajate; - organizarea de santier va fi amplasată astfel incat sa nu produca perturbarea ecosistemelor. Caracterizarea impactului asupra speciilor/habitatelor protejate din sit s-a facut conform scarii de

stabilire a impactului de mai jos:


102

Notă de bonitate

Caracterizarea impactului Încadrarea impactului

0 Specia / habitatul nu este interceptat de proiect. 0% din populaţia speciei sau din suprafaţa habitatului la nivelul sitului este afectată de proiect.

Nu se aplică

1 Specia/ habitatul este interceptat de poriect în limite slab perceptibile. Între 0 şi 2% din populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect

Impact nesemnificativ

2 Specia/ habitatul este interceptat de poriect. Între 2 şi 10% din populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect

Impact moderat


Impact moderat spre semnificativ


Impact semnificativ

Realizand o analiza a speciilor si a habitatelor care sunt interceptate de proiect ca numar de exemplare identificate si ca dimensiune a perimetrului se constata ca acestea se situeaza sub procentul de 0,05% ceea ce sustine concluzia ca impactul activitatii de exploatare a bazaltului din perimetrul Valea Aric, Valea Drumul Iazului este nesemnificativ.

3.3.2. Evaluarea impactului rezidual

Prin renuntarea la o suprafata de 26 de hectare ( care a fost analizat ca structura si functii ecologice ale populatiilor si nu este un habitat prioritar)., investitorul a luat masuri suplimentare de mentinere a unui statut favorabil de conservare a speciilor si habitatelor ca si integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar. Se creeaza astfel o zona tampon care asigura mentinerea trasaturilor specifice ale functiilor si structurilor ecologice necesare habitatelor si speciilor din cele doua situri. ROSCI0201 si ROSPA 0073. Speciile si habitatele identificate pe amplasamentul de 32 hectare care fac obiectul studiului de fata nu sunt prioritare. Impactul determinat de activitatea de exploatare a bazaltului este nesemnificativ; impactul rezidual care s-ar putea manifesta ca urmare a exploatarii bazaltului de pe amplasament se va atenua ca urmare fenomenului de redundanta si al valorii ecologice a speciilor identificate pe amplasament. Etapizarea exploatarii va determina inlaturarea impactului rezidual. Consideram ca nu va fi determinat un impact rezidual ca urmare a realizarii activitatii de exploatare a diabazelor in cariera Isaccea, judetul Tulcea. Beneficiarul va respecta legislatia pentru protectia mediului si va implementa masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii.

3.4. Evaluarea impactului cumulativ al activitatii de exploatare a bazaltului

3.4.1. Evaluarea impactului cumulativ

Impactul pe care il poate produce activitatea de exploatare a bazaltului in amplasamentul Valea Aric, Valea Drumul Iazului asupra factorilor de mediu si asupra biodiversitatii se incadreaza in parametrii admisibili.


103

In zona se desfasoara activitati productive de tipul lucrarilor agricole de la baza dealului, exploatarea rocilor utile din carierele din Dealul Asan si Niculitel aflate la o distanta de 4-5 km. Se poate spune ca impactul produs de activitatea desfasurata in zona este deja consumat.

Activitatile principale identificate in zona de amplasament sunt legate de:

- activitati agricole pe suprafetele agricole din partea nordica, estica si sudica ce inconjoara perimetrul;

- activitati miniere desfasurate in carierele din vecinatate: Revarsarea 4 km vest si cariera Niculitel 5 km est-sud-est;

- pasunat (ovine, caprine), pe perimetrul exploatarii, terenurile invecinate;

- turism si agrement (in special turism necontrolat, a.n. de weekend), in special, in sectoarele silvice limitrofe perimetrului de exploatare;

Cu exceptia lucrarilor agricole ce acopera supafete foarte mari (mii de ha), celelalte activitati produc un impact concentrat in jurul sursei si care, in general, nu depaseste o raza de actiune de cca 500 m.

3.4.2. Evaluarea impactului rezidual

Deoarece exploatarea bazaltului in zona Valea Aric, Valea Drumul Iazului se va desfasura prin utilizarea unor tehnologii moderne care asigura respectarea parametrilor impusi pentru mentinerea conditiilor de mediu se estimeaza ca impactul cumulativ rezidual care ar putea persista este nesemnificativ.

Coerenta generala a retelei Natura 2000 este mentinuta ca urmare a tehnologiilor utilizate, si ca urmare a introducerii unui program de monitorizare a masurilor de reducere a impactului si transmiterea unui raport periodic privind implementarea si functionarea masurilor pentru protectia mediului.

IV. Masuri de reducere a impactului

4.1. Masuri implementate pentru protectia biodiversitatii

Tehnologia utilizata pentru exploatarea bazaltului in perimetrul Valea Aric, Valea Drumul Iazului este moderna, utilajele care vor fi folosite pentru aplicarea acesteia incadrandu-se ca performante in limitele valorilor parametrilor monitorizati pentru stabilirea gradului de poluare.

Speciile floristice si faunistice identificate ca si tipurile de habitat determinate de ansamblul factorilor de mediu si ai celor biologici, habitat de pajiste degradata si habitat de pajiste impadurita nu sunt prioritare din punctul de vedere al conservarii biodiversitatii in siturile ROSCI0201 si ROSPA0073.

Perioada de deschidere a carierei

Amplasarea organizarii de santier s-a realizat astfel incat sa fie utilizata pe toata perioada de exploatare si intr-un loc in care sa fie utilizate drumurile existente pentru a nu afecta suprafete suplimentare care ar putea determina perturbari ale comportamentului pasarilor, in rpimul rand si al celorlalte categorii de specii faunistice in aldoilea rand. Va fi utilizat drumul de exploatare existent cu o lungime de 3 km care este situat in partea de NV a amplasamentului care face legatura cu DN 22.


104

Solul decopertat in cantitate de 50 000 mc/an va fi depozitat in partea de est fata de organizarea de santier, astfel incat sa poata fi usor utilizat pentru acoperirea zonelor rezultate din excavatii pentru refacerea ecologica a acestora. Va fi depozitat in interiorul suprafetei de 32 de ha pentru a nu afecta functiile ecologice ale speciile floristice si faunistice din cele doua situri vecine ROSCI0201 si ROSPA 0073.

Perioada de exploatare

Beneficiarul a renuntat la o suprafata de 26 ha astfel incat sa creeze o zona tampon cat mai mare pentru anu afecta adaposturile si zonele de cuibarire ale pasarilor specifice sitului ROSPA0073.

In jurul organizarii de santier sunt plantate perdele de arbori si se va continua plantarea arborilor la limita perimetrului avizat in functie de limitele create prin exploatarea bazaltului.

Exploatarea a fost esalonata pe o perioada de 20 de ani astfel incat impactul asupra biodiversitatii zonei sa fie nesemnificativ.

Pulberile rezultate din fluxul de productie vor fi tamponate prin utilizarea unei instalatii de umectare. Se inlatura astfel preluarea pulberilor de curentii de aer si transportul acestora spre ariile protejate ROSCI0201 si ROSPA0073; se creeeaza conditii pentru mentinerea functiilor ecologice ale populatiilor speciilor de plante si de animale din cele doua situri. Periodic, la testarile efectuate de catre societati specializate la solicitarea beneficiarului, buletinele de analiza si Rapoartele de incercari au evidentiat ca poluarea cu pulberi este nesemnificativa, conform Ordin nr. 756/1997, pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului. Beneficiarul isi propune montarea si a unei instalatii pentru crearea unor perdele de apa in cazul in care productia va fi diversificata sau intensificata.

Mijloacele de transport utilizate vor fi aprovizionate cu motorina prin utilizarea unor pompe automate de ultima generatie, aceasta fiind amplsata pe o platforma betonata prevazuta cu un recipient care retine scurgerile accidentale de combustibil. Uleiul uzat va fi colectat in recipienti speciali care vor fi preluati de catre so sociatate specializata. Se evita astfel distrugerea microhabitatelor unor specii care se pot adaposti temporar in zona de lucru ca si raspandirea acestor poluanti pe suprafata habitetelor existente pe amplasament.

Perioada de inchidere

La terminarea perioadei de exploatare se vor acoperi ultimele suprafete cu solul depozitat, flora si fauna de pe amplsament avand ca timp de refacere o perioada estimata de 3-5 ani ca urmare a fenomenului de redundanta si a valentei ecologice a speciilor identificate in habitatele descrise.

4.2. Masuri pentru protectia calitatii apei

Măsurile care se impun pentru protecţia calităţii apelor constau în următoarele:

- pentru a împiedica infiltrarea apelor uzate, provenite de la staţia de concasare şi eventualul impact negativ asupra apelor freatice, apa uzată va fi captată într-un canal drenor, realizat în jurul platformelor depozitelor pe care este depus materialul sortat, si va debuşa într-un bazin decantor ; după limpezire apa din decantor va putea fi reutilizată la umectarea rocii introduse în circuitul de prelucrare; pierderile de apa din circuit datorate evaporarii sau infiltratiilor sunt de cca 50%.

- se vor evita total infiltraţiile de apă, prin execuţia unor drenuri de apă pe berme şi va fi realizată, cu ajutorul buldozerului, o pantă de cca. 10o/oo a vetrei carierei pentru asigurarea scurgerii naturale a apei din precipitaţii. Apa va fi preluată de un canal drenor, situat pe conturul vetrei carierei, si va debuşa într-un bazin


105

decantor (prevăzut cu filtru de nisip). Apa filtrată (convenţional curată) va fi canalizată spre şanţul de gardă al drumului de acces la zăcământ (din versantul nord estic al dealului);

- resturile menajere sau reziduurile de orice natură se vor transporta, pe măsura acumulării lor, în conteinere (ce vor fi amplasate pe o platformă betonată), la rampa de gunoi a orasului Isaccea, evitându-se contactul cu presupusul nivelul freatic; se vor achiziţiona recipienţi adecvaţi pentru colectarea deşeurilor de tip menajer şi a deşeurilor metalice, precum şi a uleiurilor uzate rezultate din activităţile de întreţinere şi reparaţii.

- cisterna care va alimenta cu carburanti utilajele va fi amplasata pe o platforma betonata, prevazuta cu cuvă de retenţie şi separator de ulei, pentru prevenirea eventualelor scurgeri de combustibil care pot polua accidental a solul si subsolul;

- alimentarea utilajelor se va realiza pe o platformă de beton;

-in actuala etapa de dezvoltare a carierei, exista un grup social, la care canalizarea apelor menajere se va face prin ţevi P.V.C. spre o fosă septică de beton cu 3 compartimente, amplasată în apropierea drumului de acces, la aproximativ 50 m nord faţă de zona administrativă. Volumul fosei este de aproximativ 15 m3 şi se vidanjeaza periodic, la un grad de umplere de 65%. Apele menajere, în cantităţi mici, nu conţin substanţe toxice (pesticide, azotiţi, azotaţi, etc.), având un caracter nepoluant.

Avându-se în vedere amplasamentul perimetrului de exploatare, avand cota finala a exploatarii la +130 m, mult deasupra cotei de eroziune a vailor din zona, se consideră că nu va exista nici un impact asupra apelor de suprafaţă, întrucât în cadrul sau în apropierea perimetrului de exploatare nu există cursuri active de apă sau alte medii acvatice.

Scurgerile accidentalede carburanti ar afecta într-un grad extrem de redus calitatea apelor din zonă şi a folosinţelor de apă, neexistând un pericol real privind o eventuală poluare a stratelor acvifere din zonă.

Nu se justifică realizarea de staţii şi instalaţii de epurare sau preepurare a apelor uzate deoarece în procesul tehnologic (de exploatare şi prelucrare a rocii utile) nu rezultă ape uzate care să fie evacuate în emisar.

4.3. Masuri pentru protecţia calităţii aerului

Calitatea aerului în zona perimetrului “Valea Aric-Valea Drumul Iazului”, se estimeaza prin masuratori periodice efectuate prin programul de monitorizare al carierei, efectuate de institutii abilitate.

Măsurătorile efecuate în cariera au aratat ca impactul produs de activitatea desfasurata se incadreaza in limitele admisibile dun punc de vedere al calitatii aerului .

În carieră se vor adopta măsuri tehnico - organizatorice pentru reducerea poluarii: - utilizarea de autobasculante şi utilaje dotate cu motoare cât mai nepoluante, ce se încadrează în normele EC privind emanaţiile de noxe în atmosferă, în timpul funcţionării; întreţinerea adecvată a utilajelor, verificarea lor periodică şi inlocuirea celor cu deficienţe majore;

- menţinerea nivelului gazelor de eşapament produse sub limitele admise, asigurarea funcţionării motoarelor la parametrii normali, evitarea exceselor de viteză şi încărcătură şi respectarea metodologiei de exploatare;

- utilizarea la operaţiunile de forare a unor foreze hidropneumatice cu sapă, prevăzute cu captator de praf ; de exemplu, la utilizarea unor foreze hidraulice de tip TAMROCK, concentraţia de praf silicogen, la o distanţă de 10 m de la punctul de emisie, va avea o valoare sub valoarea CMA (6 mg/m3), stabilită prin norme;


106

- în cazul găurilor de mină se va folosi perforatorul umed axat cu butelii sub presiune, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor tehnologice de lucru. Personalul va folosi măstile antipraf;

- se recomandă udarea zilnică a drumurilor care constituie potenţiale surse de praf (mai ales in perioadele secetoase). Vatra carierei, bermele de circulaţie precum şi materialul extras, care urmează a fi încărcat, vor fi umezite periodic cu ajutorul unui autostropitor si a unor pulverizatoare, pentru reducerea concentraţiei de praf sub CMA (6 mg/m3);

- se vor lua măsuri de diminuare a concentraţiei de gaze toxice, emise în momentul exploziei şi dispersate în afara perimetrului de exploatare, sub limita maximă admisă de normele în vigoare, prin diminuarea cantităţilor de exploziv şi prin redistribuirea incărcăturii explozive în mod corespunzător; vor fi efectuate măsuratori pentru pulberi în suspensie, dioxid de sulf (SO2 ) şi dioxid de azot (NO2 ).

Valorile măsurate vor trebui să fie inferioare celor din CMA STAS 12.574 – 87 (0,15 mg/m3 pentru pulberi, 0,25 mg/m3 pentru SO2 si 0,10 mg/m3 pentru NO2 – medii zilnice);

4.4. Masuri de limitare a zgomotului si vibratiilor

Ţinând seama de specificul activităţilor miniere în carieră, zgomotul şi vibraţiile vor reprezenta sursele principale de poluare, fiind generate, în special, în procesul de puşcare.

Cel mai eficient mijloc de masurare a caracteristicilor zgomotului este sonometrul. Pentru analiza corecta a zgomotului este necesara observarea a trei parametri, fiecare cu caracteristici proprii (zgomotul la sursa, zgomotul in câmp apropiat si zgomotul in câmp indepartat).

Masurile de protectie contra zgomotului sunt de natura tehnica. Astfel, se vor lua masuri in ceea ce priveste interzicerea folosirii autovehiculelor si utilajelor care nu corespund normelor tehnice (se vor folosi utilaje dotate cu motoare cel putin Euro - 3 si se vor lua masuri de reducere a uzurii avansate a motoarelor respective).

Masinile existente vor fi echipate cu dispozitive de esapare a gazelor in stare buna de functionare, care sa conduca la diminuarea zgomotului in timpul functionarii motorului.

Se va urmari reducerea zgomotului si a prafului prin plantarea unor perdele de protectie, formate din arbori si arbusti.

4.5. Masuri pentru reducerea efectului seismic (vibratii)

Pentru reducerea efectului seismic, in general, se pot lua urmatoarele masuri: - prin impartirea tretei de exploatare cu hmax=15m in mai multe semitrepte incarcatura exploziva

totala se fragmenteaza si ca atare si efctul seismic se diminueaza - vor fi utilizate materiale explozive care dezvolta la detonatie gaze toxice (CO, NO2, N2O4) in volum

maxim de 60 l/Kg exploziv exprimat in CO conventional (gel exploziv Rovex Extra; Nitramon) si a sistemului NONEL de initiere;

- se va lucra cu incarcaturi cât se poate de reduse, maxim 2000 kg exploziv, echivalent TNT, si se vor utiliza impuscarile cu intârziere. - marirea numarului de trepte de intârziere, dar nu mai mult de patru trepte;

- repartizarea cât mai uniforma a incarcaturii totale de explozivi pe treapta de intârziere si in ordine crescatoare a treptelor de intârziere;


107

- prin adoptarea schemei de amplasare a gaurilor, a schemei de impuscare cu sâmbure central mic si sistemul NONEL de initiere, se va produce o impuscare cu trepidatii foarte reduse, sfarâmare foarte buna si imprastiere foarte mica a rocii;

- prin folosirea sistemului NONEL, in locul fitilului detonant, se diminueaza foarte mult zgomotul si unda detonanta (ce pot afecta, de regula, vecinatatile unei cariere).

4.6. Masuri pentru reducerea undei aeriene

Obiectivele sociale de protejat: localitatea Revarsarea (situata la peste 2000 m distanta), organizarea de santier si statia de concasare a viitoarei cariere sunt amplasate in afara actiuni directe a undei de soc aeriene.Totusi pentru reducerea efectelor undei de soc aeriene, se vor lua urmatoarele masuri:

- utilizarea mai eficienta a energiei exploziei, prin imbunatatirea burajului;

- orientarea frontului de lucru perpendicular pe directia vizata si folosirea unor scheme de impuscare cu trepte de intarziere si degajare diagonala ;

- reducerea incarcaturii totale de explozivi folosita la impuscare. - realizarea unui pilier de protectie intre exploatare si localitate

4.7. Masuri pentru mentinerea calitatii solului

Lucrarile si dotarile pentru protectia solului Pentru reducerea sau diminuarea impactului produs asupra solului si subsolului, prin demararea

activitatii de exploatare, vor fi prevazute urmatoarele masuri:

- in cazul lucrarilor de descopertare necesare carierei, patura superficiala de sol va fi extrasa si depozitata separat (in halda de sol vegetal), urmând ca la refacerea ecologica a carierei (dupa epuizarea intregii rezerve de roca uitla) sa fie repusa pe bermele treptelor. Operatiile de conservare (facute in scopul prevenirii fenomenelor de depreciere, impurificare, imprastiere si alterare a solului vegetal), vor consta intr-o serie de amenajari cum ar fi: compactarea si nivelarea materialului descopertat depus, urmata imediat de crearea de pante de scurgere si drenuri. Pentru o mai mare stabilitate, halda de sol va fi inierbata si plantata, temporar, cu lastaris.

- drumurile care vor fi amenajate vor fi prevazute cu santuri de scurgere, ale caror taluzuri vor fi inierbate impotriva eroziunii.

- depozitul de carburanti va fi amplasat suprateran, pe suport metalic, pe o platforma betonata prevazuta cu cuva de retentie, pentru prevenirea eventualelor scurgeri de combustibil in cazul unor poluari accidentale.

- solul impregnat accidental cu hidrocarburi va fi recuperat, depozitat in conteinere metalice si va fi transportat la halda de gunoi a localitatii Isaccea

Pentru protejarea masivului din zona adiacenta perimetrului de exploatare se vor lua masuri de evitare a activarii si dezvoltarii fisurilor naturale preexistente. In acest sens :

- se va evita supraincarcarea artificiala a bermelor superioare;


108

- se vor elimina socurile seismice date de exploziv, controlând derocarile prin adaptarea impuscarilor si prin ecranarea masivului adiacent cu un mediu cu ingredienta acustica mai mica decât cea a mediului in care se propaga undele seismice. In acest scop se va utiliza impuscarea de prefisurare;

- se vor limita vibratiile produse de functionarea utilajelor din cariera la un nivel nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor;

- se va mentine in permanenta panta taluzurilor in limite normale de siguranta.

In cadrul organizarii de santier, conteinerele cu deseuri reciclabile si nereciclabile vor fi amplasate pe o platforma betonata. Resturile menajere sau reziduurile de orice natura, care nu pot fi recuperate si valorificate (prin REMAT),se vor transporta, pe masura acumularii lor, in containere, la groapa de gunoi a localitatii Isaccea.

Dimensiunile altor lucrari de amenajare ale organizarii de santier, etc vor fi limitate la strictul necesar atingerii obiectivului.

Esalonarea suprafetelor ce vor fi implicate in activitatea de exploatare/prelucrare

Nr. crt.

Perioada (ani) Suprafata (ha)

1. 2010 7,5

2. 2010 - 2011 7,5

3. 2011 - 2016 11,5

4. 2016 - 2019 16,2

5. 2019 - 2021 18,0

6. 2021 - 2023 20,0

7. 2023 - 2025 23,0

8. 2025 - 2026 25,0

9. 2026 - 2027 27,0

10. 2027 - 2028 28,5

11. 2028 - 2029 30,0

In planul de dezvoltare al exploatarii de roci utile din perimetrul Valea Aric – Drumul Iazului va fi prevazuta ca prioritate dezvoltarea lucrarilor de exploatare in sectorul sudic al perimetrului, astfel incat incepand din anul 2020 sa se poata trece la realizarea lucrarilor de refacere a mediului.


109

Lucrarile de reconstructie ecologica

Nr. crt.

Perioada (ani) Suprafata (ha) Etapa Lucrari de reconstructie prevazute

1. 2020 1,0 Operationala Rambleere, nivelare, compactare, resolificare (eventual fertilizare), plantare puieti










11. 2029 -2032 10,0 Postinchidere Rambleere, nivelare, compactare, resolificare (eventual fertilizare), plantare puieti

Concluzie:

Beneficiarul va implementa masuri de reducere a impactului in perioada de pregatire, de exploatare si de inchidere a exploatarii care urmaresc protectia biodiversitatii siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073 prin protectia factorilor abiotici si implicit a celor biotici ca urmare a tehnologiei performante folosite pentru exploatarea bazaltului.


110

V. Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului

Masura An implementare

1. Amplasarea organizarii de santier - existent 2. Masuri implementate pentru protectia biodiversitatii permanent incepand cu anul 2010 3. Masuri pentru protectia calitatii apei permanent

4. Protecţia calităţii aerului permanent

5. Masuri de limitare a zgomotului si vibratiilor permanent

6. Masurile pentru reducerea efectului seismic (vibratii) permanent

7. Masuri de mentinere a calitatii solului permanent

VI. Responsabilul cu respectarea si monitorizarea conditiilor de mediu si pozitia sa

in societate

Implementarea si monitorizarea conditiilor de mediu va fi realizata de domnul Dragos Zainea, administrator al SC BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL SRL.

VII. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar afectate in perimetrul Valea lui Aric-Valea Drumul Iazului, Isaccea, judetul Tulcea

Evaluarea covorului vegetal s-a realizat prin aplicarea metodei Braun-Blanquet cu stabilirea releveelor de 100 mp pentru stratul erbaceu si de 500 mp (5 x 100) mp pentru stratul arborilor si al arbustilor, pe itinerar (marsrut) si analiza transectelor de vegetatie.

Utilizarea metodei observatiei in combinatie cu metoda transectelor in puncte fixe pentru stabilirea punctului favorabil, a permis realizarea unei o imagini reale asupra exemplarelor speciilor aflate pe lista care caracterizeaza ROSPA0073.

Alte metode utilizate au fost evaluarea si monitorizarea urmelor, consultarea materialelor bibliografice care descriu speciile si ecologia zonei, utilizarea experientei locuitorilor din zona si a angajatilor societatii care sa identifice traseele de hrana si adapost al speciilor identificate prin studiile realizate.

Metode de cercetare a faunei. Studii faunistice s-au realizat asupra insectelor, reptilelor, pasarilor si mamiferelor in perioada aprilie 2009-iunie 2010. Studii entomologice s-au realizat în perioada mai-iulie, prin colectare de material entomologic (exemplare de insecte - juvenili, adulţi), cu ajutorul fileului entomologic în staţiile de cercetare de pe amplasamentul exploatarii de diabaze din cariera Isaccea. Studii herpetologice au cuprins aspectele de primavara (luna mai) si vara (lunile mai - august). Identificarea animalelor s-a realizat prin utilizarea – metodei transectelor. Vizitele in teren s-au realizat in staţiile de cercetare din perimetrul carierei, cat si pe terenurile limitrofe. Cercetari avifaunistice s-au realizat in timpul migraţiei (martie-mai; octombrie-


111

noiembrie), vara (iunie-august) în staţii din zona exploatarii. Metodele de evaluare a populaţiilor de păsări utilizate în studiu au fost: punctele fixe şi transecte, evaluarea păsărilor în migraţie, la cuibarit. Speciile de mamifere s-au identificat in perioada de vara (iunie-august) în staţii din zona de interes, dar şi în zonele limitrofe.

Studii avifaunistice (pasari). În vederea identificării speciilor de păsări cuibăritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observaţiile de teren. Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel încât să se asigure o cât mai bună corectitudine în colectarea datelor. Principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor fixe care a permis stabilirea dinamicii populatiilor de pasari in functie de locul ocupat in lanturile trofice existente si aprecierea modificarilor produse ca urmare a activitatii de exploatare a bazaltului pe amplasamentul de 320 000 mp total implementare plan de investitie. În acest sens au fost alese puncte cheie care să acopere întreaga zonă de studiu în vederea identificării direcţiilor şi culoarelor de pasaj preferate de speciile de păsări. Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încât să surprindă perioadele de vârf al migraţiei în vederea stabilirii importanţei eventualelor rute de migraţie ce traversează zona de studiu.

Recensământ din puncte fixe - folosită pentru recensământul păsărilor de talie mică (ciocănitoarele, păsări cântătoare) şi a mamiferelor, poate fi aplicată pe teren deschis. Punctele de observaţie sunt aşezate într-o reţea dreptunghiulară, unde distanţa dintre puncte este intre 25-50 m sau chiar mai mult, daca terenul permite.

Evaluare pe trasee lineare (transecte) folosita în diferite tipuri de terenuri deschise, sau cu vizibilitate mai mare, în special pentru speciile de păsări de talie mica şi mamifere.

Metodologie pentru anticiparea impactului asupra biodiversităţii Pentru prognozarea impactului produs de implementarea planului/proiectului Lucrari de exploatare

in cariera a diabazelor din Valea lui Aric – Drumul Iazului, judetul Tulcea, s-a avut în vedere atât folosirea unor tehnologii performante, cât şi diminuarea impactului produs asupra mediului natural, fazele de deschidere si pregatire, cât şi celei de exploatare. Totodată, au fost luate în calcul habitatele şi speciile de floră şi faună sălbatică care au stat la baza desemnarii siturilor protejate: situl de importanţă comunitară ROSCI0201 Podişul Nord-Dobrogean si situl de protecţie specială avifaunistică: ROSPA 0073 Macin-Niculitel, precum şi alte specii de floră şi faună sălbatică întâlnite pe amplasamentul centralei electrice şi în vecinătatea acesteia.

Anticiparea impactului asupra biodiversităţii s-a realizat dupa următoarele criterii: - distribuţia şi frecvenţa speciilor indicator pentru habitatele protejate desemnate în Formularul

standard al siturilor ROSCI0201 si ROSP0073; - suprafaţa habitatelor afectate; - habitate întâlnite în perimetrul exploatarii; - calitatea ecosistemelor prezente pe amplasamentul centralei şi imediata vecinatate; - numărul de specii protejate identificate , inclusiv cele care au stat la baza desemnarii siturilor protejate

situl de importanţă comunitară ROSCI0201 Podişul Nord-Dobrogean si situl de protecţie specială avifaunistică: ROSPA 0073 Macin-Niculitel;

- marimea populatiilor speciilor identificate; - ecologia speciilor identificate în zona investigata; - activităţi antropice desfasurate în perimetrul exploatarii şi vecinatatea acesteia; - impactul cumulat.


112

VIII. Colectivul de elaborare a studiului

Prezentul studiu de evaluare adecvata a fost intocmit in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 19 din 13/01/2010, pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Elaborarea lucrarii a fost realizata de o echipa constituita din:

Dr. GLAVAN TEODOR - Persoana fizica autorizata - atestat de catre M.M.G.A. - Certificat de atestare EIM - 05 - 57/25.06.2008 , cu sediul în Galaţi pe str. Garii nr. 59-61, bloc 1A, scara 2, etaj 4, ap. 97, telefon mobil: 0755.073.761, e-mail: [email protected] Aflat în lista solicitărilor pentru înscrierea în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului, la poziţia 100, cu documentaţia nr. 51268/10.06.2010. Conform adresei MMP către ANPM, nr. 15106/CIM/05.07.2010 referitor la situaţia persoanelor aflate în curs de înscriere în Registrul Naţionalal al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului, acesta are dreptul de a elabora Studiu de Evaluare Adecvată.

La elaborarea documentatiei a mai participat si S.C. TELARMED S.R.L,reprezentata prin Ing. geolog DANIEL JUVERDEANU, inregistrata la Registrul Comertului Bucuresti sub nr. J40/10932/91, CUI: RO455169, cu sediul in Bucuresti,str. Cornului nr. 33, Sector nr. 6, Tel.: 0745225570, Fax.: 0212200309, e-mail: [email protected] (documentatia de reatestare ca evaluator de mediu a fost depusa la Ministerului Mediului si Padurilor si se regaseste la pozitia nr. 78 a listei de asteptare pentru atestarea persoanelor fizice si juridice).

La elaborarea lucrarii a participat si dna Dr. biolog NELA ZAMBILA, din partea SC ECOAGRICOLA SRL, inregistrata la Registrul Comertului Bucuresti sub nr. J40/9762/2002, CUI: RO14919668, cu sediul in Bucuresti,str. Fantanica nr. 7, bl. 8 sc. A, sector 2, Tel.: 0722296381, Fax.: 0212104107, e-mail: [email protected], in calitate de colaborator.

mailto:[email protected]




113

BIBLIOGRAFIE

Botnariuc N., A.Vădineanu (1982) - Ecologie, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti;

Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M. (2000): Amphibians from Romania. Determination keys. Ed. Ars Docendi, Bucureşti, 1–99 (in Romanian). Covaciu-Marcov, S.D., Ghira, I., Cicort-Lucaciu, A. St., Sas, I., Strugariu, Al., Bogdan, H. (2006c): Contributions to knowledge regarding the geographical distribution of the herpetofauna of Dobrudja, Romania. North-Western Journal of Zoology 2 (2): 88-125.

Doniţă N. şi colab. (2005) - Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti;

Doniţă N. şi colab. (2006) - Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti.

Hamlyn Guide (1999) – Păsările din România şi Europa, Determinator ilustrat, Societatea Ornitologică Română, ISBN 0600599647.

Murariu, D., 1996 - Mammals of the Danube Delta (Romania). Travaux du Museum National d’Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 36: 361 - 371.

Murariu, D., 1995 - Mammals species from Romania. Categories of conservation. Travaux du Museum d’Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 35: 549-566.

Firă V., Năstăsescu M. (1977) - Zoologia nevertebratelor, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti;

Gomoiu, M., T., Skolka, M. (2001) - Ecologie şi metodologii pentru studii ecologice, Ovidius University Press, Constanta;

Heath F.M., Evans M.I. (2000) - Important Bird Areas in Europe. Priority sites for conservation, vol. 2, Bird Life International, London;

Ionescu V. (1968) – Vertebratele din România, Ed. Acad. RSR, Bucureşti;

Munteanu, D. (2000) - Metode de evaluare a abundenţei păsărilor, Publicaţiile Societăţii Ornitologice Române nr. 10, Cluj;

Munteanu, D. (2002) - Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ed. Societăţii Ornitologice Române, Cluj;

Nãstase Rãdulet, 2005 - Contributions to the Knowledge of the Mammal Fauna from Dobrogea (Romania). Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa». Vol. XLVIII, pp. 417–425.

Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mihăilescu, S. - Lista roşie a plantelor superioare din România, în Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, PI, 1994.

Petrescu, M., 2007 – Dobrogea si Delta Dunarii. Conservarea florei si habitatelor. Tulcea. Prodan I., Buia Al. (1966) - Flora mică ilustrată a României, Ed. Agro-Silvică, Bucureşti;

Răduleţ N. & Stănescu M. (1996) - Contributions à la connaissance des mammifères du sud de la Dobrogea (Roumanie). Trav. Mus. Natl. Hist. Nat. “Gr. Antipa” , Bucureşti, 36: 373-384;


114

Rudescu L. (1958) - Migraţia păsărilor, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti;

Rugină, R., Mititiuc, M. - Plante ocrotite din România, Ed. Universităţii ” Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2003.

Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. - Structura cenotică şi caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România, Ed. CONPHIS, 2001.

Sutherland, W., J., Newton, I., Green, E., E. 2005. Bird Ecology and Conservation – A Handbook of Techniques. Oxford University Press.

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA A EFECTELOR …apmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM...

Documents

Transcript of STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA A EFECTELOR …apmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM...