MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE ”CAROL I” Exemplar unic

Dosar nr.____

Nr._______din___________

BORDEIANU DAN

TEZA DE DOCTORAT

TEMA: „RESURSELE ŞI ENERGIA ABORDATE ÎN

PERSPECTIVA SECURITĂŢII NAŢIONALE ŞI

EUROPENE”

Conducător de doctorat

Colonel prof.univ.dr.

DUMITRU DANIEL

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în Securitate Naţională

- BUCUREŞTI 2017 -

Neclasificat

Neclasificat

2 din 14

PAGINĂ ALBĂ

Neclasificat

Neclasificat

3 din 14

CUPRINS INTRODUCERE

Capitolul 1. MEDIUL ACTUAL DE SECURITATE ŞI PRINCIPALELE

PROBLEME CU CARE SE CONFRUNTĂ OMENIREA

1.1. Repere privind mediul internaţional de securitate la începutul secolului

XXI

1.1.1. Delimitări conceptuale privind securitatea

1.1.2. Modalităţi de abordare a securităţii în lumea contemporană

1.1.3. Strategii şi politici de contracarare a insecurităţii la adresa stabilităţii

naţiunilor

1.1.4. Influenţa actorilor statali şi non-statali asupra sistemului internaţional

de securitate

1.1.5. România componentă a sistemului internaţional de securitate

1.2. Principalele probleme cu care se confruntă omenirea la începutul

secolului XXI 1.2.1. Globalizarea

1.2.2. Conflictele regionale

1.2.3. Terorismul şi crima organizată

1.2.4. Creşterea demografică, sărăcia, migraţia ilegală, drepturile omului şi

proasta guvernare

1.2.5. Problema resurselor energetice

Capitolul 2. SECURITATEA ENERGETICĂ A PRINCIPALILOR ACTORI-

POLITICI ŞI STRATEGII, BALANŢA ENERGETICĂ MONDIALĂ

2.1. Securitatea energetică şi resursele energetice ale lumii contemporane

2.1.1. Resursele energetice ale lumii contemporane

2.1.2. Securitatea energetică. Definire şi elemente componente ale securităţii

energetice

2.1.3. Securitatea energetică, componentă a securităţii internaţionale

2.1.4. Scena energetică mondială şi principalii actori ai acesteia

2.2. Politici şi strategii energetice în societatea contemporană

2.2.1. Politici de securitate energetică. Definire şi elemente componente

2.2.2. Scenariile din domeniul securității energetice. Metodologie de elaborare

a scenariilor

2.2.3. Strategiile energetice ale statelor dezvoltate

2.2.4. Politici de securitate energetică în spaţiul caspic

2.2.5. Miza petrolului caspic în geopolitica actuală - repere privind

posibilităţile energetice ale actorilor din spaţiul caspic

2.2.6. Parteneriate energetice. Dispute şi crize energetice

Neclasificat

Neclasificat

4 din 14

Capitolul 3. SECURITATEA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI ÎN CONTEXT

EUROPEAN - PROGNOZĂ ŞI SCENARII ENERGETICE PENTRU

VIITORUL APROPIAT

3.1. Securitatea energetică a României - prezent şi perspective

3.1.1. Riscurile și amenințările la adresa securităţii energetice pentru România

3.1.2. Locul şi rolul energiei în dezvoltarea durabilă a societăţii româneşti

3.1.3. Situaţia şi nevoile de energie ale României în prezent şi perspectivă

3.2. România în ecuaţia stabilităţii şi securităţii bazinului Mării Negre

3.2.1. Contribuţia României privind securitatea şi stabilitatea zonei Mării

Negre

3.2.2. Noul mediu de stabilitate şi securitate la nivel național și european

3.3. Prognoză şi scenarii energetice pentru viitorul apropiat 3.3.1. Interese politice, militare şi energetice în regiune

3.3.2. Proiecţii geopolitice şi geostrategice în regiunea extinsă a Mării Negre

3.3.3. Scenarii energetice pentru viitorul apropiat

CONSIDERAŢII FINALE

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Neclasificat

Neclasificat

5 din 14

Cuvinte-cheie: națiune; globalizare; securitate; strategii de securitate;

securitate naţională; strategie de apărare; securitate colectivă; politică externă;

politica de apărare naţională; actori statali; documente strategice; cooperare

internaţională; tratat; alianţă; conflict; război; NATO; UE; ameninţări la adresa

securităţii; interes naţional; parteneriat strategic; consolidarea securităţii;

neproliferarea armamentului; resurse energetice; resurse petroliere; putere; energie;

dezvoltare economică.

Ipoteza de la care am pornit demersul de cercetare este următoarea:

În actualul mediu internațional de securitate, evenimentele care s-au

desfășurat, în ultimele două decenii, au avut efecte majore asupra geopoliticii

energetice, în special asupra celor care au legătură cu petrolul. Zonele petroliere

renumite, cum este Orientul Apropiat, au devenit zone mai puțin sigure, iar în

aceste condiții marile economii, mai ales SUA, au conștientizat că sunt mult prea

dependente de acestea. Ca exemplu în acest caz îl reprezintă dependența energetică

a Uniunii Europene față de Rusia, care a fost concretizată într-o criză majoră.

Pentru moment, dar şi pentru viitorul imediat petrolul rămâne pionul central al

tuturor strategiilor geopolitice inclusiv pentru statele din regiunea Mării Negre.

Pe fundalul transformărilor din mediul internaţional de securitate, energia și

resursele, alături de economie, finanţe şi informaţii, cunoaşte o amplă tendinţă de

globalizare, presupunând existenţa unor riscuri şi ameninţări globale de tipul non-

militare, agresiuni atipice cu implicarea forţei armate sau agresiune armată.

În ansamblul strategiilor de securitate, securitatea energetică în raport cu

celelalte dimensiuni ale securităţii, este apreciată ca fiind cea mai dinamică, în

special după anii 90, ea poate fi atât soluția marilor probleme cu care se confruntă

omenirea şi, în acelaşi timp, cel mai complex factor de potenţial ce poate genera

potenţialuri.

Resursele şi energia abordate în perspectiva securităţii naţionale şi

europene reprezintă un domeniu de cercetare care, în opinia noastră, nu a fost

suficient investigat în mediul academic naţional de specialitate. Miza securității

energetice este deosebit de mare, reuşita însemnând pace şi securitate, în vreme ce

eşecul acesteia poate duce la conflicte, culminând chiar cu războiul.

Neclasificat

Neclasificat

6 din 14

Pe de altă parte, ţinând cont de fenomenul ireversibil al globalizării şi de

puternica interdependenţă dintre state și de transformările continue care au loc în

mediul internaţional cu impact asupra securităţii europene şi euro-atlantice şi,

implicit, a României, în cadrul prezentei lucrări, am urmărit analiza securității

energetice din perspectivă multidisciplinară. În acest sens, am utilizat

concepte, idei şi teorii aparţinând disciplinelor considerate ca fiind în legătură

strânsă cu domeniul de cercetare, şi anume ştiinţele militare, ştiinţele politice,

științele economice, teoria relaţiilor internaţionale, istoria şi geografia. În

conexiune, cu subiectul cercetat, am identificat următoarele dimensiuni:

dimensiunea politică, militară, economică, socială, ecologică, şi, nu în ultimul

rând, cea structurală şi cea educaţională.

Obiectivul general al lucrării de cercetare ce constituie teza de doctorat

constă în identificarea, analizarea și reliefarea naturii complexe a dimensiunilor

securității energetice în noul context de securitate și apărare europeană și

euroatlantică. Ca obiective specifice, ne-am propus şi am realizat următoarele:

evoluţia practicii de securitate în lumea contemporană; strategiile şi politicile de

contracarare a problemelor de insecuritate; actori sociali implicați ai sistemului

internaţional de securitate; România în contextul securităţii şi apărării comune

europene; principalele probleme cu care se confruntă omenirea la începutul

secolului XXI; securitatea energetică şi resursele energetice ale lumii

contemporane; politicile şi strategiile energetice în societatea contemporană;

securitatea energetică a româniei - prezent şi perspective; România în ecuaţia

stabilităţii şi securităţii bazinului Mării Negre; prognoză şi scenarii energetice

pentru viitorul apropiat. Am propus o „Metodologie de elaborare a scenariilor”

În cadrul prezentei lucrări, am optat pentru folosirea mai multor metode de

cercetare specifice științelor sociale, și anume analiza comparativă a unor

documente, analiza de conținut, analiza unor date, metoda istorică, realizarea unor

corelații și metoda prospectivă.

Am aplicat metoda istorică în studierea evoluției conceptului de securitate în

timp. Metoda comparației a fost aplicată în analiza comparativă a documentelor

Neclasificat

Neclasificat

7 din 14

strategice de securitate. Metoda analizei de conținut am considerat-o potrivită în

studierea documentelor strategice și a legislației naționale și internaționale în

domeniul securității, în special a securității energetice.

De asemenea, am realizat unele corelații între trecut și prezent, precum și

între transformările la nivelul mediului internațional de securitate și cele survenite

la nivelul securității energetice. În plus, am folosit metoda analizei

datelor/statistică în observarea evoluțiilor crescătoare sau descrescătoare din punct

de vedere numeric a resurselor alocate domeniului energetic. Nu în ultimul rând,

metoda prospectivă a fost aplicată în încercarea de a releva tendințele și

perspectivele în domeniul securității, în special a securității energetice.

Teza de doctorat este structurată în trei capitole.

În primul capitol, intitulat MEDIUL ACTUAL DE SECURITATE ŞI

PRINCIPALELE PROBLEME CU CARE SE CONFRUNTĂ OMENIREA,

structurat în două subcapitole, am realizat fundamentarea teoretică necesară

demersului de cercetare propus. Se face prezentarea unor repere privind mediul

internațional de securitate la începutul acestui secol, în special a delimitărilor

conceptuale privind securitatea internațională, pe detalierea reperelor principale ce

țin de problemele cu care se confruntă omenirea după sfârșitul războiului rece

(globalizare, terorism, criminalitate transfrontalieră, cursa înarmărilor, conflicte

etc.), pe analiza principalilor actori ai sistemului internațional de securitate și

prezentarea României ca vector al sistemului de securitate și apărare comună

europeană.

În scopul gestionării provocărilor, instituțiile și organizațiile de securitate şi

guvernele sunt obligate să aibă o abordare, gândire și acțiune globală. Amenințările

și riscurile la adresa securității la nivel național, zonal, regional sau internațional s-

au dezvoltat în ultima perioadă și au devenit o preocupare firească a comunității

internaționale ca urmare a unor circumstanțe, situații și condiții interne și în

relațiile dintre state.

Neclasificat

Neclasificat

8 din 14

Ca o concluzie a acestui capitol, am dorit să scoatem în evidență faptul că

noul mileniu a adus cu sine speranțe mai mari de pace, prosperitate și stabilitate,

dar și noi provocări ce nu respectă frontierele și care pot viza pe oricine, oriunde.

Considerăm aceste amenințări și riscuri la adresa securității că sunt profund

interdependente, iar probleme ca terorismul, criminalitatea transfrontalieră

organizată, proliferarea armelor de distrugere în masă, degradarea mediului sau

conflictele locale nu pot fi tratate separat unele de altele și numai în cadrul

actualului mediu internațional de securitate.

În capitolul al doilea, SECURITATEA ENERGETICĂ A

PRINCIPALILOR ACTORI - POLITICI ŞI STRATEGII, BALANŢA

ENERGETICĂ MONDIALĂ, am realizat, pe parcursul a două subcapitole o

analiză care ne arată faptul că energia reprezintă un element esențial pentru

îmbunătățirea calității vieții pe glob și dezvoltarea economică și socială a statelor

lumii. De-a lungul istoriei cele care au influențat continuu și în mod covârșitor

evoluția societății umane, dezvoltarea economică, economiile naționale, economia

mondială și, mai recent, economia globală sunt resursele naturale, în special cele

energetice.

Conștientizarea faptului că resursele cunoscute în clipa de față nu vor ajunge

pentru toată lumea un timp prea îndelungat, în lipsa unei descoperiri care să

revoluționeze situația energetică mondială, creează o ruptură profundă între

realitatea securității naționale și cea a securității colective.

Considerăm că securitatea energetică a unui stat depinde în primul rând de

poziția lui pe glob, resursele pe care le are și de infrastructura realizată în domeniul

acestor resurse de aceea în fiecare caz în parte amenințările sunt de natură diferită,

iar planul de măsuri împotriva acestor amenințări trebuie să fie diferit.

Putem vorbi de securitate energetică numai în situația în care ne referim la o

colectivitate umană sau la o regiune de pe glob, numai în condițiile existenței unui

actor legitim, fie că este statal sau non statal. Acest actor trebuie să aibă voința și

capacitatea de a promova un set de decizii raționale și acțiuni eficiente și coerente

în această direcție.

Neclasificat

Neclasificat

9 din 14

În paralel cu încercarea de a defini și redefini politicile și strategiile

construite în domeniul energetic, marii actori ai scenei economice internaționale

doresc să promoveze, încheie și să dezvolte unele parteneriate și alianțe care să fie

cât mai benefice intereselor proprii. În această situație sunt SUA, UE și China care

au încheiat sau încearcă să încheie acorduri strategice cu Rusia, actor cu resurse

bogate de petrol și mai ales gaze naturale.

Considerăm că un rol foarte important în elaborarea politicilor energetice

revine percepțiilor pe care liderii implicați care trebuie să aibă o situație clară a

nevoilor energetice din propria societate pe termen scurt și lung, să realizeze care

sunt posibilităților de procurare și să cunoască situațiile de criză care pot să apară

în procesul de aprovizionare și consum.

Capitolul trei, intitulat SECURITATEA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI

ÎN CONTEXT EUROPEAN- PROGNOZĂ ŞI SCENARII ENERGETICE

PENTRU VIITORUL APROPIAT, constituie centrul de greutate al tezei,

deoarece având deja o perspectivă bine conturată a tendinţelor de evoluţie a

mediului internațional de securitate, discutăm despre sectorul energetic, care este

unul dintre elementele cu o contribuție importantă pentru dezvoltarea României,

aceasta menifestându-se prin influența profundă pe care o are asupra

competitivității economice, calității vieții și mediului. Va fi nevoie ca acest sector

energetic românesc să fie mai solid economic, mai avansat tehnologic și nepoluant,

pentru a răspunde așteptărilor consumatorilor pe termen lung.

România încearcă să participe, în egală măsură, la asigurarea funcționalității

și consolidarea pieței europene de energie, pentru asigurarea prețurilor adecvate

pentru consumatori și competitivității companiilor europene. Datorită faptului că sa

liberalizat piața europeană de energie, se asigură volumul necesar de investiții în

infrastructură, iar interconectarea realizează o tranzacționare transfrontalieră care

poate să asigure integrarea la piața unică.

În concluzie, principalii actori din zona Mării Negre şi perspectivele

probabile ale interesului manifestat pentru realizarea unor proiecte eficiente de

cooperare oferă o imagine a trendului general pozitiv al construirii unor

Neclasificat

Neclasificat

10 din 14

aranjamente regionale în scopul creșterii încrederii și cooperării în zonă. Acest

proces va sta la baza realizării continuu-ului dintre zonele Mediteranei și Mării

Negre, extins spre spațiul Orientului Mijlociu, Caucazului și Asiei Centrale.

Implicarea în zonă a noi actori de forță arată că actuala configurare dimensională a

cooperării instituționale zonale se impune a fi îmbunătățită, că elaborarea unor noi

proiecte de cooperare și întărire a securității devine imperios necesară.

Integrarea energetică în UE presupune și soluționarea în comun a unor

probleme de securitate energetică, implicit de securitate națională. În ultimul timp,

se dezbate și problematica unei contribuții NATO la asigurarea securității

energetice internaționale. Din acest punct de vedere, se poate afirma că tematica

dezvoltării energeticii în România trebuie abordată cu prioritate în cadrul relațiilor

politice şi economice euroatlantice.

Lucrarea se încheie cu o secţiune intitulată Considerații finale. Principala

concluzie a lucrării este că, actualul registru al ameninţărilor la adresa securităţii

naţionale a impus dezvoltarea capacităţii operaţionale de cuprindere, cunoaştere,

prevenire şi contracarare, precum şi adaptarea acesteia la cerinţele impuse de

evoluţia previzibilă a factorilor cu potenţial de risc pentru securitatea naţională.

O viitoare Strategie de Securitate Naţională a României va trebui să ţină

seama şi de noile orientări şi abordări cuprinse în Strategia de Securitate

Europeană, contribuind astfel la o deplină armonizare cu procedurile şi modalităţile

de acţiune, în acest domeniu, cu statele membre ale Uniunii Europene.

Asigurarea necesarului de energie pentru lumea din ce în ce mai

„globalizată” s-a transformat într-o temă majoră a statelor, sistemelor economico-

sociale şi militare. Cu atât mai mult, cu cât actualele forme de energie – mai cu

seamă cele bazate pe hidrocarburi – sunt limitate la o perioadă de întrebuinţare de

maximum 100-200 de ani. Mijloacele militare pot, totuşi, îndeplini şi alte roluri în

sistemele securităţii energetice. În special, ne referim la protecţia zonelor de

hidrocarburi, a platformelor de extracţie, producţie, depozitare, a rutelor terestre şi

navale de transport. O asemenea „protecţie armată” poate fi destinată contracarării

acţiunilor teroriste şi activităţilor crimei organizate transfrontaliere. De asemenea,

Neclasificat

Neclasificat

11 din 14

mijloacele militare sunt legitim întrebuinţate în situaţii de autoapărare, în cursul

unor agresiuni armate. Uneori şi operaţii de pace aprobate de ONU se pot

desfăşura în zone de instabilitate alarmantă, care includ şi importante resurse de

hidrocarburi.

Resursele energetice au remodelat harta geopolitică din Euroasia. Eventualul

control al exploatării depozitelor petroliere ca şi eventuala trasare a rutelor

conductelor de transport vor afecta viitorul politic al Rusiei, Turciei şi al celorlalte

state din regiunea extinsă a Mării Negre; vor determina realinierea triunghiului

strategic dintre SUA, Rusia şi China; va avea consecinţe strategice prin diminuarea

dependenţei de petrolul din Golful Persic.

Lupta pentru viitoarele rute ale petrolului din statele din regiune spre piaţa

mondială a intrat într-o etapă decisivă. Cel victorios în această luptă va primi nu

numai miliarde de dolari anual sub formă de câştiguri de tranzit; câştigul real îl va

constitui controlul asupra conductelor, care va fi cel mai important factor de

influienţă geopolitică în regiunea Mării Negre şi Mării Caspice

Resursele energetice se dovedesc a avea o poziţie centrală în activităţile

economice şi sociale ale SUA şi Europei, ca şi în restul lumii industrializate.

Securitatea alimentării cu energie, dezvoltarea economică durabilă, protecţia

mediului etc. reprezintă preocupări comune ale marilor actori ai acestei lupte

pentru resurse, şi nu numai; de aceea, la aceste probleme ale lumii contemporane

trebuie căutate soluţii comune, întemeiate pe parteneriat şi cooperare.

Zona Marea Neagră – Marea Caspică, şi mai nou, Algeria, rămâne în

continuare o zonă de dispută strategică între puterile regionale şi globale pentru

controlul exploatării şi transportului resurselor energetice din zonă, putând

conduce, oricând, la o acutizare a relaţiilor dintre acestea.

Probabil, în perioada următoare va creşte implicarea statelor occidentale în

zonă atât sub aspect economic, cu obiectiv prioritar resursele energetice, cât şi în

plan politic şi de securitate, ultimele două ca importanţi factori favorizanţi pentru

implementarea proiectelor economice.

Neclasificat

Neclasificat

12 din 14

Existenţa gazoductelor, oleoductelor, precum şi producţia şi transportul

energiei electrice constituie instrumente de promovare şi prezervare a intereselor

Federaţiei Ruse în relaţiile cu statele occidentale, cu unii factori de putere regionali

(China, India) şi statele din sfera sa de influenţă.

Actuala reţea energetică din zona Mării Caspice, aflată practic sub controlul

F.Ruse, precum şi proiectele unor viitoare reţele de transport este multivectorial

direcţionată, incluzând, practic, toate zonele adiacente şi de interes pentru Rusia.

Eforturile autorităţilor de la Moscova sunt axate către menţinerea în continuare de

către Rusia a monopolului energetic, monopol care uneori se poate eluda într-un

mijloc de presiune economică (vezi criza gazului natural de la începutul anului)

precum şi în unul de protejare, sau după caz de impunere, a intereselor proprii în

zona de influenţă.

Rusia este interesată de preluarea, prin participarea la procesul de

privatizare, cât mai multor firme şi companii din domeniile energetic, petrolier şi

chimic.

În viitor, blocarea exportului de gaze şi petrol către Occident, ca măsură

punitivă iniţiată de Federaţia Rusă, este improbabilă, datorită noilor relaţii cu

Occidentul, precum şi a dezavantajelor economice pe care Rusia şi le poate crea ei

înseşi.

Se constată o creştere a interesului unora dintre statele din zona asiatică

(China, Japonia, India, Pakistan) pentru accesul direct la resursele energetice din

zonă. Acest fapt ar putea conduce la apariţia unor noi tipuri de competiţii între

acestea şi F. Rusă, care urmăreşte să-şi menţină controlul asupra distribuţiei

resurselor energetice.

În perspectivă, este posibilă accentuarea importanţei economice a gazelor

naturale şi, implicit, a reţelei de gazoducte. În acest context, atât Federaţia Rusă cât

şi UE şi SUA sunt interesate în dezvoltarea actualei reţele de gazoducte cu noi

proiecte.

Prin crearea unei alianţe între Gazprom şi Sonatrach, ţările europene vor

deveni dependente de cei doi importanţi furnizori de gaze naturale, care

Neclasificat

Neclasificat

13 din 14

gestionează conductele şi magistralele de transport gaze naturale din estul, vestul şi

sudul Europei. La aceasta se adaugă şi proiectul de construire în nordul Europei a

conductei care va lega Rusia de Germania prin Marea Baltică. Astfel, se va ajunge

în situaţia ca Europa să fie înconjurată de infrastructura de transport gaze naturale

aparţinând celor două companii, de aici, fiind inevitabilă apariţia unui monopol,

respectiv a unui OEP în domeniul gazelor naturale, care va dirija nivelul preţurilor

şi al producţiei după modelul producătorilor de petrol. Rusiei i s-ar alătura şi

Iranul, iar ţările Asiei Centrale cu zăcăminte importante de gaz pot fi lesne

convinse de avantajele unui bloc al furnizorilor de gaz. Uniunea Europeană,

interesată în promovarea unei Carte a Energiei, nu are prea multe mijloace să

blocheze formarea unei organizaţii a producătorilor de gaze naturale, interesele

naţionale fiind prioritare politicii comunitare în domeniul energiei.

Contribuție personală reiese, în primul rând, din originalitatea demersului

de cercetare propus – acela de a aborda securitatea energetică din perspectivă

multidisciplinară. În acest sens, am utilizat concepte, idei şi teorii aparținând

disciplinelor considerate ca fiind în legătură strânsă cu domeniul de cercetare, şi

anume științele politice, științele economice, teoria relaţiilor internaţionale, istoria

şi geografia. O altă contribuţie la dezvoltarea cunoaşterii în domeniul informații și

securitate națională o reprezintă noua perspectivă în urma analizei celor mai noi

documente din domeniul securității, a consultării literaturii de specialitate recentă,

precum şi a situaţiei schimbătoare la nivelul relaţiilor, dintre statele aparţinând

spaţiului european şi euroatlantic şi a altor actori, în vederea obţinerii unei imagini

complexe şi actuale.

Lucrarea a urmărit să ofere o radiografie cât mai clară a demersurilor prin

care securitatea energetică influențează strategiile de securitate regionale și

contribuie la menţinerea stabilităţii în regiune, prin cooperarea pe linia politico-

militară. Astfel, principala contribuţie personală o reprezintă metoda cuprinzătoare

de abordare a subiectului şi a analizei efectuate pe marginea documentelor studiate.

Lucrarea se poate dovedi a fi un instrument util specialiştilor din domeniu, prin

Neclasificat

Neclasificat

14 din 14

faptul că oferă o analiză actuală a principalelor tendinţe la nivel internaţional,

precum şi a celor mai recente documente strategice.

În suportul argumentativ şi explicativ al demersului nostru ştiinţific am

utilizat 8 anexe, reprezentând extrase din acte normative, scheme, grafice şi parte

dintre ele reprezentând creaţii proprii. Prezentul demers ştiinţific s-a concretizat

într-o lucrare de aproape 332 de pagini, cu un solid aparat ştiinţific, concretizat în

371 de note de subsol, care fac trimiteri la o bibliografie bogată, ce constă în circa

150 de documente oficiale, articole, cărţi şi dicţionare şi comunicări ştinţifice.

Sursele bibliografice studiate reprezintă lucrări relevante şi de notorietate,

cuprinzând cu precădere surse deosebit de recente, care dovedesc interesul şi

implicarea autorului în demersul ştiinţific asumat.