RESURSELE ENERGETICE ÎN CENTRUL GEOSTRATEGIILOR ÎNCEPUTULUI DE SECOL XXI
94742202 Resursele Energetice Ale Romaniei
Click here to load reader
-
Upload
florinela-dogaru -
Category
Documents
-
view
17 -
download
0
Transcript of 94742202 Resursele Energetice Ale Romaniei
RESURSELE ENERGETICE ALE ROMȂNIEI
ŞI POZIŢIA LOR ȊN COMERŢUL PE PIAŢA UE
CUPRINS
CAPITOLUL 1: SCURTĂ PREZENTARE A RESURSELOR ENERGETICE ALE
ROMȂNIEI........................................................................................................................3
1.1. Cărbunele........................................................................................................3
1.2. Petrolul............................................................................................................4
1.3. Gazul natural...................................................................................................4
1.4. Energia............................................................................................................5
CAPITOLUL 2: POZIŢIA ROMȂNIEI ÎN CADRUL COMERŢULUI PE PIAŢA UE............7
2.1. Definirea contextului actual al pieţei energetice europene..............................7
2.2. Sectorul energetic în România........................................................................7
2.3. Resursele şi consumurile energetice în perioada 2008 – 2010....................10
CONCLUZII....................................................................................................................14
BIBILOGRAFIE...............................................................................................................15
ANEXE............................................................................................................................16
CAPITOLUL 1: RESURSELE ENERGETICE ALE ROMȂNIEI
2
Industria energetică a devenit o ramură importantă în cadrul economiei mondiale,
odată cu descoperirea mașinii cu aburi și valorificarea resurselor carbonifere în secolul
al XVIII-lea în țările europene și în secolul al XIX-lea în America de Nord.
Cea de-a doua parte a secolului al XIX-lea, marcată prin descoperirea
posibilităților de obținere a energiei electrice pe baza combustibililor solizi și a
hidroenergiei, precum și prin trecerea la exploatarea industrială a resurselor de petrol, a
constituit un moment deosebit în dezvoltarea energeticii.
Ulterior, realizarea motoarelor cu combustie internă a stimulat o creștere rapidă a
prospecțiunilor și a exploatărilor de petrol, acesta devenind un combustibil tot mai
solicitat pe piața mondială.
Alături de petrol, în secolul nostru s-a trecut și la valorificarea resurselor de gaze
naturale, iar în etapa contemporană se realizează un vast program de utilizare a
energiei nucleare, precum și a altor surse de energie primară. S-a ajuns astfel la
conturarea unei ramuri industriale - energetica - cu un rol deosebit în dezvoltarea de
ansamblu a industriei și a întregii economii mondiale. În ultimele decenii se constată o
evoluție extrem de rapidă a producției de surse de energie primară și de energie
electrică (de exemplu, producția mondială de petrol a crescut de șapte ori, cea de
energie electrică de zece ori, de cărbune aproape de două ori).
România dispune de o gamă diversificată, dar redusă cantitativ, de resurse de
energie primară: ţiţei, gaze naturale, carbune, minereu de uraniu, precum si de un
potential valorificabil de resurse regenerabile important.
1.1. Cărbunele
În ansamblul resurselor de combustibili minerali, cărbunele reprezintă una dintre
sursele cele mai importante sub aspectul rezervelor, producției și a variantelor lui
utilizări. Cărbunele este o rocă sedimentară de culoare brun - neagră cu proprietăți
combustibile formată prin (carbonizare) îmbogățirea în carbon (în condițiile lipsei
oxigenului) a resturilor unor plante din epocile geologice.
În România cărbunii se clasifică conform STAS (vezi ANEXA 1 – Tabel 1.
Clasificarea cărbunilor în România) în: turbă, cărbune brun, cărbune brun huilos, huilă
şi antracit.
Cărbunele se folosește drept combustibil, atât casnic, cât și în producerea de
curent electric produs cu ajutorul turbinelor din termocentrale şi ca materie primă în
3
industria chimică și în metalurgie. O importanță mare o prezintă cocsul care este folosit
drept combustibil în încălzire (înlocuitor al gazelor naturale) și de asemenea ca
reducător al minereurilor feroase în furnale.
România are resurse apreciabile de lignit, exploatabile în bazinul din nordul
Olteniei, care concentrează 90% din rezervele de lignit ale țării, în zona dintre Crișul
Repede și Someș, Rovinari, Schitu Golești, Baraolt ș.a., de huilă situate în bazinele
Petroșani și Banat, și de cărbune brun în bazinele Comănești-Asău și Almaș.
1.2. Petrolul, sau țițeiul, împreună cu cărbunii și gazele naturale fac parte din
zăcămintele de origine biogenă care se găsesc în scoarța pământului. Petrolul, care
este un amestec de hidrocarburi solide și gazoase dizolvate într-un amestec de
hidrocarburi lichide, este un amestec de substanțe lipofile.
Țițeiul era cunoscut în zona țării noastre încă din secolul I î.Hr., de când datează
obiectele descoperite în cadrul cetății dacice de la Poiana: podoabe din smoală întărită
și acoperită cu un strat subțire de argint.1 De altfel, prima rafinărie de petrol din lume a
fost construită în România, în 1856, la periferia orașului Ploiești, în drum spre localitatea
Râfov, pe strada Buna Vestire, nr. 174, de către frații Mehedințeanu.
Instalațiile rafinăriei erau destul de primitive, toate utilajele fiind formate din vase
cilindrice din fier sau fontă, încălzite direct cu foc de lemne. Aceste utilaje au fost
comandate în Germania firmei Moltrecht ce construia cazane pentru fabricarea uleiurilor
din șisturi bituminoase, iar în 1856 începe construcția „fabricii de gaz” din Ploiești.
Distileria de petrol și-a început activitatea când Teodor Mehedințeanu întâmpina
greutăți în aplicarea contractului semnat încă din 1856 pentru iluminarea capitalei cu
„idrocarbură și lampe”2.
Rezervele de petrol însemnate în România sunt situate în Câmpia Română, în
zona subcarpatică dintre Buzău și Dâmbovița, în Piemontul și Subcarpații Getici, în
zona flișului din Moldova și în Câmpia de Vest.
1.3. Gazul natural este un gaz inflamabil care se află sub formă de zăcământ în
straturile din adâncime ale pământului. Compoziția gazului natural constă în cea mai
mare parte în metan, deosebindu-se de acesta prin compoziția chimică. Gazul natural ia
naștere prin procese asemănătoare petrolului cu care este găsit frecvent. Gazul se
formează din organisme microscopice moarte fiind izolat de aerul atmosferic, în
1 Bălan, Șt.; Mihăilescu, N. Șt. - Istoria științei și tehnicii în România, date cronologice, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p. 21.2 Constantin M. Boncu, Contribuții la istoria petrolului românesc, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1971, p 45.
4
prezența unor temperaturi și presiuni ridicate, condiții care au luat naștere prin
sedimentarea pe fundul mărilor fiind acoperite ulterior de straturi impermeabile de
pământ.
Cu o mare putere calorică care variază între 5500 și 12500 kcal/m3, cu
întrebuințări multiple în industrie, aceste hidrocarburi au o largă utilizare în viața
economică modernă. Gazele naturale constituie un combustibil de foarte bună calitate,
înlocuind cărbunii în anumite procese tehnologice, precum și la încălzirea locuințelor.
1.4. Energia
Din punct de vedere științific, energia este o mărime care indică capacitatea unui
sistem fizic de a efectua lucru mecanic când trece printr-o transformare din starea sa
într-o altă stare aleasă ca stare de referință3.
Energia hidroelectrică
Producția de energie hidroelectrică în România este dominată de stat prin
compania Hidroelectrica, evaluată în anul 2007 ca fiind cea mai mare companie de stat,
cu o valoare de 3,5 miliarde Euro4.
Energia nucleară
Sectorul producției de energie nucleară este deținut de Statul Român prin
compania Nuclearelectrica. Aceasta deține Centrala Nucleară de la Cernavodă, care
are o capacitate de 4 reactoare din care doar două sunt instalate, primul din decembrie
1996 și al doilea din septembrie 2007. Statul Român intenționează să construiască alte
două reactoare nucleare, printr-o investiție estimată la circa 4 miliarde de euro5.
Energia termoelectrică
Sectorul deține cea mai mare parte din totalul de producție de energie electrică
din România. În urma restructurărilor succesive, o mare parte din centralele
termoelectrice au fost transferate companiei de stat Termoelectrica cu o putere instalată
de 5.520 MW, restul de centrale funcționând ca societăți distincte, altele fiind transferate
în subordinea Consiliilor Locale. Cele trei complexuri energetice din Oltenia (Turceni,
Rovinari, Craiova) acoperă circa o treime din producția de electricitate a României, fiind,
după Hidroelectrica și Nuclearelectrica, producătorii celei mai ieftine energii din țară.
Energia regenerabilă
Potențialul energetic hidro amenajabil al țării este de 36 TWh / an, din care se
poate valorifica în condiții de eficiență economică aproximativ 30 TWh / an. Conform
3 Răduleț Remus și colab. Lexiconul Tehnic Român, Bucurețti: Editura Tehnică, 1957-1966.4 http://www.zf.ro/articol_150229/topul_celor_mai_valoroase_companii_din_romania.html5 http://www.money.ro/romania-va-avea-pana-in-2030-a-doua-centrala-nucleara_461011.html
5
unei alte evaluări, potențialul hidro al României este de 40 TWh, mult mai mic față de
nivelul european, prin comparație Austria având un potențial hidro de 150 TWh6.Cea
mai mare centrală în cogenerare pe bază de biomasă din România este deținută de de
firma austriacă Holzindustrie Schweighofer și se află la Rădăuți.
Energia solară
Potențialul energetic solar al țării este de 1,2 TWh producție anuală. În octombrie
2009, capacitatea totală instalată de producție a energiei solare era de 0,1 MW7.
Potențialul fermelor solare este foarte mare, însă lipsa legislației și procesul complicat
de obținere a finanțărilor frânează dezvoltarea.
Energia eoliană
România are cel mai ridicat potențial din sud-estul Europei în domeniul energiei
eoliene, sud-estul Dobrogei plasându-se chiar pe locul al doilea la nivelul întregului
continent8. România are un potențial energetic eolian de 3.000 MW, echivalent cu o
producție anuală de aproximativ '23 TWh anual9. Conform altor estimări, potențialul
eolian al României este estimat la 14.000 MW capacitate instalată. Sectorul energiei
eoliene ar putea contribui cu 13 TWh la necesarul național anual în 2020.
Potenţialul teoretic al Surselor Regenerabile de Energie – SRE din România este
prezentat in anexa 1, tabelul 2. Potenţialul utilizabil al acestor surse este mult mai mic,
datorită limitărilor tehnologice, eficienţei economice şi a restricţiilor de mediu. Potrivit
evaluărilor din 2007, potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil al României este de
36.000 GWh/an din care, raportat la situaţia actuală a preţurilor din piaţa de energie se
pot valorifica, în condiţii de eficienţă economică, circa 30.000 GWh/an (potenţial
economic amenajabil).
Harta repartizării potenţialului de resurse regenerabile pe teritoriul României este
prezentată în anexa 1, figura 3 (Harta resurselor regenerabile disponibile pe regiuni).
CAPITOLUL 2: POZIŢIA RESURSELOR ENERGETICE ALE ROMȂNIEI ÎN
COMERŢUL PE PIAŢA UE
6 http://www.wall-street.ro/articol/Companii/66702/Sindicatul-Hidroelectrica-acuza-compania-de-numiri-politice-ale-directorilor.html7 http://www.evz.ro/detalii/stiri/afacerea-panourilor-solare-faliment-pe-linie-870229.html8 http://www.evz.ro/detalii/stiri/dobrogea-pe-locul-doi-in-europa-ca-potential-eolian-838511.html9 http://www.gandul.info/financiar/
6
Problema energiei este de o importanţă vitală, iar siguranţa aprovizionării cu
petrol şi gaze naturale constituie o prioritate absolută pentru orice economie a lumii. Pe
fondul crizei actuale de petrol şi in condiţiile aderarii la Uniunea Europeană, România
trebuie să incurajeze investiţiile atât în surse convenţionale, cât şi in surse
neconvenţionale de energie.
2.1. Definirea contextului actual al pieţei energetice europene
Considerând criza actuala de petrol şi necesitatea de a depinde cât mai puţin de
resursele Rusiei de petrol şi gaze naturale, o prioritate a UE este găsirea unor trasee
alternative de transport ale petrolului caspic spre Europa Occidentală. Rezervele ţărilor
de la Marea Caspica sunt interesante atât pentru UE, care şi-ar putea reduce în acest
fel dependenţa de importurile energetice din Rusia, cât şi pentru alte ţări: China, SUA şi
Coreea de Sud, aceasta din urma intenţionând să cumpere petrol din Rusia sau
Kazahstan pentru a evita zona tensionată a Orientului Mijlociu.
In domeniul aprovizionării cu resurse energetice există o concurenţă acerba între
mai multe propuneri de proiecte de oleoducte sau conducte de gaze naturale care vor
transporta ţiţeiul şi respectiv gazele de la Marea Caspica spre UE, în unele din aceste
proiecte fiind implicată si România: conducta Constanţa - Trieste va avea o capacitate
de 90 milioane tone anual. Ţările implicate sunt: România, Croaţia, Serbia şi
Muntenegru. Italia a devenit membru în comitetul interstatal care supervizează proiectul
de construcţie a conductei care ar putea incepe, cel mai devreme, în 2007.
În ceea ce priveste proiectele de conducte de gaze naturale, o propunere
importantă este proiectul Nabucco în care ţările participante sunt România, Turcia,
Bulgaria, Ungaria şi Austria. Valoarea estimată a proiectului este de circa 4,6 miliarde
euro, acesta putând deveni operaţional din 2011.
În afara de beneficiul de a face parte din această piaţă integrată, România aduce
la masă atât capacităţile sale energetice considerabile, cât şi poziţia sa geopolitică,
crucială pentru viitoarele rute energetice aprovizionând o singură piaţa europeană.
2.2. Sectorul energetic în România
Având în vedere faptul că pe 1 ianuarie 2007, România a intrat în Comunitatea
Europeană şi că guvernul a incercat să alinieze sistemul legislativ românesc la sistemul
legislativ european, liberalizarea sectorului energetic a fost obiectivul cheie pentru o
piaţă energetică liberă şi competitivă.
7
Procesul de privatizare în domeniul energetic românesc a început cu doi ani în
urmă prin tranzacţia în urma căreia statul român a vândut grupului austriac OMV acţiuni
ale Petrom. Valoarea contractului a fost în jur de 1,5 miliarde euro, fiind cea mai mare
înregistrată vreodată în sectorul energetic local. A urmat vânzarea câtorva sucursale ale
Electrica - Electrica Banat şi Electrica Dobrogea - către compania italiană Enel, la
jumatatea anului 2004, pentru suma de 127 milioane de euro. Enel a cumpărat in acest
an şi Electrica Muntenia Sud plătind în jur de 820 milioane de euro pentru 67,5% din
acţiuni.
Principalii distribuitori de gaz - Distrigaz Sud şi Distrigaz Nord - au fost privatizaţi
la jumatatea lui 2005. Prima a fost vânduta către Gaz de France, iar cea ce a doua
către distribuitorul german de gaz E.ON Ruhgas. Diferenţa dintre cele două tranzacţii a
fost destul de mare, Distrigaz Sud având în momentul privatizării datorii de 95 milioane
de euro, în timp ce Distrigaz Nord avea numai 13 milioane de euro.
In timpul procesului de liberalizare, România a ales modelul descentralizat al
pieţei energetice, în care producătorii şi furnizorii sunt liberi să incheie tranzacţii de
vânzare-cumparare a energiei. Acest model este bazat pe dezvoltarea de relaţii
contractuale bilaterale între producători şi furnizori, cu cât mai puţine intervenţii din
partea autorităţilor de reglementare asupra aspectelor concurenţiale ale unei astfel de
relaţii.
Principala consecinţă a liberalizării prevazute a pieţei de energie va fi creşterea
eficienţei jucătorilor datorită creşterii competiţiei. Această competiţie va fi sporită pe
baza accesului liber şi non-discriminant a noilor jucători pe piaţă, iar preţurile se vor
forma ca rezultat unic al mecanismului competitiv.
Câteva din companiile petroliere active pe piaţa din România şi-au anunţat
intenţia de a intra in producţia energetica. Astfel, Rompetrol a anunţat că va incepe
furnizarea de energie electrică după investiţia de aproximativ 40-44 milioane de euro
într-o termocentrală de 110 MW care va acoperi nevoile rafinariei Petromidia şi a
staţiilor Rompetrol. De asemenea, o parte din energie va fi distribuită către sistemul de
electricitate naţional. Proiectul este programat să inceapa anul viitor şi va avea o durată
de 18 luni.
OMV - Petrom va investi 1 miliard de euro în rafinaria Petrobrazi cu scopul de a
tripla producţia de motorină. Producţia va creste de la 4,5 milioane de tone (69% din
capacitate) la 6 milioane de tone (94% din capacitate).
Compania ruseasca Lukoil a anunţat că va investi 73,5 milioane $ pentru a
deveni furnizor de energie prin construirea unei termocentrale la rafinaria Petrotel din
8
Ploiesti. Energia produsă va fi folosită în principal pentru nevoile rafinariei, în timp ce
restul va fi tranzacţionat pe piaţă.
Piaţă locală de energie încă asteaptă procesul de separare în cazul distribuţiei
de electricitate şi gaz, liberalizarea pieţei şi progresul în producţia de energie, care este
destul de în urma din punct de vedere al investiţiilor.
România şi sursele regenerabile de energie
Un alt aspect al sectorului energetic demn de menţionat în contextul aderarii ţării
noastre la EU este necesitatea investiţiilor în domeniul surselor alternative de energie.
Conform politicilor UE de reducere a emisiilor de gaze cu 20%, România trebuie să
incurajeze investiţiile în surse alternative de energie, astfel că ponderea energiei
electrice produse din resurse regenerabile de energie, faţă de consumul naţional brut
de energie electrică sa ajunga la 33% pana in anul 2010.
Obiectivul strategic propus în "Cartea Alba" a Comisiei Europene pentru o
Strategie Comunitară "Energy for the future: renewable sources of energy" constă în
dublarea, până în anul 2010, a aportului surselor regenerabile de energie ale ţărilor
membre ale Uniunii Europene.
Atât experţii europeni, cât si cei români consideră că, pe lângă faptul că acest tip
de energie nu este poluantă şi este, practic, inepuizabilă, pe termen mediu si lung,
costurile sale sunt mult mai reduse, în special în condiţiile în care preţul produselor
petroliere creşte vertiginos. Sursele regenerabile de energie asigură creşterea
siguranţei în alimentarea cu energie şi limitarea importului de resurse energetice, în
condiţiile unei dezvoltări economice durabile şi a protejării mediului inconjurător.
Cea mai sigură sursă de energie este reprezentată de energia solară. Pe
teritoriul ţării noastre, pe o suprafaţă orizontală de 1mp, este posibilă captarea unei
cantităţi anuale de energie cuprinse între 900 şi 1450 kWh, în funcţie de anotimp.
Energia eoliană este mai scumpă decât cea solară. În România, este în
desfaşurare deja un proiect lângă Parcul Industrial Ploieşti. Potenţialul eolian tehnic
amenajabil este estimat la 8 TWh/an.
Rezervele de biomasă sunt în special deşeurile de lemn, deşeurile agricole,
gunoiul menajer şi culturile energetice. Producerea de biomasă reprezintă atât o
resursă de energie regenerabilă, cât şi o oportunitate semnificativă pentru dezvoltarea
rurală. Potenţialul energetic al biomasei este de circa 7.594 mii tep/an, din care 15,5%
este reprezentat de reziduurile din exploatări forestiere şi lemn de foc, 6,4% rumeguş şi
9
alte resturi din lemn, 63,2% deşeuri agricole, 7,2% deşeuri menajere şi 7,7% biogaz. La
aceeaşi categorie trebuie menţionat şi potenţialul pentru producerea biocombustibililor.
4% din necesarul de energie al Uniunii Europeane este asigurat în prezent din
biomasă. La nivelul UE, se estimează crearea a cca. 300.000 de noi locuri de muncă în
mediul rural, prin exploatarea biomasei.
O altă sursă de energie este cea geotermală, care poate fi exploatată în special
în staţiuni. In 1998, a fost deja finalizat programul PHARE UE, la Calimăneşti,
Căciulata, Cozia. România dispune de un potenţial de circa 167 mii tep/an resurse
geotermale de joasă entalpie, din care în prezent se valorifica circa 30 mii tep/an.
2.3. Resursele şi consumurile energetice în perioada 2008 - 2010
În anul 2010, resursele de energie primară au scăzut cu 0,1%, iar cele de
energie electrică au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cu respectiv
3,4%.10 Principalele resurse de energie primară în perioada 1ianuarie - 31 octombrie
2010, au totalizat 28194,5 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 37,1 mii tep
faţă de perioada 1ianuarie -31 octombrie 2009.
Producţia internă a însumat 19160,6 mii tep, în scădere cu 0,4% faţă de aceeaşi
perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 9033,9 mii tep, în creştere cu 0,4%.
În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 49289,7 milioane
KWh, în creştere cu 1612,2 milioane KWh (+3,4%) faţă de perioada corespunzătoare a
anului 2009. Creşterea resursei de energie electrică s-a datorat în principal creşterii
producţiei, cu 1587,2 milioane kWh (+3,4%).
Producţia din termocentrale a fost de 22440,5 milioane KWh în scădere cu
1736,2 milioane KWh (-7,2%). Producţia din hidrocentrale a fost de 16719,4 milioane
KWh în creştere cu 3511,4 milioane kWh (+26,6%), iar cea din centralele nuclearo-
electrice a fost de 9540,9 milioane KWh în scădere cu 188,0 milioane kWh (-1,9%).
Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 41838,3
milioane KWh, cu 4,4% mai mare faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut;
iluminatul public a înregistrat o scădere cu 4,7%, iar consumul populaţiei a crescut cu
2,6%.
Exportul de energie electrică a scăzut cu 538,7 milioane KWh, respectiv cu
20,6%.
10 http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/energie/a10/energie10r10.pdf10
În anul 2009, resursele de energie şi consumul final energetic au înregistrat o
scădere faţă de anul 2008 (-11,3% respectiv, -10,5%).11
Scăderea resurselor de energie s-a datorat, în principal, scăderii importurilor de
energie cu 31,2%.
Consumul final energetic a scăzut în industrie, inclusiv construcţii, cu 27,5%,
rămânând relativ constant în transporturi şi la populaţie.
Resursele de energie disponibile au totalizat, în anul 2009, 43,8 milioane tone
echivalent petrol (tep), în scădere cu 5591 mii tep (-11,3%) faţă de anul precedent, fapt
datorat diminuării importurilor de energie electrică şi purtători de energie cu 31,2%.
Resursele de energie, în structură şi pe principalele sortimente, în anul 2009,
comparativ cu anul 2008
Anul Anul Anul 2009 faţa 2009 2008 de anul 2008
-------------------------------mii tep mii tep mii tep
(±) %
RESURSELE DE ENERGIE - TOTAL 43805 49396 -5591 88,7
din care:
• Producţie de energie primară 28034 28779 -745 97,4
(inclusiv energia recuperată)
• Import 11235 16324 -5089 68,8
• Stoc la începutul anului 4536 4293 +243 105,7
din resursele de energie primară:
- cărbune (exclusiv cocs) 8078 10130 -2052 79,7
- ţiţei 11744 13398 -1654 87,7
- gaze naturale utilizabile 12443 14045 -1602 88,6
- cocs din import 373 520 -147 71,7
- energie hidroelectrică, eoliană
şi nuclearo-electrică 4242 4233 +9 100,2
Producţia de energie primară în anul 2009 de 28,0 milioane tep, deşi în uşoară
scădere faţă de 2008 (-2,6%), a crescut semnificativ ca pondere în totalul resurselor de
energie, ajungând la 64,0%, faţă de nivelul înregistrat anul anterior (58,3%).
11 http://www.insse.ro/cms/files%5Cstatistici%5Ccomunicate%5Ccom_trim%5Cenergie_2009.pdf11
Producţia principalilor purtători de energie primară în anul 2009, comparativ cu
anul 2008
Anul Anul Anul 2009 faţa 2009 2008 de anul 2008
-------------------------------mii tep mii tep mii tep
(±) %
- cărbune (exclusiv cocs) 6477 7011 -534 92,4
• huilă 751 979 -228 76,7
• lignit şi cărbune brun 5726 6032 -306 94,9
- ţiţei 4390 4619 -229 95,0
- gaze naturale utilizabile 8964 8982 -18 99,8
- energie hidroelectrică şi eoliană 1361 1481 -120 91,9
Importul de energie a scăzut în anul 2009 cu 5089 mii tep (-31,2%) faţă de anul
2008, datorită scăderii accentuate a importurilor de cărbuni şi cocs (-60,3%) şi gaze
naturale (-54,8%), care deţin împreună o pondere de 23,4% din totalul importurilor.
Importul principalilor purtători de energie în anul 2009, comparativ cu anul 2008
Anul Anul Anul 2009 faţa 2009 2008 de anul 2008
-------------------------------mii tep mii tep mii tep
(±) %- cărbune + cocs 1013 2550 -1537 39,7
• huilă cocsificabilă 166 1285 -1119 12,9
- ţiţei 6892 8417 -1525 81,9
- gaze naturale utilizabile 1614 3567 -1953 45,2
- produse petroliere 1579 1656 -77 95,4
Consumul final energetic indică o scădere în anul 2009 faţă de anul 2008 (-
10,5%), datorită, în principal, diminuării cu 27,5% a consumurilor înregistrate în
industrie (inclusiv construcţii).
12
Scăderi semnificative s-au înregistrat în industria chimică şi industria metalurgică
(-20,0%, respectiv -37,1%). Consumul final energetic din transporturi şi de la populaţie
s-a păstrat relativ constant, în timp ce consumul din alte ramuri ale economiei a
înregistrat scăderi (-6,2%) faţă de anul 2008.
Utilizarea energiei pe principalele activităţi ale economiei naţionale şi pe
principalele ramuri ale industriei, în anul 2009, comparativ cu anul 2008
Anul Anul Anul Anul 20092009 2008 2009 faţă de 2008
structurămii tep mii tep %
Energie utilizată - total: 38978 45289 100,0 86,1
- consum (inclusiv pierderi) 34328 39658 88,1 86,6
- export (inclusiv buncărajul) 4650 5631 11,9 82,6
Consum final energetic: 22387 25002 100,0 89,5
- Agricultură şi silvicultură 385 293 1,7 131,4
- Industrie (inclusiv construcţii) 6612 9115 29,5 72,5
din aceasta, în:
• metalurgie 1740 2767 7,8 62,9
• substanţe şi produse chimice
Şi farmaceutice, produse din
cauciuc şi mase plastice 2024 2530 9,0 80,0
• industria construcţiilor metalice,
maşinilor şi echipamentelor 478 620 2,1 77,1
• construcţii 410 571 1,8 71,8
- Transporturi 5377 5399 24,0 99,6
- Alte ramuri ale economiei 1976 2106 8,9 93,8
- Populaţie 8037 8089 35,9 99,4
Exportul de energie (inclusiv buncărajul), de 4650 mii tep, a scăzut faţă de anul
2008 cu 17,4%, în cadrul acestuia exporturile de benzine şi motorină reprezentând circa
65%. Consumul intern brut pe locuitor, în anul 2009, a fost de 1599 kg echivalent petrol,
cu 13,3% mai mic decât cel înregistrat în anul 2008.
13
CONCLUZII
Contextul actual al pieţei energetice impune regândirea strategiilor pe termen
mediu şi lung a companiilor care activează în această industrie. Pe de o parte, afacerile
din industria petrolului şi a gazelor au acum oportunitatea de a-şi diversifica produsele
şi de a intra pe noi pieţe; pe de alta parte, există un potenţial enorm, încă neexploatat,
de dezvoltare în zona energiilor alternative şi a combustibililor ecologici, cu atât mai
mult cu cât există posibilităţi semnificative de finanţare prin fondurile europene dedicate
proiectelor din acest domeniu.
In aceste condiţii, şi piaţa de serviciilor de consultanţa va evolua, iar accentul se
va pune din ce în ce mai mult pe calitatea serviciilor oferite. Se vor remarca societăţile
de consultanţă cu experienţă relevantă în sectorul energetic, care ofera soluţii integrate
de business şi care se bucură şi de atuul unei bune cunoaşteri a mediului economic
local.
BIBLIOGRAFIE
• Bălan, Șt.; Mihăilescu, N. Șt. - Istoria științei și tehnicii în România, date cronologice,
Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985
14
• Boncu Constantin M., Contribuții la istoria petrolului românesc, Editura Academiei
Republicii Socialiste România, 1971
• Răduleț Remus și colab. Lexiconul Tehnic Român, Bucureşti: Editura Tehnică, 1957-
1966.
• http://www.evz.ro
• http://www.gandul.info/financiar/
• http://www.insse.ro
• http://www.money.ro
• http://www.wall-street.ro
• http://www.zf.ro
ANEXE
ANEXA 1Tabel 1.Clasificarea cărbunilor în România
15
Clasificarea cărbunilor din România
Clasa Grupa Caracteristici
Turbă (T) -Culoare: galben deschis până la negru.
Structură vegetală fibroasă pronunțată.
Cărbune
brun (B)
Cărbune brun
pământos (BP)
Culoare: brun închis.
Aspect pământos amorf, sfărâmicios, fără structură
vegetală. Se poate bricheta fără liant. Urmă brună.
Cărbune brun
lemnos (BL)
Lignit
Culoare: galben-brun până la negru.
Aspect lemnos. Structură lemnoasă pronunțată.
Exfoliere naturală. Spărtura lemnoasă conține uneori
incluziuni cu aspect pământos sau negru lucios. Urmă
brună.
Cărbune brun mat
(BM)
Culoare: brun negru.
Eventuale urme de structură lemnoasă. Spărtura
complet plană, uneori pământoasă. Urmă brună.
Cărbune brun cu
luciu smolos (BS)
Culoare: negru brun până la negru.
Structură compactă. Spărtură concoidală. Urma brun
închis.
Cărbune
brun huilos
(B/H)
-
Culoare închisă.
Fâșii alternative lucioase, mate. Spărtură plană sau
plan concoidală. Urmă neagră cu nuanță brună.
Huilă (H)Huilă cu flacără
lungă (HL)
Culoare: neagră.
Fâșii alternative lucioase, mate. Spărtură plan
concoidală. Urmă neagră cu nuanță brună.
Huilă de gaz (HG)Stratificarea puțin clară, lucios. Spărtură plană sau
concoidală. Urmă neagră cu nuanță brună.
Huilă grasă (HGr)
Culoare neagră.
Luciu puternic. De cele mai multe ori sfărâmicios și
prăfos. Urmă neagră.
Huilă de cocs
(HC)
Culoare neagră.
Luciu puternic. De cele mai multe ori sfărâmicios și
prăfos. Urmă neagră.
16
Huilă slabă
degresantă (HS)
Culoare neagră.
Luciu puternic. De cele mai multe ori sfărâmicios și
prăfos. Urmă neagră.
Huilă antracitoasă
(HA)
Culoare neagră.
Luciu puternic. De cele mai multe ori sfărâmicios și
prăfos. Urmă neagră.
Antracit (A) -Culoare neagră.
Luciu metalic. De obicei sfărâmicios. Urmă neagră.
Tabel 2. Potenţialul naţional al surselor regenerabile (Evaluare ICEMENERG).
Sursa Potenţialul anual Aplicaţie
Energie solară 60 PJ/an1,2 TWh
Energie termicăEnergie electrică
Energie eoliană 23 TWh Energie electrică
Energie hidro 36 TWh3,6 TWh Energie electrică
Biomasă şi biogaz 318 PJ Energie termicăEnergie electrică
Energie geotermală 7 PJ Energie termică
Figura 1. Harta potenţialului de resurse regenerabile
17
Sursa: MEF
Legenda:
I. Delta Dunării (energie solară);
II. Dobrogea (energie solară şi eoliană);
III. Moldova (câmpie si podiş - microhidro, energie eoliană şi biomasă);
IV. Munţii Carpaţi (IV1 – Carpaţii de Est; IV2 – Carpaţii de Sud; IV3 – Carpaţii de Vest
( biomasă, microhidro);
V. Podişul Transilvaniei (microhidro);
VI. Câmpia de Vest (energie geotermală);
VII. Subcarpaţii(VII1 – Subcarpaţii Getici; VII2 – Subcarpaţii de Curbură; VII3 –
Subcarpaţii Moldovei: biomasă, microhidro);
VIII. Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermală şi solară).
18