RESURSELE ENERGETICE ALE ROMȂNIEI

ŞI POZIŢIA LOR ȊN COMERŢUL PE PIAŢA UE

CUPRINS

CAPITOLUL 1: SCURTĂ PREZENTARE A RESURSELOR ENERGETICE ALE

ROMȂNIEI........................................................................................................................3

1.1. Cărbunele........................................................................................................3

1.2. Petrolul............................................................................................................4

1.3. Gazul natural...................................................................................................4

1.4. Energia............................................................................................................5

CAPITOLUL 2: POZIŢIA ROMȂNIEI ÎN CADRUL COMERŢULUI PE PIAŢA UE............7

2.1. Definirea contextului actual al pieţei energetice europene..............................7

2.2. Sectorul energetic în România........................................................................7

2.3. Resursele şi consumurile energetice în perioada 2008 – 2010....................10

CONCLUZII....................................................................................................................14

BIBILOGRAFIE...............................................................................................................15

ANEXE............................................................................................................................16

CAPITOLUL 1: RESURSELE ENERGETICE ALE ROMȂNIEI

2

Industria energetică a devenit o ramură importantă în cadrul economiei mondiale,

odată cu descoperirea mașinii cu aburi și valorificarea resurselor carbonifere în secolul

al XVIII-lea în țările europene și în secolul al XIX-lea în America de Nord.

Cea de-a doua parte a secolului al XIX-lea, marcată prin descoperirea

posibilităților de obținere a energiei electrice pe baza combustibililor solizi și a

hidroenergiei, precum și prin trecerea la exploatarea industrială a resurselor de petrol, a

constituit un moment deosebit în dezvoltarea energeticii.

Ulterior, realizarea motoarelor cu combustie internă a stimulat o creștere rapidă a

prospecțiunilor și a exploatărilor de petrol, acesta devenind un combustibil tot mai

solicitat pe piața mondială.

Alături de petrol, în secolul nostru s-a trecut și la valorificarea resurselor de gaze

naturale, iar în etapa contemporană se realizează un vast program de utilizare a

energiei nucleare, precum și a altor surse de energie primară. S-a ajuns astfel la

conturarea unei ramuri industriale - energetica - cu un rol deosebit în dezvoltarea de

ansamblu a industriei și a întregii economii mondiale. În ultimele decenii se constată o

evoluție extrem de rapidă a producției de surse de energie primară și de energie

electrică (de exemplu, producția mondială de petrol a crescut de șapte ori, cea de

energie electrică de zece ori, de cărbune aproape de două ori).

România dispune de o gamă diversificată, dar redusă cantitativ, de resurse de

energie primară: ţiţei, gaze naturale, carbune, minereu de uraniu, precum si de un

potential valorificabil de resurse regenerabile important.

1.1. Cărbunele

În ansamblul resurselor de combustibili minerali, cărbunele reprezintă una dintre

sursele cele mai importante sub aspectul rezervelor, producției și a variantelor lui

utilizări. Cărbunele este o rocă sedimentară de culoare brun - neagră cu proprietăți

combustibile formată prin (carbonizare) îmbogățirea în carbon (în condițiile lipsei

oxigenului) a resturilor unor plante din epocile geologice.

În România cărbunii se clasifică conform STAS (vezi ANEXA 1 – Tabel 1.

Clasificarea cărbunilor în România) în: turbă, cărbune brun, cărbune brun huilos, huilă

şi antracit.

Cărbunele se folosește drept combustibil, atât casnic, cât și în producerea de

curent electric produs cu ajutorul turbinelor din termocentrale şi ca materie primă în

3

industria chimică și în metalurgie. O importanță mare o prezintă cocsul care este folosit

drept combustibil în încălzire (înlocuitor al gazelor naturale) și de asemenea ca

reducător al minereurilor feroase în furnale.

România are resurse apreciabile de lignit, exploatabile în bazinul din nordul

Olteniei, care concentrează 90% din rezervele de lignit ale țării, în zona dintre Crișul

Repede și Someș, Rovinari, Schitu Golești, Baraolt ș.a., de huilă situate în bazinele

Petroșani și Banat, și de cărbune brun în bazinele Comănești-Asău și Almaș.

1.2. Petrolul, sau țițeiul, împreună cu cărbunii și gazele naturale fac parte din

zăcămintele de origine biogenă care se găsesc în scoarța pământului. Petrolul, care

este un amestec de hidrocarburi solide și gazoase dizolvate într-un amestec de

hidrocarburi lichide, este un amestec de substanțe lipofile.

Țițeiul era cunoscut în zona țării noastre încă din secolul I î.Hr., de când datează

obiectele descoperite în cadrul cetății dacice de la Poiana: podoabe din smoală întărită

și acoperită cu un strat subțire de argint.1 De altfel, prima rafinărie de petrol din lume a

fost construită în România, în 1856, la periferia orașului Ploiești, în drum spre localitatea

Râfov, pe strada Buna Vestire, nr. 174, de către frații Mehedințeanu.

Instalațiile rafinăriei erau destul de primitive, toate utilajele fiind formate din vase

cilindrice din fier sau fontă, încălzite direct cu foc de lemne. Aceste utilaje au fost

comandate în Germania firmei Moltrecht ce construia cazane pentru fabricarea uleiurilor

din șisturi bituminoase, iar în 1856 începe construcția „fabricii de gaz” din Ploiești.

Distileria de petrol și-a început activitatea când Teodor Mehedințeanu întâmpina

greutăți în aplicarea contractului semnat încă din 1856 pentru iluminarea capitalei cu

„idrocarbură și lampe”2.

Rezervele de petrol însemnate în România sunt situate în Câmpia Română, în

zona subcarpatică dintre Buzău și Dâmbovița, în Piemontul și Subcarpații Getici, în

zona flișului din Moldova și în Câmpia de Vest.

1.3. Gazul natural este un gaz inflamabil care se află sub formă de zăcământ în

straturile din adâncime ale pământului. Compoziția gazului natural constă în cea mai

mare parte în metan, deosebindu-se de acesta prin compoziția chimică. Gazul natural ia

naștere prin procese asemănătoare petrolului cu care este găsit frecvent. Gazul se

formează din organisme microscopice moarte fiind izolat de aerul atmosferic, în

1 Bălan, Șt.; Mihăilescu, N. Șt. - Istoria științei și tehnicii în România, date cronologice, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p. 21.2 Constantin M. Boncu, Contribuții la istoria petrolului românesc, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1971, p 45.

4

prezența unor temperaturi și presiuni ridicate, condiții care au luat naștere prin

sedimentarea pe fundul mărilor fiind acoperite ulterior de straturi impermeabile de

pământ.

Cu o mare putere calorică care variază între 5500 și 12500 kcal/m3, cu

întrebuințări multiple în industrie, aceste hidrocarburi au o largă utilizare în viața

economică modernă. Gazele naturale constituie un combustibil de foarte bună calitate,

înlocuind cărbunii în anumite procese tehnologice, precum și la încălzirea locuințelor.

1.4. Energia

Din punct de vedere științific, energia este o mărime care indică capacitatea unui

sistem fizic de a efectua lucru mecanic când trece printr-o transformare din starea sa

într-o altă stare aleasă ca stare de referință3.

Energia hidroelectrică

Producția de energie hidroelectrică în România este dominată de stat prin

compania Hidroelectrica, evaluată în anul 2007 ca fiind cea mai mare companie de stat,

cu o valoare de 3,5 miliarde Euro4.

Energia nucleară

Sectorul producției de energie nucleară este deținut de Statul Român prin

compania Nuclearelectrica. Aceasta deține Centrala Nucleară de la Cernavodă, care

are o capacitate de 4 reactoare din care doar două sunt instalate, primul din decembrie

1996 și al doilea din septembrie 2007. Statul Român intenționează să construiască alte

două reactoare nucleare, printr-o investiție estimată la circa 4 miliarde de euro5.

Energia termoelectrică

Sectorul deține cea mai mare parte din totalul de producție de energie electrică

din România. În urma restructurărilor succesive, o mare parte din centralele

termoelectrice au fost transferate companiei de stat Termoelectrica cu o putere instalată

de 5.520 MW, restul de centrale funcționând ca societăți distincte, altele fiind transferate

în subordinea Consiliilor Locale. Cele trei complexuri energetice din Oltenia (Turceni,

Rovinari, Craiova) acoperă circa o treime din producția de electricitate a României, fiind,

după Hidroelectrica și Nuclearelectrica, producătorii celei mai ieftine energii din țară.

Energia regenerabilă

Potențialul energetic hidro amenajabil al țării este de 36 TWh / an, din care se

poate valorifica în condiții de eficiență economică aproximativ 30 TWh / an. Conform

3 Răduleț Remus și colab. Lexiconul Tehnic Român, Bucurețti: Editura Tehnică, 1957-1966.4 http://www.zf.ro/articol_150229/topul_celor_mai_valoroase_companii_din_romania.html5 http://www.money.ro/romania-va-avea-pana-in-2030-a-doua-centrala-nucleara_461011.html

5

unei alte evaluări, potențialul hidro al României este de 40 TWh, mult mai mic față de

nivelul european, prin comparație Austria având un potențial hidro de 150 TWh6.Cea

mai mare centrală în cogenerare pe bază de biomasă din România este deținută de de

firma austriacă Holzindustrie Schweighofer și se află la Rădăuți.

Energia solară

Potențialul energetic solar al țării este de 1,2 TWh producție anuală. În octombrie

2009, capacitatea totală instalată de producție a energiei solare era de 0,1 MW7.

Potențialul fermelor solare este foarte mare, însă lipsa legislației și procesul complicat

de obținere a finanțărilor frânează dezvoltarea.

Energia eoliană

România are cel mai ridicat potențial din sud-estul Europei în domeniul energiei

eoliene, sud-estul Dobrogei plasându-se chiar pe locul al doilea la nivelul întregului

continent8. România are un potențial energetic eolian de 3.000 MW, echivalent cu o

producție anuală de aproximativ '23 TWh anual9. Conform altor estimări, potențialul

eolian al României este estimat la 14.000 MW capacitate instalată. Sectorul energiei

eoliene ar putea contribui cu 13 TWh la necesarul național anual în 2020.

Potenţialul teoretic al Surselor Regenerabile de Energie – SRE din România este

prezentat in anexa 1, tabelul 2. Potenţialul utilizabil al acestor surse este mult mai mic,

datorită limitărilor tehnologice, eficienţei economice şi a restricţiilor de mediu. Potrivit

evaluărilor din 2007, potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil al României este de

36.000 GWh/an din care, raportat la situaţia actuală a preţurilor din piaţa de energie se

pot valorifica, în condiţii de eficienţă economică, circa 30.000 GWh/an (potenţial

economic amenajabil).

Harta repartizării potenţialului de resurse regenerabile pe teritoriul României este

prezentată în anexa 1, figura 3 (Harta resurselor regenerabile disponibile pe regiuni).

CAPITOLUL 2: POZIŢIA RESURSELOR ENERGETICE ALE ROMȂNIEI ÎN

COMERŢUL PE PIAŢA UE

6 http://www.wall-street.ro/articol/Companii/66702/Sindicatul-Hidroelectrica-acuza-compania-de-numiri-politice-ale-directorilor.html7 http://www.evz.ro/detalii/stiri/afacerea-panourilor-solare-faliment-pe-linie-870229.html8 http://www.evz.ro/detalii/stiri/dobrogea-pe-locul-doi-in-europa-ca-potential-eolian-838511.html9 http://www.gandul.info/financiar/

6

Problema energiei este de o importanţă vitală, iar siguranţa aprovizionării cu

petrol şi gaze naturale constituie o prioritate absolută pentru orice economie a lumii. Pe

fondul crizei actuale de petrol şi in condiţiile aderarii la Uniunea Europeană, România

trebuie să incurajeze investiţiile atât în surse convenţionale, cât şi in surse

neconvenţionale de energie.

2.1. Definirea contextului actual al pieţei energetice europene

Considerând criza actuala de petrol şi necesitatea de a depinde cât mai puţin de

resursele Rusiei de petrol şi gaze naturale, o prioritate a UE este găsirea unor trasee

alternative de transport ale petrolului caspic spre Europa Occidentală. Rezervele ţărilor

de la Marea Caspica sunt interesante atât pentru UE, care şi-ar putea reduce în acest

fel dependenţa de importurile energetice din Rusia, cât şi pentru alte ţări: China, SUA şi

Coreea de Sud, aceasta din urma intenţionând să cumpere petrol din Rusia sau

Kazahstan pentru a evita zona tensionată a Orientului Mijlociu.

In domeniul aprovizionării cu resurse energetice există o concurenţă acerba între

mai multe propuneri de proiecte de oleoducte sau conducte de gaze naturale care vor

transporta ţiţeiul şi respectiv gazele de la Marea Caspica spre UE, în unele din aceste

proiecte fiind implicată si România: conducta Constanţa - Trieste va avea o capacitate

de 90 milioane tone anual. Ţările implicate sunt: România, Croaţia, Serbia şi

Muntenegru. Italia a devenit membru în comitetul interstatal care supervizează proiectul

de construcţie a conductei care ar putea incepe, cel mai devreme, în 2007.

În ceea ce priveste proiectele de conducte de gaze naturale, o propunere

importantă este proiectul Nabucco în care ţările participante sunt România, Turcia,

Bulgaria, Ungaria şi Austria. Valoarea estimată a proiectului este de circa 4,6 miliarde

euro, acesta putând deveni operaţional din 2011.

În afara de beneficiul de a face parte din această piaţă integrată, România aduce

la masă atât capacităţile sale energetice considerabile, cât şi poziţia sa geopolitică,

crucială pentru viitoarele rute energetice aprovizionând o singură piaţa europeană.

2.2. Sectorul energetic în România

Având în vedere faptul că pe 1 ianuarie 2007, România a intrat în Comunitatea

Europeană şi că guvernul a incercat să alinieze sistemul legislativ românesc la sistemul

legislativ european, liberalizarea sectorului energetic a fost obiectivul cheie pentru o

piaţă energetică liberă şi competitivă.

7

Procesul de privatizare în domeniul energetic românesc a început cu doi ani în

urmă prin tranzacţia în urma căreia statul român a vândut grupului austriac OMV acţiuni

ale Petrom. Valoarea contractului a fost în jur de 1,5 miliarde euro, fiind cea mai mare

înregistrată vreodată în sectorul energetic local. A urmat vânzarea câtorva sucursale ale

Electrica - Electrica Banat şi Electrica Dobrogea - către compania italiană Enel, la

jumatatea anului 2004, pentru suma de 127 milioane de euro. Enel a cumpărat in acest

an şi Electrica Muntenia Sud plătind în jur de 820 milioane de euro pentru 67,5% din

acţiuni.

Principalii distribuitori de gaz - Distrigaz Sud şi Distrigaz Nord - au fost privatizaţi

la jumatatea lui 2005. Prima a fost vânduta către Gaz de France, iar cea ce a doua

către distribuitorul german de gaz E.ON Ruhgas. Diferenţa dintre cele două tranzacţii a

fost destul de mare, Distrigaz Sud având în momentul privatizării datorii de 95 milioane

de euro, în timp ce Distrigaz Nord avea numai 13 milioane de euro.

In timpul procesului de liberalizare, România a ales modelul descentralizat al

pieţei energetice, în care producătorii şi furnizorii sunt liberi să incheie tranzacţii de

vânzare-cumparare a energiei. Acest model este bazat pe dezvoltarea de relaţii

contractuale bilaterale între producători şi furnizori, cu cât mai puţine intervenţii din

partea autorităţilor de reglementare asupra aspectelor concurenţiale ale unei astfel de

relaţii.

Principala consecinţă a liberalizării prevazute a pieţei de energie va fi creşterea

eficienţei jucătorilor datorită creşterii competiţiei. Această competiţie va fi sporită pe

baza accesului liber şi non-discriminant a noilor jucători pe piaţă, iar preţurile se vor

forma ca rezultat unic al mecanismului competitiv.

Câteva din companiile petroliere active pe piaţa din România şi-au anunţat

intenţia de a intra in producţia energetica. Astfel, Rompetrol a anunţat că va incepe

furnizarea de energie electrică după investiţia de aproximativ 40-44 milioane de euro

într-o termocentrală de 110 MW care va acoperi nevoile rafinariei Petromidia şi a

staţiilor Rompetrol. De asemenea, o parte din energie va fi distribuită către sistemul de

electricitate naţional. Proiectul este programat să inceapa anul viitor şi va avea o durată

de 18 luni.

OMV - Petrom va investi 1 miliard de euro în rafinaria Petrobrazi cu scopul de a

tripla producţia de motorină. Producţia va creste de la 4,5 milioane de tone (69% din

capacitate) la 6 milioane de tone (94% din capacitate).

Compania ruseasca Lukoil a anunţat că va investi 73,5 milioane $ pentru a

deveni furnizor de energie prin construirea unei termocentrale la rafinaria Petrotel din

8

Ploiesti. Energia produsă va fi folosită în principal pentru nevoile rafinariei, în timp ce

restul va fi tranzacţionat pe piaţă.

Piaţă locală de energie încă asteaptă procesul de separare în cazul distribuţiei

de electricitate şi gaz, liberalizarea pieţei şi progresul în producţia de energie, care este

destul de în urma din punct de vedere al investiţiilor.

România şi sursele regenerabile de energie

Un alt aspect al sectorului energetic demn de menţionat în contextul aderarii ţării

noastre la EU este necesitatea investiţiilor în domeniul surselor alternative de energie.

Conform politicilor UE de reducere a emisiilor de gaze cu 20%, România trebuie să

incurajeze investiţiile în surse alternative de energie, astfel că ponderea energiei

electrice produse din resurse regenerabile de energie, faţă de consumul naţional brut

de energie electrică sa ajunga la 33% pana in anul 2010.

Obiectivul strategic propus în "Cartea Alba" a Comisiei Europene pentru o

Strategie Comunitară "Energy for the future: renewable sources of energy" constă în

dublarea, până în anul 2010, a aportului surselor regenerabile de energie ale ţărilor

membre ale Uniunii Europene.

Atât experţii europeni, cât si cei români consideră că, pe lângă faptul că acest tip

de energie nu este poluantă şi este, practic, inepuizabilă, pe termen mediu si lung,

costurile sale sunt mult mai reduse, în special în condiţiile în care preţul produselor

petroliere creşte vertiginos. Sursele regenerabile de energie asigură creşterea

siguranţei în alimentarea cu energie şi limitarea importului de resurse energetice, în

condiţiile unei dezvoltări economice durabile şi a protejării mediului inconjurător.

Cea mai sigură sursă de energie este reprezentată de energia solară. Pe

teritoriul ţării noastre, pe o suprafaţă orizontală de 1mp, este posibilă captarea unei

cantităţi anuale de energie cuprinse între 900 şi 1450 kWh, în funcţie de anotimp.

Energia eoliană este mai scumpă decât cea solară. În România, este în

desfaşurare deja un proiect lângă Parcul Industrial Ploieşti. Potenţialul eolian tehnic

amenajabil este estimat la 8 TWh/an.

Rezervele de biomasă sunt în special deşeurile de lemn, deşeurile agricole,

gunoiul menajer şi culturile energetice. Producerea de biomasă reprezintă atât o

resursă de energie regenerabilă, cât şi o oportunitate semnificativă pentru dezvoltarea

rurală. Potenţialul energetic al biomasei este de circa 7.594 mii tep/an, din care 15,5%

este reprezentat de reziduurile din exploatări forestiere şi lemn de foc, 6,4% rumeguş şi

9

alte resturi din lemn, 63,2% deşeuri agricole, 7,2% deşeuri menajere şi 7,7% biogaz. La

aceeaşi categorie trebuie menţionat şi potenţialul pentru producerea biocombustibililor.

4% din necesarul de energie al Uniunii Europeane este asigurat în prezent din

biomasă. La nivelul UE, se estimează crearea a cca. 300.000 de noi locuri de muncă în

mediul rural, prin exploatarea biomasei.

O altă sursă de energie este cea geotermală, care poate fi exploatată în special

în staţiuni. In 1998, a fost deja finalizat programul PHARE UE, la Calimăneşti,

Căciulata, Cozia. România dispune de un potenţial de circa 167 mii tep/an resurse

geotermale de joasă entalpie, din care în prezent se valorifica circa 30 mii tep/an.

2.3. Resursele şi consumurile energetice în perioada 2008 - 2010

În anul 2010, resursele de energie primară au scăzut cu 0,1%, iar cele de

energie electrică au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cu respectiv

3,4%.10 Principalele resurse de energie primară în perioada 1ianuarie - 31 octombrie

2010, au totalizat 28194,5 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 37,1 mii tep

faţă de perioada 1ianuarie -31 octombrie 2009.

Producţia internă a însumat 19160,6 mii tep, în scădere cu 0,4% faţă de aceeaşi

perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 9033,9 mii tep, în creştere cu 0,4%.

În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 49289,7 milioane

KWh, în creştere cu 1612,2 milioane KWh (+3,4%) faţă de perioada corespunzătoare a

anului 2009. Creşterea resursei de energie electrică s-a datorat în principal creşterii

producţiei, cu 1587,2 milioane kWh (+3,4%).

Producţia din termocentrale a fost de 22440,5 milioane KWh în scădere cu

1736,2 milioane KWh (-7,2%). Producţia din hidrocentrale a fost de 16719,4 milioane

KWh în creştere cu 3511,4 milioane kWh (+26,6%), iar cea din centralele nuclearo-

electrice a fost de 9540,9 milioane KWh în scădere cu 188,0 milioane kWh (-1,9%).

Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 41838,3

milioane KWh, cu 4,4% mai mare faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut;

iluminatul public a înregistrat o scădere cu 4,7%, iar consumul populaţiei a crescut cu

2,6%.

Exportul de energie electrică a scăzut cu 538,7 milioane KWh, respectiv cu

20,6%.

10 http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/energie/a10/energie10r10.pdf10

În anul 2009, resursele de energie şi consumul final energetic au înregistrat o

scădere faţă de anul 2008 (-11,3% respectiv, -10,5%).11

Scăderea resurselor de energie s-a datorat, în principal, scăderii importurilor de

energie cu 31,2%.

Consumul final energetic a scăzut în industrie, inclusiv construcţii, cu 27,5%,

rămânând relativ constant în transporturi şi la populaţie.

Resursele de energie disponibile au totalizat, în anul 2009, 43,8 milioane tone

echivalent petrol (tep), în scădere cu 5591 mii tep (-11,3%) faţă de anul precedent, fapt

datorat diminuării importurilor de energie electrică şi purtători de energie cu 31,2%.

Resursele de energie, în structură şi pe principalele sortimente, în anul 2009,

comparativ cu anul 2008

Anul Anul Anul 2009 faţa 2009 2008 de anul 2008

-------------------------------mii tep mii tep mii tep

(±) %

RESURSELE DE ENERGIE - TOTAL 43805 49396 -5591 88,7

din care:

• Producţie de energie primară 28034 28779 -745 97,4

(inclusiv energia recuperată)

• Import 11235 16324 -5089 68,8

• Stoc la începutul anului 4536 4293 +243 105,7

din resursele de energie primară:

- cărbune (exclusiv cocs) 8078 10130 -2052 79,7

- ţiţei 11744 13398 -1654 87,7

- gaze naturale utilizabile 12443 14045 -1602 88,6

- cocs din import 373 520 -147 71,7

- energie hidroelectrică, eoliană

şi nuclearo-electrică 4242 4233 +9 100,2

Producţia de energie primară în anul 2009 de 28,0 milioane tep, deşi în uşoară

scădere faţă de 2008 (-2,6%), a crescut semnificativ ca pondere în totalul resurselor de

energie, ajungând la 64,0%, faţă de nivelul înregistrat anul anterior (58,3%).

11 http://www.insse.ro/cms/files%5Cstatistici%5Ccomunicate%5Ccom_trim%5Cenergie_2009.pdf11

Producţia principalilor purtători de energie primară în anul 2009, comparativ cu

anul 2008

Anul Anul Anul 2009 faţa 2009 2008 de anul 2008

-------------------------------mii tep mii tep mii tep

(±) %

- cărbune (exclusiv cocs) 6477 7011 -534 92,4

• huilă 751 979 -228 76,7

• lignit şi cărbune brun 5726 6032 -306 94,9

- ţiţei 4390 4619 -229 95,0

- gaze naturale utilizabile 8964 8982 -18 99,8

- energie hidroelectrică şi eoliană 1361 1481 -120 91,9

Importul de energie a scăzut în anul 2009 cu 5089 mii tep (-31,2%) faţă de anul

2008, datorită scăderii accentuate a importurilor de cărbuni şi cocs (-60,3%) şi gaze

naturale (-54,8%), care deţin împreună o pondere de 23,4% din totalul importurilor.

Importul principalilor purtători de energie în anul 2009, comparativ cu anul 2008

Anul Anul Anul 2009 faţa 2009 2008 de anul 2008

-------------------------------mii tep mii tep mii tep

(±) %- cărbune + cocs 1013 2550 -1537 39,7

• huilă cocsificabilă 166 1285 -1119 12,9

- ţiţei 6892 8417 -1525 81,9

- gaze naturale utilizabile 1614 3567 -1953 45,2

- produse petroliere 1579 1656 -77 95,4

Consumul final energetic indică o scădere în anul 2009 faţă de anul 2008 (-

10,5%), datorită, în principal, diminuării cu 27,5% a consumurilor înregistrate în

industrie (inclusiv construcţii).

12

Scăderi semnificative s-au înregistrat în industria chimică şi industria metalurgică

(-20,0%, respectiv -37,1%). Consumul final energetic din transporturi şi de la populaţie

s-a păstrat relativ constant, în timp ce consumul din alte ramuri ale economiei a

înregistrat scăderi (-6,2%) faţă de anul 2008.

Utilizarea energiei pe principalele activităţi ale economiei naţionale şi pe

principalele ramuri ale industriei, în anul 2009, comparativ cu anul 2008

Anul Anul Anul Anul 20092009 2008 2009 faţă de 2008

structurămii tep mii tep %

Energie utilizată - total: 38978 45289 100,0 86,1

- consum (inclusiv pierderi) 34328 39658 88,1 86,6

- export (inclusiv buncărajul) 4650 5631 11,9 82,6

Consum final energetic: 22387 25002 100,0 89,5

- Agricultură şi silvicultură 385 293 1,7 131,4

- Industrie (inclusiv construcţii) 6612 9115 29,5 72,5

din aceasta, în:

• metalurgie 1740 2767 7,8 62,9

• substanţe şi produse chimice

Şi farmaceutice, produse din

cauciuc şi mase plastice 2024 2530 9,0 80,0

• industria construcţiilor metalice,

maşinilor şi echipamentelor 478 620 2,1 77,1

• construcţii 410 571 1,8 71,8

- Transporturi 5377 5399 24,0 99,6

- Alte ramuri ale economiei 1976 2106 8,9 93,8

- Populaţie 8037 8089 35,9 99,4

Exportul de energie (inclusiv buncărajul), de 4650 mii tep, a scăzut faţă de anul

2008 cu 17,4%, în cadrul acestuia exporturile de benzine şi motorină reprezentând circa

65%. Consumul intern brut pe locuitor, în anul 2009, a fost de 1599 kg echivalent petrol,

cu 13,3% mai mic decât cel înregistrat în anul 2008.

13

CONCLUZII

Contextul actual al pieţei energetice impune regândirea strategiilor pe termen

mediu şi lung a companiilor care activează în această industrie. Pe de o parte, afacerile

din industria petrolului şi a gazelor au acum oportunitatea de a-şi diversifica produsele

şi de a intra pe noi pieţe; pe de alta parte, există un potenţial enorm, încă neexploatat,

de dezvoltare în zona energiilor alternative şi a combustibililor ecologici, cu atât mai

mult cu cât există posibilităţi semnificative de finanţare prin fondurile europene dedicate

proiectelor din acest domeniu.

In aceste condiţii, şi piaţa de serviciilor de consultanţa va evolua, iar accentul se

va pune din ce în ce mai mult pe calitatea serviciilor oferite. Se vor remarca societăţile

de consultanţă cu experienţă relevantă în sectorul energetic, care ofera soluţii integrate

de business şi care se bucură şi de atuul unei bune cunoaşteri a mediului economic

local.

BIBLIOGRAFIE

• Bălan, Șt.; Mihăilescu, N. Șt. - Istoria științei și tehnicii în România, date cronologice,

Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985

14

• Boncu Constantin M., Contribuții la istoria petrolului românesc, Editura Academiei

Republicii Socialiste România, 1971

• Răduleț Remus și colab. Lexiconul Tehnic Român, Bucureşti: Editura Tehnică, 1957-

1966.

• http://www.evz.ro

• http://www.gandul.info/financiar/

• http://www.insse.ro

• http://www.money.ro

• http://www.wall-street.ro

• http://www.zf.ro

ANEXE

ANEXA 1Tabel 1.Clasificarea cărbunilor în România

15

Clasificarea cărbunilor din România

Clasa Grupa Caracteristici

Turbă (T) -Culoare: galben deschis până la negru.

Structură vegetală fibroasă pronunțată.

Cărbune

brun (B)

Cărbune brun

pământos (BP)

Culoare: brun închis.

Aspect pământos amorf, sfărâmicios, fără structură

vegetală. Se poate bricheta fără liant. Urmă brună.

Cărbune brun

lemnos (BL)

Lignit

Culoare: galben-brun până la negru.

Aspect lemnos. Structură lemnoasă pronunțată.

Exfoliere naturală. Spărtura lemnoasă conține uneori

incluziuni cu aspect pământos sau negru lucios. Urmă

brună.

Cărbune brun mat

(BM)

Culoare: brun negru.

Eventuale urme de structură lemnoasă. Spărtura

complet plană, uneori pământoasă. Urmă brună.

Cărbune brun cu

luciu smolos (BS)

Culoare: negru brun până la negru.

Structură compactă. Spărtură concoidală. Urma brun

închis.

Cărbune

brun huilos

(B/H)

-

Culoare închisă.

Fâșii alternative lucioase, mate. Spărtură plană sau

plan concoidală. Urmă neagră cu nuanță brună.

Huilă (H)Huilă cu flacără

lungă (HL)

Culoare: neagră.

Fâșii alternative lucioase, mate. Spărtură plan

concoidală. Urmă neagră cu nuanță brună.

Huilă de gaz (HG)Stratificarea puțin clară, lucios. Spărtură plană sau

concoidală. Urmă neagră cu nuanță brună.

Huilă grasă (HGr)

Culoare neagră.

Luciu puternic. De cele mai multe ori sfărâmicios și

prăfos. Urmă neagră.

Huilă de cocs

(HC)

Culoare neagră.

Luciu puternic. De cele mai multe ori sfărâmicios și

prăfos. Urmă neagră.

16

Huilă slabă

degresantă (HS)

Culoare neagră.

Luciu puternic. De cele mai multe ori sfărâmicios și

prăfos. Urmă neagră.

Huilă antracitoasă

(HA)

Culoare neagră.

Luciu puternic. De cele mai multe ori sfărâmicios și

prăfos. Urmă neagră.

Antracit (A) -Culoare neagră.

Luciu metalic. De obicei sfărâmicios. Urmă neagră.

Tabel 2. Potenţialul naţional al surselor regenerabile (Evaluare ICEMENERG).

Sursa Potenţialul anual Aplicaţie

Energie solară 60 PJ/an1,2 TWh

Energie termicăEnergie electrică

Energie eoliană 23 TWh Energie electrică

Energie hidro 36 TWh3,6 TWh Energie electrică

Biomasă şi biogaz 318 PJ Energie termicăEnergie electrică

Energie geotermală 7 PJ Energie termică

Figura 1. Harta potenţialului de resurse regenerabile

17

Sursa: MEF

Legenda:

I. Delta Dunării (energie solară);

II. Dobrogea (energie solară şi eoliană);

III. Moldova (câmpie si podiş - microhidro, energie eoliană şi biomasă);

IV. Munţii Carpaţi (IV1 – Carpaţii de Est; IV2 – Carpaţii de Sud; IV3 – Carpaţii de Vest

( biomasă, microhidro);

V. Podişul Transilvaniei (microhidro);

VI. Câmpia de Vest (energie geotermală);

VII. Subcarpaţii(VII1 – Subcarpaţii Getici; VII2 – Subcarpaţii de Curbură; VII3 –

Subcarpaţii Moldovei: biomasă, microhidro);

VIII. Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermală şi solară).

18