MOLDCOOP

Universitatea Cooperatist Comerciala din Moldova

Catedra:Marketing,Comert si Turism

Teza anuala

La disciplina: Organizarea si tehnologia comertului

Tema: Principiile etalarii marfurilor in unitatile de comert

A efectuat :

Studenta grupei 3MKL1321

Volontir Irina

Conducator stiintific

Sitnicenco Viorica

Chisinau-2015

1

Introducere........................................................................................................... 3

Capitolul I.

Etalarea mărfurilor în sala de comerţ.................................................... .....

1.1. Definirea etalării şi argumentarea rolului şi necesităţile etalării mărfurilor în

magazine........................................................................................................... 5

1.2 Etalarea mărfurilor in interiorul magazinului…………………….. …........11

1.3. Elaborarea variantelor de etalare a mărfurilor nealimentare în sala de comerţ a

magazinului...........................................................................................................15

Capitolul II. Caracteristica generală a magazinului „SA Produse

alimentare şi nealimentare”

2.1. Caracteristica generală şi amplasarea unităţii..........................................22

2.2. Caracteristica mobilierului si utilajului comercial din cadrul magazinului ................................................................................................................................ 252.3. Organizarea etalării comparative a mărfurilor alimentare şi nealimentare în

magazin ....................................................................... .......................... ................27

Încheiere.................................................................................................................29

Bibliografie.............................................................................................................31

2

Introducere

Comerţul cu amănuntul include toate activităţile aplicate în vînzarea

produselor ori a serviciilor direct către consumatorul final, pentru a fi folosite de

acestea în scop personal şi nu în interes de afaceri.

Magazinele prin care se derulează comerţul cu amănuntul se prezintă într –o

varietate de forme şi mărimi cum ar fi etalarea mărfurilor care reprezintă un

ansamblu de procedee, reguli de reprezentare a mărfurilor şi subînţelege

procedeele de prezentare şi aranjare a unor tipuri de mărfuri cu ajutorul cărora se

demonstrează calităţile, culoarea, forma fiecărui tip de marfă.

O etalare corespunzătoare contribuie la creşterea volumului de vînzări a

mărfurilor.

Cel mai favorit utilaj pentru expunerea mărfurilor care dau un aspect şi o

culoare plăcută este vitrina. Vitrina fiind locul cel mai eficient de întreţinere a

dialogului dintre comercianţi şi clienţii lui. Etalării îi revine un rol important în

procesul deservirii cumpărătorilor, locul amplasării mărfurilor, consecutivitatea

amplasării asupra deciziilor de cumpărare a mărfurilor.

Scopul prezentării tezei de curs constă în prezentarea tehnologiilor etalării

mărfurilor în unităţile de comerţ cu amănuntul.

Obiectivele expuse în teză pot fi generalizate în felul următor:

- Etalarea mărfurilor în sala de comerţ cu condiţiile de organizare a

eficienţei deservirii cumpărătorilor.

- Structura organizatorică a întreprinderii comerciale S.A Produse

alimentare şi nealimentare.

- Tehnologiile moderne de etalare a mărfurilor în sala de comerţ.

Obiectul de cercetare îl constituie S.A Produse alimentare şi nealimentare.

Teza de curs este compusă din 3 capitole. În primul capitol se expun

aspectele teoretice privind etalarea mărfii în sala de comerţ.

3

În capitolul 2 se efectuează analiza aspectului organizatoric a întreprinderii si

organizarea etalării mărfurilor în baza unităţii comerciale analizate.

Capitolul 3 conţine informaţii noi despre tehnologiile noi şi căile de perfecţionare.

La pregătirea tezei a fost utilizată literatura de specialitate ce vizează comerţul cu amănuntul.

Teza conţine 31 pagini, si au fost utilizate 7 surse bibliografice.

4

Capitolul I.

Etalarea mărfurilor în sala de comerţ.

1.1. Definirea etalării şi argumentarea rolului şi necesităţile etalării

mărfurilor în magazine.

Etalarea mărfurilor, reprezintă un ansamblu de procedee şi reguli de

prezentare a mărfurilor, este o activitate de bază a tehnologiei comerciale. O

etalare corespunzătoare a mărfurilor, respectiv realizarea unei oferte active,

contribuie la creşterea volumului vânzărilor, şi, în final, la sporirea beneficiului

comerciantului.

Etalarea, ca element fundamental al promovării vânzării mărfurilor, printr-o

prezentare deosebit de bine concepută, acţionează asupra consumatorului în mai

multe sensuri :

a) pune în valoare articolul, creând o legătură între publicitatea din presă

sau radio şi locul de vânzare a acestui articol;

b) poate modifica dorinţa de cumpărare a unui client;

c) furnizează anumite informaţii inedite despre utilizarea produsului pe

care-l pune în valoare creând noi nevoi de cumpărare.

Scopul final al etalării constă în:

− atenţionarea clientului despre existenţa produsului;

− atragerea şi oprirea clientului spre informare;

− naşterea unei cereri de impuls;

− materializarea impulsului într-o cumpărare efectivă; clientul ia hotărârea de a

cumpăra, sub impulsul informaţiilor furnizate asupra preţului, calităţii si

modalităţilor de întrebuinţare a produselor oferite.

Etalarea mărfurilor poate fi realizată si prin intermediul vitrinei. Vitrina

reprezintă, în miniatură, mijlocul cel mai eficient de realizare a dialogului dintre

5

comerciant si clienţii săi. Ea se organizează într-un spaţiu special amenajat pentru.

prezentarea mărfurilor. Vitrina este si cel mai direct mod de informare a

cumpărătorului despre varietatea si calitatea mărfurilor existente în magazin.

Etalarea corespunzătoare a mărfurilor în vitrine presupune realizarea

următoarelor cerinţe:

− selecţionarea cu multă grijă a produselor care urmează să fie expuse, evitându-se

prezentarea unui număr prea mare de articole;

− fiecare produs etalat să constituie un punct de atracţie pentru cumpărători;

− etalarea să fie logică, mesajul publicitar uşor de înţeles;

− etalarea pe grupe de utilităţi pentru a le identifica cu uşurinţă;

− etalarea pe orizontală a produselor grele sau cu volum mare, linia orizontală

întrerupând - se prin pauze de decor pentru a evita monotonia;

− etalarea pe verticală asigură observarea tuturor tipodimensiunilor la sortimentele

expuse;

− produsele cu ambalaje care au un aspect publicitar pronunţat se pot etala

ambalate, cu condiţia ca cel puţin unul să fie dezambalat si prezentat în stare de

funcţiune;

− produsele care prezintă accesorii (robotul de bucătărie, aspiratorul etc.) se

etalează împreună cu acestea, dispuse în aşa fel încât să sugereze modul lor de

folosire, iar produsele formate din mai multe subansamble se vor prezenta în stare

asamblată (biciclete, corpuri de iluminat);

− perfecta stare de curăţenie a tuturor produselor etalate si a întregii vitrine.

Modalităţile de realizare tehnică a etalării mărfurilor în vitrine se pot grupa

în trei categorii cum ar fi:

—Etalarea-catalog se caracterizează prin mulţimea articolelor

prezentate, evitând însă impresia de dezordine prin alegerea unui subiect

de decor (o familie de produse sau asocierea unor produse pe modele şi

culori etc.).

—Etalarea-temă constă în realizarea unei vitrine plecând de la o

6

idee conducătoare (tematici de sezon, luna cadourilor, evenimente

cutural-sportive etc.).

—Etalarea documentară are un anumit caracter tehnic, iar ca scop mai

buna cunoaştere a unor produse, cu referire la particularităţile lor

constructive şi de funcţionare, la unele performanţe tehnice şi la modalităţile lor

de folosire. Acest mod de prezentare se foloseşte cu prioritate la aparatele

electrocasnice şi electronice (prezentarea unei maşini de spălat vase sau a unei

maşini de spălat rufe, însoţite de un desen cu schema automatismelor şi cu

afişarea caracteristicilor tehnice).

În funcţie de grupa de mărfuri şi de nivelul vitrinelor care la rîndul lor

se împart în general specializate, strict specializate şi simple. Tehnica de

realizare a etalării prezintă particularităţi deosebite. Exemplificarea se face

cu referire la unele mărfuri alimentare, textile, învăţăminte etc. Etalarea în

vitrine a încălţăminte se face fie în vitrine strict specializate, fie în cele

generale ca articole complementare pentru confecţii. Gruparea se face

destinaţia de utilizare, pe categoriile de cumpărători şi în cadrul acestora pe

diferite modele şi culori astfel încît să se obţină o informare rapidă asupra

sortimentelor existente în magazin precum şi posibilitatea diferenţierilor

modelelor.

Etalarea în vitrine a jucăriilor se va face sugerând abundenţă şi

varietate. Abundenţa de produse se va realiza prin ridicarea expunerii pe

vertical.

Elementele de ambianţă şi decor trebuie să fie axate pe teme specifice

sezonului sau companii publicitare. Jucăriile se pot prezenta ambalate,

dezambalate sau după caz montate.

Etalarea în vitrine a aparatelor electrocasnice se face pe grupe de produse:

radioreceptoare, televizoare în toate variantele de modele şi culori, şi

finisaje.

7

Se cunoaşte că diferitele niveluri ale mobilierului comercial nu au aceeaşi

„valoare”.

Există trei niveluri principale pe care pot fi etalate mărfurile:

− nivelul la sol (1);

− nivelul din dreptul ochilor (2);

− nivelul de sus (3).

Cercetările au evidenţiat că nivelul (2) este cel mai rentabil, nivelul (3) are o

rentabilitate medie, iar nivelul (1) are potenţialul de vânzare cel mai slab. Este

indicat ca pe nivelul (1) să se localizeze: articolele de cerere curentă (aşa-numitele

produse de „apel”), produsele voluminoase, produsele al căror înscris pe ambalaj

are o lizibilitate verticală. La nivelul (2) se amplasează produsele cu vânzare

rapidă, iar la nivelul (3) vor fi localizate articolele cu desfacere lentă.

Studiile arată că urcarea unui produs pe un raft de la nivelul mâinilor, la

nivelul ochilor a sporit vânzările cu 60%, în timp ce aceeaşi mişcare în sens invers

a diminuat vânzările cu 30%. Aceste diferenţe nu pot fi ignorate. Pentru utilizarea

intensivă a suprafeţelor de vânzare se va folosi întreaga capacitate de expunere a

rafturilor si gondolelor, practicându-se două sisteme cunoscute:

− prezentarea orizontală a mărfurilor, care constă în a acorda un nivel întreg de

etalare a unei familii de produse;

− prezentarea verticală, care constă în etalarea aceleiaşi categorii de articole pe

toate nivelurile mobilierului.

Prezentarea orizontală permite să se etaleze articolele în ordinea crescătoare

a preţurilor de vânzare, în raport cu sensul circulaţiei clienţilor; clienţii iau

cunoştinţă dintr-o singură privire de întreaga familie de produse; ei pot să

efectueze fără dificultate comparaţii între mărci, în funcţie de preţuri.

Prezentarea verticală este mult mai frecvent utilizată, din mai multe raţiuni:

− frânează deplasarea clienţilor, aceştia fiind obligaţi să parcurgă vizual toată

înălţimea mobilierului de vânzare pentru a găsi produsul dorit. Datorită acestui

8

lucru, anumite produse, a căror cumpărare nu era prevăzută, sunt reperate

favorizându-se astfel cumpărăturile de impuls;

− permite prezentarea produselor din aceeaşi familie ţinând seama de gradul lor de

rentabilitate; de pildă, se amplasează la nivelul ochilor articolele cu o vânzare

relativ lentă, în timp ce pe nivelele inferioare se vor plasa produsele de „apel” pe

care clienţii le caută.

Un rol important în realizarea etalării produselor îl deţin capetele de

gondolă. Acestea trebuie să fie utilizate întotdeauna în promovarea anumitor

produse. Se consideră importantă schimbarea lor la 10-15 zile, pentru a menţine

impactul promoţional. Dacă organizarea interioară a unui magazin nu se poate

schimba la intervale atât de reduse, capetele de gondolă au această capacitate,

deoarece ele sunt mijloace care pot sublinia reînnoirea, varietatea, ambianţa

comercială.

Echipamentul comercial îndeplineşte un rol important în activitatea unui

magazin, contribuind la folosirea optimă a suprafeţei de vânzare, la etalarea unei

cantităţi cât mai mari de mărfuri si la crearea condiţiilor favorabile de muncă

pentru vânzători.

Raportat la cerinţele comerţului modern, se apreciază că durata de viaţă a

echipamentului comercial variază între 5 si 10 ani, depinzând de calitatea

materialului si de frecvenţa consumatorilor în magazin. Deteriorarea constituie

primul criteriu de înlocuire a echipamentului unui magazin. Al doilea criteriu

vizează funcţionalitatea echipamentului. Este vorba de aşa-zisa " uzură morală",

sub impactul căreia diferitele tipuri de mobilier si utilaj nu mai corespund unei

comercializări optime a mărfurilor si nici normelor de rentabilitate si productivitate

ale magazinului. Un exemplu în acest sens îl constituie casele de marcat, care

trebuie înlocuite nu numai datorită uzurii fizice, ci si faptului că nu corespund

cerinţelor unei gestiuni moderne. Pe plan mondial, se apelează din ce în ce mai

frecvent la aparatura electronica, capabilă să înregistreze operaţiunile comerciale

si, concomitent, să codifice informaţiile pe benzi magnetice în vederea prelucrării

ulterioare.9

Un efect secundar în activitatea magazinelor îl constituie sustragerea de

mărfuri de către unii cumpărători. Aceasta se datorează complexităţii activităţii

unităţilor cu mari suprafeţe comerciale si practicării unei forme de vânzare în

cadrul căreia clientul intră în contact direct cu marfa si anume, autoservirea.

În practica comercială, sustragerile de mărfuri sunt cunoscute sub denumirea de

„risc comercial”. Metoda cel mai frecvent utilizată în acţiunea de prevenire a

sustragerilor constă în supravegherea specială a anumitor zone ale sălii de

vânzare si a anumitor mărfuri, considerate ca „vulnerabile”. Unele firme

comerciale mari din Occident dispun chiar de echipe special calificate pentru a

acţiona, în mod eficient, împotriva persoanelor care intenţionează să sustragă

mărfuri din magazinele cu autoservire. Literatura de specialitate menţionează si

alte măsuri ca: preambalarea mărfurilor (în special a articolelor mărunte) si

utilizarea unor ambalaje purtând însemnele distinctive ale unităţii; prevenirea

psihologică (un panou vizibil pentru toţi cei care intră în magazin anunţă că

mărfurile sunt apărate cu ajutorul mijloacelor electronice).

În concluzie, un spaţiu de vânzare bine organizat poate fi comparat cu o

stradă comercială în interiorul magazinului. Astfel, raioanele sunt amplasate în

calea cumpărătorului la fel ca magazinele pe o stradă comercială, dar, spre

deosebire de aceasta, „strada” interioară trebuie organizată în aşa fel încât să

permită o localizare si o legătură optimă între diferitele grupe de produse, precum

şi posibilitatea de control al fluxului clienţilor si al mărfurilor.

Pentru realizarea unei etalări estetice se pot combina mai multe elemente

care să obţină efecte cît mai plăcute cum ar fi:

Culoarea. Etalarea fiind o compoziţie vizuală foloseşte culoarea ca un

mijloc deosebit de eficace. Se folosesc atât culorile calde (roşu, portocaliu)

care „vin" mai în faţă, dar şi culorile reci (albastru, verde) care se „duc" spre

fundalul vitrinei. Se poate folosi şi numai o singură culoare care creează un

şoc psihologic interesant, dar realizarea este mai dificilă.

10

Deoarece cristalinul ochiului uman este galben, se recomandă evitarea

folosirii acestei culori în vitrine, pentru a nu da loc la unele anomalii de

percepţie.

Decorul. Evidenţierea unei mărfi poate declanşa trecătorului emoţii capabile

să-i fixeze interesul. Decorul, prin modul de prezentare al produselor etalate,

are un rol activ. Acest efect specific, obţinut prin diferite combinaţii, pe o

anumită tematică, creează ambianţa necesară şi dirijează privirea către

articolele etalate. Culoarea materialelor folosite pentru obţinerea decorului

trebuie echilibrată cu cea a produselor etalate, ţinând seama că marfa

este cea care trebuie pusă în valoare.

Spaţiul. Etalarea se realizează nu pe un singur plan, ci în spaţiul întregii

vitrine. În acest sens dispunerea produselor trebuie să se facă astfel încât să

asigure cea mai bună vizibilitate, în acest scop, în aranjarea materialului

expus se utilizează diferite forme de linii :

— linia verticală, care subliniază forţa şi soliditatea ;

—linia orizontală, sinonimă cu odihna, calmul şi liniştea ;

—linia oblică, care antrenează mişcarea, viaţa, mobilitatea ;

—linia frântă, simbol al dinamismului;

—linia curbă, simbol al eleganţei, rafinamentului, nobleţei.

Utilizarea spaţiului se face prin forme simple, neîncărcate, cu eleganţă şi

eficienţă.

Lumina. Culorile, materialele utilizate sunt bine puse în evidenţă de o

lumină bine aleasă, care să nu stânjenească privirea celor interesaţi. Felul

mărfurilor prezentate impun diferite grade de iluminare, ca de exemplu, în

vitrinele în care se expun mărfuri de culoare închisă şi fără luciu (articole

textile), este necesară o lumină mai puternică, în timp ce obiectele cu feţe

lucioase şi viu colorate (bijuterii, articole de parfumerie) nu trebuie

iluminate atât de puternic. Toate inscripţiile din vitrină trebuie să fie în aşa

fel iluminate, încât să poată fi citite cu uşurinţă

11

1.2 Etalarea mărfurilor in interiorul magazinului

De la spaţiul restrâns al vitrinei, etalarea mărfurilor se extinde Ia nivelul

întregului magazin. Din acest motiv, interiorul magazinului reprezintă nu

numai prelungirea acţiunii elementelor exterioare, dar şi informarea

cumpărătorilor într-o atmosferă de destindere, de servire şi încredere,

care să contribuie la formarea deciziei de cumpărare.

Ciiterii - cadru privind tehnica etalării mărfurilor în interiorul

magazinului. Amplasarea şi etalarea raţională a mărfurilor în sala de

vânzare urmăreşte să asigure :

—o varietate cât mai mare şi o abundenţă de mărfuri, şi nu

evidenţierea unei anumite categorii de mărfuri ;

—un flux raţional şi o circulaţie activă a clienţilor, care să permită

acestora cuprinderea întregii suprafeţe a magazinului şi contactul direct

cu marfa.

Alte cerinţe care trebuie avute în vedere la realizarea tehnică a expunerii

mărfurilor în interiorul magazinului, se referă la următoarele:

- pentru mărfurile care necesită o informare suplimentară cu privire

la partea tehnică şi performanţe este necesar ca acestea să fie prezentate prin

panouri, afişe, etichete, în care să se evidenţieze caracteristicile şi parametrii

tehnico-funcţionali ;

- pentru mărfurile ce necesită o prezentare directă se vor amenaja

spaţii speciale pentru demonstraţii (aparate electrocasnice şi electronice) ;

- articolele din cadrul unei grupe de mărfuri trebuie să se expună

împreună, pentru a da posibilitatea clientului de a găsi la un loc mărfurile

înrudite ;

- articolele ce urmează a fi vândute cu prioritate se vor etala în

locurile frontale;

- în colturile sălii de vânzare pot fi expuse mărfuri de cerere zil -

nică pentru a face şi aceste puncte atractive ;12

- pentru unele produse, cum sunt cele electrocasnice şi electronice,

expunerea este indicat să se facă şi în starea lor de funcţionare ;

- amplasarea şi expunerea mărfurilor în raport cu aşa-zisul com

plex de consum : după vârstă şi sex (totul pentru tineret, totul pentru

sugari etc.), după modul de viaţă (totul pentru menaj), după evenimente

şi sărbători (cadouri, jucării) ;

- în expunerea mărfurilor o atenţie deosebită se va acorda respectării

regulilor de asociere a culorilor, astfel în cadrul unor grupe de mărfuri

(confecţii, tricotaje) expunerea se face pe mărimi, în cadrul acestora

pe modele, iar în cadrul fiecărui model pe nuanţe coloristice.

La etalarea mărfurilor în interiorul magazinului trebuie să se scoată

în evidenţă abundenţa de produse ca fiind principalul punct de atracţie a

consumatorilor. Dar această abundenţă nu trebuie să dea dovadă de

îngrămădeală sau dezordine, dimpotrivă vor mărfurile vor fi expuse într-un

anumit fel, cât mai estetic, în funcţie de caracteristicile lor merceologice,

proprietăţile fizico-chimice, mod de ambalare, culoare, formă şi dimensiuni

etc.

Modalităţile de etalare a mărfurilor în vitrine sunt următoarele:

- Modelul în trepte – este cel mai cunoscut şi mai flexibil model utilizat

pentru expunerea mărfurilor în vitrine. Aceasta se face cu ajutorul

platformelor sau altor suporturi de formă circulară, ovală, pătrată, poate fi

din sticlă, lemn, plastic sau alte forme şi materiale.

- Modelul în evantai se foloseşte în scopul atragerii atenţiei asupra unui

produs principal scos în evidenţă, acest tip de expunere poate fi realizat atît

pe orizontală cît şi pe verticală.

- Modelul piramidă dispune de cea mai mare lărgime la bază şi se

îngustează pe măsură ce se înaintează către vârful acesteia. Un avantaj este

că se poate folosi pentru expunerea unei cantităţi mari de produse într – un

13

spaţiu restrâns, ea prezintă un profit tridimensional, are un aspect plăcut şi

tot în acelaşi timp conferă o imagine de soliditate.

- Modelul zig- zag combină elemente de la model în trepte şi de cel

piramidale care reprezintă un aranjament asimetric cu echilibru informal,

fiecare model se suprapune sau se află în uşoară translaţie faţă de celelalte.

Se poate spune că vitrinele împlinesc rolul esenţial în contextul vînzării actuale,

aceasta fiind un punct de atracţie indispensabil, proiectat şi amenajat astfel încît să

intre în relaţii cu clienţii care sunt mai puţin hotărîţi să cumpere sau să viziteze

aceste magazine.

Expunerea mărfurilor în interiorul magazinului are în vedere aspectele:

stabilirea criteriilor de etalare şi respectarea principiilor de bază. Un criteriu a

modului de prezentare a mărfurilor în magazin este aspectul estetic al raionului.

Este foarte mult apreciată buna localizare a mărfurilor privită ca un tablou sau o

construcţie arhitecturală. Cu alte cuvinte pe mobilier trebuie să se găsească forme,

culori, abundenţă care pun în valoare mărfurile expuse.

Activitatea de localizare a mărfurilor pe mobilier se realizează în 2 etape:

- Determinarea suprafeţei de etalare pentru fiecare articol;

- Elaborarea planului de aranjare sortimentală.

Determinarea suprafeţei de etalare pentru fiecare articol trebuie să aibă în

vedere 2 elemente de bază:

a) cantitatea mărfurilor expuse să corespundă desfacerilor medii zilnice, fără a

se apela la o eventuală completare a stocului din sala de vînzare.

b) Suprafaţa destinată unui articol să fie calculat în funcţie de dimensiunile

ambalajului.

În aprecierea suprafeţei de etalare pe rafturi sau gondole este indicat să se ţină

seama de:

- Cerinţele cantitative;

14

- Cerinţele calitative vîzînd o etalare cît mai frontală atît pe orizontală

cît şi verticală.

În acest scop se pot utiliza o serie de metode pentru stabilirea riguroasă a

suprafeţei de expunere a fiecărui articol oferit spre vînzare. Una din metode care

au la bază următoare elemente de calcul este:

- Vînzarea medie zilnică în unităţile naturale sau valorice, acest indicator

include toţi factorii ce acţionează asupra vînzărilor;

- Frecvenţa de aprovizionare a sălii de vînzare respectiv numărul de

aprovizionări în timpul de lucru al magazinului.

O altă metodă este determinarea spaţiului de raft.

- Ponderea vânzărilor grupei respective de mărfuri în vânzările totale ale

magazinului;

- Mărimea corectă a ambalajului;

- Adâncimea permisă de raft;

- Numărul de rotaţii a mărfurilor vândute.

Elaborarea planului de aranjare în sortiment.

Înainte de a trece la etapa expunerii mărfurilor pe mobilierul de prezentare din sala

de comerţ se impune ca o ultimă etapă de cercetare - elaborarea planului de

aranjare în sortiment care are ca scop asigurarea utilizării raţionale a suprafeţei de

expunere . La elaborarea planului de aranjare în sortiment se are în vedere principii

cum ar fi aranjarea mărfurilor în cadrul fiecărui raion care trebuie să aibă la bază

cunoaşterea asortimentului.

1.3. Elaborarea variantelor de etalare a mărfurilor nealimentare în sala de

comerţ a magazinului.

Expunerea principalelor grupe de mărfuri alimentare şi nealimentare.

Băuturile :

15

- datorită ambalajului din sticlă, băuturile se pretează foarte bine la

etalarea pe verticală, ţinând seama că sticlele de vin se pot aşeza şi oblic;

- se expun în rafturi grupate astfel : şi băuturile alcoolice nedistilate,

vinurile : vinuri de masă, de regiune, superioare, speciale ; băuturile

alcoolice nedistilate, rachiurile naturale şi cele industriale : simple, aromate

şi lichioruri; băuturile nealcoolice : ape minerale, siropuri, sucuri şi băuturi

răcoritoare ;

- se folosesc elemente de decor, inspirate din activităţile viticole;

„locul de expunere va fi marcat de un indicator, iar fiecare grupă sortimentală

va fi însoţită de o etichetă de preţ cu denumirea produsului ;

- în raionul apelor minerale vor fi panouri cu texte evidenţiind

provenienţa, compoziţia chimică şi efectul terapeutic ;

- se vor organaniza şi expuneri sub formă de expoziţie, însoţită de

elemente de prezentare ajutătoare: embleme ale producătorilor, mulaje de

struguri, obiecte de artizanat (butoaie, ploscă, teasc, ştergare şi ce ramică

populară).

Produse zaharoase:

- datorită unei mari varietăţi de produse prezentate în ambalaje de

mărimi, forme şi culori diferite, expunerea acestora se va face în ambalaj

sau în vrac, avându-se în vedere gruparea pe sortimente (produse de

caramelaj, drajeuri, caramele, jeleuri, produse de ciocolată), forme,

dimensiuni şi culori;

- dulciurile fiind preferate mai ales de copii, raionul specializat va

oferi o ambianţă plăcută, veselă, cu elemente de decor pline de fantezie ;

- pentru prezentarea estetică şi atractivă se valorifică decorul

artistic al articolelor preambalate în cutii, casete sau a tabletelor de

ciocolată;

16

- realizarea unei etalări artistice se va face prin folosirea unor

compoziţii de linii spirale, linii frânte sau zig-zag în planuri şi la înălţimi

diferite ;

- se amplasează în prim-plan produsele de dimensiuni mai mici

(bomboane, drajeuri, caramele) expuse în vrac, în borcane, coşuri, cutii

decorative, volume transparente realizate din plăci de sticlă sau de material

plastic ;

- un număr de anumite cutii, cum sunt ceie de bomboane de cio

colată sau de jeleuri se expun cu capacul desfăcut ;

- produsele preambalate se pot etala şi sub formă de pachete cu

cadouri;

- decorul va fi subordonat tematicii de sezon (elemente florale^

simboluri din sărbătorile de iarnă etc.).

• Conservele :

- sunt expuse pe grupe comerciale de consum ; de legume, de

fructe, de carne, de peşte, pentru copii şi consum dietetic ;

- în cadrul acestor grupe conservele se aşază pe sortimente , astfel :

conservele din legume : în saramură, în bulion, în ulei şi în oţet;

conservele din fructe : compoturi, creme, gemuri şi dulceţuri; conservele

din carne : în suc propriu, mixte, pateuri; conservele din

peşte : în ulei, în sos tomat, cu legume, în suc propriu ;

- expunerea se face pe verticală cu evidenţierea sortimentului pe

orizontală ;

- locul de etalare va fi marcat cu indicatoare de grupă ;

- se vor folosi elemente de reclamă comercială cu trimiteri la firma

producătoare, cu sublinierea valorii nutritive ;

- prin etichete executate estetic şi vizibil va fi menţionat preţul

conservelor ;

17

- conservele de dimensiuni mai mici se expun în vrac, coşuri,

cărucioare;

- conservele pentru copii şi cele dietetice se expun în raioane

speciale sau locuri distincte, amplasându-se panouri cu texte privind modul

de folosire sau eventuale prescripţii medicale, iar la cele pentru copii

agrementarea se face cu elemente decorative publicitare adecvate (per

sonaje din basme, animale, elemente figurative etc.).

Observaţie. Celelalte grupe de produse alimentare nu presupun condiţii de

expunere deosebite de cele menţionate mai sus, cu excepţia celor uşor

perisabile (produse lactate, carnea, preparatele din carne, peşte etc.) ce se

vor expune în vitrine frigorifice.

Ţesăturile :

- expunerea baloturilor de ţesături se face pe rafturi,

grupându-se astfel : în funcţie de materia primă : bumbac şi tip bumbac,

lână şi tip lână, mătase şi tip mătase, in şi tip in;

după destinaţie, pentru : costume, rochii, pardesie, paltoane, căptuşeli

etc. ;

În cadrul acestor grupe ţesăturile se aranjează pe culori, cele de culoare

mai deschisă fiind expuse pe poliţele superioare, pentru a se evita murdărirea

lor ;

- metrajele se expun rulate pe faţă, pe mese, pe tamburi special

confecţionaţi din material plastic, având o formă plată şi cu marginea

colorată adecvat ţesăturii;

- bucăţile se aşează pe rafturi sau mese aranjate oblic, astfel încât

la intrarea în magazin să se vadă latura deschisă a acestora, iar la ieşirea

cumpărătorilor să se vadă capetele rulate pe tamburi ;

18

- baloturile groase de stofă (stofe pentru palton, pardesiu) pot fi

aşezate în poziţie verticală pe podiumuri, desfăcându-se capetele pentru

observarea grosimii;

- ţesăturile din mătase şi tip mătase, rulate pe suluri, se expun de

regulă pe poliţe înclinate, prevăzute cu opritor ;

- ţesăturile cu imprimeuri mari, care nu pot fi bine văzute de cum

părători în bucăţile rulate pe tamburi se vor expune sub formă de eşan

tioane în metraj, agăţate în suporţi speciali, în consolă;

- cupoanele de lungimi mici, care de asemenea, nu pot fi văzute

bine în rafturi, ele formând doar dungi înguste, se vor prezenta pe panouri

speciale în formă de amfiteatru ;

în dreptul unui stâlp central al sălii de vânzare sau în alt loc uşor

accesibil, pe podium se vor expune ţesături într-o etalare mai liberă,

- cu o etichetă de prezentare care să cuprindă denumirea, preţul,

dimen

siunile dar şi caracteristicile de calitate ;

- într-un loc separat se pot expune cupoanele de mărimi corespun

zătoare unor confecţii (fuste, bluze etc.) cu indicaţiile de lungime, preţ

pe metru, preţ pe total bucată şi cu tiparele după care se poate croi

materialul (în acest fel se impulsionează cumpărarea).

• Confecţiile:

- în comerţul cu confecţii, mai mult decât la alte grupe de mărfuri,

este necesar să se expună întregul sortiment în sala de vânzare

- confecţiile se etalează separat pentru bărbaţi, femei şi copii;

- expunerea se face pe articole (costume, sacouri, rochii, pantaloni,

fuste, halate, veste, jachete, compleuri etc,), iar în cadrul acestora pe

mărimi, modele şi culori;

- costumele, sacourile, paltoanele, pardesiile şi alte articole de acest

gen, se expun pe umeraşe aşezate în ştendere.19

Articole din sticlă, porţelan şi faianţă

- Se expun in rafturi si gondole cu fundalul din geam translucid pentru a permite

penetrarea luminii in profunzimea mibilierului, grupate astfel

Articdole din sticla comuna

Articole din sticla cristal,

Articole ceramice din portelan si faianta:

1 articole de menaj sub forma de servicii si in pise detasate; articole decorative,

2 dezambalate, cu exceptia celor cu ambalaj publicitar care sunt partial

dezambalate, insotite de etichete de pret;

Articole decorative se expun cumult rafinament, echilibru de culoare si pe

anumite teme ; la capetele gandolelor, pe podiumuri, se, prezinta articolele de

cerere curenta in cantitati mari cum ar fi: farfuriile, bilurile, platourile.

Se realizeaza si expozitii interioare cu mese aranjate pentru meniuri

se expun, intr-un mod logic, intre ansamblul de produse in asociere cu tacamuri,

articole textie: fete de masa, servetele si vase cu flori, mulaj de fructe,creandu-se

un cadru scenagrafic autentic

Articole cosmetice :

–se expun în cadrul raionului, printr-o etalare directă, vizibilă pentru

cumpărător, cu posibilitatea citirii unor indicaţii de utilizare;

–se expun:

pe tipuri de produse:

de igienă

cosmetice

de parfumerie

pe activităţi complexe, referitoare la o anumită parte a corpului:

toate produsele pentru fardare,

20

toate produsele pentru îngrijirea mâinilor şi unghiilor;pe mărci de

produse şi fabrici producătoare;

Expunerea se realizează în funcţie de modul de prezentare şi ambalare a

produselor, cu o grupare după criterii coloristice sau după asocierea lor în folosire,

asigurându-se o etalare pe verticală, pentru a sesiza mai uşor sortimentele; în

cadrul raionului se folosesc indicatoare de sortimente cu texte şi simboluri grafice;

Pentru expunerea produselor cosmetice cu o gamă sortimentală deosebit de

bogată: rujuri, vopsele de păr, lacuri fixative, se va folosi un mobilier comercial

sub formă de panou, asigurându-se expunerea întregului sortiment coloristic,

uşurând cumpărătorului alegerea;

La unele grupe de produse expuse în ambalaje proprii se va evidenţia câte unul

sau mai multe exemplare dezambalate, aşezate în parte frontală a mobilierului.

Bijuteriile, gablonţurile si ceasurile

Se etaleaza pe verticala : in contraste de culori, in armonie de culori, pe

suporti : din plastic transparent, din sarma nechelata, sub forma de console,grila.

Se expun pe “mobilier”din lemn lustruit, cristal, metal nichel in conbinatie textile

colorate intens: mov, verde inchis grena.

Colierele, lantisoarele, margelele se etalează pe verticala

Productia din chihlimbar, sticla, pietre semipreţioase - vor forma o grupa

distincta: ceasurile de mână se vor etala in toate - vitrine pe modele, mărci,

dimensiuni. Ceasuri de masa - in rafturi deschise cu fundalul oglinda, panourile

verticale vor fi imbracate in materiale de calitate in culoricontrastante cu produsele

în mobilier cu forme curbe, raioncu planinsular - produsele pot fi privite din mai

multe unghiuri.

21

Capitolul II Caracteristica generală a magazinului Produse

alimentare şi nealimentare

2.1. Caracteristica generală şi amplasarea unităţii.

Societatea pe acţiuni «Produse alimentare şi nealimentare » este fondată în

conformitate cu privire la privatizarea ”Legea cu privire la Programul de stat de

privatizare pentru anii 1995-1996, Legea cu privire la antreprinoriat şi

întreprinderi, Legea privind societăţile pe acţiune ,alte acte le legislative ale

Republicii Moldova şi Declaraţiei de societate din 16 noiembrie 1995.

Societatea este înfiinţată pe calea reorganizării întreprinderii de stat,

Magazinul ” din Chişinău, certificat de înregistrare de stat nr 1003600131102 din

16 decembrie 2003 .

Societatea s-a înfiinţat pe o perioada nedefinită. Societatea dispune de

independenţă juridică ,comercială, financiară şi oganizaţională, are denumire,

bilanţ independent, conturi în bănci, sigiliu, ştampile cu antet, marcă comercială

înregistrată.

Sediu societăţii: MD 2001 Republica Moldova raionul

22

Magazinul Produse alimentare şi nealimentare este un complex comercial

modern, care include mărfuri industriale şi alimentare, care sunt aranjate compact

şi comod pentru cumpărători.

Sălile de comerţ sunt utilate cu utilaj comercial modern, sunt instalate

aparate de casă cu memorie fiscală. Mărfurile sunt aranjate pe stelaje conform

destinaţiei lor : mărfuri de parfumerie şi cosmetică, galanterie, veselă; mărfuri

totul pentru casă; mărfuri pentru copii şi femei; îmbrăcăminte pentru femei,

galanterie textilă, ţesături; mărfuri pentru bărbaţi, mărfuri alimentare : produse de

panificaţie, lactate, carene, ouă şi produse din carne, peşte şi produse din peşte,

crupe, conserve, produse zaharoase.

Actualmente magazinul este o întreprindere comercială de mari proporţii,

ce utilizează toate mărfurile produse de industria Moldovei.

Procesul de comercializare şi prestarea serviciilor au loc pe un teritoriu unic

– în sediul clădirii cu 2 etaje, construită după un proiect individual, cu suprafaţa

totală de 300 m.p.

Suprafaţa comercială utilă a magazinului se poate diviza în următoarele

încăperi:

Sala de vânzare, în cadrul căreia are loc procesul de vânzare a

mărfurile;

Spaţiul pentru rezerva de mărfuri, destinat păstrării de stocuri;

Spaţii auxiliare.

Sortimentul mărfurilor permanent se înnoieşte luând în consideraţie cerinţele

modei şi necesităţile cumpărătorilor. Permanent se demonstrează colecţii noi de

mărfuri, care se produc de industria Republicii.

Piaţa de desfacere constituie locuitorii oraşului Chişinău şi Republicii

Moldova.

Personalul unităţilor de comerţ se divizează în următoarele categorii:

1. personalul administrativ la care se atribuie directorul, administratorul,

şefii de departament, secţii.

2. personal executiv – vânzători, consultanţi, agenţi de vânzări.23

3. personal auxiliar – ambalatorii, hamalii, personalul tehnic.

Personalul comercial al magazinului se încadrează prin încheerea unor

contracte de răspundere materială individuale.

Directorul îndeplineşte următoarele funcţii:

- organizează activitatea întregii unităţi comerciale, ţine evidenţa

contabilă şi a lucrărilor de secretariat, angajează lucrătorii şi daca

este nevoie îi eliberează din funcţie.

- Încheie contracte cu diverşi furnizori.

- Întocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă adunării.

- Organizează executarea hotărârilor adunării.

- Soluţionează alte probleme privind activitatea societăţii, cu excepţia

celor ce ţin nemijlocit de competenţa adunării.

Nivelul doi – sectiile din subordonarea nivelului intii. Acest nivel se refera la

activitatea indeplinita de cele trei setii al intreprinderii: financiara, tehnica si

comerciala. Directorul financiar poarta raspundere pentru situatia financiara

amgazinului si coordoneaza cu contabilul sef corectitudinea evidentei contabile.

Directorul tehnic, duce raspundere de sectorul retelei de comunicatii, asigura

integritatea tehnica a magazinului. Directorul comercial identifica potentialii

parteneri comerciali, elaboreaza contracte impreuna cu acestia, supravegheaza

organizarea si desfasurarea procesului comercial.

Ultimul nivel, nivelul trei cuprinde contabilii, merceologii,

marketologii s.a., au ca sarcina de indeplinit ordinele superiorilor sai si buna

desfasurare a activitatii colectivului in intregime.

Capitalul statutar constituie 5400 lei, iar conducerea societăţii este dirijata

de Adunarea Generală.

Contabilitatea organizează evidenţa contabilă şi gestiunea privind valoarea

materială, realizarea inventarului în magazin şi depozit.

Contabilul – şef se ocupă cu:

24

- Controlul şi conducerea secţiei de contabilitate;

- Duce evidenţa tuturor operaţiilor ce ţin de domeniul întreprinderii;

- Menţine şi păstrează toate datele ce ţin de proprietatea întreprinderii.

Merceologul este persoana principală care organizează privind studierea cererii,

elaborarea propunerilor referitoare la extinderea sortimentului de mărfuri,

tehnologiilor de producere a mărfurilor, menţinerea calităţii produselor,

recepţionează cantitativ şi calitativ marfa primită de la diverşi furnizori.

Vînzătorul este persoana care are obligaţia să ridice în permanenţă nivelul

profesional de lucru, să asigure o ordine exemplară la locul de muncă, respectă

regulile de igienizare, să păstreze valoarea mărfii, el poartă răspundere pentru

încălcarea regulilor de vînzare, el dă răspuns la toate întrebările cumpărătorilor

despre mărfurilor care le propune spre vînzare.

Magazinul activeaza teritoriul Republicii Moldova, de o perioada nu atit de

mare, totusi a reusit sa se impuna pe piata de desfacere satisfacind necesitatile

consumatorilor si cistigind aprecierea lor.

2.2. Caracteristica mobilierului si utilajului comercial din cadrul magazinului

Magazinul are ca baza activitatea comerciala cu mărfuri alimentare şi

nealimentare. Aceasta activitate se desfăşoară pe o suprafaţa de 300m2, din care

suprafaţa comerciala o constituie 200m2.

Sala comerciala este de forma pătrata, iluminata din doua părţi de lumina de

zi. Casele de marcat sunt situate la intrarea in sala comerciala pe o suprafaţa

suficienta de deservire a cumpărătorilor.

Forma sălii comerciale asigura instalarea raţionala a mobilierului comercial

si mişcarea personalului si a mărfii in interior. Sala comerciala cuprinde mai multe

zone, cum ar fi:

sistema „intrarea si ieşirea” – este elementul de baza in organizarea

fluxurilor de cumpărători si locul destinat achitării mărfii procurate. Aici trebuie sa 25

se găsească locul special destinat ambalării produsului cumpărat, dulapuri pentru

amplasarea genţilor consumatorilor;

casele de marcat – locul de încasare a contravolorii mărfii procurate.

Acest proces se deruleze foarte operativ, marfa este inminată casierului care cu

ajutorul unui lector optic citeşte informaţia de pe eticheta articolului, imediat preţul

este indicat, calculat si eliberat automat.

culuoarele pentru cumpărători – acestea au scopul de a oferi spaţiu

necesar cumpărătorilor de a putea parcurge toate etapele procesului de cumpărare,

incepind cu alegerea mărfii, mişcarea printre purtătorii de marfa, aşteptarea la casa

pentru achitare.

In cadrul suprafeţele destinate circulaţiei cumpărătorilor se compun din

patru părţi:

1. cai de prima importanta, determina direcţia fluxului de cumpărători

(intrarea principala, caile verticale de circulaţie);

2. cai de importanta secundara caile transversale spre diferitele părţi ale

magazinului;

3. culoare pentru efectuarea cumpăraturilor, existente de-a lungul

mobilierului, utilajului de vînzare;

4. spatiile destinate staţionarii in fata caselor de marcat.

suprafaţa ocupata de inventarul destinat etalării si expunerii

mărfurilor.

Dotarea sălii comerciale cu utilităţi pentru etalarea este prezentata astfel: la

perete sunt situate panourile perforate cu cuiere destinate pentru etalare si

demonstrare pe suporţi cu cleme, pe gondole, in forma de dulapuri orizontal sălii

comerciale.

Cumpărătorul are posibilitatea de a selecta marfa nealimentară dorita de a o

examina şi de a o proba si verifica in cabina de proba, de asemenea poate fi

consultat de vinzător, astfel obţinind un şir de informaţii despre produs cum ar fi

producătorul.

26

Pe lingă aceste săli mai exista in cadrul magazinului si sălile numite spatii

auxiliare ale magazinului. Acestea sunt încăperile pentru recepţia, păstrarea si

pregătirea mărfurilor către vânzare:

încăperi pentru recepţia mărfurilor;

încăperi pentru depozitare

încăperile administrativ-tehnice.

Mai sunt instalate următoare utilaje pentru vînzarea mărfurilor alimentare.

Vitrine frigorifice sunt în număr de 12 unităţi de formă

paralelipipedă, şi asigură prezentarea vizuală a cărnii şi produselor din

carne, ouă şi produse din ouă, peşte li produse din peşte, etc expuse în

ele pentru vânzare. Destinaţia principală a vitrinelor este demonstrarea

produselor în stare rece sau congelate, păstrarea stocurilor până la

momentul vânzării.

2.3. Organizarea etalării comparative a mărfurilor alimentare şi nealimentare

în magazinul Produse alimentare şi nealimentare.

Dialogul mut dintre cumpărător şi marfă se consideră un atribut principal

al comerţului en detail, deoarece, astăzi, cumpărătorilor le place să aleagă liber

mărfurile pe care le doresc. Tot ceea ce clientul poate atinge şi cumpăra mai

bine - constituie principiul predominant în comerţul mondial, pus în valoare

de etalarea mărfurilor, astfel apare necesitatea etalării spre vînzare a

mărfurilor.

Aranjarea mărfurilor este metoda de expunere şi creare a compoziţiilor, care

le-ar evidenţia cele mai bune calităţi. La aranjarea mărfurilor nealimenate, este

necesar să se îmbine mărimea lor, forma, aspectul, culoarea ambalajului. Felul cum

sunt aranjate articolele trebuie să atragă atenţia cumpărătorilor, să-i determine să le

procure şi să le împodobească unitatea comercială. Mărfurile nealimentare au un

loc permanent pe rafturi şi vitrine, ceea ce permite cumpărătorilor să se orienteze

mai bine la alegerea mărfii, iar vânzătorului s-o găsească mai operativ, deoarece

caracterul stabil al amplasării mărfurilor le formează vânzătorilor mişcări precise.

27

Mărfurile nealimenate se aranjează în felul următor: articolele cele mai mici se pun

în vitrine în apropierea vânzătorilor, iar cele mai mari cum ar fi din grupa celor

exterioare se aranjează pe umeraşe aranjate la perete, sau se formează nişte insule

aranjate în centrul sălii. Mărimea volumului de producţie a mărfurilor de larg

consum, lărgirii sortimentului lor, dezvoltarea bazei tehnico-materiale a comerţului

cît şi sporirea considerabilă a nivelului material şi cultural al oamenilor implică

perfecţionarea formelor de vânzare a produselor.

În magazin se găsesc şi articole vestimentare care sunt etalate în mijlocul sălii

comerciale şi în colţurile sălii comerciale.

În cadrul unităţii de comerţ en detail, articolele de confecţii

tricotate se etalează pe stendere, console, în vitrine insulare, pe cuiere, pe mese şi

tejghele pentru accesul liber al cumpărătorilor şi posibilitatea de liberă alegere

Mărfurile alimentare în cadrul magazinului sunt etalate pe rafturi, gondole, vitrine

care sunt executate în aşa fel încât să poată fi utilizate pentru diferite profiluri de

sortiment au stâlpii, picioruşele detaşabile, poliţele.

Fructele şi legumele sunt etalate pe rafturi şi vitrine cu poliţe şi coşuri,

rafturile universale sunt destinate pentru etalarea unui şir variat de mărfuri,

elementul de bază constituindu-l poliţa. Cele specializate sunt destinate pentru

etalarea unor mărfuri speciale. cu acest scop se folosesc: coşuri, casete, lădiţe, etc.

Produsele de patiserie, de cofetărie, produsele de patiserie, crupele sunt

ambalate în ambalaje de diferite tipuri şi culori şi sunt etalate pe rafturi insulare cu

ladă şi poliţe cu bară, ele sunt etalate pe orizontală.

Rafturile cu produse de patiserie: pâinea sunt asamblate în ultima

secţie a magazinului, astfel cumpărătorul până va ajunge la ele vor trece

cu vederea o gamă variată de produse astfel va apărea dorinţa de

cumpărare şi pentru alfel de produse.

Băuturile datorită ambalajului din sticlă, băuturile se pretează foarte

bine la etalarea pe verticală, ţinând seama că sticlele de vin se pot aşeza

28

şi oblic, se expun în rafturi grupate astfel : şi băuturile alcoolice nedistilate,

vinurile : vinuri de masă, de regiune, superioare, speciale ; băuturile

alcoolice nedistilate, rachiurile naturale şi cele industriale : simple, aromate

şi lichioruri; băuturile nealcoolice : ape minerale, siropuri, sucuri şi băuturi

răcoritoare.

Carnea, produsele din carne, mezelurile, produsele lactate sunt

etalate în vitrine şi dulapuri frigorifice. Conservele sunt etalate pe grupe

comerciale de consum pe verticală pe rafturi universale.

Restul produsele alimentare care nu presupun condiţii de păstrare la

temperaturi scăzute sunt etalate pe rafturi universale, însoţite în funcţie de fiecare

grupă în parte de elemente de decor, de diferite spoturi publicitare, promoţii,

elemente figurative etc.

Încheiere

Etalarea mărfurilor se subînţelege procedeele de prezentare şi aranjare

a unor anumite tipuri de mărfuri cu ale căror ajutor se demonstrează calitatea,

culoarea, forma pentru întregul sortiment de marfă oferit. Comerţul cu amănuntul

include toate activităţile implicate în vânzarea produselor sau servicii directe către

consumatorii finali.

După analiza efectuată se poate menţiona că:

1. Societatea comercială duce o contabilitate eficientă a materiilor pe termen

lung şi răspunde de prezentarea în termenii stabiliţi a informaţiei operative.

2. Răspunde de aplicarea corectă a principiilor metodologiei de evidenţă

contabilă;

3. satisface nevoile cumpărătorilor.

În această lucrare aş putea propune următoarele obiecţie care vor completa planul

de activitate: căile cele mai performante care ar duce la o vânzare mai eficientă dar

29

şi consumatorii vor fi mai satisfăcuţi, introducerea unor noi căi de perfecţionare a

tehnologiei de etalare care ar putea atrage un număr mare de consumatori

Această unitate de comerţ cu amănuntul le va satisface nevoile

consumatorilor prin:

- apariţia unor etalări mai moderne;

- o acordare mai deosebită pentru vânzările şi îmbunătăţirea calităţii.

Aceste obiective se pot realiza după următoarele oferte:

- înnoirea gamei sortimentale a produselor alimentare şi nealimentare la

preţuri rezonabile;

- prezentarea unor servicii de bună calitate şi la un nivel cît mai înalt;

- publicitatea este cel mai bun mod de a informa pe consumatori despre

produse nou lansate pe piaţă şi despre reducerile de preţuri.

În concluzie, un spaţiu de vânzare bine organizat poate fi comparat cu o stradă comercială în interiorul magazinului. Astfel, raioanele sunt amplasate în calea cumpărătorului la fel ca magazinele pe o stradă comercială, dar, spre deosebire de aceasta, „strada” interioară trebuie organizată în aşa fel încât să

permită o localizare si o legătură optimă între diferitele grupe de produse, precum si posibilitatea de control al fluxului clienţilor si al mărfurilor.

30

Bibliografie:

1. L. Mitina, E. Naumenco. Organizarea comerţului cu produse alimentare,

Chişinău, Lumina, 1991.

2. D. Patriche. Economice comercială, Bucureşti, Ed. Economică, 1998.

3. Patriche D. Bazele comerţului. Bucureşti, ED. Economică, 1999, 366 pag.

4. Ristea A. Tehnologia comercială. Bucureşti, ASE, 1995.

5. Ristea C. Tehnologia comercială. Chişinău, Ed. Expert, 1995, 276 pag.

6. Pamfilie R. – „Estetica mărfurilor”, Editura A.S.E., Bucuresti, 1999;

7. alte surse: www. Google.ro; referat.ro, wikipedia.ro, sribd.com

31

32