18 . Elucidați evoluția artei spaniole din sec. XVII.

Reconquista– lupta de eliberare a spanionilor care a durat 8 secole incepind in sec.VII – XV contra ocupatiei musulmane.Prin casatoria lui Ferdinand de Aragon si Isabela I a Castiliei, s-a realizat unificare Spaniei.La fel ei au pus bazele inchizitiei spaniole.Arta spaniola a fost influentata de cultura araba – renasterea manierismului , renascentista – portret ci compozitie clara , clasicista , si baroca - pictura religioasa .Spania imbratiseaza fara ezitare barocul , mai intai se manifesta in pictura ( retablurile somtuoase )apoi in arhitectura ( fatadele bogat decorate ale catedralelor ).Tendintele baroce coexistau cu influentele Caravaggismului si realismul de factura flamanda.Sec XVII- este numit “secolul de aur “al picturii spaniole.In pictura spaniola domina traditia hispono –flamanda ce gravita in jurul stilului gotic , dar la finele sec. sa produs depasirea acesteea de catre limbajul renascentist Italian.Renasterea spaniola sa manifestat prin compozitiile clare ,pentru portrete si picture religioase.Aceasta epoca glorioasa a fost marcata de creatia artistilor :

El Greco Jose de Ribera Francesco de Zurbaran Diego Rodriguez de Silva Velasquez Bartolome Esteban Murillo

Jusepe de Ribera și Francisco de Zurbarán au preluat tenebrismul lui Caravaggio, dar fiecare în mod

diferit. Astfel, dacă la Ribera avem un realism brutal, la Zurbarán subiectele religioase sunt văzute cu acel

misticism spaniol iar, ca și Caravaggio, acesta din urmă excelează în redarea naturii statice.

Diego Velázquez , a fost cel mai mare pictor baroc spaniol. Redă subiectele cu detașare, fără pasiune, iar

membrii familiei regale sunt portretizați în mod realist, realism vizibil în celebra sa lucrare "Las meninas"

("Domnișoarele de onoare", 1656, Muzeul Prado). În aceasta pictură, pe lângă anturajul regal, apare într-

un colț și imaginea autorului aflat la șevalet.

19. Tradițiile artistice ale artei flamande din sec. XVII.

Arta famandă a evoluat continuu, începând din Renaşterea târzie.Aici se instaureaza barocul , care este sustinut de politica contrareformei si curtea regala spaniola.Artiştii activi la Utrecht au adoptat la început manierismul şi ulterior caravagismul, la Haarlem au înlocuit manierismulcu un stil de orientare flamandă, clasicizantă. Reprezentantul de vârf al stilului baroc în pictura flamandă este Peter Paul Rubens , considerat unul dintre marii colorişti ai picturii universale.A primit comenzi foarte multe, de aici a rezultat un imens atelier condus de el. Clientul imagina o tema, maestrul intocmea o schita, iar executia tabloului era lasata pe seama ajutoarelor sale: aproape 3000 tablouri.Temele : religioase (Coborarea de pe cruce), istorice(Debarcarea Mariei de Medici la Marseille), mitologice (Răpirea fiicelor lui Leucip, ) , dar şi cu caracter laic (Grădina iubirii,) A pictat şi portrete, autoportrete, nuduri, peisaje şi naturi statice.Caracteristicile creaiei rubensiene :

Suprematia culorii asupra desenului Predilectia pt figure opulente , carnale , pline de sanatate debordanta , dinamice ,

puterniccontorsionate.Nuditatea este reprezentata prin intermediul accesoriilor : drapaj , blanuri. Amplasarea in acelasi tablou a personajelor istorice si figurilor alegorice ori mitologice.

Anthonis van Dyck – impresionat de opera lui Tizian.Tema : portrete ale aristrocatilor englezi, compoziţii cu subiecte religioase (Fecioara cu donatori), mitologice (Jupiter şi Antiopa) şi numeroase portrete, dintre care cel mai cunoscut este cel al regelui Carol I.Pictorul a elaborat o noua formula a portretului de aparat a claselor elitare, care rezida in amplasarea modelului intron anturaj cotidian.Jacob Jordaens - Creatia sa cuprinde 3 arii tematice :1) picture religioasa - compozitii ce amintesc scenele de gen : Sf.Familie.2) pict.mitologica - in special teme dionisiace cu satiri si nimfe , in care accentual este pus pe senzatia de belsug si opulenta. : Bachus si Venus.3) scene de gen – reflecta viata in toata plenitudinea – belsug , dezmat.

20.Traditiile artistice ale artei olandeze din sec XVIISecolul al XVII-lea a devenit epoca de aur a picturii olandeze.Pictura olandeza din sec. XVII era destinata sa reprezinte și sa infrumusețeze viața cotidiana a oamenilor. Ea a relevat frumusetea poetica din viața individuala a cetațeanului.Spre deosebire de Flandra,unde toata activitatea artistica se desfasoara in Anvers,in Olanda existau mai multe centre sis coli de picture.Acestea erau amplasata in Amsterdam, Leiden,Harlem,Delft ,Utrech…Barocul raspindit pe larg in Flandra na gasit sustinere in Olanda clavinista .Dogmatele reformei au stirnit diminuarea productiei tablourilor pe tematica religioasa,iar principalii comanditari si cumparatori a operelor de arta au devenit colectionarii- burghezia,ci nu biserica.In mare parte cele mai intrebate opera de arta de catre colectionari si cumparatori au fost , genurilor de arta minore : peisajul ; natura statika; scena de gen ; care s-au adaugat genurilor majore istorice religioase , mitologice si portret.Principalulii reprezentanti al pikturii olandeze au fost Rembrandt van Rijin , si Frans Hals.Acestia au fost urmati de micii Olangeji. ( Jan Vermeer Van Delf , Jan Steen , Jan Devidzon )Frans Hals – se remarca ca portretist de grup ; portret individual ; portret dublu; Portretele sale se disting prin expresia dinamică, prin tonusul şi aerul spontan (Ţiganca, Marele Babbe, Băutorul vesel etc.)Artistul asterne tuse de culoare largi , vizibile , tot mai degajate si spontane.Rembrandt van Rijn - cel mai strălucit pictor olandez, unul dintre cei mai mari artişti ai tuturor vremurilor. Clarobscurul sta la baza ritmicei tablourilor sale.Genuri de pictura : compoziţii cu caracter mitologic şi alegoric (Danae, Flora),compoziţii cu subiecte religioase (Betsabeea, Samson şi Dalila, Intoarcerea fiului risipitor,Inchinarea păstorilor, Pelerinii din Emmaus, Crucificarea, Punerea in mormant),compoziţii inspirate din viaţa de zi cu zi (Lecţia de anatomie a doctorului Tulp, Rondul denoapte, Logodnica evreică, Sindicul postăvarilor).Portrete si autoportrete ( 60 buc.)Folosind într-o modalitate proprie clarobscurul, Rembrand a reuşit să creeze înoperele sale puternica impresie de tridimensionalitate a formelor; zonele acţiunii suntputernic luminate, în timp ce restul ansamblului este cufundat în întregime.Pictura "micilor olandezi" din sec. XVII este de o uimitoare varietate tematica. Tablourile de gen olandeze nu oglindesc viața asa cum era in realitate la acea epoca, ci asa cum voiau sa o vada oamenii din acele timpuri.La olandezi, cotidianul a capatat o valoare deosebita.Tablourile lor sunt totdeauna distractive și bine executate:- "Concertul" lui Terborch- "Interiorul" lui Pieter de HoochJan Vermeer- pictează oamenii în spaţiul lor intim, meditând sau desfăşurând activităţirelaxante: Femeie scriind o scrisoare, Dantelăreasai, Lăptăreasa.

21.Dati caracteristica generala a artei franceze din sec XVII

Veacul XVII in Franta este timpul monarhiei.Spre deosebire de Italia, unde Vaticanul sustinea direct spiritual barocul , in Franta se dezvolta clasicismul.In 1648 are loc fondarea Academiei Regale de Pictura si Sculptura.Stilul tinde sa faca legatura direct cu arta clasica antica, cat si cu arta clasica a Rensterii de virf – Rafael.Caracateristicile Clasicismului sec XVII:

Este o arta a ratiunii,( Gust perfect) Se cultiva ierarhia genurilor – compozitia – istorica , mitologica religioasa se considera drept gen major, pe

cand peisajul , scenele de gen , natura moarta sunt considerate genuri minore. Tablourile itorice si alegorice devin tot mai populare , iar temele religioase pierd din intietate; se dezvolta

portretul de aparat . Clasicismul prefera forme liniare , oferind suprematie desenului. O importanta majora se acorda construirii spatiului , astfel incat , daca in fondal ca décor este arhitectura

atunci se foloseste riguros perspectiva liniara, iar daca in fundal este peisaj se aplika planuri successive, in care motivele devin din ce in ce mai mici.

Personajele sunt idealizate , ele reprezinta in vesminte antichizate sau contemporale, nudurile integrale se evita.

Figurile au gesture distincte , atitudini rezervate ; se evita dinamismul exagerat.

Reprezentatii picturii : 1. Georges de la Tour – Ghicitoarea2. Nicolas Poussin – Rapirea sabinelor.Tematica artistului se axeaza pe subiecte istorice, mitologice),religioase,

alegorice, peisaj “eroic” cu subiecte italiene, antice, cu panorame grandioase si mai putin portret.

Pictorul prefera genurile superioare celor inferioare în care aplica normele frumosului impusede canoanele antice.

Poussin evita sa picteze lucruri urîte sau obisnuite, el întinereste figura umana si-I reda noblete. 

Rezolvarea plastica a lucrurilor variaza în functie de perioada. La început , fiind influentat puternic de creatia lui Caravagio , picteaza compozitii mai dinamice,impulsive, baroce, complexe, deschise, apoi creatia sa devine mai echilibrata, gîndita (structura compozitionala piramidala, circular, central (liniile de forta orientate spre centrul tabloului), redareafigurilor etc.).

22.Arta Moldovei medievale din sec XVII-XVIII (etapa de tranziție de la medieval la modern).

23. Oferiți caracteristica artei franceze din sec. XVIII. Pictura Franceza din sce.XVIII a fost marcata de estetica stilistica a rococoului .Stilul rococo a fost stilul artei aristocratiei si inaltei burghezii ,rococoul a aparut intrun moment in care aspectul laic se bukura de mai multa apreciere decit cel religios.Acest stil este considerat de specialist ca o prelungire a barocului – barocul tarziu.Rococoul sa dezvoltat in Franta; iradiind apoi in restul Europei,facand o trecere de la baroc la neoclasicism.

Caracteristicile rococoului:1. Rococoul reprezinta o arta decorativa , suportul careia il constituie panourile decorative,formele si

dimensiunile carora variaza dupa destinatie.2. Stilul intim- cameral.3. Teme amorale si frivole ( serbari galante ).4. In arta se cauta legeritate , decoratiuni ambundente ,dispare din fondal arhitecturi greoaie ,;scenele sunt

amplasate in mijlocul naturii.5. Figurile idealizate mereu tinere , cu o gratie de dragalasenie.Femeia ajunge in centrul atentie,devenind un

obiect erotic.6. Retorica si gesturile personajelor au o importanta secundara ( deoarece nu exista problema emiterii mesajului

); pozele personajelor nu mai sunt dramatice – rococoul nu tulbura sufletul.7. Pictura rococo este o arta a culorii,puternic influentata de scoala flamanda sec.XVII ; tusele sunt aproape

sesizibile, coloritul luminous , intra in voga pastelul.Reprezentantii :

I. Stilul rococo: Antoine Watteau – Imbarcarea spre Citera Francois Boucher Jean – Honore Fragonard Jean-Marc Nattier ( portretist ) Maurice Quentin de la Tour (portretist )

II. Pictori de factura realist ace reflecta traiul modest al micii burghezii: Jean Baptiste Greuze Jean Baptiste Simeon Chardin

24. Caracteristica generală a artei engleze din sec. XVIII.

In sec XVI- XVII au lucrat cei mai de seama portretisti din Europa – Hans Holbein cel Tinar si Antonio Van Dyck .Astfel pictura Engleza din sec.XVIII a mostenit traditiile renasterii germane , vizibile in preluarea unor solutii morfologice si de interpretare , folosite de Hans Holbein in sec XVI;Opera artistului german a influentat pictura engleza prin abordarea portretului pe linia sublinierii tipilogiilor umane , a caracterelor fizionomice si morale ale modelelor si prin rigorile desenului si constructiei formei.Portretele create de Van Dyck in sec XVII, au marcat pictura engleza impulsionind dezvoltarea portretului prin folosirea compozitiei baroce si a valorilor epresive ale colorismului.Caracteristicile generale :1 ) Pictura :

Domina scenele de gen in gravura ( imaginile povestesc destinul personajelor, de la bucuriile primelor zile la deznadejdea finala )

O importanta I se acorda tehnicei cu stilul rococo francez - marele stil solemn ( oficial pt aristocrati si deminitari ) – stilul intim ( cu nota de tandrete pt femei si copii )

Varietatea solutiilor compozitionale , a pozelor si a punerii in pagina celor portretizati. Prezentarea personajelor intr-o maniera sensibila si noblete sufleteasca.

Ex de pictori : William Hogarth – scena de gen , foloseste ironia pt a blama viciile aristrocratice si politice ale timpului. Joshua ReynoldsThomas Gainsborough …

25. Caracteristica generala a artei ruse din sec . XVIII

Sec XVIII a fost marcat de schimbari politice , economice si culturale care au contribuit la trecerea Rusei de la structurile medievale la o societate moderna.Aceste schimbari urmareau modernizarea a vietii artistice si ruperea definitive cu traditiile medieval.Trecerea de la arta medieval la cea moderna a avut ca efect aparitia artei laice , limitarea rolului bisericii si cresterea puterii statutului. Rusii au asimilat traditia culturala europeana pe diverse cai :

1. Artistii europeni se invitau la lukru in Rusia.2. Se cumparau si se importau in tara operele artistilor europeni si antichitati.3. Cei mai talentati artisti se delegau la studii peste hotare pe pensiune de stat.

Dezvoltarea artei ruse dein sec.XVIII cunoaste 3 etape:I. Prima treime a sec XVIII – epoca lui Petru I; delegarea artistilor la studii peste hotare; modernizarea

fortata ; se impugn bazele artei laice ; are loc fonarea Sankt Petersburgului.II. Mijloc sec XVIII – perioada instabila a monarhiei ruse timpul domniei imparatesei Ana si Elisabeta ;

etapa formarii barocului rus si incetinirii schimbului cultural cu Europa.III. A doua jum sec.XVIII – timpul monarhiei absolutiste ; are loc fondarea Academiei Imperiale de Arte si

constituirea principiilor clasicismului rus.1) Pictura

I. Se dezvolta picture de sevalet in ulei pe subiecte laice; Portretul era genul dominant : cameral ; intim ; de parade ; dublu ; autoportret ; figura intreaga… In operele pictorilor se simpte influenta scolii vechi de picture rusa – Parsuna si Icoana ( aici fondalul

este plat , lipsit de spatiu si profunzime , pozele sunt statice , reflexele de culoare lipsesc ). Tipul de portret pare a fi ceva poetic , plin de tandrete , deschis.

II. Artistii nu mai au posibilitatea sa invete peste hotare si revin la modelele vechi. Genul dominant continuie sa fie portretul ( portret de parada / camerale ). Gama cromatica – griuri argintii. Picteaza icoane Chipurile personjelor sunt simple simpatico , expressive ,fara urma de idealizare.

III. Are loc fondarea Academiei Imperiale de Arte Frumoase , bazata pe antichitate si classicism. Clasicismului rus ai este specific : armonie , logica , ordine si spiritual civic. Predomina genul istoric cu subiecte antice , biblice , istoria nationala rusa. Se dezvolta doua tipuri de portret : 1) portret de aparat - solemn ; 2) portret cameral – realist .

26. Particularitățile artei franceze din sec. XIX (neoclasicism, romantism, academism).

In Franta neoclasicismul era reprezentat de scoala oficiala franceza in frunte cu David , apoi Ingres .Neoclasicii au fost hipnotizati de antichitate si isi doreau reinvierea inspiratiei si metodelor acelei perioade binecuvintate , care reuseste sa exprime frumusetea pura , senina si ideala a omenirii.Idealul antic de frumusete a creat o formula a frumusetii care este reprezentata in proportii axacte , matematice.Neoclasicismul vine de la valorile obiective ( tinde la ceva ).Operei lui David ai este characteristic :

Suprematia desenului asupra culorii Forma are contur inchis si este valorificata monocrom Expresia formei este static – asemanator cu frizele antice Coloritul este uscat ,acordurile cromatice nepicturale,tonurile de rosu si negru sunt reperele transate. Personajele sunt idealizate Temele istorice antice slujesc drept exemplu Se trece la tehnica clar-obscurului de tip caravaggian ( Marat asasinat ). Opera lui David este influentata de stilul Empire care reflecta arta decorative ( vestimentatie ; mobilier …)

La inceputul sec XIX scoala neoclasica a lui David dupa un triumph scurt si efemer , isi pierde rapid forta de espresie si cade-n academism , reprezentantul de frunte fiind Jean –Auguste Ingres (acordă oimportanţă deosebită desenului ca mijloc de expresie. Era convins că dacă un lucru estebine desenat, va fi totdeauna destul de bine pictat. )

Romantismul :La sfârşitul secolului al XVIII-lea a început să se manifeste o mişcare literară şi artistică contrară principiilor semnalate în clasicism. În ce priveşte atitudinea artistului romantic faţă de natură, aceasta este multdiferită de aceea a unui clasic. Pentru un clasic natura este un tot armonios; pentru unromantic ea este ceva haotic şi fără limită. Spre deosebire de clasici care separau artele şi genurile artistice, romanticii amestecă artele între ele şi genurile în cadrul aceleiaşi arte.Romanticii exalta arta Evului Mediu si isi gasesc sursa de inspiratie in arta Gotica.Adeptii miscarii romantice pun accentual pe sentimental infinitului , pe misticism si pe exprimarea irationalului , nationalul si natura.Ei preamareau imaginatia si visele , ignorau ierarhia genurilor, tipajul de frumusete greco – roman este inlokuit cu unul etnic nordic ; suprematia desenului este inlocuita cu cea a culorii; ordinea si echilibrul neoclassic au cedat locul dinamismului plin de forta si intensitate emotiva , dramatica.Pictorii romantici întrebuinţează culoarea locală, adică aceea reală a obiectului de pictat, neinfluenţată de alţi factori. Tuşele trasate sunt accentuate, ceea ce face ca lucrările să dobândească mai multă prospeţime, expresivitate şi strălucire . Temele picturii romantic sunt :

Literatura Istoria nationala Exotismul Religie si misticism Pitorescul si sublimul Uritul si pasiunea excesiva.

Exista trei etape de evolutie a romantismului : 1) 1770 – 1800 – etapa preromantica.Aici temele erau romatice , dar tehnica neoclasica. Ex . W. Blake 2) 1800- 1824 - Pictori de baza sunt : Gericault si Delacroix. Folosesc subiecte cu tematica romantic.

Delacroix este un bun desenator, dar şi un mare colorist. Pentru el, culoarea este esenţialul unui tablou. El crede că fiecărei culori îi corespunde un sentiment (roşul trezeşte pasiunea, albastrul evocă tristeţea etc.) legând de culoare o noţiune sentimental-morală.Foloseşte tonuri vii şi conturează formele din raporturi cromatice.

3) Arta pentru arta.Aici artistul creeaza cee ace vrea el .Pictorii francezi au fost mult influenţaţi de pictura engleză, în care peisajul numai este folosit ca decor, aşa cum era în clasicism, ci este un peisaj-emoţie.La nivel ethnic acest stil are un stil neobaroc.

27. Realismul si Scoala de la Barbizon, arta franceza din sec . XIX

Realismul – este o miscare literara si artistica esentialmente franceza se naste in anii 1820 – 1830 si se prelungeste in forma sa oficiala pina la sf.sec XIX –lea.Realismul pe linga grija de a imita fara concesii natura are preocupari sociale si politice si se afirma , in contrast cu “arta pentru arta”.Caracteristicile romantismului :

Conceptul arta pt arta Refuzul suviectelor din antichitate Reprezentarea obiectiva a realitatii Aparitia tablourilor in incarcatura sociala Negarea idealului Abordarea picturii in plein-air Viziunea critika asupra existentei

În Franţa, realismul în artele plastice se dezvoltă mai mult în pictură . Şeful şcoliirealiste este Gustave Courbet (1819-1877). Atras la început de romantism, în scurta vremegăseşte nesatisfăcătoare idealurile acestui curent artistic şi începe să promoveze o artămilitantă, inspirată din viaţa reală.Temele la care recurg realistii sunt contemporane si adesea imprumutate din universal cotidian si in particular din cel al muncii.Modelele si fundalele sunt lipsite de idealizare.Reprezentantii :

Gustave Courbet – Inmormintarea de la Ornans; Honore Daumier ; Jean Francois Millet

Scoala de la Barbizon – reprezinta o miscare artistica , o aripa a realismului fie un grup de artisti care s-au intrunit incepind cu 1820-1830 intrun sat de la marginea padurii Fontainebleau pentru a picta in “pleinair”.Membrii fondatori ai acestei scoli au fost Jean-Baptiste Camille Corot,Theodore Rousseau,Jean-Francois Millet si Charles Francois Daubigny , la care se alatura si Nicolae Grigorescu.In locul peisajului eroizat si elaborarea operelor in atelierile academiste ,din imaginatie si o lumina artificala,barbizonistii au abordat peisajul rural cu paduri,ogoare,,uneori cu tarani care trudesc pe ele,ca la Millet cu case taranesti , cu animale domestice si totul redat intr-o lumina reala cu dorinta de a produce efectele atmosferice. Pictează cu tuşe spontane care contrastează între ele şi încearcă să redea intensitatea luminii.Millet adduce in contextual artei barbizoniste sentimental de calm si caldura umana,atmosfera de echilibru si pace ,sentimemtal acordului omului cu universul.Influenta scolii de la Barbizon depaseste curind hotarele Frantei ; barbizonistii vor deschide drumul spre impressionism.