*1368. Anestezia nervilor alveolari supero-anteriori se face la nivelul:a) tuberozităŃii maxilare.b) găurii infraorbitale.c) găurii palatine anterioare.d) găurii palatine posterioare.e) niciuna din variantele de mai sus.b (2, pag 28)*1369. Care este adâncimea maximă permisă de intrare cu acul în canalul infraorbital?a) 0,5-1 cm.b) 1-2 cm.c) 2-3 cm.d) 1-2 mm.e) 0,5-2 cm.a (2, pag 28)1370. RamificaŃiile nervului infraorbital sunt următoarele:a) ramuri palpebrale inferioareb) ramuri labiale superioarec) nervii alveolari supero-anteriorid) ramuri palpebrale superioaree) ramuri nazale.a,b,c,e. (2, pag 28)1371. Gaura infraorbitală este situată:a) la unirea celor 2/3 interne cu 1/3 externă a marginii infraorbitale, sub sutura zigomato-maxilară.b) pe linia verticală care trece între cei doi premolari superiori.c) la 6-8 mm. sub rebordul orbital inferior.d) pe aceeasi verticală care uneste gaura supraorbitală cu gaura mentonieră.e) La 5 mm. înăuntrul liniei verticale medio-pupilare.b,c,d,e (2, pag 28)269*1372. Ce direcŃie trebuie să aibă acul seringii când se face anestezia la nivelul găuriiinfraorbitale:a) în sus, înapoi si în afară.b) în sus, înapoi si înăuntru.c) înapoi, în sus si lateral.d) în sus, în afară si median.e) înapoi, în sus si median.a (2, pag. 28)1373. Ce structuri anatomice sunt anesteziate în cadrul anesteziei nervului infraorbital ?a) dinŃii frontali superiori de partea anesteziată.b) mucoasa vestibulară si periostul în această zonă.c) peretele posterior al sinusului maxilar si mucoasa care îl tapetează.d) aripa nasului.e) jumătate din buza superioară.a,b,d,e. (2, pag 28)1374. PuncŃia anestezică pe cale orală, la nivelul găurii infraorbitale se practică :a) în fosa canină.b) deasupra si lateral de vârful rădăcinii caninului.c) în mucoasa fixă.d) în mucoasa mobilă.e) in fosa canină, deasupra si medial de vârfului rădăcinii caninului.

a,b,d.(2, pag. 28)1375. Teritoriul anesteziat în cadrul anesteziei la gaura mentonieră este următorul:a) Procesul alveolar si fibromucoasa vestibulară, între gaura mentonieră si linia mediană.b) Hemibuza inferioară de partea respectivă.c) DinŃii frontali inferiori de partea anesteziată.d) DinŃii frontali inferiori, bilateral.e) Tegumentul regiunii mentoniere, de partea anesteziată.a,b,c,e. (2, pag 32)1376. Ce direcŃie trebuie să aibă acul seringii când se face anestezia la nivelul găuriimentoniere, pe cale orală :a) în jos, înainte si înăuntru.b) oblică, în jos, înăuntru si înainte.c) în jos, înapoi si înăuntru.d) în sus, în afară si median.e) înapoi, în sus si median.b (2, pag. 33)2701377. Care este adâncimea maximă permisă de intrare cu acul în gaura mentonieră ?a) 2-3 cm.b) 1-2 cm.c) 0,5-1 cm.d) 1-2 mm.e) 0,5-2 cm.c. (2, pag 33)1378. PuncŃia anestezică pe cale cutanată la nivelul găurii mentoniere se face:a) în regiunea geniană inferioară.b) înapoia si deasupra găurii mentoniere la aproximativ 2 cm., înapoia comisurii bucale.c) pentru intervenŃiile chirurgicale pe Ńesuturile moi, labio-mentoniere.d) înapoia si dedesubtul găurii mentoniere.e) pentru tratamentul nevralgiei trigeminale cu zonă „trigger”.a, b, c, e (2, pag 33)1379. DirecŃia acului în sus, înapoi, si în afară, nu se practică pentru:a) anestezia nervului palatin anterior si tuberozitatea maxilarăb) anestezia la gaura incisivă si gaura mentonieră.c) anestezia la gaura palatină anterioară, gaura palatina posterioara si orificiul infraorbitard) anestezia la tuberozitate si gaura mandibulară.e) anestezia la nervul bucal si maseterin.a, b, d, e (2, pag 26, 27, 28)1380. Simptomele iniŃiale ale toxicităŃii induse de anestezie asupra SNC sunt:a) parestezii ale limbii.b) usoară confuzie, urmată frecvent de tulburări vizuale si auditive.c) ameŃeli.d) parestezii ale buzelor.e) febră.a, b, c, d (2, pag. 48)1381. Din grupa medicamentelor inductori enzimatici, ce reduc durata efectului anesteziclocal si necesită repetarea administrării cu riscul supradozării, fac parte:a) tuberculostaticele.b) alcoolul.c) barbituricele.d) citostaticele.e) analgezicele.

a,b,c,d. (2, pag 48)1382. Cresterea rapidă a nivelului circulant al anestezicului local poate produce o reacŃiede supradozare prin următoarele:271a) cantitatea administrată.b) vascularizaŃia zonei de anestezie.c) rapiditatea injectării.d) calea de administrare.e) folosirea unor soluŃii prea calde sau prea reci în raport cu temperatura camerei.a,b,c,d. (2, pag 48)1383. Anestezia la nivelul găurii palatine cuprinde următoarele repere:a) ultimul molar la 1 cm deasupra coletului.b) la 1 cm înaintea cârligului aripii interne a apofizei pterigoide.c) la 0,5 cm înaintea marginii posterioare a palatinului dur.d) la 1 cm deasupra coletului molarului 1 superior.e) unghiul diedru format de creasta alveolară cu lama orizontală a osului palatin.a,b,c,e (2, pag – 26)1384. Anestezia nervului palatin mare nu are ca indicaŃie:a) anestezia fibromucoasei palatine, în 1/3 anterioară.b) anestezia fibromucoasei palatine în cele 2/3 posterioare la nivelul premolarilor si molarilor.c) anestezia molarilor superiori.d) anestezia rădăcinii mezio-vestibulare a molarului 1.e) anestezia fibromucoasei palatine în cele 2/3 anterioare.a, c, d, e (2, pag. 26)1385. DirecŃia acului în cadrul anesteziei nervului palatin mare este:a) în sus, înainte si în afară.b) în sus, înapoi si usor în afară.c) în sus, înapoi si înăuntru.d) în sus, înăuntru si în afară.e) în jos, în afară si înainte.b (2, pag. 27)1386. Unde se practică puncŃia anestezică în cadrul anesteziei nervului palatin mare?a) În sanŃul palatin, în dreptul molarului 1.b) În sanŃul palatin, în dreptul molarului 2.c) În sanŃul palatin, în dreptul molarului 3.d) În mucoasa mobilă.e) Acolo unde mucoasa se infunda în palnieb, e (2, pag 27)1387.IndicaŃia anesteziei nervului nazo-palatin este:a) anestezia fibromucoasei în 1/3 anterioară a bolŃii palatine (de la linia mediană la canin) si aperiostului.b) anestezia fibromucoasei în 1/3 posterioară a bolŃii palatine (de la linia mediană la canin) si aperiostului.272c) anestezia fibromucoasei în 2/3 anterioară a bolŃii palatine.d) anestezia fibromucoasei în 2/3 posterioară a bolŃii palatine si a periostului.e) pentru interventii în regiunea grupului dintilor frontali superioria, e (2, pag 25)1388. Gaura incisivă se află :a) pe linia mediană, între incisivii centrali inferiori.b) la 0,5 cm. înapoia si deasupra coletului incisivilor centrali superiori.c) la 0,5 cm. înaintea marginii posterioare a palatului dur.

d) la 1 cm deasupra coletului incisivilor superiori.e) palatinala,b,e (2, pag 26)1389. * Extractia dentara la pacientii cu boli cardiovasculare presupune:A. antibioprofilaxia endocarditei bacteriene la pacientii cu risc crescut;B. intotdeauna se administreaza amoxicilina per os;C. medicatia se administreaza cu 24 de ore inainte de interventie;D. antibioprofilaxia este obligatorie la pacientii purtatori de pacemaker;E. antibioticul de electie este penicilina.A (2, pg.65)1390. * In timpul sarcinii:A. nu se fac extractii dentare:B. facem radiografii dentare pentru a vedea daca exista procese periapicale;C. extractia se face “ la cald”;D. anestezia se administreaza cu prudenta si în doze mici;E. este contraindicate extractia în primele 4 luni de sarcina.D (2, pg. 67)1391. * Alveolita uscata e caracterizata de:A. fenomene dureroase intense la 2-3 zile postextractional;B. gingivo-mucoasa din jurul alveolei e atona;C. lipseste cheagul intraalveolar;D. peretii ososi sunt uscati, fara tendinta de sangerare;E. toate variantele sunt corecte.E (2, pg.100)1392. * Vindecarea plagii postextractionale e mai dificila:A. in bolile cardiovasculare;B. la copii si tineri;C. in hipovitaminoza A;D. daca nu se administreaza antibiotice;E. in boli generale associate cu medicatie cronica.273E (2, pg.101)1393. * Procesul de vindecare si remaniere osoasa:A. la 4-6 saptamani postextractional corticala osoasa e rezorbita complet;B. se produce micsorarea reliefului osos cu 0,5 cm;C. micsorarea reliefului osos cu jumatate din lungimea radacinii;D. presupune acoperirea alveolei cu tesut de granulatie în primele 2 saptamani postextractional;E. e mai rapid daca sangerarea e mai mare.A (2, pg.91-92)1394. * Extractia-rezectie recomandata de Witzel consta in:A. indepartarea radacinii impreuna cu septul interradicular;B. indepartarea radacinii dupa realizarea unui sant periradicular;C. indepartarea radacinii impreuna cu corticala osoasa cuprinsa intre falcile clestelui;D. indepartarea radacinii folosind elevatorul;E. indepartarea radacinii dupa rezectia în totalitate a peretelui vestibular.C (2, pg.83)1395. * La bolnavii cu infarct miocardic în antecedente, extractia dentara se poateefectua:A. la 2 luni de la infarct;B. la cel putin 4 luni de la infarct;C. la 6 luni de la infarct;D. este contraindicata extractia la acesti pacienti;

E. extractia se face sub protectie de antibiotice.C (2, pg.65)1396. * La molarii superiori sectiunea pentru separarea radacinilor va avea forma de:A. “V” cu unghiul deschis spre vestibular;B. “T”;C. „U“D. orizontal mezio-vestibular;E. „V“ cu unghiul deschis palatinal.B (2, pg.81)1397. * Luxatia molaruluipri superior se face prin miscari de basculare în sens :A. vestibule-oral;B. vestibular;C. mezio-distal;D. palatinal;274E. rotatie în ax.A (2, pg. 76)1398. * La pacientii corticodependenti tebuie luate urmatoarele masuri:A. scaderea dozei de corticosteroizi;B. antibioterapie;C. intreruperea corticoterapiei;D. administrarea tratamentului hemostatic;E. administrarea tratamentului anticoagulant în ziua extractiei.B (2, pg. 67)1399. *Una dintre manoperele urmatoare nu este recomandata în cazul extractiei dintilortemporari:A. luxatia dintelui;B. anestezia;C. controlul radacinii;D. tamponament supraalveolar;E. sindesmotomia.E (2, pg.90)1400. * Dintii temporari se extrag inainte de perioada fiziologica de inlocuire atunci cand:A. intretin procese septice locale si generale;B. distructia coronara este accentuate;C. sunt situati ectopic;D. rizaliza nu este incheiata;E. sunt supranumerari.A. (2, pg.64-65)1401. * Extractia dentara la pacientii cu tratament anticoagulant oral:A. se face sub controlul INR la valori INR<=2,1B. nu este obligatorie intreruperea tratamentului anticoagulant;C. nu este obligatorie sutura plagii postextractionale;D. extractia simpla se poate face fara intreruperea tratamentului de fond;E. este obligatorie antibioterapia.A (2, pg.66)1402. * Extractia dentara:A. este contraindicate în leucemia acuta;B. nu se efectueaza la pacientii cu HIV/SIDA;C. la pacientul diabetic extractia se poate face la valori ale glicemiei <200 mg/dl;D. este contraindicate la gravide;E. la pacientul cu tratament anticoagulant se face la valori ale INR>1,2.

275A. (2, pg.66-67)1403. * Indicatiile extractiei dintilor temporari sunt:A. fracturile coronare;B. fisuri ale smaltului;C. necroza pulpara posttraumatica;D. luxatie incompleta;E. dinti prezenti în focarul de fractura care impiedica reducerea fracturii.E.(2, pg.64-65)1404. * Hemoragia postextractionala tardiva:A. consta în persistenta hemoragiei cateva zile postextractional;B. este obligatorie venoasa continua;C. apare la cateva zile de la extractie;D. hemoragia este mica, aprox.100 ml sange;E. nu are cauze generale.C.(2, pg.98-99)1405. * În cadrul accidentelor post extractonale leziunile nervoase pot interesa:A. ramurile nervului trigemen;B. ramurile nervului facial;C. ramurile nervului hipoglos;D. ramurile nervului vag;E. nervul glosofaringian.A (2, pg.97)1406. * Postextractional sangerarea gingivo-osoasa normala se opreste:A. dupa 1-2 ore;B. dupa 3-4 zile;C. dupa 300 ml pierdutD. dupa 15-20 min.;E. dupa efectuarea chiuretajului alveolar.D. (2, pg.98)1407. * Accidentele survenite în timpul extratiei dentare pot fi:A. leziuni dentare;B. leziuni ale partilor moi perimaxilare;C. leziuni osoase;D. leziuni nervoase;E. toate acestea.E (2, pg.92-97)2761408. * Simtomatologia alveolitei presupune:A. aparitia imediat postextractional a durerii;B. hemoragie postextractionala persistenta;C. trombi care oblitereaza lumenul capilarelor gingivale;D. vasoconstictia prelungita;E. fenomene dureroase intense aparute la 2-3 zile postextractionale.E (2, pg.100)1409. * Dintre tulburarile de eruptie topografice enumeram:A. incluziaB. eruptia precoceC. eruptie tardivaD. ectopiaE. reincluziaD (2, pag 111)

1410. * Enumerati factorii generali ce conditioneaza cronologia eruptiei dintilor:A. chisturi maxilareB. traumatisme ale germenului dentarC. febre eruptiveD. malformatii vasculareE. fracture maxilareC (2, pag 110)1411. * Reincluzia dentara:A. este specifica dentitiei temporare, cel mai frecvent fiind incisivii superioriB. este specifica dentitiei permanente, interesand cel mai frecvent molarul doi inferiorC. este lipsa totala a dintelui de pe arcada fara extractia acestuia în antecedenteD. este specifica dentitiei temporare, interesand cel mai frecvent molarul doi inferiorE. rareori se instaleza anchiloza osteo-dentaraD (2, pag 112)1412. * Pericoronarita supurata a dintilor temporari:A. instalarea unei gingivostomatiteB. in dreptul dintelui în cauza apare o congestie a gingieiC. apar tulburari respiratoriiD. determina congestia facialaE. nu este insotita de stari de febraB (2, pag 113)2771413. * Osteoscleroza procesului alveolar are drept cause:A. prezenta unei formatiuni tumoraleB. malpozitii ale dintilor veciniC. migrari dentare secundareD. osteita deformantaE. modificarea axului de dezvoltare a dinteluiD (2, pag 116)1414. * Complicatile mecanice specifice incluziei dentare sunt reprezentate de:A. dificultati în protezarea edentatilorB. tulburari vasomotorii produse de o eruptie dificilaC. nevralgii dentareD. trismus si contractura muscularaE. pot determina aparitia unor formatiuni tumoraleA (2, pag 122)1415. Dificultatea extractiei molarului de minte este reprezentata de:A. dimensiunea mezio-distala a radacinilorB. densitatea osului inconjuratorC. natura tesutului acoperitorD. curbura radacinilorE. spatiul periodontalA, D, E (2, pag 136)1416. Factorii care usureaza odontectomia molarului de minte inferiorA. radacini lungi si subtiriB. radacini conice si fuzionateC. clasa 3 dupa Pell si GregoryD. pozitia mezio-angularaE. pozitia disto-angularaB, D (2, pag 141)1417. Factorii care ingreuneaza odontectomia molarului de minte inferiorA. clasa 1 dupa Pell si Gregory

B. pozitia disto-angularaC. pozitia mezio-angularaD. spatial parodontal largE. raport direct cu canalul mandibularB, E (2, pag 141)2781418. Semnele obiective ale pericoronaritei congestive sunt:A. mucoasa din dreptul dintelui cauzal este hiperemicaB. este prezenta adenita submentonieraC. la palpare apare o secretie serosanguinolentaD. bolnavul acuza dureri spontaneE. este prezenta adenita submandibularaA, C, E (2, pag 142)1419. Tulburarile nervoase ale pericoronaritei sunt:A. asialieB. otalgiiC. paralizii facialeD. incongruenta dento-alveolaraE. sialoreeA, B, C, E (2, pag 144)1420. Odontectomia molarului de minte:A. sutura se va realize în doua planuriB. plaga postextractionala nu se poate igieniza datorita pozitiei foarte distalC. sutura se va realiza intr-un planD. se incearca evitarea realizarii unui lambou mareE. ostectomia permite accesul si indepartarea molarului inclusC, E (2, pag 147)1421. Accidentele odontectomiei molarului de minte inferior:A. fractura mandibuleiB. deschiderea canalului mandibular si lezarea pachetului vasculo-nervosC. hemoragia postextractionalaD. fractura de unghi mandibular, postextractionalE. factura tablei osoase lingualeA, B, E (2, pag 151)1422. Tulburari asociate incluziei molarului de minte superior:A. stomatita odontiazicaB. parlizii facialeC. sialoreeD. sinuzita maxilara odontogenaE. fractura tuberozitatiiA, D (2, pag 153)2791423. Odontectomia molarului de minte superior:A. variant de incizie este cea trapezoidalaB. trepanarea tablei osoase se realizeaza cu un instrument rotativC. luxarea dintelui se face cu ajutorul elevatorului drept în sensul oro-vestibularD. incizia se poate realize similar celei “in baioneta”E. decolarea muco-periostului se face numai cu ajutorul unei comprese imbibate în serfiziologicB, D (2, pag 152-153)1424. Odontectomia caninilor superiori inclusi pe cale palatinala:A. incizia de-a lungul dintilor este completata de o incizie antero-posterioara pe linia

medianaB. se face anestezia nervului infraorbitar pe cale orala cu o anestezie a nervului incisiv si anervului palatin anteriorC. incizia se practica la aproximativ 3-4 mm de marginea gingivala de-a lungul dintilor dupacare mucoasa va fi decolata cu ajutorul decolatoruluiD. extractia dintelui se face cu ajutorul clestelui ”in baioneta”E. decolarea se face numai cu ajutorul unei comprese imbibate în ser fiziologicA, B, D (2, pag 161)1425. Accidente intraoperatorii în odontectomia caninului inclusA. luxarea procesulu alveolarB. deschiderea foselor nazaleC. fracturarea apexurilor caninilor în cauzaD. deschiderea sinusului maxilarE. hemoragii prin sectionarea arterei palatineB, D (2, pag 163)1426. Redresarea chirurgicala – ortodontica a caninilor inclusi - indicatii:A. cand exista spatiu suficient pe arcadaB. chiar si al incluzii profundeC. chiar daca dintele nu se gaseste în dreptul spatiului sau de eruptive normalD. la pacienti tineriE. cand incluzia nu este profundaA, D, E (2, pag 165)1427. Obiectivele rezectiei apicale sunt:A. perforarea apexuluiB. controlul asupra etanseizarii obturatiei de canalC. dinti cu radacini nedezvoltata unde tehnica apexificarii cu hidroxid de calciu esueazaD. dezobturarea canalelor radiculare280E. eliminarea denticulilor intercanaliculariB (2, pag 174)1428. Printre anomaliile anatomice enumeram:A. perforatii apicaleB. dinti cu radacini curbeC. perforatii periapicaleD. hipercementozaE. prezenta dentine secundareA (2, pag 174)1429. Leziunile periapicale sunt:A. fractura radicularaB. parodontita apicala cronicaC. chisturi radiculareD. osteita periapicala cronicaE. fractura procesului alveolarB, C, D (2, pag 175)1430. Contraindicatiile rezectiei apicale:A. fractua radiculara verticalaB. leziuni periapicaleC. cai false, perforatii ale podelei camerei pulpareD. dinti fara valoare proteticaE. resturi radiculare care nu permit restaurare corono-radicularaA, D, E (2, pag 175)1431. Tipurile de lambouri pentru rezectia apicala:

A. lambou semilunarB. in baionetaC. trapezoidalD. in “L”E. lambou gingival “in plic”A, C, D, E (2, pag 176-179)1432. Avantajele lamboului semilunar:A. nu exista un punct de referinta pentru repozitionarea lambouluiB. nu necesita o anestezie locala extinsaC. incizia intersecteaza eminentele radiculareD. dimensiuni limitate ale lambouluiE. pacientul poate mentine o igiena orala buna281B, E (2, pag 177)1433. Dezavantajele lamboului triunghiular:A. sutura interdentara este mai dificilaB. este indicat pentru dintii cu radacini scurteC. riscul de intersectare a leziunii este eliminatD. inciziile trebuie sa fie prelungi în cazul dintilor cu radacini lungiE. incizia se poate extinde în mucoasa mobile pentru favorizara accesuluiA, D, E (2, pag 178)1434. Fractura radiculara a dintilor temporari are indicatie deA. imobilizareB. tratamentul endodonticC. extractieD. reconstrucŃie coronaraE. replantareC (2, pag.390)1435. Tratamentul contuziei dentare consta in:A. extractia dinteluiB. imobilizarea dintelui cu ligaturi de sarmaC. scoaterea din ocluzie a dinteluiD. expetativaE. obturatie radicularaD (2, pag 391)1436. Tratamentul fracturilor radiculare în 1/3 apicala consta in:A. imobilizarea monomaxilaraB. rezectia apicala cu tratament endodonticC. extractia dentaraD. drenaj endodonticE. coafaj directB (2, pag 390)1437. Care din urmatoarele forme de traumatisme ale tesuturilor parodontale ale dintilorpermanenti nu necesita tratament:A. subluxatiaB. luxatia cu intruzieC. luxatia cu extruzieD. luxatia lateralaE. contuzia282E (2, pag 390)1438. Fisuri ale smaltului:

A. necesita testarea vitalitatii pulpare;B. sunt solutii de continuitate totale ale tesuturilor dure dentare;C. sunt solutii de continuitate partiale ale tesuturilor dure dentare cu pierdere de substanta;D. provoaca tulburari în articulatia dentara;E. se clasifica în cervicala, medie si apicala.A (2, pag 389)1439. Dintre formele clinice ale traumatismelor tesuturilor-parodontale fac parte:A. avulsia completaB. luxatia cu extruzieC. luxatia cu intruziaD. contuzia parodontalaE. fractura radicularaA, B, C, D (2, pag 390)1440. Fracturile coronare ale dintilor permanenti din cadrul traumatismelor dentoparodontale:A. nu intereseaza niciodata camera pulpara, aceasta fiind redusa în volumB. in cazul fracturilor smaltului si dentinei fara deschiderea camerei pulpare nu existadurere, camera pulpara fiind inchisaC. in cazul fracturilor cu interesarea camerei pulpare dentina si pulpa sunt foarte sensibile laatingereD. in cazul fracturilor complicate, la pacienŃii tineri, tratamentul de elecŃie este cel deextirpare vitala urmata de reconstrucŃie coronaraE. in fracturile complicate, la pacientii adulti, se practica extirparea vitala urmata deobturatie endodonticaC, E (2, pag 389)1441. Traumatismele tesuturilor parodontale ale dintilor permanenti prezinta:A. contuziaB. subluxatiaC. intruziaD. luxaŃia lateralaE. fractura partialA, B, C, D (2, pag 390)1442. Luxatiile dintilor temporari necesita:A. replantarea imediata dupa expulzie283B. extractia imediata dupa intruzieC. tractiune elastica pentru repozitionareD. expectativa în cazul intruzieiE. antibioterapie în cazul în care apar complicatii septiceB, D, E (2, pag 391)1443. Cele mai obisnuite tipuri de fracturi coronare sunt:A. fisuriB. fracturi coronare necomplicateC. fracturi coronare complicateD. mobilitate coronaraE. toate acesteaA, B, C (2, pag 388)1444. Fractura coronara necomplicata reprezintaA. fractura smaltuluiB. fractura penetrantaC. fractura smaltului cu deschiderea camerei pulpareD. fractura smalŃului si dentinei fara deschiderea camerei pulpare

E. fisura smaltuluiA, D (2, pag 388)1445. In etiologia traumatismelor dento-alveolare mentionam:A. agresiune umanaB. accidente sportiveC. accidente iatrogeneD. accidentele de circulatieE. supuratiileA, B, C, D (2, pag 388)1446. Cum se procedeaza în cazul unei avulsii traumatice unidentare:A. dintele avulsionat se plaseaza în solutie salina si se curate de detritusuriB. alveola este irigata cu ser fiziologic sau lapteC. alveola se chiureteaza energic si se aspira cheagul sanguinD. se efectueaza anestezieE. dintele se replanteazaA, B, D, E (2, pag 391)1447. In luxatiile cu intruzie ale dintilor temporari:A. dintele temporar se extrage chiar daca nu impiedica eruptia dintelui permanentB. poate exista o eruptie spontana a dintelui daca el este deplasat vestibular284C. dintele se extrage daca impiedica eruptia dintelui permanentD. dintele se aduce pe arcada si se imobilizeazaE. daca se produce infectia gingivo mucoasei el va fi extrasB, C, E (2, pag 391)1448. Subluxatia dentara presupune:A. mobilitate anormala a dinteluiB. durere la percutieC. deplasarea dinteluiD. nu exista deplasari ale dinteluiE. radiografia este necaracteristicaA, B, D (2, pag 390)

1449. Luxatiile dintilor se pot clasifica astfel:A. contuzieB. subluxatieC. luxatie cu intruzieD. luxatie cu extruzieE. luxatie cu incluzieA, B, C, D (2, pag 390)