Teste pentru examen pe chirurgie general i semiologie (an.2020-2021)
1. Ce reprezint antisepsia? 2. Indicai etapele istorice de dezvoltare a antisepsiei. 3. Cine este fondatorul antisepsiei contemporane? 4. Ce antiseptic a fost utilizat de ctre Joseph Lister pentru distrugerea
microorganismelor în plag? 5. Din care considerente Lister a intrat în istoria chirurgiei ca fondator al
antisepsiei? 6. Indicai metodele existente de antisepsie. 7. Ce tip de antisepsie se utilizeaz cel mai frecvent în chirurgie? 8. Plaga purulent a fost drenat cu un tampon de tifon, îmbibat cu Betadin. Ce tip
de antisepsie a fost utilizat? 9. La ce tip de antisepsie se refer drenarea cu lavaj continuu al plgii, utilizînd
soluia de dioxidin? 10. În ce const toaleta plgii? 11. Care dintre manipulaiile chirurgicale enumerate se refer la antisepsia
mecanic? 12. La antisepsia mecanic se refer: 13. Ce caracterizeaz corect prelucrarea chirurgical primar a plgii? 14. Marginile i fundul unei plgi infectate au fost excizate. Ce tip de antisepsie s-a
utilizat? 15. Ce msuri chirurgicale se refer la antisepsia mecanic? 16. La metodele de antisepsie fizic în tratamentul plgilor se refer: 17. La metodele de antisepsie fizic se refer: 18. Ce este comun între principiul de aciune al materialului de pansament
higroscopic i cel al soluiei hipertonice? 19. Ce metode de drenare a plgilor se cunosc? 20. Drenarea activ a focarului purulent presupune: 21. Drenarea cu lavaj continuu al focarului purulent presupune: 22. Ce metode suplimentare de antisepsie fizic cunoatei? 23. Prin ce se caracterizeaz metoda de tratament al plgilor în mediu abacterian
dirijat? 24. Efectul de cavitaie, ce are aciune distructiv asupra microflorei în plag, este
condiionat de aciunea: 25. Care sunt efectele utilizrii laser-ului chirurgical cu energie mare, ca metod
auxiliar de prelucrare a plgilor? 26. Iradierea cu raze ultraviolete este eficient în caz de: 27. La antisepsia chimic se refer utilizarea: 28. Ce este caracteristic pentru antisepticul chimic Cidex? 29. Indicai antisepticele chimice din grupa halogenilor. 30. Indicai antisepticele chimice, utilizate pentru prelucrarea plgii. 31. În care infecie este îndeosebi eficient aplicarea local a acidului boric? 32. Ce preparat antiseptic fiind utilizat local (topic) posed atît efect bactericid, cît i
aciune mecanic, curind plaga de puroi i corpi strini? 33. Indicai afirmaiile corecte, ce caracterizeaz preparatul – metronidazol. 34. Care dintre preparatele antiseptice enumerate pot fi aplicate atât extern (topic),
cât i sistemic (per os sau parenteral)? 35. Spre deosebire de antiseptice, dezinfectantele se utilizeaz pentru: 36. Indicai antibioticele ce se utilizeaz în chirurgie.
37. Indicai principiile antibioticoterapiei raionale. 38. Cum se va efectua corect antibioticoterapia în cazul internrii unui pacient cu
infecie chirurgical sever? 39. În cazul necesitii tratamentului antibacterian de lung durat, pentru evitarea
dezvoltrii rezistenei la preparate, acestea trebuie schimbate la fiece: 40. Ce complicaii sunt caracteristice antibioticoterapiei? 41. Care dintre metodele enumerate se refer la antisepsia biologic? 42. Care este efectul serurilor curative la bolnavii cu infecie chirurgical? 43. Care este efectul bacteriofagilor administrat bolnavilor cu infecie chirurgical? 44. Care este aciunea vaccinelor i anatoxinelor la bolnavii cu infecie chirurgical? 45. Ce preparate se refer la antiseptice biologice cu aciune direct? 46. Ce preparate se refer la antiseptice biologice cu aciune indirect? 47. Aciunile fermenilor proteolitici în caz de proces infecios în plag sunt
urmtoarele: 48. Cele mai rspîndite tipuri de infecie nozocomial printre pacienii spitalizai sunt: 49. Cel mai frecvent tip de infecie nozocomial printre pacienii operai este: 50. Indicai criteriile, utilizate pentru definirea noiunii de “infecie a plgii operatorii”: 51. Pe durata crei perioade de timp un proces infecios-inflamator, ce s-a dezvoltat
în plaga dup apendicectomie, este definit ca infecie nozocomial a plgii operatorii?
52. Pe durata crei perioade de timp un proces infecios-inflamator, ce s-a dezvoltat în plaga dup hernioplastie cu me sintetic, este definit ca infecie nozocomial a plgii operatorii?
53. Conform clasificrii anatomice a infeciei chirurgicale postoperatorii deosebim: 54. Conform clasificrii anatomice, infecia incizional profund afecteaz: 55. Care dintre microorganisme cel mai frecvent cauzeaz infecia plgii operatorii
(incizional) în chirurgia general? 56. Ce reprezint asepsia? 57. Infecia endogen poate cauza supuraia plgii postoperatorii, ptrunzînd în
organismul bolnavului prin urmtoarele ci: 58. Care dintre posibilele surse de infecie se refer la cele endogene? 59. Indicai posibilele surse de infecie endogen. 60. Indicai posibilele surse de infecie exogen la un bolnav operat pentru hernie
inghinal necomplicat. 61. Pe parcursul zilei într-o sal de operaie sunt programate cinci intervenii
chirurgicale. Ce operaie trebuie efectuat în primul rînd? 62. Indicai aciunile necesare ale chirurgului în timpul pregtirii ctre operaie. 63. Ce zone de sterilitate se disting în blocul operator? 64. Cît de frecvent se efectueaz curenia general în sala de operaie? 65. Nivelul acceptat de contaminare microbian a aerului în sala de operaie
constituie: 66. Ce metode de lupt cu infecia transmis prin aer i pictur exist în sala de
operaie? 67. Care dintre elementele echipamentului chirurgical nu sunt sterile? 68. Prin ce se deosebete sala de operaie supra-curat de cea obinuit? 69. Ctre personalul steril din sala de operaie se refer: 70. Ce servete drept surs de infecie prin contact în chirurgie? 71. Ce metode fizice de sterilizare se utilizeaz în cadrul asepsiei contemporane? 72. Ce metode chimice de sterilizare se utilizeaz în cadrul asepsie contemporane? 73. Instrumentele chirurgicale metalice de regul sunt sterilizate prin:
74. Sterilizarea instrumenteleor chirurgicale metalice în pupinel se petrece în urmtorul regim (timpul + temperatura):
75. Ce metod se utilizeaz pentru sterilizarea instrumentelor chirurgicale optice (laparoscop)?
76. Parametrii standard ai sterilizrii albiturilor chirurgicale în autoclav sunt: 77. Fiind închis casoleta Schimmelbusch pstreaz sterilitatea coninutului timp de: 78. Dac orificiile laterale ale casoletei Schimmelbusch cu material de pansament
sunt deschise, aceasta poate semnifica urmtoarele: 79. Cum se efectueaz prelucrarea mânilor chirurgului înainte de operaie cu soluie
de alcool etilic? 80. Ce remediu antiseptic permite realizarea unei steriliti complete a mânilor
chirurgului înainte de operaie? 81. Mnuile chirurgicale sterile se vor considera contaminate i necesit a fi
schimbate pe parcursul interveniei chirurgicale atunci cînd: 82. Intervalul de timp maximal admisibil de la epilarea (brbieritul) regiunii câmpului
operator i pîn la incizia pielii constituie: 83. Indicai regulile de prelucrare a câmpului operator. 84. Prelucrarea cîmpului operator cu soluii antiseptice trebuie efectuat în timpul
urmtoarelor etape ale operaiei: 85. Implantul reprezint un obiect, plasat într-o cavitate natural a corpului uman sau
una creat pe cale chirurgical, pe o perioad: 86. Care afirmaii caracterizeaz just infecia prin implantare? 87. Indicai cantitatea minimal de microorganisme, necesar pentru dezvoltarea
infeciei plgii operatorii în lipsa implantului. 88. Indicai sursele infeciei prin implantare în chirurgie. 89. La etapa contemporan, unica metod admisibil de sterilizare a materialului de
sutur este: 90. Prin ce se caracterizeaz metoda direct de control a sterilitii? 91. Ce metod de control a sterilitii instrumentelor chirurgicale i al materialului de
pansament este cea mai exact? 92. Prin ce se caracterizeaz metoda indirect de control a sterilitii? 93. Ce reprezint infecia nozocomial? 94. La efectuarea crora dintre interveniile chirurgicale enumerate
antibioticoprofilaxia nu este indicat? 95. La efectuarea crora dintre interveniile chirurgicale antibioticoprofilaxia
reprezint o msur obligatorie? 96. Indicai medicamentele de “prima linie” în efectuarea antibioticoprofilaxiei în
chirurgia general? 97. Indicai, cum se efectueaz corect antibioticoprofilaxia. 98. Definii anestezia local. 99. Selectai stadiile anesteziei locale. 100. Ce aciune are anestezia local asupra sistemului nervos central? 101. Selectai operaiile, care pot fi efectuate cu anestezie local. 102. La anestezia superficial se refer: 103. Anestezia superficial mai des este folosit în: 104. Avantajele anesteziei locale fa de anestezia general sunt: 105. Ce concentraia a soluiei anestezice se utilizeaz pentru anestezia local prin
infiltraie? 106. Anestezia local dup metoda Vinevski presupune: 107. Care din preparatele enumerate sunt utilizate în anestezia troncular?
108. Ce preparate pentru anestezia local conin grupa eteric? 109. Selectai anestezicele locale, introducerea crora în esuturi nu necesit
efectuarea în prealabil a probei la sensibilitate. 110. Drept contraindicaii ale anesteziei locale pot fi: 111. Ce preparate pentru anestezia local conin grupa amidic? 112. Anestezia peridural se refer la metodele de: 113. Care din tehnicile de anestezie local indicate se refer la anestezia regional? 114. Selectai afirmaiile valabile pentru anestezia regional. 115. La complicaiile i efectele adverse ale rahianesteziei (anesteziei spinale) se
refer: 116. Puncia în anestezia rahidian se efectueaz de regul la nivelul segmentului: 117. Pentru a evita o eventual traumatizare a mduvei spinale puncia rahidian se
va efectua la nivelul: 118. În ce ordine survine pierderea sensibilitii în anestezia spinal? 119. În anestezia local spinal volumul de baz a soluiei anestezice se introduce în: 120. Cauzele hipotoniei în rahianestezie (anestezia spinal) sunt: 121. Selectai operaiile ce pot fi efectuate cu anestezie spinal. 122. Drept contraindicaii pentru efectuarea anesteziei spinale se consider: 123. Cea mai frecvent complicaie a anesteziei spinale este: 124. Selectai complicaiile rahianesteziei (anesteziei spinale). 125. Selectai afirmaiile, ce se refer la anestezia epidural. 126. Anestezia peridural poate fi utilizat: 127. Hemoragia arterial se caracterizeaz prin: 128. Hemoragia venoas se caracterizeaz prin: 129. Hemoragia capilar se caracterizeaz prin: 130. În acord cu clasificarea anatomic, hemoragia parenchimatoas se refer la: 131. Indicai mecanismele posibile de dezvoltare a hemoragiei. 132. În funcie de care principiu hemoragiile sunt clasificate în “per diabrosin”, “per
rhexin” i “per diapedesin”? 133. Termenul “hemoragie per rhexin” semnific: 134. Termenul “hemoragie per diabrosin” semnific: 135. Termenul “hemoragie per diapedesin” semnific: 136. Drept cauze nemijlocite ale “hemoragiei per diabrosin” pot servi: 137. Drept cauze nemijlocite ale “hemoragiei per diapedesin” pot servi: 138. Ctre hemoragiile interne se refer: 139. Ctre hemoragiile interne intracavitare se refer: 140. Care dintre hemoragiile enumerate se refer la cele interne intracavitare? 141. Acumularea sângelui în cavitatea peritoneal este denumit: 142. Ctre hemoragiile interne intraluminale se refer: 143. Ctre manifestrile hemoragiei interne intratisulare se refer: 144. Purpura, ce se dezvolt în caz de hemoragii interne intratisulare, reprezint: 145. Echimoza, care se dezvolt în hemoragia intern intratisular, reprezint: 146. Hematomul, care se dezvolt în caz de hemoragie intern intratisular,
reprezint: 147. În acord cu clasificarea hemoragiilor în funcie de timpul apariiei, hemoragia
primar se dezvolt: 148. În acord cu clasificarea hemoragiilor în funcie de timpul apariiei, hemoragia
secundar precoce se dezvolt: 149. Cauzele hemoragiei secundare precoce sunt reprezentate de:
150. În acord cu clasificarea hemoragiilor în funcie de timpul apariiei, hemoragia secundar tardiv se dezvolt:
151. Ctre cauzele hemoragiei secundare tardive se refer: 152. În acord cu clasificarea hemoragiilor în funcie de evoluie (intensitate),
hemoragiile se împart în: 153. Hemoragia acut cu pierderea a 750-1500 ml de sânge la un pacient matur,
corespunde unui deficit al volumului de sânge circulant: 154. În condiii fiziologice obinuite în sistemul venos se afl: 155. Indicai consecinele hemoragiei, ce prezint pericol pentru viaa bolnavului. 156. În caz de hemoragie diminuarea tensiunii arteriale i stimularea baroreceptorilor
la nivel de sinus carotid i arcul aortei conduc la: 157. Indicai reaciile de compensare ale organismului în faza iniial a hemoragiei. 158. Ctre mecanismele fiziologice compensatorii în caz de hemoragie se refer: 159. Centralizarea hemodinamicii în caz de hemoragie se caracterizeaz prin: 160. Mecanismul hiperventilrii compensatorii (sporirea frecvenei i volumului
micrilor respiratorii) în caz de hemoragie este condiionat de: 161. Hemodiluia compensatorie în caz de hemoragie contribuie la: 162. Indicai fenomenele patologice decompensatorii, ce se dezvolt în organism în
caz de hemoragie. 163. Acuzele pacienilor cu hemoragie cronic includ: 164. Indicai semnele generale ale hemoragiei. 165. Indicai simptomele locale ale hemoragiei. 166. Ce semnific hemoptizia? 167. Care dintre simptomele enumerate sunt caracteristice pentru epistaxis? 168. Indicai simptomele locale ale hemoragiei esofagiene sau gastrice. 169. Pentru care tip de hemoragie este caracteristic melena? 170. Voma cu coninut “za de cafea” poate fi o manifestare a: 171. Care dintre simptomele enumerate indic asupra hemoragiei din intestinul gros? 172. Ce semnific metroragia? 173. Indicai cauzele posibile ale hemoperitoneului. 174. În caz de hemotorace se determin: 175. În caz de hemoperitoneu se determin: 176. În caz de hemartroz se determin: 177. Severitatea hemoragiei este reflectat prin urmtorii parametri de laborator: 178. Indicai valorile normale ale hematocritului. 179. Pentru determinarea indicelui de oc Allgower este necesar cunoaterea
urmtorilor parametri: 180. Indicele de oc Allgower se calculeaz prin: 181. Pentru evaluarea volumului hemoragiei intraoperatorii conform formulei Gross se
utilizeaz: 182. Formulele Moore sau Nadler se utilizeaz pentru: 183. Ce metode diagnostice sunt indicate pentru confirmarea hemotoracelui? 184. Ce metod de diagnostic este indicat pentru confirmarea hemoragiei gastrice? 185. Ce metode diagnostice sunt indicate pentru confirmarea hemoragiei
intraarticulare? 186. Ce metode diagnostice sunt indicate pentru confirmarea hemoragiei
intraperitoneale? 187. Indicai cele trei faze ale procesului de coagulare a sângelui. 188. Formarea cheagului plachetar se produce datorit aciunii urmtorilor factori: 189. Calea intrinsec a hemostazei plasmatice este iniiat prin activarea:
190. Calea extrinsec a hemostazei plasmatice este iniiat prin activarea: 191. Ce factor de coagulare al sângelui este activat la finele atât a cii extrinseci, cât
i a celei intrinseci de hemostaz plasmatic? 192. Care dintre fenomenele enumerate se refer la calea comun a hemostazei
plasmatice? 193. Indicai mecanismele fiziologice de limitare a procesului de coagulare local i
prevenire a coagulrii intravasculare. 194. Sindromul de coagulare intravascular diseminat se manifest prin urmtorul
fenomen: 195. Etiologia sindromului de coagulare intravascular diseminat include: 196. În patogeneza sindromului de coagulare intravascular diseminat cauza de
baz a lipsei coagulrii sangvine este: 197. Indicai formele clinice ale sindromului de coagulare intravascular diseminat. 198. Indicai fazele sindromului de coagulare intravascular diseminat. 199. Indicai simptomele clinice ale primei faze a sindromului de coagulare
intravascular diseminat. 200. Indicai simptomele clinice ale fazei a doua a sindromului de coagulare
intravascular diseminat. 201. Ce modificri ale indicilor de laborator confirm sindromul de coagulare
intravascular diseminat? 202. Indicai trei componente ale tratamentului complex al bolnavilor cu sindrom de
coagulare intravascular diseminat. 203. Ce preparate sunt indicate în tratamentul pacienilor cu sindromul coagulrii
intravasculare diseminate? 204. La metodele de hemostaz provizorie se refer: 205. Indicai metodele de hemostaz provizorie. 206. Ce metode de stopare a hemoragiei se refer la cele temporare? 207. Ce metod de hemostaz provizorie este optimal în timpul efecturii interveniei
chirurgicale urgente pentru ruptura anevrismului de aort abdominal? 208. Indicai principiile aplicrii corecte a garoului hemostatic. 209. La ce nivel urmeaz a fi aplicat garoul hemostatic în caz de hemoragie arterial
extern dintr-o plag a gambei? 210. La ce nivel urmeaz a fi aplicat garoul hemostatic în caz de hemoragie arterial
extern din plaga mânii? 211. Cu scop de hemostaz provizorie garoul hemostatic se aplic pe extremitate pe
un termen de pîn la: 212. Indicai posibilele complicaii în caz de aplicare a garoului hemostatic pe
extremitate pe un termen ce depete 1,5 ore. 213. Ctre metodele de hemostaz definitiv se refer: 214. Indicai metodele de hemostaz definitiv. 215. Ce metode de hemostaz se refer la cele definitive? 216. Care dintre variantele enumerate de hemoragie necesit ligaturarea vasului pe
traiect? 217. Metodele de hemostaz definitiv, în funcie de natura metodelor aplicate, sunt
divizate în: 218. Ctre metodele mecanice de hemostaz definitiv se refer: 219. Care dintre metodele de hemostaz definitiv sunt indicate în leziunea arterei
femurale comune? 220. Indicai metodele fizice de hemostaz definitiv. 221. Indicai metodele chimice de hemostaz definitiv.
222. Care dintre preparatele enumerate sunt utilizate pentru hemostaza chimic definitiv?
223. Mecanismul de aciune hemostatic al cianoacrilatului const în: 224. Indicai metodele biologice de hemostaz definitiv. 225. Bureii hemostatici pentru aplicare local conin: 226. Indicai componentele de baz ale adezivului fibrinic Tissucol i buretelui
hemostatic Tachocomb, utilizate pentru hemostaza biologic definitiv. 227. Cui aparine descoperirea grupelor sangvine? 228. Cui aparine descoperirea factorului Rhesus? 229. Era contemporan în dezvoltarea transfuziologiei se caracterizeaz prin: 230. Ce reprezint grupa sangvin? 231. Prima grup sangvin se caracterizeaz prin: 232. A doua grup sangvin se caracterizeaz prin: 233. A treia grup sangvin se caracterizeaz prin: 234. A patra grup sangvin se caracterizeaz prin: 235. Legea lui Ottenberg: 236. Recipient „universal” (conform legii lui Ottenberg) sunt considerai deintorii: 237. Donator “universal” (conform legii lui Ottenberg) sunt considerai deintorii: 238. Indicai metodele de determinare a grupelor sangvine dup sistemul AB0: 239. În determinarea grupei sangvine cu ajutorul serurilor standart se respect
urmtoarele condiii: 240. În timpul determinrii grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard, s-a observat
aglutinarea cu toate serurile (de grupele I, II i III). Apreciai grupa sangvin. 241. În timpul determinrii grupei sangvine cu ajutorul eritrocitelor standard s-a
observat aglutinarea cu eritrocitele din grupa I, II i III. Apreciai grupa de sînge. 242. În timpul determinrii grupei sangvine cu ajutorul oliclonilor s-a observat
aglutinarea cu toi oliclonii. Apreciai grupa de sînge. 243. În timpul determinrii grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard s-a observat
absena aglutinrii cu toate serurile (de grupele I, II i III). Apreciai grupa de sînge.
244. În timpul aprecierii grupei sangvine cu ajutorul oliclonilor s-a observat lipsa aglutinrii cu toi oliclonii. Apreciai grupa de sînge.
245. În timpul determinrii grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard s-a observat aglutinarea cu serurile din grupele Il i III i lipsa aglutinrii cu serul din grupa I. Apreciai grupa de sînge.
246. În timpul determinrii grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard s-a observat aglutinarea cu serurile de grupa I, II i lipsa aglutinrii cu serul de grupa III. Apreciai grupa de sînge.
247. În timpul determinrii grupei sangvine cu ajutorul oliclonilor s-a observat aglutinarea cu oliclonul anti-A i lipsa aglutinrii cu oliclonul Anti-B. Apreciai grupa de sînge.
248. În timpul determinrii grupei sangvine cu ajutorul oliclonilor s-a observat aglutinarea cu oliclonul anti-B i lipsa aglutinrii cu oliclonul Anti-A. Apreciai grupa de sînge.
249. Pentru determinarea factorului Rhesus se utilizeaz: 250. Care din metodele de determinare a factorului rezus se utilizeaz doar în condiii
laboratorului imunologic? 251. Metoda autohemotransfuziei se efectueaz în felul urmtor: 252. Hemodiluia normovolemic preoperatorie acut prevede îndeplinirea
urmtoarelor activiti:
253. La un bolnav cu ruptur post-traumatic a splinei i hemoperitoneum, sîngele din cavitatea peritoneal a fost colectat cu ajutorul aparatului “Cell Saver” i transfuzat pe cale i/v bolnavului. Cum se numete aceast metod?
254. Reinfuzia poate fi efectuat în caz de: 255. Reinfuzia sîngelui din cavitatea peritoneal este imposibil în caz de: 256. Indicai componentele sîngelui folosite în transfuziologie: 257. Care din poziiile enumerate nu se refer la componentele sîngelui? 258. Indicai derivatele plasmei folosite în transfuziologie: 259. Care din poziiile enumerate nu se refer la derivatele plasmei? 260. Concentratul eritrocitar se caracterizeaz prin urmtoarele: 261. La ce temperatur se pstreaz concentratul eritrocitar conservat? 262. La ce nivel al hemoglobinei întotdeauna este indicat trasfuzia de concentrat
eritrocitar? 263. La ce nivel al hemoglobinei trasfuzia de concentrat eritrocitar nu este indicat? 264. La ce nivel al hemoglobinei trasfuzia de concentrat eritrocitar este indicat în
dependen de anumite date clinice (starea general a bolnavului, prezena patologiilor concomitente, severitatea hipoxiei)?
265. Dup transfuzia unei doze de concentrat eritrocitar este estimat creterea nivelului de hemoglobin în mediu cu:
266. Dup transfuzia unei doze de concentrat eritrocitar este estimat creterea nivelului de hematocrit în mediu cu:
267. Concentratul trombocitar se caracterizeaz prin urmtoarele: 268. Pragul valorii trombocitopeniei la care este indicat transfuzia de concentrat
trombocitar este considerat: 269. Transfuzia de plasm proaspt congelat: 270. Ce factori de coagulare se conin în crioprecipitat? 271. Trombina, ca derivat al plasmei, se caracterizeaz prin urmtoarele: 272. Conform clasificrii internaionale substituienii sunt divizai în: 273. Indicai substituienii sangvini ce se refer la preparatele cristaloide: 274. Indicai substituienii sangvini ce se refer la preparatele coloidale: 275. Soluiile cristaloide ca substituieni sangvini se caracterizeaz prin: 276. Soluiile coloidale ca substituieni sangvini se caracterizeaz prin: 277. Ce aciune posed perfuzia soluiei de Poliglucin (substituent sanguin coloidal)? 278. În ce const aprecierea valabilitii sîngelui conservat pentru transfuzie? 279. Proba de compatibilitate individual dup sistemul AB0 în caz de
hemotransfuzie, apreciaz reacia de aglutinare dintre: 280. Ce prob se efectuiaz la transfuzia de plasma proaspt congelat? 281. Care din probele enumerate nu se efectuiaz în timpul hemotransfuziei? 282. Cum se transfuzeaz sîngele în timpul efecturii probei biologice? 283. Intervalul maxim de timp admis din momentul punciei containerului cu
componente sangvine pîn la sfîitul transfuziei constituie: 284. Indicai viteza optimal de transfuzie a componentelor sangvine: 285. Dup iniierea transfuziei de sînge, starea bolnavului este apreciat: 286. Dup finisarea transfuziei de sînge, starea bolnavului este apreciat: 287. Conform clasificrii contemporane, complicaiile i reaciile post-transfuzionale se
divizeaz în: 288. Ctre complicaiile i reaciile post-transfuzionale acute non-imune se refer: 289. Ctre complicaiile i reaciile post-transfuzionale acute imune se refer: 290. Reaciile post-transfuzionale uoare se caracterizeaz prin: 291. Reaciile post-transfuzionale de gravitate medie se caracterizeaz prin:
292. Reaciile post-transfuzionale grave se caracterizeaz prin: 293. În timpul hemotransfuziei este posibil contaminarea recipientului cu urmtoarele
infecii: 294. Ctre perioadele ocului hemotransfuzional nu se refer: 295. Perioada preoperatorie în toate patologiile chirurgicale începe din momentul: 296. Perioada preoperatorie în toate patologiile chirurgicale finalizeaz odat cu: 297. La scopurile de baz ale perioadei preoperatorii se refer: 298. Perioada preoperatorie este divizat convenional în urmtoarele etape: 299. Probele funcionale Ghence i Shtanghe pot fi utilizate în perioada preoperatorie
pentru evaluarea: 300. Indicai examinrile instrumentale i de laborator ce se efectueaz în mod
standard în perioada preoperatorie. 301. La examinarea unui bolnav, internat în secia de chirurgie pentru intervenie
chirurgical programat, medicul curant a depistat sufluri patologice în regiunea precordial i dereglarea ritmului cardiac. Ce msuri trebuie s întreprind medicul curant în primul rînd?
302. Cel mai rspîndit sistem de evaluare a riscului operator este: 303. În timpul evalurii riscului operator conform sistemului ASA, bolnavul cu patologie
concomitent decompensat, ce necesit a fi operat în mod urgent, va fi atribuit: 304. Indicaiile absolute ctre operaie se stabilesc doar în caz de: 305. Indicai patologiile, în care indicaiile ctre operaie sunt absolute. 306. Indicai patologiile, în care indicaiile ctre operaie sunt relative. 307. Ce maladii sau stri patologice asociate servesc drept contraindicaie ctre
operaia imediat în caz de hemoragie intraperitoneal masiv activ? 308. Efectuînd pregtirea psihologic ctre operaie, medicul este obligat s-i prezinte
pacientului urmtoarea informaie: 309. Acordul informat în scris al bolnavului ctre intervenia chirurgical trebuie
semnat de ctre: 310. În ce situaii este posibil efectuarea interveniei chirurgicale dup indicaii vitale
fr acordul în form scris a pacientului? 311. Nu reprezint factori de risc ai complicaiilor tromboembolice venoase în
perioada postoperatorie: 312. Indicai afirmaiile corecte referitoare la tromboembolia arterei pulmonare (TEAP)
survenit postoperator. 313. Enumerai msurile, utilizate pentru profilaxia trombozelor venoase
postoperatorii. 314. Cu scop de antibioticoprofilaxie a complicaiilor septico-purulente postoperatorii
se indic: 315. Pregtirea tractului gastro-intestinal înaintea interveniilor chirurgicale
abdominale programate prevede: 316. Drept exemplu de pregtire preoperatorie special a bolnavului ctre operaie
poate servi: 317. Concluzia preoperatorie trebuie s fie scris de ctre: 318. Concluzia preoperatorie trebuie s conin urmtoarele compartimente: 319. Poziia Trendelenburg a bolnavului pe masa de operaie este utilizat în cazul
interveniilor pe: 320. Poziia bolnavului pe masa de operaie, denumit “anti-Trendelenburg”, se
utilizeaz în operaiile pe: 321. Poziia bolnavului în decubit lateral pe masa de operaie se utilizeaz în
interveniile:
322. Care din cele enumerate se refer la etapele interveniei chirurgicale? 323. Un pacient este diagnosticat cu apendicit acut, fiind indicat intervenia
chirurgical. Veridicitatea diagnosticului se va confirma în timpul: 324. Etapa de finisare a interveniei chirurgicale include: 325. Intervenia chirurgical se efectueaz în mod urgent în caz de: 326. În care patologii intervenia chirurgical se efectueaz în mod programat? 327. Unui bolnav cu cancer esofagian inoperabil i s-a aplicat fistula artificial extern a
stomacului (gastrostom) pentru alimentaie enteral. Cum se clasific aceast intervenie?
328. Unui bolnav cu hernie inghinal i s-a efectuat rezecia sacului hernial i plastia canalului inghinal cu implantarea unei plase (mee) sintetice. Cum se clasific aceast intervenie chirurgical?
329. La operaiile diagnostice se refer: 330. Peste 2 ore dup rezecia gastric pacientul este luat din nou în sala de operaie
din cauza eliminrilor masive de sînge prin drenul din cavitatea peritoneal. Este deschis din nou cavitatea peritoneal pentru realizarea hemostazei. Cum va fi denumit corect operaia respectiv?
331. Care intervenii chirurgicale se numesc simultane? 332. Care operaie se numete combinat? 333. Conform clasificrii interveniilor chirurgicale dup gradul de infectare
(contaminare), rezecia intestinului gros se refer la operaii: 334. Conform clasificrii interveniilor chirurgicale dup gradul de infectare
(contaminare), rezecia gastric se refer la operaii: 335. La complicaii intraoperatorii cu caracter local în chirurgia general se refer: 336. Indicai fazele patofiziologice ale perioadei postoperatorii. 337. Faza catabolic a perioadei postoperatorii se caracterizeaz prin urmtoarele
reacii fiziologice: 338. Pentru care dintre fazele perioadei postoperatorii este caracteristic
intensificarea sintezei proteinelor? 339. Durata perioadei postoperatorii precoce este: 340. Indicai complicaiile, caracteristice pentru perioada postoperatorie precoce. 341. Indicai complicaiile, caracteristice pentru perioada postoperatorie tardiv. 342. Indicai complicaia, caracteristic pentru perioada postoperatorie tardiv. 343. Pe parcursul aceleiai intervenii unui bolnav i s-a efectuat rezecia gastric
pentru boala ulceroas i înlturarea veziculei biliare pentru litiaza biliar. Cum se clasific o astfel de operaie dup diferite principii?
344. Unui bolnav cu ateroscleroz obliterant i ischemie a membrelor inferioare pe parcursul aceleiai intervenii i s-a efectuat by-pass femuro-popliteal i transecia trunchiului simpatic lombar (simpatectomie). Cum se clasific aceast operaie dup diferite principii?
345. Indicai instrumentele chirurgicale destinate secionrii esuturilor. 346. Indicai instrumentele chirurgicale destinate hemostazei. 347. Indicai instrumentele chirurgicale destinate prinderii esuturilor. 348. Care dintre deprttoarele de plag posed “dini” la vârful plcii? 349. Indicai deprttoarele mecanice de plag. 350. Indicai instrumentul chirurgical destinat explorrii. 351. Acele chirurgicale rotunde se utilizeaz pentru suturarea: 352. Acele chirurgicale triunghiulare (prismatice) se utilizeaz pentru suturarea: 353. Ce curbur poate avea un ac chirurgical? 354. Care sunt cerinele ctre materialele de sutur, utilizate în chirurgie?
355. Indicai materialele de sutur biologice, utilizate în chirurgie. 356. Indicai firele de sutur sintetice resorbabile, utilizate în chirurgie. 357. Indicai firele de sutur sintetice neresorbabile, utilizate în chirurgie. 358. Conform clasificrii materialului chirurgical de sutur, polipropilenul se refer la: 359. Conform clasificrii materialului chirurgical de sutur, capronul se refer la: 360. Conform clasificrii materialului chirurgical de sutur, mtasa se refer la: 361. Cel mai sigur dintre nodurile utilizate în chirurgie se consider: 362. Specificai tipurile de sutur întrerupt, care sunt utilizate pentru suturarea
plgilor cutanate în chirurgie. 363. Specificai tipurile de sutur continu, care sunt utilizate pentru suturarea plgilor
cutanate în chirurgie. 364. Prin ce este periculos deficitul ponderal la bolnavii chirurgicali? 365. Care sunt cauzele principale ale deficitului ponderal la bolnavii chirurgicali? 366. Deficitul masei corporale la bolnavii canceroi este condiionat de: 367. Ce semne de deficit de nutriie pot fi observate la inspecia pielii pacientului? 368. Ce semne de deficit de nutriie pot fi depistate la examinarea extremitilor
pacientului? 369. Ce semne de deficit de nutriie pot fi observate la examinarea unghiilor
pacientului? 370. Ce semne de deficit de nutriie pot fi depistate la examinarea ochilor pacientului? 371. Ce semne de deficit de nutriie pot fi depistate la inspecia limbei bolnavului? 372. Ce date, predispozante ctre deficit nutriional, pot fi observate în timpul
inspeciei abdomenului pacientului? 373. Indicai cele mai frecvente cauze clinice ale diminurii nivelului electroliilor în
sânge. 374. Ce indice de laborator coreleaz cel mai precis cu nivelul deficitului proteic în
organism? 375. Care dereglri imune sunt caracteristice pentru bolnavii cu deficit de nutriie? 376. Ce metode de apreciere a strii de nutriie se refer la cele antropometrice? 377. Pentru calcularea deficitului masei corporale a bolnavului pot fi utilizai urmtorii
indici: 378. Calcularea indexului masei corporale a bolnavului se efectueaz dup
urmtoarea formul: 379. Ce valori corespund masei normale conform indexului masei corporale? 380. Ce valori corespund obezitii morbide în conformitate cu indexul masei
corporale? 381. Modificarea grosimii plicii cutanate de-asupra muchiului triceps este utilizat
pentru evaluarea: 382. Calcularea raportului grosimii plicii cutanate de-asupra muchiului triceps la
circumferina muchilor braului este utilizat pentru aprecierea: 383. Ce metode de apreciere a necesitii energetice a organismului uman exist? 384. În care dintre condiiile enumerate consumul energetic este mai sporit? 385. Pentru care bolnavi este indicat alimentarea enteral? 386. Pentru care bolnavi este contraindicat alimentarea enteral? 387. Ce metode de alimentare enteral exist? 388. Valoarea energetic a amestecului standard pentru alimentarea enteral
constituie: 389. Ce tipuri de amestecuri pentru alimentarea enteral se disting? 390. Ce amestecuri nutritive pentru alimentarea enteral se prepar din produse
obinuite, ce sunt mrunite i amestecate?
391. Ce amestecuri pentru alimentarea enteral sunt preparate pentru utilizarea în situaii clinice specifice (insuficiena respiratorie, renal sau hepatic, dereglarea imunitii)?
392. În care amestecuri nutritive pentru alimentarea enteral proteinele se conin sub form de aminoacizi?
393. Care sunt metodele de realizare a alimentrii enterale? 394. Cât de frecvent se recomand administrarea amestecurilor nutritive în cazul
realizrii alimentaiei enterale fracionate? 395. Ce complicaii sunt caracteristice pentru alimentarea enteral? 396. La care grup de complicaii se refer hiperglicemia în urma alimentrii enterale? 397. La care pacieni exist cel mai mare risc de aspiraie traheo-bronhial în timpul
realizrii alimentrii enterale? 398. Pentru care pacieni este indicat alimentarea parenteral? 399. Care sunt tipurile de alimentare parenteral? 400. Indicai componentele, care sunt parte constituent a soluiei pentru alimentare
parenteral. 401. Cum se administreaz soluiile pentru alimentarea parenteral? 402. Ce grupe de complicaii ale alimentaiei parenterale totale se deosebesc? 403. Ce complicaii sunt caracteristice pentru obezitatea morbid? 404. Indicai cea mai eficient metod de tratament a obezitii morbide. 405. În ce const principiul general al operaiei de gastroplastie în tratamentul
chirurgical al obezitii morbide? 406. Semnele clinice locale ale plgii sunt urmtoarele: 407. Din care motiv leziunea ficatului în caz de traum abdominal închis se
consider ruptur i nu plag? 408. Care semn clinic de baz difereniaz plaga de contuzie? 409. Care este mecanismul de aciune al agentului traumatizant în caz de fractur
deschis a extremitii, când fragmentul osului fracturat lezeaz esuturile moi? 410. Ce factori condiioneaz durerea într-o plag? 411. Intensitatea durerii în plag este în funcie de urmtorii factori: 412. În care situaii durerea în caz de producere a plgii poate fi semnificativ mai
redus sau chiar poate absenta? 413. Intensitatea hemoragiei din plag este determinat de urmtorii factori: 414. În care situaii lezarea chiar i a vaselor de calibru mic se asociaz cu hemoragie
pronunat i pune în pericol viaa bolnavului? 415. De ctre care factori este determinat gradul de dehiscen a marginilor plgii? 416. De ctre care factori sunt determinate simptomele clinice generale în caz de
plag? 417. Care plgi se consider premeditate? 418. Ce plgi se evideniaz în funcie de caracterul lezrii esuturilor? 419. Ce tip de leziune nu se refer la clasificarea plgilor dup caracterul lezrii
esuturilor? 420. La ce tip de plag dup caracterul lezrii esuturilor se refer incizia chirurgical? 421. Indicai particularitile clinice ale plgilor prin înepare. 422. Care este mecanismul de apariie a plgii lacerate? 423. Indicai cel mai infectat tip de plag. 424. Indicai particularitile clinice ale plgilor mucate. 425. Conform clasificrii dup gradul de infectare plgile se clasific în: 426. Ce plag se consider infectat?
427. Se cunoate, c procesul purulent în plag se dezvolt cînd concentraia microorganismelor este mai mare de:
428. Ce factori contribuie la dezvoltarea infeciei în plag? 429. Care plgi ale abdomenului se consider penetrante? 430. Ce zone de traumare a esuturilor se deosebesc în caz de plgi prin arm de
foc? 431. Prin ce se caracterizeaz zona comoiei moleculare în caz de plgi prin arm de
foc? 432. Ce particulariti difereniaz plaga prin arm de foc? 433. Ce caracterizeaz plaga transfixiant prin arm de foc? 434. Ce afirmaii caracterizeaz veridic plaga oarb prin arm de foc? 435. Ce afirmaii caracterizeaz just plaga tangenial prin arm de foc? 436. Se deosebesc urmtoarele faze ale procesului de plag: 437. Ce faz a procesului de plag include perioada modificrilor vasculare i
perioada curirii plgii? 438. Ce perioade include faza inflamatorie a procesului de plag? 439. Care este durata aproximativ a primei faze a procesului de plag (faza
inflamaiei)? 440. Care dintre procesele enumerate nu se refer la prima faz a procesului de plag
(faza inflamaiei)? 441. Care dintre procesele enumerate nu se refer la prima perioad (perioada
modificrilor vasculare) a fazei de inflamaie a procesului de plag? 442. Care dintre procesele enumerate se refer la a doua perioad (perioada curirii
plgii de esuturi necrotice) a fazei de inflamaie a procesului de plag? 443. Care elemente celulare joac rolul principal în prima faz a procesului de plag
(faza de inflamaie)? 444. Care este rolul leucocitelor neutrofile în prima faz a procesului de plag (faza 445. Care este rolul macrofagilor în prima faz a procesului de plag (faza
inflamaiei)? 446. Care este rolul limfocitelor în prima faz a procesului de plag (faza inflamaiei)? 447. Care dintre procesele enumerate se refer la faza a doua a procesului de plag
(faza regenerrii)? 448. Care elemente celulare joac rolul principal în faza a doua a procesului de plag
(faza regenerrii)? 449. Ce reprezint prin sine esutul granulant? 450. Ce funcii fiziologice are esutul granulant? 451. Ce este caracteristic pentru faza a treia a procesului de plag (faza formrii i
reorganizrii cicatricei)? 452. Fenomenul de contracie a plgii în procesul de vindecare a acesteia se explic
prin: 453. De unde începe epitelizarea plgii? 454. Exist urmtoarele tipuri de vindecare a plgilor: 455. Indicai condiiile, necesare pentru vindecarea plgii prin intenie primar. 456. Vindecarea necomplicat a plgii operatorii are loc: 457. Care dintre plgile enumerate nu se vindec prin regenerare secundar? 458. Cum se produce de regul vindecarea plgilor superficiale? 459. Care sunt complicaiile plgii în prima faz a procesului de plag (faza
inflamaiei)? 460. La complicaiile locale ale plgilor se refer:
461. Care sunt complicaiile plgilor în faza a treia a procesului de plag (faza formrii i reorganizrii cicatricei)?
462. Ce se refer la msurile de prim ajutor în caz de plag? 463. În cazul plgii tiate a treimii inferioare a gambei cu hemoragie arterial extern
primul ajutor medical trebuie s includ: 464. Cum poate fi prevenit infectarea secundar a plgii în timpul acordrii primului
ajutor? 465. Într-o plag abdominal vast cu eviscerarea organelor interne primul ajutor
medical const în: 466. Indicai componentele de baz ale tratamentului plgilor aseptice (operatorii). 467. În tratamentul plgilor operatorii durerea este diminuat prin: 468. În tratamentul plgilor operatorii dehiscena marginilor se înltur prin: 469. Prelucrarea chirurgical primar a plgii infectate include: 470. La care etap a prelucrrii chirurgicale a plgii este posibil stabilirea caracterului
penetrant sau nepenetrant într-o cavitate a corpului al leziunii? 471. Care sunt variantele posibile de finisare a prelucrrii chirurgicale primare a plgii
infectate? 472. În ce situaii nu se recomand aplicarea suturilor pe plag dup prelucrarea
chirurgical primar a acesteia? 473. Ce tipuri de plgi nu se vor supune prelucrrii chirurgicale primare? 474. Ce neajunsuri sunt caracteristice pentru vindecarea secundar a plgii? 475. Suturile primare pe plag se aplic: 476. Suturile primare amânate se aplic pe plag: 477. Suturile secundare precoce se aplic pe plag: 478. Suturile secundare tardive se aplic pe plag: 479. Ce tip de sutur se aplic dup prelucrarea chirurgical primar a plgii prin
arm de foc? 480. Indicai principiile prelucrrii chirurgicale a plgilor purulente. 481. Indicai metodele fizice suplimentare de prelucrare a plgilor purulente. 482. Indicai preparatele, ce sunt recomandate pentru tratamentul plgilor purulente în
prima faz a procesului de plag. 483. Ce scop urmrete aplicarea local a pansamentelor cu soluie hipertonic
(soluia de clorur de sodiu de 10%) în prima faz a procesului de plag? 484. Ce avantaje are aplicarea local a unguentelor hidrofile, hidrosolubile pe baz de
polietilenglucol (levosin, levomecol) în tratamentul plgilor purulente? 485. Pentru liza mai rapid i înlturarea esuturilor necrotice din plag se utilizeaz: 486. Ce scopuri urmrete aplicarea local a pansamentelor cu unguente în faza a
doua a procesului de plag? 487. Indicai preparatele ce sunt recomandate pentru tratamentul plgilor purulente în
faza a doua a procesului de plag. 488. Pentru tratamentul local al plgii cu esut granulant deja format de regul se
utilizeaz: 489. La apariia semnelor de supuraie a plgii este necesar: 490. Abordul venos central se efectueaz preferenial prin: 491. Drept indicaii pentru cateterizarea unei vene centrale servesc: 492. Abordul venos central poate fi realizat prin: 493. Plasarea bolnavului în poziia Trendelenburg în timpul cateterizrii venei jugulare: 494. Pentru msurarea presiunii în artera pulmonar se utilizeaz cateterul: 495. Drept indicaii pentru drenarea cavitii pleurale (toracostomie) servesc: 496. La complicaiile punciei cavitii pleurale (toracocentezei) se refer:
497. Toracocenteza în caz de pneumotorace se efectueaz mai frecvent: 498. Toracocenteza în caz de hidrotorace se efectueaz mai frecvent: 499. Laparocenteza este indicat în urmtoarele condiii: 500. Instalarea sondei nazo-gastrice are drept scop: 501. Pentru tamponada eso-gastric cu scop hemostatic în caz de hemoragie
digestiv superioar variceal se utilizeaz: 502. Printre complicaiile tamponadei eso-gastrice cu scop de hemostaz în
hemoragia digestiv superioar variceal pot fi enumerate: 503. Tamponada eso-gastric în caz de hemoragie digestiv superioar variceal
este indicat în: 504. Tamponada hemostatic în caz de hemoragie digestiv superioar din varice cu
localizare gastric este mai eficient cu ajutorul: 505. Tamponada hemostatic îndelungat în caz de hemoragie digestiv superioar
din varice esofagiene poate cauza: 506. Cu scop de prevenire a necrozei mucoasei esofagiene în urma tamponadei
hemostatice îndelungate cu sonda Sengstaken-Blakemore se recomand: 507. Enumerai strile patologice ce pot fi diagnosticate prin anuscopie: 508. Examenul endoscopic cu sigmoidoscopul rigid permite vizualizarea mucoasei: 509. Pentru cateterizarea vezicii urinare se utilizeaz: 510. La complicaiile cateterizrii vezicii urinare se refer: 511. Indicai, care dintre patologiile enumerate se refer la infecia chirurgical. 512. Care dintre procesele infecioase se refer la infecia chirurgical acut
specific? 513. Conform clasificrii infeciei chirurgicale în funcie de evoluia bolii, tuberculoza
se refer la: 514. În acord cu clasificarea infeciei chirurgicale în funcie de evoluia patologiei,
tetanosul se refer la: 515. Indicai factorii, asocierea crora duce la dezvoltarea infeciei chirurgicale. 516. Care dintre caracteristicile microorganismelor determin evoluia infeciei
chirurgicale? 517. Indicai sursele posibile ale infeciei chirurgicale. 518. Indicai sursele exogene ale infeciei chirurgicale. 519. Care dintre mecanismele reaciei de rspuns a organismului uman la infecie se
refer la cele nespecifice? 520. Care este rolul fagocitelor mononucleare în focarul inflamaiei? 521. Care leucocite asigur rspunsul imun umoral la infecia chirurgical? 522. Indicai mecanismul de dezvoltare a hiperemiei tegumentelor în caz de infecie
chirurgical purulent a esuturilor moi. 523. Indicai mecanismul de dezvoltare a hipertermiei tegumentelor în caz de infecie
chirurgical purulent a esuturilor moi. 524. Indicai mecanismul de dezvoltare a durerii în caz de infecie chirurgical
purulent a esuturilor moi. 525. Indicai mecanismul de dezvoltare al edemului în caz de infecie chirurgical
purulent a esuturilor moi. 526. Indicai cauza dereglrii funciei extremitii în caz de infecie chirurgical
purulent acut. 527. Caracterul pulsatil al durerii în caz de infecie chirurgical a esuturilor moi este
caracteristic pentru: 528. În cazul unei caviti purulente formate, spre deosebire de faza infiltrativ a
inflamaiei, se evideniaz urmtoarele simptome:
529. Ce indic simptomul de fluctuaie în caz de infecie chirurgical a esuturilor moi? 530. Indicai modificrile caracteristice în analiza general a sîngelui în caz de infecie
chirurgical acut. 531. Indicai complicaiile locale ale proceselor supurativ-inflamatorii ale esuturilor moi
a extremitilor. 532. Ce afirmaii caracterizeaz just limfangita? 533. Indicai metodele paraclinice utilizate în diagnosticul infeciei chirurgicale acute a
esuturilor moi: 534. Indicai regiunile corpului în care nu se dezvolt furunculul. 535. În caz de furuncul inflamaia purulent se dezvolt în: 536. Indicai fazele de evoluie a furunculului. 537. Faza de vindecare i cicatrizare în evoluia furunculului survine dup: 538. În ce cazuri este indicat spitalizarea bolnavului cu furuncul? 539. Ce manifestare clinic indic cert asupra faptului c furunculul se afl în faza de
abcedare? 540. Tromboza sinusului cavernos reprezint o complicaie rar, dar foarte sever (i
deseori fatal) a furunculului cu localizare: 541. Tratamentul conservator al bolnavului cu furuncul complicat cu tromboza
sinusului cavernos va include în mod obligator: 542. Inflamaia purulent a glandelor sudoripare se numete: 543. În caz de hidrosadenit inflamaia purulent se dezvolt în: 544. Hidrosadenita este localizat tipic în regiunea: 545. Hidrosadenita se caracterizeaz prin urmtoarele: 546. Ce afirmaii, referitoare la abces, sunt corecte? 547. Ce afirmaii, referitoare la flegmon, sunt corecte? 548. Prin ce se deosebete abcesul de flegmon? 549. Ce include prelucrarea chirurgical a focarului purulent? 550. Indicai agentul cauzal al furunculului i carbunculului? 551. Carbunculul se caracterizeaz prin urmtoarele semne: 552. Indicai regulile tratamentului chirurgical al carbunculului. 553. Drept indicaie direct ctre intervenie chirurgical în caz de suspecie la abces
al esuturilor moi servesc: 554. Agentul cauzal tipic al erizipelului este: 555. Indicai formele clinice ale erizipelului. 556. Indicai simptomele clinice caracteristice pentru forma eritematoas a erizipelului. 557. În ce regiune a corpului mai frecvent se dezvolt erizipelul? 558. În care forme ale erizipelului este indicat tratamentul chirurgical? 559. Indicai elementele tratamentului complex al infeciei chirurgicale? 560. Ce afirmaii caracterizeaz just erizipeloidul? 561. Mastita puerperal se dezvolt: 562. În funcie de localizare se disting urmtoarele forme de abcese a glandei
mamare: 563. Indicai simptomele tipice ale mastitei acute. 564. Care dintre afirmaiile enumerate sunt corecte? 565. Paraproctita este definit ca: 566. Indicai formele de paraproctit. 567. La dezvoltarea abcesului pilonidal (coccigian) contribuie acumularea în cavitatea
chistului a: 568. Ce afirmaii caracterizeaz just abcesul coccigian (pilonidal)? 569. Intervenia chirurgical radical în caz de abces coccigian (pilonidal) const în:
570. Ce afirmaii caracterizeaz unghia încarnat? 571. Ptrunderea microflorei patogene în esuturile moi ale mâinii mai des se
realizeaz: 572. În majoritatea absolut a cazurilor agentul etiologic al proceselor purulente la
nivelul degetelor i mâinii este: 573. Indicai particularitile anatomice ale degetelor i mâinii, care condiioneaz
manifestarea caracteristic a procesului inflamator. 574. Panariiul tendinos al crora dintre degetele mâinii poate conduce ctre
rspîndirea infeciei spre spaiul celuloadipos Pirogov-Parona al antebraului? 575. Indicai cauzele sindromului algic deosebit de intens în panariiu, incomparabil cu
durerile în cazul altei localizri ale patologiilor purulente 576. Necroza tendonului în caz de tenosinovit purulent se dezvolt în urma: 577. Ce localizare a coleciei purulente este definit drept panariiu? 578. Indicai formele superficiale ale panariiului. 579. Paronihia este definit drept colecie purulent localizat: 580. Indicai formele profunde ale panariiului. 581. Ce afirmaii caracterizeaz just panariiul cutanat? 582. Ce form a panariiului este mai probabil dac pe suprafaa palmar a degetului
mâinii se determin o mic vezicul, cu coninut purulent? 583. Indicai metoda optimal de anestezie în tratamentul formei cutanate a
panariiului. 584. În ce const tratamentul chirurgical al panariiului cutanat? 585. Ce afirmaii caracterizeaz veridic panariiul subcutanat? 586. Cum se apreciaz corect locul celei mai exprimate dureri, i respectiv, a
localizrii focarului purulent în caz de panariiu subcutanat? 587. Indicai metoda de anestezie utilizat cel mai frecvent în tratamentul chirurgical al
panariiului subcutanat. 588. Care sunt regulile de drenare a focarului purulent în caz de panariiu subcutanat? 589. Ce afirmaii caracterizeaz veridic panariiul periunghial (paronihia)? 590. Incizia dup Klapp (în cros, paralel marginei plcii unghiale) se utilizeaz în
tratamentul: 591. Care sunt regulile de drenare a focarului purulent în caz de paronihie? 592. Ce afirmaii caracterizeaz veridic panariiul tendinos? 593. Indicai asocierea veridic a semnelor clasice descrise de ctre Kanavel în caz
de panariiu tendinos. 594. Ce incizii se efectueaz în caz de panariiu tendinos? 595. Care sunt regulile de drenare a focarului purulent în caz de panariiu tendinos? 596. Ce afirmaii caracterizeaz just panariiul osos? 597. Prezena sechestrelor osoase în caz de inflamaie a degetelor mâinii se remarc
în: 598. Modificrile radiologice în cazul panariiului osos apar: 599. Indicai componentele managementului complex al panariiului osos. 600. Intensificarea brusc a durerii în timpul percuiei de-a lungul axului degetului este
îndeosebi caracteristic pentru: 601. Prin termenul “pandactilit” se subînelege: 602. Amputaia impus a degetului mai frecvent este necesar în: 603. În tratamentul chirurgical al panariiului cu scop de drenare mai frecvent se
utilizeaz: 604. Indicai formele anatomice ale flegmonului profund al suprafeei palmare a mâinii. 605. Indicai formele anatomice ale flegmonului suprafeei dorsale a mâinii.
606. Indicai afirmaiile corecte referitoare la “zonele interzise” ale mâinii. 607. Drenajul transfixiant prin incizii mici pe suprafeele palmar i dorsal a mâinii în
regiunea plicilor interdigitale se utilizeaz în tratamentul: 608. Edemul regiunii dorsale a mâinii în caz de flegmon al suprafeei palmare: 609. Termenul de „osteomielit” semnific: 610. Care oase sunt afectate mai frecvent în caz de osteomielit hematogen acut? 611. Osteomielita acut hematogen cel mai frecvent afecteaz: 612. Osteomielita hematogen de regul se clasific ca acut în: 613. Osteomielita hematogen de regul se clasific ca cronic dup: 614. Indicai cea mai frecvent forma de osteomielit la copii. 615. Localizarea metafizar al osteomielitei acute hematogene este condiionat de: 616. În prima sptmân de boal, manifestrile clinice ale osteomielitei acute
hematogene sunt: 617. Care din semnele inflamatorii locale apar iniial în osteomielita acut
hematogen? 618. Care din afirmaiile enumerate se refer la osteomielita acut hematogen? 619. Ce form cliic a osteomielitei acute hematogene se întîlnete cel mai frecvent? 620. Indicai simptomele, în baza crora se instaleaz diagnosticul precoce de
osteomielit acut hematogen? 621. Care din simptomele enumerate pot fi determinate în osteomielita acut
hematogen? 622. Apariia simptomului de fluctuien în caz de osteomielit acut hematogen
semnific: 623. Primele semne radiologice ale osteomielitei acute hematogene apar dup: 624. Indicai semnele radiologice indirecte care pot fi observate în osteomielita acut
hematogen pe parcursul primelor 2 sptmîni de la debutul bolii. 625. Indicai semnele radiologice caracteristice pentru osteomielita acut
hematogen. 626. Indicai semnele radiologice caracteristice pentru osteomielita cronic. 627. Indicai operaiile ce se efectuiaz cu scop de tratament al osteomielitei cronice. 628. Indicai operaiile ce se efectuiaz în caz de osteomielit acut. 629. Tratamentul conservativ al osteomielitei acute hematogene include: 630. Care din enumerate se utilizeaz în tratamentul artritei acute purulente: 631. Indicai simptomele clinice ale bursitei. 632. Tratamentul conservator al bursitei include: 633. Care din date de laborator sunt utile pentru diagnosticul artritei acute purulente? 634. Conform crui principiu fracturile oaselor sunt divizate în deschise i închise? 635. În raport cu linia de fractur, ultimile se clasific în: 636. La semnele probabile ale fracturii se refer: 637. La semnele veridice ale fracturii se refer: 638. Fractura patologic poate fi condiionat de: 639. În care fractur probabilitatea infectrii osului este cea mai mare? 640. Indicai fazele de vindecare (consolidare) a fracturilor. 641. Luxaia se consider acut în primele: 642. Indicai afirmaii corecte referitoare la primul ajutor în caz de luxaii: 643. Care fracturi se consider complicate: 644. Indicai tipurile de imobilizare utilizate pentru tratamentul definitiv (pîn la
consolidare) a fracturilor. 645. Indicai cea mai frecvent complicaie a fracturilor deschise. 646. Indicai tipurile standarde de repoziie a osului în caz de fractur.
647. Primul ajutor medical în caz de fractur va include: 648. Indicai atele de transport utilizate pentru acordarea primului ajutor în caz de
fractur: 649. Atela Dieterichs / O’Hare se utilizeaz pentru: 650. Acordarea primului ajutor medical în caz de fractur deschis nu presupune: 651. Ce reprezint sepsisul? 652. Ce fenomene clinice sunt caracteristice pentru sepsis? 653. Ce reprezint bacteriemia? 654. Ce reprezint septicemia? 655. Ce reprezint septicopiemia? 656. Care afirmaii caracterizeaz corect sepsisul? 657. Pentru diagnosticul sindromului de rspuns inflamator sistemic (SIRS) se
utilizeaz urmtoarele criterii: 658. Ce criterii confirm prezena sindromului de rspuns inflamator sistemic (SIRS)? 659. Asocierea crora dintre indicii enumerai corespunde prezenei la pacient a
sindromului de spuns inflamator sistemic (SIRS)? 660. Care este definiia „sepsisului sever”? 661. Indicai cauzele incidenei contemporane sporite a sepsisului. 662. Un risc elevat de devoltare a sepsisului se remarc la: 663. Indicai cele trei citokine cu semnificaie maxim în patogeneza sepsisului. 664. Ce efecte generalizate produc citokinele în cazul sepsisului chirurgical? 665. Care sunt mecanismele de baz ale insuficienei de organe în sepsis? 666. Care este mecanismul fenomenului de translocare bacterian, ce conduce spre
sepsis i insuficien poliorganic? 667. Ce clasificri ale sepsisului exist? 668. Indicai agentul microbian cel mai rar implicat în cauzarea sepsisului. 669. În practica clinic cel mai frecvent se observ: 670. Pe care dintre criteriile enumerate se bazeaz diagnosticul clinic de sepsis
sever? 671. Pe care criterii se bazeaz diagnosticul de laborator al sepsisului sever? 672. Care dintre rezultatele enumerate ale investigaiilor paraclinice este decisiv
pentru confirmarea sepsisului? 673. Hemocultura pozitiv în caz de sepsis cu evidenierea Bacteroides fragiles
indic, c sursa infeciei, cel mai probabil, este localizat în: 674. Ce caracterizeaz just tratamentul chirurgical al focarului purulent primar în caz
de sepsis al esuturilor moi? 675. Indicai regulile administrrii terapiei antibacteriene în cazul sepsisului. 676. Indicai termenii – sinonime ale infeciei anaerobe clostridiene ale esuturilor moi. 677. Cel mai important agent bacterian provoctor al gangrenei gazoase este: 678. Ce efecte biologice provoac alfa-exotoxina produs de ctre Clostridium
perfringens? 679. Formarea gazului în esuturile moi reprezint o particularitate caracteristic a
urmtoarelor forme de infecie: 680. Indicai plgile cu risc înalt de dezvoltare a infeciei anaerobe clostridiene a
esuturilor moi (gangrenei gazoase). 681. Care dintre mecanismele patofiziologice enumerate contribuie la dezvoltarea
ischemiei i formeaz condiii anaerobe în caz de infecie anaerob clostridian a esuturilor moi (gangren gazoas)?
682. Infecia anaerob clostridian a esuturilor moi (gangrena gazoas) se clasific în urmtoarele forme:
683. Infecia anaerob clostridian spontan a esuturilor moi (gangrena gazoas) mai frecvent se dezvolt la pacienii:
684. Indicai semnele clinice specifice ale infeciei anaerobe clostridiene a esuturilor moi (gangrenei gazoase).
685. În ce const simptomul Melnicov în cazul infeciei anaerobe clostridiene a esuturilor moi (gangrenei gazoase)?
686. Crepitaia determinat palpator în cazul infeciei anaerobe clostridiene a esuturilor moi este cauzat de:
687. În caz de infecie anaerob clostridian a esuturilor moi (gangrena gazoas) muchii afectai:
688. Care dintre investigaiile imagistice i de laborator sunt cele mai informative pentru confirmarea diagnosticului de infecie anaerob clostridian a esuturilor moi (gangrena gazoas)?
689. Evidenierea straturilor de gaz în esuturile moi în cazul infeciei anaerobe clostridiene a esuturilor moi (gangrenei gazoase) la examenul radiologic sau tomografia computerizat este denumit i:
690. Care sunt particularitile histopatologice ale infeciei anaerobe clostridiene a esuturilor moi (gangrenei gazoase)?
691. Care sunt scopurile inciziilor longitudinale ”de lampas” în cazul infeciei anaerobe clostridiene a esuturilor moi (gangrenei gazoase) a extremitii?
692. Care dintre metodele curative adjuvante enumerate este mai util în cazul infeciei anaerobe clostridiene a esuturilor moi (gangrenei gazoase)?
693. Indicai metodele suplimentare nechirurgicale de tratament a infeciei anaerobe clostridiene a esuturilor moi (gangrenei gazoase).
694. Indicai agenii microbieni provoctori ai infeciei anaerobe neclostridiene a esuturilor moi.
695. Care sunt manifestrile clinice tipice ale infeciei anaerobe neclostridiene a esuturilor moi?
696. Infecia anaerob neclostridian se poate manifesta clinic sub form de flegmon cu afectarea vast a urmtoarelor esuturi:
697. Indicai metodele utile pentru diagnosticul infeciei anaerobe neclostridiene a esuturilor moi.
698. Tratamentul complex al bolnavilor cu infecie anaerob neclostridian prevede: 699. Care este cea mai frecvent surs a infeciei în cazul tetanosului? 700. Ce caracterizeaz corect tetanosul? 701. Indicai clasificarea corect a tetanosului. 702. Care form a tetanosului prezint cel mai mic pericol? 703. Care semne sunt caracteristice pentru tetanosul generalizat? 704. Ce reprezint trismus-ul, care apare în cadrul tetanosului? 705. Prin ce se caracterizeaz forma local a tetanosului? 706. Care manifestri caracterizeaz just simptomatica clinic incipient (precoce) a
tetanosului? 707. Pe ce se bazeaz diagnosticul paraclinic al tetanosului? 708. Indicai msurile curative necesare pentru un pacient cu tetanos. 709. Indicai msurile utile pentru profilaxia tetanosului. 710. Ce se subînelege sub termenul de „simptom”? 711. Indicai ce se refer la simptome. 712. Ce se subînelege sub termenul de „sindrom”? 713. Indicai exemplele de sindroame patologice. 714. Ce compartimente ale fiei clinice a bolnavului conin informaie subiectiv?
715. Ce compartimente ale fiei clinice a bolnavului conin informaie obiectiv? 716. Efectuarea percuiei la un bolnav chirurgical permite aprecierea: 717. Auscultaia la un bolnav chirurgical permite aprecierea: 718. Indicai datele din fia clinic a bolnavului, ce se refer la descrierea statutului
local. 719. În baza cror date se instaleaz diagnosticul prezumtiv? 720. În baza cror date se instaleaz diagnosticul clinic? 721. Ce componente include diagnosticul clinic definitiv? 722. Indicai manifestrile caracteristice ale torticolisului? 723. Diagnosticul de torticolis este stabilit în baza: 724. Indicai manifestrile caracteristice ale afectrii inflamatorii a ganglionilor limfatici
cervicali. 725. Indicai manifestrile caracteristice ale afectrii tumorale metastatice a
ganglionilor limfatici cervicali. 726. Indicai regulile de palpare a glandei tiroide. 727. Indicai cele mai frecvente tumori benigne ale regiunii capului. 728. La deformaiile dobîndite ale cutiei toracice se refer: 729. La deformaiile congenitale ale cutiei toracice se refer: 730. Cea mai frecvent deformaie congenital a cutiei toracice este: 731. Prin ce se caracterizeaz toracele infundibuliform? 732. De regul, centrul excavaiei în caz de torace infundibuliform se afl la nivelul: 733. Care sunt acuzele unui bolnav cu torace infundibuliform? 734. Severitatea simptomaticii la un pacient cu torace infundibuliform este determinat
de: 735. Ce afirmaii caracterizeaz veridic toracele în caren? 736. La examenul lateral (din profil) al bolnavului cu torace în caren locul de maxim
proeminen se determin: 737. Care sunt acuzele bolnavului cu torace în caren? 738. Ce forme de fisuri a sternului se desting? 739. În fisura sternal superioar: 740. Prin ce se manifest sindromul Poland? 741. Ce reprezint sindromul Poland? 742. Prin ce se caracterizeaz sindromul Poland? 743. Ce este caracteristic pentru toracele “în butoi”? 744. Ce patologii pulmonare conduc spre dezvoltarea cutiei torcice “în butoi”? 745. Ce este caracteristic pentru toracele paralitic? 746. Toracele emfizematos are aspect: 747. Cum se efectueaz examenul bolnavului pentru aprecierea lordozei i cifozei
coloanei vertebrale? 748. Curbura coloanei vertebrale spre anterior se numete: 749. Curbura coloanei vertebrale spre posterior se numete: 750. Indicai curburile fiziologice ale coloanei vertebrale: 751. Indicai deformaiile patologice în plan antero-posterior ale coloanei vertebrale. 752. Aplatisarea axului normal al coloanei vertebrale (dorsum platum) se dezvolt ca
urmare a: 753. Hiperlordoza curburii lombare a coloanei vertebrale se dezvolt ca urmare a: 754. Hipercifoza regiunii toracice a coloanei vertebrale se dezvolt ca urmare a: 755. Ce reprezint ghibozitatea? 756. Care sunt cauzele de baz ale dezvoltrii ghibozitii?
757. Indicai punctele de reper, ce se determin la inspecia din posterior a bolnavului cu patologia coloanei vertebrale.
758. Cum se numete deformarea lateral a coloanei vertebrale? 759. Cum se examineaz bolnavul pentru aprecierea scoliozei? 760. Ce este caracteristic pentru înclinaia (devierea) lateral a coloanei vertebrale ca
urmare a spasmului muscular? 761. Care sunt cauzele dezvoltrii scoliozei structurale? 762. Care este cauza cea mai frecvent de dezvoltare a scoliozei funcionale? 763. Pentru scolioza structural este caracteristic: 764. Pentru scolioza funcional este caracteristic: 765. Palparea coloanei vertebrale se efectueaz cu: 766. Indicai unii factori de risc în dezvoltarea cancerului mamar la femei. 767. La anomaliile congenitale ale glandei mamare se refer: 768. Ctre patologiile inflamatorii ale glandei mamare se refer: 769. Ctre afeciunile dishormonale ale glandei mamare se refer: 770. Ce patologii se refer la anomaliile de dezvoltare a glandei mamare? 771. Prin ce se caracterizeaz politelia? 772. Prin ce se caracterizeaz glanda mamar aberant (accesorie)? 773. Inspecia glandei mamare se efectueaz în urmtoarele poziii ale pacientei: 774. Cînd trebuie efectuat controlul profilactic al glandelor mamare? 775. Succesivitatea corect în timpul inspeciei glandelor mamare este urmtoarea: 776. Care este scopul examinrii glandei mamare în poziia pe ezute a pacientei, cu
mâinile pe coapse (pe brîu)? 777. Care manifestri clinice pot fi determinate la inspecia glandei mamare? 778. În care patologii la inspecie se remarc hiperemia pielii glandei mamare? 779. La inspecia glandei mamare, afectate de un proces inflamator, se determin: 780. La simptomele de “retracie” în caz de tumori ale glandei mamare se refer: 781. Umbilicarea unilateral a mamelonului de regul reprezint un semn al: 782. Pentru afectarea canceroas a glandei mamare sunt caracteristice: 783. Ce patologie trebuie suspectat, dac pielea areolei i a mamelonului este
acoperit de erozii i cruste cu eliminri nesemnificative? 784. Mastita postpartum se mai numete: 785. În poziia bolnavei în decubit dorsal cu mâinile ridicate în sus se efectueaz
palparea glandei mamare cu toate degetele, prin micri circulare atente, apsînd esutul glandular spre peretele toracic. Aceast metod se numete:
786. Palparea glandei mamare prin metoda Velpeau se efectueaz dup urmtoarele reguli:
787. Ce semn patologic poate fi stabilit i la inspecia i la palparea glandei mamare? 788. Indicai sinonimele “mastopatiei”. 789. Tabloul clinic al mastopatiei include urmtoarele semne: 790. În caz de mastopatie în glanda mamar are loc: 791. Cum se numete simptomul în caz de mastopatie, atunci cînd induraia glandei
mamare apreciat palpator în poziia vertical a bolnavei dispare la palparea în poziie orizontal?
792. Cum se numesc poriunile în care este divizat convenional glanda mamar? 793. Ce caracteristici sunt obligatorii în descrierea formaiunii de volum a glandei
mamare? 794. Tumoarea glandei mamare concrete în coaste i muchii intercostali dac la
palpare: 795. Tumoarea glandei mamare concrete în fascia toracic dac la palpare:
796. Palparea glandei mamare permite uneori identificarea unei formaiuni cu localizare tipic nemijlocit sub areol, ce este denumit:
797. Galactorea nonpuierperal se caracterizeaz prin urmtoarele manifestri: 798. În cazul prezenei eliminrilor hemoragice din mameloane trebuie suspectate: 799. În prezena eliminrilor purulente din mamelon se va suspecta: 800. Ganglionii limfatici axilari centrali sunt localizai: 801. Indicai poziionarea optim a bolnavei în timpul palprii ganglionilor limfatici
centrali. 802. În prezena suspeciei la formaiune de volum în glanda mamar, iar ganglionii
limfatici axilari centrali la palpare sunt mrii în volum, duri precum i dolori, se vor identifica urmtoarele grupe de ganglioni limfatici:
803. Tumorile maligne ale glandei mamare metastazeaz în: 804. Regulile de autoexaminare a glandei mamare sunt urmtoarele: 805. Indicai metodele suplimentare de examinare în caz de suspecie a patologiei
glandei mamare. 806. Ce metod suplimentar de examinare se utilizeaz pentru screening cu scop de
evideniere precoce a cancerului glandei mamare? 807. Mrirea dimensiunilor glandei mamare la brbai se numete: 808. Ce reprezint ginecomastia? 809. Principalele cauze ale ginecomastiei sunt: 810. Metoda de elecie în tratamentul ginecomastiei idiopatice este: 811. Cancerul glandei mamare la brbai: 812. Simptomele cancerului glandei mamare la brbai sunt urmtoarele: 813. Termenul “abdomen acut” reprezint un: 814. Diagnosticul de “abdomen acut” servete drept: 815. Care dintre patologiile ce condiioneaz tabloul clinic de “abdomen acut”
comport un caracter inflamator? 816. Care dintre patologiile ce condiioneaz tabloul clinic de “abdomen acut” nu
posed caracter inflamator? 817. Care patologii se asociaz cu perforaia de organ cavitar în cavitatea
peritoneal? 818. Care dintre situaiile enumerate nu se refer la perforaia de organ cavitar în
cavitatea abdominal? 819. Care dintre patologiile ce condiioneaz tabloul clinic de “abdomen acut” se
refer la sindromul “ocluziei intestinale acute”? 820. Ce patologii se asociaz cu hemoragie intraperitoneal? 821. Ce patologii nu se asociaz cu hemoragie intraperitoneal? 822. Ce patologii extraabdominale pot condiiona tabloul clinic de “abdomen acut”? 823. Indicai variantele posibile de tratament a bolnavilor, ce s-au adresat cu
“abdomen acut”. 824. Care dintre patologiile enumerate este caracteristic pentru copii? 825. Ce patologii nu sunt caracteristice pentru copii? 826. Care dintre patologiile enumerate este tipic pentru pacienii în vîrsta peste 60 de
ani? 827. Care patologii sunt caracteristice pentru bolnavii în vîrst medie? 828. În durerea visceral iritaia de la organele tractului gastro-intestinal este condus
prin intermediul: 829. În durerea somatic iritaia de la organele tractului gastro-intestinal este condus
prin: 830. Ce este caracteristic pentru durerea visceral în “abdomenul acut”?
831. Ce este caracteristic pentru durerea visceral în “abdomenul acut”? 832. Ce este caracteristic pentru durerea somatic în “abdomenul acut”? 833. Care este caracterul durerii somatice în “abdomenul acut”? 834. În care cazuri durerea abdominal are caracter visceral? 835. Pentru comoditatea descrierii simptomelor abdomenul este divizat în: 836. Regiunea epigastral a abdomenului include: 837. Regiunea mezogastric a abdomenului include: 838. Regiunea hipogastric a abdomenului include: 839. În care patologii ale organelor abdominale pacienii pot indica cu precizie timpul
debutului bolii? 840. Pentru care patologii este caracteristic sporirea treptat a intensitii sindromului
algic abdominal? 841. Debutul crei patologii coreleaz de regul cu ridicarea greutilor sau
schimbarea brusc a poziiei corpului? 842. Ce varieti ale durerii sunt caracteristice pentru patologiile abdominale
chirurgicale acute? 843. Ce patologie se asociaz cu durerea abdominal cu aspect de “lovitur de
pumnal? 844. Unde este localizat iniial durerea abdominal în caz de patologie a intestinului
subire? 845. Deplasarea durerilor din regiunea epigastral spre regiunea iliac dreapt indic
asupra: 846. Durerile spastice în abdomen sunt caracteristice pentru: 847. Durerea abdominal cu aspect de ”lovitur de pumnal” este caracteristic pentru: 848. Iradierea durerii în regiunea unghiului inferior al omoplatului drept este
caracteristic pentru: 849. Pentru care dintre patologiile abdominale este caracteristic iradierea durerii spre
mijlocul regiunii sacrale? 850. Iradierea durerii spre regiunea supraclavicular pe partea afectat se întîlnete
în: 851. Caracterul de constrîngere sub form de “centur” al durerii abdominale este
caracteristic pentru: 852. În ce patologie intensitatea durerii este într-atît de mare, încît bolnavul nu-i
gsete loc de durere? 853. În care patologii poate fi depistat accentuarea durerii abdominale în timpul
inspirului adînc? 854. Voma la bolnavii cu “abdomen acut” este condiionat de: 855. Care este caracterul vomei în caz de apendicit acut? 856. În ce patologii chirurgicale acute ale organelor abdominale voma nu este
caracteristic? 857. Ce patologii chirurgicale acute ale organelor abdominale se asociaz cu vome
multiple (repetate)? 858. Voma multipl cu coninut bilios este caracteristic pentru: 859. În ce patologie se întîlnete voma “fecaloid”? 860. Lipsa scaunului i a emisiei de gaze sunt semne precoce ale: 861. Setea i xerostomia la un bolnav cu “abdomen acut” sunt semne ale: 862. Pentru care patologii chirurgicale acute ale organelor cavitii abdominale sunt
îndeosebi caracteristice setea i xerostomia (senzaia de uscciune în gur)? 863. „Faa lui Hipocrate” la un bolnav cu peritonit avansat se caracterizeaz prin
asocierea urmtoarelor semne:
864. Ce asociere de semne caracterizeaz “faa lui Hipocrate” la un bolnav cu peritonit avansat?
865. Pentru ce patologie este caracteristic simptomul “hopa-mitic”? 866. În ce const simptomul “hopa-mitic”? 867. În care patologii acute ale abdomenului la pacieni deseori se atest ictericitatea
tegumentelor? 868. Mrirea simetric în volum a abdomenului se întîlnete de regul în: 869. Mrirea asimetric a abdomenului în volum se întîlnete de regul în: 870. La pacienii cu tumoare a capului pancreasului poate fi evideniat simptomul
Courvoisier, ce reprezint: 871. Indicai poziia corect a pacientului în timpul palprii abdomenului. 872. Care trebuie s fie poziia bolnavului în timpul palprii abdomenului? 873. Ce scopuri urmrete palparea superficial a abdomenului? 874. Palparea superficial a abdomenului permite stabilirea: 875. Palparea abdomenului începe cu: 876. Din ce regiune trebuie început palparea superficial a abdomenului? 877. Încordarea muscular la bolnavii cu ”abdomen acut” se dezvolt în urma: 878. În care patologie încordarea muscular a peretelui abdominal anterior nu este
caracteristic? 879. În care patologie încordarea muscular a peretelui abdominal este într-atît de
exprimat, continu i rspîndit, încît se apreciaz ca “abdomen de lemn”? 880. Ce patologii extraabdominale se pot asocia cu defans muscular al peretelui
abdominl anterior? 881. În ce situaii clinice încordarea muscular poate fi semnificativ redus, chiar i în
prezena peritonitei difuze? 882. Cum se apreciaz simptomul Blumberg în caz de peritonit? 883. Selectai dou variante corecte de apreciere a simptomului psoas, ce se
apreciaz în inflamaiile retroperitoneale? 884. În care patologii ale organelor abdominale la percuia abdomenului poate fi
identificat matitatea difuz a sunetului percutor? 885. În ce patologii chirurgicale acute ale organelor abdominale poate fi identificat
dispariia matitii hepatice? 886. Prezena lichidului liber în cavitatea peritoneal se apreciaz clinic prin: 887. Clapotajul în timpul auscultaiei i percuiei abdomenului apare ca urmare a: 888. Peristaltismul intestinal trebuie auscultat în: 889. Suflul sistolic în caz de anevrism al aortei abdominale trebuie auscultat în: 890. În care patologie poate fi determinat auscultativ peristaltismul intestinal accelerat
sonor? 891. În care patologie peristaltismul intestinal la auscultaie nu se apreciaz? 892. Care sunt cauzele mai probabile ale bolii la pacientul la care debutul durerii
abdominale se asociaz cu temperatura corporal 40-41? 893. Ce temperatur este determinat de regul la bolnavii cu apendicit acut la
momentul adresrii pentru asisten medical? 894. În care patologii abdominale acute temperatura corporal a pacientului poate fi
sczut (pîn la 35-36)? 895. Indicai afirmaiile corecte referitoare la leziunile traumatice. 896. Aproximativ jumtate din toate decesele se produc în primele secunde sau
minute dup traumatism i sunt condiionate de: 897. Ora “de aur” la bolnavii cu traum asociat grav este denumit:
898. Care este rata mortalitii cauzate de traumatism, ce survine pe parcursul celui de-al doilea val al letalitii (în primele ore dup traum)?
899. Pe parcursul orei “de aur” dup un traumatism grav prin aplicarea msurilor curative oportune pot fi prevenite multiple decese, legate cu:
900. Ce factori joac un rol principal în biomecanica traumei închise? 901. Sub termenul de “catatraumatism” se subînelege: 902. Prin termenul de traum iatrogen se subînelege: 903. Dup caracterul agentului vulnerant se disting urmtoarele tipuri de traumatisme: 904. Ce traumatism este numit multiplu? 905. Ce traumatism este numit asociat? 906. Care dintre leziunile enumerate se refer la traumatism izolat? 907. Care dintre leziunile enumerate se refer la traumatism asociat? 908. Care dintre leziunile enumerate se refer la traumatism multiplu? 909. La traumatismul multiplu se refer: 910. Ce perioade se disting în evoluia bolii traumatice? 911. Prin ce se caracterizeaz perioada ocului traumatic în evoluia bolii traumatice? 912. Prin ce se caracterizeaz perioada menifestrilor precoce în evoluia bolii
traumatice? 913. În ce perioad a bolii traumatice la traumatizat se poate dezvolta toxemia acut
i septicopiemia? 914. Prin ce se caracterizeaz perioada dereglrilor tardive în evoluia bolii
traumatice? 915. Durata perioadei de reconvalescen în boala traumatic constituie: 916. Mecanismele leziunii primare a creerului în caz de traumatism includ: 917. Mecanismele leziunii secundare a creerului în caz de traumatism includ: 918. Ce simptome locale pot mrturisi despre traumatismul cranio-cerebral grav (de
exemplu, fractura oaselor bazei craniului)? 919. Ce semne se refer la simptome cerebrale generale în caz de traumatism cranio-
cerebral? 920. Ce semne se refer la simptomele de focar în caz de traumatism cranio-
cerebral? 921. Prin ce se manifest hemipareza unilateral în caz de traumatism cranio-
cerebral? 922. Prin ce se manifest hemiplegia unilateral în caz de traumatism cranio-
cerebral? 923. Cum este definit inegalitatea diametrelor pupilelor în caz de traumatism cranio-
cerebral? 924. Scara Glasgow este utilizat pentru aprecierea: 925. Ce parametri se utilizeaz pentru aprecierea strii de contien conform scrii
Glasgow în caz de traumatism cranio-cerebral? 926. Ce leziuni cranio-cerebrale conduc spre dezvoltarea doar a simptomaticii
cerebrale generale? 927. Fracturile oaselor craniului 928. Ce leziuni cranio-cerebrale conduc spre dezvoltarea atît a simptomaticii
cerebrale generale, cît i a celei de focar? 929. Indicai cea mai uoar form de leziune cerebral. 930. Ce hematom în caz de traumatism cranio-cerebral nu conduce spre compresie
cerebral? 931. Se disting urmtoarele tipuri de fracturi ale oaselor craniului: 932. Ce simptom nu se întîlnete în caz de comoie cerebral?
933. Care dintre simptomele enumerate mrturisesc despre compresiunea cerebral de ctre un hematom posttraumatic?
934. De care factori depinde simptomatica neurologic în caz de hematom intracerebral?
935. Care este metoda optimal de tratament în caz de hematom intracerebral? 936. Emfizemul subcutanat în caz de traumatism al cutiei toracice indic asupra: 937. Ce simptome se determin constant în caz de fractur a coastelor? 938. Asocierea cror simptome permite stabilirea clinic a diagnosticului de fractur a
coastelor? 939. Care sunt manifestrile clinice ale fracturilor flotante de coaste? 940. Ce afirmaii caracterizeaz veridic fenomenul de “respiraie paradoxal” în caz de
fracturi flotante ale coastelor? 941. Ce simptome caracterizeaz fracturile flotante ale coastelor? 942. Indicai afirmaiile corecte referitoare la fractura sternului. 943. Despre ce mrturisete sunetul timpanic la percuia cutiei toracice în caz de
traum? 944. Matitatea percutorie de-asupra cutiei toracice în caz de traum mrturisete
despre: 945. Indicai simptomele pneumotoracelui închis (obinuit). 946. Care este tratamentul recomandat atunci când pneumotoracele simplu este
destul de mare, încât e vizibil pe radiografia panoramic? 947. Pneumotoracele cu supap se mai numete: 948. Prin ce se caracterizeaz pnemotoraxul tensionat? 949. Ce semne difereniaz pneumotoraxul tensionat (cu supap) de cel închis
(obinuit)? 950. Ce msur curativ urgent este indicat în caz de pneumotorace sufocant? 951. Prin ce se caracterizeaz pneumotoraxul deschis? 952. În baza cror simptome e stabilit diagnosticul de pnemotorace deschis? 953. Care dintre semnele clinice enumerate sunt comune pentru hemotorace i
pneumotorace? 954. Care semne clinice ale hemotoracelui nu se determin în caz de pneumotorax? 955. Eventualele msuri chirurgicale urgente în caz de hemotorax includ: 956. Ce simptome sunt caracteristice pentru leziunea traheii i bronhiilor mari? 957. Ce este caracteristic pentru tamponada cordului? 958. Enumerai simptomele, ce constituie triada Beck în tamponada cordului. 959. Indicai triada Beck în tamponada cordului. 960. Asocierea a cror trei simptome constituie triada Beck în tamponada traumatic
a cordului? 961. La simptomele rupturii traumatice a arcului aortei se refer: 962. Matitatea percutorie unilateral în asociere cu perceperea peristaltismului în cutia
toracic de partea afectat se determin în caz de: 963. Care dintre cauzele enumerate ale leziunilor traumatice a esofagului se refer la
cele iatrogene? 964. În cazul leziunii traumatice a esofagului se determin urmtoarele simptome: 965. Cînd plaga abdomenului este considerat penetrant? 966. Care este scopul principal al examinrii unui bolnav cu traumatism abdominal? 967. Ce sindroame clinice se disting în cazul traumei abdomenului cu lezarea
organelor interne? 968. Termenul de “ischemie a extremitii” semnific: 969. Sindromul de “ischemie a extremitii” este divizat în:
970. Indicai cauzele posibile ale dezvoltrii insuficienei arteriale acute a extremitii. 971. Trombembolia arterelor periferice se asociaz cu dezvoltarea sindromului de: 972. Indicai cea mai frecvent cauz a dezvoltrii insuficienei arteriale cronice a
extremitii. 973. Termenul “anevrism arterial” semnific: 974. În raport cu cauza dezvoltrii anevrismele arteriale se divizeaz în: 975. Peste trei luni dup o leziune cu cuitul în proiecia arterei femurale la un pacient
se determin o formaiune pulsatil pe suprafaa medial a coapsei. Cum vei formula corect diagnosticul?
976. Indicai complicaiile tipice ale anevrismelor arteriale. 977. Indicai patologiile, ce se manifest prin sindromul de insuficien venoas
cronic a extremitilor. 978. Indicai mecanismele patogenetice ale insuficienei venoase cronice. 979. Limfedemul extremitii se clasific în: 980. Un pacient acuze dureri puternice repetate în muchii gastrocnemieni, ce apar
dup parcurgerea unei anumite distane. Durerea îl oblig s se opreasc, fapt ce este urmat de dispariia acesteia dup o scurt odihn. Cum se numete simptomul respectiv?
981. Indicai poziiile tipice în pat ale bolnavului cu ischemie sever (critic) a membrului inferior.
982. Durerea în repaus în caz de ischemie cronic a membrelor inferioare are urmtoarele caracteristici:
983. Dereglarea sensibilitii (parestezia, hipo- sau anestezia) i diminuarea micrilor active (pareza, plegia) sunt caracteristice pentru:
984. Senzaia de greutate la nivelul membrelor inferioare (simptomul “picioarelor grele”) ce apare în poziia vertical i dispare dup odihna de noapte este caracteristic pentru:
985. Indicai datele anamnezei vieii ce au semnificaie în stabilirea diagnosticului de sindrom de ischemie a extremitii.
986. În prezena cror patologii concomitente trebuie suspectat embolia, drept cauz a ischemiei acute a membrelor inferioare?
987. Indicai datele anamnezei vieii, ce posed semnificaie în stabilirea diagnosticului de limfedem secundar al extremitii.
988. Examenul primar al bolnavului cu maladie varicoas a membrelor inferioare trebuie efectuat în poziia bolnavului:
989. Edemul extremitii în caz de sindrom de ischemie acut are urmtoarele caracteristici:
990. Edemul membrului în caz de tromboz venoas profund proximal (iliofemural) are urmtoarele caracteristici:
991. Edemul membrului inferior în caz de insuficien venoas cronic are urmtoarele caracteristici:
992. Simptomul Büerger-Ratschow în caz de sindrom de ischemie cronic include urmtoarele momente:
993. Phlegmasia cerulea dolens reprezint: 994. Pentru stadiile tardive ale ischemiei acute a extremitii sunt caracteristice
urmtoarele date clinice: 995. Pentru gangrena umed a extremitii sunt caracteristice urmtoarele simptome
clinice: 996. Tromboza venelor subcutanate în caz de maladie varicoas (varicotromboflebita)
se caracterizeaz prin urmtoarele simptome locale:
997. Sindromul de insuficien venoas cronic a membrelor inferioare se caracterizeaz prin urmtoarele simptome locale:
998. Pentru sindromul de insuficien venoas cronic a membrelor inferioare nu sunt caracteristice urmtoarele simptome:
999. Palparea pulsului la nivelul arterei brahiale se efectueaz în: 1000. Palparea pulsului pe artera femural se efectueaz în: 1001. Palparea pulsului pe artera poplitee se efectueaz: 1002. Aproximativ la 10% dintre indivizii sntoi nu este posibil de apreciat pulsul pe: 1003. În caz de fistul arteriovenoas palpator pot fi apreciate urmatoarele simptome: 1004. La evaluarea simptomului Branham rezultatul este apreciat pozitiv dac: 1005. Grupa de simptome, reunite în literatura anglofon sub termenul “6”, este
caracteristic pentru: 1006. Indicai simptomele tipice ale ischemiei acute a membrelor inferioare. 1007. Indicai manifestrile, ce nu se refer la grupa de simptome reunite în literatura
anglofon sub termenul “6”. 1008. Pericolul principal în cazul dezvoltrii trom