terminologie juridica

8/18/2019 terminologie juridica

1/16

LES DROITS DE L’HOMME

1. Faites la traduction à vue du texte ci - dessous. Identifiez les termes clés. Faites le résumé en français du texte proposé.

Raportul anual al UE privind drepturile omuluiDrepturile omului şi democraţia sunt valori fondatoare ale Uniunii Europene (UE), care s-a angajat să

le promoveze în cadrul relaţiilor sale eterne! "#iectivul acestui raport anual privind drepturile omului şidemocraţia în lume este de a oferi o prezentare generală a acţiunilor întreprinse de UE în acest domeniu!Acţiuni în ţările terţe

UE dispune de mai multe instrumente pentru a pune în aplicare politica sa privind drepturile omului şidemocraţia! UE a adaptat o serie de orientări şi linii directoare care stau la #aza politicii sale! Este, de eemplu,cazul orientărilor privind promovarea respectării dreptului umanitar internaţional şi al orientărilor privinddialogurile în domeniul drepturilor omului!

UE poartă, în prezent, dialoguri aate pe drepturile omului cu aproape $% de ţări! &ceasta face dinrespectarea drepturilor omului un element esenţial al acordurilor înc'eiate cu ţările terţe! &stfel, în cadrul&cordului de la otonou, UE a desc'is consultări cu iji, *uineea, +adagascar, +auritania, iger şi im#a#.e

privind încălcarea drepturilor omului şi democraţiei în aceste ţări! UE a adoptat numeroase acţiuni şi poziţii

comune! Este vor#a de instrumente juridice care definesc poziţia adoptată de Uniunea Europeană sau modalităţilede acţiune operaţională în cazul încălcării drepturilor omului sau în situaţii în criză! &stfel, UE a reînnoit şi a

prelungit sancţiunile împotriva persoanelor care pun în pericol procesul de pace din /te d01voire! Din decem#rie2%%3, UE duce şi o operaţiune navală împotriva pirateriei din largul coastelor 4omaliei!

UE a alocat 256 de milioane EU7 pentru protecţia drepturilor omului şi a democraţiei, în special prin1nstrumentul european pentru democraţie şi drepturile omului (1EDD")!

!e"tiuni tematice +ai multe c'estiuni se află în centrul politicii UE privind drepturile omului şi democraţia, şi anume8• pedeap"a cu moartea, care a fost a#olită în 9urundi şi în statul american e. +eico! UE a avut

un rol esenţial în adoptarea 7ezoluţiei :5;


2/16

• drepturile per"oanelor cu !andicap! UE a continuat procesul pentru aderarea la onvenţia "U privind drepturile persoanelor cu 'andicap!

Acţiunea UE în cadrul $orurilor internaţionale Ca iniţiativa UE, a fost adoptată o nouă rezoluţie interregională privind pedeapsa cu moartea, cu ocazia

celei de-a :5-a sesiuni a &dunării generale a "rganizaţiei aţiunilor Unite! &u mai fost adoptate şi alte douărezoluţii prezentate de UE, în care se denunţau încălcările drepturilor omului din 7epu#lica >opulară Democrată

oreeană şi din 9irmania;+anmar! ooperarea dintre UE şi onsiliul Europei a continuat într-un mod satisfăcător! Una dintre cele maiimportante c'estiuni de pe agendă a fost aderarea UE la onvenţia europeană a drepturilor omului! UniuneaEuropeană a participat, de asemenea, în cadrul "rganizaţiei pentru 4ecuritate şi ooperare în Europa ("4E), ladialogul privind viitorul securităţii europene!

2! Traduisez oralement en français les types de «droits »:

Drept de custodie, încredin area minorilor la divor - drept de dispozi ie asupra unui #un drept deț ț țetradare drept de gra iere drept de migrare drept de edere într-un stat mem#ru al UE drept de ingerin ă înț ș țscopuri umanitare dreptul de a alege i de a fi ales dreptul de a apela la o instan ă dreptul de a avea copii ș ț

dreptul de a avea o via ă de familie normală dreptul de a #eneficia de îngrijiri medicale dreptul de a circulațli#er în interiorul UE dreptul de a consulta un avocat dreptul de a fi asistat de un interpret dreptul de a fiinformat într-un termen rezona#il dreptul de a formula recurs dreptul de a lua cuvîntul dreptul de a pretinderespectarea #unurilor proprii dreptul de accaes la documente dreptul de acces la formarea profesională ișcontinuă dreptul de a-i fi audiată cauza de către un tri#unal dreptul de a- i alege re edin a dreptul de a- iș ș ț șcumpăra o locuin ă dreptul de a- i cunoa te originile dreptul de a- i întemeia o familie dreptul la cetă enie ț ș ș ș țdreptul la concediu de odi'nă anual dreptul la condi ii de muncă egale i ec'ita#ile dreptul la despăgu#ire ț șdreptul la dezvoltare dreptul la educa ie i cultură dreptul la egalitatea de anse i de tratament dreptul laț ș ș șemigrare dreptul la grevă dreptul la 'rană dreptul la informare dreptul la integritatea persoanei dreptul laintimitatea vie ii private dreptul la învă ămînt dreptul la justi ie dreptul la li#ertatea de asociere dreptul laț ț țli#ertatea de eprimare dreptul la li#ertatea de gîndire, de con tiin ă i religioasă dreptul la lim#a maternă ț ț șdreptul la o remunera ie ec'ita#ilă dreptul la odi'nă compensatorie dreptul la protec ie socială i siguran ăț ț ș țmaterială dreptul la recurs individual în fa a ur ii Europene a Drepturilor "mului dreptul la tăcere dreptulț țla ara natală dreptul la un mediu înconjurător sănătos dreptul la un proces ec'ita#il dreptul la un termen deț

judecată rezona#il dreptul la un tri#unal independent i impar ial dreptul salariatului la informare iș ț șconsultare!

5! Faites la traduction à vue du texte suivant en complétant les trous, p-nitentiaire+ torture+in!umain"+ pr-venu"+ r-in"ertion+ carc-rale+ me"ure"+ d-tenu"+ pr-"omption+ condition"+ recommandation"+pr-vention+ )r.ve"+ traitement"+ incarc-ration+ d-tention+ criante+ (u)-"+ man/ue+ r-p-titi$0

Le omit- anti1torture du on"eil de l’Europe con$irme la "ituation lamenta&le de" pri"on" &el)e"

Ce omitF europFen pour la pr-vention de la torture et des peines ou des traitements in!umain" oudFgradants du onseil de l0Europe, appelF parfois aussi le G omitF anti-torture H de cette organisationinternationale vient de pu#lier le rapport faisant suite I sa visite en 9elgiJue, Jui a eu lieu en avril 2%auline Derestiat, avocat, et Delp'ine>aci, avocat, prFsidente de l0"#servatoire international des prisons! atastrop'iJue, dFplora#le, alarmante 8 lesmots ne manJuent pas pour Jualifier la situation carcFrale du pas, telle Jue parfaitement dFpeinte dans le rapportdu omitF europFen pour la prFvention de la torture et des peines ou des traitements in'umains ou dFgradants duonseil de l0Europe I la suite de sa siiKme visite en 9elgiJue du 25 au 2L avril 2%N et les o#servateurs les plus divers tirent la sonnette d0alarme! >our la premiKre fois, le >N a visitF la prison

de orest, une des prisons les plus surpeuplFes du pas et dans un Ftat de dFla#rement tel Ju0il en devient difficileI Jualifier! Ce comitF, lors de cette visite ad 'oc, a Fgalement visitF l0aile rFnovFe de la prison de 4aint *illes et la prison d0&ndenne!


3/16

1l ressort du rapport Jue l0o#jectif de cette visite Ftait dou#le 8 eaminer les conditions dedFtention dans les maisons d0arrMt et les consFJuences des grKves sur le fonctionnement des Fta#lissements

pFnitentiaires! DKs l0introduction du rapport, le ton est donnF! Ce >N demande avec insistance au autoritFs #elges de prendre toutes les mesures nFcessaires afin Jue, dans un avenir proc'e, les recommandations soientrendues effectives! En effet, l0Etat #elge ne respecte pour ainsi dire jamais les recommandations faites par lecomitF europFen!

O orest, c0est, sans surprise, la surpopulation criante de la prison Jui est visFe 8 plus de L%% dFtenus pour $%6 places! Ensuite, vient la description des conditions de dFtention 8 a#sence de sanitaires ou de pointsd0eau en cellule (les dFtenus n0ont pas le droit de prendre une douc'e tous les jours) dans certaines ailes, a#sencede toilettes dans d0autres (elles sont remplacFes par des seau 'giFniJuesP), insuffisance de paravents Juiservent de cloisons entre l0espace de sFjour et la toilette dans les cellules occupFes par plusieurs dFtenus, piKtreJualitF et caractKre rFpFtitif de la nourriture livrFe! Dans certaines cellules, les dFtenus sont contraints de dormir sur un matelas I mMme le sol! Ca liste d0attente pour certains tpes de visite est de plusieurs semainesP

Qient ensuite l0analse des activitFs organisFes! En ce Jui concerne les prFvenus c0est-I-dire les dFtenusen attente d0Mtre jugFs et #FnFficiant donc I ce titre de la prFsomption d0innocence, l0offre d0activitF est rFduite Isa plus simple epression 8 une 'eure de sortie en prFau par jour! C0offre de travail ou de formation est totalementinsuffisante, les dFtenus sont donc enfermFs 25 'eures sur 2$ en cellule! Enfin, les agents pFnitentiaires et le

personnel mFdical (mFdecins, psc'iatres, infirmiersP) sont en sous effectifs! &ucun travail approfondi ne peutMtre entamF = or l0incarcFration peut entraîner des sFJuelles psc'ologiJues importantes!

es diffFrents constats, com#inFs avec le manJue de personnel des services psc'o-sociau, rend toute perspective de rFinsertion illusoire! Ca conclusion est donc sans appel 8 les conditions de dFtention I la prison deorest sont constitutives de traitements in'umains et dFgradants!

20 Traduisez oralement en français les expressions suivantes :

D-ci"ion ,

decizie de aplicare R dFcision d0ap plication; d0Fta#lir; d0appliJuer decizie de casare decizie de constatareRDFcision constatant decizie de impunereR dFcisions visant I imposer; une dFcision infligeant decizie demodificare R une dFcision modifiant decizie de numireR la dFcision de nomination; portant nomination;de nommer decizie de respingereR dFcision de refus; rejetant decizie eecutorieR une dFcision eFcutoire decizie favora#ilă R une dFcision favor a#le decizie gra ioasă ț decizie irevoca#ilăR dFcision irrFvoca#le decizie de appel prin care se confirmă solu ia instan ei de fond decizie luată cu unanimitatea de voturi decizieț ț

pronun ată în lipsă a ajunge la o decizie a amîna o decizie a anula o decizie a ataca o decizie - a casa oțdecizie a contesta o decizie a pune în aplicare ; în eecutare; în practică act de decizie luare de decizii

proces de decizie recurs împotriva unei decizii administrative!30 Traduisez sous dictée le texte lu par le professeur:

Repu&lica Moldova+ campioana a condamnărilor la EDO

7epu#lica +oldova a adunat nu mai putin de resedintele urtii4upreme de Tustitie, 1on +uruianu recunoaste ca dosarele pierdute de +oldova la ED" sunt urmare a a#uzurilor comise de judecatori! SEistenta unei practici diferite pe cauze similare ec'ivaleaza cu un tratament

discriminatoriu fata de cetateni! Tudecatorii or nu cunosc practica jurisprudentei de la 4tras#ourg, ori o ignoraS, aeplicat +uruianu! >e de alta parte numarul mare de condamnari la ED" se eplica si prin faptul ca oamenii sunt tot maiconstienti de de drepturile lor, iar instantele judecatoresti se confrunta cu un volum crescut de dosare!


4/16

40 isez le texte ci-dessous en comptant en roumain. !eproduisez le contenu du texte. "n coll#$uetraduit votre résumé :

Marian Lupu a avut a"tă*i o întrevedere cu omi"arul on"iliului Europei pentru drepturileomului+ 5il" MUI65IE7S

'i inău, %6 martie 2%re edintele >arlamentului 7epu#licii +oldova, +arian Cupu a avut astăziș

o întrevedere cu omisarul onsiliului Europei pentru drepturile omului, ils +U11E4! Vn cadrul întrevederii, omisarul onsiliului Europei pentru drepturile omului ils +U11E4 a

salutat progresele înregistrate de către 7epu#lica +oldova în domeniul protec iei drepturilor omului! Dețasemenea, oficialul european a opinat în favoarea unui dialog continuu şi productiv în procesul de cooperare,inclusiv de etindere a parteneriatului eistent, prin implementarea unor proiecte concrete în domeniu!

Vn acela i contet, >re edintele >arlamentului +arian Cupu a apreciat parteneriatului 7epu#liciiș ș+oldova cu onsiliul Europei, care răm@ne a fi forumul pan-european principal în promovarea reformelor democratice, drepturilor omului şi statului de drept pe continent! eful Cegislativului a men ionat că procesul deȘ țintegrare în UE a creat un mediu propice modernizării şi transformărilor democratice interne ce a fost utilizat

pentru realizări considera#ile în domeniul drepturilor omului i că o#iectivul central al +oldovei în cooperarea cușonsiliul Europei vizează înc'eierea monitorizării 7epu#licii +oldova şi trecerea la etapa de post-monitorizare!

Ca acela i su#iect, +arian Cupu a apreciat înalt activitatea omisarului pentru Drepturile "mului şișeprimat recuno tin ă pentru interesul manifestat faţă de situaţia drepturilor omului în ara noastră! Discuţiile laș ț țtema anti-discriminării au demonstrat necesitatea intensificării cu prioritate a eforturilor de consolidare atoleranţei, precum şi importanţa unui sprijin pu#lic pentru principiile consfinţite în legea respectivă!

u referin ă la procesul de reglementare a conflictului transnistrean, +arian Cupu a declarat că acestațnecesită un nou impuls politic! 4prijinim promovarea măsurilor de consolidare a încrederii i mulţumim pentrușasistenţa acordată de onsiliul Europei în acest sens şi includerea capitolului privind drepturile omului, a spus+arian Cupu!

90 Traduction &ilat-rale0 Tradui"e* oralement le" e'pre""ion" "uivante" :lue" par le pro$e""eur; ,

& declara su# jurămînt dFclarer un acte nul et non avenu a declara vinovat;nevinovat dFclaration judiciaire de dFcKs 'otărîre judecătorească de declarare a dispari iei;mor ii unei persoane jugement dFclaratif ț țde droits declara ie de vinovă ie dFclaration diffamante declara ie falsă faire une dFposition dans le cadreț ț țd0une enJuMte pFnale conform declara iilor martorilor dFli#Frations du jur a da o depozi ie în instan ă ț ț ț

persoana care dă o depozi ie în instan ă vFrification du tFmoignage a depune documente în instan ă sț ț ț 0asseoir au #anc des tFmoins a depune o plîngere la procuratură a depune o plîngere în instan ă dFtention illicitețd0armes dFtention frauduleuse de fau lipsit de discernămînt dossier d0enJuMte ouvert par le >arJuet dosar în curs de solu ionare, a teptare dossier de l0affaire completarea dosarului cu o pro#ă ouverture d0uneț șenJuMte solu ionarea unui dosar preuve de la JualitF d0'Fritier a face dreptate cuiva juger selon la justice țcom#aterea traficului de droguri la saisie de drogues a notifica prin eecutor judecătoresc a se pronun a înț

favoarea cuiva Mtre injustement accusF - curtea va func iona permanent les juges doivent jouir de la plus 'autețconsidFration morale judecătorii î i eecută mandatul cu titlu individual ș activitF eercFe I plein temps orice pro#lemă ridicată în aplicarea acestui paragraf este rezolvată de către urte les juges sont rFFligi#les judecătorii al căror mandat se va înc'eia la împlinirea perioadei de trei ani sunt desemna i prin tragere la sor i ț țles juges restent en fonctions jusJu0I leur remplacement secretari juridici adunarea plenară a ur ii pour țl0eamen des affaires portFes devant elle, la our siKge en comitF de trois juges - stat parte la litigiu dFclarations d0irreceva#ilitF în cazul cînd judecătorul nu- i poate desfă ura activitatea dFcisions des c'am#resș șsur la receva#ilitF a sanc iona o infrac iune violation d0un article de loi recurgere la for ă traitementsț ț țin'umains ou dFgradants a fi inut în sclavie ț Mtre astreint I via a privată i familială l0ingFrence d0uneț țautoritF pu#liJue siguran a pu#lică apărarea ordinii sans considFration de frontiKre protec ia reputa iei sauț ț ța drepturilor altora travailleurs frontaliers sFjourner sur un territoire drept de ie ire l0asservissement desș

travailleurs situation irrFguliKre a înlătura eploatarea tuturor muncitorilor migran i viză de muncă 'artețrFvisFe discrimination fondFe sur le see dreptul la condi ii de muncă ec'ita#ile salarizare ec'ita#ilă țremplir les o#ligations a promova drepturile omului!


5/16

ai" le" di"cour" pr-"ent-"0

?0 M-mori"e* le" terme" "uivant" ,A%%EL s!m!- apela ie!ț Attaquer en appel - a ataca în apel= la Cour d’appel - curtea de apel= sans

appel - fără drept de apel!

ARR TȆ s! m!- 'otărîre, sentin ă!ț Arrêt du parlement - 'otărîre a parlamentului! Rendre un arrêt a dao sentin ă, a da o decizie!ț Arrêt de mort sentin ă de moarte, condamnare la moarte!ț Arrêt définitif - sentin ățdefinitivă! Exécuter un arrêt - a eecuta o decizie! S@n0 (u)ement+ "entence+ verdict0

AUDIE5E s!f!- audien ă,audiere!ț tre en audience publique Ȇ - a fi, a se afla în audiere pu#lică! Tenir audience a ine o audiere!ț Renvoyer à une audience ultérieure- a trimite în audiere ulterioară!

AOAT s!m! avocat. tre l Ȇ ’avocat du diable a fi avocatul unei cauze pierdute! Avocat énéral -avocat general. !e montrer un excellent avocat a se dovedi un avocat ecelent!

HAMBRE s!f!- cameră, palată, sală de deli#erare! C"ambre des députés- camera deputa ilor!ț C"ambrede Commerce - camera de comer !ț C"ambre civile- camera civilă! C"ambre correctinnelle- camera decorec ie!ț

O5DAM5ER JJn a condamna pe cineva! Condamner à une peine de prison - a-l condamna pe

cineva la deten ie!ț Condamner à la peine capitale - a condamna pe cineva la moarte! #reuves quicondamnent - dovezi care învinuesc! Ant! ac/uitter0

O5TRAE5TIO5 s!f!- contraven ie!ț Contravention à un arrêté - contraven ie înaintată unui arestatț =S@n!in$raction0 Transression$ violation de la contravention transgresarea unei contraven ii!ț Ant!o&"ervation+ re"pect! %resser une contravention pour exc&s de vitesse a întocmi o contraven ie pentruțdepă ire, eces de viteză!ș S@n! proc." ver&al! #ayer une contravention a plăti o contraven ie!ț

O5TREE5IR vt- a încălca, a contraveni legea! Contrevenir à la loi - a încălca legea! Contrevenir au Code de la route - a încălca codul circula iei rutiere=ț S@n0 en$reindre+ tran")re""er+ violer+ &a$ouer! Ant!o&"erver+ re"pecter+ "ati"$aire0

RIME s!m!- crimă, infrac iuneț . Comettre un crime a comite o crimă! tre impliqué dans un crime Ȇ a fi implicat în comiterea unei crime! !e rendre complice d’un crime a recunoa te participarea la oșcrimă (comiterea unei crime fiind complice)! Reconna'tre coupable de plusieurs crimes a-l recunoa te peșcineva drept vinovat în comiterea a mai multor crime! S@n0 $or$ait!

DCLI5UA5E s!f!- criminalitate! #révenir la délinquance a preveni criminalitatea= délinquance (uvenile criminalitate printre tineri= Wfig!X decaden ă, corup ie!ț ț S@n0 criminalit-!

DCLI5UA5T s!m! delincvent, persoană care încalcă legea! S@n0 tran")re""eur de la loi0DCLIT s!m! delict, încălcare! Corps du délit corp delict! #rendre en flarant délit a prinde în

flagrant delict! S@n0 in$raction la loi+ tran")re""ion la loi0DC%OSITIO5 s!f! depozi ieț . Examiner les dépositions a eamina depozi iileț . )aintenir sa

déposition a- i men ine depozi iile!ș ț țDCTE5TIO5 s!f!- deten ie!ț %étention illéale deten ie ilegală!ț )ise en détention punere în

deten ie!ț %étention provisoire deten ie provizorie!ț %étention préventive deten ie preventivă!ț S@n0 r-clu"ion!DCTE5U s!m! de inutț S@n0 empri"onn-+ pri"onnier!DROIT s!m! drept $ droit commun$ criminel$ penal$ civil$ criminel de droit$ le droit romain dreptul

roman $ de plein droit - de drept, conform legii! tre en droit Ȇ a fi în drept de a! %e quel droit cu cedrept! %roits de douane - tae vamale! %roit d’ enreistrement taă de înregistrare! *aire droit a facedreptate. A bon droit de #ună dreptate, cu drept cuvînt!

FUSTIE s!f! justi ieț . Administrer la (ustice a aplica legea! #oursuivre qnn en (ustice$ appeler$ citer en (ustice a da pe cineva pe mîina legii! %emander (ustice a cere dreptate! Traduire en (ustice a da în judecată.Temoiner en (ustice a mărturisi (a prezenta dovezi, a fi martor) în numele legii! !e faire (ustice a- i faceșdreptate singur!

%EI5E s!f!- pedeapsă! #eine d’amende pedeapsă prin amendă! #eine de prison pedeapsă cu

înc'isoarea. #eine de mort pedeapsă cu moartea. Abolir une peine - a a#oli o pedeapsă! Encourir une peine$condamner a une peine a condamna la pedeapsă, la un termen de! !ous peine de mort su# amenin area cuțmoartea! #eine capitale pedeapsă cu moartea, pedeapsă capitală! S@n0 c!Gtiment+ punition!


6/16

%LAIDER vt! a pleda. #laider une cause au tribunal a pleda o cauză la tri#unal. #laider copable a pleda vinovat! +’affaire se plaide à "uis clos cazul se eaminează cu u ile înc'ise!ș

RAISSEUR+ EUSE s!m!, s!f! răpitor! +es ravisseurs des enfants courent tou(ours răpitorii copiilor mai sunt în li#ertate!

REOURS s!m! recurs! Recours en r,ce recurs la gra iereț . Recours en cassation recurs în casa ieț 0S@n0 re/ute!

ERDIT s!m! verdict! Rendre - prononcer un verdict. Annuler un verdict ! S@n0 arrt+ (u)ement+"entence!IOLER vt a viola, a încălca! S@n0 contrevenir+ &a$ouer+ tran")re""er+ en$eindre0

J0 =orme* de" p!ra"e" avec le" terme" de l’e'ercice K ? en vue de propo"er vo" coll.)ue" de le"traduire0

0 Tradui"e* "imultan-ment le" te'te",Le" droit" de l’!omme un code de conduite internationale

4'irin E#adi est avocate, militante des droits des enfants et des femmes, et laurFate iranienne du pri o#el de la pai 2%%5! Ce Y dFcem#re dernier, la prFsidente du cercle des dFfenseurs des droits de l0'omme estvenue recevoir, au nom d0dolreza Naji?, le pri de la li#ertF de la presse dFcernFe par 7eporters sans frontiKres!

Ce journaliste iranien Jui se trouve derriKre des #arreau n0a pas FtF en mesure de le recevoir en personne!Dans une intervie. eclusive accordFe I Eurone.s, 4'irin E#adi revient sur la situation des droits de

l0'omme en 1ran! Eurone/s 8 +adame E#adi, #ienvenue sur Eurone.s!!"irin Ebadi 8 +erci I vous et I vos tFlFspectateurs!

Eurone/s 8 4i vous le voulez #ien, nous allons commencer par FvoJuer la situation des droits de l0'ommeen 1ran! es derniKres annFes, vous n0avez cessF de souligner Jue cette Juestion a FtF FclipsFe par les dFsaccordssur le programme nuclFaire! Dans Juelle mesure pensez-vous Jue vos mises en garde et celles des dFfenseurs desdroits de l0'omme ont FtF efficaces Z

!"irin Ebadi 8 Ces pas occidentau ont commencF I s0 intFresser, mais pas suffisamment! C0"ccident esttoujours o#nu#ilF par sa propre sFcuritF et sem#le peu prFoccupF par les principes Ju0il prFtend dFfendre! ousavons pu o#server, lors des rFcentes nFgociations avec le gouvernement iranien, Ju0une fois encore la Juestiondes droits de l0'omme a FtF totalement FclipsFe, l0inJuiFtude des pas occidentau Ftait uniJuement de savoir sil01ran devait ou non poursuivre ses programmes d0enric'issement! Te leur adresse donc ce message 8 faites un peu

plus attention I ce Jue vous sem#lez considFrer comme important et demandez-vous pour Juelles raisons les genssont emprisonnFs en 1ran!

Eurone/s 8 'ose Ftrange en 1ran, les dissidents politiJues, les militants des droits de l0'omme ou encoreles journalistes, ne sont pas les seuls I su#ir les persFcutions du gouvernement! Ceurs avocats aussi sontrFguliKrement arrMtFs par le rFgime! En d0autres termes, l0avocat d0une personne accusFe d0une infraction

politiJue se fait arrMter, puis c0est au tour de l0avocat de cet avocat! Qous-mMme par eemple, Jui Mtes l0avocated0un certain nom#re de militants des droits de l0'omme et d0opposants politiJues, vous continuez de faire l0o#jet

de poursuites, tout comme votre avocat, madame asrin 4otude', Jui est actuellement en prison et dans l0attentede l0ouverture de votre procKs! 0eiste-t-il pas des dispositions dans la loi iranienne pour mettre les avocats I l0a#ri des poursuites et leur

permettre de continuer I eercer leur professionZ4'irin E#adi 8 >ermettez-moi de commencer par vous epliJuer les raisons pour lesJuelles le

gouvernement eerce une telle pression sur les avocats! Ce rFgime refuse de voir les personnes poursuivies pour des infractions politiJues c'oisir eu mMmes leurs avocats! D0ailleurs, les avocats indFpendants du pouvoir su#issent de plus en plus en de restrictions, et en particulier ceu Jui accordent des entrevues au mFdias!&ctuellement, il a 6 avocats en prison en 1ran! Et cela n0inclut pas +adame 4otude' Jui a FtF illFgalement

placFe en isolement! >our s0insurger contre le traitement Jui lui est rFservFe et Ju0elle juge illFgal, elle a entamFune grKve de la faim! Et je ne vous cac'e pas mon inJuiFtude sur son Ftat de santF!

1l a un autre avocat, +o'ammad "liaii-far, Jui purge actuellement une peine d0un an de prison pour avoir courageusement dFfendu des jeunes de moins de


7/16

es restrictions indiJuent l0a#sence d0indFpendance du sstKme judiciaire! onformFment I la loi, unavocat devrait pouvoir jouir de la mMme immunitF lFgale Ju0un juge = mais ici ce point de droit est ignorF!CorsJue ces avocats ont FtF arrMtFs, j0ai contactF l0association internationale du #arreau

et des collKgues dans d0autres pas comme la rance et l0Espagne! T0ai Fgalement Fcrit au rapporteur spFcial sur l0indFpendance des juges et des avocats! Nout cela sera consignF au dossier de l01ran Jui viole les

principes des des droits de l0'omme! 0est pourJuoi c'aJue annFe l0"rganisation des ations Unies pu#lie uncommuniJuF demandant I l01ran de respecter ses o#ligations internationales!

Eurone.s 8 +adame E#adi, si l0on tente un rapproc'ement entre l0attitude des gouvernements I l[Fgarddes o#el de la pai et leur approc'e des Juestions de droits de l0'omme, nous pourrions alors comparer lestraitements re\us par &n 4an 4uu i et Ciu ]iao#o de la part de leurs gouvernements respectifs, et celui Juevous a rFservF le gouvernement iranien! ette comparaison vous sem#le-t-elle pertinente, sac'ant Jue vous avezFtF contrainte vous-mMme de rFsider en de'ors de votre pas Z Est-ce Ju0il vous sem#le possi#le de retourner vivre en 1ran Z

!"irin Ebadi 8 >our ne pas avoir paF d0imp/ts sur la dotation Jui accompagne le >ri o#el de la pai

Jue j0ai re\u en 2%%5, le gouvernement iranien a dFcidF de confisJuer tous mes #iens! 1l est intFressant de noter Jue le montant d0imp/t Ju0ils me rFclamaient Ftait supFrieur au montant du pri lui-mMme, sans parler du fait Jueles pri o#el ne sont pas soumis I l0imp/t! +on mari Ftait en prison, toute ma famille Ftaient en prison, et aucund0entre eu n0a FtF autorisF I Juitter le pas! En clair, ils n0ont jamais cessF de s0en prendre I moi!

&vant mMme tout cette affaire, en 2%%3, le centre de dFfense des droits de l0'omme, une "* crFFe INF'Fran I la suite de mon pri a FtF illFgalement fermFe! T0ai dFposF plainte parce Ju[I mes eu ils ont agiillFgalement, mais I ce jour, aucun juge n0a osF s0intFresser I ce dossier! &lors, Juand je vous epliJue Ju[I monsens la magistrature a perdu son indFpendance, c0est JuelJue c'ose auJuel je crois profondFment!

Eurone/s 8 DerniKre Juestion, comment epliJuez-vous Jue toutes les activitFs de la sociFtF civile etcelles des "* Jui militent en faveur des droits de l0'omme soient classFes au mMme rang Jue les Juestions

politiJues Z ertains eperts disent Jue la violence et l0interprFtation des droits de l0'omme sont toutes deureliFes, dans une certaine mesure, I des Juestions culturelles! 4ans ou#lier Jue certains gouvernements rejettentles dFclarations et conventions internationales sur les des droits de l0'omme, Jui sont jugFes contraires I leurs

propres idFologies! Eemple concret, l01slam est la rFfFrence c'oisie par le gouvernement iranien pour a#order laJuestion des droits de l0'omme! ^uelle est la meilleure maniKre de le faire Z

!"irin Ebadi 8 'aJue fois Jue le gouvernement iranien est confrontF I des accusations de violation desdroits de l0'omme, il se rFfugie derriKre des diffFrences culturelles, comme celle Jue vous venez de mentionner!Te dois dire, cependant, Jue l01ran a acceptF sans conditions les conventions internationales sur les droits civils et

politiJues, FconomiJues et sociau de ses citoens! &lors, c0est #ien #eau de ratifier une convention, mais le plusimportant c0est de la mettre en _uvre! 1l s0agit d0un code international de conduite et cela n0a rien I voir avecl0Est et l0"uest, ou avec les musulmans et les c'rFtiens! 4i les musulmans c'oisissent d[Fcrire une dFclaration desdroits de l0'omme conforme I leur religion, il faut dans ce cas Jue cette mMme disposition soit accordFe auautres confessions religieuses! &u risJue de voir naître une dFclaration des droits de l0'omme juive, unedFclaration des droits de l0'omme #oudd'iste, une dFclaration des droits de l0'omme 'indouiste, et j0en passe,mais je crains fort Ju0alors la Juestion des droits de l0'omme ne soit rFduite I nFant! >our moi, les droits del0'omme sont un code de conduite international!


8/16

I5TERIU%ro$e"orul orneliu Bîr"an+ (udecătorul romGn la EDO, Ma)i"tratul romGn are o&li)a ia "ăț

aplice di"po*i iile onven iei i (uri"pruden a ur iiț ț ș ț ț

De la un an la altul, tot mai mul i rom@ni se adresează ur ii Europene de la 4tras#ourg pentru a- i aflaț ț ș

dreptatea de care nu au parte în ara lor! & ajunge însă la ED" nu e un drum u or i, p@nă să i se facă dreptateț ș ș țaici, tre#uiesc îndeplinite o serie de condi ii i, cel mai important, tre#uie să fii înarmat cu multă ră#dare, pentruț șca procesele de la 4tras#ourg dureaza adeseori mai mult dec@t cele din 7om@nia! >entru a afla cum func ioneazățîn mod real urtea Europeană, dar i de ce tre#uie rom@nii să- i caute dreptatea în altă parte dec@t la justi ia lor,ș ș țam realizat un interviu cu reputatul pro$e"or orneliu Bîr"an 1 (udecătorul romGn la EDO!

Domnule pro$e"or+ ce e"te EDO de la Stra"&our) pe întele"ul (u"ti ia&ilului de rGnd e poate $acețacea"ta in"tan ă europeană pentru (u"ti ia&ilii ale caror drepturi au $o"t încălcate în RomGniaț ț

urtea europeana a drepturilor omului de la 4tras#ourg este o instan ă interna ională instituită printr-unț țtratat interna ional cunoscut su# denumirea de onven ia europeană a drepturilor omului, înc'eiată la 4tras#ourg,ț țla $ noiem#rie


9/16

cred, în elătoare, interesează pro#lemele `de fondB înș materie în fiecare ară! Vn definitiv, fiecare stat contractantțare în fa a ur ii un contencios specific8 7usia i Ucraina, neeecutarea 'otăr@rilor judecătore ti interne iț ț ș ș școndi iile de deten ie, 1talia, durata procedurilor judiciare i neeecutarea 'otăr@rilor judecătore ti interneț ț ș șreparatorii în materie etc! Dupa părerea mea, pro#lemele de GfondH ale ării noastre care conduc la acest numar țmare de pl@ngeri adresate ur ii sunt mai complee! >rima dintre ele - i îmi pareț ș rău că va tre#ui să repet ceea ceam spus de multe ori - este data de organizarea judecatoreasca, de însă i structura sistemului judiciar care, la oraș

la care vor#im, nu este coerent, adică eaminarea unei cauze să fie făcută, în principiu, în fond, în apel i înșrecurs, aten ie, la instan a supremă Vț ț mi ve i spune, dar, ca regulăț generală, a a-i i la noi Qă voi răspunde, da,ș șa a-i i la noi, numai că, potrivit sistemului judiciar actual, multe cauze încep prin a fi eaminate în fond deș ș

judecătorii în apel de tri#unalele jude ene respectiv al +unicipiului 9ucure ti i în recurs de ur ile de &pel= iț ș ș ț șcum în ară eistă


10/16

de acordare de prioritate eaminării cererilor, pe primul loc fiind cele decarate ca urgente pentru că privesc via ați sănătatea reclamantului, etc! "ricum, ave i perfectă dreptate, de multe ori înt@rzierea cu care se pronun ă urteaș ț ț

poate apărea ca fiind cel pu in frustrantă pentru reclamant! Dacă mai adăugăm la aceasta i eventuala durată aț ș procedurilor interne Gredesc'iseH urmare a adoptării 'otăr@rii ur ii, pe planul discutat lucrurile devin i maiț școmplicate! 4igur este că, at@t la nivelul organismelor onsiliului Europei c@t i la nivelul 4tatelor contractate seșcaută i alte solu ii care să conducă la scurtarea durateiș ț procedurilor de eaminare a cererilor adresate instan eiț

europene!

=oarte mul i (u"ti ia&ili romGni care au $ormulat plGn)eri la EDO invocă $aptul ca ar di"pareaț țacteNpro&e din do"arele lor i că ar e'i"ta inclu"iv )re$ieri romGni cu mi"iune pentru a in$luen a în ace"tș țmod "olu iile în anumite do"are000 E"te o percep ie corectăț ț Au e'i"tat a"emenea ca*uri De ce e'i"tă ace"te"u"piciuni

+i-e greu să cred că asemenea sus ineri ar fi adevărate! 'iar dacă un judecător nu are tangen ă cuț ținstruirea unui dosar care se face de catre grefa ur ii după o procedură riguroasa, #ine sta#ilită, eu stiu că ori dețc@te ori păr ile au cerut să verifice dacă actele doveditoare trimise ur ii aten ie, U+&1 V ">1E - acesteaț ț țau fost găsite la dosar= nu tiu să se fi depus reclama ii scrise în acest sens de către justi ia#ilii rom@ni, spre a seș ț ț

putea declan a o anc'etă cu un astfel de o#iect!!! Notu i, tiu că, din cauza lipsei de personal, secretariateleș ș șunită ilor în cadrul cărora lucrează juri tii rom@ni sunt foarte aglomerate, în sensul că eistă multă coresponden ăț ș țGtratatăH cu o anumită înt@rziere, uneori c'iar supărătoare= nu eclud că, din aceast motiv, uneori unii justi ia#ilițsă ai#ă #ănuielile amintite! >@na la urmă însă toate actele tre#uie să ajungă la dosarul cauzelor înscrise pe rolulur ii!ț

Sunte i $ără îndoială cel mai mare "peciali"t romGn în Drepturile Omului0 um comenta i curentulț țde opinie ră"pGndit plecGnd c!iar din "Gnul SM+ dar întGlnit i în in"tan ele i parc!etele nationale+ careș ț șavan"ea*a ideea că EDO dă "olu ii contrare+ care "e &at cap în cap+ i că nu ar $i un e'emplu demn deț șurmat0 %er"onal con"iderăm $oarte periculoa"e ace"te re&eliuniP în "i"temul (udiciar000 e me"a(tran"mite i ma)i"tra ilor romGni care )Gnde"c a a E &ine ce $acț ț ș

Un prim răspuns foarte simplu la această între#are ar fi că asemenea sus ineri in deP li#ertatea deț țeprimare garantată de onven ieP red însă că lucrurile sunt ceva mai complicate pe fondul lor! Eu nu spun cățnu eistă situa ii în care 'otăr@ri ale ur ii nu sunt cele mai clare cu putin ă ori că întotdeauna jurispruden a ur iiț ț ț ț țapare ca fiind foarte coerentă! Vn definitiv, din moment ce 'otăr@rile, în imensa lor majoritate se adoptă decamerele de L judecători ce sunt formate în cadrul celor 6 sec ii ale ur ii despre care voi vor#i mai jos, nu-iț țeclus că uneori să fie adoptate 'otăr@ri cu unele aspecte contradictorii fa ă de altele! umai că, în cadrulțactivită ii jurisdic ionala a ur ii eistă mijloace care, fie că sunt de natură să prevină asemenea situa ii, fie că pur ț ț ț ți simplu permitș înlăturarea lor din jurispruden a ur ii! Din primul punct de vedere săptăm@nal, înainte de a fiț ț

discutate în sec iuni, toate >roiectele de decizii i 'otăr@ri sunt revăzute de serviciul jurisconsultului ur ii, careț ș ț

are, printre altele, îndatorirea de a semnala eventualele divergen e de jurispruden ă constatate= în discutareaț țacestor proiecte în camere, ele vor tre#ui să ină seama de aceste semnalări! &poi, dacă se constată că în modțevident eistă anumite solu ii divergete într-o materie data, pe căile procedurale prevăzute de conven ie i deț ț ș7egulamentul ur ii urmează că într-o cauză dată asemănătoare să fie sesizată +area ameră a ur ii care are,ț ț

printre altele, tocmai rolul de a asigura unitatea de jurispruden ă a intan ei europene! u cred însă că o simplăț țafirma ie de genul celei evocate de între#area dvs! ar putea conduce la ìgnorareaB jurispruden ei ur ii! 4olu iaț ț ț țapare ca fiind una comodă, nu i prefera#ilă! u uita i, în opera de interpretare a unei dispozitii legale oriș țconven ionale tre#uie aplicat principiul potrivit cu care un act juridic tre#uie interpretat în sensul de a producețefecte juridice, nu în sensul că acestea să nu se producă!

Qn $oarte multe in"tan e+ dacă invoci (uri"pruden a EDO e"te con"iderat o o$en"ăP0 Fudecătoriiț ț

romGni par "ă (udece invaria&il pe prevederile le)i"la iei interne :de multe ori de$icitare;+ i)norGndț (uri"pruden a EDO+ de i acea"ta are prioritate în aplicare con$orm on"titu iei RomGniei i tratatuluiț ș ț șrati$icat de RomGnia în ??20 e poate $ace un (u"ti ia&il în ace"te condi ii+ ce "$at le da i i de ce crede iț ț ț Ș țcă ma)i"tra ii romGni nu "unt de acord cu to ii "ă aplice (uri"pruden a EDOț ț ț


11/16

e-a putea eu răspunde la acest GsetH deș între#ăriZ Un magistrat rom@n nu are de ce să fie GofensatH deinvocarea jurispruden ei ur ii într-o cauza dată, mai ales că dvs! vor#i i de o#liga ia constitu ională cunoscutăț ț ț ț ț

privitoare la prioritatea normelor interna ionale de protec ie a drepturilor omului, fa ă de cele interne= iar dacăț ț țvor#im despre onven ia europeană, tiut este faptul că pe #aza teoriei #locului de conven ionalitate, prioritateț ș țare i aplicarea jurispruden ei instan ei europene! >ro#lema este că aceasta jurispruden ă să fie cunoscută, ceea ceș ț ț țînseamnă totu i un efort în plus în cadrul activită ii de judecătorZ "ricum, tiu că de multă vreme judecătorii suntș ț ș

familiariza i cu dispozi iile onven iei i cu jurispruden a ur ii în cadrul pregătirii lor profesionale= de asemenea,ț ț ț ș ț țastăzi posi#ilită ile de informare în materie sunt multiple, timp i #unăvoin ă să fie! Tudecătorul poate,ț ș ț eventual,constata motivat inaplica#ilitatea dispozi iilor onven iei i a jurispruden ei ur ii, ceea ce este cu totul altceva!ț ț ș ț ț"ricum, două idei mi se par clare8 a) magistratul rom@n nu poate Gsă nu fie de acordH cu aplicarea dispozi iilor țonven iei i a jurispruden ei ur ii, el are o#liga ia constitu ională să le aplice= ignoran a nu cred că poate intraț ș ț ț ț ț țîn discu ie= #) neaplicarea acestora poate fi invocată de justi ia#il în promovarea căilor de atac pervăzute de lege=ț ți dacă sistemul judiciar ar mai fi i coerentPș ș

De multe ori (uri"pruden a EDO e"te aplicată di"cre ionar+ în "en"ul că anumite deci*ii "untț ținterpretate în "til propriu de ma)i"tra ii romGni+ alt$el decGt în litera i "piritul lor0 um tre&uie "ăț șinterprete*e ma)i"tratul romGn deci*iile EDO

1ar îmi pune i o între#are care mă pune în dificultate! Turispruden a ur ii nu tre#uie să fie aplicatăț ț țGdiscre ionarH, ci în mod adecvat cauzei i în spiritul ei! &m citit i eu 'otăr@ri interne în care am constatat eactț ș șce spune i dvs! unele c'iar rămase definitive! otăr@rile pronun ate sunt GoglindaH activită ii magistratului= la unț ț țmoment sau altul al carierei lui profesionale acestea vor tre#ui eaminate, cu consecin ele de rigoare! 7epet,țmagistratul tre#uie să aplice jurispruden a ur ii numai în măsura în care aceasta este adecvată cauzei eaminateț ți de ce nu, cu #ună-credin ă, în spiritul ei!ș ț

RomGnia mai are pu in 8 în urma !otărGrii pilot a EDO 8 i tre&uie "ă re*olve pro&lemeleț șproprietă ii0ț E"te în"ă pu in pro&a&il ca ace"t lucru "ă "e întample0 e ri"cam ca "tat are ar putea $iț"anc iunile ce ar putea $i aplicate "tatului romGn pentru neaplicarea (uri"pruden ei EDO+ în variantaț țoptimi"tă i în varianta cea mai nea)ră po"i&ilș

Da, a a este, mai sunt cca! : luni în care 7om@nia tre#uie să- i îndeplinească o#liga iile de ordin generalș ș țsta#ilite de urte în matetria restituirii proprietă ilor prin 'otăr@rea adoptată în cauza pilot pe care o aminti i!ț ț>otrivit dispozi iilor art! $: din onven ie statele contractante se o#ligă să eecute 'otăr@rile ur ii, iar ț ț țsupraveg'erea eecutării acestora este realizată de omitetul +ini trilor al onsiluiului Europei= pe acest planș

putem vor#i despre o răspundere >"C1N1 a statelor pentru eventuala neeecutare a unei 'otăr@ri a ur ii= nuțintru în detalii! >e planul activită ii jurisdic ionale a instan ei europene neeecutarea o#liga iilor amintite de cătreț ț ț ț7om@nia va conduce în mod automat la reluarea eaminării cererilor în materie! Din acest punct de vedere vreausa precizez că la momentul adoptării 'otăr@rii în cauză c@nd s-a decis Gîng'e areaH eaminării cauzelor de acestț

gen, numărul lor era în jur de


12/16

ur ii în materie! Din acest punct de vedere a da eemplul 1taliei care, condamnată fiind ani în ir pentru durataț ș șecesivă a procedurilor judiciare, a adoptat în anul 2%%< o lege prin care a prevăzut acordarea de sume de #ani cutitlu de repara ie morală pentru înt@rzierea solu ionării cauzelor pe plan na ional= numai că, sumele prevăzute deț ț țaceastă lege sunt cu mult su# nivelul celor acordate de instan a europeană pentru acelea i motive,ț ș astfel că dinnou urtea este GinundatăH cu cereri ale justi ia#ililor italieni ce au ca o#iect tocmai Gdiscrepan aH amintită!ț ț

um "e iau deci*iile în cadrul EDO+ în condi iile în care e'i"tă 29 de (udecători %re)ate te vreunț ș)re$ierNma)i"trat a"i"tent un punct de vedere preala&il "au c!iar redactea*ă !otărGrea ca în ca*ul unorin"tan e romGne"ti+ în $unc ie de verdictul pronun at um "e deli&erea*ă între 29 de (udecători i cum "eț ț ț ștran ea*ă diver)en ele de opinieș ț

Este adevărat instan a europeană este compusă dintr-un număr de $L de judecători, c@te unul din parteațfiecărui stat contractant, mem#ru al onsiliului Europei! orma iunile de judecată ale ur ii sunt8 judecătorulț țunic, comitetele de trei judecători, camerele de L judecători i +area ameră compusă din


13/16

e-a putea să vă răspund la această între#areZ Tudecătorii care au avut sau au tangen ă cu justi ia noastrăș ț țo văd a a cum este ea= i cu solu ii foarte #une, i cu solu ii discuta#ile, etc! Dar 'aide i să vă povestesc cevaș ș ț ș ț țamuzant, ce ar constitui un posi#il răspuns la între#area dvs8 cu pu in timp în urmă am discutat în sec ia noastră oț țcauză în care instan ele na ionale au pronuntat solu ii temeinic motivate, inclusiv prin invocarea jurispruden eiț ț ț țur ii, astfel ca cererea reclamantului a fost declarată inadmisi#ilă!ț Vn pauză, o colegă judecătoare mi-a spus8 tii,șmi-a placut mult cum i-au motivat judecătorii solu iile pronun ate! 1-am răspuns, tiindu-mi de mult opiniile8 tii,ș ț ț ș ș

noi avem mul i judecători foarte #uni= păcat că sistemul în cadrul caruia ei î i desfă oară activitatea este a a cumț ș ș șeste 4ă mă în el oareZș

OUR EURO%CE55E DES DROITS DE L’HOMME 4E1UE& & >&N7&

AU6A DA5ILIU c0 MOLDOEI-Cererea nr. 01234566

"N77E4N7&49"U7*

Europeană a Drepturilor "mului (AomisiaB), în conformitate cu prevederile fostului articol 26 al onvenţiei pentru &părarea Drepturilor "mului şi a Ci#ertăţilor undamentale (AonvenţiaB), de către un cetăţean al7epu#licii +oldova, dna Ecaterina Daniliuc (AreclamantB), la rotocolul nr! < la onvenţie au fost încălcate ca urmare a neeecutării a două 'otăr@ri judecătoreşti în favoarea

sa şi ca urmare a casării uneia din ele în urma recursului în anulare depus de >rocurorul *eneral!$! ererea a fost repartizată 4ecţiunii Vnt@i a urţii (articolul 62 < al 7egulamentului urţii)! Vn cadrulacelei 4ecţiuni, amera care urma să eamineze cauza (articolul 2L < al onvenţiei) a fost constituită, aşa

precum este prevăzut de articolul 2:


14/16

4. #rocedura cu privire la executarea "ot8r,rii ;udec8toriei sectorului

rotocolul nr! < la onvenţie prevedeurmătoarele8

A"rice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea #unurilor sale! imeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa dec@t pentru o cauză de utilitate pu#lică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generaleale dreptului internaţional!

Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare

pentru a reglementa folosinţa #unurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori aaltor contri#uţii, sau a amenzilorB!

1! ADMISIBILITATEA %RETE5IILOR


15/16

A0 %retin"a violare a articolului 4 al onvenţiei #i a articolului %rotocolul nr0 la onvenţie caurmare a ca"ării !otărGrii irevoca&ile din 4 "eptem&rie ??4

25! Vntr-o scrisoare din 2L iunie 2%%6, reclamantul s-a pl@ns de casarea 'otăr@rii irevoca#ile din rin urmare, pretenţia a fost depusă în afara termenului-limită prevăzut de articolul 56 < alonvenţiei şi tre#uie respinsă ca fiind inadmisi#ilă în conformitate cu articolul 56 $ al onvenţiei!

B0 5eepui*area căilor de recur" interne2:! *uvernul a susţinut că reclamantul nu a epuizat toate căile de recurs interne accesi#ile lui în

conformitate cu dreptul naţional, aşa cum o cere articolul 56 < al onvenţiei! Vn special, el a declarat căreclamantul putea să depună o cerere de revizuire în temeiul articolului $$Y (j) al noului od de procedură civilă!

2L! urtea aminteşte că, în conformitate cu articolul 56 < al onvenţiei, reclamantul, în mod normal, ar tre#ui să folosească remediile care sunt accesi#ile şi suficiente pentru a permite redresarea în ceea ce priveşteîncălcările pretinse! Eistenţa remediilor în cauză tre#uie să fie suficient de certă nu numai în teorie, dar şi în

practică, fără de care ele vor fi lipsite de accesi#ilitatea şi eficienţa necesare (a se vedea, printre altele, A?divar and @t"ers v. Tur?ey$ 'otăr@re din 52! urtea consideră că o cerere, în mod normal, nu va fi respinsă ca fiind a#uzivă în conformitate cuarticolul 56 5 al onvenţiei în #aza faptului că ea a fost AofensatoareB sau AdefăimătoareB dec@t dacă a fost, în

mod intenţionat, #azată pe fapte neadevărate! Notuşi, în #aza materialelor aflate în posesia sa, urtea nu poate săconc'idă că reclamantul şi-a #azat învinuirile sale pe informaţii despre care el ştia că nu sunt adevărate! >rinurmare, această declaraţie este respinsă (a se vedea #opov v. )oldova, nr! L$


16/16

5$! 7eclamantul se pl@nge, în temeiul articolului : < al onvenţiei, de refuzul autorităţilor de a eecuta'otăr@rile Tudecătoriei sectorului 1aloveni din : octom#rie

terminologie juridica

Documents

Transcript of terminologie juridica