TEORIA INSTRUMENTELOR - Editura MediaMusica · 2020. 3. 14. · Obiectul cursului de Teoria...

ACADEMIA DE MUZICĂ „GH. DIMA” CLUJ-NAPOCA

D.I.D.

CIPRIAN POP

TEORIA

INSTRUMENTELOR MODUL DE STUDIU II

PENTRU STUDII UNIVERSITARE

PRIN ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

3

CUPRINS

Introducere ........................................................................................................................... 4 LECŢIA I. GRUPUL INSTRUMENTELOR AEROFONE. CLASIFICARE .......... 7 LECŢIA II. INSTRUMENTE LABIALE ................................................................... 8 LECŢIA III. INSTRUMENTE CU ANCIE DUBLĂ 1 ............................................. 11 LECŢIA IV. INSTRUMENTE CU ANCIE DUBLĂ 2 ............................................. 13 LECŢIA V. INSTRUMENTE CU ANCIE SIMPLĂ................................................ 14 LECŢIA VI. INSTRUMENTE CU AMBUŞURĂ 1 .................................................. 17 LECŢIA VII. INSTRUMENTE CU AMBUŞURĂ 2 .................................................. 19 LECŢIA VIII. INSTRUMENTE AEROFONE POLIFONICE .................................... 21 LECŢIA IX. GRUPUL INSTRUMENTELOR CORDOFONE. CLASIFICARE ..... 22 LECŢIA X. INSTRUMENTELE CU ARCUŞ 1 ...................................................... 23 LECŢIA XI. INSTRUMENTELE CU ARCUŞ 2 ...................................................... 25 LECŢIA XII. INSTRUMENTELE CU COARDE CIUPITE ...................................... 27 LECŢIA XIII. INSTRUMENTELE ACŢIONATE MECANIC

PRIN LOVIRE SAU FRECARE .......................................................... 29 LECŢIA XIV. GRUPUL INSTRUMENTELOR ELECTROFONE ............................ 30

Bibliografie generală .......................................................................................................... 36

4

Introducere

Obiectul cursului de Teoria Instrumentelor îl constituie descrierea şi utilizarea instrumentelor

muzicale. Aceste cunoştinţe sunt necesare pentru oricine se ocupă cu studiul practic sau

teoretic al muzicii. Fără cunoştinţe teoretice şi într-o oarecare măsură practice ale

instrumentelor, viitorii profesori de muzică nu ar putea să predea materialul teoretic şi practic,

compozitorii să îşi orchestreze lucrările, dirijorii să instruiască şi să conducă orchestrele.

Aceste cunoştinţe fac parte dintr-o educaţie muzicală completă.

5

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 1 – INSTRUMENTELE

AEROFONE ŞI CORDOFONE

CUPRINS

Introducere ........................................................................................................................... 4 Obiectivele unităţii de învăţare ........................................................................................... 6

LECŢIA I. GRUPUL INSTRUMENTELOR AEROFONE. CLASIFICARE .......... 7 LECŢIA II. INSTRUMENTE LABIALE ................................................................... 8 LECŢIA III. INSTRUMENTE CU ANCIE DUBLĂ 1 ............................................. 11 LECŢIA IV. INSTRUMENTE CU ANCIE DUBLĂ 2 ............................................. 13 LECŢIA V. INSTRUMENTE CU ANCIE SIMPLĂ................................................ 14 LECŢIA VI. INSTRUMENTE CU AMBUŞURĂ 1 .................................................. 17 LECŢIA VII. INSTRUMENTE CU AMBUŞURĂ 2 .................................................. 19 LECŢIA VIII. INSTRUMENTE AEROFONE POLIFONICE .................................... 21 LECŢIA IX. GRUPUL INSTRUMENTELOR CORDOFONE. CLASIFICARE ..... 22 LECŢIA X. INSTRUMENTELE CU ARCUŞ 1 ...................................................... 23 LECŢIA XI. INSTRUMENTELE CU ARCUŞ 2 ...................................................... 25 LECŢIA XII. INSTRUMENTELE CU COARDE CIUPITE ...................................... 27 LECŢIA XIII. INSTRUMENTELE ACŢIONATE MECANIC

PRIN LOVIRE SAU FRECARE .......................................................... 29 LECŢIA XIV. GRUPUL INSTRUMENTELOR ELECTROFONE ............................ 30

Test de autoevaluare .......................................................................................................... 32 Rezolvarea testului de autoevaluare ................................................................................. 33 Rezumat ............................................................................................................................... 34 Lucrare de verificare ......................................................................................................... 35 Bibliografie minimală ........................................................................................................ 36

6

Obiectivele unităţii de învăţare

În urma studierii modulului trebuie să vă însuşiţi următoarele:

• Însuşirea cunoştinţelor despre instrumentele aeorfone

• Însuşirea cunoştinţelor despre instrumentele cordofone

• Însuşirea cunoştinţelor despre instrumentele electrofone

7

Lecţia I. GRUPUL INSTRUMENTELOR AEROFONE. CLASIFICARE

1. Instrumente din lemn

Instrumente labiale

Instrumente cu ancie simplă

Instrumente cu ancie dublă

2. Instrumente din alamă

Instrumente cu ambuşură

Instrumente aerofone polifone

8

Lecţia II. INSTRUMENTE LABIALE

Instrumente de suflat în care coloana de aer este pusă în vibraţie ca urmare a

introducerii aerului printr-o deschizătură laterală numită gură, întărită de un suport numit

ambuşură, rezultând un şir de comprimări / dilatări a jetului de aer - ce produce un sunet

constant.

Din această categorie fac parte diferite tipuri de flaute:

Flautul

Flaut mic

Flaut alto

Flautul bas

FLAUTUL

It. flauto, presc. Fl..

Construcţie: tub metalic, cilindric cu găuri, acoperite cu clape (acţionate de

mecanisme). Instrumentul poate fi demontat în 3-4 bucăţi, aceasta asigurând şi un mai bun

acordaj.

Ambitus do1 – do4

Notare: în cheia Sol

Moduri speciale de atac: tremolo, legato, staccato, tremolo dental (frullato), vibrato,

glissando

Transpoziţie: sunete reale

9

FLAUTUL MIC

It. Flauto piccolo, presc. Fl. picc.


mecanisme). Instrumentul poate fi demontat în 2 bucăţi, aceasta asigurând şi un mai bun

acordaj.

Ambitus re1 – re4



glissando

Transpoziţie: sună cu o octavă mai sus

FLAUTUL ALTO

It. Flauto alto, presc. Fl. alto.



acordaj.

Ambitus do1 – do4



10

glissando

Transpoziţie: transpune cu o cvartă perfectă mai jos

FLAUTUL BAS

It. Flauto basso, presc. Fl. basso.



acordaj.

Ambitus do – fa#2

Notare: în cheia Fa şi Sol


glissando

Transpoziţie: sună cu o octavă mai jos

11

Lecţia III. INSTRUMENTE CU ANCIE DUBLĂ 1

Instrumente de suflat în care coloana de aer este pusă în vibraţie ca urmare a

introducerii aerului printr-o ancie dublă: două lame subţiri de trestie legate între ele, având

ambele capere libere.

Din această categorie fac parte:

Oboiul

Cornul englez

Oboiul bariton

Fagotul

Contrafagotul

OBOIUL

It. Oboe, presc. Ob.

Construcţie: tub de lemn, conic, terminat cu o pâlnie; cu găuri, acoperite cu clape

(acţionate de mecanisme). Instrumentul poate fi demontat.

Ambitus si – la3



glissando

Transpoziţie: nu transpune

12

CORNUL ENGLEZ

It. Corno inglese, presc. C. Ingl.


(acţionate de mecanisme). Instrumentul poate fi demontat. Spre deosebire de oboi, ancia este

montată într-un tub de metal îndoit în unghi obtuz (anglé)

Ambitus si – sol3



glissando

Transpoziţie: transpune cu o cvintă perfectă mai jos

OBOIUL BARITON

It. Oboe baritono,


(acţionate de mecanisme). Instrumentul poate fi demontat.

Ambitus si – mi3



glissando


13

Lecţia IV. INSTRUMENTE CU ANCIE DUBLĂ 2

FAGOTUL

It. Fagotto, presc. Fag.

Construcţie: tub de lemn, cu găuri, acoperite cu clape (acţionate de mecanisme).

Instrumentul poate fi demontat. Ancia este montată pe un tub metalic în formă de S

Ambitus si – mi3

Notare: în cheia Fa şi Do tenor


glissando


CONTRAFAGOTUL

It. Fagotto, presc. Fag.

Construcţie: tub de lemn, cu găuri, acoperite cu clape (acţionate de mecanisme).

Instrumentul poate fi demontat. Ancia este montată pe un tub metalic în formă de S

Ambitus Do – sib




14

Lecţia V. INSTRUMENTE CU ANCIE SIMPLĂ

Instrumente de suflat în care coloana de aer din tub vibrează ca urmare a introducerii

aerului printr-un dispozitiv cu ancie simplă: o lamă subţire de trestie având un capăt liber.

CLARINETUL

It. Clarinetto, presc. Cl.

Construcţie: tub de lemn, cilindric în interior, cu găuri, acoperite cu clape (acţionate

de mecanisme). Instrumentul poate fi demontat.

Ambitus mi – sol3



glissando

Transpoziţie: există mai multe tipuri: în Sib, La, Mib

15

CLARINETUL BAS

It. Clarinetto basso, presc. Cl. b.

Construcţie: tub de lemn, cilindric în interior, cu găuri, acoperite cu clape (acţionate

de mecanisme). Instrumentul poate fi demontat.

Ambitus do – sol3



glissando

Transpoziţie: transpune în Sib cu o octavă mai jos faţă de ceea ce scrie.

16

SAXOFONUL

It. Saxofono, presc. sax.

Construcţie: tub metalic, conic, cu găuri, acoperite cu clape (acţionate de mecanisme).

Instrumentul poate fi demontat. Există mai multe tipuri: sopranino, sopran, alto, tenor, bas şi

contrabas.

Ambitus scris: sib – fa3

Notare: în cheia Sol şi Fa


glissando

Transpoziţie: în funcţie de tip:

• sopranino – în Fa sau Mib

• sopran – în Do sau Sib

• alto – în Fa sau Mib

• tenor – în Do sau Sib

• bariton – în Fa sau Mib

• bas – în Do sau Sib

• contrabas – în Fa sau Mib

17

Lecţia VI. INSTRUMENTE CU AMBUŞURĂ 1

Sunetele acestor instrumente este produs prin presarea buzelor pe ambuşură şi vibrarea

lor simultană sub impulsul suflului în interiorul ei, suplinind funcţia anciei duble, formându-

se un sunet – fundamentală iar prin intensificarea suflului – armonice superioare, ambele

determinate de lungimea tubului instrumentului.

Instrumentele cu ambuşură sunt formate dintr-un sistem de tuburi de diferite lungimi

în care aerul e direcţionat de ventile sau pistoane schimbându-se în acest fel fundamentala şi

armonicele.

Instrumentele cu ambuşură cele mai uzuale sunt:

1. Cornul

2. Trompeta

3. Trombonul

4. Tuba

CORNUL

It. Corno, presc. Cor..

Construcţie: sistem de tuburi din alamă, cu ventile. Instrumentul poate fi demontat.

Cornul modern este un instrument cromatic.

Ambitus scris: Si1 – fa2

Notare: în cheia Sol sau Fa

Moduri speciale de atac: legato, staccato, vibrato, glissando, bouché

Transpoziţie: în Fa

18

TROMPETA

It. Tromba, presc. Tr.

Construcţie: sistem de tuburi din alamă, cu ventile. Instrumentul poate fi demontat..

Ambitus scris: fa – mi3


Moduri speciale de atac: legato, staccato, tremolo, vibrato, glissando, con sord.

Transpoziţie: în Sib şi Do

19

Lecţia VII. INSTRUMENTE CU AMBUŞURĂ 2

TROMBONUL


Construcţie: sistem de tuburi din alamă, cu culisă pentru modificarea lungimii.

Instrumentul poate fi demontat. Există 3 tipuri: trombon alto, trombon tenor şi trombon bas

Ambitus: trombon alto: la – mib2 , trombon tenor: Mi – reb2 trombon bas: SI – fa

Notare: în cheia Do alto, Do tenor şi Fa



20

TUBA


Construcţie: sistem de tuburi din alamă,


Transpoziţie: semitranspozitorie cu o octavă mai jos

21

Lecţia VIII. INSTRUMENTE AEROFONE POLIFONICE

ORGA

Construcţie: sistem complex de tuburi (la orgile moderne până la 25000) închise şi

deschise având mai multe moduri de producere a sunetului (cu ancie simplă, dublă sau

labiale). Aerul este produs în mod mecanic şi e trimis la tuburi printr-un sistem complex de

ventile. Prin combinare mai multor tipuri de tuburi, se obţin registrele. Acţionarea se face cu

ajutorul unei console ce cuprinde claviaturile, pedalierul, butoanele registrelor, diferite

mecanisme etc.

Ambitus: Do2 – Do5



22

Lecţia IX. GRUPUL INSTRUMENTELOR CORDOFONE. CLASIFICARE

Instrumentele cordofone produc sunetul prin vibraţia uneia sau mai multe corzi, întinse

deasupra unui rezonator.

Clasificare:

Instrumente cu arcuş – la care vibraţia corzilor e produsă de frecarea unui

Instrumente cu coarde ciupite – la care vibraţia corzilor e produsă de ciupirea

lor cu degetele sau plectru

Instrumente cu coarde acţionate mecanic prin lovire sau ciupire

23

Lecţia X. INSTRUMENTELE CU ARCUŞ 1

Din această categorie fac pare instrumentele care sunt acţionate cu ajutorul unui arcuş.

Au diferite mărimi dar însuşiri comune. Corpul acestor instrumente este gâtuitîn partea

mediană, format din faţă, spate, şi părţi lateral – eclise. Corpul este prelungit cu un gât pe care

e fixată limba sau tastiera. Gâtul instrumentului se termină cu un sistem de acordare foarte

simplu – cuie, aşezate în locaşul cuielor, - răsucit în spirală. In imediata apropiere a acestuia

se află prăguşul. Coardele (patru la număr, acordate diferit, în funcţie de instrument) sunt

prinse la capătul superior de cuie în locaşul cuielor, sprijinite de prăguş, iar la capătul inferior

sunt prinse de cordar, sprijinite şi aici de căluş. În dreapta şi stânga căluşului se găsesc două

deschizături în formă de f numite efuri. Arcuşul este o baghetă arcuită cu diametru variabil,

care se subţiază către vârf. Între vârful şi talonul arcuşului este întinsă o şuviţă de păr de cal

îmbibată în colofoniu.

Cele patru instrumente cu arcuş reprezentative sunt: vioara, viola, violoncelul şi

contrabasul.

VIOARA

It. violino, presc. Vl.

Acordaj: sol re1 la1 mi1

Ambitus: sol – mi4


Moduri speciale de atac: legato, staccato, tremolo, vibrato, glissando, con sord.,

pizzicato, pizz. Bartok, flag., sul. ponticello etc.

24

VIOLA

It. viola, presc. Vla.

Acordaj: do sol re1 la1

Ambitus: do – do3

Notare: în cheia Do alto



25

Lecţia XI. INSTRUMENTELE CU ARCUŞ 2

VIOLONCELUL

It. violoncello, presc. Vlc.

Acordaj: Do Sol re la

Ambitus: Do – la2




26

CONTRABASUL

It. Contrabasso, presc. Cb.

Acordaj: Mi La re sol

Ambitus: Mi – sol2

Notare: în cheia Fa



Transpoziţie: ceea ce este scris sună cu o octavă mai jos: - semitranspozitoriu

27

Lecţia XII. INSTRUMENTELE CU COARDE CIUPITE

HARPA

It. Arpa, presc. Hf.

Construcţie: 47 de coarde întinse pe un cadru (o cutie de rezonanţă şi o consolă de

acordaj) şi un sistem de 7 pedale pentru diferite acrodaje.

Ambitus: Dob – sol#4


Moduri speciale de atac: legato, staccato, tremolo, vibrato, glissando (simplu, dublu,

triplu), bisbigliando


28

CHITARA

It. Chitarra

Construcţie: 6 de coarde întinse deasupra unei cutii de rezonanţă, şi a unei tastiere (22-

24 taste)

Ambitus: Mi – sol2


Acordaj: mi, la, re1, sol1, si1, mi2.

Moduri speciale de atac: legato, staccato, tremolo, vibrato, glissando, sunete armonice

Transpoziţie: transpune cu o octavă mai sus

29

Lecţia XIII. INSTRUMENTELE ACŢIONATE MECANIC PRIN LOVIRE SAU FRECARE

Sunt instrumente cu mecanism complex în care corzile sunt lovite sau ciupite deasupra

unei plăci de rezonanţă.

PIANUL

It. Pianoforte

Ambitus: La2 – do5


Moduri speciale de atac: legato, staccato, tremolo, glissando


30

Lecţia XIV. GRUPUL INSTRUMENTELOR ELECTROFONE

Sunt toate instrumentele care transformă energia electrică sau electromagnetică în

unde sonore.

Aici sunt incluse şi instrumentele electrocaustice (la care energia mecanică e

transformată/modulată în energie electrică apoi în unde acustice). Cel mai bun exemplu de

instrument electroacustic este chitara electrică, în care energia mecanică a corzii este preluată

de un sistem electromagnetic (dozele), transmisă sub forma electrică unui sistem de modulare

şi amplificare – efecte şi amplificator, apoi unor incinte acustice unde se transformă în unde

sonore.

31

Instrumentele electronice lucrează direct cu undele electrice, care sunt modulate, şi

transmise unui sistem de amplificare şi incinte acustice. În această categorie intră orgile

electrice şi diferitele tipuri de sintetizatoare (analoge şi digitale – hardware şi software).

32

Test de autoevaluare

1. Care sunt cele 4 tipuri de flaute?

2. Care este ambitusul fagotului?

3. Care este acordajul violei?

4. Care sunt cheile în care este notat violoncelul?

33

Rezolvarea testului de autoevaluare

1. Flautul, flautul mic, flautul alto şi flautul bas

2. si – mi3.

3. do sol re1 la1?

4. Cheia Fa şi Do tenor.

34

Rezumat

Instrumentele de suflat aeorofone:

Labiale

Cu ancie simplă

Cu ancie dublă

Instrumente cordofone:

Cu arcuş:

Vioara

Viola

Violoncelul

Contrabasul

Cu corzi ciupite

Harpa

Chitara

Cu corzi lovite sau ciupite

Pianul

Instrumente electrofone

Electroacustice

Electronice

35

Lucrare de verificare

1. Descrieţi construcţia flautului.

2. Descrieţi moduri de atac speciale vioară.

3. Care sunt instrumentele care sunt notate şi în cheia Do tenor?

36

Bibliografie minimală

Demian, W, Teoria instrumentelor muzicale, Editura D.P. 1968

Bărbuceanu, Valeriu, Dicţionar de instrumente muzicale, Editura Teora, 1999

37

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

Alexandru, Tiberiu, Instrumente muzicale ale poporului român, E.S.P.L.A, 1956

Demian, W, Teoria instrumentelor muzicale, Editura D.P. 1968

Paşcanu, A, Despre instrumentele muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti, 1980

Bărbuceanu, Valeriu, Dicţionar de instrumente muzicale, Editura Teora, 1999

TEORIA INSTRUMENTELOR - Editura MediaMusica · 2020. 3. 14. · Obiectul cursului de Teoria...

Documents

Transcript of TEORIA INSTRUMENTELOR - Editura MediaMusica · 2020. 3. 14. · Obiectul cursului de Teoria...