Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

21
7/21/2019 Piata Internationala a Instrumentelor Derivate http://slidepdf.com/reader/full/piata-internationala-a-instrumentelor-derivate 1/21 PIAŢA INTERNAŢIONALĂ A INSTRUMENTELOR DERIVATE n ansamblul fluxurilor financiare internaţionale un loc aparte îl ocupă tranzacţiile la termen derulate pe piaţa instrumentelor derivate. Aceste pieţe au apărut şi s-au dezvoltat din dorinţa operatorilor economic de a diminua riscurile comerciale sau financiare din operaţiunile lor. Principalele instrumente derivate tranzacţionate pe piaţa internaţională sunt: contractele futures, contractele pe opţiuni, contractele de swap şi alte instrumente sintetice cap, floor sau collar!. Pe l"n#ă creşterea semnificativă a volumului pieţei internaţionale a acestor instrumente asistăm la o permanentă diversificare a acestor instrumente, prin apariţia de noi instrumente sau prin diversificarea activelor ce constituie obiectul acestor contracte. $n prezent instrumentele derivate se practică pe o #amă variată de active financiare sau reale cum ar fi: rata dob"nzii, cursul de sc%imb, indicii bursieri, titluri primare, marfă etc. Î 1. Tendinţele pe piaţa internaţional a in!tr"#entelor deri$ate &onform ultimelor date statistice, piaţa internaţională a instrumentelor derivate a avut în ultima  perioadă un ritm relativ ridicat de creştere, situat în 'urul valorii de () * anual (+++!. Pe această piaţă două sunt se#mentele cele mai importante, şi anume piaţa instrumentelor derivate pe rata dob"nzii şi cea a instrumentelor pe curs de sc%imb cu un ritm mediu de creştere de - * anual!. / altă tendinţă semnificativ a pieţei din ultima perioadă este de uşoară încetinire a creşterii contractelor forward pe valute, a contractelor de swap valutar şi a instrumentelor derivate pe titluri primare acţiuni şi indici  bursieri!. Piaţa instrumentelor derivate pe rata dob"nzii se situa în 'urul unui volum total de 0).+++ miliarde dolari instrumentele cu o scadenţă mai mare de un an scăz"nd semnificativ în ultima  perioadă. 1e remarcă un interes mult mai ridicat al operatorilor economici pentru instrumentele derivate denominate în dolari dec"t în moneda europeană. 2in volumul total al pieţei derivatelor  pe rata dob"nzii, contractele de swap continuă să deţină cea mai importantă poziţie, opţiunile pe rata dob"nzii urmate de contractele 34A 5forward rate a#reement5!. 6ustificarea se #ăseşte în faptul că riscul de dob"ndă asociat finanţării internaţionale este mai uşor de acoperit prin pieţele derivate înc%eind contracte paralele cu contractul de credit în funcţie de poziţia avută în acesta! dec"t prin clauze contractuale. &a şi în cazul derivatelor pe rata dob"nzii, şi derivatele pe valute sunt contractate în  principal cu instituţii financiare circa (,+++ mld. 712 din totalul de .000 mld.!. 2in punct de vedere al duratei maturităţii! acestor instrumente, o caracteristică specifică a acestui se#ment de  piaţă este dominaţia absolută a scadenţelor su un an explicabilă de fapt prin faptul că cea mai mare parte a pieţei este deţinută de contractele futures şi forward, în esenţă contracte sub un an!. &ea mai mare parte din instrumentele pe valute sunt denominate în dolari mai mult de 8+ * din totalul instrumentelor derivate!.

description

ECONOMICS

Transcript of Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

Page 1: Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

7/21/2019 Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

http://slidepdf.com/reader/full/piata-internationala-a-instrumentelor-derivate 1/21

PIAŢA INTERNAŢIONALĂ A INSTRUMENTELOR DERIVATE

n ansamblul fluxurilor financiare internaţionale un loc aparte îl ocupă tranzacţiile la termen

derulate pe piaţa instrumentelor derivate. Aceste pieţe au apărut şi s-au dezvoltat din dorinţa

operatorilor economic de a diminua riscurile comerciale sau financiare din operaţiunile lor.

Principalele instrumente derivate tranzacţionate pe piaţa internaţională sunt: contractele futures,

contractele pe opţiuni, contractele de swap şi alte instrumente sintetice cap, floor sau collar!. Pe l"n#ă

creşterea semnificativă a volumului pieţei internaţionale a acestor instrumente asistăm la o permanentă

diversificare a acestor instrumente, prin apariţia de noi instrumente sau prin diversificarea activelor ce

constituie obiectul acestor contracte. $n prezent instrumentele derivate se practică pe o #amă variată de

active financiare sau reale cum ar fi: rata dob"nzii, cursul de sc%imb, indicii bursieri, titluri primare,

marfă etc.

Î1. Tendinţele pe piaţa internaţional a in!tr"#entelor deri$ate

&onform ultimelor date statistice, piaţa internaţională a instrumentelor derivate a avut în ultima

 perioadă un ritm relativ ridicat de creştere, situat în 'urul valorii de () * anual (+++!. Pe această piaţă

două sunt se#mentele cele mai importante, şi anume piaţa instrumentelor derivate pe rata dob"nzii şi cea

a instrumentelor pe curs de sc%imb cu un ritm mediu de creştere de - * anual!. / altă tendinţă

semnificativ a pieţei din ultima perioadă este de uşoară încetinire a creşterii contractelor forward pe

valute, a contractelor de swap valutar şi a instrumentelor derivate pe titluri primare acţiuni şi indici

 bursieri!.

Piaţa instrumentelor derivate pe rata dob"nzii se situa în 'urul unui volum total de 0).+++

miliarde dolari instrumentele cu o scadenţă mai mare de un an scăz"nd semnificativ în ultima

 perioadă. 1e remarcă un interes mult mai ridicat al operatorilor economici pentru instrumentele

derivate denominate în dolari dec"t în moneda europeană. 2in volumul total al pieţei derivatelor 

 pe rata dob"nzii, contractele de swap continuă să deţină cea mai importantă poziţie, opţiunile pe

rata dob"nzii urmate de contractele 34A 5forward rate a#reement5!. 6ustificarea se #ăseşte în

faptul că riscul de dob"ndă asociat finanţării internaţionale este mai uşor de acoperit prin pieţelederivate înc%eind contracte paralele cu contractul de credit în funcţie de poziţia avută în acesta!

dec"t prin clauze contractuale.

&a şi în cazul derivatelor pe rata dob"nzii, şi derivatele pe valute sunt contractate în

 principal cu instituţii financiare circa (,+++ mld. 712 din totalul de .000 mld.!. 2in punct de

vedere al duratei maturităţii! acestor instrumente, o caracteristică specifică a acestui se#ment de

 piaţă este dominaţia absolută a scadenţelor su un an explicabilă de fapt prin faptul că cea mai

mare parte a pieţei este deţinută de contractele futures şi forward, în esenţă contracte sub un an!.

&ea mai mare parte din instrumentele pe valute sunt denominate în dolari mai mult de 8+ * din

totalul instrumentelor derivate!.

Page 2: Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

7/21/2019 Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

http://slidepdf.com/reader/full/piata-internationala-a-instrumentelor-derivate 2/21

Piaţa instrumentelor derivate ce au ca obiect titlurile primare acţiunile! este mult mai

redusă ca dimensiune dec"t primele două se#mente, totaliz"nd un volum de 9++ miliarde dolari

anual. 1căderea preţului acţiunilor companiilor ce acţionează în domeniul te%nolo#ic a afectat

destul de puternic volatilitatea şi lic%iditatea acestor instrumente. 1e remarcă în ultima perioadă

cel puţin pentru zona europeană! o creştere a preferinţei operatorilor economici pentru

instrumente derivate ce au ca obiect obli#aţiunile convertibile, acţiunile preferenţiale sau acţiunile

cu bon de subscriere.

ai puţin important ca volum, cel de-al patrulea se#ment al pieţelor derivate este acela al

instrumentelor derivate pe mărfuri care în (+++ totaliza un volum de circa ;++ miliarde dolari, cu

un ritm de creştere peste rata medie a pieţei 8 *!.

%. &ontra'tele ("t"re!

$n octombrie 9;;, &omisia operaţiunilor la termen din 17A &ommodit< 3utures

=radin# &omission! a emis o prima definiţie a noţiunii de acoperire a riscului >%ed#in#?!:

>poziţiile dintr-un contract cu livrare viitoare de pe orice piaţa unde asemenea poziţii reprezintă în

mod normal un substitut pentru tranzacţiile de'a înc%eiate sau poziţii ce urmează a fi luate la o

data ulterioară pe piaţa fizică.

1copul principal al utilizării acestor instrumente este reducerea riscului ce poate apare

 pentru intreprinderea comerciala în următoarele conditii:

sc%imbarea valorii unui activ pe care îl detine, produce comercializează

sau anticipează ca îl va deţine, produce sau comercializa @

sc%imbarea valorii unei datorii pe care o persoana o are sau anticipează ca

o va avea@

sc%imbarea valorii unui serviciu pe care o persoana îl prestează sau îl

cumpără sau anticipează ca îl va presta sau cumpăra.?

n esenţă, %ed#in#-ul constă în luarea la bursa a unei poziţii futuresaproximativ e#ala, dar opusa în raport cu o poziţie cas% pe marfa fizica! existenta sau anticipata

în momentul înc%eierii contractului bursier . $n cazul futures pe valute prin %ed#in# se înţele#e

luarea unei poziţii de v"nzător sau de cumpărător de contracte futures de sens contrar poziţiei

ocupate în contractul de import B export sau în cadrul unei operaţiuni financiare debitor B 

creditor!

7n contract futures consta în an#a'amentul părţilor de a livra, respectiv prelua, la o data

viitoare, o marfa sau o oare determinata, la un preţ convenit în momentul contractării daca la

scadenta poziţia operatorului răm"ne desc%isa. &el care îşi asuma obli#aţia de a prelua activul

 Popa, oan B >Cursa?, &olectia Cursa, Cucuresti, 99), pa#.9)

(

Page 3: Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

7/21/2019 Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

http://slidepdf.com/reader/full/piata-internationala-a-instrumentelor-derivate 3/21

cumpărătorul! desc%ide o poziţie >lun#ă> lon#!, în timp ce v"nzătorul futures are o poziţie

>scurtă> s%ort! .

&ontractele futures prezintă mai multe caracteristici :

toate contractele futures sunt în esenţa standardizate, preţul reprezintă sin#ura clauza

ne#ociata în momentul cumpărării sau v"nzării.

 preţul contractelor futures se stabileşte în bursa prin procedura specifica de

ne#ociere şi contractare a acestei pieţe or#anizate. Preţul este expresia raportului dintre cererea şi

oferta pentru fiecare contract standardizat şi el variază zilnic în funcţie de condiţiile pieţei.

contractul futures este zilnic actualizat sau >marcat la piaţă? marDed to marDet!,

astfel incit pierderile uneia din părţile contractante sunt transferate ca venituri celeilalte părţi .

contractul futures poate fi executat prin livrare efectiva, dar în mod normal cel cu

 poziţie lon# îşi poate lic%ida poziţia printr-o v"nzare iar cel cu poziţie s%ort si-o poate acoperi

 printr-o cumpărare. 2oar operatorii rămaşi cu poziţii desc%ise pana în ultima zi de tranzacţie vor 

trebui sa execute contractul prin predarea activului de baza.

$n prezent, pieţele futures sunt cele mai active şi cele mai eficiente pieţe@ totuşi ele nu s-

au putut dezvolta pentru totalitatea mărfurilor tranzacţionate pe pieţele spot şi forward. Aceasta,

datorită faptului că, pentru dezvoltarea unui contract futures este necesară îndeplinirea unui set de

condiţii:

oferta şi cererea pentru activul de baza trebuie sa fie relativ mari, iar preţul nu trebuie

sa fie determinat de factori subiectivi, precum interese de monopol şi #uvernamentale@

 pentru ca standardizarea clauzelor contractului sa fie posibila, diferitele unităţi fizice

ale activului de baza trebuie sa fie intersc%imbabile şi omo#ene@

 preţul activului trebuie sa fluctueze.

 Elementele esenţiale ale contractului futures:

) termenii contractului sunt predeterminaţi, ne#ocierea se duce în #eneral asupra pretului.

) denumirea contractului: contract >viitor > pe dolar dolar futures!, contract

>viitor> pe euro euro futures!@

) unitatea de tranzacţie tradin# unit!: + dolari E contract contract futures pe dolar 

la Cursa din 1ibiu!@

 Popa, oan B =ranzactii comerciale internationale, Fditura Fconomica, (++(.

1 Popa, oan B Cursa Bvol (, &olectia Cursa, Cucuresti, 99), pa# .;-;(.

Page 4: Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

7/21/2019 Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

http://slidepdf.com/reader/full/piata-internationala-a-instrumentelor-derivate 4/21

) cotaţia price Guote!: în leiEdolar@

) variaţia minimă de preţ ticD size!: H leiEdolar dolar futures!. Ioul preţ stri#at în

 bursa trebuie sa difere de preţul anterior cel puţin cu aceasta mărime sau cu multiplii ai

acestei mărimi@

) limitele de variaţie zilnică a preţului dail< price limit!@ pentru contractul futures pe euro derulat la &C/=, această limită este de J (+ cenţi E euro fata de preţul de înc%idere al zilei

 precedente. &"nd limita a fost atinsa, tranzacţiile pot fi făcute numai la acest preţ sau la unul mai

redus@

) lunile de livrare contract mont%s!: iulie, septembrie, decembrie, martie, mai @

) anul contractual contract <ear!: iulie B mai etc@

) ultima zi de tranzacţii last tradin# da<!: a saptea zi de bursa ce precede ultima zi

lucratoare a lunii de livrare@

) ultima zi de livrare last deliver<!: ultima zi lucratoare a lunii de livrare@

)  pro#ramul bursier: la &C/= 9:+ a.m.-: p.m. de luni pana vineri.

Pe piaţa contractelor futures pe valute cel care a luat o poziţie de cumpărător lon#! c"şti#ă

at"ta timp c"t cursul futures creşte, el put"nd vinde mai scump ceea ce iniţial a cumpărat mai

ieftin. &el care a luat o poziţie de v"nzător s%ort! c"şti#ă at"ta timp c"t preţul futures scade,

cumpăr"nd astfel mai ieftin ceea ce a v"ndut iniţial mai scump.

Profilul risc B c"şti# pe contractele futures arată astfel:

Ka creşterea cursului, cu c"t ecartul dintre cursul futures iniţial şi cursul futures actual este

mai mare, cu at"t c"şti#ul cumpărătorului futures este mai mare şi respective pierderea

v"nzătorului este mai mare. 1e poate observa că, la fel ca şi în cazul contractelor forward, şi în

)

  Lon* ("t"re!S+ort ("t"re!

Pro(it

Pierdere

&"r!"l la !'adenţ

&"r!"l ("t"re!iniţial

Page 5: Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

7/21/2019 Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

http://slidepdf.com/reader/full/piata-internationala-a-instrumentelor-derivate 5/21

cazul futures, pierderea şi c"şti#urile pot fi nelimitate. $n ma'oritatea cazurilor, operaţiunile futures

se desfăşoară prin contul de mar'ă, mar'a iniţială fiind foarte mică uneori de sub ( * din

valoarea contractului!.

&a şi în cazul contractelor forward, şi la futures pierderea şi c"şti#ul sunt nelimitate atunci

c"nd cursul E preţul futures se modifică în timp. $ntrebarea care s-ar pune este le#ată de

 posibilitatea acoperirii unui risc valutar #enerat de modificarea cursului de sc%imb, utiliz"nd un

instrument derivat tranzacţionat pe o piaţă paralelă B piaţa futures.

Aparent între piaţa futures şi piaţa valutară nu există nici o le#ătură directă. Ke#ătura

dintre cele două pieţe este determinată de faptul că la scadenţa contractelor futures pe valute,

acestea sunt lic%idate la cursul spot din ziua scadenţei contractului futures. $n felul acesta, cele

două preţuri evoluează în paralel şi astfel un importator ce are de plătit un import peste trei luni

care se teme de creşterea cursului ia o poziţie de v"nzător atunci c"nd anticipează o creştere a

acestuia.

&u c"t ne apropiem mai mult de ultima zi de tranzacţionare, cu at"t ecartul dintre futures şi

spot scade. $n plus, contractul futures pe valute mai prezintă şi alte particularităţi faţă de celelalte

contracte futures:

- lic%idarea acestui contract se face nu prin livrare efectivă ci exclusiv prin plata diferenţei

de curs între cursul futures de cumpărare sau v"nzare şi cursul spot din ziua scadenţei

contractului!@

-lic%idarea contractului futures pe valute presupune condensarea într-una sin#ură a celor 

trei zile necesare în mod normal lic%idării unui contract futures ziua poziţiei, ziua notificării, ziua

livrării efective!.

&u c"t ne apropiem mai mult de ultima zi de tranzacţionare, cu at"t ecartul dintre futures şi

spot scade. $n plus, contractul futures pe valute mai prezintă şi alte particularităţi faţă de celelalte

contracte futures:

 

spot

futures

Ultima zi de tranzacţionare

Page 6: Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

7/21/2019 Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

http://slidepdf.com/reader/full/piata-internationala-a-instrumentelor-derivate 6/21

- lic%idarea acestui contract se face nu prin livrare efectivă ci exclusiv prin plata

diferenţei de curs între cursul futures de cumpărare sau v"nzare şi cursul spot din ziua scadenţei

contractului!@

- lic%idarea contractului futures pe valute presupune condensarea într-una sin#ură a

celor trei zile necesare în mod normal lic%idării unui contract futures ziua poziţiei, ziua notificării,

ziua livrării efective!.

 Acoperirea riscului valutar  prin utilizarea contractelor futures pe valute presupune luarea

unei poziţiei pe această piaţă în funcţoie de poziţia avută în contractul de import B export şi de

momentul încasării E plăţii:

Po,iţia -n

'ontra't

Mo#ent"l -n'a!rii

plţiiRi!'"l $al"tar

Po,iţia

("t"re!Fxportator $ncasare în avans &reştere de curs &umpărător  

Fxportator $ncasare la termen 1cădere de curs L"nzător  mportator Plată în avans 1cădere de curs L"nzător  mportator Plată la termen &reştere de curs &umpărător  

Fxportatorii care-şi încasează în avans exportul se tem de o creştere a cursului de sc%imb

depreciere a leului! şi iau o poziţie de cumpărător pe piaţa futures. 2acă încasarea se face la

termen, exportatorii se tem de o scădere a cursului şi iau o poziţie de v"nzător pe această piaţă,

sper"nd să v"ndă mai scump contractele pe care le vor cumpăra mai ieftin de pe piaţă ulterior.

mportatorii care au de plată în avans un import se tem de o scădere a cursului apreciere a

leului care face ca în viitor importul să se ieftinească în lei! şi iau o poziţie de v"nzător decontracte futures în timp ce importatorii cu plată la termen se tem de o creştere a cursului

depreciere a leului care face ca în viitor importurile să se scumpească în lei! şi iau o poziţie de

cumpărători de contracte futures. Prin mecanismul de livrare compensare! preţul la contractele

futures evoluează paralel cu cursul de sc%imb de pe piaţa valutară în condiţia în care piaţa futures

este lic%idă şi cursul de sc%imb nu este Mviciat? administrativ de stat!. Acest paralelism între

 preţurile celor două pieţe permite luarea unei poziţii pe piaţa futures corelată cu poziţia din

contractul de export B import.

Acoperirea riscului valutar prin utilizarea contractelor futures poate fi făcută şi de cei

implicaţi în finanţarea internaţională, adică de cei care derulează tranzacţii economice

internaţionale finanţate prin diferite te%nici: credite sindicalizate, credite furnizor sau cumpărător.

$n funcţie de poziţia ocupată în finanţare debitor sau creditor! poziţiile aferente pe piaţa futures

sunt următoarele:

Po,iţia -n

(inanţare

Mo#. -n'a!rii

plţii

Ri!'"l $al"tar Po,iţia

("t"re!

0

Page 7: Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

7/21/2019 Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

http://slidepdf.com/reader/full/piata-internationala-a-instrumentelor-derivate 7/21

2ebitor Ka termen &reştere de curs &umpărător  &reditor Ka termen 1cădere de curs L"nzător  

 Exemplu: / companie care a luat un credit în dolari pe care trebuie să-l ramburseze la termen se

teme de o creştere de curs depreciere care face ca creditul să se scumpească în lei! ia o poziţie de

cumpărător pe piaţa futures, v"nz"nd mai scump în viitor contractele futures pe care le-a cumpărat

mai ieftin în prezent.

 Exemplu: / bancă ce a dat cu credit o sumă în valută şi care urmează să fie încasată la termen de

la debitor se teme de o scădere a cursului apreciere care face ca creditul să se ieftinească în lei,

 banca încas"nd mai puţini lei pentru suma în valută împrumutată! şi ia o poziţie de v"nzător pe

 piaţa futures, vănz"nd contractele mai scump dec"t le va cumpăra în viitor.

&onctractul futures este un contract independent de contractul de import export sau de contractul

de credit, practic sumele plătite sau încasate de pe urma acestor contracte vin să a'usteze ceea ce

importatorul plăteşte sau exportatorul încasează.

 Exemplu: 7n exportator rom"n care a efectuat un export pe piaţa 7niunii Furopene în valoare de

++.+++ euro încasabil peste trei luni, cursul de sc%imb prezent fiind de 8.+++ lei E euro, se teme

de o scădere a cursului de sc%imb. Fxportatorul poate cumpăra contracte futures pe euro de la

Cursa de ărfuri de la 1ibiu pentru suma de ++.+++ euro la un preţ de 9.+++ lei E euro futures.

Peste trei luni cursul de sc%imb este de ;.+++ lei E euro, deci exportatorul rom"n încasează doar 

.;++.+++.+++ lei pentru exporturile de ++.+++ euro pe care le-a efectuat. Pe piaţa futures au

scăzut şi preţul la contractele futures de la 9.+++ la ;.++ lei E euro futures. Prin scăderea

 preţului futures, exportatorul c"şti#ă pentru că le-a v"ndut iniţial la 9.+++ lei E euro şi le-a

cumpărat ulterior la ;.++ lei E euro. Prin utilizarea futures c"şti#ă .++ lei x ++.+++ euro N

+.+++.+++ lei, sumă care vine să completeze încasarea din exporturi, exportatorul obţin"nd în

final suma de .8+.+++.+++ lei, adică un curs mediu de 8.++ lei E euro mai bun faţă de cursul

actual de ;.++ lei E euro. $n acest mod se efectuează acoperirea riscului valutar prin utilizarea

contractelor futures pe valute.

/. Opţi"nile

Opţiunile servesc la acoperirea riscului valutar rezultat din fluctuaţii ale cursului de

sc%imb al monedei în care este denominat exportul sau importul efectuat de o firmă de comerţ

exterior.

/pţiunea este un contract standardizat ca şi contractul futures, tranzacţionat pe o piaţă

 paralelă pieţei valuatre. Prin acest contract se tranzacţionează de fapt un drept de v"nzare sau

cumpărare asupra unui activ financiar, în speţa asupra unor valute.

Fxistă două tipuri de opţiuni:

;

Page 8: Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

7/21/2019 Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

http://slidepdf.com/reader/full/piata-internationala-a-instrumentelor-derivate 8/21

A. Opţiuni de cumpărare (CALL): conferă un drept suplimentar cumpărătorului de

opţiune, de a cumpăra sau nu la scadenţă valuta la un preţ determinat preţ de exercitare!,

cumpărătorul plătind o primă.

C.Opţiuni de vânzare (P!): conferă un drept suplimentar cumpărătorului de opţiune, de

a vinde sau nu la scadenţă valuta la un preţ determinat, cumpărătorul plătind şi în acest caz prima.

=rebuie remarcat faptul ca daca variaţiile de preţ sunt defavorabile, opţiunea acoperă riscul, iar 

daca sunt favorabile, prima reduce c"şti#ul suplimentar, dar cu un cuantum mic. At"t în cazul

opţiunilor de cumpărare c"t şi în cazul celor de v"nzare există două poziţii distincte: de cumpărător 

lon#! şi de v"nzător s%ort!, cumpărătorul fiind cel care cumpără dreptul suplimentar de la

v"nzător, plătind o primă.

$n cazul opţiunilor de cumpărare, cumpărătorul de opţiune c"şti#ă atunci c"nd cursul de

sc%imb creşte depreciere a leului! şi pierde prima atunci c"nd cursul scade apreciere!. L"nzătorul

de opţiune de cumpărare c"şti#ă prima prin neexercitarea opţiunii de către cumpărător atunci c"nd

cursul de sc%imb scade şi pierde atunci c"nd cursul creşte depreciere!.

&umpărătorul de opţiune exercită opţiunea şi c"şti#ă nelimitat atunci c"nd cursul de

sc%imb este mai mare dec"t preţul de exercitare plus prima. &"şti#ul este cu at"t mai mare cu c"t

ecartul dintre cursul spot şi pra#ul minim de rentabilitate - PF J prima B este mai mare.

&"şti#ul sau pierderea este determinată de tipul de opţiune, de poziţia luată în cadrul

fiecărui contract şi de evoluţia preţului la activul de bază, în speţă de evoluţia cursului de sc%imb.

CALL PUT  

L"nzătorul de

opţiune

1e acoperă împotriva

riscului de scădere a

 preţului activului de

 baza@ acoperirea este

limitata la mărimea

 primei

1e acoperă împotriva

riscului de creştere a

 preţului la activul de baza@

acoperirea este limitata la

mărimea primei

Cumpărătorul de

opţiune

1e acoperă împotriva

riscului de creştere a

 preţului la activul de

 baza@ acoperirea este

nelimitata

1e acoperă împotriva

riscului de scădere a

 preţului la activul de baza@

acoperirea este nelimitată

Practic, în acest caz, cumpărătorul de opţiune cumpără valuta la preţul de exercitare,

 plăteşte o primă, cursul astfel obţinut fiind mai mic dec"t cel pe care l-ar fi putut obţine de pe piaţavalutară. &"şti#ul cumpărătorului de opţiune este nelimitat în timp ce c"şti#ul v"nzătorului de

8

Page 9: Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

7/21/2019 Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

http://slidepdf.com/reader/full/piata-internationala-a-instrumentelor-derivate 9/21

opţiune este limitat la nivelul primei, v"nzătorul c"şti#"nd din neexercitarea opţiunii de către

cumpărător.

Opţi"ne de '"#prare 0&ALL

$n privinţa opţiunii de v"nzare P7=!, cumpărătorul de opţiune c"şti#ă atunci c"nd cursul

de sc%imb scade apreciere! şi pierde prima atunci c"nd cursul creşte apreciere!. L"nzătorul de

opţiune de v"nzare c"şti#ă prima prin neexercitarea opţiunii de către cumpărător atunci c"nd

cursul de sc%imb creşte şi pierde nelimitat atunci c"nd cursul scade.

Opţi"ni de $2n,are 0PUT

&umpărătorul de opţiune P7= exercită opţiunea şi c"şti#ă nelimitat atunci c"nd cursul de

sc%imb este mai mic dec"t preţul de exercitare minus prima. &"şti#ul este cu at"t mai mare cu c"t

ecartul dintre cursul spot şi pra#ul minim de rentabilitate - PF J prima B este mai mic. Practic, în

acest caz, cumpărătorul de opţiune vinde valuta la preţul de exercitare, plăteşte o primă, cursul

astfel obţinut fiind mai mare dec"t cel pe care l-ar fi putut obţine de pe piaţa valutară. &"şti#ul

cumpărătorului de opţiune este nelimitat în timp ce c"şti#ul v"nzătorului de opţiune este limitat la

nivelul primei, v"nzătorul c"şti#"nd din neexercitarea opţiunii de către cumpărător. Pornind de la

aceste considerente, se pot identifica poziţiile pe care un exportator sau un importator le vor adopta

9

 Lon* &ALL

Pierdere

Pro(itPro(it

Pierdere

S+ort &ALL

PE 3 pri#a

Pierdere

Pro(it

Pro(it

Pierdere

Lon PUT

S+ort PUT

PE ) pri#a

Page 10: Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

7/21/2019 Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

http://slidepdf.com/reader/full/piata-internationala-a-instrumentelor-derivate 10/21

 pe piaţa opţiunilor pe valute, în funcţie de poziţia din contractul extern şi în funcţie de momentul

încasării sau plăţii.

Fxportatorii şi importatorii au în cazul opţiunilor pe valute mai multe variante de acoperire

a riscului valutar, opţiunea spre deosebire de futures permiţ"ndu-le o fixare a cursului de sc%imb la

un nivel minim sau maxim. /pţiunile asi#ură pentru cumpărători un c"şti# nelimitat şi o pierdere

limitată la nivelul primei, fapt care face din opţiuni un instrument mult mai eficient dec"t

contractele futures.

 Poziţia contract. Momentul înc. Riscul 

valutar 

 Poziţia pe optiuni 

Fxportator $ncasare la termen 1cădere de

curs

&umpărător de

P7=

L"nzător de &AKK

mportator Plată la termen &reştere decurs

&umpărător de&AKK

L"nzător de P7=

Poziţia de cumpărător de opţiune P7= sau &AKK presupune asumarea unei poziţii active

în acest contract, cel care va lua decizia cumpărării sau a v"nzării valutei fiind cumpărătorul

opţiunii. Poziţia de v"nzător de opţiune este o poziţie pasivă, v"nzătorul ced"nd un drept

suplimentar cumpărătorului contra unui preţ B prima.

/pţiunile pot fi utilizate şi de către cei implicaţi în finanţarea internaţională, debitorul sau

creditorul av"nd de plătit sau de încasat o sumă în valută pot să-şi fixeze cursul de sc%imb

utiliz"nd aceste instrumente derivate.

Po,iţia -n

(inanţare

Mo#. -n'a!rii Ri!'"l $al"tar Po,iţia ("t"re!

2ebitor Ka termen &reştere de curs &umpărător de

&AKK&reditor Ka termen 1cădere de curs &umpărător de

P7=

2ebitorul care are de plătit o sumă în valută la termen aferentă unui credit extern contractat

 pentru derularea unor importuri se teme de creşterea cursului depreciere! care ar provoca o

scumpire a creditului şi poate să-şi fixeze cursul prin cumpărarea unei opţiuni de cumpărare de

valută, plătind o primă.

&reditorul ce are de încasat la termen o sumă în valută aferentă unui credit extern acordat

se teme de scăderea cursului de sc%imb apreciere! care ar provoca o ieftinire a creditului şi

implicit o pierdere pentru creditor. 1oluţia ar fi cumpărarea unei opţiuni de v"nzare P7= care

 permite fixarea cursului de sc%imb la o valoare mai mare dec"t cea din momentul scadenţei.nstrumentele derivate futures, opţiuni şi swap! se dovedesc a fi deosebit de flexibile în

acoperirea riscului valutar, presupun"nd însă o cunoaştere în profunzime a mecanismelor de

+

Page 11: Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

7/21/2019 Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

http://slidepdf.com/reader/full/piata-internationala-a-instrumentelor-derivate 11/21

funcţionare şi a efectelor produse de aceste instrumente pentru a putea lua o decizie corectă în

 privinţa utilizării lor cu succes.

 Exemplu: / companie rom"nească a importat produse de pe piaţa franceză în valoare de ++.+++

Furo, plătibil prin acreditiv documentar la + de zile. &ursul în momentul plăţii este de +++ lei E

Furo. Pentru a se acoperi împotriva riscului valutar, importatorul rom"n cumpără +.+++ opţiuni

cu valoare de + Furo plătind o primă de ++ lei E contract, preţul de exercitare fiind (8++ lei E

Furo. Ka scadenţă, importatorul exercită opţiunea cumpăr"nd euro la un curs de (9++ lei preţ de

exercitare plus prima!, şi c"şti#ă prin faptul că cumpără mai ieftin euro dec"t ar fi putut să o facă

de pe piaţa valutară în acel moment.

4. S5ap

/ri#inea pieţei operaţiunilor de swap poate fi considerată a fi sf"rşitul anilor O;+, c"nd au

fost elaborate operaţiunile de swap valutar ca o te%nică de evitare a controlului en#lez asupra

creditelor în lire sterline . Acest instrument a cunoscut deplina consacrare odată cu operaţiunea

swap dintre C şi Canca ondială. $nainte de 98, C a lansat un amplu pro#ram de

împrumuturi în devize forte la dob"nzi scăzute. $mprumuturile au fost făcute în special în mărci

#ermane şi franci elveţieni. Aceste împrumuturi au fost transformate apoi în dolari. 2ob"nda şi

capitalul trebuiau plătite în devize. $n anii care au urmat, dolarul a cunoscut o apreciere

semnificativă faţă de marca #ermană şi francul elveţian. Această apreciere a făcut ca rambursarea

împrumuturilor să fie mai avanta'oasă în dolari şi ducea la un c"şti# latent din cursul de sc%imb.

Ka acea dată, Canca ondială dorea să se finanţeze prin devize, la dob"nzi scăzute. 1e dorealansarea de emisiuni în mărci #ermane şi <eni. 1alomon Crot%ers a contactat cele două părţi,

 propun"nd Căncii ondiale să facă o emisiune în dolari pe care să o presc%imbe printr-o

operaţiune de swap cu C! în mărci #ermane şi franci elveţieni. 7n asemenea acord aducea

avanta'e pentru ambele părţi: piaţa emisiunilor în mărci #ermane şi <eni avea o lic%iditate mai

scăzută dec"t cea americană şi astfel, împrumutul făcut de Canca ondială era mai atractiv în

dolar şi totodată la r"ndul său, C putea să convertească în dolari împrumuturile făcute în mărci

#ermane şi franci elveţieni şi astfel să c"şti#e din cursul de sc%imb. =ranzacţia a fost făcută în

au#ust 98 pentru o valoare nominală de (++ milioane 712 sc%imbaţi pentru (++ milioane &3şi ++ milioane 2F. Prima tranzacţie swap de dob"ndă a avut loc în 98 între &ontinental

linois şi &itibanD. 7lterior operaţiunile swap de dob"ndă au evoluat incluz"nd toate tipurile de

dob"nzi.

2eşi swap-ul de devize a fost primul apărut, swap-ul de dob"ndă a cunoscut o dezvoltare

mai rapidă deoarece răspunde unor cerinţe foarte importante: #estionarea riscului de dob"ndă şi

acoperirea riscurilor emisiunilor de obli#aţiuni. Printre factorii care au contribuit la dezvoltarea

continuă a pieţei swap a fost apariţia unor noi tipuri de swap cum ar fi swap-ul de mărfuri şi swap-

ul de datorie externă. Producătorii şi utilizatorii sunt cei care folosesc cu preponderenţă swap-ul de

mărfuri pentru a putea pre"nt"mpina variaţia preţurilor mărfurilor. 3oarte multe companii care

Page 12: Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

7/21/2019 Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

http://slidepdf.com/reader/full/piata-internationala-a-instrumentelor-derivate 12/21

folosesc petrolul şi derivatele lor apelează la swap-ul de mărfuri companii din domeniul extractiv,

al transportului, al petroc%imiei, al serviciilor publice!. niţial, piaţa swap-ului de mărfuri era

dominată de c"teva mari bănci comerciale CanDers =rust, &%ase an%atan! şi de case de comerţ

6 Aron &o, P%ibro Fner#<!. Primele operaţiuni swap de mărfuri au implicat mai înt"i produsele

 petroliere, şi erau desfăşurate mai ales la Kondra, dar şi în Australia, &anada şi 1in#apore. Astăzi,

un număr foarte mare de bănci, companii şi case de comerţ acţionează pe piaţa swap de mărfuri

CanGue Paribas, &ontinental CanD, Critis% Petroleum, Kouis 2re<fus Fner#< &orporation!. $n

 plus, unele bănci CanDers =rust, &%ase! au devenit creatori de piaţă oferind cotaţii de v"nzare şi

cumpărare.

$ncep"nd cu 98 piaţa operaţiunilor de swap a cunoscut o dezvoltare deosebită datorită

următorilor factori:

• un mediu internaţional favorabil caracterizat de internaţionalizarea cresc"ndă a pieţelor@

• modernizarea pieţei obli#aţiunilor şi dezvoltarea europieţelor astăzi ;+* din emisiunile

de euroobli#aţiuni sunt însoţite de operaţiuni swap!@

• necesitatea unei mai bune #estionări a riscului de dob"ndă şi a celui valutar@

• un instrument simplu, versatil, şi care se contabilizează în afara bilanţului.

/peraţiunile de swap E contractul de swap valutar şi de dob"ndă! au apărut pe baza

creditelor paralele şi a creditelor 5bacD to bacD5. /peraţiunea de swap presupune sc%imbarea unui

împrumut acordat în anumite condiţii cu un altul ce prezintă alte condiţii, mult mai avanta'oase înopinia celui care iniţiază întrea#a operaţiune. 7n swap reprezintă practic un an#a'ament între două

sau mai multe părţi de a sc%imba anumite fluxuri monetare cas%-flow! într-o perioadă viitoare. 2e

exemplu, swap-ul de dob"ndă permite sc%imbarea unui împrumut acordat cu dob"ndă fixă cu unul

cu dob"ndă variabilă de exemplu KC/4 J x *!, cel care iniţiază operaţiunea consider"nd

evoluţia în timp a KC/4 mai avanta'oasă dec"t plafonul de dob"ndă fixă contractat iniţial. $n

cazul swap-ului valutar un împrumut în dolari de exemplu este sc%imbat cu un credit în lire

sterline.

(

  3irma C

Canca C

$mprumutcu dob"nda

variabilă

3irma A

Canca A

Canca deswap

$mprumutcu dob"nda

fixă

broker

3irma A

Canca A

Canca deswap

$mprumutcu dob"nda fixă

(dealer)

$mprumutcu dob"nda variabilă

Page 13: Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

7/21/2019 Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

http://slidepdf.com/reader/full/piata-internationala-a-instrumentelor-derivate 13/21

7n operator swap este un !5ap 6ro7er atunci c"nd acesta nu deţine o anumită poziţie

financiară şi operează ca un simplu a#ent sau ca o casă de curta'. 1wap broDerul este un

intermediar al informaţiilor. Fl foloseşte experienţa pe care o are în domeniul operaţiunilor de

swap pentru a #ăsi partenerul potrivit. CroDerul păstrează discreţia în ceea ce priveşte partenerii

 potenţiali p"nă c"nd este #ăsit partenerul potrivit. CroDerul a'ută la ne#ocierea şi înc%eierea

contractului, dar el nu este parte în contract şi nici nu se confruntă cu risc financiar. Pentru această

activitate broDerul primeşte din partea ambelor părţi un anumit onorariu.

7n operator swap este un !5ap dealer atunci c"nd acesta ia parte la tranzacţie pe cont

 propriu pentru a facilita operaţiunea de swap. 7n swap dealer îndeplineşte toate funcţiile unui

swap broDer. $n plus, un dealer îşi asumă şi un anumit risc ca parte în contract. Ku"nd parte la

tranzacţii, dealerii swap sunt expuşi riscurilor financiare. Acest risc poate fi destul de mare pentru

că acesta este de fapt riscul pe care părţile vor să-l evite. 2e aceea, dealerul swap trebuie să

rezolve două probleme. ai înt"i el trebuie să stabilească valoarea operaţiunii swap astfel înc"t să

înre#istreze un c"şti# în condiţiile riscului asumat. A doua problemă este reprezentată de faptul că

dealerul #estionează un anumit portofoliu de operaţiuni swap rezultate din tranzacţiile de piaţă.

 Exemplu: o casă mutuală de economisiri ("avin#s and loan $ouse)% care plăte&te o do'ândă

 LO*+, depunătorilor% a efectuat un -mprumut ipotecar de ,.///./// dolari pe 0 ani% la o

do'ândă de ,12. Casa de economisiri este% -nsă% supusă riscului ca do'ânda LO* să

depă&ească ,,2 fiind expusă riscului de do'ândă &i de aceea dore&te să evite acest risc

convertind do'ânda fixă pe care o prime&te la -mprumutul ipotecar -ntr3o do'ândă flotantă.

 Posi'ilitatea de a realiza acest lucru depinde de capacitatea firmei A de a #ăsi o contraparte care

 să -nc$eie cu ea un s4ap. 5acă firma A nu #ăse&te un partener ea poate ale#e să apeleze la un s4ap 'ro6er. 7nsă s4ap 'ro6erul poate să nu #ăsească un partener cu care casa de economii să

-nc$eie un acord s4ap. Există situaţii -n care 'ro6erul #ăse&te un partener care -ndepline&te

 parţial cerinţele clientului sau care dore&te să intre -ntr3o tranzacţie s4ap cu alte caracteristici.

 5e aceea se poate apela la un s4ap dealer sau s4ap 'ro6erul poate să devină s4ap dealer pentru

contractul respectiv. Casa de economii -nc$eie cu dealerul un contract s4ap -n care plăte&te o

do'ândă fixă de ,12 pentru o valoare nominală de ,/ milioane dolari &i prime&te o do'ândă

 LO*+8. Astfel% casa de economii se prote9ează -mpotriva riscului de do'ândă.

Ka început, băncile swap percepeau comisioane pentru contractele swap înc%eiate. /dată cu

dezvoltarea pieţei swap aceste comisioane au dispărut. Astăzi swap dealerul c"şti#ă în special din

Page 14: Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

7/21/2019 Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

http://slidepdf.com/reader/full/piata-internationala-a-instrumentelor-derivate 14/21

diferenţa spread-ul! dintre preţul cerut şi cel oferit, adică diferenţa dintre dob"nda pe care o

 plăteşte şi dob"nda pe care o acceptă pentru un anumit contract. Această diferenţă a scăzut de la +

 puncte procentuale, în anii O8+, la + puncte în prezent. 2iferenţele foarte mici reflectă caracterul

lic%id şi eficient al pieţei de swap.

7rmătorul tabel prezintă cotaţiile pentru un swap de dob"ndă KC/4 B dob"ndă fixă =-

 Iotes!:

An"l 8an'a plte9te

do62nd (i:

8an'a pri#e9te

do62nd (i:

Do62nda

T)Note!( =-Iote J +pct =-Iote J 8pct ;,( =-Iote J pct =-Iote J ))pct ;,;) =-Iote J 8pct =-Iote J )8pct ;,8 =-Iote J ))pct =-Iote J )pct ;,9+

Atunci c"nd banca ne#ociază un contract swap de dob"ndă pe ani, în care plăteşte o

dob"ndă fixă şi primeşte KC/4, atunci dob"nda fixă va fi de )) de puncte peste dob"nda titlurilor 

de stat cu o scadenţă de ani, care este de ;,9+*. 2acă banca plăteşte dob"nda KC/4 şi primeşte

o dob"ndă fixă, atunci aceasta va fi de 8,))* ;,9)* J +,)*!.

2e obicei operatorii de swap sunt bănci de swap swap banDs!. Ka început, principalii

 participanţi pe piaţa operaţiunilor swap erau băncile de investiţii. Pe măsură ce piaţa s-a dezvoltat,

au apărut şi alte societăţi financiare, în special bănci comerciale. 4olul intermediarilor s-a

sc%imbat pe măsură ce piaţa a căpătat o mai mare consistenţă. $n primii ani se punea accentul pe

activitatea de broDer, fără asumarea vreunui risc în cadrul operaţiunii. Apoi, odată cu apariţiastandardizării în domeniul contractelor swap, a devenit esenţial pentru intermediari ca ei să-şi

 poată asuma riscurile parţial sau total! din cadrul unei operaţiuni swap. Astfel, băncile comerciale,

cu o mai mare putere financiară, au devenit dealeri pentru operaţiunile swap. 2atorită concurenţei

de pe piaţă, fiecare operator important a încercat să impună tipul şi terminolo#ia proprie pentru

contractele swap. 4iscul unei confuzii #enerale era iminent şi lipsa unei re#lementări uniforme în

domeniu împiedica dezvoltarea unei pieţe secundare active. 2e aceea, principalii operatori au

înfiinţat o asociaţie internaţională cunoscută sub numele de 12A B nternational 1wap 2ealers

Association. 12A este o or#anizaţie internaţională care reprezintă participanţii de pe piaţainstrumentelor derivate, piaţă ce cuprinde operaţiunile swap de dob"ndă, de valute, de mărfuri şi

de indici, dar şi instrumente cum ar fi caps, floors, opţiuni pe swap.

Prima piaţă a swap-ului care a cunoscut cel mai mare av"nt a fost cea americană dar cota

relativa de piaţă a acesteia s-a diminuat odată cu transferul operaţiunilor swap către pieţele

financiare din Asia şi Furopa. 2aca în 98( operaţiunile swap de dob"ndă şi de valute însumau (+

miliarde 712, în 98; acestea au a'uns la 08 miliarde 712 tranzacţii în derulare!, iar la

 'umătatea anului 99;, volumul operaţiunilor swap era de (8.; miliarde 712. $n prezent,

volumul tranzacţiilor swap de dob"ndă şi de valute a înre#istrat o creştere de peste (+.+++ miliarde

712, însum"nd în anul 999 circa )0.+++ miliarde 712, iar în (+++ aproximativ (.+++ miliarde

)

Page 15: Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

7/21/2019 Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

http://slidepdf.com/reader/full/piata-internationala-a-instrumentelor-derivate 15/21

712. $mpreună au înre#istrat un ritm de creştere de (* în perioada 999-(+++. $n ceea ce

 priveşte operaţiunile swap de dob"ndă, în desfăşurare în 990, acestea au a'uns la 9.; miliarde

712 la +.+0.9; volumul tranzacţiilor a'unsese la ((.0 miliarde 712!, cu )9,0* mai mult faţă

de 99 c"nd volumul tranzacţiilor era de (.8 miliarde 712. Lolumul tranzacţiilor noi din

990 însumează .0;8 miliarde 712 în 99-8.099 miliarde 712!, ;.8 miliarde 712 în a

doua 'umătate a anului şi 0.(+ miliarde 712 în prima 'umătate. Pentru operaţiunile swap de

valute, volumul tranzacţiilor în desfăşurare era la sf"rşitul anului 990 de .0+ miliarde 712 la

+.+0.9; volumul tranzacţiilor a'unsese la .8 miliarde 712!, cu +,* mai mult faţă de 99

.(9 miliarde 712!. =ranzacţiile nou înc%eiate în 990 au fost de ;9, miliarde 712, ceea ce

reprezintă o creştere de 00,8* faţă de 99. Ka sf"rşitul anului 990, operaţiunile swap de

dob"ndă reprezentau ;,* din totalul tranzacţiilor în desfăşurare şi ;;* din totalul tranzacţiilor 

nou înc%eiate.

Fvaluarea riscului într-un contract de swap este una dintre cele mai importante probleme,mai ales că modelul după care ar trebui făcut acest lucru răm"ne în continuare un subiect disputat.

1tabilirea credibilităţii financiare a unei întreprinderi este dificilă şi costisitoare. 2e aceea,

 participarea pe piaţa operaţiunilor de swap este limitată pentru acele firme şi instituţii care

efectuează frecvent operaţiuni swap sau care posedă #aranţii de solvabilitate şi bonitate din partea

operatorilor swap.

Pentru a analiza riscurile unui contract swap trebuie să ţinem seama de următoarele

elemente:

• contractele swap presupun obli#aţii reciproce şi condiţionate. Astfel o parte într-un

contract swap este obli#ată să efectueze plata numai dacă cealaltă parte a făcut acest lucru@

• deoarece în operaţiunile swap nominalul nu face obiectul sc%imbului cu excepţia

contractului swap de valute!, riscul de neplată a acesteia nu există ca în cadrul unui împrumut

obişnuit. ai mult, în unele contracte swap, fluxurile de numerar plătite în timpul operaţiunii

reprezintă de fapt diferenţa dintre cele două fluxuri@

• în contractele swap de valute, riscul este mai mare deoarece riscului de dob"ndă i se

adau#ă riscul cursului de sc%imb@

• în ceea ce priveşte riscul, este bine să se facă distincţie între riscuri intrinseci şi riscurile

asociate #estiunii unui portofoliu de swap.

4iscurile asociate unei operaţiuni swap sunt: riscul de neplată, riscul de lic%iditate atunci

c"nd partenerul este în imposibilitate de plată, utilizatorul swap-ului va dori să înlocuiască pe

 perioada rămasă operaţiunea iniţială cu una nouă!, riscul de dob"ndă.

Page 16: Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

7/21/2019 Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

http://slidepdf.com/reader/full/piata-internationala-a-instrumentelor-derivate 16/21

"4ap3ul de do'ândă are doar două forme: dob"ndă fixă E dob"ndă variabilă şi dob"ndă

variabilă E dob"ndă variabilă c"nd diferă bazele de calcul ale dob"nzilor!.

"4ap3ul valutar   prin faptul că vizează sc%imbul a două împrumuturi denominate în

monede diferite are ca variantă şi sc%imbarea unui împrumut cu dob"ndă fixă cu un altul tot cu

dob"ndă fixă. Practic, mecanismul swap-ului presupune sc%imbate doar a dob"nzile ce trebuie

 plătite în contul celor două împrumuturi, nu şi principalul, firmele implicate în acest contract

răm"n"nd în continuare debitoare faţă de creditorii iniţiali.

Principalele caracteristici ale contractului de swap sunt:

) operaţiunea are la bază un sin#ur contract@

) contractul de swap are o formă standardizată@

) operaţiunea este extrabilanţieră@

) dob"nzile ce se sc%imbă nu se ne#ociază@

&ontractul de swap se realizează de re#ulă printr-o bancă de swap specializată care poate

acţiona în calitate de broDer - #ăseşte un partener pentru contractul de swap din baza sa de date sau

de dealer - intră direct ca parte într-un contract de swap la solicitarea unei companii sau a unei

 bănci.

/dată cu apariţia sa în anii Q8+, piaţa internaţională a swap-ului a cunoscut o dezvoltare

impresionantă, favorizată şi de lic%iditatea în creştere a acestor contracte pe măsura dezvoltării

unei puternice pieţe secundare.

/ poziţie luată într-un contract de swap se poate lic%ida în trei feluri:

• aşteptarea p"nă la scadenţă şi încasarea sau plata diferenţei de dob"ndă în funcţie de

evoluţia acestora@

• adoptarea unei poziţii de sens contrar celei iniţiale, prin înc%eierea unui nou contract de

swap cu partenerul iniţial@

adoptarea unei poziţii de sens contrar celei iniţiale, prin înc%eierea unui nou contract deswap cu un alt partener.

Prin faptul că permite sc%imbarea condiţiilor de împrumut, contractul de swap are un rol

important în acoperirea riscului de dob"ndă şi a riscului valutar în finanţarea internaţională.

7tilizarea acestor operaţiuni se bazează foarte mult pe capacitatea participanţilor de a prevedea

evoluţia viitoare a ratei dob"nzii şi a cursului de sc%imb(.  niţial primul contract de swap a apărut

 pe credite, av"ndu-i ca actori pe C şi Canca ondială a fost un swap de dob"ndă!. $n prezent

1) Fste imposibil swap de dob"ndă - dob"ndă fixă E dob"ndă fixă.

2 Previzioarea #reşită a evoluţiei ratei dob"nzii atra#e după sine pierderi semnificative, acest contract fiind un contract de tip 5win -lost5 spre deosebire de creditele paralele sau creditele 5bacD - to - bacD5.

0

Page 17: Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

7/21/2019 Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

http://slidepdf.com/reader/full/piata-internationala-a-instrumentelor-derivate 17/21

mecanismul at"t de flexibil al operaţiunii de swap s-a extins şi la alte cate#orii de active şi

operaţiuni căpăt"nd o dimensiune internaţională: swap pe indici, swap pe acţiuni, swap pe

obli#aţiuni.

1wap-ul a pătruns în prezent c%iar şi în sfera operaţiunilor comerciale, devenind de'a

clasic swap-ul pe mărfuri. 2eosebit de interesante par a fi swap - opţiunile, instrumente sintetice

de dată recentă care constau de fapt în ac%iziţionarea unui drept suplimentar de a intra sau nu într-o

operaţiune de swap la o dată ulterioară. &ontractul de swap răm"ne unul dintre instrumentele

derivate de bază care se tranzacţionează pe piaţa financiară internaţională, lic%iditatea ridicată,

flexibilitatea şi accesibilitatea acestor contracte fiind doar c"teva dintre avanta'ele directe care au

condus la dezvoltarea lor.

 Exerciţiu: O companie românească a contractat un credit -n valoare de ,//./// dolari pe trei ani

cu do'ândă fixă de ,/ 2 p.a. -n vederea finanţării unor importuri de utila9e% ec$ipamente

destinate cre&terii capacităţii de producţie. 5upă primul an% LO* este de 2% firma

contractează o 'ancă 'ro6er de s4ap -n vederea -nc$eierii unui contract de s4ap do'ândă fixă 3

do'ândă varia'ilă (LO* + ,2). "e cere să se determine do'ânda plătită -n final dacă:

a. LO* pe anul al doilea este de ,/ 2 &i pe anul al treilea este de ,, 2;

'. LO* pe anul al doilea este de ,/ 2 &i pe anul al treilea de < 2. "ă se comenteze rezultatul.

/pţiunile swap swaptions! sunt opţiuni pe contracte swap de valute. Acestea dau dreptul

deţinătorului de opţiuni de a începe, la un anumit termen o operaţiune swap. 2acă o companie

 plănuieşte ca peste 0 luni să obţină un credit pe ani cu dob"ndă variabilă, dob"ndă pe care

doreşte să o presc%imbe într-o dob"ndă fixă prin intermediul unui swap, compania poate

ac%iziţiona, prin plata unei prime, o opţiune swap prin care poate intra, peste 0 luni, într-o

operaţiune swap în care să plătească o dob"ndă fixă şi să primească o dob"ndă variabilă. 2acă,

spre exemplu, dob"nda fixă stipulată în opţiunea swap este de (* şi peste 0 luni dob"nda fixă

 pentru un contract swap pe cinci ani ar fi mai mică de (* atunci compania va abandona opţiunea

şi va înc%eia un contract swap de dob"ndă. 2acă dob"nda ar fi mai mare de (* atunci compania

va exercita opţiunea şi va obţine un contract swap mai avanta'os dec"t cel existent pe piaţă la acea

dată.

/pţiunile swap sunt o alternativă la contractele swap la termen. 1wap-ul la termen nu

implică plata unei prime însă are dezavanta'ul că utilizatorul este obli#at să înc%eie contractul

swap. Prin folosirea unei opţiuni swap o companie poate beneficia de eventualele evoluţii

favorabile ale ratei dob"nzii şi se poate pune la adăpost de o eventuală evoluţie nefavorabilă. 2e

fapt diferenţa dintre un swap la termen şi o opţiune swap este ca cea dintre un contract la termen

 pe valută şi o opţiune pe valută.

;. Alte in!tr"#ente !inteti'e pe rata do62n,ii

;

Page 18: Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

7/21/2019 Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

http://slidepdf.com/reader/full/piata-internationala-a-instrumentelor-derivate 18/21

a). Cap3ul  !a" 'eilin*)"l < permite împrumutatului de a se prote'a contra unei creşteri a

ratei pe o perioada lun#a şi în special pe perioada împrumutului daca rata este variabilă. &ap-ul

 permite fixarea unei limite superioare ratei variabile a unui împrumut păstr"nd posibilitatea de a

 profita de o creştere a ratei. $n cazul creşterii ratei , cealaltă parte banca, de obicei ! varsă

diferenţa de dob"nda între rata maxima #arantata de cap şi rata reala de pe piaţa.

Preţul cap-ului plătit sub forma primei la începutul contractului este în funcţie de nivelul ratei

 plafon aleasă. &u c"t plafonul este mai 'os cu at"t cap-ul este mai scump. Ka fe l ş i pen t ru

o pţ iu ni , c u c "t d ur at a d e # ar an ta re a c ap -u lu i e st e m ai l un #a c u a t" t

vo la t i l i t a t ea r a t e i de r e f e r in ţa e s t e ma i mare .

"pre exemplu% o companie românească dore&te sa -mprumute ,/.///./// lei printr3un -mprumut 

cu rată varia'ilă pe o perioadă de 8 ani% la o rată varia'ilă de do'ândă O* + ,2%

ram'ursa'il -n tran&ă finală. Pentru a se prote9a contra unei cre&teri a ratei do'ânzii% compania

cumpără un cap care3i permite sa fixeze plafonul ratei la %0 p.a. 2 unde /%02 reprezintă prima

care tre'uie plătită de companie. O* -n momentul -nc$eierii contractului de credit este de

<2% iar la sfâr&itul celor trei ani% O* a9un#e la 2 p.a.

'). =loor3ul  este un instrument de acoperire simetric cu cap-ul, pentru ca permite celui

care acorda împrumutul sa se prote'eze împotriva unei scăderi a ratei pe o perioada lun#a

rezerv"ndu-si posibilitatea de a beneficia de o eventuală scădere.

odificarea ratei dob"nzii prin operaţiunea cap:

Do62nda pltit = i 3 pri#a ) di(.i

7nde: i - dob"nda plătită în cadrul contractului de credit

înc%eiat cu banca A

Prima - prima plătită pentru înc%eierea contractului.

8

&redit bancar 

3irma A Canca C

Canca A

Prima la contractulcap

2iferenţa de dob"ndă

3irma A Canca C

Canca A

&redit bancar i * dob"ndă

Prima lacontractul floor 

2iferenţa dedob"ndă în caz

de scădere!

Dobânda încasată:

i1= i

1- prima + dif.i

Page 19: Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

7/21/2019 Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

http://slidepdf.com/reader/full/piata-internationala-a-instrumentelor-derivate 19/21

/ companie care a contractat un credit cu o bancă poate intra într-un contract 5floor5 cu o

altă bancă plătind o primă şi încas"nd ulterior diferenţa de dob"ndă, dacă aceasta evoluează

nefavorabil scade!.

3loor-ul #arantează o rată minimă - plafon pentru un plasament efectuat de o companie

sau de o instituţie financiară. &ostul floor-ului este materializat printr-o prima vărsata la începutul

contractului . prima creste cu nivelul de rata plafon #arantat cu durata de #aranţie şi cu volatilitatea

ratei de referinţă.

c). Collar-ul > collar-ul sau combinaţia de rată rezultă din combinarea sintetica a unui cap şi

a unui floor cumpărarea unui cap şi v"nzarea unui floor sau invers!.

&ollar-ul permite #arantarea unui interval de rate. 2aca de exemplu cumpărarea unui #ap

#arantează o rata de împrumut plafon, v"nzarea simultană a floor-ului limitează profitul eventual

al scăderii ratei. &ostul acestui instrument sintetic este limitat la diferenţa dintre primele capului şi

cele ale floorului. =oate aceste instrumente sintetice servesc cu precădere la diminuarea #radului

de expunere la riscul de dob"ndă sau la riscul valutar.

d. ?RA @ ?or5ard Rate A*ree#ent

1pre deosebire de forward , 34A are în vedere operaţiunile pe termen mult mai scurt ,

 prezent"nd o lic%iditate mai bună, deşi această lic%iditate este inferioară instrumentelor de pe piaţaor#anizată. 34A este un instrument în afara bursei care permite întreprinderii să-şi #aranteze o

9

Canca A

3irma ACanca &Canca C

&redit cudob"ndăvariabilă

4efinanţare de pe piaţa

interbancară

&ontract floor pentru prote'areaîmpotriva scăderii

dob"nzilor

&ontract cap pentru prote'areaîmpotriva creşterii

dob"nzilor 

Page 20: Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

7/21/2019 Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

http://slidepdf.com/reader/full/piata-internationala-a-instrumentelor-derivate 20/21

rata la termen pentru un împrumut sau de credit de îndată ce se cunoaşte data emisiunii sale

viitore.

&umpărarea unui 34A #arantează o rată de dob"ndă pentru un credit sau pentru plasament

financiar. Acesta #arantare se refera strict la rata dob"nzii şi nu la rata de capital. Ka scadenţă se

 plăteşte doar diferenţa între rata #arantată şi rata pieţei. &alculul diferenţei de primit sau de vărsat

se face în funcţie de rata pieţei din ziua emisiunii 34A, rata de dob"ndă #arantată prin 34A durata

emisiunii şi valoarea nominală a 34A emis.

3ormula de calcul a acestei diferenţe arată astfel:

7nde: t p N rata pieţei în ziua emisiunii 34A,

to N rata #arantata prin 34A@

  P N durata emisiunii în zile@

 R N suma nominala a emisiunii@

Ka scadenţa contractului , rata pieţei este comparată cu cea #arantata prin 34A şi

diferenţa de rata este vărsată de către o parte celeilalte.

$n domeniul financiar, ultimii (+ de ani au reprezentat o perioadă deosebit de

importantă datorită volatilităţii de pe pieţele financiare şi a nevoii cresc"nde de noi

instrumente financiare. ncertitudinile din domeniul financiar au cauzat nenumărate

 probleme economice dar au condus şi la un proces de dezvoltare şi modernizare fără precedent. 2orinţa firmelor şi a statului de a dispune de instrumente moderne care să

 permită o mai bună #estionare a riscului a condus la perfecţionarea te%nicilor financiare

şi a mi'loacelor de transmitere a informaţiilor. /peratorii de piaţă şi-au dat seama că

incertitudinile privind cursurile de sc%imb, ratele dob"nzilor şi preţurile produselor nu

 pot fi eliminate doar printr-o mai bună previzionare a acestora. nst rumentele derivate

răm"n cele mai recente instrumente apărute pe piaţa financiară internaţională. 7tilitatea

lor în acoperirea riscurilor asociate tranzacţiilor comerciale sau financiare internaţionale

este evidentă. Apariţia contractelor la termen şi a celor de opţiuni a reprezentat principalul factor de creştere al volumului tranzacţii lor. Aceste instrumente au

(+

,++,(

 IR !34Ai

,i

2if.i×

××−

=

 ?ir#a A

Banca A

Credit

Dobândavariabilă

Banca B

Diferenţa de dobânda

Cumpărare de FRA

Page 21: Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

7/21/2019 Piata Internationala a Instrumentelor Derivate

http://slidepdf.com/reader/full/piata-internationala-a-instrumentelor-derivate 21/21

reprezentat o bază solidă pentru cei ce doreau să se prote'eze împotriva riscului pe o

 piaţă volatilă şi instabilă.