Tema 4. Metodele de cercetare stiintifica a dreptului

Limbajul si procesul de cunoastere in stiintele juridice

Cercetarea stiintifica a dreptului apeleaza la o serie de metode care sunt adecvate investigarii fenomenuluin juridic.

Metodele de cercetare cel mai frecvent utilizate sunt :

- metoda abstractizarii – operatie logico-semantica ( prin inlaturarea unora dintre notele unui concept ,se creeaza posibilitatea extensiunii acelui concept; generalizarea este rezultatul abstractizarii .

- metoda determinarii – operatie logico-semantica care adauga note noi unui concept , insotita de restrangerea extensiunii conceptului; particularizarea este rezultatul determinarii.

Alte metode:

- metoda logica ( reflectarea si formularea datelor si concluziilor despre aspectele supuse cercetarii pe baza legilor rationamentului corect).

- metoda istorica(sau a comparatismului ;procesul de cunoastere se bazeaza pe studiul comparat al diverselor sisteme sau subsisteme de drept trecute sau prezente )

- metoda sociologica ( studiul fenomenului juridic utilizand metodologiile si tehnicile cercetarii sociologice)

- metoda analizei sistemice ( cunoasterea fenomenului juridic pe baza studierii relatiei dintre parti si intreg , a interactiunii dintre elementele sistemului etc.)

- metoda prospectiva sau de prognozare ( prin observarea si interpretarea fenomenului juridic din perspectiva tendentiala).

Metode concrete :

- metode de analize cantitative ( calcul matematic, statistica , evidenta contabila,prelucrarea si inmagazinarea computerizata a datelor etc. )

- metode experimentale de laborator

Au fost propuse cateva metode si tehnici de munca intelectuala ,alaturi de cele deja mentionate, care pot contribui la un studiu eficient al dreptului astfel:

a) Metoda carteziana cu cele patru reglui ale sale :- De a nu accepta niciodata vreun lucru ca adevarat, daca nu l-am cunoscut in mod

evident ca este ;

- De a imparti fiecare dintre dificultatile pe care le cercetez in atatea parti in cate se poate si de cate ori este nevoie, pentru a le rezolva mai bine;

- De a-mi conduce in ordine gandurile, incepand cu obiectele cele mai simple si mai usor de cunoscut, pentru a ma ridica putin cate putin, ca pe niste trepte, pana la cunoasterea celor mai complexe;

- De a face peste tot enumerari atat de complexe si revizuiri atat de generale incat sa fiu sigur ca nu am omis nimic;

b) Studiul de cazc) Instruirea programata

- conturarea unui traseu precis al cunoasterii fragmentat in unitati de cunoastere ;- stabilirea unui ritm propriu de invatare;- validarea secventei invatate prin evaluarea cunostintelor pe baza consultarii

unor surse sigure cu privire la temeinicia unor unitati invatate;

d) eroarea ca resursa a cunoasterii;

e)autointerogatia si problematizarea;

f) productia de idei ;

g) lectura – contactul cu cartea prin lectura inseamna de fapt contactul cu valorile umanitatii;

h)asumarea rolului de judecator cu exercitiu util,studierea tehnicii acuzarii si apararii de procese celebre;

Formele cunoasterii sunt :

-cunoasterea ostensiva

-cunoasterea discursiva

Stiintele juridice se bazeaza in special,dar nu exclusiv, pe cunoasterea discursiva.

Limbajul juridic specific stiintelor juridice poate fi abordat din perspectiva :

a) Limbajului utilizat in textele normativeb) Limbajul judiciarc) Limbajul doctrinar