Prof. univ. dr. Nicolae Popa•

TEORIA GENERALA A DREPTULUI

Bucure§ti, 2002

© Editura Universitajii Titu Maiorescu, 2002Bucure§ti, Romania

Str. Dionisie Lupu nr. 70, sector 1tel: (00401) 650.74.30fax: (00401) 311.22.97

www.utm.ro

© Toate drepturile asupra prezentei edi$ii sunt rezervateEditurii Universitagii Titu Maiorescu.

Orice reproducere, preluare parpala sau integrals,prin orice mijloc, a textului este interzisa,

acesta fund proprietatea exclusiva a editorului.

ISBN 973-86016-0-6

Prof. univ. dr. Nicolae Popa

TEORIA GENERALAA DREPTULUI

Curs pentruTnvatamantuI la distanja

itU' Jftlaiore&cu/

CUPRINS

A. Calendarul cursului 7

B. Introducere 8

C. Cursul 91. Introducere 92. Prescriere... 93. Continut 94. Obiectivele cursului..... 95. Organlzarea cursului 106. Blbliografie 10

D. Evaluate 11

D.D.I. 1.1 Teoria generala a dreptulul 11Prelegerea 1 ..• 13Prelegerea2 45Prelegerea 3 55Prelegerea 4 63Prelegerea 5 71

A. TEOMA GENERALA A BREPTULUICalendar 2002-2003

"DATA

Cursul este predat studentului la inscriere.

Evaluate: Lucrare de control 12.10.2002

Lucrare de control 16.11.2002

Lucrare de control 18.11.2002

Examinare finala 25.01.2003

B. INTR0DUCERE

1. Coordonatoral cursului este NICOLAE POPA.Nlcolae Popa este profesor imlversitar doctor.Este laureat al Academiei Romane (Premiul ,,Simion

Bamutlu"). Presedinte al Curtii Constitutional aRomaniei. -Redactor-sef al Revlstei de Drept Public.Conducator de doctorat.

Adresa la care poate fi contactat: e-mail unlversitate.

2. Dinu Eugen - tutore;Este preparator unlversitar la Facultatea de Drept aUniversitatii ,,Titu Malorescu". Este doctorand ladlsciplina Teorla dreptului. Este avocat.

Adresa la care poate fi contactat: e-mail universltate.

C. CURSUL

1. Introducere

D.D.I. 1.1 este un curs de un semestru, creditat cuun numar de 9 credite.

2. Prescrlere

Este un studiu al s.tiintei dreptului, care permiteInitierea, darificarea si fundamentarea unor notiunide baza ale stiintel dreptului.

3. Continut

In acest curs vor fi studlate: sistemul stiintelordreptului, metodele de cercetare stiintifica afenomenului jurldic, conceptul de drept §i relatiiledreptului cu statul, princlpiile §1 functiile dreptului,norma §i raportui juridlce, reallzarea dreptului §iraspunderea juridica.

4. Obiectivele cursului

Cursul de teorie generala a dreptului - invatamantla distanta i§i propune:

a. sa va constraiasca cadrul teoretic simetodologic al ftiintei dreptului;

10

b. sa va extinda cunoasterea si intelegereadreptului prin explorarea unei problematlcicontemporane.

a.

b.

c.

Cerinte:aplicarea unor cunostinte anterioare proble-

maticii dezbatute in curs;demonstrarea unor abilitati de analiza, sinteza

si de evaluate critica a informatiei prln diferltemodalitati de evaluate;

participare la activitatile anuntate in curs.

5. Organizarea cursului

' Cursul de teorie generala a dreptului - invatamant ladistanta este organizat in cinci prelegeri. Acestea sunt:

Prelegerea 1 - Sistemul stiintei dreptului.Conceptul dreptului. Sistemul dreptuluiPrelegerea 2 - Dreptul si statul. Functiile dreptuluiPrelegerea 3. - Principiile dreptului. Dreptul sisistemul normativ socialPrelegerea 4 - Norma juridica, izvorul dreptului,crearea dreptului si raportul juridicPrelegerea 5 - Realizarea dreptului. Incalcareadreptului (raspunderea juridica)

Bibliografia este impartita In bibliografieobligatorie si facultativa si va fi indicata la sfarsitulfiecarei prelegeri.

D. EVALUAREA

Evaluarea va imbraca doua forme:a. una partiald, prin intermediul lucrarilor de

control, a caror pondere in nota finaia estestabilita pentra fiecare caz in parte, astfel:

Evaluarea 1: Lucrare de control cu tema ,,Dreptul ca§tiinta sociala" 10%

Evaluarea 2: Test cu tema ,,Sistemul institutiilorstatului" 10%

Evaluarea 3: Lucrare de control cu tema ,,Formelefealizarii dreptului" 10%

b. nnafinala: examen 70%

A DREPTULUI

PRELEGEREA 1

Introducere

Aceasta prima prelegere asigura o introduceregenerala in disclpllna dreptului, precizari terminologice simetodologice, configurarea campului de analiza teoretlcasi practica a dreptului. Rostul ei este de a familiarizastudentul cu notiunea §i problematica dreptului.

Obiective

La sfarsitul acestei prelegeri, studentul va putea:- sa aiba o intelegere mai larga a diferitelor aspecte pe

care le cuprinde problematica teoriei generale a dreptului;- sa dobandeasca abilitatea de a folosi corect din punct

de vedere teoretic concepte si rationamente ce tin de teoriagenerala a dreptului;

- sa coreleze dimensiunile teoretice cu cele practiceale domeniului juridic;

14

- sa i§i configureze mai bine notlunea de drept,esentiala In studiul dlsciplinelor din planul de invatamant.

Continut si tematizare

1. Teoria generald a dreptului ca disciplina distinctd• Se abordeaza aici locul teorlei generate adreptului in sistemul §tiintelor juridice §1 al celorsociale.

§tiinta este un sistem de cunostinte despre natura,societate si gandire, cunostinte obtlnute prin metodecorespunzatoare si exprimate in concepte, categorii,principil §1 notiuni. §tiinta trebuie inteleasa, mai intai, ca omstitutie, adica o organizatie de oameni care indeplinesc.in societate anumite sarcinl, apoi ca metoda, adicaansamblu de procedee, mijloace prin care se dezvaluieaspecte si legitati noi ale lumil inconjuratoare, in care seregasesc si rezlduurl traditionale.

Ca fenomen social aparte §i ca forma specifica deactivltate umana, stiinta nu poate fi privita doar ca unsistem static de idei, reprezentari, teorii, ci §1 ca sistemdinamic, care se dezvolta, in care se produc contlnuu noicuno§tinte, valor! spirituale.

De regula, se accepts clasificarea traditionala:stiinfe alenaturii, stiinte despre societate si stiinte despregdndire. Intre acestea, scopul stiintelor despre'societateeste acela de a cunoaste legile generate ale existentei sidezvoltarll socletatil, de a stadia formele Istorice de orga-nizare sociala si modalitatile specifice de manifestare a

15

dlverselor componente ale realitatii social-umane (politice,etice, juridice etc.).

Legile generate ate socletatii umane au anumitetrasaturi care le deosebesc de legile naturii, in primul randprin aceea ca legile dezvoltaril sociale se manifests ininsa§l activitatea oamenilor; §tiinta dreptului apartinestiintelor despre societate.

Conform unor autorl, stiintele sociale alcatuiescurmatoral tablou:

a) stiinte nomotetice — au ca obiect activitatileumane si ca scop stabilirea de leg! §i relatii functionatecorespunzatoare. Se utillzeaza aid observatillesistematice, experimentale, studiile statistlce etc.;

Exempllficatl.

b) stiintele istorice - stiinte care isi propunreconstituirea §1 interpretarea trecutului;

c) stiintele normative, care delimiteaza lumeadominata de norme, obligatii si atributii, care studiazaaspectele normative ale activitatii umane - stiintelejuridice, etica etc.

d) cercetarea epistemologica a stiintei, cadisciplina filosofica socio-umana.

^ Exercitiu: Care este importanta clasificarii sti-intelor si relevanta pentru tema de discutie.pe carene-am propus-o?

16

In acest tablou, dreptul ocupa un loc distinct, atatprin specificitatea obiectului sau de cercetare - realltateajuridica, parte components a realitatii sociale -, cat si prinrelativa sa autonomie metodologicd.

§tiinta despre societate,-dreptul este eo ipso stiintasocial-umana. §tiinta dreptului studiaza juridicul in toatefomiele sale de manifestare, dar, in primul rand, ca odimensiune inalienabila a existentei umane in conditiisocial-istorice determinate.

Dimensiunea juridica a socletatil este o realitateasupra careia se apleaca — spre a-i cerceta legitatile,"regularitatile etc. - atat dreptul, cat si alte componente alesistemului §tilntelor sociale (Istoria, sociologia, etica etc.).

§tiinta dreptului (stiintele juridice) studiaza legileexistentei si ale dezvoltarii statului si dreptului, Institutiilepolitice si juridice, formele lor concret-lstorice, corelatlacu .celelalte componente ale sistemului social, modul incare institutiile politico-jurldlce Influenteaza societatea sisuporta, la randul lor, influenta sociala.

Fiind determinat de scopuri care se impun actiunii,dreptul - ca fenomen normatlv - repre-zinta o tentativa dedisciplinare, de coordonare a relatiilor sociale, in vedereapromovarli unor valor! larg receptate de societate, cum arfi: proprietatea, siguranta juridica si securitatea libertatilorindivlduale, societatea civila etc. §tiinta dreptuluiformuleaza principlile generate pe baza carora dreptul isistructureaza un mecanism adecvat - eficient si adaptatpermanent la scara omului real, concret - de Influentare acomportamentului, in temeiul unor cerinte valorlce.

17

Ca stilnta explicativa, stilnta dreptului studiaza:- naturajuridicului;- caracteristicile sale stracturale;- raporturlle cu alte stlinte;- legaturile Interne ale sistemului juridic.In felul acesta, dreptul, ca §1 celelalte stlinte

sociale, reprezinta o generallzare a experlentel umane intr-un anumit sector de activltate si contine o serie de dateclarificate si sistematizate, un complex de notiuni,categorii, concepte si principii, dar §i un ansamblumetodologic, pe baza caraia fenomenele pot fi studlate,investigate.

Ca §tiinta cu statut si pozitie specifice, stiintadreptului anallzeaza un anumit domeniu al relatiilor sistracturilor sociale — domeniul partl-ciparii oamenilor lacircuitul juridic, ca purtatori de drepturl si obligatiijuridice, cu toate consecintele ce decurg de aici.Cooperarea oamenilor in acest domeniu vast al realitatiisociale implica interventia dreptului in scopul conducerii§1 dirijarii comportamentelor, impunandu-le regulinormative, modele, prograrnandu-le, intr-un anumit sens,actlunile si limitandu-le, in temeiul unor ratiuni ce tin decoexistenta libertatilor, dreptul ,,absolut" de manifestare.§tlinta dreptului nu se opreste la studiul normel juridice, aljurlspradentei, al contractului etc. (nu se confunda cu oexegeza a textelor normative), ea supune unui ampluproces expiicatlv contextul social-cultural in care apar sii§i due viata normele si institutiile juridice, colaborand inacest proces cu toate stiintele sociale - economia politics,sociologia, demografia, statistica. In aceasta lurnina, este

18

greu de acceptat reducerea intregului drept la normd, asacum face Kelsen, si stablllrea ca unic oblect al stlinteidreptului norma juridica, privlta ca autointerpretaresublectlva cu sens jurldlc.

In pofida unor interpretari mai peslmiste ce-Iapartin lui A. Comte, potrivit carora dreptul, nefilndstiinta, va trebui sa dlspara, stiinta dreptului s-a dezvoltatpermanent, In pas cu cercetarile stilntifice cele mai noi.Departe de a disparea, dreptul cunoaste o dezvoltare si oafirmare crescanda in domenii dintre cele mai varlate alesocietatil. Dezvoltarea relatiilor soclale, complexitatea lorcrescanda, multiplicarea fara precedent a contactelor intra-si intersoclale au determinat o dezvoltare corelativa adreptului si aparltia unor noi ramurl de drept - dreptulpopuiatlei, dreptul mediului, dreptul nuclear, dreptulspatial etc. Are loc o largire a sferei de actiune a dreptului,atestablla pe multiple planuri, fapt ce amplifies rolulexpllcativ si normativ al stlintel jurldice, a carei functie decercetare si descriere a realului se diversifies si seadanceste, adaugand si latura de prospectie a realului dat.In interpretarea si prospectia acestui dat, stiinta juridica nucontests dreptul celorlalte stiinte de a se pronunta asupraunor adevararl ce prlvesc fenomenul juridic, ci recunoastemai repede aspecte de competenta concurenta. Pe bazaunei abordari inter- si plurldlsciplinare, cunoastereafenomenului juridic poate fi series amplificata prinsesizarea unor aspecte ce scapa in mod fatal in cadrulstudiului reallzat doar in interlorul stlintel dreptului.

19

^ Exercltiu: S-a tot vorbit pana acum cand destiinta, cand de stiinte ale dreptului. De fapt, exista ostiinta a dreptului, sau mai multe §tiinte ale dreptului,si, daca este valablla ultima afirmatle, atuncl care esterelatia dintre ele?

Complexitatea fenomenului social-juridicdetermina o structurare a eforturilor de cercetare aacestuia, o Impartire a rolurllor in raport cu necesltateapunerii in valoare a laturilor corelate ale acestui fenomen.Dreptul - fenomen complex al societatii — este studlat:

a) din perspective! globald, ca un sistem inchegat,cu regularltati caracterlstice;

b) din perspectivd istoricd — fenomen care Isiconserva anumite permanente de-a lungul dezvoltarilsoclale, dar care se transforma, totodata, in cadrul acesteldezvoltari;

c) din perspectivd structurald - fenomen cu multipledetermlnatii calltatlve, cu elemente componente, aflate, larandui lor, intr-o stare de acuta interferenta. Rudolf Stammlera considerat Inca de la inceputal secolulul trecut ca §tlintadreptalui cuprinde doua ramuri: una tehrucd, destlnata sastadieze .sensul si cuprinsul legilor in alcatuirea lorslstematlca, si o ramura teoretica, ce trebuie sa constate dacadreptul este mijlocul just pentru scopuri juste.

In evoiutla sa milenara, stiinta dreptului ainreglstrat un permanent proces de speciallzare, proces incare s-au crlstaiizat valorlle ce constltuie obiectul specificde cercetare.

20

Defmitia data de Ulpian: ,,§tiinta dreptului estecunoa§terea lucrurilor divine §i umane, §tiinta de adeosebi ceea ce e drept §i ceea ce e nedrept".

slstemului stiintelor juridice suntPartiteurmatoarele:

Teoria generala a dreptului;§tiintele juridice de ramura;§tiintele juridice istorice;§tiintele ajutatoare (participative).

a) §tiintele juridice istorice studiaza istoriadreptului intr-o anumita tara sau dezvoltareagenerala a fenomemului juridic (istoria generala adreptului).

/^ Activitate 1: Care credeti ca este importanta cer-cetarii istoriei dreptului?

/^ Activitate 2: Comparati cateva diritre doctrinelernarilor scoli de drept!

b) §tiintele juridice de ramura. studiaza fenomeneparticulare juridice - ramurile dreptului.

Exemplificati!

Dreptul unui stat este alcatuit din numeroasenorme si institutii. Acestea constitute sistemul unitar aldreptului statului respectiv. Acest sistem unitar exista indiversitatea ramurilor care il compun. Fiecare ramura a

21

sistemului este alcatuita dintr-un grup de norme, organiclegate, ce reglementeaza o categorie de relatii sociale, pebaza aceleiasi metode §i in temeiul unor principii comune.

^ Exemplu: Dreptul civil reglementeaza relatiilesociale cu continut patrimonial (raporturi deproprietate, raporturi obligationale etc.) printr-o metodaspecifica, metoda echivalentei (egalitatii) partilor.§tiinta care studiaza aceasta ramura este stiintadreptului civil

Relatia intre sistemul stiintei dreptului sisubsistemul stiintelor juridice de ramura este una dintreparte si intreg, dar sistemul stiintei.. dreptului nu seepuizeaza prin stiintele juridice de ramura. Totodata,stiintele juridice de ramura, care alcatuiesc un sistem, nuse regasesc aidoma in sistemul planului de invatamantsuperior juridic.

c) §tiintele ajutatoare sunt criminalistica, medicinalegala, statistica juridica, logica juridica etc. Fara sa facaparte propriu-zis din sistemul stiintei dreptului, acestediscipline sunt, in cazuri numeroase, indispensabilecunoasterii unor fenomene de drept sau bunei aplicari anormelor juridice. In investigatia unor realitati de drept,ele utilizeaza mijloace stiintifice specifice altor stiinte(chimia, fizica, medicina, matematica etc.).

22

/^ Exemple: Criminalistica — fotografia judiciara;foloseste procedee fizico-chimice, la fel ca in cazulridicarii si conservarii unor probe; statistica juridicafoloseste mljloace matematice.

d) Teoria generala a dreptului; cercetareafenomenului juridic nu poate ramane nici la nivelulcunoas.terii formelor consecutive de drept (tratareaistorica), nici la nivelul cunoasterii formelor dreptuluipozitiv, ale dreptului activ, in vigoare intr-o anumita tara.Orice §tiinta aspira spre globalitate, spre cunoa§tere prinajungere la concept, prin subsumarea fenomenelorparticulare si regasirea lor in categorii de maximageneralitate — instrumente de gandire cu vocatie de expan-siune. Studiul conceptelor, categoriilor, principiilor §inotiunilor de baza ale dreptului este realizat de Teoriagenerala a dreptului.

J/' Exemple de coneepte elaborate In cadrulTeoriei generale a dreptului: eel de drept, normajuridica, izvoral de drept, raportul juridic, tehnicajuridica.

^ Intrebare: Care este fundamental acestor con-eepte? Este el exclusiv teoretic, sau este practic?

23

Teoria dreptului- analizeaza obiectul sau specific, urmarind

organizarea sa logica in cadrul demersuluiexplicativ;

- coordoneaza eforturile de cercetare pe care ledepun §tiintele juridice de ramura §i stiintelejuridice istorice;

- sistematizeaza cuno§tintele in stransa cooperarecu limbajul specific al §tiintelor de ramura;

- cauta sa sesizeze caracterele proprii si per-manente ale fenomenului juridic, pentra a-1defini si a-i contura spatiul in cadrul-sistemuluisocial-istoric din care face parte;

- este un demers atat filosofic - prin studiulnecesitatii . §i al posibilitatii principiale adreptului -, cat si §tiintific - studiaza

. cauzalitatea, modul istoric determinat . alaparitiei si formelor de manifestare alefenomenului juridic.

In aceasta lumina, Teoria dreptului este teoriagenerala a acestuia.

Necesitatea Teoriei generale a dreptului imbraca douaaspecte:

a) teoretic;b) practic.

Merite §i limite ale Teoriei generale a dreptului.Teoria generala a dreptului este o disciplina de referintapentra stiinta dreptului. Scopul Teoriei dreptului este acela

24

de a-si imbogati si amplifica cunoaslerea (deci si practica)dreptului. Conceptele cu care opereaza Teoria dreptului nusunt nici pe departe rezultatul unor pure speculatiunl, faranici o legatura cu realitatea concreta. Desl eminamentedeductlva, stllnta dreptului nu opereaza numai deductiv,fara o raportare la fapte, la date ale realitatii, ea nurecapltuleaza pur §i simplu cunostintele pe care le ofera -ca produse de cercetare §tiintifica - stlintele juridlceparticulare §1 nu este o ,,magna mater" In raport cu acestea.

Efortul Teoriei dreptului de a ajunge la concept nupoate fi, in nici un fel, desprins, izolat-(fara consecintenefavorabile asupra procesului de cunoastere) de efortulteoretic al stiintelor particulare si, in mod corespunzator,de sporul de cunoa§tere pe care-1 aduc acestea. Deductiile,axiomele si postulatele dobandite prin sinteza reprezinta,In egala masura, raspunsurl la problemele practicii.Categoriile si conceptele cu care opereaza Teoria generalaa dreptului Inmagazineaza, In functie de realitatea pe careo exprima, o serie de experience., aparand ca adevaratecomplexe de valori, in care viata juridica a pus cevageneral valabil si stabil.

25

/^ Exemplu: Conceptul de norma juridica sub-sumeaza trasaturile particulare ale tuturor normelordreptului (norma de drept civil, de drept administrate,de drept penal etc.).

/^ Exercitii:Explicati raportul In care se afla Teoria

generala a dreptului cu stiintele juridice.Care este relatia dintre Teoria generala a

dreptului si realitatea juridica?

Q Lecturi particulare: Pentra o prlvlre istoricaasupra aparitiei si dezvoltarli teoriei generale adreptului, a se vedea Eugenlu Sperantla, Principiifundamentale de filosofie juridica, Cluj-Napoca,1936; Nlcolae Popa, Teoria generala a dreptului,Bucurestl, 1998, p. 5-20, 246-255.

2. Clarificarea conceptului de drept• Aceasta parte i§i propune sa clarifice in

amanunt acceptiunea termenului de drept, dimensiunile -Istorica si soclala - ale dreptului, precum si analizafactorilor de configurare ai dreptului. De asemenea, estetratata §i problematica esentei, a continutulul §1 a formeidreptului. Tipologia dreptului si enuntarea unel definitii adreptului Incheie aceasta diviziune tematica.

• A. Origine. Cuvantul ,,drept" este folosit In maimulte acceptiuni. El derlva din latinescul directus, luat Insensul metaforlc {directus, de la dingo, dirigere, careInseamna ,,drept" - orizontal sau vertical - ,,de-a dreptul",,,direct", ,,directie", ,,linie dreapta"). Dar In latina cuvantulcare corespundea substantivului ,,drept" era jus (drept,

26

dreptate, legi). Cuvantui este intalnit si in alte limbi, cuaceeasi semnificatie: droit — fi\, dritto — it, derecho —span., recht - germ., right — engl.

a. Intx-un prim inteles, cuvantui ,,drept" semnifica§tiinta dreptului — ansamblul de idei, notiuni, concepte siprincipii care explica dreptul si prin intermediul caroradreptul poate fi gandit.

Dreptul nu este numai stiinta, el este, in egalamasura, tehnica si artd.

Argumentati aceasta afirmatie!

Dreptul Imbina libertatea si necesitatea -necesitatea rezulta cfaiar din scopurile generate ale vietiisociale, scopuri prefigurate in ansamblul normelor legale.Acest ansamblu alcatuieste dreptul obiectiv. El privesteacea coordonare imperativa prin nomie despre carevorbeste Max Weber, fund premisa necesara a coexistenteilibertatilor. Regulile stabilite prin norme trebuie sa-sigaseasca un cadra minim de legitimitate pentra a putea ficonditia existentei posibile a comunitatii. Dreptul esteprincipiul de directie, de coeziune sociala, el da societatiicaracterul de definit, de coerenta.

b. Drept mai semnifica si facultatea unui subiectde a-si valorifica sau de a-si apara impotriva tertilor unanumit interes, legalniente protejat. Acesta este dreptulsuhiectiv si implica categoria de lihertate. Romanii faceaudistinctie intre norma agendi §\facultas agendi. -

27

Unele limbi fac distinctie intre dreptul obiectiv sieel subiectiv: law - drept obiectiv, iar right - dreptsubiectiv (in engleza).

Totalitatea normelor juridice In vigoare (active)dintr-un stat poarta denumirea de drept pozitiv, un dreptaplicabil imediat si continuu, obligatoriu si susceptibil de afi adus.la indeplinire printr-o forta exterioara (coercitiunestatala), ca o indreptatire legitima a'unor instante socialespecial abilitate.

c. Drept mai este asociat, ca adjectiv, in aprecierilede natura morala (de exemplu: om drept, actiune dreapta,pedeapsa dreapta etc.). In afara termenului de ,,drept", sefoloseste si eel de ,,juridic". Acesta este folosit atat caadjectiv (norma juridica), cat si intr-o acceptiune cedepaseste notiunea de drept (obiectiv sau subiectiv).Juridicul este un fenomen complex care functioneazaobiectiv pe un fundal social, constituind unul dintremodurile de reflectare pe plan social a existentei umane.Juridicul are - sistematic vorbind - un caracter unitar,desi are o compunere complexa (psihologica,institutionala, relationala). Unicitatea fenomenului juridicdetermind unicitatea §tiintei dreptului, care este o stiintaexplicativ-normativa, ce nu se limiteaza la descrierea siexplicarea functionarii unor elemente de tehnicitate siconstractii logice, ci se refera si la caracterul operational alconceptelor prin intermediul carora se fundamenteazaontologia, gnoseologia, axiologia si metodologia juridica.Juridicul defineste o parte componenta a realitatii sociale,alaturi de politic, etic, economic etc.

28

^ Argumentati urmatoarea idee: Toatefenomenele juridice siint fenomene sociale, dar nutoate fenomenele sociale sunt si, in mod automat,juridice!

B. Dimensiuni ale dreptuluiBl. Dimensiunea istorica. Studiul conceptului

dreptului implica cu necesitate viziunea istorica, legata dedescifrarea originilor (teoria originilor) dreptului. Cainstitutie ce deriva de la societate si Isi gaseste suportul inrelatiile reciproce dintre oameni, dreptul este indisolubillegat de evolutia generala a societatii, de particularitatilesocietatii in diferitele sale trepte de dezvoltare istorica.

X Tema de reflectie: Dreptul este indisolubil legatde societate de la primele sale forme primitive deorganizare, sau, dimpotriva, el apare, ca si statul, doarintr-un anumit moment al evolutiei istorice a omului?

Diferite scoli au dat raspunsuri diferite la aceastSproblema:

- romanii credeau In vesnicia dreptului — uhisocietas ibijus;

— §coala dreptului natural — conform conceptieiaristotelice, unde omul este considerat zoonpolitikon, deci un animal social. Din nevoiainstinctiva de a trai in societate apare si nevoiade a se stabili norme juridice; Hugo Grotius -

29

dreptul natural este totalitatea principiilor pecare le dicteaza ratiunea pentm a da satisfactieinclinatiei naturale a omului spre viata sociala;regasim acelea§i idei, desi pe baze diferit con-cepute, la Pufendorf, Jean Domat etc.

Din aceasta perspectiva, Intrebarea cu privire laoriginea dreptului ramane in relatie cu insu§i modul Incare concepem. dreptul.

a. Daca el este echivalent oricarei reguli deconduita, dreptul exists, nediferentiat de alte reguli deconduits, din momentul aparitiei primelor forme deorganizare sociala.

b. Daca avem in vedere faptul ca dreptul nu poateexprima decat nevoile sociale ale unei colectivitaticonstituite in forma politico, atuncl dreptul apare Inconditii social-Istorice determinate, caracterlzate prlndlferentieri specifice societatii politice.

Argumentare a acestei ultime idei: In evolutia sa,omul pleaca de la o stare de dependents totals fata denatura, §1 nu putem considera hoarda sau ceata primaradrept forma sociala de organizare, intrucat orice astfel deforma Implica cons/tiinta unul criteriu (real sau imaglnat),iar hoarda nu era decat rezultatul unei apropieriinstinctive.

La scara devenirii istorice, determinate de marlmutatii economice, prima forma de organizare socials esteginta - care are drept criteriu constitutiv comunitatea desdnge. Ea a fost o forma universala de organizare asocietatii primitive, care s-a caracterlzat printr-o diviziunenaturala a muncli (dupa sex si varsta) si prln domnia obi-

30

ceiului. Exists acum proprietate comuna asuprapSmantului, lipsa unei forte exterioare de constrangere, oputere sociala ce apartine intregii colectivitati.

Ginta imbraca doua forme: matriarhald sipatriarhala, iar trecerea de la o forma la cealalta a fostinterpretata ca un efect al dezvoltarii ideilor religioase.Efectul instaurarii patriarhatului a constat In instaurareamonogamiei, dar ea este interpretata ca o incalcare a uneivechi poranci religioase.

In realitate, trecerea a avut mai degraba cauze socialesi economice, determinate de schimbari importante produse lanivelul meste§ugurilor, agriculturii, pastoritului etc.

fnceputul adevarat si prima fundatie a statuluiconsta, conform lui Hegel, in familie, care aduce.cu sineproprietatea privata exclusiva, stabilirea dreptului privat sisiguranta satisfacerii trebuintelor.

/^ Exercitiu: Ce este tabuul? Ce este dreptulsocietatilor primitive?

Dati exemple de astfel de legiuiri primitive!

B2. Dimensiunea sociala. Dreptul este un produscomplex al societatii, iar normele sale intervin in procesulproductiv, stabilind reguli generate pentru actul zilnic,repetat al producerii, repartitiei §i schimbului de produse siactivitati. Abordarea dimensiunilor sociale ale dreptuluiimplies analiza locului dreptului si al realitatii juridice insocietate, sistemul legaturilor sale cu celelalte elemente(realitati) ale societatii.

31

Realitatea juridica este o dimensiune inalienabila

realitatii sociale In conditii jstorice determinate. Existenta ei

nu poate fi desprinsa de existenta celorialte parti ale unei

societati, suportand influenta acestora si exercitand la randu-i

influents asupra lor. Realitatea juridica mai este denumita

uneori si sistem juridic sau suprastructura juridica. In ea este

cuprins dreptul, dar acesta din urma nu se reduce la realitatea

juridica. Aceasta are drept componente: con§tiinta juridica,

dreptul, relatiile juridice (ordinea de drept). Inainte de a fi o

realitate normativa, dreptul este o stare de constiinta, in

sensul ca nevoile schimbatoare ale societatii care isi reclama

reflectare intr-un sistem de norme nu se transpun tale quale

in limbajul §i in continutul dreptului; ele tree prin constiinta

legiuitorului, urmand un proces de evaluare, valorizare si

valorificare finals prin normele de drept.

Constiinta juridica

- este o premisS a dreptului;

- are o functie normativa;

- are, de asemenea, o functie cognitiva, actionala

si cultural-axiologica;

- se structureaza pe doua paliere: unul rational

(ideologia juridica) si unul psihic (psihologia

juridicS).

32

Partea institutionald — dreptul. Ca sistem de

reglementari si institutii, alcatuieste miezul juridicului,

continutul sau, cadrul sau substantial de referinta. Dreptul,

ca fenomen nomiativ, da expresie cerintelor structurilor

sociale — conducatoare sau conduse - de mai buna

organizare a raporturilor umane, in vederea obtinerii acelui

echilibru social indispensabil pentra asigurarea dimatului

in care liberului arbitru si vointei subiective sa i se poata

opune eficient anumite standarde oficiale de

compo'rtament §i in care sa poata fi inlaturata tensiunea

dintre cei care accepts aceste standarde si cei care se abat

de la ele.Elementele relationale, sociologice. Intra aici

raporturile juridice si situatiile juridice, cele careprobeaza eficienta drepului. In cadrul acestor raporturi,oarnenii participa in calitate de subiecte de drept,valorificandu-si sau aparandu-si pe cale legala interese sidrepturi. Desfas.urarea lor in conformitate cu dispozitiilelegale. duce la crearea ordinii de drept. Din aceastaperspectiva, dreptul poate fi considerat un mod deexistenta a ordinii publice, un factor real de calmare aconflictelor §i de mentinere in limite de ordine aciocnirilor de interese.

C. Factorii de configurare a dreptului. Ideeaexistentei unor factori exteriori complecsi, care exercitainfluenta asupra dreptului, s-a conturat in perspectiva

33

admiterii caracteralui evolutiv al dreptului, al progresuluijuridic. Ei sunt grapati in trei mari categorii:

1. cadrul natural;2. cadrul social-politic;3. factorul uman.

1. Cadrul natural — factor de configurare adreptului. In toate componentele sale - mediul geo-grafic, factorii biologici, fiziologici, demografici -,acest factor influenteaza dreptul. Mediul geograficreprezinta un ansambiu de factori care influenteaza viatasociala, dezvoltarea economics, posibilitatile dezvoltariipolitice etc.

Prezentarea exagerata a rolului factorilordemografici si biologici s-a soldat cu sustineri aberante,rasiste, ce au alimentat continutul unor legiuiri retrograde,antiumaniste. Contestand asemenea exagerari, aveni invedere, in acelasi timp, faptul ca dreptul nu poate sa nu fieinfluentat de actiunea mediului fizic in care oamenii isiurmaresc §i-si valorifica anumite interese si drepturi.Conditiile fizice se releva iegiuitorului - cu toateparticularitatile lor - ca obiect al reglementarii,influentand solutiile juridice cele mai potrivite pentruapararea, conservarea si dezvoltarea acestui cadra intotalitatea sa ori a unor componente ale sale.

34

^ Exemplu: Mlsunls legislative pentru combatereaDoluarii mediului, reglernentarils prin care sestabileste un regim juridie specific pentra diferitelecomponente ale eadrului fizic - regimul juridic alterenurilor agricole, regimul juridic al spatiuluiaerian, regimul juridic al marii teritoriale etc.

in desiasurarea circuitului juridic, legiuitorul estenevoit sa ia in consideratie calitati specifice ale bunurilormateriale, carora le acorda un tratament juridic diferentiat.

X Exemplu: Trasaturile naturale ale bunurilor fac caacestea sa se clasifice in: mobile si imobile, fungibilesi nefungibile, bunuri de gen si bunuri individualdeterminate etc.

Diversele imprejurari naturale care nu depind devointa ornului pot, prin vointa legii, constitui cauze denastere, modificare sau stingere a raporturilor juridice.Asemenea evenimente sunt: nasterea, curgerea implacabilasi ireversibila a timpului, calamitati naturale etc. Curgereatimpului poate consolida juridic sau poate stinge un drept.

Manifestarea fortei regulatoare a acestui fasciculde factori apartinand cadrului natural nu se prezinta insaca o fatalitate, nu in mod automat prezenta acestora sefinalizeaza cu consecinte juridice. Actiunea lor esteintotdeauna corelatd unui interes social, este prezentanumai in masura in care luarea lor in consideratie estereclamata de un interes social.

35

2. Cadrul social-politic influenteaza dreptul,constituindu-se ca un factor de configurare cu actiunespecifics. Fiind un produs social, dreptul se afla intr-opermanenta si constractiva relatie cu interesele structurilorsociale. Evolutia actuala a raporturilor sociale produce oinstrainare a individului, conducand la o treptata degradarea relatiei dreptului cu societatea. Legat de intereseleeconomice ale marilor companii, dreptul este obligat sa-siplaseze actiunea pe terenuri pe care criteriile justitiei suntinlocuite tot mai adesea cu criteriile eficacitatii practice.

Dar, intr-o societate democrats, dreptul trebuie sasupuna unei cenzuri proprii insesi scopurile, valorilesocietatii, contribuind astfel la definirea acelui orizont deidealitate care transcende necesitatile practice imediate siconsiderentele de oportunitate. Aceasta nu poate conducela o izolare a dreptului de societate, pentru ca el trebuie sa-si afirme in fiecare moment functia de mentinere araporturilor sociale in stare de echilibru, participand lafunctionarea globala cu propria sa logica, propriile salemecanisme, propriile sale institutii. Configurarea solutiilorlegislative, caracterul practic-operational al institutiilorlegale inregistreaza, in ultima instanta, variate influentedin partea factorilor sociali. Aceste influente nu trebuie saanuleze specificul actiunii dreptului si sa duca dreptul instarea de criza privitor la care ne avertiza J. Carbonnier.

/^ Exercitiu: Comparati cele doua cadre —natural si social-politic - de configurare adreptului.

36

Elementele components ale acestul cadru social-politic de configurare a dreptuM sunt:

a. economical - dreptul economic modemdezvalule natura instrumental;! a juridicului, numeroasenorme tehnice tmbogatind cu noi note definitoriicontinutul traditional al dreptuM;

b. ideological Isi pune amprenta asupramodelului de receptare de catre drept a influentei economice;

37

^ Exercitiu: Comparati ideologia comunistacu cea neoliberala din punctul de vedere al roluluifactorilor de configurare a dreptuM.

c. structurile organizatorice ale societdtii -grupurile de interes, grapurile de presiune, partidelepolitice - structuri sociale nestatale.

^ Exercitiu: Evidential! rolurile specifice alegrupurilor de interese si cele ale grupurilor de presiuneIn configurarea dreptului.

3. Factorul uman este zona centrala de interespentru orice legiuitor; deoarece reglementeaza' comportarnentul oamenilor In cadrul unor categorli diversede raporturi sociale, dreptui se raporteaza la prezentaomului in societate, la capacitatea sa de a influenta si chiarde a transforma socialul.

J^ Exercitiu: Explicate, pe baza cuno§tintelor dum-neavoastra generate (sau de specialitate), procesul desoclalizare si semnificatia sa pentru domeniul dreptului.

Dimensiunea umana a dreptului prives. te, Inainte deorice, drepturile esentiale ale individului, drepturi caregaranteaza egalitatea deplina a tuturor oamenilor,posibilitatea lor de manifestare nestingherita in temeiuldemnitatii si libertatii, deoarece omul, dupa natura sa, esteo fiinta demna si libera.

/^ Exercitiu: Care credeti ca este eel mai impor-tant dintre toti factorii de configurare ai dreptului?Argumentati.

D. Esenta, continutul §i forma dreptuluiDl. In general, esenta unui fenomen reflects unitatea

laturilor trasaturilor §i raporturilor interne necesare, relativstabile, care constituie natura launtrica a fenomenului si»lfixeaza intr-o clasa de fenomene adiacente. A cerceta esentadreptului presupune patrunderea inlauntrul sau, seslzarealegaturilor intlme care-i confera relativa stabilitate,Identificarea calltatllor interne.

Din multitudinea determinarilor calitative aledreptului se desprinde o calitate principald: calitateajuridica a vointei §i interesului, care prezideaza la aparitianormelor dreptului si care asigura un anumit echilibru Indesfasurarea raporturilor interumane. Este o calitate

i^^

38

esentlala, ce rarnane neschimbata, indiferent de formele pecare le imbraca sau etapele prin care trece un slstem juridic.

39

^ Exercltlu: Compara|I notiunea de inte-res economic cu cea de interes juridic.

In drept, putem vorbl despre:a. vointa generala — determinata de anumite

interese si care tinde sa se oficializeze prin intermediulactivitatii statale;

b. vointa individual - manifestata in procesulaplicarii dreptului.

y Atentie! Esenta dreptului nu se concentreaza inmod expres pe aspectul psihologic al vointei, careaccentueaza latura individuals a fenomenului, ci peelementele care fac ca aceasta vointa sa fie generala,exprimata in cutume si legi, vointa ce tinde sa-sisubordoneze vointele individuale.

^ Exercitiu: Se §tie ca aceasta vointagenerala este intalnita in conceptia contractualismului.Cunoas.teti care sunt, in esenta, ideile acestei teorii?Care sunt reprezentantii ei de seama?

D2. Continutul dreptului il constitute ansamblulelementelor, laturilor §i conexiunilor care dau expresieconcreta vointei §i intereselor sociale ce reclamaoficializarea §i garantarea pe cale etatica.

f Exercitiu: Sesizati deosebirea dintreesenta si continutul dreptului? Explicati.

Continutul dreptului are ca latura componentsdominanta sistemul normelor juridice. Orice sistem de drepti§i realizeaza functiile prin actiunea normei de drept, iarmecanismul influentei sale asupra relatiilor sociale esteesential legat de rnodul in care etalonul de conduita pe care-1cuprinde norma patrunde in tesatura raporturilor" interumane.Ca elemente de continut ale dreptului, normele juridice seafla intr-o permanenta relatie cu constiinta juridica. Raportatla societate, dreptul apare ca un factor ce organizeaza relatiilesociale, le da o finalitate in conformitate cu un interes public.Normele de drept sunt premise si conditii sine qua non aleordinii, precum si instramente de control social.

§coala normativista (reprezentant de seama - H.Kelsen):

- promoter al ideii conform careia studiuldreptului trebuie sa fie o teorie pura;

- studiul dreptului trebuie sa considere cairelevanta orice legatura a sa cu elementeleextranormative;

- dreptul se formeaza in trepte, fiecare normaaflandu-§i suportul intr-o norma superioara, iartoate intr-o a§a-numita norma fundamentala.

Criticile §colii normativiste s-au iacut de pe pozitiisociologice in domeniul dreptului, imputand normativis-mului faptul ca dreptul a fost, in aceasta intelegere, rapt desuportul sau social.

40

D3. Forma dreptului. Aceasta semnificaexprimarea organizarii interioare a stractarii continutului,desemneaza aspectul exterior al continutului, modul sau deexteriorizare. Forma dreptului apartine intotdeauna unuicontinut. Nu exista forma goala a dreptului.

Forma dreptului este chiar legea de alcatuire,modul in care se leaga elementele care compun continutuldreptului.

Stmcturalismul sistemic postuleaza existenta uneia) forme interne si b) a unei forme externe a dreptului.

Cea internd trimite chiar la interactiunea ramurilordreptului.

Cea externd poate fi analizata din punctul devedere al:

- izvoarelor dreptului;- modalitatilor de sistematizare a legislatiei -

codificari, incorporari etc.

y Exercitiu: Care credeti ca esterelevanta acestei clasificari?

E. Tipologia dreptuluiEste posibila datorita existentei unor constante

juridice. In general, tipologiile juridice sunt realizate indrept prin considerarea elementelor si a relatiilor reale dinviata juridica, pentru a putea cunoaste mai precis care suntmecanismele sau relatiile structurale care au fost stabiliteIntr-o arie de probleme juridice.

41

Criterii de tipologizare a dreptului:I. dupa dependenta de tipologia sistemelor de

organizare sociald (Poirier). Exista drept sclavagist, dreptfeudal, drept burghez, drept socialist;

II. dupa apartenenta dreptului la un bazin decivilizatie juridica (Rene David). Exista tipologia dupafamilia de drept - familia de drept romano-germanica,anglo-saxona, dreptul socialist, dreptul musulman, Mndus'cfainez, japonez. Diferentele specifice dintre aceste familiisunt de natura ideologico-juridicd;

III. dupa criteriul formelor de integrare eco-nomico-sociald la nivelul continentului european. Arezultat dreptul comunitatilor europene, un dreptinstitutional si substantial comunitar. Premisele acestuidrept sunt:

- o noua tipologie a sistemelor de organizaresociala europeana (vezi Tratatul de laMaastricht);

- existenta unei vointe autonome configurate deUniunea Europeana. Exista drept comunitaroriginar si drept comunitar derivat;

- existenta unor prescriptii fundamentale, a unorprincipii generate care sa comande directiveesentiale ale constrairii si dezvoltarii ordiniijuridice comunitare. Acestea sunt solidaritateaintre statele membre, echilibral institutional,nediscriminarea si egalitatea de tratament,proportionalitatea §i preferinta comunitara.

42

F. Definitia dreptuluiDefinirea dreptului a pus in discutle cfaiar Datura

dreptului. Este acesta o realitate transcendents, care seimpune ratiunii, sau, dimpotrlva, este un ansamblu defenomene sociale perceptibile prin experienta? Raspunsulla o astfel de intrebare a configurat intreaga evolutie afilosofiei juridice.

43

Dreptul este ansamblul regulilorasigurate si garantate de cdtre stat care au ca scoporganizarea si disciplinarea comportamentului uman inprincipalele relatii din societate, intr-un climat specificmanifestarii coexistentei libertatilor, apararii drepturiloresentiale ale omului si statornicirii spiritului de dreptate.

V

• /

rolul stiintei si slstemul §tiintelor socialestilnta dreptului in slstemul §tiintelor socialesisternul stllntelor juridicestiintele juridice de ramurastllntele participativelocul §1 rolul teoriel generale a dreptului Insistemul §tiintelor juridicesemnlficatla notiunii de dreptdimensiunile dreptului — istorica si socialafactorl de configurare a dreptuluiesenta, continut si forma ale dreptuluitipologia dreptuluidefinitia dreptului

aa•a•aa

l aaaa•

' aa

Termeni/expresil-cieie

stilntastilnta socialastilnta dreptuluiconceptul de dreptmetodajuridicarealitateajurldicanormativismactiunea socialaoblcei, totem, tabuslstematizare jurldicadrept public/drept privatpluralism/monism jurldlctipologie juridica

44

a) Obligatorie

N. Popa, Teoria generald a dreptului, Ed. Actami,Bucuresti, 1998.

M. Djuvara, Teoria generald a dreptului(Enciclopedie juridica), Ed. All, Bucuresti, 1995.

Eugenlu Sperantia, Principii fundamentale defilosofie juridica, Cluj-Napoca, 1936.

Eugeniu Sperantia, Introducers in filosofiadreptului, Cluj-Napoca, 1940.

I. Ceterchl, I. Cralovan, Introducere in Teoriagenerald a dreptului, Bucuresti, 1992.

Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptului,Bucuresti, 1999.

Gheorghe Bobos, Teoria generald a dreptului, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1996.

N. Popa, I. Dogaru, Gh. Danisor, D.C. Danisor,Pilosofia dreptului, Ed. AUBeck, Bucuresti, 2002.

b) Facultativd

Fr. Rigaux, Introduction it la Science du Droit,Braxelles, 1974.

Jean-Louis Bergel, Theorie generale du droit,Paris, 1985.

JrKJtiL(iivjJcJ\ii/\ Z

Introdncere

Aceasta a doua prelegere arata relatiile care existaIntre drept si stat, precum si esentialele fimctii aledreptului.

La sfarsitul acestei prelegeri, studentul va putea:- sa isi insuseasca problematica statului

(definitie, forme) etc. relevanta pentra relatiaexistenta intre stat si drept;

- sa i§i insuseasca problematica functiilordreptului;

- sa recunoasca aspectul aplicativ al studiuluidreptului.

1. Notiunea de stat. Statul este principalainstitute politica a societatii.

46

^ Exercltiu: Pe baza cuno§tintelordumneavoastra generale, incercati sa reallzati oincursiune teoretica in istoria statului.

Statul

Instrament de conducere socialaaparator al unor interese soclale degrap sau ale societatii ca intregcadra de desfasurare al relatiilorsoclale de un anumit tip, configurateistorlcrelatia cu societatea civila - fata deaceasta, statul este o necesltateexterioara si scop imanent alsocietatii civile

2. Continut si scop al statului. Criteriul deorganizare al statului este unul teritorial. Teritoriul capitain acest context o semnlficatiepolitico,.

X Exercitiu: In cazul in care teritoriuldispare ca criterlu de definire a statului, mai putemvorbi despre stat sau nu? Argumentati gandindu-va latransformarlle care au loc in lumea contemporana.

Dlsputele intre state, care iau adesea formarazboiului, au drept obiect acapararea de teritorii, deprizonieri, de bogatii aflate pe acele teritorii.

47

^ Exercitiu:' Credetl ca in lumea contem-porana acest mobil, considerat altadata aproape uniculintr-un conflict Intre state, este'inca valabil in aceastaconditie? Argumentati.

Elementele statului sunt, deci:. - teritoriul; ..: ••-..•.

- p o p u l a t l a ; •.••-. : . .. '

: - Forta publica denumita si putere de stat sauputere de constrangere.

Diferite : concept!! despre stat - Kant, curentulliberalismului etc. — configureaza in mod diferit raportulintre cetatean si stat, accentudnd, in esenta, pe apdrareadrepturilor cetdteanului, pe promovarea intereseloracestuia. • ~

Ruptura in aceasta directie o constituie mate-rialismul istoric, care accentueazd pe considerareastatului ca instrument de dominatie al unei clase asupraalteia.

Gontextul contemporan a schimbat perceptiaasupra statului. Revolutia stllntifica . si tehnica,transformarea claselor si a raporturilor dintre acestea intr-olume creata de om pune problema unul nou rol jucat destat. Noul stat asistential se caracterizeaza, din punct'devedere juridic, prin. trecerea de la un drept cu o functiepreponderent protectiv-represiva la un drept cu o functiemai mult promotlonala. Acest stat trebuie sa-si conservenumai monopolul asupra fortei legitime, a carei exercitareeste limitata de recunoasterea si garantarea drepturilor

48

omului. Este larg raspandlta Ideea ca acest nou stat are cafunctii principals

- asumarea sarclnll de reallzare a unel socletatimai Integrate;

- respectarea drepturilor fiindamentale aleomului;

- asigurarea principillor separaril puterilor;- respectarea regulilor democratlce apte sa

genereze decizii adecvate;- asigurarea democratic! si a justitiei (Duverger).

3. Puterea de stat si exercitarea puterii de stat prinorganele sale. Institutiile statului. Puterea de stat este oforma istorice§te determinata si variabila de autoritate. Inorlce socletate exista forme multiple de autoritate, defixare si consolidate a unui sistem de valori.

S Tema: A se citi despre formele deautoritate in conceptia lui Max Weber.

Puterea de stat are:— caracter politic;— sfera generala de aplicabilitate;— agenti speclallzati care o reallzeaza;— este suverana, atat din punct de vedere exterior

- orlce stat are dreptul de a stabili propriilerelatii cu alte state, cat §1 din punct de vedereinterior, In sensul ca orice stat poate sacomande cu prlvire la supusil proprii, ordine

49

care se concretizeaza in elaborarea unor normecu caracter general-obligatoriu si in urmarireaaplicarii lor in practica sociala.

Exercitarea puterii de stat dlfera conform tipurilorde organizare statala.

Intr-un stat democratic, puterea emana de la poporsi apartine acestuia. Exercitarea puterii, organizareacanalelor prin care circula puterea sunt Incredintate •statului. In planul activitatii statale are loc o divizare, oseparare a puterilor. Separatia puterilor:

- este fundamentals de Montesquieu;- postuleaza existenta a trei puteri - legluitoare,

executiva si judecatoreasca;- este fundamental libertatii politice.Separarea puterilor nn inseamnd lipsa de

corespondenta intre ele. Acest prlnciplu, al separatieiputerilor, nu trebuie sa Introduca o stare de independentsabsoluta care sa constitule raportul puterilor ca cevanegativ, in sensul ca tot ce face una fata de cealalta devineun act ostil, cu destinatia sa 1 se impotriveasca. Inameliorarea unei astfel de vizluni, un rol important lirevine dreptului. Acesta fixeaza cadrul legal de func-tionare a fiecarei puteri, cadru in care trebuie sa se reglezeraporturile firestl de cooperate ale puterilor si de integrarea acestora in sistemul social-politic de organizare sociala.

50

Institutiile statului sunt organizate intr-o formasistematlca §1 constltuie Instrumental de realizare afunctiilor statului. Modul de functlonare, repartizareacompetentelor, atribuirea unor prerogative specifice suntcontlnute in legi, in Constitute, in legile organice si inlegile subsecvente acestora.

Activltatea institutiilor este reglatd normativ.Normele juridice dimensioneaza competenta organelor destat — atat cea materials, cat §1 cea teritoriala sau personals.

2. Forma statuluia. Exprima modul de organizare a continutului

puterii, structure intema si extema a acestui continut.b. Laturile componente ale formei de stat sunt:bl . forma de guvernamant — modul de constituire

a organelor centrale ale statului, exercitarea puterii prinIntermediul acestor organe si impartlrea competenteiintre ele;

y Exercitiu: Pe baza cuno§tintelor dum-neavoastra generate, dati example de forme deguvemamani

b2. structura de stat - state simple sau unitare sistate compuse sau federative;

tf Exercitiu: Care sunt avantajele sidezavantajele statelor federative fata de cele simple?

51

b3. regimul politic - ansamblul metodelor simljloacelor de conducere a societafii, cu referire imediatala raporturile dintre stat si Individ, la modul eoncret in careun. stat asigura si garanteaza, in volum si intensltate,•raporturile subiective. . ..

5. Principalele functii ale dreptului. Functiiledreptului sunt acele direct!! fundamentale ale actiuniimecanismului juridic la indeplinlrea carora participaintregul sistem al dreptului, precum. §1 instantele sociaiespecial abilitate cu atributii in domeniul reallzarildreptului., .

Principalele functii,ale dreptului, intr-o prezentareanalitica, sunt:

a. functia de institutionalizare sau formalizareajuridicd a organizarii sodal-politice. Organizarea sifunctionarea puterilor publice, precum si a institutiilorpolitice fundamentale, sunt concepute in maniera juridlca,iar mecanismul rapbrturilor ce se nasc in procesulconducerii politice este reglat prin intermediul dreptului;

b. functia de conservare, aparare §i garantare avalorilor fundamentale ale societdtii. Prin aceasta seimplica activ in dezvoltarea sociala, deoarece dreptul, caansamblu de norme, institutii si sanctiuni formallzate,stabileste principiile de baza ale convietulrii sociaie;

c. functia de conducere a societdtii. Actul normativjuridic este un act de conducere sociala. Legea este forma•jnlversala de exprimare a dezideratelor sociaie majore;

52

d.functia normative!. Ea deriva din rolul superior aldreptului, din faptul ca, nefilnd un scop in sine, dreptuleste destinat sa asiguie subordonarea actiunilor Individualefata de o condulta-tip. Aceasta functie este una de slnteza,Implicandu-le pe toate celelalte.

•S notiunea de stat•S continutul si scopul statuluiS puterea de stat si exercitarea puteril de stat•S Inst'ramente ale exercitaril puterii de stat

institutiile statului•f. forma statuluiS notiunea de functie a dreptuluiS prlncipalele functii ale dreptului

• autoritatea stata Institutea principille dreptuluia functie a dreptului

53

a) Obligatorie

N. Popa, Teoria generald a dreptului, Bucuresti, 1998.M. Djuvara, Teoria generala a dreptului

(Enciclopedie juridica), Ed. All, Bucure§ti, 1995.Eugenlu Sperantia, Principii fundamentale de

filosofw juridica, Cluj-Napoca, 1936.Eugeniu Sperantia, Introducere in filosofia

dreptului, Cluj-Napoca, 1940.I. Ceterchi, I. Craiovan, Introducere in Teoria

generala a dreptului, Bucuresti, 1992.Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptului,

Bucure§ti, 1999.Gheorghe Bobos, Teoria generala a dreptului, Ed.

Dacia, Cluj-Napoca, 1996.Ion Craiovan, Tratat elementar de teoria generala

a dreptului, Ed. AllBeck, 2001.

b) Facultativd

E. Friedman, Theorie generale du droit, 1965.Fr. Rigaux, Introduction a la Science du Droit,

Bruxelles, 1974.Jean-Louis Bergel, Theorie generale du droit,

Paris, 1985.Giorgio Del Vecchio, Lectii de filosofle juridica,

Ed. EuropaNova, Bucuresti, 1995.

PRELEGEREA3Principlile dreptului. Dreptnl ,§i sistemnl

normativ social

Prelegerea a treia 1st propune sa clarificeproblematlca principiilor dreptului si a celel legate derelatia dintre drept si sistemul normativ social. Un accentaparte se pune pe relatla drept-morala. ,

Oblective

La sfarsitul acestei prelegeri, studentul va putea:— sa identifice principille dreptului §1 problematica lor;— sa deosebeasca intre relevanta teoretlca §i

practlca a prlncipiilor dreptului; . •— sa aplice §i sa coreleze informatlile dobandite cu

privire la sistemul normativ social la chestiuni practice.

Contlnnt §1 tematlzare

1. Clarificarea notiunii de principiu al dreptului.• In aceasta parte a prelegerii, se va accentua

•. asupra configurarii teoretlce a notiunii deprincipiu al dreptului.

Ce sunt prindpiile dreptului?Idei conducatoare ale continutului tuturor normelor

jurldlce. .

56

Care este rolul princlplllor dreptului?Ele au un rol construct™, dar §i unul valorizator

pentra sistemul de drept, in sensui ca ele cuprind cerinteleobiectlve ale societatii, cerinte cu manifestari specifice inprocesul de constitute a dreptului si in procesul derealizare a sa.

y Exercitiu: Ce rol joaca traditia §1 ino-vatla in construlrea slstemului dreptului?

Principiile generale ale dreptului sintetizeaza unmare numar de cazuri concrete, ele rezuma fie aprecierileindividuale ale relatiilor juridlce, fie elementele de drept(sub forma unor definitii). Ele nu au un suport exclusivimaginativ.

Delimitarea principiilor dreptului se face infunctie de experienta sociala si de unele cerinte obiectiveale evolutlei societatii, ale convietulrii sociale, aleasigurarii acelui echilibru necesar intre drepturile unorasi obligatiile altora. Principiile dreptului trebuiedepartajate de:

a) conceptele juridice - chiar daca exista o legaturaintre ele, in sensui ca conceptele juridice sunt elemente demijlocire pentra principiile fundamentale ale dreptului, iaracestea, la randul lor, dau continut concret categoriilorjuridice, principiile juridice nu se confunda cu conceptelesi categoriile juridice. Dar acestea din urma ajutaprincipiile juridice prln conferlrea unul continut concret,prin punerea lor in acord cu schimbarile sociale.

57

b) normele juridice - normele juridice au, fata deprincipii, o valoare explicatlva mai mica.

c) axlomele juridice - acestea sunt mici sinteze, cuun grad de cuprindere mult mai mic decat principiilegenerate si cu un rol limitat in Interpretarea fenomenuluijuridic.

Exemplificati.

Ideea de baza de la care s-a pornit, indiferent de§coala de drept care a abordat aceasta problems, a fostconslderarea dreptului ca instrument al asigurarii libertatii§i egalitatii oamenilor in raporturile dintre el sau inraporturlle lor cu statul, independent de variatiile istoricein care s=au configurat Instramentele juridice de garantare§i reaiizare practica a libertatii si egalitatii.

^ Exemplificati, aratand care sunt ideile esentialeale diferitelor teorii - pozitiviste, jusnaturallste sauistorice - in abordarea problematicii originli dreptului.

Care este importanta teoreticd si practica astudieril principiilor dreptuiul?

- Principiile dreptului traseaza linia directoarepentra sistemul juridic;

- Principiile dreptului au rol in administrareajustitiei;

- Actiunea principiilor dreptului are ca rezultatconferirea certitudinii dreptului - garantia

58

acordata Indivizilor contra imprevizibilitatilnomielor coercitlve - si a congruentelsistemului leglslatlv — adica -concordantalegilor, caracteml lor social verosimii,oportanitatea lor.

Prezentarea analiticd a principiilor dreptuluiA. Asigurarea bazelor legale de functionare a

statului. Actiunea acestui principiu presupune premisaexistentei statului de drept.

B. PrincipM libertatii si al egalitatii. In realizareaefectiva a vietii sociale, rolul dreptului se materializeaza iningradirea inclinatiei unor grapuri de a nega altora ceea celor nu le place, in neutralizarea acelei suspiciuni difuze aautoritatilor politice fata de gruparile nonconformiste si ininlaturarea tuturor barierelor si a discriminarilor cepersists in calea asigurarii sanselor egale de manifestare siprogres pentru toti oamenii.

C. PrincipM responsabilitatii. Dincolo de terenulmoralei, responsabilitatea priveste domeniul dreptului insensul ca acesta poate si trebuie sa intervina inreglementarea raporturilor sociale, nu numai post festum,ci si prin prescriptive sale, putand sa fundamentezeatitudini culturale ale individului fata de lege, atitudiniexprimate esential in apararea integritatii valorilor socialepe cale legala.

59

_ _ D. _ Pnncipiul echitatii si justitiei. Actiuneaprmcipiului echitatii priveste atat activitatea legiuitoraluicat si activitatea de interpretare si aplicare a dreptului '

Exercitiu: Imaginati o situatie reala incare se poate proba existenta acestor principii aledreptului.

2. Dreptul in sistemul normativ social*$" In aceasta sectiune a prelegerii, se va analiza

relatia existenta intre drept si sistemul normelor sociale.

Definitia normei sociale: Element de reglare acomportamentului social.

Sistemul normelor sociale. Este alcatuit din normeetice, obisnuielnice, tehnice, politice, religioase, juridice.• Corelatii intre notmajuridica si cea etica:

- teoria juridica a considerat dreptul si morala stranslegate intre ele, cand dreptul ca un minim de morala, cand oordine de drept fara morala (pozitivismul juridic);

Exercitiu: Argumentati aceasta idee.

- curentele sociologice se plaseaza intre acesteorientari - specificitatea curentelor sociologiceconsta in aceea ca ele recimosc si explica prezentaspontana a dreptului in viata sociala, ca urmare apresiunii unor factor! social-politici si ideologic!.

60

® Corelatii intre noxma juridica si cea aobiceiuhd. Gbicelul este o regula de conduita statomicltain cadnil convietuirii umane printr-un uz indelungat.Aplicarea sa se reallzeaza indeosebi prin consensuimembrllor colectlvitatll (grupului), potrivit cu credinta injustetea reglementarii sale.

« Corelatii intre norma juridica si cea tehnica.Este vizibila mai ales prin nerespectarea in procesuleconomic a normelor Impuse.

© T.enie peiitra re.capitulare

notlunea principiilor fundamentaie ale dreptuiuiimportanta principiilor dreptuiui-:

norma sociala §i. norma juridica"dreptul in sistemul'normativ social ' 'dreptul sI morala ' . • ' " '

511-

Q princlpma norma socialaa libertatea egalltatea justitiea norma juridica.• sistemal normelor jurldlce

61

a) Obligatorie

N. Popa, Teoria generald a dreptuiui, cap. V §1VII.

M. Djuvara, Teoria generala a dreptuiui(Enciclopedie juridica), Ed. All, Bucuresti, 1995.'

Eugenlu Sperantia, Principii fundamentaie defilosofie juridica, Ciuj-Napoca, 1936.

Eugeniu Sperantla, Introducere in filosofiadreptuiui, Cluj-Napoca, 1940.

I. Ceterchi, I. Craiovan, Introducere in Teoriagenerald a dreptuiui, Bucuresti, 1992.

Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptuiui,Bucuresti, 1999.

Gheorghe Bobos, Teoria generald a dreptuiui,Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996.

N. Popa, I. Dogaru, Gh. DSnisor, D.C. Danisor,Filosofia dreptuiui. Marile curente, Ed. AllBeck,2002.

b) Facultativd

Fr. Rigaux, Introduction a la Science du Droit,Bruxelles, 1974.

Jean-Louis Bergel, Theorie generate du droit,Paris, 1985.

PRELEGEREA4Norma juridical, izvorul dreptului, crearea

dreptului firaportnl jnrMIc

Introdncere • • • • - . '

In aceasta prelegere vor fi, anallzate problematicanotiunii normei juridice si a raportului juridic, structuralor, continutul lor si principiile actiunii.

Obiective

La sfarsitul acestei prelegeri, studentul' va putea sa:- identlfice problematica normei juridice §i a

raportului juridic; •- identlfice aplicabilitatea practica a acestor categorii

ale §ti'intei dreptului. , -

• Continut f i tematizare

1. Camcteristiciale normei juridice- caracter general §i impersonal;- caracter tipic;- impllca un raport intersubiectiv;- este obligatorie.

64

^ Exercitlu: Explicati afirmatiile de maisus si caracterizati aceste trasaturi.

2. Definitia normei juridice

Norma juridica este o regula generala s. I obligatoriede eondulta, al carei scop este acela de a asigura ordineasociala, regula ce poate fi adusa la indeplinlre pe calestatala, in caz de nevoie prin constrangere.

^ Exercitlu:juridice In societate?

Care este rolul normei

3. Structura normei juridiceEa poate fi privita din punct de vedere:a) logic - partea statica, Intema §1 stabila a

normei.Ipoteza — Imprejurarile in care norma juridica intrain actlune.Dispozitia este miezul normei juridice, in care sunt

cuprinse drepturile si obligatiile subiectelor participante laraporturile soclale, conduita acestora.

Sanctiunea confine unnarile nefavorabile caresurvin in conditiile nerespectarii dispozitiei.

b) tehnic-legislativ - partea flexibila a normei(constructia tehnlca a normei juridice de catrelegiuitor).

65

4. Clasificarea normelor juridiceA. Criteriul- ramurii de drept - eel al obiectului

reglementarii juridice §1 al metodelor de reglementare.

B. Criteriul fortel juridice a actulul normatlv -actele normative sunt exprimate in legi, decrete, hotarariguvemamentale, ordonante, fiecare cu o forta juridicaspecifics.

C. Criteriul structurii loglce - din acest punct devedere, normele juridice pot fi:

- complete - cele in care sunt cuprinse toate partileconstitutive (ipoteza, dlspozitie, sanctiune);

- incomplete — care sunt clasificate ca norme detrimitere §i norme in alb.

D. Criteriul sferei de aplicare - din acest punct devedere, normele juridice sunt generale, speciale si deexceptie.

E. Criteriul gradulul §1 intensitatii Incidentei -normele-principli §i normele cardinale sunt distinse dupaacest criteriu.

F. Criteriul modului de reglementare a conduitel:onerative, prohibitive, permlsive - ele trlmit lareglementarea cornportamentelor sociale §1 juridice.

G. Normele organizatorlce — normele care privescorganlzarea institutiilor §i a organismelor sociale.

66

H. Normele punitive si normele stimulative - celecare sunt analizate foarte bine si de sociologla juridica,cuprlnzand sanction! negative si pozitive.

5. Actiunea norrneijuridiceEa se poate anallza:a. in timp. Exista trei momente care intereseaza:al. intrarea In vigoare a normel juridice;a2. actiunea normei - exceptille de la principiul

neretroactivitatii normei juridice;a3. iesirea din vigoare a normei juridice.

c. in spatiu §i asupra persoanelor; exceptiaextrateritorialitatii.

6. • Izvoarele dreptului. Evolutie istorica

7. RaportnljuridicEste un raport social care implica mai rnulteelemente:

1. premisele raportului juridic - norma juridica,subiecteie de drept si faptele juridice;

2. Idei rationale: persoana, obligatie, act juridic,fapt juridic etc.;

3. contactul intre subiecte a caror actiune are olimita: dreptui si obligatia corelativa.

67

Raportul juridic este acea legdturasociala, reglementafd de norma juridica, contindnd unsistem de interactiune reciprocd intre participantideterminati, legdtura ce este susceptibila a fi aparata pecalea coercitiunii statale.

8. Trdsdturile caracteristice ale raportului juridic1. Este un raport social;2. Este un raport de suprastractura;3. Este un raport volitional;4. Este un raport valorlc;5. Este o categoric Istorica.

9. Subiecteie raportului juridicA. Conceptul de sublect de drept - sau subiect al

raportului juridic; se doreste evidentierea relatiei existenteintre calitatea de subiect de drept si capacitatea juridica -o categoric ce desemneaza aptitudinea (deci posibilitatea)de a avea drepturi si obligatii in raporturi juridice concrete.

B. Capacitatea juridica - premisa a calitatii desubiect de drept —, stems legata de persoana sipersonalltatea omului. Ea poate fi generala si specials.

C. Clasificarea subiectelor raporturilor juridice:subiecte indlvlduale (persoana) §i subiecte colective(statul, organele statului, persoanele juridice).

/^ Exercltiu: Ce relatie exista Intresubiecteie Individuale si cele colective din punctul devedere al raportului juridic?

68 69

10. Continutul raportuluijuridicAid se reflects legatura. indisolubila intre norma

agendi - regula de drept ce determina conduita posibila sidatorata - §i facultas agendi - dreptul unui participant laraportul juridic.

11. Obiectul raportului juridicII constituie, deci, chiar conduita la care se refera

continutul.

12. Faptul juridicClasificarea faptelor juridice: evenimente, actiuni,

cu precizarea ca nu orice eveniment produce efectejuridice, intrand astfel In categoria faptelor juridice. Legeaselecteaza numai un numar limitat de astfel de imprejurari,si anume pe cele care, prin amploarea consecintelor, aulegatura cu ordinea juridica.

Teme peiitni recapitulare

> caracteristicile normei juridice> definitia normei juridice> structura normei juridice> clasificarea normelor juridice> actiunea normei juridice> conceptul de izvor de drept> evolutia izvoarelor dreptului

dreptuluiin decursul istoriei

notiunea raportului juridictrasaturi ale raportului juridicstructura raportului juridiccontinutul si subiectele raportului juridic

aaaaaaQ

•aaaaa

• - - .

Termemi/expresi-eieie

izvor de dreptnorma juridicaraport juridicstructurasanctiunepermisiunedispozitieretroactivitatefapt juridiccapacitate juridicasubiect de dreptdrepturi si obligatii juridice

1 Bibliografle recomandata

Obligatorie

Popa, Teoria generald a dreptului, cap.IX si XIV.

M. Djuvara, Teoria generald a dreptului(Enciclopedie juridica), Ed. AH, Bucuresti, 1995.

70

Eugeniu Sperantia, Principii fundamentale defilosofie juridica, Cluj-Napoca, 1936.

Eugeniu Sperantia, Introducere in filosofiadreptului, Cluj-Napoca, 1940.

Dan Ciobanu, Introducere in studiul dreptului,Bucuresti, 1991.

I. Ceterchi, I. Craiovan, Introducere in Teoriagenerala a dreptului, Bucure§ti, 1992.

Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptului,Bucuresti, 1999.

Gheorghe Bobos, Teoria generala a dreptului,Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996.

1951.

b) FacultativaPaul Roubier, Theorie generale du droit, Paris,

Jean Dabin, Theorie generale du droit, 1969.E.Friedman, Theorie generale du droit, 1965.Fr. Rigaux, Introduction a la Science du Droit,

Bruxelles, 1974.Jean-Louis Bergel, Theorie generale du droit,

Paris, 1985.

PRELEGEREA 5Meallzarea dreptului. Incakarea dreptului

• (rlspmmderea juridica)

Introducere

In aceasta prelegere se vor evidentia problematicarealizarii dreptului, aspectele practice ale functlonariidreptului §i incakarea dreptului.

Obiectlve •

La sfarsitul prelegerii, studentul:- va putea sa sesizeze aspectele practice ale

problematicii dreptului; -- va putea sa isi precizeze intinderea aplicarii

dreptului;' — va putea sa sesizeze modul in care statul apara

ordinea de drept incalcata.

ContlHiit § I tematizare

1. Conceptul realizarii dreptului. Aceasta este oconfruntare a modelului -general de conduita, constrult delegiuitor, cu realitatea concreta.

72

Realizarea dreptului este procesultranspunerii in viatd a continutului normelor juridice, incadrul caruia oamenii, ca subiecte de drept, respectd §iexecutd dispozitii normative, iar organele de stat aplicddreptul, in temeiul competentei lor.

2. Formele realizarii dreptului. Acestea sunt in numarde doua:

A. Realizarea dreptului prin respectarea si executareadispozitiilor legate de catre cetateni - aid se mai potevidentia cateva trasaturi:

- aceasta forma de realizare a dreptului implicaindeplinirea comandamentelor cuprinse in normelejuridice, prin conformarea fata de dispozitiile normative;

- conformarea fata de conduita flxata prin normele dedrept este rezultatul direct al actiunii mai rnultor factori,precum acceptarea legii de catre societate, ridicarea vietiimateriale si spirituale a oamenilor etc.;

- ca voluni si intensitate, aceasta forma de realizare adreptului este mult mai bogata decat cealalta forma -aplicarea dreptului;

- din punctul de vedere al tehnicii juridice, activitatileimplicate in realizarea acestei forme sunt relativ mai simple.

B. Realizarea dreptului prin aplicarea normelorjuridice de catre organele de stat si alte organisme soclale.

1. Notiunea de apllcare a dreptului consta in elaborareasi realizarea unui sistern de actiuni statale, in vedereatranspunerii in practica a dispozitiilor si sanctiunilornormelor de drept;

73

2. Trasaturile aplicarii dreptului;3. Fazele procesului de apllcare a dreptului. Acestea

sunt stabillrea starii de fapt, alegerea normei de drept,interpretarea normelor juridice, elaborarea si emitereaactului de apllcare;

4. Conceptul interpretarii normei de drept;5. Formele si metodele Interpretarii;6. Incalcarea dreptului - raspunderea juridica.

^ Exercitiu: Imaglnati o situatie reala de aplicarea dreptului si comentati.

conceptul realizarii dreptuluiformele de realizare a dreptului

•a••a•

Q> Termeni/exf

realizare a dreptuluiapllcare a dreptuluistare de fapt - stare deact de aplicareInterpretarea dreptuluiraspunderea juridica

jresii-cheie

drept

74

a) Ohligatorie

N. Popa, Teoria generald a dreptului, cap. XII,XIII §i XV.

M. Djuvara, Teoria generald a dreptului(Encidopedie juridica), Ed. All, Bucure§tl, 1995.

Eugenlu Sperantia, Principii fundamentale defilosofie juridica, Cluj-Napoca, 1936.

Eugeniu Sperantia, Introducere in filosofiadreptului, Cluj-Napoca, 1940.

I. Ceterchi, I. Craiovan, Introducere in Teoriagenerald a dreptului, Bucure§ti, 1992.

Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptului,Bucure§tl, 1999.

Gheorghe Bobo§, Teoria generald a dreptului,Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996.

D. Mazilu, Teoria generald a dreptului.

b) FacultativdFr. Rigaux, Introduction a la Science du Droit,

Braxelles, 1974.Jean-Louis Bergel, Theorie generate du droit,

Paris, 1985.Ion Craiovan, Tratat elementar de teoria

generald a dreptului, Ed. AllBeck, Bucure§ti, 2001.Giorgio Del Vecchlo, Lectii defilosofie

juridica, Ed. EuropaNova, Bucure§ti, 1995.