1. Comentaţi pe scurt următoarea aserţiune „imaginea tradiţională a corelaţiei dintre diplomaţia politică externă şi cea comercială externă s-a inversat”...........................Garten sustine ca politica externa pierde teren in fata politicii comerciale, ba ,mai mult, sustine el, ca intreaga politica externa este acum politica economica externa. Acest lucru se datoreaza faptului ca tabloul geopolitic este in permanenta schimbare. Evolutiile economice , ca si cele financiare, din Asia de Sud Est, Rusia, America Latina, dificultatea determinarii rolului economic si comercial al Chinei in viitor, transmit interesante mesaje decidentilor politici.In toate tarile guvernele acorda o atentie mai mare problemelor economice, negocierilor comerciale decat celor politice2.3.4.5.6.7.8.9. Analizați elementele definitorii ale actualului tablou comercial internațional....Elemente definitorii ale tabloului comercial actual -Se bazează în continuare pe percepția clasică, centrată la nivelul statelor ca actori economici principali; -Se prezumă că politicul și economicul locuiesc în lumi încă diferite;-Trebuie redefinit rolul statului ca unic portdrapel al interesului național;-Se estompează diferențele dintre politica externă și politica economică externă. Corelația tradițională dintre acestea s-au inversat;-Pe agendele negocierilor internaționale își fac loc noi subiecte sensibile;-Devine importantă corelația dintre comerț și securitate;-Trebuie gestionat un nou echilibru între schimburile comerciale și principiile etice

10. Analizați câştigurile obţinute ca urmare a participării la comerţul internaţional.......Câştigurile obţinute din participarea la comerţul internaţional-Locuri de muncă mai bune şi mai bine remunerate;-Pieţe cu dimensiuni mai mari,-Mai multă stabilitate şi armonie la scară regională şi internaţională,-Reducerea sărăciei şi a subdezvoltării;-Creşterea interesului pentru forme instituţionalizate de raporturi comerciale,-Descoperirea şi utilizarea unor tehnici de comercializare noi şi adecvate şi a unor noi reţele logistice,-Diseminarea tehnologiilor şi îmbunătăţirea canalelor de comunicare;-Stimularea altor fluxuri ale circuitului economic mondial.-Apele politicii actuale se izbesc de alte tipuri de stânci.-Apare un nou raport între forţa interdependenţei şi cea a teritorialităţii .

11. Explicați de ce naţiunile fac comerţ între ele......Naţiunile fac comerţ între ele pentru că:-Este tehnic imposibil şi economic nerentabil ca să se producă la nivel naţional tot ceea ce cere funcţionarea unei economii moderne;-Economiile de scară şi de gamă implică dimensiuni productive care nu se regăsesc în cadrul relativ îngust al unei economii naţionale;-Factorii de producţie sunt relativ asimetric răspândiţi pe glob;-Au nevoie de rezultatele creaţiei ştiinţifice şi de forţele concurenţei externe

Curs 4 12. Comentaţi pe scurt impactul pe care redefinirea constantă a raportului de forţe în plan comercial îl are asupra comerţului internaţional............=; Redefinirea raportului de forţe. Comerţul internaţional continuă să crească în ritmuri tot mai rapide, Ideile economice maturizate în ţările dezvoltate sunt tot mai asumate de ţările în curs de dezvoltare şi de cele în tranziţie, astfel in următorii ani, productivitatea (W) va atinge un nivel care va redesena tabloul polilor de putere. Se maturizează a treia revoluţie industrială care face ca lumea să devină multipolară. Europa şi America trebuie să-şi asume provocările lansate în alte zone şi să caute soluţii la acestea. Se redefineşte scala avantajelor comparative şi competitive. Spiritul de competiţie cuprinde toate economiile indiferent de nivelul lor de dezvoltare. Tot mai multe state îmbrăţişează valenţele liberului schimb şi ale economiei de piaţă.

13. Comentaţi pe scurt impactul pe care apariţia şi maturizarea grupărilor economice regionale îl are asupra comerţului internaţional..................Apariţia şi maturizarea grupărilor regionaleS-au constituit iniţial ca derogări de la CNMF (Clauza naţiunii celei mai favorizate –  GATT ) sub formă de zone de liber schimb şi uniuni vamale;Ca urmare a efectelor de creare şi deturnare de comerţ au amplificat dar şi distorsionat fluxurile comerciale tradiţionale;Devin laboratoare unde se experimentează noi norme de conduită în plan comercial;Regionalizarea nu este incompatibilă cu dezideratul de liberalizare comercială;Consacră noi actori comerciali cu o forţă comercială şi de negociere sporită.Ţărilor care nu participă încă la astfel de grupări nu le rămâne decât să adere la cele existente sau să creeze noi grupări;Marile puteri comerciale care au respins regionalizarea şi-au schimbat între timp vocaţia;. Crearea unor grupări integraţioniste conduce la:Internalizarea schimburilor comerciale; Crearea unor centuri protecţioniste; Redefinirea scalei avantajelor comparative; Accentuează concurenţei;Uniformizarea și simplificarea reglementărilor

14. Comentaţi pe scurt impactul pe care diversificarea şi sporirea eficacităţii măsurilor de politică comercială îl are asupra comerţului internaţional.............Diversificarea şi sporirea eficacităţii măsurilor de politică comercialăComerţul internaţional este derulat în condiţiile unei concurenţe imperfectate de obstacole comerciale;Gama acestor bariere s-a îmbogăţit iar eficacitatea lor a sporit continuu;S-a conturat o lege a protecţiei constante;Generează însemnate pierderi de bunăstare;Puseurile ( izbucnirea) de protecţionism însoţesc de regulă momentele de conjunctură nefavorabilă;Barierele subminează bazele specializării.

15. Explicaţi pe scurt modul în care globalizarea sistemelor de producţie influenţează evoluţia comerţului internaţional.....- Analiştii denumesc acest proces dezintegrare verticală a producţiei sau comerţ intraprodus;- Transformările tehnologice şi liberalizarea comercială au deplasat limitele opţiunilor productive;- O parte tot mai mare din comerţul internaţional este produsul sistemelor globale de producţie;- La dinamizarea acestui proces au contribuit barierele comerciale dar şi noile tehnici de comunicare.

16. Comentaţi pe scurt procesului de instituţionalizare pe care adâncirea procesului de instituţionalizare la nivel internaţional îl are asupra comerţului internaţional................... Instituţionalizarea comerţului international A devenit necesară ca urmare a: apariţiei unor noi actori ai comerţului; modificării reacţiei firmelor la noii stimuli ai pieţei; accentuării caracterului sinergic al instrumentelor de politică sectorială, diversificării factorilor care contribuie la schimbările societale. S-a realizat sub o formă provizorie GATT, permanentizându-se prin crearea O.M

În decursul timpului s-a consolidat o interesantă legătură de cauzalitate dintre progresele înregistrate în planul armonizării reglementărilor și arhitecturilor instituționale și evoluția schimburilor comerciale la nivel regional și internațional;;Instituțiile sunt formale sau informale. Atât cadrul instituțional formal cât și cel informal influențează comerțul internațional;

17. Comentaţi pe scurt impactul pe care factorii demografici îl pot avea asupra comerţului internaţional.................Factorii demograficiFactorii demografici influențează comerțul internațional pe cel puțin două canale: -modificările care se produc la nivelul scalei avantajelor comparative; - transformările care au loc în ce privește mărimea și compoziția cererii de importuri; ; Când analizăm impactul factorului demografic asupra schimburilor comerciale ar trebui să ne concentrăm mai ales asupra modificărilor care se produc la nivelul cererii;În concluzie Evoluțiile demografice influențează atât scala avantajelor comparative cât și nivelul și structura cererii și deci și a importurilor;Emergența clasei de mijloc va contribui la schimbări importante în structura schimburilor comerciale internaționale;Creșterea nmărului persoenelor bogate din țările acum în curs de dezvoltare va genera noi și complexe oportunități de afaceri cee ace va contribui la creșterea comerțului internațional.

18. Comentaţi pe scurt impactul pe care factorii investiționali îl pot avea asupra comerţului internaţional.................Teoria economică postulează că, un volum mai mare de fonduri investite conduce la un volum, proporțional de mare, de schimburi comercialeInvestițiile publice în infrastructură pot contribui la apariția în viitor a unor noi jucători la nivelul peisajului comercial;O infrastructură de transport de calitate poate stimula schimburile comerciale la nivel regional, impulsiona comerțul cu servicii și modifica fundamentele viitoare ale specializării pe produse și procese;Prin intermediul investitțiilor devine posibil ca o țară, specializată în prezent în sectoare intensive mai ales în forță de muncă slab calificată, să promoveze, pe termen mediu sau lung, structuri de specializare bazate pe sectoare intensive tehnologic;Există riscul ca, în absența unui cadru reglementar unitar privind investițiile străine directe sau de portofoliu, să se amplifice coeficientul de divergență reglementară care poate afecta alocarea eficientă a resurselor la scară internațională.

19. Comentaţi pe scurt relația bidirecțională dintre progresul tehnologic și schimburile comerciale transfrontaliere..................Factorul tehnologic 2Relația dintre progresul tehnologic și schimburile comerciale transfrontaliere este una bidirecțională; Avandul tehnologic este un principal detonator al dinamicii și mai ales structurii schimburilor comerciale;Printre factorii care s-a demonstrat că influențează semnificativ înclinația către inovare, se detașează comerțul internațional;În teoria economică se postulează că firmele cele mai productive exportă și că, dintre acestea, cele și mai productive își internaționalizează activitățile productive;În teoria economică tradițională nu s-au luat în considerare efectele de antrenare pe care le are progresul tehnologic asupra fluxurilor de import și de export;Avansul tehnologic a avut un impact notabil asupra nivelului costurilor de tranzacție.

20. Comentaţi pe scurt impactul pe care factorii logistici îl pot avea asupra comerţului internaţional..................Factorul logistic Costurile ocazionate de transportarea bunurilor de la producător la utilizatorii acestora influențează volumul, direcția și fundamentele argumentative ale schimburilor comerciale internaționale;Prin reducerea ecartului dintre prețurile în țara de origine și cele la destinației, diminuarea costurilor de transport poate contribui la sporirea gamei de bunuri atrase în circuitul comercial internațional;În legătură cu impactul costurilor de transport asupra schimburilor comerciale drulate la nivel internațional se pot identifica cel puțin două surse de incertitudine:

Prima sursă de incertitudine decurge din maniera în care este organizată producția la nivel global;O a doua sursă de incertitudine decurge din volatilitatea cererii pentru anumite produse .Costurile de transport sunt influențate de: caracteristicile produselor, distanța geografică, disponibilitatea și calitatea rețelelor de infrastructură, concurența existentă pe piața transporturilor, evoluțiile tehnologice, facilitățile comerciale, costurile carburanților.

Curs 721. Analizați principalele forţe (determinanți) care influenţează piaţa internaţională a serviciilor.......Forţele care influenţează piaţa serviciilorRolul strategic al serviciilor în conexiune cu exporturile de bunuri;Creşterea responsabilităţii producătorilor pentru bunurile ofertate;Creşterea intensivităţii produselor în DPI;Sporirea complexităţii tehnice a bunurilor comercializate;Diminuarea distanţei economice dintre state;Accentuarea comercialităţii serviciilor;Creşterea şi diversificare cererii pentru servicii;Maturizarea conceptului de serviciu global;Accentuarea procesului de dereglementare şi liberalizare;Diminuarea distanţei economice dintre state;Accentuarea comercialităţii serviciilor;Creşterea şi diversificare cererii pentru servicii;Maturizarea conceptului de serviciu global;Accentuarea procesului de dereglementare şi liberalizare;

22. Comentați clasificarea serviciilor în funcție de criteriul corelare cu piața bunurilor........ În corelaţie cu comerţul cu bunuri serviciile se pot clasifica în:-Servicii încorporate în bunuri(filme, cărţi, componente pentru sectorul informatic);-Servicii complementare comerţului cu bunuri(servicii de transport, depozitare, distribuţie, asigurare, financiare, bancare, de promovare);-Servicii care se substituie comerţului cu bunuri(franchiza, leasing-ul, serviciile de reparaţii şi întreţinere);-Servicii care se comercializează independent de bunuri(asigurări de persoane şi alte asigurări non-marfă, servicii contabile şi de audit, juridice,medicale, de telecomunicaţii,informatice, turistice)

23. Comentați clasificarea serviciilor în conformitate cu prevederile GATS ........-Transfer transfrontalier ( cros-border supply)servicii prestate de pe teritoriul unui stat pe teritoriul altui stat- servicii de comunicaţii, asigurări, servicii financiare.-Deplasarea consumatorilor dintr-o ţară pentru a consuma servicii într-o altă ţară.(consumption abroad); serviciile turistice.-Prezenţa comercială.(commercial presence) înfiinţarea unei filiale sau sucursale care prestează servicii în alt stat.-Deplasarea persoanelor din ţara de origine către altă ţară pentru a presta servicii.( movement of natural persons), servicii de avocatură, consultanţă, educaţionale, arhitectură, construcţii.

24. Analizați principalele trăsături specifice ale comerţului cu servicii regăsim....Principiile care guvernează comerţul cu serviciiNediscriminarea în relaţiile comerciale dintre participanţii la acordurile bilaterale şi multilaterale;Noua reciprocitate funcţională şi evolutivă;Sporirea accesului prestatorilor de servicii la pieţele externe;Concurenţa loială;Liberalizarea comercială;Transparenţa reglementărilor la nivel naţional.z25. Analizați instrumentele de politică comercială folosite în comerţul cu servicii........ Instrumente de politică comercială folosite în comerţul cu servicii-Restricţii cantitative(care limitează direct volumul sau valoarea tranzacţiilor);-Măsuri bazate pe preţ(impunerea unor taxe furnizorilor străini sau controlul tarifelor);

-Măsuri care impun prezenţa fizică a prestatorului pe piaţa respectivă sau obligaţia de a crea firme pe acel teritoriu ec;-Obstacole tehnice(cerinţe privind autorizarea, regl. specifice unor pieţe sectoriale);-Măsuri care decurg din funcţionarea pieţelor publice( achiziţii guvernamentale, stimulentele-b,f,fb,v,

Curs 826. Explicaţi pe scurt avantajul absolut ca teorie care explică fundamentele comerţului internaţional......................Aceasta teorie a fost fondata de Adam Smith care sustinea ideea comertului liber intre state, considerandu-l cea mai potrivita cale de sporire a bogatiei. Aceasta teorie sugereaza faptul ca o tara trebuie sa produca si sa exporte acele marfuri pentru care este mai productiva (adica le produce cu costuri mai mici) decat celelalte tari si sa importe acele marfuri la care alte tari sunt mai competitive. Un exemplu elocvent este cel cu Franta si Japonia, in care Franta produce 2 sticle de vin pe ora sau 3 ceasuri pe ora, iar Japonia produce 1 sticla de vin pe ora sau 5 ceasuri pe ora. Este evident ca Franta are un avantaj absolut la vin, iar Japonia la ceasuri. Presupunand ca se schimba 2 sticle de vin pe 4 ceasuri, amandoua tarile vor avea de castigat

27. Explicaţi pe scurt avantajul relativ ca teorie care susține fundamentele comerţului internaţional...Teoria costurilor comparative de producţie( avantajului relativ)Aceasta teorie a fost elaborată de David Ricardo;.Pleacă de la premisa că teoria avantajului absolut are mai degrabă o dimensiune intuitivă decât practică;Ia în considerare conceptul de cost de oportunitate;Spre deosebire de teoria avantajului absolut care se concentrează pe diferenţele absolute între productivităţile naţionale aceasta se centrează pe valorificarea diferenţelor relative între Wproductii;Avantajul relativ-este câştigul realizat de o naţiune care produce şi vinde la extern bunuri pe care le realizează cu costuri mai mici relativ la alte bunuri naţionale, iar în schimbul lor procură alte mărfuri a căror realizare la intern se dovedeşte mai puţin avantajoasăPresupunem că productivitatea muncii rămâne neschimbată în Japonia dar se dublează în Franţa ca urmare a unor programe de recalificare a forţei de muncă;Franţa este de 4 ori mai competitivă decât Japonia la vin dar de doar 1,2 ori la ceasuri;Japonia deţine 0,25 din productivitatea Franţei la vin şi 0,83 din productivitatea la ceasuri;

28. Explicaţi pe scurt) diferenţa în ce priveşte dotarea naţiunilor cu factori de producţie ca teorie care explică fundamentele comerţului internaţional...........Teoria dotării naţiunilor cu factori de producţie• Dpdv al teoriilor clasice , fdp sunt: resursele umane, munca si capitalul.• Dpdv al teoriilor moderne , fdp sunt: resursele umane, resursele naturale, resursele de capital, resursele de cunostinte, infrastructura.• Teoria avantajelor comparative nu dă răspunsul la o întrebare fundamentală-ce factori determină care produse se califică pentru a avea avantaje comparative în cazul fiecărei ţări;• Această teorie este elaborată de Eli Hecksher şi Bertin Ohlin;• Analiza se bazează pe următoarele observaţii:• - dotarea cu factori de producţie diferă de la o ţară la alta;• - bunurile sunt diferite în funcţie de tipurile de factori de producţie utilizaţi pentru realizarea lor si de proportia in care se combina acestia; • O tara va avea un avantaj comparativ in cazul acelor produse care folosesc mai intensiv factori de productie mai abundenti si va trebui sa exporte acele bunuri. (ex: tarile OPEC dispun de avantaje comparative in prod de petrol si produse petroliere)

Producţia/oră de muncă

Franţa

Japonia

vin 2 1

ceasuri 3 5

29. Explicaţi pe scurt impactul parcurgerii fazelor ciclului de viaţă al produselor asupra fundamentelor comerţului internaţional..............Teoria ciclului de viaţă al produselor pune accentul pe aspecte privind: creativitatea, extinderea pieţei, avantajele comparative şi răspunsul strategic al rivalilor globali în deciziile cu privire la producţia, comerţul şi investiţiile internaţionale. Conform teoriei, ciclul de viaţă al produselor cuprinde 3 etape: produs nou, produs matur, produs standardizat. În conformitate cu această teorie producţia internă începe în stadiul 1, atinge cote importante în stadiul 2 şi se reduce, uneori până la eliminare în stadiul 3 .Exporturile firmelor inovatoare sunt marginale în stadiul 1, devin importante în stadiul 2 şi sunt substituite cu importuri în stadiul 3;Concurenţa externă apare în faza finală a stadiului 1, se acutizează în stadiul 2 şi se transferă pe teren neutru în stadiul3.

30. Explicaţi pe scurt rivalitatea strategică globală şi impactul acesteia asupra fundamentelor comerţului internaţional.........Teoria rivalităţii strategice globaleConform perceptiei economistilor Krugman si Lancaster asupra fenomenului comercial, firmele se preocupa sa isi dezvolte avantaje sustenabile, pe care le pot folosi pentru a domina piata globala. Acestia se concentreaza asupra deciziilor strategice pe care le adopta firmele atunci cand concureaza la scara internationala. Aceste decizii isi pun amprenta atat asupra comertului international, cat si asupra fluxurilor de investitii. Firmele ce concureaza pe piata globala dispun de numeroase mijloace pt a obtine avantaje competitive durabile. Cele mai uzuale sunt detinerea DPI, investirea in cercetare-dezvoltare, valorificarea curbei existentei, preocuparea pt asumarea efectelor economiilor de scara si de gama.

31. Explicați pe scurt dimensiunea geopolitică a teoriei avantajelor competitive ale națiunilor........Diamantul lui PorterDeterminanţii competitivităţii globale, separat dar şi sinergic definesc contextul în care firmele apar şi concurează;acest climat are nevoie de şi oferă: resurse şi cunoştinţe necesare; informaţiile care indică oportunităţile; direcţia în care trebuie alocaţi factorii; obiectivele ce trebuie vizate de acţionari,manageri şi salariaţi; presiunile şi ameninţările la care sunt supuse firmele pentru a fi flexibile şi inovative.

32. Analizați determinanții factoriali care pot influența avantajele competitive ale unei națiuni......Determinanţii factoriali Resurse umane;(privite ca număr, calificareşi costuri); resurse naturale.-definite prin abundenţă, calitate, accesibilitate şi costuri de exploatare; resursele de cunoştinţe.-în sensul de stoc al cunoştinţelor tehnice, ştiinţifice şi comerciale, resursele de capital.-ca volum, disponibilitate şi formă; infrastructura. Clima.

33. Analizați determinanții cererii și modul în care aceștia pot influența avantajele competitive ale unei națiuni......Determinanţii cererii-Cererea oferind bazele economiei de scară, influenţează eficienţa proceselor productive şi determină dinamica inovării;-cererea operează pe trei axe:compoziţia; dimensiunea şi deterninanţii creşterii acesteia; mecanismele prin care preferinţele cumpărătorilor dintr-o ţară se transmit în alte ţări.

34. Analizați modul în care corelarea dintre sectarele unei economii poate influența avantajele competitive ale unei națiuni......Industriile din amonte, din aval şi integrate orizontalAvantajele competitive pe care o ţară le deţine într-un sector oferă potenţiale avantaje şi sectoarelor cu care acesta este integrat pe verticală şi pe orizontală;

calea prin care sectoarele din amonte contribuie la reţeua de avantaje competitive este cea a accesului rapid, prompt, eficient şi uneori preferenţial la cele mai avantajoase input-uri;Schimbul de DPI şi rezolvarea în comun a unor probleme ştiinţifice conduce la soluţii mai rapide şi mai avantajoase;proximitatea de comportament între manageri şi lucrători, paralel cu similitudinile culturale, permit fluxuri de informaţii mai adecvate şi costuri de tranzacţie mai mici;Prezenţa unor adevărate reţele de firme integrate în anumite ţări conduce la apariţia altor sectoare competitive;

35. Analizați modul în care strategiile, structurile și rivalitățile dintre companii pote influența avantajele competitive ale unei națiuni....Strategiile, structura şi rivalităţileDezideratele, viziunea, misiunea, strategiile şi filozofia organizaţională sunt influenţate de climatul în care operează;Printre factorii succesului în plan internaţional regăsim:Atitudinea autorităţilorStructura proprietăţiiNatura guvernării corporativeMotivaţiile managerilorAtitudinea faţă de prestigiul naţional şi de priorităţile naţionaleRivalitatea între firme este benefică pentru că:Concurenţi interni puternici crează presiuni pentru o nouă calitate a activităţilor fiecărei companii;Concurenţa internă obligă firmele să-şi sporească exporturile pentru a se alinia la noile provocări;Reuşitele în competiţia internă înarmează managerii cu încredere în succesele viitoare;Concurenţa internă obligă firmele să inoveze în modurile care maximizează avantajele competitive;Rivalitatea creează avantaje pentru întreaga economie;Rivalitatea contribuie la evitarea unor eşecuri.

CURS 1036. Explicaţi pe scurt unilateralismul ca și componentă a sistemului comercial internațional........................1) Unilateralismul -Este filozofia comercială cea mai controversată la nivel teoretic şi aplicativ;-Face necesară distincţia dintre teoria clasică a protecţiei şi evoluţiile contemporane;-Face obiectul “neo-protecţionismului” şi ia în considerare, mai degrabă, regulile de intervenţie decât ratele de protecţie;-Măsurile cu care operează sunt, mai degrabă, temporare decât permanente.

37. Comentaţi succint aserțiunea: „în logica unilateralismului, exportatorii străini sunt compensați pentru efectele negative generate de restricțiile aplicate................Exportatorii străini sunt compensaţi. Aceste restricţii sunt în mare măsură voluntare atât pentru ţările exportatoare cât şi pentru cele importatoare;

38. Comentaţi succint aserțiunea: în logica unilateralismului, restricţiile comerciale folosite sunt răspunsuri la poziţii consolidate pe pieţele de import care prejudiciază anumite sectoare interne..............Restricţiile comerciale folosite sunt răspunsuri la poziţii consolidate pe pieţele de import care prejudiciază anumite sectoare interne;Instrumentele folosite oferă restricţionarea temporară a fluxurilor comerciale;Echivalenţa dintre aceste măsuri şi contingentele tarifare este ridicată;

39. Menționați și comentați derogările (excepțiile) de la principiile fundamentale ale GATT.......Principiile fundamentale ale GATT Principiul nediscriminării care presupune acordarea reciprocă a CNMF şi a CRN; Interzicerea restricţiilor cantitative şi a altor bariere cu efect echivalent în relaţiile dintre PC; Folosirea nediscriminatorie a restricţiilor cantitative atunci când acestea se justifică; Interzicerea sau limitarea folosirii subvenţiilor de export şi a taxelor compensatorii;

Folosirea tarifului vamal ca unic instrument de protejare a economiei naţionale cu condiţia să nu conţină taxe cu nivel prohibitiv;. Adoptarea deciziilor prin consens, iar când nu se întruneşte consensul şi pentru probleme procedurale folosirea votului; Soluţionarea diferendelor între PC pe calea consultărilor bi sau multilateraleDe la aceste principii au fost instituite o serie de derogări şi excepţii. Cele mai importante dintre acestea vizează: a) recunoaşterea sistemului preferinţelor vamale în vigoare la data semnării acordului, cu condiţia ca limitele acestor preferinţe să nu fie extinse ulterior de către părţile contractante; b) admiterea creării de zone de liber-schimb şi de uniuni vamale, cu tarife vamale externe comune, la care să participe două sau mai multe părţi contractante, cu condiţia să nu fie instituite noi bariere şi liberalizarea comerţului să afecteze majoritatea comerţului între părţi;c) negocierea de protocoale preferenţiale între ţările în curs de dezvoltare, părţi contractante la GATT (de exemplu Protocolul celor 166 ) şi instituirea, prin derogare de la clauza naţiunii celei mai favorizate, a Sistemului generalizat de preferinţe vamale nereciproce şi nediscriminatorii în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare7 , precum şi negocierea Sistemului global de preferinţe comerciale8 între ţările în curs de dezvoltare, membre ale „Grupului celor 77”; d) autorizarea ţărilor în curs de dezvoltare – părţi contractante la GATT – de a promova măsuri de politică comercială cu caracter protecţionist pentru apărarea economiei naţionale, şi în special a industriei, de concurenţa puternică a ţărilor dezvoltate; e) admiterea temporară de restricţii cantitative (sau alte măsuri netarifare cu efecte similare) în relaţiile comerciale dintre părţile contractante la importul unor produse care ar periclita producţia internă sau în scopul de a contribui la echilibrarea balanţei de plăţi (măsuri de salvgardare).40. Analizați funcțiile sistemului comercial mutilateral....... Funcţiile SCI Forum de gestionare a derulării schimburilor comerciale internaţionale; Obţinerea unui coeficient sporit de liberalizare la scară multilaterală a comerţului internaţional; Creator de coduri de conduită plurilaterale şi multilaterale în planul politicilor comerciale; Conturarea unui nou parteneriat internaţional;

41. Explicaţi pe raţiunile pentru care nediscriminarea este un pivot esenţial al sistemului comercial multilateral actual............Aplicarea principiului nediscriminarii in relatiile dintre participantii la sistem presupune acordarea reciproca si neconditionata a clauzei natiunii celei mai favorizate si a principiului tratamentului national. Nediscriminarea este un pivot important din următoarele raţiuni: De natură economică; Oferă şanse egale ţărilor indiferent de mărime; De eficienţă;; Reducerea costurilor şi duratei negocierilor

42. Explicaţi pe scurt reciprocitatea ca principiu al sistemului comercial internațional......Reciprocitatea Reflectă dorinţa de a limita înclinaţia spre unilateralism; Se prezintă sub multe forme( poate fi difuză şi specifică); Apare şi în procesul de aderare de noi membri întrucât aceştia dobândesc pe cale multilaterală toate facilităţile negociate deja; cale de înţelegere a rolului reciprocităţii este să se pornească de la premisa că sectoarele concurate de importuri au o serie de avantaje competitive specifice ; Pentru ca reciprocitatea să funcţioneze este important ca grupurile de interese favorabile liberalizării să nu aibă alte mijloace de a obţine acest deziderat;

43. Explicaţi pe scurt transparența ca principiu al sistemului comercial internațional...... 3)TransparenţaMonitorizarea procesului de punere în aplicare a angajamentelor asumate presupune un flux constant şi nedistorsionat de informaţii;

La Geneva funcţionează şi au reuniuni numeroase comitete specializate, grupuri de lucru şi consilii care primesc rapoarte, elaborează studii, publică culegeri cuprinzând practicile comerciale;Ţările participante sunt obligate să notifice reglementările legale, modificările în arhitecturile instituţionale, intenţiile de a pune în aplicare noi instrumente de politică comercială, modul în care soluţionează problemele specifice,Trebuie realizată în dublu sens;Reduce presiunile asupra mecanismului de soluţionare a diferendelor, întrucât anumite măsuri se pot discuta la nivelul cel mai adecvat;Este vitală pentru credibilitatea sistemului,Poate conduce la diminuarea incertitudinilor derivate din aplicarea diferitelor instrumente de politică comercială;OMC este, deseori, singura sursă credibilă de informaţii pentru societatea civilă;

44. Explicaţi pe scurt salvgardarea ca principiu al sistemului comercial internațional...... Salvgardarea a fost o preocupare constantă şi se bazează pe trei tipuri de prevederi Prevederi care permit folosirea instrumentelor comerciale pentru a obţine obiective noneconomice (protejarea sănătăţii şi securităţii, evitarea prejudicierii semnificative a unor sectoare economice);Prevederi menite să asigure o concurenţă loială;Prevederi care permit intervenţia din raţiuni economice;

45. Formulați o metaforă pentru sistemul comercial internațional și susțineți-o argumentativ pe scurt......

46. Enumerați principiile care au stat a baza negocierior comerciale multilaterale.......Principiile negocierilorFiecare PC decide dacă participă sau nu la negocieri;Nici unei părţi contractante nu i se poate pretinde să ofere concesii unilaterale, concesiile trebuind să fie de egală valoare;Concesiile acordate în cadrul multilateral nu pot fi retrase în mod unilateral;De rezultatele negocierilor beneficiază toate ţările P.C. (părţi contractante)

47. Explicaţi pe scurt de ce negocierile comerciale multilaterale sunt schimburi multivalente de concesii......................Concesia este renuntarea unilaterala de catre una dintre parti la una sau mai multe dintre pozitiile sustinute in scopul crearii conditiilor pentru o intelegere. In practia negocierilor, concesiile pot sa poarte asupra unor interese reale ale partenerului respectiv sau pot sa reprezinta doar renuntarea la unele pretentii formale, in acest din urma caz ele reprezentand o simpla „stratagema”. Negocierile comerciale sunt un lung sir de concesii, precedate de identificarea problemei, stabilirea prioritatilor, formularea pozitiilor initale si ascultarea propunerilor. Cu cat este mai larga paleta problemelor luate in calcul, cu atat este mai mare sansa ca negociatorii sa gaseasca solutii adecvate la problemele sensibile.

48. Explicaţi pe scurt de ce în cadrul negocierilor comerciale multilaterale echitatea este, de cele mai multe ori, mai importantă decât eficacitatea..............Deseori, s-a constatat ca solutiile alese la finalul unor tratative complicate sunt acceptate pt echilibrul pe care il aduc si nu pt fundamentele explicative. Solutiile bazate pe eficacitate (maximizarea rezultatelor pozitive la nivelul fiecarei tari), indiferent de rezultatele obtinute de ceilalti parteneri, nu s-au divedit intotdeauna posibile. Rezultatele la care au ajuns analistii sunt intuitive pt ca ele reflecta abordarea dpdv al reciprocitatii care a marcat tratativele comerciale multilaterale. S-a constatat ca acceptarea altor formule decat cea menita sa armonizeze disparitatile tarifare ar fi fost mai putin avantajoase in termeni de bunastare intrucat fiecare tara este preocupata sa limiteze reducerea obstacolelor comerciale, in sectoarela sensibile la concurenta, desi este constienta de avantajele pe care le-ar produce anumite ajustari structurale.

49. Explicaţi pe scurt de ce negocierile comerciale multilaterale sunt jocuri concurenţiale desfăşurate în mai multe etape..................Procesul negociativ parcurge frecvent multe stadii, incepand cu actiunile unei tari care initiaza negocieri preliminare conducand la conturarea agendei de negoceri si continuand cu negocierea propriu-zisa , post-negocierea si stadiul de aplicare a rezultatelor. Procesul de negoicere propriu-zisa e divizata in mai multe etape: exista o perioada de studiere a

propunerilor in care participantii isi exprima preferintele cu privire la anumite aspecte aflate in agenda; urmeaza o perioada de negocieri consistente, in care participantii solicita concesii si raspund la cererile de oferta ale celorlalti si redacteaza setul de solutii fezabile. Stadiul final al tratativelor se incheie cu concluziile si cu redactarea formei definitive a protocoalelor/acordurilor/codurilor de conduita. Faptul ca procesul negociativ se desfasoare pe etape duce la folosirea intregii palete de tactici de negociere si stratageme precum „baiat bun-baiat rau”, „presiunea timpului”, „secretul lui Socrate”.

50. Comentați obiectivele care urmau să fie îndeplinite pe parcursul Rundei Uruguay ............ Runda Uruguay - Obiectivele--Liberalizarea şi extinderea comerţului internaţional în avantajul tuturor PC prin eliminarea, reducerea, atenuarea sau armonizarea barierelor comerciale tarifare şi netarifare;-Întărirea şi îmbunătăţirea SCI prin supunerea unei părţi tot mai importante a comerţului internaţional unor norme noi de conduită mai clare, mai eficace, cu caracter obligatoriu şi convenite pe cale multilaterală;-Sporirea capacităţii SCI de a se adapta la noile provocări din economia internaţională;--Sporirea interdependenţelor dintre politicile comerciale şi celelalte politici sectoriale pentru a se obţine efectul sinergic între dimensiunile comercială, financiară şi investiţională.

51. Comentați principiile care trebuiau respectate pe parcursul negocierilor Rundei Uruguay .......... Runda Uruguay-Principiile Transparenţa şi compatibilitatea negocierilor cu principiile de bază, cu obiectivele şi angajamentele asumate de PC astfel încât să se obţină avantaje sporite şi reciproce pentru toţi participanţii; Lansarea, derularea şi finalizarea tratativelor vor fi privite drept componente ale unui singur proces; Tratament diferenţiat şi mai favorabil pentru ŢCD; Ţările în curs de dezvoltare nu vor trebui să ofere concesii incompatibile cu nivelul lor de dezvoltare; Luarea în considerare a posibilităţii ca ŢCD să aducă contribuţii la procesul de liberalizare pe măsura îmbunătăţirii performanţelor lor economice; Tratament specific pentru ţările cel mai puţin dezvoltate; Principiul angajamentului unic.

52. Analizați principalele deosebiri care se pot identifica între GATT şi OMC ..........Principalele deosebiri între OMC şi GATT GATT a fost un acord provizoriu şi adoptat pe baze ad-hoc,OMC este o organizaţie internaţională având baze legale solide;OMC are membrii în timp ce participanţii la GATT s-au numit părţi contractante;GATT s-a ocupat exclusiv de comerţul cu bunuri în timp ce activităţile OMC vizează şi comerţul cu servicii şi cu DPI;Mecanismul OMC de soluţionare a diferendelor este mai rapid, mai predictibil şi acţionează în mod automat iar procedurile sale nu pot fi blocate de nici-o ţară membră

53. Analizați funcţiile pe care le îndeplineşte Organizaţia Mondială a Comerţului .......... OMC-Funcţii Crearea condiţiilor pentru punerea adecvată în aplicare a prevederilor acordurilor multilaterale; Forum de organizare şi desfăşurare a unor noi runde de negocieri; Administrarea mecanismului de soluţionare a diferendelor comerciale dintre membrii; Gestionarea mecanismului de examinare periodică a politicilor comerciale ale ţărilor membre; Cooperarea cu celelalte organisme internaţionale pentru a se obţine un nivel sporit de coerenţă la nivelul procesului decizional global.

54. Menționați principalele 5 aspectele sensibile înscrise, în ultimii ani, pe agenda negocierilor comerciale multilaterale......Aspect sensibile-Politicile şi practicile în domeniul concurenţei;-Problematica ambientală;-Respectarea drepturilor economice ale lucrătorilor;-Aspectele comerciale ale proceselor investiţionale;-Comerţul cu servicii;

-Soluţionarea noii generaţii de diferende comerciale- -Tabloul comercial actual nu mai este unul exclusiv al ţărilor devenind unul al blocurilor comerciale;-Cea mai mare parte a fluxurilor comerciale se derulează în interiorul QUAD;-Modificările produse în arhitectura raporturilor de forţe în plan economic şi comercial influenţează dinamica, structura şi orientarea geografică a fluxurilor comerciale

55. În conformitate cu prevederile GATS, printre principiile care definesc comerţul internaţional cu servicii se pot menţiona........................ Principiile de bază ale GATS Toate serviciile intră sub incidenţa prevederilor GATS; CNMF se aplică tuturor serviciilor cu excepţia unor situaţii concret precizate şi doar pe baze temporale; Tratamentul naţional se aplică doar în domeniile care fac obiectul unor angajamente asumate; Transparenţa reglementărilor, Reglementările trebuie să fie obiectiv justificabile şi rezonabile; Nu trebuie să fie restricţionate decontările aferente tranzacţiilor cu servicii, Angajamentele individuale ale ţărilor se negociază şi sunt supuse consolidării; Liberalizarea progresivă a comerţului se va face pe calea unor negocieri viitoare.