-DOCTRINA SI DEONTOLOGIE PROFESIONALA-

1. Enumeraţi principiile deontologice aplicabile în misiunile privind expertizele contabile şi dezvoltaţi principiul Acceptării expertizelor contabile.

1. INDEPENDENTA EXPERTULUI CONTABIL2. COMPETENTA EXPERTULUI CONTABIL 3. CALITATEA EXPERTIZELOR CONTABILE4. SECRETUL PROFESIONAL si CONFIDENTIALITATEA EXPERTULUI CONTABIL 5. ACCEPTAREA EXPERTIZELOR CONTABILESolicitãrile adresate expertilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decât dacã existã motive temeinice.Totusi, expertul contabil, înainte de a accepta efectuarea uneiexpertize contabile, trebuie sã-si analizeze posibilitatea de aîndeplini misiunea tinând seama în special de regulile de independentã si competentã.COMENTARII3515.1. Misiunea privind efectuarea unei expertize contabilenu poate fi refuzatã pe motive etnice, religioase, politice sau de altã naturã. Aceasta, deoarece expertiza contabilã este un act de probã stiintificã.3515.2. Calitatea de expert contabil este incompatibilã cu ceade martor în aceeasi cauzã, calitatea de martor având întâietate. Expertul contabil se aflã în incompatibilitate dacã existã împrejurãri din care rezultã cã este interesat sub orice formã el, sotul (sotia) sau vreo rudã apropiatã în solutionarea cauzei într-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil sã fie subiectiv.3515.3. Pot fi asimilate cu „împrejurãri din care rezultã cã esteinteresat sub orice formã” urmãtoarele situatii în care s-ar putea gãsi expertul contabil:(i) Dacã, în calitate de organ de control, colaborator sau consilieral uneia dintre pãrtile în proces, s-a pronuntat asupra unor aspecte ori a luat parte la întocmirea actelor primare,a evidentelor tehnico-operative sau la elaborarea situatiilorfinanciare care fac obiectul dosarului supus judecãtii;(ii) Dacã, în calitate de expert contabil, si-a exprimat o primãopinie în aceeasi cauzã supusã judecãtii, deoarece primeazãprezumtia cã ar fi interesat în sustinerea primeisolutii. În particular, expertul contabil care a efectuat oexpertizã extrajudiciarã la cererea unei pãrti în proces seaflã în incompatibilitate cu calitatea de expert numit dinoficiu. Dacã îndeplineste conditiile de independentã side competentã, poate accepta calitatea de expert contabilrecomandat de parte.3515.4. Înainte de a accepta sau imediat dupã numire expertulcontabil are obligatia sã comunice organului care l-a numit, în scris, situatiile de mai sus, precum si cele prezentate în normele 3511 si 3512.3515.5. Toate comentariile privind norma generalã de bazã suntsi rãmân pertinente.6. RESPONSABILITATEA EFECTUARII EXPERTIZEI CONTABILE

37. Explicaţi interesul public, potrivit prevederilor Codului etic national al profesioniştilor contabili.

Publicul profesiunii contabile este format din clienţi, donatori de credite, guvernanţi, angajatori, angajaţi, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finanţatorilor şi alte persoane care se bazează pe obiectivitatea şi integritatea profesioniştilor contabili pentru a menţine funcţionarea corespunzătoare a economiei. Aceasta încredere impune profesiunii contabile o răspundere publica. Interesul public este definit drept bunăstarea colectiva a comunităţii şi a instituţiilor deservite de profesionistul contabil.

38. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii, în sprijinul Codului etic naţional.

Principiul comportamentului profesional impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se conforma legilor şi reglementărilor relevante şi de a evita orice acţiuni care pot discredita profesia contabilă. Acestea includ acţiuni pe baza cărora, o terţă parte raţională şi informată, la curent cu toate informaţiile relevante, ar concluziona că este afectată în mod negativ buna reputaţie a profesiei.

1

150.2 În cadrul strategiei de promovare şi de marketing a lor şi a activităţii pe care o efectuează, profesioniştii contabili nu trebuie să furnizeze informaţii eronate despre profesia lor. Profesioniştii contabili trebuie să fie cinstiţi şi loiali şi nu trebuie: - să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările pe care le posedă şi experienţa pe care o deţin; - să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca desfăşurată de alţii.

39. Ce obligaţii are CECCAR faţă de profesioniştii contabili angajaţi în industrie, comerţ, educaţie, sectorul public etc.?

CECCAR are ogligatia fata de profesionistii contabili angajati in industrie, comert, educatie ,sector public de a acorda asistenta adecvata in cazul in care executa lucrari care depasesc nivelul pregatirii si experientei sale.De aceea cand profesionistul contabil crede ca prin decizia lui ar putea sa induca in eroare pe angajator va apela la parerea unui expert din cadrul CECCAR

40. Prezentaţi structura şi părţile componente ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili.

Codul cuprinde obiectivele şi principiile fundamentale, redate la modul general şi nu destinate a fi folosite pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionişti, într-un caz bine determinat. Codul oferă anumite linii directoare în ceea ce priveşte aplicarea în practică a obiectivelor şi principiilor fundamentale cu privire la numărul situaţiilor tipice care se întâlnesc în profesiunea contabilă.Codul are trei părţi:Partea A se aplică tuturor contabililor profesionişti, în afară de cazul când altceva este specificat (secţiunile 1-7).Partea B se aplică numai contabililor liber-profesionişti 8secţiunile 8-14).Partea C se aplică pentru contabilii profesionişti salariaţi şi de asemeni poate fi aplicată, în circumstanţe similare, contabililor salariaţi din cabinetele cu liberă practică 8secţiunile 15-18).

41. Ce condiţii trebuie să îndeplinească o societate comercială pentru a deveni membră a Corpului?

Prin societate de expertiză contabilă se înţelege societatea comercială care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.8 lit.a-d din O.G.nr.65/1994 şi este înscrisă în Tabloul Corpului, adică:a) să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;b) majoritatea acţionarilor sau asociaţilor să fie experţi contabili şi să deţină majoritatea acţiunilor sau a părţilor sociale;c) consiliul de administraţie al soietăţii comerciale să fie ales în majoritate dintre acţionarii sau asociaţii experţi contabili,d) acţiunile să fie nominative. Orice nou asociat sau acţionar să fie admis de adunarea generală.

42. În ce constă pregătirea stagiarilor în sistem colectiv?

1) Pregătirea în sistem colectiv a stagiarilor se face pe baza unui calendar semestrial întocmit de directorul executiv al filialei si vizat de presedintele filialei până la data de 15 a primei luni din semestru si se transmite Directiei gestionare stagiu din cadrul Corpului.(2) Calendarul semestrial de pregătire va contine, după caz:a) numărul total al stagiarilor înscrisi pentru sistemul colectiv de pregătire, pe ani;b) lectorii ce pot fi utilizati pentru verificarea lucrărilor profesionale si predarea cursurilor de pregătire tehnică si deontologică;c) lista stagiarilor (pe ani) repartizati pentru un lector, dar nu mai mult de 100 de stagiari pentru un lector;d) graficul de efectuare a lucrărilor profesionale (200 de ore / semestru) si zilele de pregătire tehnică si deontologică, pentru fiecare lector.

43. Care sunt obligaţiile de raportare ale membrilor?

Indiferent de misiunea pe care o are de îndeplinit, EC sau CA trebuie să elaboreze un raport în legătură cu misiunea respectivă. Elaborarea acestui raport se realizează conform normelor profesionale.

44. Care sunt principalele prevederi ale Normelor CECCAR privind nivelul de organizare şi desfăşurare a cursurilor pentru înţelegerea şi aplicarea IFRS/IAS?

Principalele prevederi ale Normelor CECCAR privind modul de organzare şi desfăşurare a cursurilor pentru înţelegerea şi aplicarea IFRS/IAS (“acţiunea”) au în vedere:Ø Obiectul acţiuniiØ Temeiul legal al acţiuniiØ Sursele bibliografice-suporturi de cursØ Structura cursului-durataØ Tehnici de predareØ Despre lectoriØ Onorarii-cheltuieliØ CursanţiØ Obligaţiile organizatorilor de cursuri.Normele CECCAR privind nivelul de organizare si desfasurare a cursurilor pentru intelegerea si aplicarea IFRS/IAS prevad in prima faza organizarea unui curs de instruirea lectorilor CECCAR pentru o perioada de 3-5 zile iar in a doua faza are loc organizarea de cursuri la nivelul filialelor unde cursurile se predau pe baza “Suportului de curs” stabilit de Corp ca limita minima a cunostintelor ce trebuie insusite de cursanti.Durata minima a unui curs fiind de 60 ore (6 ore/zi).

45. Ce înţelegeţi prin control de calitate asupra serviciilor profesionale efectuate de membrii Corpului?

Calitatea este un atribut important al activităţii profesionistului contabil. Autocontrolul calităţii lucrărilor înseamnă aplicarea de către profesionist sau de cabinet a principiilor şi procedurilor în scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine că lucrările s-au efectuat conform „principiilor de bază care guvernează lucrările respective”.Principiile de calitate constituie obiective şi scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca măsuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun în acţiune, în aplicare peoceduri privind: calităţi personale (cabinet sau societate); aptitudini şi competenţă; repartiţia lucrărilor; instrucţiuni şi supervizare.

Controlul de calitate asupra lucrărilor realizate de EC sau CA care-şi desfăşoară activitatea individual se poate organiza şi exercita numai de către CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta şi aprobate de Conferinţa Naţională.

46. Ce înţelegeţi prin obiectivitate?

OBIECTIVITATE – asociere de imparţialitate, cinste intelectuală şi de dezinteres faţă de orice conflicte de interes.

47. Ce înţelegeţi prin independenţă?

Un profesionist contabil în practica publică nu ar trebui să se angajeze în orice afaceri, ocupaţie, sau activitate care îi afectează sau care ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau buna reputaţie a profesiei şi care ca rezultat ar fi incompatibilă cu prestarea serviciilor profesionale.

48. Ce înţelegeţi prin respectul faţă de normele tehnice şi profesionale?

Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale presupune că profesionistul contabil trebuie să realizeze serviciile profesionale conform normelor tehnice şi profesionale aplicabile şi este obligat să urmărească cu grijă şi competenţă instrucţiunile clientului saău sau angajatorului său, în măsura în care acestea sunt compatibile cu exigenţele de integritate, obiectivitate, iar în cazul liber profesioniştilor, de independenţă.Între altele, profesionistul contabil trebuie să respecte normele tehnice şi profesionale publicate de: IFAC (Normele internaţionale de audit), IASC (Normele contabile internaţionale), organismul profesional, membru al IFAC şi legislaţia în vigoare.

49. În ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil ?

Secretul profesional – să fie respectat secretul, caracterul confidenţial al informaţiilor obţinute cu ocazia executării lucrărilor sale,

3

Confidenţialitatea presupune că profesionistul contabil trebuie sărespecte confidenţialitatea informaţiilor obţinute în timpul misiunilor sale şi nu trebuie să le utilizeze sau să le divulge fără autorizaţie scrisă, în afară de cazurile când obligaţia divulgării este prevăzută prin lege sau norme reglementare.

50. În ce constă diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat ; dintre contabilul autorizat şi contabilul salariat ?

Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile O.G. nr.65/1994, având competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica legalitatea bilanţului contabil şi a contului de profit sau pierdere.

Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist salariat; economistul este subordonat unui şef ierarhic şi execută atribuţiile specifice fişei postului său. De asemenei, economistul este specializat în multe domenii: financiar-contabil.

Expertul contabil este un economist, absolvent al specializării financiar-contabile, independent faţă de societatea comercială. El nu primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un ONORARIU prevăzut prin contractul încheiat cu referire la misiunea sa.

Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile O.G. nr.65/1994 şi are capacitatea de a ţine contbilitatea şi de a întocmi bilanţul contabil.

Contabilul autorizat, ca şi expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economică.

Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile ce îi revin din fişa individuală. Rareori, în cazul unei întreprinderi mari, mijlocii, execută toate lucrările contbile. De regulă, este specializat pe un sector al contabilităţii.

Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putând fi stimulat ori penalizat de şeful ierarhic sau la propunerea acestuia.

Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund civil şi penal faţă de îtreprindere.

În schimb, economistul şi contabilul, salariaţi, pierd cu greu postul sau în urma unor proceduri anevoioase. Rezumând avem:EXPERT- CONTABIL,CONTABIL AUTORIZATIndependenţă certificare apartenenţă responsabilitate la organismul profesiei confidenţialitate nu fac parte din structurile entităţii

ECONOMISTUL SALARIATCONTABIL SALARIAT

Slujbaş subordonare fac parte din răspundere limitată Ierarhică structurile entităţii

51. Cine este contabilul autorizat?Este persoana care a dobândit această calitate în condiţiileOrdonanţei (O.G. nr.65/1994) şi are capacitatea de a ţine contabilitatea şi de a întocmi bilanţul contabil.

70. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.Trecand de la metoda controlului colegial la controlul efectuat de organismul profesional prin personal angajat, imbinat cu prezentarea de "Rapoarte anuale" privind auditul de calitate, s-a reusit, pe de o parte, o mai buna percepere din partea CECCAR asupra modului in care sunt organizate si desfasurate activitatile cabinetelor/societatilor membre, iar pe de alta parte, au crescut responsabilitatile profesionistilor contabili fata de cunoasterea, insusirea, aplicarea si respectarea normelor si ghidurilor profesionale emise de CECCAR, astfel incat serviciile prestate sa fie la nivelul exigentelor privind calitatea ceruta de terti.

Monitorizarea de catre CECCAR a activitatilor desfasurate de membri a condus la cresterea

interesului fata de etica si deontologie in profesie, astfel incat Codul Etic National al Profesionistilor Contabili a devenit indispensabil de pe masa contabililor din Romania.

71. Prezentaţi pe scurt conţinutul secţiunii a 8-a din Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România.210. Acceptarea unui clientÎnaintea acceptării trebuie făcute:•evaluarea riscurilor•verificarea privind respectarea principiilor independenţei integritatea

obiectivitateacompetenţaconfidenţialitateacomportamentul profesionalstandarde tehnice

72. Obligaţiile etice ale expertului contabil în cursul unei misiuni de consultanţă fiscală.

Un profesionist contabil nu trebuie sa dea unui client sau unui angajator asigurarea ca declaraţia fiscala şi consultanta în materie fiscala sunt dincolo de orice îndoiala. Profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca angajatorul sau clientul sunt conştienţi de limitele legate de serviciile şi consultanta fiscala şi ca nu interpretează greşit exprimarea opiniei drept o afirmare a existentei unui fapt real. Un profesionist contabil care întreprinde sau asista la pregătirea unei declaraţii fiscale trebuie sa informeze clientul sau angajatorul ca responsabilitatea pentru conţinutul declaraţiei revine în primul rând clientului sau angajatorului. Profesionistul contabil trebuie sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca declaraţia fiscala este corect întocmita pe baza informaţiei primite. Consultanta fiscala sau opiniile referitoare la consecinţa materiala date clientului ori unui angajator trebuie sa fie exprimate sub forma unei scrisori sau intr-o nota în dosarul de lucru. Un profesionist contabil nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaraţie sau comunicare în care exista motiv sa se creadă ca: a) ar conţine o declaraţie falsa sau înşelătoare; b) ar conţine declaraţii sau informaţii furnizate neglijent sau fără nici o cunoaştere reala a faptului ca ele sunt adevărate sau false, sau c) ar omite sau ascunde informaţia ceruta a fi prezentata şi o asemenea omitere sau ascundere poate induce în eroare autorităţile fiscale.

73. Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili din România?

Codul cuprinde obiectivele şi principiile fundamentale, redate la modul general şi nu destinate a fi folosite pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionişti, într-un caz bine determinat. Codul oferă anumite linii directoare în ceea ce priveşte aplicarea în practică a obiectivelor şi principiilor fundamentale cu privire la numărul situaţiilor tipice care se întâlnesc în profesiunea contabilă.Codul are trei părţi:Partea A se aplică tuturor contabililor profesionişti, în afară de cazul când altceva este specificat (secţiunile 1-7).Partea B se aplică numai contabililor liber-profesionişti 8secţiunile 8-14).Partea C se aplică pentru contabilii profesionişti salariaţi şi de asemeni poate fi aplicată, în circumstanţe similare, contabililor salariaţi din cabinetele cu liberă practică 8secţiunile 15-18).

74. Protejarea independenţei prin măsuri interne cabinetului.Astfel de măsuri constau în:- importanţa independenţei acordată de conducerea cabinetului/societăţii şi modalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesionişti contabili în audit;- politici şi proceduri de implementare şi monitorizare a controlului calităţii nivelului de asigurare al angajamentului cu clientul;- politici de independenţă privind identificarea ameninţărilor la adresa independenţei, evaluarea importanţei acestor ameninţări şi identificarea măsurilor de protejare;- politici interne şi proceduri de supraveghere a respectării aplicării politicilor şi procedurilor privind independenţa; - politici şi proceduri care să permită identificarea intereselor sau relaţiilor dintre cabinete/societăţi şi membrii acestora cu clienţii;

5

- politici şi proceduri privind monitorizarea evitării obţinerii veniturilor cabinetului/societăţii de la un singur client;- modalitatea de folosire a diferiţilor parteneri şi echipe pentru prestarea unor servicii profesionale care reprezintă părţi dintr-un contract încheiat cu un client;- politici şi proceduri care să interzică membrilor cabinetului/societăţii şi altor persoane, care nu fac parte din echipa de audit şi servicii conexe, să influenţeze rezultatul nivelului de asigurare angajat;- comunicarea sincronizată a politicilor şi procedurilor cabinetului/societăţii, inclusiv orice schimbări ale acestora, tuturor colaboratorilor şi angajaţilor, incluzând instruirea corespunzatoare şi formarea lor continuă;- desemnarea unui membru cu experienţă al managementului cabinetului/societăţii drept delegat responsabil pentru supravegherea functionării adecvate a sistemului de protejare a independenţei;- mijloace de a informa partenerii şi personalul de conducere al clienţilor şi al entităţilor lor raportoare că trebuie să rămână independenţi faţă de cabinetul/societatea prestatoare de servicii profesionale;- un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile şi procedurile stabilite;- politici şi proceduri pentru a însărcina colaboratorii şi angajaţii cabinetului/societăţii să comunice nivelurilor superioare orice chestiune privind independenţa şi obiectivitatea care îi preocupă; acestea include şi informarea membrilor cabinetului/societăţii asupra procedurilor deschise împotriva lor;- includerea suplimentară în echipă a unui profesionist contabil care să supravegheze lucrările efectuate sau pentru a da recomandările necesare cerute. Această persoană ar putea fi angajată din afara cabinetului/societăţii/grupului sau să fie cineva din interiorul lor, care nu a fost membru al echipei de audit şi servicii conexe;- consultarea unei terţe persoane, cum ar fi un comitet de administratori independenţi, un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil;- rotirea personalului cu funcţii de conducere;- comentarea problemelor privind independenţa cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului;- elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a naturii serviciilor prestate şi a mărimilor onorariilor percepute;- politici şi proceduri care să protejeze membrii echipelor de audit şi servicii conexe să nu ia decizii manageriale sau să-şi asume responsabilităţi care, de drept, revin clientului;- implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din nivelul de asigurare al angajamentului;- implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu necesită un nivel de asigurare acordat clientului, în măsura în care acesta îşi asumă responsabilitatea serviciilor prestate;- eliminarea unei persoane din echipa de audit şi servicii conexe, când are participări financiare personale care pot crea o ameninţare la adresa independenţei.Când măsurile de protejare a independenţei, arătate mai înainte, sunt insuficiente pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil ameninţările la adresa independenţei sau când cabinetul/societatea consideră necesar să nu elimine activităţile, situaţiile sau interesele care creează ameninţarea, atunci singura măsură utilă va fi aceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest contract.

Masuri interne ale societatii pentru protejarea independentei:- importanta independentei acordata de conducerea societatii si modalitatea de implicare a

membrilor echipelor de profesionisti contabili in audit, servicii conexe pentru satisfacerea interesului public

- proceduri si politici de implementare si monitorizare a controlului calitatii nivelului de asigurare al angajamentului contractat cu clientul

- politici de independenta documentate privind identificarea amenintarilor la adresa independentei, identioficarea masurilor de protejare, evaluarea imprtantei acestora si aplicarea masurilor pentru eliminarea sau reducerea amenintarilor

- politici interne si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre societate si clientii serviciilor prestate

- politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor societatii de la un singur client

- un mecanism disciplinar pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile stabilite

75. Protejarea independenţei prin normele legale şi profesionale.Natura măsurilor de protejare care urmează a fi aplicate va varia în funcţie de împrejurări.Aceste

măsuri se impart în trei categorii:

- măsuri de protejare create de profesie, legislaţie sau reglementări;- măsuri de protejare stabilite în cadrul contractului încheiat cu clientul beneficiar

al serviciilor profesionale;- măsuri de protejare stabilite în cadrul propriilor sisteme şi proceduri ale

cabinetelor/societăţiilor.

76. Manifestări de familiarism – ameninţare la adresa independenţei.

Riscul ca expertul contabil să fie influenţat de personalitatea şi calităţile clientului, să fie prea atent la interesele clientului, afectarea atenţiei expertului de cunoaşterea de mult timp a tuturor problemelor cleintului, ceea ce paote conduce la o încredere excesivă în client şi la testarea insuficientă a informaţiilor prezentate de acesta.

88. Obligaţiile etice ale experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, salariaţi.

profesioniştii contabili salariaţi trebuie să fie loiali atât vizavi de angajator, cât şi faţă de profesie, aceste două exigenţe fiind uneori în contradicţie.Prima condiţie a unui angajat este de a susţine obiectivele eticeşi legitime ale organizaţiilor profesionale.

Totodată nu poate fi obligat un angajat:- să violeze legislaţia;- să încalce regulile şi normele profesiei,- să mintă auditorii angajatorului său;- să semneze o declaraţie care conţine distorsiuni ale realităţii.Dacă profesionistul contabil salariat nu reuşeşete să rezolve oproblemă importantă care constituie un conflict între angajaţi şi exigenţele profesionale, după ce au fost epuizate toate eşaloanele (până la administratori), el nu are altă alegere decât să demisioneze; motivele unei astfel de decizii sunt notificate angajatorului, dar obligaţiile de confidenţialitate îi interzic să informeze terţe persoane (în afară de cazul că o prevedere legală sau o normă profesională prevăd această obligaţie). sprijin profesional acordat altor colegi: îndeosebi cel care are autoritate recunoscută de către ceilalţi (în analiza, în judecarea în mod profesional a diferendelor de opinie); competenţa profesională prin care un profesionist contabil nu trebuie să inducă în eroare patronul despre gradul de pregătire sau experienţă pe care îl deţine; prezentarea informaţiilor financiar-contabile în întregime, cu onestitate, în mod profesional şi astfel încât să fie înţelese în contextul lor.Informaţiile să descrie clar natura adevărată a tranzacţiilorcomerciale, activelor, pasivelor, să ordoneze intrările cronologic şi adecvat.

89.Investigaţii şi sancţiuni pentru nerespectarea normelor de comportament.

În raport de gravitatea abaterilor săvârşite, sancţiunile sunt:Mustrare: comportamentAvertisment:- absenţa nemotivată de la întrunirea A.G. a filialeisau de la Conferinţa Naţională.Suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la un an: - absenţa nemotivată de la două şedinţe consecutiveale AG ale filialei sau ale CN;- neplata cotizaţiei anuale şi/sau a celorlalte obligaţiibăneşti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendaristic;- nerespectarea normelor privind apărarea şipăstrarea secretului profesionalInterzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat, O.G. 665 În Rgulamentul de Organizare şi Funcţionare a Corpului, la sancţiuni, art.134, este prevăzută sancţiunea „Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei” pentru opt abateri disciplinare.SURSA: O.G. 65/1994 modificată ROF al Corpului 1995.

7

90. Protejarea independenţei prin clauze contractuale cu clientul.

Experţii trebuie să întocmească şi să menţină un sistem de precauţii care să facă parte integrantă din controlul intern din întreaga sa firmă, din structura de conducere a firmei sale (chestionar referitor la independenţă).

Sistemul de precauţii trebuie să includă:- proceduri interne scrise care tratează cerinţele,ameninţările şi riscurile la adresa independenţei;- comunicarea activă şi în scris a cestor proceduri fiecărui profesionist şi personalului;instruirea şi controlul sistematic;- desemnarea profesioniştilor de nivel superior ca responsabili pentru actualizarea acestor proceduri, comunicarea acestor actualizări şi supravegherea funcţionării sistemului respectiv;- o cerinţă de documentare a fiecărui client, dacă au existat circumstanţe sau fapte care au ameninţat independenţa expertului şi dacă au fost observate astfel de riscuri, ce precauţii au fost luate pentru a evita, elimina sau reduce riscul ameninţărilor la adresa independenţei;- sanţiuni pentru încălcarea politicii în domeniul independenţei de către angajaţii firmei de expertiză contabilă.

91. Acţini de intimidare – ameninţare la adresa independenţei.

ameninţări legate de interesul propriu:Financiar: direct (dependenţa de onorarii, onorarii restante, teama de a pierde cleintul) şi indirect; ameninţări legate de autocontrol (implicarea auditorului în alte lucrări în cadrul aceleaşi firme); familiarism sau încredere prea mare în client (testarea insuficientă a informaţiei furnizate de client); cunoaşterea de multă vreme a clientului; personalitatea şi calitatea clientului; intimidarea de către un client prea dominant, ceea ce impune EC să acţioneze în manieră subiectivă.

110. Ameninţări legate de intimidare – descriere.Posibilitatea ca expertul să fie intimidat de o ameninţare sau de un client dominant şi să se teamă de consecinţele ce decurg din acţionarea de o manieră obiectivă.

111. Onorariile şi independenţa – descriere.Când onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care aparţine acest cleint, reprezintă o parte importantă din onorariile brute totale ale proprietarului contabil liberal sau ale cabinetului în ansamblu, dependenţa faţă de acest client sau grup trebuie examinată cu atenţie, căci independenţa poate fi pusă în cauză.

Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli şi furnizează instrucţiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie să fie în concordanţă cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situaţia economică a fiecărei ţări.

Serviciile profesionale nu trebuie să fie propuse sau efectuate unui client pe bază de acorduri sau contracte conform cărora facturarea onorariilor este condiţionate de importanţa problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servciii.

În şările în care facturarea onorariilor condiţionată de rezultat este autorizată de legislaţia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenţa nu este obligatorie.

Onorariile fixate de tribula sau de altă autoritate publică nu sutn considerate ca intrând în această categorie. Dimpotrivă, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrând în această categorie.

112. Ce se înţelege prin publicitate în profesia contabilă?Publicitatea în profesia contabilă se face în limitele stricte prevăzute de Codul etic şi fără a fi afectate interesele celorlalţi membri ai CECCAR. În acest sens, trebuie avut în vedere:•informarea obiectivă a publicului;•decenţa;•cinstea;•încrederea;•bunul gust.

113. Care sunt condiţiile cerute unei acţiuni de promovare atunci când publicitatea nu este autorizată?

•să aibă ca obiect aducerea al cunoştinţa publicului sau a acelor sectoare ale publicului care sunt interesate, a faptelor, într-un mod care să nu fie fals, să nu inducă în eroare şi să nu producă decepţii;•să fie de bun simţ;•să fie demnă din punct de vedre profesional;•să evite repetarea frecventă, ostentativă a numelui contabilului profesionist independent;•să evite promovarea personală excesivă.

114. Calităţile membrilor, condiţii pentru menţinerea acestora.Activitatea membrilor Corpului se caracterizează prin:•ştiinţă, competenţă şi conştiinţă;•independenţă de spirit şi de interes material;•moralitate, probitate şi demnitate;Pentru menţinerea acestor calităţi, fiecare membru trebuie să:•să îşi dezvolte necontenit cultura;•acorde toată atenţia pentru orice problemă examinată;•îşi exprime opinia fără nici o ezitare; să se exprime clar, categoric şi ferm;•nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia să nu poată să îşi exercite liber profesia, să nu-şi exercite libertatea de gândire;•considere că independenţa sa trebuie circumscrisă, în orice împrejurare, regulilor stabilite de Corp

117. Ce este şi ce conţine Programul naţional de formare şi dezvoltare profesională continuă?Programul-cadru conþine programul de pregãtire iniþialã adresatpersoanelor absolvente ale examenului de acces la profesie încurs de efectuare a stagiului, precum ºi dezvoltarea profesionalãcontinuã adresatã experþilor contabili ºi contabililor autorizaþi membriai CECCAR ºi tuturor profesioniºtilor contabili din economie.Programul de pregãtire iniþialã3. Pregãtirea profesionalã a stagiarilor (absolvenþilor examenului deacces la profesia contabilã) este parte componentã a PNDPC ºise realizeazã în conformitate cu prevederile Regulamentuluiprivind efectuarea stagiului ºi examenului de aptitudini în vedereaaccesului la calitatea de expert contabil ºi de contabil autorizat,aprobat prin hotãrâre a Consiliului Superior.Dezvoltarea profesionalã continuã4. Programul este structurat pe 10 domenii (discipline) obligatoriiale activitãþilor ce constituie preocupãri ale profesioniºtilor contabili,ºi anume:– Înþelegerea ºi aplicarea Standardelor Internaþionale de RaportareFinanciarã;– Audit ºi certificare;– Contabilitate financiarã;– Contabilitate ºi control de gestiune;– Fiscalitate;– Evaluarea economicã ºi financiarã a întreprinderilor;– Managementul pieþelor de capital;– Drept – Legislaþie europeanã;– Doctrinã ºi deontologie profesionalã;– Expertizã contabilã.

118. Care sunt condiţiile pentru a deveni auditor de calitate în cadrul C.E.C.C.A.R.?Conditiile pentru a deveni auditor de calitate in cadrul CECCAR sunt: - sa fie in primul rand persoane fizice membre ale Corpului - sa-si depuna candidatura pentru obtinerea calitatii de auditor - sa nu fi facut obiectul vreunei sanctiuni disciplinare - sa urmeze un stagiu de formare organizat de Corp

119. Ce înţelegeţi prin integritate?Un contabil profesionist trebuie să fie DREPT, SINCER ŞI CORECT în realizarea sarcinilor profesionale.

120. Ce înţelegeţi prin competenţă profesională şi prudenţă?

9

Competenţa profesională are două componente de bază:.1 obţinerea;.2 menţinereaCompetenţa profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu competenţă, grijă şi sârguinţă şi este obligat să menţină în permanenţă un nivel de cunoştinţe şi de competenţă profesională care să justifice aşteptările unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din legislaţie şi tehnici de lucru.Dobândirea competenţei profesionale cere:.3 înalt standard de pregătire generală, urmată de una specifică;.4 practică şi examinare în subiecte profesionale semnificative;.5 perioadă de practică în domeniu.Menţinerea competenţei profesionale cere:.6 cunoaşterea continuă a evoluţiilor în profesia contabilă (la nivel naţional şi internaţional în contabilitate, audit şi alte reglementări statutare şi cerinţe relevante);.7 adoptarea unui program care să garanteze un control de calitate în îndeplinirea sarcinilor profesionale, în conformitate cu normele naţionale şi internaţionale.Competenţele profesionale (comentariu):•Un profesionist contabil salariat care lucrează în industrie, comerţ, sectorul public sau în sistemul educaţional poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atribuţii importante pentru care nu are formaţia sau experienţa necesară.În asemenea situaţii nu trebuie să-şi inducă în eroare angajatorul cu privire la nivelul real al competenţelor sale, cerând consultanţa sau asistenţa unui specialist.

122.Ce înţelegeţi prin comportament profesional?comportament corespunzător exigenţelor profesiei contabile;

121.Ce înţelegeţi prin comportament profesional?

Obligaţiile profesionistului contabil:• Conformarea cu legile şi reglementările relevante şi evitarea oricărei acţiuni care pot

discredita profesia;• Nefurnizarea de informaţii eronate despre profesie;• Sa fie cinstit şi loial:

– Să nu facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările pe care le posedă şi experienţa pe care o deţine;

– Să nu ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca desfăşurată de alţii.

122. Cine poate exercita profesia de expert contabil şi de contabil – autorizat?Profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se exercită de către persoanele care au această calitate, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr.65/1994 şi Ordonanţa Guvernului nr.89/1998 cu respectarea principiului independenţei profesiei.

123. Cine este expertul contabil?Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate încondiţiile Ordonanţei (O.G. nr.65/1994) şi are competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica legalitatea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierderi.Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltăCalificare în domeniul contabilităţii şi care are acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea şi certificarea situaţiilor financiare.

124. Cum se obţine calitatea de expert contabil?Prin examen. Examenul se desfăşoară în baza normelor Corpului şi a Regulamentului pentru efectuarea stagiului şi prin examenul de aptitudini, în vederea accesului la calitatea de expert contabil şi contabil autorizat.

125. Care sunt lucrările ce pot fi executate de contabilii autorizaţi?În aplicarea prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată, lucrările ce se pot

executa de către contabilii autorizaţi în cadrul contractelor de prestări de servicii, individual sau prin societăţi comerciale de contabilitate, sunt:

- ţinerea contabilităţii financiare şi de gestiune;- pregătirea lucrărilor pentru întocmirea situaţiilor financiare;- lucrări, declaraţii şi operaţiuni fiscale lunare şi trimestriale (altele decât situaţiile financiare

anuale ale societăţilor comerciale), lucrări în partidă simplă pentru persoane fizice independente şi asociaţii familiale etc.;

- atribuţii de cenzor la asociaţii de proprietari/locatari, CAR-uri şi diferite asociaţii, fundaţii etc. fără scop patrimonial.

126. Care sunt relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii?

Relaţiile membrilor Corpului cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări servicii, semnat de ambele părţi.

În afara onorariilor pentru lucrările executate, orice altă relaţie financiară cu un client ca: participaţii la capital, dare/luare de împrumut de bunuri, servicii sau bani etc. este susceptibiliă de a afecta obiectivitatea şi de a determina terţii să considere că această obiectivitate este compromisă.

În cadrul îndeplinirii lucrărilor, membrii Corpului trebuie să se rezume numai la acordarea de avize de consultanţă profesională şi să nu împieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.

O atenţie aparte se acordă relaţiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lo cu clienţii, asigurâbdu-se că aceste relaţii nu aduc atingere independenţei lor.

Stabilirea sau întreţinerea realţiilor profesionale cu clienţii pot antrena răspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral, pentru membrii Corpului.

Se impune o selectare a clienţilor şi aprecierea situaţieie membrilor Corpului în raport cu respectarea principiilor independenţei şi competenţei.

Orice nou client şi orice nouă lucrare solicitată de vechii clienţi trebuie să facă obiectul acceptării şi încheierii contractului după:a) evaluarea riscurilor;b) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenţei profesiei;c) o apreciere a eficienţei executării lucrărilor în raport cu competenţa şi cu mijloacele societăţii.Decizia finală aparţine expertului sau contabilului autorizat. Periodicse evaluează apreciează eventualele schimbări apărute în situaţia clienţilor sau cabinetului/societăţilor lor şi dacă acestea generează noi riscuri.Evidenţierea sau modificarea lucrărilor nu se poate face decât înbaza unui act adiţional la contract.

Profesioniştii pot exprima în scris clienţilor recomandări sau rezerve. În cazul contestării lor, scrise, vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesioniştilor contabili.

În situaţia imposibilităţii executării lucrărilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliază.

SURSA: Cartea expertului contabil şi a contabilului autorizat, CECCAR, Bcureşti, 2001

127. Ce este C.E.C.C.A.R.?CECCAR este persoană juridică de utilitate publică şi autonomă, din care fac parte experţii contabili şi contabilii autorizaţi, în condiţiile prevăzute de O.G. nr. 65/1994, modificată.

131. Care este comportamentul profesionalismului contabil într-o activitate de consilier fiscal?Contabilul profesionist care prestează servicii profesionale în domeniul fiscalităţii este îndreptăţit să se situeze în cea mai bună poziţie în favoarea unui client sau a unui patron, cu condiţia ca prestaţia să fie efectuată cu competenţă.

Integritatea şi obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie să fie conform legii.

Dubiile pot fi rezolvate în favoarea clientului dacă există suport rezonabil pentru poziţia respectivă.

CE FACE SAU CE NU FACE CONTABILUL PROFESIONIST?

•nu trebuie să dea asigurarea că declaraţia fiscală şi sfatul în materie fiscală sunt dicolo de orice îndoială;•să se asigure că cei pe care îi consiliează sunt conştienţi de limitele legate de sfaturile şi consultanţa fiscală şi nu interpretează greşit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt;•în declaraţia fiscală întocmită de contabilul profesionist responsabilitatea pentru conţinut revine în primul rând clientului. Consultanţa, opiniile trebuie înregistrate sub forma unei scrisori, unui memorandum.•Nu trebuie să fie asociat cu nici o declaraţie sau contrariu din care să se creadă: ar conţine un fals sau o inducere în eroare;

11

ar conţine informaţii furnizate cu nepăsare sau necunoaşterea reală a faptului; ar omite sau ar ascunde informaţia cerută, putând induce în eroare fiscul.•poate folosi estimările în pregătirea declaraţiilor fiscale.

132. Care sunt atribuţiile Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R.?- alege, dintre memebrii săi, preşedintele şi cei 5 vicepreşedinţi care sunt aleşi dintre experţii contabili şi un V.P. dintre contabilii autorizaţi;

- asigură elaborarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului şi a Codului privind conduita etciă şi profesională a EC şi CA, cu avizul MF şi al MJ.

- Aprobă normele privind desfăşurarea activităţii curente a compartimentelor şi verigilor organizatorice ale Corpului.

- Asigură administrarea şi gestionarea patrimoniului Corpului.

- Deliberează asupra tuturor problemelor privind profesia de EC şi CA.

- Veghează ca regulamentul privind dobândirea calităţii de EC şi CA să fie strict aplicat.

- Asigură coordonarea şi controlul activităţii CF (Consiliilor filialelor); stabileşte metodologia de elaborare a BVC al corpului.

- Aprobă statele de funcţiuni al Corpului şi filialelor.

- Asigură participarea în cadrul unor comisii de studii şi cercetări destinate a face să progreseze profesia şi ştiinţa contabilă în diverse grupe de lucru, din cadrul instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, la solicitarea acestora.

- Decide în termen de 30 de zile, asupra contestaţiilor făcute împotriva hotărârilor luate de Comisia superioară de disciplină.Ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei şi a celei de sigurare a riscului profesiei de către membrii Corpului.Îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de Regulament şi de hotărârile Conferinţei Naţionale a CECCAR.

133. Care sunt categoriile de debitori în stare de insolvenţă cărora li se aplică procedura simplificată instituită de legea nr. 85/2006?Procedura simplificată prevăzută de prezenta lege se aplică debitorilor aflaţi în stare de insolvenţă, are se încadrează în una dintre următoarele categorii:a) comercianţi, persoane fizice, acţionând individual;b) asociaţii familiale;c) comercianţi care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1) şi îndeplinesc una dintre următoarelecondiţii:1. nu deţin nici un bun în patrimoniul lor;2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi găsite;3. administratorul nu poate fi găsit;4. sediul nu mai există sau nu corespunde adresei din registrul comerţului;d) debitori care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1), care nu au prezentat documenteleprevăzute la art. 28 alin. (1) lit. b), c), e) şi h) în termenul prevăzut de lege;e) societăţi comerciale dizolvate anterior formulării cererii introductive;f) debitori care şi-au declarat prin cererea introductivă intenţia de intrare în faliment sau care nu suntîndreptăţiţi să beneficieze de procedura de reorganizare judiciară prevăzută de prezenta lege.

134. Ce obigaţii au filialele Corpului pe linia comunicării cu membrii?Consiliul filialei trebuie să se asigure că toate societăţile de

expertiză contabilă, toate sucursalele sau filialele acestora se află sub controlul unui expert contabil sau contabil autorizat, membru al Corpului. C.F. are obligaţia de a organiza şi a exercita sistematic examinarea profesională a membrilor săi (vezi atribuţiile).

135. Conflicte de interese – Circumstanţe de care trebuie ţinut seama. Descriere.Profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţii care implică conflicte de ordin profesional; nu se poate stabili o listă completă de situaţii susceptibile de a genera conflicte de interese; ei trebuie să fie permanent atenţi la factorii care dau naştere la astfel de conflicte.

Există unele circumstanţe particulare în care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi în conflict cu unele cerinţe interne şi externe anume:•un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni; relaţiile familiale sau personale pot, de asemenea, genera presiuni. Trebuie descurajată orice relaţie sau orice interes susceptibil de a pune în pericol, de a influenţa negativ integritatea profesionistului contabil;•profesionistului contabil i se poate cere să lucreze contra normelor profesionale şi tehnice;•profesionistul se poate găsi între exigenţele unui superior şi aplicarea normelor tehnice şi profesionale;•un conflict de interese se poate produce când publicarea unor informaţii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul şi favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.

137. Cum se rezolvă conflictele de etică potrivit Codului etic naţional al profesioniştilor contabili?Când se confrunta cu probleme etice importante, pentru a rezolva acest conflict, profesioniştii contabili trebuie sa respecte politicile stabilite de către organizaţia, (întreprinderea) la care este angajat. Daca asemenea politici nu rezolva conflictul etic, trebuie sa se tina cont de următoarele: - sa se analizeze problema conflictuală cu superiorul ierarhic imediat. Daca problema nu este rezolvata cu superiorul ierarhic imediat şi profesionistul contabil se decide sa meargă la nivelul superior următor de conducere, superiorul ierarhic imediat trebuie sa fie înştiinţat despre aceasta decizie. Daca se descoperă ca şeful ierarhic superior este implicat în problema conflictuală, profesionistul contabil trebuie sa prezinte problema la nivelul imediat superior din conducere. Când şeful ierarhic superior este şeful compartimentului următoarele niveluri superioare care pot controla activitatea urmează sa fie directorii de resort, Consiliul de administraţie, sau Adunarea generala (după caz). - sa se solicite consultanta sau consiliere, pe baza confidenţiala, de la un consilier independent sau de la organismul profesional contabil, pentru a obţine o înţelegere a posibilelor evoluţii ale situaţiei. - daca conflictul de etica mai exista încă după epuizarea completa a tuturor posibilităţilor de control intern, în ultima instanţa profesionistul contabil nu poate avea alta soluţie la unele probleme semnificative (de ex. frauda) decât sa-şi dea demisia şi sa prezinte un memorandum informativ unui reprezentant corespunzător al acelei organizaţii (întreprinderi). 138. Ce sunt serviciile profesionale? Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?Orice serviciu care necesită competenţe contabile sau similare îndeplinite de către un profesionist contabil, cuprinzând misiuni contabile, de audit, consilier fiscal, consilier de gestiune financiară.

140. Care sunt organele cu atribuţii de control în cadrul C.E.C.C.A.R., la nivel central şi teritorial?4. Conferinta natională este organul superior de conducere si de control al Corpului.

141. Raportarea unei misiuni de compilare.

într-o misiune de compilare nu se exprimă nici o asigurare în raport, cu toate că utilizatorii informaţiilor beneficiază de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizează cunoştinţele sale contabile, şi nu pe cele de auditor, în scopul strângerii, clasării şi sintetizării situaţiilor financiare. Procedurile aplicate în astfel de misiuni nu au drept scop să permită furnizarea unei asigurări asupra situaţiilor financiare respective; utilizatorii acestor informaţii sunt încrezători totuşi că beneficiază de intervenţia unui profesionist care aduce cunoştinţele şi competenţele sale la elaborarea acestor situaţii financiare.

142. Ce conţine Declaraţia Consiliului Superior al Corpului privind punerea în aplicare şi însuşirea cerinţelor etice?Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România doreşte să atragă atenţia tuturor profesioniştilor contabili asupra necesităţii de a da urmare prezentei Declaraţii. 1. C.E.C.C.A.R., ca membru al IFAC, are responsabilitatea de a promova norme de înaltă conduită profesională şi să se asigure că cerinţele etice sunt respectate, iar nerespectarea lor va fi investigată, luându-se măsurile care se cuvin. 2. Misiunea de a pregăti cerinţe etice detaliate aparţine Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R.

13

3. Adoptarea cerinţelor etice internaţionale ale IFAC de către C.E.C.C.A.R. nu va asigura în mod obligatoriu aplicarea acestor norme de conduită stabilite. De aceea, C.E.C.C.A.R. elaborează prevederi normative adecvate cerinţelor etice aplicabile tuturor misiunilor profesioniştilor contabili.

4. C.E.C.C.A.R. asigură consultanţă şi îndrumări care să ajute la rezolvarea conflictelor de etică ale profesioniştilor contabili. Stabilirea unui compartiment de interpretare/îndrumare/consultanţă trebuie să aibă următoarele caracteristici: - obiectivele lui şi procedurile de funcţionare trebuie să fie transparente şi promovate larg în rândul membrilor; - procedurile de funcţionare trebuie să ofere siguranţa că se va ţine seama numai de întrebări rezonabile din partea membrilor şi că cel care întreabă răspunde pentru formularea clară a faptelor şi circumstanţelor; - cei însărcinaţi să ofere consultanţă trebuie să aibă un nivel corespunzător de autoritate şi o experienţă tehnică suficientă pentru a acorda asemenea îndrumări; - cererile vor fi făcute de obicei pe bază de confidenţialitate iar rezultatele oricăror interpretări/consultanţă/îndrumări pot face obiectul publicării (fără a da nume), ca modalitate de formare etică pentru toţi profesioniştii contabili. Pentru a răspunde cerinţelor din prezentul paragraf, în cadrul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi funcţionează Departamentul de etică, comisiile de apel şi comisiile de disciplină, atribuţiile acestora fiind stabilite prin hotărâri ale Consiliului Superior.

5. Punerea în aplicare a cerinţelor etice va fi susţinută de introducerea unui program menit să asigure Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România că membrii individuali cunosc toate cerinţele etice şi consecinţele nerespectării acestor cerinţe. Asemenea informaţii pot fi comunicate membrilor, individual, prin manuale, publicaţii tehnice, reviste profesionale, rapoarte în legătură cu audieri şi activităţi disciplinare, programe referitoare la pregătirea profesională continuă, publicaţii, presă financiară şi de afaceri şi răspunsuri privind cerinţele de consultanţă de la comitetul specific.

6. Profesioniştii contabili vor respecta cerinţele etice care îi privesc, fără să fie nevoie de constrângeri sau sancţiuni. În ciuda acestui fapt, se pot produce cazuri în care astfel de cerinţe sunt ignorate în mod flagrant sau pe care aceştia nu le respectă din eroare, omisiune sau din lipsa de înţelegere a lor. Este în interesul profesiei şi al tuturor membrilor ca publicul larg să aibă încredere că nerespectarea cerinţelor etice ale profesiei va fi investigată şi, acolo unde este cazul, vor fi luate măsuri disciplinare.

7. Profesioniştii contabili trebuie deci să fie pregătiţi să justifice orice abatere, de la cerinţele etice. Nerespectarea cerinţelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da naştere unor acţiuni disciplinare.

8. Puterea acţiunii disciplinare este stabilită prin reglementările C.E.C.C.A.R.

9. Măsurile disciplinare pot apărea, de obicei, în urma unor probleme ca: - nerespectarea normelor generale de bază şi specifice aplicabile tuturor misiunilor profesioniştilor contabili; - nerespectarea regulilor de etică; - conduită discreditabilă sau dezonorată.

10. Investigaţiile disciplinare vor începe, de obicei, ca rezultat al unor plângeri; structurile centrale şi locale ale Corpului trebuie să ia în consideraţie toate plângerile. Investigaţiile pot, totuşi, să fie introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de către o entitate administrativă, fără să fie făcută o plângere. Investigaţiile pot fi făcute verbal sau prin corespondenţă. Trebuie întotdeauna înştiinţat membrul împotriva căruia se face plângere, precum şi cel care a făcut plângerea. Acolo unde există o dispută, se poate încerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplină ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora.

11. Poate fi oportun să se facă publicitate procedurilor disciplinare şi de apel. Astfel, sunt informaţi atât membrii, cât şi publicul larg. Totuşi, aspectele de confidenţialitate şi tipul încălcărilor trebuie să fie luate în consideraţie atunci când se decide metoda de publicitate.

143. Enumeraţi 8 atribuţii ale adunării generale ale filialei C.E.C.C.A.R.1) Ia cunoştiinţă. dezbate si aproba. prin vot deschis, raportul Consiliului filialei pentru exercitiul financiar expirat si raportul cenzorilor asupra gestiunii financiare a Consiliului fihialei.

2) Aproba, prin vot deschis, b.v.c. al filialei pentru exercitiul financiar viitor si executia b.v.c pentru cxercitiul financiar expirat. 3) Ia cunostinta de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei activitatii profesionale a expertilor individuali si a societatilor comerciale controlate, in vederea asigurarii bunei exercitări a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Aprobă lista experti1or contabili individuali si a societatilor ce vor fi analizate in anul urmator. 4) Noul R.O.F.: alege si revoca presedintele si doi membri ai Comisiei de disciplina a filialei. 5) Alege si revoca pe membrii C.F.C., presedintele si membrii comisiei de cenzori. 6) Propune. dintre membri sai, candidatii pentru C.S. 7) Adopta lista membrilor de onoare ai filialei. 8) Stabileste masurile necesare pentru indeplinirea altor atributii prevazute de acte normative sau de Hot. ale C.S.

149. Care sunt competenţele Comisiei de Disciplină a Filialei?Comisia de disciplina de pe lânga consiliul filialei este competenta sa sancioneze abaterile disciplinare savârsite de expertii contabili si contabilii autorizati, membri ai filialei, cu domiciliul in raza teritorialä a acesteia, chiar dacä abaterile au fost sävarsite in raza teritoriala a altei fihiale. Fac exceptie plângerile privitoare la fapte sävârsite de membrii Consiliului Superior si ai consilillor filialelor, de presedintii Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, precum si de persoanele fizice straine carora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat in România, care se depun la Comisia superioara de disciplina. Plângerea indreptata impotriva unui membru al Corpului se adreseazä consiliului falialei din care face parte acestia, cu exceptia situatiilor in care competenta apartine Comisiei superioare de disciplina, pentru care plângerile se depun la Consiliul Superior.

150. Care sunt competenţele Comisiei de Disciplină a Filialei?Comisia de disciplina de pe lânga consiliul filialei este competenta sa sancioneze abaterile disciplinare savârsite de expertii contabili si contabilii autorizati, membri ai filialei, cu domiciliul in raza teritorialä a acesteia, chiar dacä abaterile au fost sävarsite in raza teritoriala a altei fihiale. Fac exceptie plângerile privitoare la fapte sävârsite de membrii Consiliului Superior si ai consilillor filialelor, de presedintii Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, precum si de persoanele fizice straine carora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat in România, care se depun la Comisia superioara de disciplina. Plângerea indreptata impotriva unui membru al Corpului se adreseazä consiliului falialei din care face parte acestia, cu exceptia situatiilor in care competenta apartine Comisiei superioare de disciplina, pentru care plângerile se depun la Consiliul Superior.

154. Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic?

INTEGRITATE – drept, sincer, cinstit; OBIECTIVITATE – corect, fără idei preconcepute; COMPETENŢĂ PROFESIONALĂ – lucrări efectuate cu grijă şi sârguinţă, păstrarea la zi a nivelului de cunoştinţe profesionale; CONFIDENŢIALITATE – păstrarea secretului profesional; PROFESIONALISM – comportament corespunzător exigenţelor profesiei contabile; RESPECTAREA NORMELOR TEHNICE ŞI PROFESIONALE – executarea lucrărilor conform normelor tehnice şi profesionale aplicabile, urmând concomitent satisfacerea cerinţelor clientului sau angajatorului şi dacă sunt compatibile cu exigenţele integrităţii, obiectivităţii şi independenţei.

157. Sediul central al Corpului este în Municipiul Bucureşti.

CECCAR are 42 de filiale fără personalitate juridică în fiecare reşedinţă de judeţ şi în Municipiul Bucureşti.

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România este astfel organizat încât să-şi poată îndeplini atribuţiile de organism de autoreglementare.

Pentru îmbunătăţirea managementului la nivel central şi local s-au luat o serie de măsuri, cum ar fi:

a). Modificarea organigramei Corpului, în sensul punerii centrului de greutate al gestiunii profesiei pe structuri executive (departamente, sectoare).

b). Clasificarea filialelor Corpului în funcţie de volumul de activitate şi numărul de membri in 5 categorii (grade), care să constituie baza determinării indicatorilor de alocare a resurselor în cadrul Corpului:

• Categoria 0 – peste 3.000 membri

15

• Categoria I – peste 600 membri• Categoria II – 301 – 600 membri• Categoria III – 101 – 300 membri• Categoria IV – pînă la 100 membri.

La 31 decembrie 2004:- filiale categoria 0 – 1 filială (Bucureşti)- filiale categoria I – 10 filiale - filiale categoria II – 12 filiale- filiale categoria III – 17 filiale- filiale categoria IV – 2 filiale

Organizare la nivel central:1. Organe de decizie

• Conferinţa Naţională• Consiliul Superior• Biroul Permanent• Preşedintele Corpului

Pentru urmărirea punerii în aplicare a măsurilor hotărâte de Biroul permanent, Consiliul superior şi Conferinţa naţională şi asigurarea legăturii între organele alese şi organele executive ale Corpului s-a înfiinţat „Secretariatul organelor de conducere ale Corpului”. Modul de organizare şi funcţionare precum şi atribuţiile secretariatului organelor de conducere ale Corpului se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior.

Verificarea gestiunii financiare a Corpului este asigurată de către cenzori, care sunt aleşi pentru o perioadă de patru ani, de Conferinţa naţională ordinară, prin vot deschis, dintre membrii Corpului care nu fac parte din Consiliul superior

Comisii care funcţionează pe lîngă Consiliul Superior:- Comisia Superioară de Disciplină- Comisia Centrală de Arbitraj- Comisia de Apel

2. Organe de execuţie • Director general executiv• Departamente, direcţii, sectoare, birouri

Secţiunile Corpului se organizează pe categorii profesionale, şi anume:- secţiunea experţi contabili- secţiunea contabili autorizaţi

Organizare la nivel de filială 1.. Organe de decizie

• Adunarea Generală• Consiliul filialei• Biroul Permanent• Preşedintele filialei

Comisii care funcţionează pe lîngă Consiliul filialei:- Comisia de Disciplină- Comisia de Arbitraj- Comisia de Apel

2. Organe de execuţie• Directorul executiv al filialei• Sectoare

Sector evidenţă Tablou Sector stagiu şi dezvoltare profesională continuă Sector etică şi control respectare norme Birou expertize contabile Birou administrativ

156. Care sunt abaterile disciplinare ale membrilor care se sancţionează cu suspendare?Suspendare cauzată de:1. absenţa nemotivată de la întrunirea a două şedinţe consecutive ale adunării generale a

filialei sau ale Conferinţei Naţionale;2. Neplata cotizaţiei anuale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendaristic,3. nerespectarea normelor privind apărarea şi păstrarea secretului profesional.

160. Care sunt obligaţiile de comunicare în cazul aplicării de sancţiuni disciplinare membrilor? Aplicarea unei sanctiuni disciplinare trebuie sa fie adusa la cunostinta publiculul prin:a) afisarea unui extras al hotarârii de sanctionare la sediul filialei Corpului, al directiei generale a finantelor publice si controtului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si a tribunalului, insotita de publicarea acestuia intn-un ziar local de larga circulatie; b) comunicarea masurii, in scris, directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si tribunalului

162. Explicaţi în ce constă stagiul pentru a participa la examenul de aptitudini în vederea obţinerii calităţii de expert contabil şi de contabil autorizat.În perioada de stagiu, stagiarul este obligat să efectueze minimum 200 de ore pe semestru, în timpul orelor normale de muncă ale tutorelui de stagiu sau potrivit programului de stagiu în sistem colectiv.(6) În ultimele 6 luni de stagiu, tutorele de stagiu trebuie să acorde stagiarului, la cerere, un concediu neplătit de cel puŃin 30 de zile pentru pregătireaexamenului de aptitudini la profesiile de expert contabil si de contabil autorizat.

163. Cum se face alegerea în Consiliul Superior al Corpului?Alegerile pentru Consiliul superior se fac prin vot secret; sunt declarati alesi candidatii care au obtinut minimum două treimi din numărul voturilor exprimate. În cazul în care candidaŃii nu întrunesc această majoritate se organizează al doilea tur de scrutin, la care sunt declaraŃi alesi cei care au întrunit majoritatea simplă a voturilor exprimate.

169. Care sunt potrivit legii atribuţiile C.E.C.C.A.R.?În art. 19 din O.G. nr. 65/1995 sunt enumerate următoarele atribuţii:

1.organizează concursul de admitere; organizează efectuarea stagiului; organizează susţinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil

şi de contabil autorizat; elaborează: programele de consurs, în vederea accesului la

profesie, reglementările privind stagiul şi examenul de aptitudini care se avizează de M.F., urmărindu-se armonizarea cu prevederile Directivelor Europene în domeniu.

2.Organizează evidenţa experţilor contabili, a contabililor autorizaţi şi a societăţilor comerciale de profil, prin înscrierea acestora în Tabloul Corpului.

3.Asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi acontabililor autorizaţi.

4. Elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi conduita experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi, elaborează ghidurile profesionale în domeniul financiar contabil;

5.Elaborează, în colaborare cu instituţiile guvernamentale, standardele privind evaluarea societăţilor comerciale, precum şi a unor active sau bunuri ale acestora.

6.Sprijină formarea şi perfecţionarea profesională a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi, prin programe anuale de pregătire continuă, organizate în diverse forme,astfel încât la acestea să aibă acces toţi membri activi.7.Apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săiîn raporturile cu autorităţile publice, organisme specializate, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice din ţară şi străinătate.8.Colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi dinstrăinătate.9. Editează publicaţii de specialitate.10.Alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.SURSA: OG 65/1995 modificată.

170. Ce se înţelege prin calitatea de persoană juridică a Corpului?

17

Corpul este înfiinţat cu statut de persoană juridică şi, prin urmare, îndeplineşte sau are atributele unei persoane juridice.

„Persoana juridică e o colectivitate de oameni, constituită în condiţiile legii, care capătă anumite drepturi şi anumite obligaţii necesare atingerii scopului lor”. ( A. Vârlan, Drept comercial şi economic românesc”, Ed. Mirton, Timişoara, 1998).

Elementele constitutive ale persoanelor juridice sunt (acelaşi autor):.8 organizarea de sine-stătătoare;.9 patriminiul propriu;.10 scopul determinat.Aceste elemente le are şi CECCAR, are, de asemeni, capacitatea de folosinţă care se referă la drepturile şi obligaţiile care corespund scopului pentru care a fost înfiinţată (persoana juridică) şi capacitatea de exerciţiu.

Are capacitatea de exerciţiu din momentul constituirii organelor sale de conducere.Corpul reprezintă profesia, în raport cu alte instituţii din România şi din afara ţării.Relaţiile cu begetul directe;Are cont în bancă;Întocmeşte BVC;

Organizează contabilitate proprie, întocmeşte bilanţ propriu potrivit legii;Gestionează întregul patrimoniu al Corpului, inclusiv pe cel dat în administrare operativă

filialelor;Conţinutul capacităţii de folosinţă şi de exerciţiu este dat de atribuţiile ce le are Corpul

(interne şi externe).SURSA: O.G. nr. 65/1994, Cartea Expertului Contabil şi Contabilului Autorizat, Ed. CECCAR,

Bucureşti, 2001.

176. Care sunt elementele principale pe care le conţine “Declaraţia anuală” depusă de membrii CECCAR în vederea obţinerii vizei de exercitare a profesiei?Privind activitatea desfasurata pentru stabilirea cotizatiei

178. Care sunt sursele de finanţare ale CECCAR? taxa de înscriere la examenul de EC şi CA; taxa de înscriere în Tabloul Corpului; Cotizaţii anuale asupra veniturilor; Donaţii, vânzări de publicaţii proprii; Alte venituri.

189. Care sunt răspunderile profesioniştilor contabili?În O.G. nr.65/1994 modificată, la Secţiunea a IV-a sunt prevăzute răspunderile experţilor contabili şi ale contabililor autorizaţi şi anume:Răspunderi în exercitarea profesiei

190.Disciplinară (condiţionări).11 raport de muncă concretizat printr-un contract de muncă;.12 existenţa unui regulamnet;.13 abaterea disciplinară

191.Administrativă (contravenţională).14 săvârşită cu vinovăţie;.15 sancţiune prin avertisment,.16 fapta prevăzută de lege sau alt act normativ cafiind contravenţie se sancţionează chiar dacă este săvârşită fără intenţie.

192.CIVILĂ .17 ontractul;.18 fapta;.19 prejudiciul;.20 cauzalitatea;.21 VinovăţiaSURSA: O.G. nr.65/1994 modificată ROF al Corpului 1995.

193. Prezentaţi şi explicaţi cele 6 principii fundamentale prevăzute în Codul etic naţional al profesioniştilor contabili.

INTEGRITATE – drept, sincer, cinstit; OBIECTIVITATE – corect, fără idei preconcepute; COMPETENŢĂ PROFESIONALĂ – lucrări efectuate cu grijă şi sârguinţă, păstrarea la zi a nivelului de cunoştinţe profesionale; CONFIDENŢIALITATE – păstrarea secretului profesional; PROFESIONALISM – comportament corespunzător exigenţelor profesiei contabile; RESPECTAREA NORMELOR TEHNICE ŞI PROFESIONALE – executarea lucrărilor conform normelor tehnice şi profesionale aplicabile, urmând concomitent satisfacerea cerinţelor clientului sau angajatorului şi dacă sunt compatibile cu exigenţele integrităţii, obiectivităţii şi independenţei.

194. Cum se exercită profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?Profesia de expert-contabil şi de contabil-autorizat se exercită de către persoanele care au dobândit legal această calitate. Exercitarea se realizează numai de către persoanele fizice sau juridice, membre ale Corpului, înscrise în tablou. Tabloul se publică anual în Monitorul Oficial al României. Atât experţii contabili cât şi contabilii autorizaţi pot exercita profesia individual ori în societăţi comerciale de expertiză contabilă.

Atât experţii contabili cât şi contabilii autorizaţi nu pot efectua lucrări pentru agenţii economici sau pentru instituţii unde sunt salariaţi şi pentru cei cu care angajaţii lor sunt în raporturi contractuale ori se află în concurenţă. De asemenea, le este interzis să efectueze lucrări pentru agenţii economici, în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul al patrulea, inclusiv soţi-soţii ale administratorului, ori în situaţia în care există elemente care atestă starea de conflict de interese sau de incompatibilitate.SURSA: Cartea expertului contabil şi contabilului autorizat, CECCAR, Bucureşti, 2001;Codul privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România, Secţiunea 3, Exercitarea profesiei.

195. Care sunt drepturile membrilor C.E.C.C.A.R.?dreptul de exercitarea profesiei pe întreg teritoriul ţării.

196. Ce reprezintă Codul etic naţional al profesioniştilor contabili?Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România stabileşte norme de conduita pentru profesioniştii contabili şi formulează principiile fundamentale care trebuie respectate de către profesioniştii contabili în vederea realizării obiectivelor comune. Profesioniştii contabili din România acţionează în diferite entităţi şi ramuri ale economiei naţionale ca liber-profesionişti sau ca angajaţi; scopul de baza al Codului, trebuie insa întotdeauna respectat.

198. Care sunt condiţiile pentru acordarea vizei de exercitare a profesiei de către membrii CECCAR?Depunerea declaratiei anuale si plata cotizatiilor

199. Ce conţine jurământul pe care un membru îl depune la înscrierea în Tabloul Corpului?ceccar10"Jur să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să respect prevederile Regulamentului Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi ale Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, să păstrez secretul profesional şi să aduc la îndeplinire cu conştiinciozitate îndatoririle ce îmi revin în calitate de expert contabil (contabil autorizat)".

202. Care sunt principalele orientări strategice ale CECCAR pentru perioada 2005 – 2010?Organizarea profesiei;> Exercitarea profesiei;> Interesul public;> Educaie;> Parteneniatul sector public-sector pnivat;> Dezvoltarea serviciilor pentru membri;> Activitatea intemationalà.

204. Care sunt atribuţiile Comisiilor de disciplină de pe lângă filialele Corpului şi ale Comisiei Superioare de Disciplină?

19

Comisia superioară de disciplină – de pe lângă CS al Corpului este o comisie de sancţionare în materie disciplinară pentru abateri de la conduita etică şi profesională a membrilor CS al Corpului. Comisia de disciplină a filialei

Comisiile veghează la respectarea codului etic şi a regulamentelor şi normelor corpului; Sancţiunile se aplică în funcţie de abaterile disciplinare, de gravitatea încălcării şi urmările acesteia, precum şi de persoana în cauză.

205. Ce este şi cum funcţionează Comisia de disciplină a unei filiale CECCAR? Sancţionează abaterile disciplinare săvârşite de EC, CA, membri ai filialei,cu domiciliul în raza teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile au fost săvârşite în raza teritorială a altei filiale. Înştiinţează preşedintele CF şi pe reprezentantul MF despre reclamaţiile primite (excepţie reclamaţiile îndreptate împotriva membrilor BP ale filialelor sau ale profesioniştilor şi societăţilor străine care se adresează Comisiei superioare de Disciplină.Comisia lucrează în plenul său. Cea superioară rezolvă contestaţiile făcute împotriva hotărârilor Comisiilor de disciplină ale filialelor. Termenul de contestare este de 30 de zile, iar raportul dispune de cel mult 30 de zile pentru a pregăti un raportul şi pentru a-l susţine în faţa Comisiei superioare.

Comisia superioară de disciplină întocmeşte o culegere cu toate soluţiile proprii pronunţate, cât şi cu cele pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor, publicându-le anual în revista Corpului. Comisia de disciplină a filialei judecă potrivit Regulamentului comisiilor de disciplină.

206. Care sunt atribuţiile Conferinţei Naţionale a CECCAR? aprobă ROF, aprobă Codul privind conduita etică şi profesională a EC şi CA şi completările ulterioare avizate de MF şi MJ. Stabileşte direcţiile de bază şi măsurile necesare pentru asigurarea bunei exercitări a profesiei de EC şi CA. Examinează şi aprobă, prin vot deschis raportul de activitate prezentat de CS pentru exerciţiul (expirat) încheiat şi raportul cenzorilor asupra gestiunii financiare a CS. Aprobă prin vot deschis bilanţul contabil, execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul încheiat, precum şi BVC al exerciţiului viitor, prezentate CS. Aprobă, prin vot deschis, organigrama CS, sistemul de salarizare pentru anul următor, precum şi principiile şi criteriile de organizare şi salarizare ale aparatului propriu şi ale aparatelor Consiliului filialelor. Aprobă, prin vot deschis, sistemul de acordare şi cuantumul cheltuielilor de deplasare şi reprezentare în Consiliile Corpului pe anul următor, la propunerea preşedintelui Consiliului Superior. Alege şi revocă C.S., referitor la rezultatele alegerilor privind reînoirea mandatelor membrilor Consiliului Corpului, inclusiv revocarea celor aleşi. Aprobă, prin vot deschis, nivelul indemnizaţiilor pentru organele alese ale Corpului, nivelul cotizaţiilor de membru şi al taxelor pentru examinare. Aprobă, prin vot deschis, nivelul indemnizaţiilor pentru organele alese şi al taxelor de înscriere în evidenţa Corpului. Aprobă, planurile anuale de activitate ale CS şi ale Consiliilor filialelor. Hotărăşte, supra propunerilor de sancţionare disciplinară a membrilor Consiliului şi al Consiliilor filialelor formulate de Comisia superioară de disciplină. Stabileşte anual cotizaţia, pe tranşe de venit. Alte atribuţii stabilite de lege, Regulament şi propriile hotărâri.

208. Listaţi 6 situaţii de incompatibilităţi şi conflicte de interese în exercitarea profesiei de expert contabil şi contabil autorizat conform normelor etice ale Corpului.

Profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţii care implică conflicte de ordin profesional; nu se poate stabili o listă completă de situaţii susceptibile de a genera conflicte de interese; ei trebuie să fie permanent atenţi la factorii care dau naştere la astfel de conflicte.

Există unele circumstanţe particulare în care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi în conflict cu unele cerinţe interne şi externe anume:•un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni; relaţiile familiale sau personale pot, de asemenea, genera presiuni. Trebuie descurajată orice relaţie sau orice interes susceptibil de a pune în pericol, de a influenţa negativ integritatea profesionistului contabil;•profesionistului contabil i se poate cere să lucreze contra normelor profesionale şi tehnice;•profesionistul se poate găsi între exigenţele unui superior şi aplicarea normelor tehnice şi profesionale;•un conflict de interese se poate produce când publicarea unor informaţii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul şi favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.

210. Principalele prevederi ale Codului etic referitoare la confidenţialitate.Confidenţialitatea este strictă, în afară de cazul în care a primit oautorizaţie specială de a divulga informaţiile sau în caz de obligaţii legale sau profesionale.Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că persoanele angajate sub orice formă-subalterni sau colaboratori respectă aceleaşi reguli de confidenţialitate.Confidenţialitatea se referă numai la divulgarea informaţiilor; ea implică, de asemenea, faptul că informaţiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil în beneficiul său personal sau al unui terţ.Acest principiu nu se aplică divulgării informaţiilor care permit profesionistului contabil să îndeplinească obligaţiile sale, stabilite prin normele profesionale.În interesul publicului şi al profesiunii, normele profesionale trebuie să definească conceptul de confidenţialitate şi să furnizeze o orientare asupra naturii şi întinderii obligaţiilor legate de confidenţialitate şi asupra circumstanţelor în care divulgarea de informaţii primite în cursul exercitării unei misiuni trebuie autorizată sau cerută.Obligaţiile de confidenţialitate sau secret profesional sunt înscrise în legislaţia fiecărei ţări.Pentru a stabili dacă informaţiile confidenţiale pot fi divulgate, trebuie avute în vedere următoarele aspecte (cu titlu de exemple):- când divulgarea este autorizată de client: dacă intereseletuturor părţilor (cu deosebire terşi) pot fi lezate;- când divulgarea este cerută de lege sau când existăobligaţii profesionale de divulgare:i. profesionistul trebuie să facă apel la judecata sa, pentru a determina tipul de informaţii care pot fi divulgate; trebuie să se evite situaţiile care implică fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;ii. profesionistul trebuie să se asigure că persoanele careprimesc informaţiile sunt destinatarii corecţi ai unor astfel de informaţii, adică cu abilităţi să primească astfel de informaţii;iii. profesionistul trebuie să stabilească dacă divulgarea şi consecinţele acesteia implică responsabilitatea sa.Se recomandă, în toate aceste cazuri, consultarea organismului profesional şi/sau a unui avocat.

211. Ce înţelegeţi prin Supravegherea Publică?Art.37 din OG nr.65/1994, modificată prin OG nr.17/2007 prevede: „Activitatea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România se desfăşoară sub supravegherea autorităţii de stat, reprezentantă de Ministerul Finanţelor Publice.În realizarea atribuţiilor de supraveghere publică în domeniu, Ministerul Finanţelor Publice poate delega atribuţiile sale unui alt organism, în condiţiile legii”.Persoanele desemnate de Ministerul Finanţelor Publice să efectueze supravegherea publică a activităţii Corpului Experţilor Contabili şi Contabili Autorizaţi din România au următoarele îndatoriri:a) participă la Conferinţa naţională şi la şedinţele Consiliului Superior, fără drept de vot;b) sesizează ministrul finanţelor publice ori de câte ori hotărârile Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România contravin reglementărilor legale. Hotărârile respective devin aplicabile numai după pronunţarea acestuia.

212. Care sunt lucrările ce pot fi executate de experţii contabili?1. ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea bilanţului contabil:2. acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea contabilităţii, inclusiv în cazul sistemelor informatice,3. elaborarea şi punerea în aplicare a procedeelor contabile, a planului de conturi adaptat unităţii, a contabilităţii de gestiune, a tabloului de bord, a controlului de gestiune şi controlul prin buget, în baza şi respectarea normelor generale, efectuarea de analize economico-financiare.4. analiza structurilor financiare;5. analiza gestiunii financiare şi a rentabilităţii capitalului investit;6. tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment;7. sistem de leasing, factoring etc.;8. determinarea situaţiilor financiare şi de gestiune prin rapoarte pocentuale;9. elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezorerie,10. elaborarea de tablouri de utilizări şi resurse,11. asistenţă în prevenirea şi înlăturarea dificultăţilor unităţii. efectuarea de audit financiar contabil, ca:12. diagnostic financiar;13. creşterea, rentabilitatea, echilibrul şi riscurile financiare,14. audit intern, organizarea sau controlul regularităţii şi sincerităţii sistemului;15. studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financiare;

21

16. audit şi certificarea bilanţului contabil. efectuarea de evaluări patrimoniale:17. evaluări de bunuri şi active patrimoniale;18. evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare pentru vânzări, succesiuni, partaje, donaţii sau la cererea celor interesaţi;19. evaluări de elemente intangibile.efectuarea de expertize contabile:>amiabile (la cerere);>contabil-judiciare;> arbitraje în cauze civile,>expertize de gestiune. f. executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca:

> întocmirea de situaţii periodice;> consolidarea conturilor şi bilanţului,> întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung.

g. executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca:> studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal;> participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale;> asistenţă în probleme de TVA şi impozite;> fiscalitate imobiliară;> asistenţă în aplicarea tarifului vamal;> asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor.

h. efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică:> organigrame, structuri, definiri de funcţii;> legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor;> analiza şi organizrea fluxului informaţional,> formarea profesională continuă;> contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii;> mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea echipamentelor;> alegerea softurilor necesare.

213. Care sunt atribuţiile reprezentantului Ministerului Economiei şi Finanţelor pe lângă consiliile filialor?Reprezentantul Ministerului Finanlelor de pe lânga consiliul filialei are urrnatoarele atribulii: a) participa la lucrarile adunarii generale, ale Consiliului filialei, ale Biroului permanent si ale Comisiei de disciplina, fara drept de vot; b) sesizeaza Corpul Experilor Contabili si Contabililor Autorizati cu privire la aprobarea sau refuzul de inscriere in evidenta acestuia de catre consiliile fihialelor, pe care le considera nelegale; c) sesizeaza Comisia superioara de disciplina cu privire la hotarârile comisiei de disciplina a filialei pe care le considera nelegale; d) sesizeaza reprezentantul Ministerului Finantelor de pe lânga Consiliul superior asupra hotarârilor consiliului fihialei, care contravin reglementarilor legale, precum si cu privire la cazurile prevazute la lit. b si c.

214. Care sunt răspunderile membrilor CECCAR? Dar sancţiunile disciplinare care se aplică acestora?În O.G. nr.65/1994 modificată, la Secţiunea a IV-a sunt prevăzute răspunderile experţilor contabili şi ale contabililor autorizaţi şi anume:Răspunderi în exercitarea profesiei215. Disciplinară (condiţionări)iv. raport de muncă concretizat printr-un contract de muncă;v. existenţa unui regulamnet;vi. abaterea disciplinară216. Administrativă (contravenţională)vii. săvârşită cu vinovăţie;viii. sancţiune prin avertisment,ix. fapta prevăzută de lege sau alt act normativ cafiind contravenţie se sancţionează chiar dacă este săvârşită fără intenţie.217. CIVILĂ x. contractul;xi. fapta;

xii. prejudiciul;xiii. cauzalitatea;xiv.Vinovăţia

În raport de gravitatea abaterilor săvârşite, sancţiunile sunt:

Mustrare: comportamentAvertisment:

xv.absenţa nemotivată de la întrunirea A.G. a filialei sau de la Conferinţa Naţională.Suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la un an:

xvi.absenţa nemotivată de la două şedinţe consecutive ale AG ale filialei sau ale CN;

xvii. neplata cotizaţiei anuale şi/sau a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendaristic;xviii. nerespectarea normelor privind apărarea şi păstrarea secretului profesional

Interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat, O.G. 665 În Rgulamentul de Organizare şi Funcţionare a Corpului, la sancţiuni, art.134, este prevăzută sancţiunea „Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei” pentru opt abateri disciplinare.SURSA: O.G. 65/1994 modificată ROF al Corpului 1995.

218. Care sunt abaterile disciplinare ale membrilor care se sancţionează cu interdicţie?

RĂSPUNS:Interzicerea este acţiunea de a interzice. Interzice înseamnă a opri pe cineva de la ceva, a nu permite să facă ceva, a prohibi... interdicţie este prevederea legală prin care se interzice săvârşirea anumitor fapte sau acte (DEX).CAZURI DE INTERZICERE

Absenţa nemotivată de la trei reuniuni consecutive ale AG ale filialei sau ale Conferinţei Naţionale;Publicitatea fără respectarea prevederilor Cdului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi din România;Neplata cotizaţiei anuale şi a celorlalte obligaţii băneşti aferente unui an calendaristic;Condamnarea membrului Corpului pentru săvârşirea unei fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţii comerciale de profil;executarea unei pedepse private de libertate pentru săvârşirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţii comerciale de profil;neplata la buget, în termenul şi în cuantumul prevăzut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor încasate de către persoane fizice;încălcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesională;practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viză anuală pentru exercitarea profesiei legal constituite.

219. Care sunt competenţele Comisiei Superioare de disciplină?Comisia Superioarä de Disciplina are urmätoarea competenta: a) analizeaza plangerile referitoare la abateri de la conduita etica si profesionala ale membnbor Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, facând propuneri de sanctionare a acestora Conferintei Nationale care hotaraste; b) solutioneaza plangerile referitoare la abaterile de la conduita eticä si profesionalä a presedintilor Consiliului Superior si consiliilor filialelor, precum si a persoanelor fizice sträine carora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat in România si aplica, dupa caz, sanctiunile prevazute in art. 16 din O.G. nr. 65/1994, aprobata si modificatä prin Legea nr.42/1995, cu modificarile si completarile ulterioare; c) rezolva contestatiile formulate impotriva hotarârilor disciplinare pronunate de comisiile de disciplina ale filialelor. d) aplica sanctiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat membribor Corpului care au savârsit abateri grave Comisia superioara de disciplina este formata din 5 membri titulari si 5 membri sup1eanti, astfel: a) presedintele si 2 membri, experti contabili, alesi de Conferinta Nationala dintre membrii Corpului

23

Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România, care se bucura de autoritate profesionala si morala deosebita; b) 2 membri desemnati de ministrul finantelor. In ace1easi conditii sunt desemnati si supleantii. Mandatul membrilor comisiei este de 4 ani. Pot face contestatii la Comisia superioara de disciplina impotriva hotarârilor comisiilor de disciplina ale filialelor toti cei interesati, precum si consiliile filialelor. Termenul de contestare este de 30 de zile de la data comunicärii hotarârii comisiilor de disciplina ale filialelor. In perioada de judecare a contestatiei se suspenda aplicarea prevederilor hotarâri de sanctionare, pentru lucrarile incepute. Raportorul dispune de cel mult 30 de zile pentru a pregati raportul si pentru a-l sustine in fala Comisiei superioare de disciplina la termenul stabilit. In cazurile prevazute la punctul a) din competentele Comisiei superioare de disciplina prezentate mai sus, hotarârea de sanctionare se supune dezbaterii Conferintei Nationale, care o poate confirma sau infirma. Contestarea sanctiunilor hotarâte de Conferinta Nationala se face la sectia de contencios administrativ a curtii de apel, in termen de 30 de zile de la data instiintarii oficiale a celui in cauza. Membrii Comisiei superioare de disciplina sunt raspunzatori de pastrarea secretului profesional in exercitarea mandatului lor. Hotarârile Comisiei superioare de disciplina pot fi contestate la Consiliul Superior al Corpului, in termen de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunostinta. Contestalia nu suspenda aplicarea hotärarii. Pentru constituirea jurisprudentei disciplinare, Comisia superioara de disciplina intocmeste o culegere cu toate solutiile proprii pronuntate, cat si cu cele pronuntate de comisiile de disciplina ale filialelor, publicându-le anual in revista Corpului.

220. Care este logo-ul CECCAR şi ce conţine sigla CECCAR?Logo-ul CECCAR: “Ştiinţă, Independenţă, Moralitate” Sigla CECCAR este compusa din: — 0 carte-registru, simbolizând insemnul profesiei; — Un caduceu — toiagul de crainic al zeului Hermes, având ca insenm divin doi serpi incolaciti, pretuit in Grecia anticä, ca având valoare de simbol diplomatic; emblema Corpului simbolizeaza rolul de crainic al profesionistului contabil, pe care il are atunci când redä imaginea fidela, corecta si completa a patrimoniului contabilizat sau expertizat; — deviza “Ştiinţă, Independenţă, Moralitate” — atribute esentiale ale exercitarii profesiei.

222. In ce constă procedura de acordare a vizei anuale de exercitare a profesiei?a) achitarea în întregime a obligaţiilor faţă de Corp pe anul curent;b) plata la bugetul de stat, în cuantumul şi la termenul prevăzut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor încasate de la beneficiari;dovada asigurării pentru riscul profesional;d) dovada că nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale (prezentarea certificatului de cazier judiciar sau declaraţie pe propria răspundere);e) nu au săvârşit fapte care să încalce obligaţiile prevăzute de lege, precum şi regulile privind conduita etică şi profesională, potrivit pct.124 şi 125 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Corpului, pentru care să fi fost sancţionaţi de comisia de disciplină cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei, pe toată durata suspendării, precum şi cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei;f) depunerea declaraţiei anuale privind activitatea desfăşurată în anul expirat completată la toate rubricile;g) depunerea de dovezi privind dezvoltarea profesională continuă potrivit Normei 38, respectiv 40 de ore de pregătire profesională/an calendaristic;h) prezentarea unei adeverinţe medicale din care să rezulte că îndeplineşte condiţia prevăzută de art.4(1) lit.a şi art.5 din O.G.nr.65/1994 şi este apt din punct de vedere fizic şi psihic pentru exercitarea profesiei de expert contabil şi, respectiv, de contabil autorizat. În situaţia în care se impune, se va prezenta şi un certificat medical privind starea de sănătate eliberat de către o Comisie de specialitate stabilită de Corp.Acordarea vizei se concretizează prin semnătură şi prin ştampila filialei pusă în căsuţa special rezervată în carnetul de membru al Corpului, precum şi prin eliberarea autorizaţiei de exercitare a profesiei pe anul respectiv.Acţiunea de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei se desfăşoară până la data de 15 februarie, după care filialele au obligaţia:

a. să afişeze la sediul filialei, la instanţele de judecată, Camera de Comerţ şi Industrie, Oficiul Registrului Comerţului etc. lista membrilor Corpului, care au obţinut viza anuală şi au dreptul să exercite profesia;b. să înainteze la Aparatul Central o informare asupra modului de realizare a acestei acţiuni, menţionând numărul membrilor care au obţinut viza anuală, din numărul total de membri ai Corpului;

223. Care sunt condiţiile pentru a deveni expert contabil; precizaţi nivelul de pregătire teoretică şi practică necesare.Examenul se desfăşoară în baza normelor Corpului şi a Regulamentului pentru efectuarea stagiului şi prin examenul de aptitudini, în vederea accesului la calitatea de expert contabil şi contabil autorizat.

Schematic:

EXAMENDE ADMITERE privind accesul (media minim 7, iar pe discipline 6)

STAGIU (3 ani, tutore)(200 ore semestru )+ pregătire deontologică şi doctrină profesională

EXAMEN DE APTITUDINI (art.2, O.G.89/1998)

EXPERT CONTABIL CONTABIL AUTORIZAT

PROBE

SCRISE ORALE

COMENTARII20. Pentru a fi înscrişi la concursul de admitere, candiadţii trebuie să îndeplinească anumite condiţii:EXPERT CONTABIL

au capacitatea deplină de exerciţiu.au studii economice superioare în specialitatea contabilitate-finanţe, cu diplomă recunoscută de MEN şi practică în specialitate de cel puţin trei ani, sau studii economice superioare şi practică în specialitate de cel puţin cinci ani.Nu au suferit nici o condamnare, care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale.Au promovat probele privind accesul la profesia de expert contabil.

225. Care sunt regulile de etică aplicabile contabililor salariati în industrie, comerţ, transport, sector public?•profesioniştii contabili salariaţi trebuie să fie loiali atât vizavi de angajator, cât şi faţă de profesie, aceste două exigenţe fiind uneori în contradicţie.Prima condiţie a unui angajat este de a susţine obiectivele eticeşi legitime ale organizaţiilor profesionale.

Totodată nu poate fi obligat un angajat:xix. să violeze legislaţia;xx. să încalce regulile şi normele profesiei,xxi. să mintă auditorii angajatorului său;xxii. să semneze o declaraţie care conţine distorsiuni ale realităţii.Dacă profesionistul contabil salariat nu reuşeşete să rezolve oproblemă importantă care constituie un conflict între angajaţi şi exigenţele profesionale, după ce au fost epuizate toate eşaloanele (până la administratori), el nu are altă alegere decât să demisioneze; motivele unei astfel de decizii sunt notificate angajatorului, dar obligaţiile de confidenţialitate îi interzic să informeze terţe persoane (în afară de cazul că o prevedere legală sau o normă profesională prevăd această obligaţie).•sprijin profesional acordat altor colegi: îndeosebi cel care are autoritate recunoscută de către ceilalţi (în analiza, în judecarea în mod profesional a diferendelor de opinie);•competenţa profesională prin care un profesionist contabil nu trebuie să inducă în eroare patronul despre gradul de pregătire sau experienţă pe care îl deţine;•prezentarea informaţiilor financiar-contabile în întregime, cu onestitate, în mod profesional şi astfel încât să fie înţelese în contextul lor.Informaţiile să descrie clar natura adevărată a tranzacţiilorcomerciale, activelor, pasivelor, să ordoneze intrările cronologic şi adecvat.

25

226. Ce se înţelege prin autonomia Corpului?Autonomia, în general,este situaţia celui care nu depinde de nimeni, care are deplină libertate în acţiunile sale (Dex). Autonomia Corpului face din acesta un organism de autoreglementare în profesie; aceasta presupune nesubordonarea vreunei autorităţi.

Corpul prin Regulamentul său, prin statutul său, nu este subordonat vreunui organism statal. Dimpotrivă, prin delegaţia primită din partea autorităţii publice, acordă şi retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat şi are dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil şi contabil autorizat şi are dreptul să controleze competenţa şi moralitatea membrilor săi. Prin organele alese, corpul este reprezentat în faţa autorităţii publice, precum şi în raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi străinătate. Corpul colaborează cu organele de specialitate ale statului în elaborarea de norme legate de profesia contabilă, dar normele de lucru, specifice profesiei, care sunt rezultatul activităţii Corpului.

227. Cum este structura organizatorică (organigrama) CECCAR la nivel central?Sediul central al Corpului este în Municipiul Bucureşti.CECCAR are 42 de filiale fără personalitate juridică în fiecare reşedinţă de judeţ şi în

Municipiul Bucureşti.Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România este astfel organizat încât să-

şi poată îndeplini atribuţiile de organism de autoreglementare.Pentru îmbunătăţirea managementului la nivel central şi local s-au luat o serie de măsuri,

cum ar fi:a). Modificarea organigramei Corpului, în sensul punerii centrului de greutate al gestiunii

profesiei pe structuri executive (departamente, sectoare).b). Clasificarea filialelor Corpului în funcţie de volumul de activitate şi numărul de membri in

5 categorii (grade), care să constituie baza determinării indicatorilor de alocare a resurselor în cadrul Corpului:

• Categoria 0 – peste 3.000 membri• Categoria I – peste 600 membri• Categoria II – 301 – 600 membri• Categoria III – 101 – 300 membri• Categoria IV – pînă la 100 membri.

La 31 decembrie 2004:- filiale categoria 0 – 1 filială (Bucureşti)- filiale categoria I – 10 filiale - filiale categoria II – 12 filiale- filiale categoria III – 17 filiale- filiale categoria IV – 2 filiale

Organizare la nivel central:3. Organe de decizie

• Conferinţa Naţională• Consiliul Superior• Biroul Permanent• Preşedintele Corpului

Pentru urmărirea punerii în aplicare a măsurilor hotărâte de Biroul permanent, Consiliul superior şi Conferinţa naţională şi asigurarea legăturii între organele alese şi organele executive ale Corpului s-a înfiinţat „Secretariatul organelor de conducere ale Corpului”. Modul de organizare şi funcţionare precum şi atribuţiile secretariatului organelor de conducere ale Corpului se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior.

Verificarea gestiunii financiare a Corpului este asigurată de către cenzori, care sunt aleşi pentru o perioadă de patru ani, de Conferinţa naţională ordinară, prin vot deschis, dintre membrii Corpului care nu fac parte din Consiliul superior

Comisii care funcţionează pe lîngă Consiliul Superior:- Comisia Superioară de Disciplină- Comisia Centrală de Arbitraj- Comisia de Apel

4. Organe de execuţie

• Director general executiv• Departamente, direcţii, sectoare, birouri

Secţiunile Corpului se organizează pe categorii profesionale, şi anume:- secţiunea experţi contabili- secţiunea contabili autorizaţi

228. Care sunt principalele 4 obligaţii ale unui membru CECCAR?a) achitarea în întregime a obligaţiilor faţă de Corp pe anul curent;b) plata la bugetul de stat, în cuantumul şi la termenul prevăzut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor încasate de la beneficiari;dovada asigurării pentru riscul profesional;d) dovada că nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale (prezentarea certificatului de cazier judiciar sau declaraţie pe propria răspundere);e) nu au săvârşit fapte care să încalce obligaţiile prevăzute de lege, precum şi regulile privind conduita etică şi profesională, potrivit pct.124 şi 125 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Corpului, pentru care să fi fost sancţionaţi de comisia de disciplină cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei, pe toată durata suspendării, precum şi cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei;f) depunerea declaraţiei anuale privind activitatea desfăşurată în anul expirat completată la toate rubricile;g) depunerea de dovezi privind dezvoltarea profesională continuă potrivit Normei 38, respectiv 40 de ore de pregătire profesională/an calendaristic;h) prezentarea unei adeverinţe medicale din care să rezulte că îndeplineşte condiţia prevăzută de art.4(1) lit.a şi art.5 din O.G.nr.65/1994 şi este apt din punct de vedere fizic şi psihic pentru exercitarea profesiei de expert contabil şi, respectiv, de contabil autorizat. În situaţia în care se impune, se va prezenta şi un certificat medical privind starea de sănătate eliberat de către o Comisie de specialitate stabilită de Corp.

229. Care sunt faptele care constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

xxiii. absenţa nemotivată de la întrunirea A.G. a filialeisau de la Conferinţa Naţională.Suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la un an: xxiv. absenţa nemotivată de la două şedinţe consecutive ale AG ale filialei sau ale CN;xxv.neplata cotizaţiei anuale şi/sau a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendaristic;xxvi.nerespectarea normelor privind apărarea şipăstrarea secretului profesionalInterzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat, O.G. 665 În Rgulamentul de Organizare şi Funcţionare a Corpului, la sancţiuni, art.134, este prevăzută sancţiunea „Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei” pentru opt abateri disciplinare.SURSA: O.G. 65/1994 modificată ROF al Corpului 1995.

230. Ce este şi cum funcţionează Comisia Superioară de Disciplină?b. Comisia superioară de disciplină – de pe lângă CS al Corpului este o comisie de sancţionare în materie disciplinară pentru abateri de la conduita etică şi profesională a membrilor CS al Corpului.Comisia Superioarä de Disciplina are urmätoarea competenta: a) analizeaza plangerile referitoare la abateri de la conduita etica si profesionala ale membnbor Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, facând propuneri de sanctionare a acestora Conferintei Nationale care hotaraste; b) solutioneaza plangerile referitoare la abaterile de la conduita eticä si profesionalä a presedintilor Consiliului Superior si consiliilor filialelor, precum si a persoanelor fizice sträine carora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat in România si aplica, dupa caz, sanctiunile prevazute in art. 16 din O.G. nr. 65/1994, aprobata si modificatä prin Legea nr.42/1995, cu modificarile si completarile ulterioare; c) rezolva contestatiile formulate impotriva hotarârilor disciplinare pronunate de comisiile de disciplina ale filialelor. d) aplica sanctiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat membribor Corpului care au savârsit abateri grave Comisia superioara de disciplina este formata din 5 membri titulari si 5 membri sup1eanti, astfel:

27

a) presedintele si 2 membri, experti contabili, alesi de Conferinta Nationala dintre membrii Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România, care se bucura de autoritate profesionala si morala deosebita; b) 2 membri desemnati de ministrul finantelor. In ace1easi conditii sunt desemnati si supleantii. Mandatul membrilor comisiei este de 4 ani. Pot face contestatii la Comisia superioara de disciplina impotriva hotarârilor comisiilor de disciplina ale filialelor toti cei interesati, precum si consiliile filialelor. Termenul de contestare este de 30 de zile de la data comunicärii hotarârii comisiilor de disciplina ale filialelor. In perioada de judecare a contestatiei se suspenda aplicarea prevederilor hotarâri de sanctionare, pentru lucrarile incepute. Raportorul dispune de cel mult 30 de zile pentru a pregati raportul si pentru a-l sustine in fala Comisiei superioare de disciplina la termenul stabilit. In cazurile prevazute la punctul a) din competentele Comisiei superioare de disciplina prezentate mai sus, hotarârea de sanctionare se supune dezbaterii Conferintei Nationale, care o poate confirma sau infirma. Contestarea sanctiunilor hotarâte de Conferinta Nationala se face la sectia de contencios administrativ a curtii de apel, in termen de 30 de zile de la data instiintarii oficiale a celui in cauza. Membrii Comisiei superioare de disciplina sunt raspunzatori de pastrarea secretului profesional in exercitarea mandatului lor. Hotarârile Comisiei superioare de disciplina pot fi contestate la Consiliul Superior al Corpului, in termen de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunostinta. Contestalia nu suspenda aplicarea hotärarii. Pentru constituirea jurisprudentei disciplinare, Comisia superioara de disciplina intocmeste o culegere cu toate solutiile proprii pronuntate, cat si cu cele pronuntate de comisiile de disciplina ale filialelor, publicându-le anual in revista Corpului.

231. Care sunt organele şi structurile Corpului cu atribuţii de investigare, judecare şi tragere la răspundere?Organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si tragere la raspundere sunt: La nivel central: Comisia Superioara de Disciplina La nivel teritorial: Comisia de Disciplina a Filialei

233. Enumeraţi situaţiile care nu răspund criteriilor de obiectivitate, încredere, cinste, decenţă şi bun gust pentru o acţiune de promovare?•cele care creează speranţe false, induc în eroare sau creează speranţe nejustificate de posibile rezolvări favoirabile,•implică posibilitatea de a influenţa orice instanţă, tribunal, agenţie de reglementare,•declaraţii bombastice;•fac comparaţii cu alţii;•conţin mărturii sau aprobări scrise,•care conţin orice alte precizări ce ar putea să producă unei persoane rezonabile o neînţelegere sau o decepţie,•care pretind, nejustificat, că persoana respectivă este expert sau specialist într-un anume doemniu al contabilităţii.

234. Care sunt atribuţiile preşedintelui CECCAR?ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI CORPULUI: a) Convoacä si conduce sedintele C.S. si ale B.P. b) Conduce si coordoneaza dezbaterile. c) Prezinta anual C.S., spre adoptare, proiectul de buget pentru exercitiul viltor. d) Aproba angajarea si efectuarea cheltuielilor in cadrul bugetului aprobat de Conferinta Nalionala. e) Prezinta bilantul contabil, spre adoptare, C.S. si, spre aprobare, Conferintei Nationale. f) Numeste si revoca. cu respectarea statelor de functiuni aprobate de Consiliul National, personalul propriu al Consiliului si stabi1este salariile, cu aprobarea B.P. g) Reprezinta Corpul in fata autoritailor publice, a tertilor sau a organizaiilor nationale si internaionale, aparând prestigiul si independenta profesionala a membrilor sai. h) Indeplineste orice alte atributii stabilite de C.N., C.S. si B.P.

237. Activităţi incompatibile cu exercitarea profesiei libere.1. nu trebuie să exercite în paralel activităţi care afectează sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, indpendenţa, buna reputaţie a profesiei, care sunt incompatibile cu

exercitarea profesiei liberale.2. Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu orice activitate salariată în afara Corpului sau orice activitate comercială (v. L127 referitoare la activitatea de cenzorat).3. În unele situaţii, liber profesionistul contabil poate primi spre conservare şi utilizare, potrivit legii, fonduri ale clienţilor, el trebuind:xxvii. să păstreze aceste fonduri separat de fondurile proprii;xxviii. să le utilizeze conform destinaţiilor stabilite;xxix. să aibă posibilitateas să justifice existenţa şi utilizarea fondurilor respective.

238. Relaţiile personale, familiale şi independenţa – descriere. Relaţiile personale şi familiale pot prejudicia independneţa. Trebuie deci să ne asigurăm că nici o relaţie personală sau familială nu pune în pericol independenţa profesionistului în îndeplinirea misiunii sale.Este imposibil de codificat în mod precis regulile conform cărora o relaţie personală sau familială între un profesionist liberal şi un client este acceptabilă (prin client îneţlegându-se proprietarul întreprinderii, acţionari principali, directori generali, directori financiari, adminsitrator sau posturi echivalente)Institutele membre ale IFAC trebuie să-şi informeze membrii de tipul de situaţii susceptibile de a-i expune la presiuni.De exemplu, astfel de presiuni pot apărea atunci când liber profesionistul are interese financiare comune cu un cadru sau angajat al clientului, sau când deţin împreună interese semnificative într-o societate în participaţiune cu un client.

239. Care este locul şi rolul reprezentantului MEF?Reprezentantul Ministerului Finanlelor de pe lânga consiliul filialei are urrnatoarele atribulii: a) participa la lucrarile adunarii generale, ale Consiliului filialei, ale Biroului permanent si ale Comisiei de disciplina, fara drept de vot; b) sesizeaza Corpul Experilor Contabili si Contabililor Autorizati cu privire la aprobarea sau refuzul de inscriere in evidenta acestuia de catre consiliile fihialelor, pe care le considera nelegale; c) sesizeaza Comisia superioara de disciplina cu privire la hotarârile comisiei de disciplina a filialei pe care le considera nelegale; d) sesizeaza reprezentantul Ministerului Finantelor de pe lânga Consiliul superior asupra hotarârilor consiliului fihialei, care contravin reglementarilor legale, precum si cu privire la cazurile prevazute la lit. b si c.

240. Ameninţări legate de familiarism sau încredere – descriere.Riscul ca expertul contabil să fie influenţat de personalitatea şi calităţile clientului, să fie prea atent la interesele clientului, afectarea atenţiei expertului de cunoaşterea de mult timp a tuturor problemelor cleintului, ceea ce paote conduce la o încredere excesivă în client şi la testarea insuficientă a informaţiilor prezentate de acesta.

242. Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin personal?Când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, dacă politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul poate recurge la procedura următoare:•examinarea conflictului cu superiorul direct; dacă intervenţia superiroului direct nu este suficientă şi profesionistul decide să se adreseze eşalonului superior următor, superiroul direct trebuie notificat în acest sens. Dacă superiroul direct este presupus implicat în conflict, profesionistul trebuie să se supună eşalonului ierarhic cel mai ridicat;•solicitarea avizului confidenţial al unui consilier independent sau al organismului profesional;•dacă toate recursurile interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil, poate pentru chestiuni grave, să demisioneze şi să trimită o scrisoare, în acest sens, conducerii entităţii care l-a angajat,Orice profesionist contabil care ocupă un post de conduceretrebuie să se asigure că, în cadrul entităţii respective, sunt stabilite reguli în materie de rezolvare a conflictelor profesionale.

244. Activitatea de consultanţă fiscală, conform prevederilor Codului etic.Contabilul profesionist care prestează servicii profesionale în domeniul fiscalităţii este îndreptăţit să se situeze în cea mai bună poziţie în favoarea unui client sau a unui patron, cu condiţia ca prestaţia să fie efectuată cu competenţă.

Integritatea şi obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie să fie conform legii.

Dubiile pot fi rezolvate în favoarea clientului dacă există suport rezonabil pentru poziţia

29

respectivă.CE FACE SAU CE NU FACE CONTABILUL PROFESIONIST?

•nu trebuie să dea asigurarea că declaraţia fiscală şi sfatul în materie fiscală sunt dicolo de orice îndoială;•să se asigure că cei pe care îi consiliează sunt conştienţi de limitele legate de sfaturile şi consultanţa fiscală şi nu interpretează greşit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt;•în declaraţia fiscală întocmită de contabilul profesionist responsabilitatea pentru conţinut revine în primul rând clientului. Consultanţa, opiniile trebuie înregistrate sub forma unei scrisori, unui memorandum.•Nu trebuie să fie asociat cu nici o declaraţie sau contrariu din care să se creadă:1. ar conţine un fals sau o inducere în eroare;2. ar conţine informaţii furnizate cu nepăsare sau necunoaşterea reală a faptului;3. ar omite sau ar ascunde informaţia cerută, putând induce în eroare fiscul.•poate folosi estimările în pregătirea declaraţiilor fiscale.

245. Slăbirea autocontrolului – ameninţare la adresa independenţei. Renunţarea la convingeri – ameninţare la adresa independenţei.

De regulă, pentru contractele (misiunile) de audit sau de non-audit este necesar să fie reevaluată modalitatea de asigurare a independenţei cabinetului/societăţii sau a membrilor acesteia, pentru a fundamenta concluzia finală a nivelului de asigurare a angajamentului.Ameninţarea la adresa independenţei, legate de slăbirea autocontrolului, apare atunci când unul din membrii cabinetului/societăţii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului şi din această poziţie poate exercita o influenţă semnificativă directă asupra nivelului de asigurare al angajamentului faţă de client.Exemple în acest sens, neexhaustive, care pot crea acest gen de ameninţări la adresa independenţei, pot fi:

•un membru al cabinetului/societăţii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului;

•un membru al cabinetului/societăţii care este sau a fost recent un angajat al clientului într-o poziţie din care poate exercita o influenţă semnificativă directă asupra nivelului de certitudine - asigurare - a contractului faţă de client;

•prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta direct nivelul certitudinii asigurării profesionistului contabil faţă de client;

a pregătirea datelor originale utilizate la generarea situaţiilor financiare sau pregătirea unor înregistrări care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil faţă de client.

Cauze datorate renunţării la propriile convingeri

Apar atunci când cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promovează, sau poate fi perceput a promova situaţia sauopinia unui client până la punctul în care obiectivitatea sa este sau poate fi înţeleasă ca fiind compromisă. Aceasta ar putea fi cazul în care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia şi-au subordonat raţionamentul lor profesional aceluia al clientului.Exemple în acest sens, fără a fi exhaustive, care pot crea a-meninţări la adresa independenţei de acest fel pot fi: - a se ocupa cu, a fi promotor al acţiunilor sau a altor titluri de valoare ale clientului;

- a acţiona ca un avocat sau consilier al clientului, în litigiile sau în rezolvarea neînţelegerilor cu terţe părţi.

246. Cum se obţine calitatea de contabil autorizat?Prin examen. Examenul se desfăşoară în baza normelor Corpului şi a Regulamentului pentru efectuarea stagiului şi prin examenul de aptitudini, în vederea accesului la calitatea de expert contabil şi contabil autorizat.

Schematic:

EXAMENDE ADMITERE privind accesul (media minim 7, iar pe discipline 6)

STAGIU (3 ani, tutore)(200 ore semestru )+ pregătire deontologică şi doctrină profesională

EXAMEN DE APTITUDINI (art.2, O.G.89/1998)

EXPERT CONTABIL CONTABIL AUTORIZAT

PROBE

SCRISE ORALE

247. Enumeraţi ameninţări şi riscuri care afectează independenţa.

•ameninţări legate de interesul propriu:Financiar: direct (dependenţa de onorarii, onorarii restante, teama de a pierde cleintul) şi indirect;•ameninţări legate de autocontrol (implicarea auditorului în alte lucrări în cadrul aceleaşi firme);•familiarism sau încredere prea mare în client (testarea insuficientă a informaţiei furnizate de client);•cunoaşterea de multă vreme a clientului;•personalitatea şi calitatea clientului;intimidarea de către un client prea dominant, ceea ce impune EC să acţioneze în manieră subiectivă.

248. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?Pentru realizarea obiectivului profesiei contabile, adică satisfacerea exigenţelor publicului, se impun patru imperative fundamentale:•Credibilitatea – publicul are nevoie de informaţii credibile;•Profesionalism - profesiunea contabilă are nevoie de persoane recunoscute de cleinţi, angajatori şi terşi interesaţi ca profesionişti în domeniu;•Calitatea serviciilor – toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie să satisfacă criterii precise de apreciere;•Încredere – utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie să fie asiguraţi că aceste servicii sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etică profesională.SURSA: Codul etic.

250. Ce se înţelege prin competenţa expertului contabil?lucrări efectuate cu grijă şi sârguinţă, păstrarea la zi a nivelului de cunoştinţe profesionale;Competenţa profesională are două componente de bază:xxx. obţinerea;xxxi. menţinereaCompetenţa profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu competenţă, grijă şi sârguinţă şi este obligat să menţină în permanenţă un nivel de cunoştinţe şi de competenţă profesională care să justifice aşteptările unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din legislaţie şi tehnici de lucru.

Dobândirea competenţei profesionale cere:xxxii. înalt standard de pregătire generală, urmată de una specifică;xxxiii. practică şi examinare în subiecte profesionale semnificative;xxxiv. perioadă de practică în domeniu.

Menţinerea competenţei profesionale cere:xxxv. cunoaşterea continuă a evoluţiilor în profesia contabilă (la nivel naţional şi internaţional în contabilitate, audit şi alte reglementări statutare şi cerinţe relevante);xxxvi. adoptarea unui program care să garanteze un control de calitate în îndeplinirea sarcinilor profesionale, în conformitate cu normele naţionale şi internaţionale.

Competenţele profesionale (comentariu):•Un profesionist contabil salariat care lucrează în industrie, comerţ, sectorul public sau în sistemul educaţional poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atribuţii importante pentru care nu are formaţia sau experienţa necesară.•În asemenea situaţii nu trebuie să-şi inducă în eroare angajatorul cu privire la nivelul real al competenţelor sale, cerând consultanţa sau asistenţa unui specialist.

251. Cum se menţine calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?Prin înscrierea în Tabloul Corpului. Înscrierea se realizează în bazaîndeplinirii condiţiilor privind acordarea calităţii de expert contabil şi contabil autorizat.

Înscrierea în Tabloul Corpului conferă dreptul la exercitarea profesiunii pe întreg teritoriu ţării. Anula se obţine licenţa de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licenţei sau nelicenţierea atrage

31

radierea din Tablou sau suspendarea exercitării profesiei, a dreptului de a exercita.

260. Enumeraţi faptele care se sancţionează cu interdicţia/suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil.Suspendarea înseamnă a întrerupe, a amâna, a opri temporar o activitate (DEX)

CAZURI DE SUSPENDARE (ROF) 3-12 lunixxxvii. absenţa nemotivată de la două şedinţe consecutive ale AG ale filialei sau ale Conferinţei Naţionale,

xxxviii. neplata cotizaţiei anuale şi/sau a celorlalte termene stabilite de Regulament, pe durata unui an calendaristic;

xxxix.nerespectarea normelor privind apărarea şipăstrarea secretului profesional

19. Cazuri de interzicere a dreptului de a exercita profesia contabilă.

RĂSPUNS:Interzicerea este acţiunea de a interzice. Interzice înseamnă a opri pe cineva de la ceva, a nu permite să facă ceva, a prohibi... interdicţie este prevederea legală prin care se interzice săvârşirea anumitor fapte sau acte (DEX).CAZURI DE INTERZICERE

Absenţa nemotivată de la trei reuniuni consecutive ale AG ale filialei sau ale Conferinţei Naţionale;Publicitatea fără respectarea prevederilor Cdului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi din România;Neplata cotizaţiei anuale şi a celorlalte obligaţii băneşti aferente unui an calendaristic;Condamnarea membrului Corpului pentru săvârşirea unei fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţii comerciale de profil;executarea unei pedepse private de libertate pentru săvârşirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţii comerciale de profil;neplata la buget, în termenul şi în cuantumul prevăzut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor încasate de către persoane fizice;încălcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesională;practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viză anuală pentru exercitarea profesiei legal constituite.

278. Radierea unui membru al Corpului experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din Tablou.Consiliul filialei pronunţă radierea unui membru din Tabloul Corpului în următoarele situaţii:a) când membrul Corpului a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de administrare şi gestiune a societăţilor comerciale;b) nedepunerea la bugetul statului a impozitului asupra onorariilor încasate de la persoanele fizice;c) neplata cotizaţiei profesionale pe o perioadă de un an;d) nerespectarea normelor referitoare la incompatibilităţi şi conflicte de interese;e) membrul Corpului a fost sancţionat cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei;f) membrul Corpului a fost declarat inapt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei.

284. Precizaţi situaţiile în care expertul contabil poate fi recuzat conform prevederilor Codului de procedură civilă şi Codului de procedură penală. In contextul reglementarilor procedurale(civile si penale) expertul contabil poate fi recuzat:- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti- cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare judecatoreasca- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca- daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani inaintea recuzarii - daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti

- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti, sotii sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv

285. Prezentaţi 5 situaţii de ameninţare la adresa independenţei•ameninţări legate de interesul propriu:Financiar: direct (dependenţa de onorarii, onorarii restante, teama de a pierde cleintul) şi indirect;•ameninţări legate de autocontrol (implicarea auditorului în alte lucrări în cadrul aceleaşi firme);•familiarism sau încredere prea mare în client (testarea insuficientă a informaţiei furnizate de client);•cunoaşterea de multă vreme a clientului;•personalitatea şi calitatea clientului;intimidarea de către un client prea dominant, ceea ce impune EC să acţioneze în manieră subiectiv

-AUDIT-

52. Prezentaţi cel puţin 7 caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual.

Audit statutar■ Se realizează prin persoane fizice sau juridice stabilite de acţionari. ■ Se respectă normele unui organism profesional. ■ Asigură credibilitatea necesară pentru terţi asupra situaţiilor financiare ale entităţii. ■ Independenţa — principiul de bază pentru credibilitate.

Audit contractual Se realizează exclusiv prin firme de specialitate. ■ Independenţa şi responsabilitatea (acoperita prin asigurare) conduce la un înalt grad de credibilitate a situaţiilor financiare auditate.1. auditul statutar reprezinta indeplinirea obligatiilor cu privire la supravegherea gestiunii intreprinderii

2. auditul statutar verificarea si certificarea bilantului contabil

3. Activitate realiz de cenzori, experti contabili

4. obligatie de supraveghere a gestiunii soc com

5. sa realizeze verificari si interventii

6. sa verifice casa si bilantul contabil

7. auditul contract reprez rel contractuala priv exec lucrarilor specifice de audit cu privire la atestarea inform inscrise in situatiile financiare

66. Explicaţi semnificaţia datării raportului de audit.semnificaţia datării raportului de audit - raportul auditorului trebuie să poarte data de la sfărşitul lucrărilor de audit. Cititorul este astfel informat că auditorul a apreciat efectele asupra situaţiilor financiare şi asupra raportului său, evenimentelor şi tranzacţiilor intervenite, de care el a avut cunoştinţă până la această dată. Întrucât responsabilitatea auditorului constă în emiterea unui raport asupra situaţiilor financiare pregătite şi prezentate de conducerea societăţii, raportul său nu trebuie să poarte o dată anterioară celei la care situaţiile financiare au fost închise şi aprobate.

67. Elementele de bază ale raportului de audit într-o misiune de audit statuar.

33

1. Raportul de audit cuprinde următoarele elemente de bază, prezentate, de regulă, în formatul de mai jos:

a)titlu;

b)destinatarul;

c)paragraful de deschidere sau introductiv

i)identificarea situaţiilor financiare auditate;

ii)o declaraţie privind responsabilitatea conducerii entităţii, precum şi responsabilitatea auditorului.

d)Paragraful referitor la sfera angajamentului (în care se prezintă natura unui audit)

o referire la ISA sau la standardele ori practicile naţionale de audit relevante;

o prezentare a raportului de audit efectuat;

e) paragraful referitor la opinie, ce conţine Paragraful referitor la opinie care conţine exprimarea unei opinii asupra situaţiilor financiaretrimitere la cadrul general de raportare financiară utilizat pentru întocmirea situaţiilor financiare (inclusiv identificarea ţării de origine3 a cadrului de raportare financiare atunci când cadrul utilizat nu este reprezentat de Standardele Internaţionale de Contabilitate)

(i) O exprimare a opiniei asupra situaţiilor financiare;

e)data raportului;

f)adresa auditorului; şi

g)semnătura auditorului.

h)Este de dorit o anumită uniformitate privind forma şi conţinutul raportului de audit, deoarece aceasta contribuie la îmbunătăţirea gradului de înţelegere al cititorului, precum şi la identificarea situaţiilor neobişnuite când acestea apar.

68. Structura dosarului exerciţiului.Planificarea angajamenului de audit Supervizarea lucrarilor Aprecierea controlului intern Obtinerea de elemente probante

69. Rolul şi importanţa dosarului exerciţiului.Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele angajamentului de audit a caror utilitate nu depaseste exercitiul controlat. El permite auditorului sa asambleze toate lucrarile incepand de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului de audit.Dosarul exercitiului este indispensabil pentru o mai buna organizare si control ale misiunii. Pentru documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni, pentru inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor date de colaboratori si pentru justificarea opiniei emise si redactarea raportului.

81. Imposibilitatea exprimării unei opinii: motive, mod de prezentare.Intervine atunci cand limitarea intreprinderii lucrarilor sau incertitudinilor sunt de asa natura incat auditorul nu este in masura sa formuleze vreo opinie asupra bilantului

82. Opinia defavorabilă: motive, mod de prezentare.Se exprima cand dezacordurile cu conducerea intreprinderii sunt semnificative si au o incidenta importanta asupra bilantului contabil, care este incomplet, nesincer, inselator.

83. Structura dosarului permanent.- Fisa de caracterizare- scurt istoric al intreprinderii- organigrame persoanele care angajeaja intreprinderea conturile anuale ale ultimilor exercitii note asupra organizarii sectorului de activitate, productie note asupra statutului procese verbale ale Consiliuliu de Administratie si AGA structura grupului contracte, asigurariContine sectiuni de la a-f

a. Generalitati b. Control intern c. Conturi anuale d. Analize permanente e. Fiscal si social f. Juridic

84. Rolul şi importanţa dosarului permanent.Are rol informativ . Pentru pastrarea rolului informativ trebuie tinut la zi, sa nu contina informatii perimate si documente voluminoase ale intreprinderii ci doar extrasele acestora.Dosarul permanent permite evitarea repetarii in fiecare an a unor lucrari si transmiterea de la un exercitiu la altul a elementelor de cunoastere a intreprinderii

85. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.Se face prin Raportul annual al membrilorRaportul annual catre ministerul finantelorPentru toate firmele de audit care efectueaza audit la societatile cotate la bursa, Camera va organiza cel putin o inspectie pe an, al carei obiectiv va consta in analiza dosarelor de audit pentru cel putin un client cotat la bursa.

86. Explicaţi scopul şi obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit.Raportul annual al memebrilor este cerut de camera pentru indeplinire obligatiilor legale ale acesteiaobiective 1. conformitatea cu standardele profesionale si cu cerintele normative si legale;

1. respectarea prevederilor referitoare la efectuarea propriu-zisa a auditului financiar, in conformitate cu Normele minimale de audit ale Camerei si cu ISA;

87. Cum explicaţi responsabilităţile etice ale altor profesionişti utilizaţi în cadrul unei misiuni de audit, de bază.

- obiectivitatea- independentaO misiune de certificare rezonabilă în care un profesionist contabil independent îşi exprimă o opinie cu privire la faptul dacă situaţiile financiare sunt sau nu întocmite, din toate punctele de vedere, conform cu cadrul de raportare financiară identificat, cum ar fi o misiune efectuată conform cu Standardele Internaţionale de Audit. Acestea includ un Audit Statutar care este auditul unei situaţii financiare solicitat de legislaţie sau de reglementări.

92. Prin ce se caracterizează raportul auditorului asupra situaţiilor financiare condensate?Auditorul nu trebuie sa emita vreun raport asupra situatiilor financiare condensate decat în cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situatiilor financiare în ansamblul lor. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate?1. - titlul;2. - destinatarul;3. - identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate;4. - o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse în situatiile financiare condensate sunt în concordanta cu situatiile financiare auditate, din care acestea s-au nascut;5. - o mentiune, sau o trimitere la o nota anexa la situatiile financiare condensate, în care se mentioneaza ca situatiile financiare condensate trebuiesc citite împreuna cu situatiile financiare în ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora;6. - data raportului;7. - adresa auditorului;8. - semnatura auditorului.

93. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?

Angajamentele de audit cu scop special cuprind:

- situaţii financiare întocmite în alte baze de contabilitate decât Standardele Internaţionale sau Standardele Naţionale de Contabilitate

Prin raportul de audit vom stabili dacă situaţiile financiare sunt întocmite sub toate aspectele

35

semnificative în conformitate cu baza identificată a contabilităţii.

- conturi specificate, elemente ale conturilor sau elemente dintr-o situaţie financiară, respectiv rapoarte asupra unei componente a situaţiilor financiare

Prin raportul de audit vom indica baza contabilităţii în conformitate cu care componenta este prezentată sau vom face referire la un acord care specifică baza. Opinia va exprima dacă acea componentă este întocmită sub toate aspectele semnificative în concordanţă cu baza identificată a contabilităţii.

- conformitatea cu acordurile contractuale

Acceptăm angajamente asupra conformităţii cu acordurile contractuale atunci când aspectele generale ale confomităţii sunt legate de aspectele financiare şi contabile incluse în aria compotenţei profesionale a auditorului sau există posibilitate apelării la un expert în domeniu. Raportul de audit va specifica dacă entitatea s-a conformat cu prevederile particulare ale acordului.

- şi situaţii financiare sintetice

94. Prin ce se deosebeşte o misiune de audit bazată pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar?Obiectivul unei misiuni de examinare pe bază de proceduri cuvenite constă în punerea în lucru, de către auditor, a procedurilor şi tehnicilor de audit care au fost definite în prealabil de comun acord cu întreprinderea-client şi eventual terţii interesaţi şi în comunicarea constatărilor rezultate din lucrările misiunii.audit statutar; cele trei denumiri având aceleaşi semnificaţii: caracterul legal, care rezultă din aceea că este singurul tip de audit reglementat la nivel european (Directiva a VUI-a) şi prevăzut, de regulă, prin legea companiilor şi prin actele constitutive (statutele) acestora;

statutul de independenţă al persoanelor care realizeazăaceste misiuni de audit şi autonomia organismului din careface parte auditorul.155. Explicaţi principiul competenţei în audit.lucrări efectuate cu grijă şi sârguinţă, păstrarea la zi a nivelului de cunoştinţe profesionale;

172. Conceptul de independenţă în audit.

Principiul independenţei se aplică tuturor profesioniştilor contabili în practica liberă (liber-profesioniştii contabili) indiferentnatura serviciului profesional prestat. în cazul executării, însă, a unor misiuni de audit prin care se furnizează o asigurare (certi- tudine) în ce priveşte credibilitatea situaţiilor sau informaţiilor fi- nanciare în faţa publicului, independenţa devine cea mai sigură garanţie că profesionistul contabil şi-a îndeplinit misiunea în condiţii de integritate şi cu obiectivitate.

3.1. Abordarea conceptuală

Independenţa are două componente fundamentale:

-Independenţa de spirit (raţionamentului profesional):Este caracterizată prin starea de spirit care înlesneşte obţinerea unei opinii neafectate de influenţe care pot compromite acestraţionament profesional, permiţând profesionistului contabil săacţioneze cu integritate, cu obiectivitate şi cu prudenţă profesională.

-Independenţa în aparenţă (comportamentală):

Se caracterizează prin evitarea faptelor şi circumstanţelor care pot fi atât de semnificative, încât o terţă persoană, logică şi informată (deţinând toate informaţiile relevante şi aplicând toate măsurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia normală că integritatea, obiectivitatea şi prudenţa profesională ale cabinetului/societăţii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.

185. Riscuri legate de interesul propriu – descriere.Interes financiar direct sau indirect, dependenţă de onorarii, dorinţa de a încasa onorariile restante, teama de a pierde clientul etc.

232. Explicaţi termenii de previziuni şi proiecţii în audit.

Termenul previziuni desemnează informaţii financiare previzionale elaborate pe bază de ipoteze referitoare la evenimente viitoare pe care contează conducerea şi în funcţie de care aceasta a stabilit acţiunile întreprinse pentru pregătirea acestor informaţii (ipotezele sau estimările cele itiai plauzibile).Termenul proiecţii desemnează informaţii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare şi la acţiuni ale conducerii care pot sau nu să se producă, precum şi pe com-binarea estimărilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice.

241. Raportul asupra unor rubrici din situaţiile financiare.

Auditorului i se poate cere să exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaţiile financiare ca, de exemplu, creanţe, stocuri, calculul participării la beneficii sau efectuarea unui provizion. Această cerere poate face obiectul unei misiuni distincte sau să fie realizată în cadrul misiunii de audit de bază. O astfel de misiune nu conduce la un raport de audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor şi, în consecinţă, opinia auditorului se va referi numai la rubrica (rubricile) auditată (auditate).Pentru a defini întinderea misiunii, auditorul trebuie să ţină seama de rubricile din situaţiile financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influenţă semnificativă asupra infor-maţiilor în legătură cu care i s-a cerut opinia; aceasta pentru că numeroase rubrici din situaţiile financiare sunt legate între ele, de exemplu: creanţele (clienţii) de vânzări, stocurile de furnizori etc.Auditorul trebuie să fixeze prag de semnificaţie pentru rubricile din situaţiile financiare asupra cărora îşi va exprima opinia; de regulă aceste pagini sunt mult mai reduse faţă de cele care s-ar fi stabilit în cazul auditării situaţiilor financiare în ansamblu.

Raportul auditorului trebuie să menţioneze referenţialul contabil pe baza căruia a fost auditată rubrica respectivă din situaţiilefinanciare.

Atunci când auditorul a formulat o opinie defavorabilă sau o imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie în raportul asupra unei rubrici numai dacă această rubrică nu constituie o parte semnificativă a acestor situaţii financiare.

286. Explicaţi principiul confidenţialităţii în audit.

Acest principiu presupune că profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor obţinute în timpul misiunilor sale şi nu trebuie să le utilizeze sau să le divulge fără autorizare scrisă, în afară de cazurile când obligaţia divulgării e prevăzută prin lege sau norme regulamentare.

287. Explicaţi principiul integrităţii şi obiectivităţii în audit.

Integritatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie drept şi cinstit atunci când efectuează servicii profesionale.Obiectivitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără prejudicii, să nu se afle în situaţii de incompatibilitate, de conflict de interese sau în alte situaţii de natură a determina un terţ să pună la îndoială obiectivitatea acestuia.

288. Cum explicaţi necesitatea unui Cod etic în audit?Necesitatea Codului constă în:•necesitatea garantării unei calităţi optime a serviciilor;

•conservarea încrederii publicului în profesie;

•asigurarea protecţiei, atât a profesionistului contabil câtşi a terţilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia;•confirmarea de autoritate a lucrărilor efectuate de profesiniştii contabili;necesitatea asigurării apărării onoarei şi independenţei profesionistului contabil şi a organismului din care face parte.

289. Normele de raportare în cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).Raportul de examen limitat trebuie să conţină o concluzie scrisă, clar exprimată, sub forma unei asigurări negative.Pe baza lucrărilor realizate sunt evaluate informaţiile strânse în timpul examenului limitat; raportul trebuie să indice dacă situatiile financiare nu dau o imagine fidelă (sau „nu prezintă în mod sincer în toate aspectele lor semnificative"), conform unui referenţial contabil identificat.1234567891011121312Raportul de examen limitat al situaţiilor financiare descrie întinderea misiunii permiţându-i lectorului

37

să înţeleagă natura lucrărilor realizate. El trebuie să precizeze de asemenea că nici o opinie de audit nu este exprimată.

290. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).într-un examen limitat auditorul recurge la propriul său raţionament profesional pentru a determina natura, calendarul şi întinderea procedurilor de examen limitat.Pentru aceasta el se sprijină pe elementele următoare:

•cunoştinţele obţinute cu ocazia unor misiuni de audit sau misiuni de examen limitat efectuate anterior;

•cunoaşterea activităţilor întreprinderii, a principiilor şi convenţiilor contabile aplicate în sectorul din care face parte întreprinderea precum şi a sistemului contabil al acesteia;

•caracterul semnificativ al tranzacţiilor şi soldurilor conturilor.

Pentru stabilirea pragului de semnificaţie vor fi aplicate aceleaşi principii ca şi în cazul misiunilor de audit de bază.Procedurile examenului limitat presupun etapele următoare:

•cunoaşterea activităţilor întreprinderii şi ale sectorului din care face parte;

•analiza principiilor şi practicilor contabile urmate de întreprinderi;

•analiza procedurilor practicate de întreprindere pentru contabilizarea, clasificarea şi întocmirea documentelor de sinteză, strângerea informaţiilor ce vor fi înscrise în notele anexe şi pregătirea situaţiilor financiare.

•primirea în lucru a procedurilor analitice destinate identificării variaţiilor, tendinţelor şi elementelor neobişnuite căutând în mod deosebit în:

• compararea situaţiilor financiare cu cele ale exerciţiilor precedente;

•compararea situaţiilor financiare cu situaţiile bugetare ale perioadei şi cele previzionale;

•studiul diferenţelor dintre cifrele înscrise în situaţiile financiare pentru anumite rubrici şi cele planificate sau cu cele realizate de alte întreprinderi din acelaşi sector.

In cazul examenului limitat, auditorul nu este ţinut să aplice proceduri vizând identificarea unor evenimente care se produc după

291. Interesul propriu – ameninţare la adresa independenţei.

Au loc atunci când un cabinet, societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau dacă un interes propriu al acestor cabinete ar intra în conflict cu clientul respectiv. Astfel de exemple pot fi:a participare financiară directă sau indirectă la capitalul propriu al clientului respectiv;

•un împrumut sau o garanţie la sau de la un client sau de la persoane care gestionează patrimoniul clientului;

•onorarii totale provenind de la un singur client;

•preocupare cauzată de posibilitatea pierderii unui contract (misiune);•relaţii de afaceri cu clientul contractului de prestări de servicii profesionale;a potenţială angajare ca salariat al clientului;□ onorarii neprevăzute în contractul de audit sau de prestăride servicii profesionale.

294. Obiectivul şi principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).Obiectivul unei misiuni de examen limitat este să permită auditorului să concluzioneze - pe bază de proceduri care nu pun în lucru toate diligentele necesare pentru un audit - că nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care să-1 facă să creadă că situaţiile financiare nu au fost stabilite în toate aspectele lor semnificative conform unui referenţial contabil identificat (asigurare negativă).Auditorul trebuie să respecte regulile de etică înscrise în Codul etic şi anume: independenţa, integritatea, obiectivitatea, competenţa profesională, confidenţialitatea, profesionalismul şi respectul faţă de normele tehnice şi profesionale.

295. Misiunea de examinare a informaţiilor financiare previzionale: caracteristici.Obiectivul unei misiuni de examinare pe bază de proceduri cuvenite constă în punerea în lucru, de către auditor, a procedurilor şi tehnicilor de audit care au fost definite în prealabil de comun acord cu întreprinderea-client şi eventual terţii interesaţi şi în comunicarea constatărilor rezultate din lucrările misiunii.

întrucât auditorul prezintă un raport numai asupra constatărilor reieşite din procedurile convenite, nici o asigurare nu este furnizată în raportul său; destinatarii raportului sunt cei care evaluează procedurile şi constatările auditorului şi trag ei înşişi propriile lor concluzii din lucrările auditorului.Raportul se adresează exclusiv părţilor cu care s-au convenit procedurile de lucru, căci alţi utilizatori ar ignora motivele punerii în lucru a procedurilor şi riscă să interpreteze greşit rezultatele.Auditorul trebuie, în astfel de misiuni, să respecte regulile de către: integritate, obiectivitate, competenţă profesională, confidenţialitate, profesionalismul şi respectul faţă de normele tehnice şi profesionale. Independenţa nu este o exigenţă pentru astfel demisiuni; dacă totuşi auditorul nu este independent va face menţiune în raportul său.Auditorul trebuie să se asigure că întreprinderea şi ceilalţi utilizatori au înţeles bine procedurile convenite şi în mod deosebit în legătură cu:

•natura misiunii, inclusiv faptul că procedurile puse în lucrunu constituie nici un audit, nici un examen limitat şi înconsecinţă nici o asigurare nu va fi furnizată;

•obiectivul misiunii;

•identificarea informaţiilor financiare care vor fi supuseprocedurilor cuvenite;

•natura, calendarul şi introducerea procedurilor specificece vor fi aplicate;

•forma raportului cuprinzând constatările efectuate;

•limitele difuzării raportului de constatare; dacă aceste limitări sunt contrare normelor legale sau profesionale auditorul nu poate accepta misiunea.

Definiţiile şi termenii misiunii sunt înscrise în scrisoarea de misiune sau contract, din care nu pot lipsi prevederi referitoare la: Rezumatul procedurilor convenite între toate părţile interesate;- o menţiune care aminteşte că raportul de constatare nu va fi transmis decât părţilor identificate care au convenit procedurile;- modelul raportului cuprinzând constatările.

296. Care sunt elementele de bază ale unui raport asupra situaţiilor financiare condensate?Raportul auditorului asupra situaţiilor financiare condensate trebuie să cuprindă următoarele elemente de bază:

•titlul;

•destinatarul;

•identificarea situaţiilor financiare auditate din care s-au născut situaţiile financiare condensate;

•o referire la data raportului de audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor şi în tipul de opinie exprimată în acel raport;

•o opinie care să indice dacă informaţiile cuprinse în situaţiile financiare condensate sunt în concordanţă cu situaţiilefinanciare auditate, din care acestea s-au născut. Dacă auditorul a emis o opinie modificată asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor, dar este satisfăcut de prezentarea situaţiilor financiare condensate, raportul trebuie să menţioneze că deşi situaţiile financiare condensate sunt în concordanţă cu situaţiile financiare în ansamblul lor, acestea provenind din situaţii financiare care au făcut obiectul unui raport de audit modificat.

•o menţiune, sau o trimitere la o notă anexă la situaţiile financiare condensate, în care se menţionează că pentru o bună înţelegere a rezultatelor şi situaţiilor financiare ale entităţii, situaţiile financiare condensate trebuiesc cititeîmpreună cu situaţiile financiare în ansamblul lor şi cu raportul de audit asupra acestora;•data raportului;•adresa auditorului;•semnătura auditorului.

297. Prin ce se caracterizează raportul auditorului asupra respectării clauzelor contractuale?Auditorul poate să accepte o astfel de misiune numai dacă misiunea se referă exclusiv la examinarea respectării clauzelor care vizează aspecte contabile şi financiare; dacă numai unele chestiuni particulare nu sunt acoperite de competenţa auditorului, acesta va recurge la serviciile unui expert.Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusă în raportul de audit, de

39

bază.

-EVALUARE-

13. Care sunt caracteristicile lichidării judiciare a întreprinderii din punctul de vedere al evaluării?

Lichidatorul va angaja, în numele debitorului, un evaluator, persoană fizică sau juridică, ori va utiliza, cu acordul comitetului creditorilor, un evaluator propriu, pentru a evalua bunurile din averea debitorului, în conformitate cu standardele internaţionale de evaluare. (4) În funcţie de circumstanţele cauzei şi pe cât posibil, bunurile din averea debitorului vor fi evaluate atât individual, cât şi în bloc; prin bloc, ca ansamblu funcţional, se înţelege o parte sau toate bunuriledebitorului, necesare pentru desfăşurarea unei afaceri, pentru care un cumpărător oferă un preţ nedefalcat pe bunurile componente.Art. 117. - (1) În cazul propunerii de vânzare în bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor unraport în care vor fi indicate, descrise şi evaluate bunurile ce urmează a fi vândute împreună, precizânduse şi sarcinile de care, eventual, sunt grevate, însoţit de propuneri vizând modalităţile de vânzare. O copie de pe raport va fi depusă la grefa tribunalului, unde va putea fi studiată de orice altă parte interesată.(2) Raportul prevăzut la alin. (1) va cuprinde propuneri privind modalitatea de vânzare în bloc, după cum

urmează:a) vânzare prin negociere directă către un cumpărător deja identificat, cu precizarea condiţiilor minimeale contractului, cum ar fi preţul şi modalitatea de plată;b) vânzare prin negociere directă, fără cumpărător identificat, cu precizarea preţului minim propus. Înacest caz, lichidatorul poate negocia preţul concret al vânzării bunurilor, iar dacă preţul minim nu se poate obţine, adunarea generală a creditorilor se va întruni din nou pentru a decide dacă preţul minim iniţial scade sau urmează să se treacă la vânzarea individuală a bunurilor;c) vânzarea la licitaţie.

14. Ce reprezintă rata de actualizare a capitalurilor?Rata de actualizare trebuie sa fie rata unei taxe anticipate care reflecta impunerile curente pe piata ale valorii in timp a banilor si riscurile specifice activului. Intreprinderea poate retine urmatoarele rate de actualizare: media ponderata a cost capitalului, rata implicita in tranzactiile curente pe piata pentru active similare. Estimarea fluxurilor viitoare de numerar si rata de actualizare sunt influentate de cresterile de pret. Daca rata de actualizare include efectul cresterilor de pret corespunzatoare inflatiei generale, fluxurile viitoare de numerar sunt estimate in termeni nominali. Daca rata de actualizare include efectul cresterilor de pret corespunzatoare inflatiei generale, fluxurile viitoare de numerar sunt estimate in termeni reali.Pentru determinarea valorii actualizate a unui activ sunt necesare urmatoarele elemente:· perioada de timp pentru care activul genereaza fluxuri de numerar;· fluxurile nete de numerar asteptate a fi obtinute din utilizarea activului pe durata de viata utila si din vanzarea activului la sfirsitul duratei de viata utila;· rata de actualizare.

15. Cum se determină costul capitalului propriu al unei întreprinderi?Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere. -Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului - cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :

KCPR = DIV + (1-d)*π S CPR

DIV = dividendul pe actiune distribuit S = cursul bursier al actiunii firmei analizate d = rata de distribuire a dividendelor π = profitul net al firemie CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei Cost = profit ( dividende) / capital propriucost = dobanda + prima de risc

16. Ce este actualizarea?Actualizarea - este metoda prin care se asigura comparabilitatea unor parametri economici si indicatori financiari care se obtin in perioade diferite de timp. Se realizeaza si se exprima prin doua tehnici speciale, dupa cum este luat in calcul factorul timp: tehnici de capitalizare sau de fructificare, dind factorul timp se ia in calcul din directia trecut - prezent - viitor si tehnici de actualizare propriu-zisa, cand factorul timp se ia in calcul din directia vii tor - prezent - trecut.

17. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei întreprinderi?

Metode de determinare a Activului net corijatValoarea matematica = Activul total Valoarea intrinseca a Activului net corijat(ANC) = 1.706 care se mai numestevaloare patrimoniala propriu-zisa sau situatie neta patrimoniala.Activul net corijat se determina prin:

41

METODA SUBSTRACTIVA:Valoarea matematica = 26.323Minus datoriile = -24.617ANC 1.706

METODA ADITIVACapitalurile contabile proprii = 4.132Si a soldurilor influientelor evaluarii: Minus profitul-transformat in pierdere = - 1.117Plus pierderea = - 743Plus dif.negativa de evaluare = - 566 ANC = 1.706

18. În ce constă separarea bunurilor dintr-o întreprindere în bunuri necesare şi bunuri nenecesare?

Separarea elementelor patrimoniale de activ (cu deosebire imobilizari si stocuri) in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si masurata prin gradul de participare la realizarea profiturilor. Rezultatul acestei operatiuni se poate concretiza: fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin bilanturi, atunci cand pe cale de expertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de utilitate a elementelor patrimoniale de activ; fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate sau cu utilitate redusa, in realizarea obiectului exploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere cai de restructurare cum ar fi: formarea de noi societati comerciale, inchirierea, concesionarea, asocierea etc., ori pur si simplu valorificarea, fie si ca materiale. Aceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.Indiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara exploatarii se au in vedere, in mod distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective.

19.Care sunt paşii (etapele) în determinarea activului net corectat al unei întreprinderi?

Activul net corectat (ANC) al unei intreprinderi se determina parcurgandu-se succesiv trei etape: - separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii); - reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare exploatarii; - calculul matematic al activului net corectat.

57. Prezentaţi componentele ratei de actualizare atunci când e înţeleasă ca şi rată de rentabilitate a investiţiilor alternative.

Rata de capitalizare sau de actualizare este formata, de regula, din rata de baza (neutra) la care se adauga prima de risc a intreprinderii de evaluat. Rata neutra - corespunde unor plasamente fara riscuri si cel mai adesea marimea ei se stabileste la nivelul dobanzii practicate la imprumuturile de stat.Prima de risc - este cu atat mai mare cu cat exploatarea prezinta riscuri; riscurile interne se stabilesc cu ocazia diagnosticului de evaluare, iar riscurile externe prin documentare si investigatii exterioare ale evaluatorilor, inclusiv in legatura cu rentabilitatea ramurii din care face parte intreprinderea.

58. Prezentaţi caracteristicile generale ale unui cash-flow.

Cash-flow - flux de lichiditati. Fluxul anual de lichiditati nete, folosit in evaluarea unei intreprinderi, se obtine de regula prin metoda indirecta, respectiv prin insumarea profitului net cu amortizarile si provizioanele pentru riscuri si cheltuieli si scaderea variatiei necesarului de fond de rulment si a fondurilor necesare pentru investitiile de mentinere (nu de dezvoltare).

59. Care sunt situaţiile în care, în contabilitate, se apelează la evaluări economice ale activelor?

Exista trei mari grupe de factori extemi a caror actiune conduce la distorsiuni intre bilantul contabil al unui agent economic si bilantul sau economic, si care fac necesara reevaluarea:

- preturilor libere;- raportului de schimb al monedei nationale; gestiunii interne a agentilor economici, cu deosebire sub urmatoarele aspecte: modalitati de amortizare practicate si modalitati de contabilizare utilizate (contabilitatea de gestiune, ca suport material al secretului comercial al intreprinderii, care sta la baza competitiei si concurentei - conditii de manifestare a principiilor si regulilor economiei de piata).60. Explicaţi relaţia dintre riscuri şi rata de actualizare.Prima de risc, componenta a ratei de actualizare este cu atat mai mare cu cat exploatarea prezinta riscuri; riscurile interne se stabilesc cu ocazia diagnosticului de evaluare, iar riscurile externe prin documentare si investigatii exterioare ale evaluatorilor, inclusiv in legatura cu rentabilitatea ramurii din care face parte intreprinderea.

61. Prezentaţi 3 metode de determinare a ratei de actualizare.-Rentabilitatea specifica aşteptata pentru investitii alternative,-rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.- rata neutra de plasament pe piata financiara - rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate; Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobanzii de baza fara risc)

62. Definiţi valoarea de piaţă. Valoarea de piata - reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evaluarii, intre un cumparator si un vanzator, hotarati si avizati, care actioneaza in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangeri, intr-o tranzactie echilibrata, dupa un marketing adecvat.

63. Care este rolul dignosticului în evaluarea întreprinderii?Diagnosticul are drept scop - înţelegerea factorilor economici care influenţează sectorul de activitate al întreprinderii; - cunoaşterea regulilor concurenţiale ale sectorului din care face parte întreprinderea; - determinarea oportunităţilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor; - facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il căuta in acea întreprindere pentru a deduce rapid consecinţele la nivelul rezultatelor sale. Rolul diagnosticului in evaluarea întreprinderii :- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, - alegerea metodelor,- ajuta la anticiparea viitorului firmei,- la depistarea factorilor de risc si - la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final.

64. Explicaţi diferenţele dintre preţ şi valoare. Preţul este suma de bani ce se poate obţine din vânzarea unui bun de bunăvoie, intre parţi aflate in cunoştinţa de cauza, in cadrul unei tranzacţii in care preţul este determinat obiectiv. Stabilirea preţului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preţului ci gama de valori, respective zona in care ar putea începe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preţul. Valoarea unui bun se fondează pe noţiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul de echilibru in care vânzătorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influenţează dorinţa de a cumpăra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordează atât separate cat si împreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau întreprinderii in ansamblul sau.

65. Explicaţi necesitatea evaluării economice şi financiare a unei întreprinderi.Procesul de evaluare economica are drept obiectiv - stabilirea valorii de piaţa, - a valorii de circulaţie a bunurilor, activelor si întreprinderilor,- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaţiul economic al tarii.Necesitatea evaluării unei întreprinderi apare când in viata întreprinderii au loc unele schimbări semnificative cum sunt:

43

- modificări in mărimea si structura capitalului social, - modificări in numărul si componenta acţionarilor sau asociaţilor,- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje), - in cazul tranzacţiilor comerciale, - cu ocazia privatizării când elementele prezentate in bilanţul contabil nu reflecta valori de piaţa ci mai degrabă valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste

77. Definiţi valoarea justă.Valoarea justa reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua parţi aflate in cunoştinţa de cauza, in cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.

78. Explicaţi legătura dintre scop şi metodă în evaluarea întreprinderii.Aprecierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se realizeaza cu ajutorul diversilor indicatori iar indicatorii la rindul lor se calculeaza in baza unor elemente de bilant.Elementele de bilant pot fi mai mult ori mai putin edificative in functie de scopul urmarit si in functie de care forma a bilantului se utilizeaza stiut fiind ca in realizarea evaluarii se vehiculeaza cel putin trei forme de bilant,respectiv:-bilantul contabil;-bilantul economic ;-bilantul functional.

79. Clasificaţi diferitele tipuri de evaluări.Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii - evaluari contabile - evaluari administrative (cele solicitate de administrator)- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic

Din punct de vedere al obiectului evaluarii: - evaluari de intreprinderi - evaluari de bunuri - evaluari de grupe de bunuri

Din punctul de vedere al scopului evaluarii: - evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare - evaluari contractuale - evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscal

80. Explicaţi rolul bilanţului contabil în evaluarea unui activ sau a unei întreprinderi.Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanţul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaţa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaţia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la înfiinţare si rezultatele financiare obţinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat.

128. Rolul bilanţului în dignosticul de evaluare.Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanţul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaţa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaţia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la înfiinţare si rezultatele financiare obţinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat.

129. Obiectivul şi mijloacele de realizare ale dignosticului de organizare, management şi resurse umane.

Obiectivul îl reprezintă analiza structurii umane si a capacitaţii personalului de a contribui la realizarea activităţii întreprinderii.

Constatări se fac următoarele demersuri:a) Analiza structurii umane si anume: - Organizarea ierarhica si funcţionala a întreprinderii;- Date cu privire la personal: pregătirea ,gradul de ocupare; vechimea in întreprindere; fluctuaţiile,

absenteism.

b) Date cu privire la conducerea întreprinderii: varsta, pregatire,experienta,stil de conducere,sistem de remunerare,legatura cu actionariatulc) Date sociale: climatul social,protectia muncii,organizare sindicala.Concluzia Analizand datele de mai sus se poate stabili:• Oportunităţile • Riscurile • Punctele forte : personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea muncii.• puncte slabe : proasta functionare a conducerii;salarizare nestimulata;relatii de rudenie intre conducere si salariati.

130. Rolul bilanţului funcţional în diagnosticul de evaluareBilanţul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale întreprinderii:- funcţiile de investiţii, - de exploatare si- de trezorerie – in active si - funcţia de finanţare in pasiv.

139. Obiectivul şi mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic şi de exploatare.4.3.1. Obiectiv: stabilirea masurii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului cumparator.4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, a potentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale,a nivelului de automatizare si a productivitatii, dar si analiza functiei de cercetare-dezvoltare, pentru a determina strategia in viitor a intreprinderii.4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:. oportunitatilor;. riscurilor;· punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente;- punctelor slabe: o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii prime, probleme de calitate a produselor si serviciilor.

144. Obiectivele şi mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil.

Obiective:· stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si a situatiei financiare ale entitatii evaluate, precum si a starii de sanatate financiare a acesteia;· utilizarea relatiei efectului de levier pentru a face diagnosticul ratei de rentabilitate a capitalurilor propm;· evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile contabile si efectul de levier masurat plecand de la valorile de piata; · diagnosticul ratei de rentabilitate economic a, plecand de la rata marjei economice si rata de rotatie a capitalurilor investite;· utilizarea totalului soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei economice;· analiza diferentelor intre optica de rentabilitate si optic a productivista prin realizarea unui audit asupra situatiilor financiare.4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avand ca mijloace de efectuare datele si informatiile continute in conturile anuale, rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale.4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor, exprimate sub forma:· oportunitatilor;· riscurilor;· punctelor forte;· punctelor slabe.

148. Prezentaţi şi explicaţi modul de determinare a costului capitalului unei întreprinderi.Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului întreprinderii. Desigur, se înţelege ca, atunci când firma nu utilizează credite, rata de actualizare va fi egala cu costul capitalurilor proprii.

45

Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:

CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde:

CMPC = costul mediu ponderat al capitaluluiCKpr = costul capitalului propriuKpr = capitalul propriuV = valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de capital)CD = crediteCi = cota de impozit pe profit

152. Care sunt componentele fundamentale ale oricărei evaluări de întreprindere?

- activul net corectat si- capacitatea beneficiara

159. Care sunt criteriile în funcţie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o întreprindere în vederea determinării activului net corijat?- separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii); - reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare exploatarii; - calculul matematic al activului net corectat.

166. In ce constă metoda substractivă de calcul a activului net corijat?Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate.

167. Enumeraţi 4 elemente intangibile care pot fi evaluate distinct.Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de cercetare dezvoltare, licente,marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc.

173. Care sunt tehnicile de actualizare.Rata de actualizare este un element al pieţei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari.Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp.Economia de piata are 3 piete diferite:1. piata de bunuri si servicii;2. piata financiara;3. piata muncii.In piaţa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu atât aduce pagube.In piaţa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaţa banii sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare.Actualizarea se realizează si se exprima prin 2 tehnici speciale , după cum este luat in considerare factorul timp, astfel:1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcţia trecut – prezent - viitor , se aplica regula capitalizării sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare;- suma cheltuita azi „X” are ca echivalent in viitor, peste „n” ani, o suma „y” daca suma X o amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n .

2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor –prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare numita si regula de actualizare- suma „y” prevazuta a fi chetuita in viitor peste „n” ani are in prezent valoarea „x” daca suma y o aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n- suma Y prevăzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizareX = Y ___1____ (1+i)n - rd (rata deflatata) = i-f (1+f)n - rata neutra de plasament 1

An= 1 - (1+t)n

t- actualizarea unei serii de fluxuri constante t

- actualizarea pe baza indicatorului PER

174. Explicaţi relaţia dintre activul net corijat al unei întreprinderi şi valoarea acesteia.Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat

175. Cum se calculează valoarea substanţială brută a unei întreprinderi? Explicaţi semnificaţia acesteia.Val. substanţiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de întreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial întreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza întreprinderea la un moment dat, prezentând valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.

179. Ce este rata de actualizare?Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vărsăminte de încasat sau de plătit ulterior.

184. Definiţi valoarea actuală a unui bun.Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrări nete de numerar, care urmează a fi generate de derularea normala a activităţii întreprinderii. Valoarea actuala = valoare de utilitate

197. Expuneţi elementele de compunere ale costului de înlocuire net – valoare sau procedură de evaluare a activelor.Se cauta valoarea unui activ nou echivalent. Din aceasta valoare se scade amortizarea corespunzatoare duratei de viata utila consumata, aferenta bunului detinut si care urmeaza a se inlocui, si se obtine costul curent. Costul curent poate fi insa analizat din mai multe puncte de vedere. Pentru activele obtinute de intreprindere din productie proprie, costul curent poate fi reprezentat de costul de reproductie necesar intreprinderii pentr a produce un activ identic sau echivalent cu cel vizat a fi inlocuit. Pentru activele care pot fi achizitionate, costul curent reprezinta suma de numerar platita in prezent pentru a achizitiona un activ identic sau echivalent. Pentru imobilizarile corporale cu durata de viata consumata, costul curent poate fi reprezentat de suma de numerar platita pentru achizitionarea unui activ identic sau echivalent pe piata second-hand.

209. In ce constă metoda aditivă de calcul a activului net corijat? Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanţul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale.

221. De ce este obligatorie evaluarea în cazul privatizării unei întreprinderi? - din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanţurile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor - din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul întreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare - cumparatorul nu investeşte pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita; - valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.

224. Prezentaţi 3 momente din viaţa întreprinderii în care este obligatorie evaluarea.- modificări in mărimea si structura capitalului social - modificări in numărul si componenta acţionarilor sau asociaţilor - actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)

47

235. Obiectivul şi mijloacele de realizare ale diagnosticului commercial.Obiectivul îl reprezintă determinarea locului ocupat pe piaţa de întreprindere in prezent si in viitor.Constatări a) Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activitati ale întreprinderii se va calcula ponderea lor in volumul total al activităţii;b) Se va efectua o analiza a clienţilor cu pondere importanta sau mare si pentru aceştia durata de recuperare a creanţelor ;se vor analiza clientii incerti;c) Se vor analiza furnizorii;d) Se va identifica concurenta actuala si potentiala;e) Se va analiza reteaua de distributie a intreprinderii;f) Se va analiza gradul de permeabilitate a pietei;g) Se va analiza tipurile de actiuni promotionale facute de întreprindere, cuantumul cheltuielilor publicitare, evolutia politicii de promovare a produselor si a imaginii firmei;

Concluzia• Oportunităţile • Riscurile • Punctele forte ca de ex: retea de vanzare puternica, clienti statornici,calitate f buna a produselor si serviciilor• puncte slabe ca de ex: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea insuficienta a pietii.

-EXPERTIZA CONTABILA-

2. Detaliaţi elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului “Concluzii” din raportul de expertiză contabilă.

Lucrãrile si concluziile expertizei contabile se consemneazãîntr-un raport scris care trebuie sã cuprindã cel putin trei capitole:Capitolul I INTRODUCERE, Capitolul II DESFêURAREAEXPERTIZEI CONTABILE ºi Capitolul III CONCLUZII.Structura celor 3 capitole obligatorii trebuie respectatã.Când au fost numiti sau angajati mai mulþi experti contabili în aceeasi cauzã se întocmeste un singur raport de expertizã contabilã. Dacã sunt deosebiri de pãreri între experti, opiniile separate trebuie consemnate în cuprinsul raportului de expertizã contabilã sau într-o anexã a acestuia.Capitolul III CONCLUZII al raportului de expertizã contabilã trebuie sã continã câte un paragraf distinct cu concluzia (rãspunsul) la fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei contabile preluat(ã) în maniera în care a fost formulat(ã) în Capitolul II DESFÃSURAREA EXPERTIZEI CONTABILE.

3. Detaliaţi elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului “Introducere” din raportul de expertiză contabilă.

3531.1. Capitolul I INTRODUCERE al raportului de expertizã contabilã trebuie sã cuprindã cel putin urmãtoarele paragrafe:a) Paragraful de identificare a expertului(tilor) contabil(i) nominalizat(ti) pentru efectuarea expertizei contabile, care trebuie sã cuprindã informatii cu privire la: numele si prenumele expertului(tilor), domiciliul acestuia (acestora), numãrul carnetului de expert contabil si pozitia din Tabloul expertilor contabili;

b) Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare.În acest paragraf se mentioneazã:- în cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului(tilor), respectiv Încheiere de sedintã (în cazurile civile) sau ordonantã a organelor de urmãrire penalã (în cazurile penale), cu mentionarea datei acestuia, denumirea si calitatea procesualã a pãrtilor, domiciliul sau sediul social al acestora, numãrul si anul dosarului si natura acestuia (civilsau penal);– în cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau sediul social al acestuia, numãrul si data contractului în baza cãruia se efectueazã expertiza contabilã solicitatã;

c) Paragraful privind identificarea împrejurãrilor si circumstanþelorîn care a luat nastere litigiul în care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul în care a fost contractatã expertiza contabilã extrajudiciarã;

d) Paragraful privind identificarea obiectivului(elor) expertizei contabile judiciare, formularea obiectivului(elor) expertizei contabile. În cazul expertizelor contabile judiciare formularea obiectivului(lor) expertizei contabile se preia „ad-literam” din formularea acestuia (acestora) în Încheierea de sedinþã (în cauze civile), respectiv în ordonanta organelor de urmãrire si cercetare penalã (în cauzepenale). În cazul expertizelor contabile extrajudiciare formularea obiectivului(elor) acestora trebuie sã fie cea din contract;

e) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei si a locului în care s-a efectuat expertiza contabilã. În cazul expertizelor contabile dispuse de organele în drept, în cauze civile, data si locul începerii lucrãrilor expertizei contabile trebuie documentate prin citarea pãrtilor prin scrisoare cu aviz de primire;

f) Paragraful privind identificarea materialului documentarcare are o legãturã cauzalã cu obiectivul(ele) expertizeicontabile si care a stat la baza întocmirii raportului de expertizã contabilã. Materialul documentar nominalizat în acest paragraf trebuie sã fie strict adecvat necesitãtilorde documentare a obiectivelor expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare;

g) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei în care s-a redactat raportul de expertizã contabilã, cu mentionarea expresã dacã s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile având acelasi (aceleasi) obiectiv(e). De asemenea,în acest paragraf trebuie mentionat dacã s-au folosit lucrãrile altor experti (contabili, tehnici etc.), problemele ridicate de pãrtile interesate în expertizã si explicatiile date de acestea în timpul efectuãrii expertizei;h) Paragraful privind identificarea datei iniþiale pânã la care raportul de expertizã

49

contabilã trebuia depus la beneficiar si indicarea eventualelor perioade de prelungire fatã de termenul initial.

4. Care sunt prevederile legale privind delegarea şi supravegherea lucrărilor referitoare la expertizele contabile?Efectuarea lucrãrilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegatã de cãtre expertii contabili numiti din oficiu sau la recomandarea pãrtilor asistentilor sau colaboratorilor lor. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrãri asistentilor sau colaboratorilor sãi, pãstrându-si rãspunderea finalã asupra continutului siconcluziilor raportului de expertizã contabilã extrajudiciarã.

5. Ce prevede încheierea de şedinţă prin care organele îndreptăţite să dispună efectuarea

expertizei contabile judiciare, numesc expertul desemnat să efectueze expertiza.

În astfel de cauze, organul de urmãrire penalã sau instanta de judecatã care a dispus efectuarea unei expertize contabile fixeazã un termen la care sunt chemate pãrtile, precum si expertul contabil, aducându-li-se la cunostintã întrebãrile la care trebuie sã rãspundã expertul contabil si precizându-li-se cã au dreptul sã facã observatii cu privire la întrebãri si cã pot cere modificarea sau completarea lor. Totodatã, pãrtile sunt încunostintate cã au dreptul sã cearã numirea si a câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care sã participe la efectuarea expertizei.Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin ordonantã emisã de organul de urmãrire penalã, care trebuie sã continã aceleasi elemente ca si Încheierea de sedintã pentru numirea expertilor contabili în cauze civile

6. Comentaţi necesitatea calităţii expertizelor contabile întocmite în scopul soluţionării cauzelor aflate pe rolul instanţelor sau altor organe cu atribuţii jurisdicţionale.

Expertul contabil trebuie sã efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat si pe care le-a acceptat cu constiinciozitate, devotament, corectitudine si impartialitate; pentru asigurarea în interes public cã aceste cerinte sunt îndeplinite, expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit reglementãrilor Corpului. Expertizele contabile trebuie sã fie utile celor care le-au solicitat. În expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un tert în proces, care prin calitatea lui procesualã contribuie la stabilirea adevãrului de cãtre organele de drept. Raportul de expertizã contabilã judiciarã are caracter de probã stiintificã care trebuie sã prezinte un înalt grad al indicelui contributiv la solutionarea cauzei în care a fost dispus.

7. Clasificarea expertizelor contabile funcţie de cele două criterii (scop şi natura obiectivelor).

Expertizele contabile pot fi clasificate:I. Dupã scopul principal în care au fost solicitate, în:a) expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedurã civilã; Codul de procedurã penalã; alte legi speciale;b) expertize contabile extrajudiciare – sunt cele efectuate în afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justitiei. Sunt efectuate în afara unui proces justitiar. Nu au calitatea de mijloc de probã în justitie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea decãtre pãrti a administrãrii probei cu expertiza contabilã judiciarã sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabilã.II. Dupã natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referã, în:a) expertize contabile civile dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor civile;b) expertize contabile penale dispuse sau acceptate în rezolvarea unor aspecte civile atasate litigiilor penale;c) expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor comerciale;d) expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor fiscale;e) alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele în drept sau extrajudiciare solicitate de cãtreclienþi.III. În functie de natura juridicã, expertizele contabile pot fi:– civile;– penale;– extrajudiciare.

20. Enumeraţi situaţiile de incompatibilitate în care se poate afla expertul contabil numit într-o cauză de către organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei.

Conformitatea cu principiile fundamentale reglementate de Cod poate fi ameninţată şi în următoarele situaţii: 1. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenţii economici sau pentru instituţiile la care au şi calitatea de salariat, indiferent de natura şi durata contractului de muncă. 2. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenţii economici sau pentru instituţiile cu care angajatorii profesionistului contabil se află în raporturi contractuale, ca de exemplu: a - profesionistul contabil angajat în industrie, comerţ, educaţie, etc. sau într-o societate de expertiză, prestează servicii profesionale pentru o entitate care se află în relaţie contractuală cu angajatorul său; b - profesionistul contabil angajat într-o instituţie publică, prestează servicii profesionale pentru o entitate cu care instituţia se află în raporturi juridice de drept comercial, fiscal, etc. 3. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenţii economici sau pentru instituţiile cu care angajatorii profesionistului contabil se află în concurenţă; 4. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenţii economici sau instituţii, sau persoane fizice, în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul patru inclusiv sau soţi ai administratorilor; 5. când profesionistul contabil efectuează lucrări în situaţia în care există elemente care atestă starea de conflict de interese. Există conflict de interese în următoarele situaţii:

a. acceptarea numirii sau desemnării în calitate de expert într-o cauza, dacă: .1 - expertul sau un membru al familiei sale se află într-o relaţie de muncă, de familie, comercială sau de altă natură cu una din părţile cauzei; .2 - expertul a avut calitatea de angajat sau a avut relaţii contractuale de orice fel cu una din părţi în ultimii 2 ani; .3 - expertul, are cunoştinţă sau ar fi trebuit să ştie, în virtutea funcţiilor pe care le deţine în structurile alese şi executive ale Corpului, că în cauza respectivă au existat sau există litigii în curs la comisia de disciplină sau la alte organe şi instanţe ale Corpului, privind un membru al Corpului. rica

b. acceptarea numirii sau desemnării în calitate de expert în mai multe faze succesive ale aceleiaşi cauze, cum ar fi: - expert în faza de cercetare şi în faza de judecată; - expert numit într-o fază şi expert (consilier) al unei părţi în altă fază; c. obţinerea de lucrări în împrejurări legate de exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor aferente calităţii de organ ales sau numit în structurile de conducere şi de execuţie ale filialei CECCAR; d. participarea la acţiuni, fapte sau cauze în rol dublu: de profesionist în practică publică şi de organ ales sau numit în structurile de conducere şi de execuţie ale filialei Corpului, ca de exemplu: .1 - luarea de hotărâri, decizii şi semnarea de corespondenţă în numele filialei sau a comisiei de disciplină, dacă în cauza respectivă un membru al consiliului filialei sau al comisiei de disciplină a efectuat lucrări sau a participat în vreun fel în calitate de liber profesionist contabil; .2 - judecarea în cadrul comisiei de disciplină a filialei a unor fapte în legătură cu cauze la care au participat în vreun fel, în calitate de liber profesionişti, membrii consiliului filialei, membrii comisiei de disciplină, cenzorul sau vreun angajat al filialei respective. 6. când profesionistul contabil efectuează lucrări în situaţia în care există elemente care atestă starea de incompatibilitate.

203. Care sunt actele de comportament prin care se manifestă păstrarea secretului profesional şi confidenţialitatea expertului contabil în cazul unei expertize contabile judiciare?

Trebuie avute în vedere următoarele aspecte (cu titlu de exemple):1. când divulgarea este autorizată de client: dacă interesele tuturor părţilor (cu deosebire terşi) pot fi lezate;2.când divulgarea este cerută de lege sau când există obligaţii profesionale de divulgare:.22 profesionistul trebuie să facă apel la judecata sa, pentru a determina tipul de informaţii care pot fi divulgate; trebuie să se evite situaţiile care implică fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;

51

.23 profesionistul trebuie să se asigure că persoanele careprimesc informaţiile sunt destinatarii corecţi ai unor astfel de informaţii, adică cu abilităţi să primească astfel de informaţii;.24 profesionistul trebuie să stabilească dacă divulgarea şi consecinţele acesteia implică responsabilitatea sa.Se recomandă, în toate aceste cazuri, consultarea organismului profesional şi/sau a unui avocat.

252. Detaliaţi principiul general referitor la “Examinarea regularităţii documentelor financiar-contabile” pe care expertul contabil trebuie să îl respecte în executarea expertizei contabile.

Pentru a putea servi ca suport de informatie si de proba in expertiza contabila, documentele si datele financiar contabile trebuie sa fie sincere si exacte. Verificarea formala este de regula o lucrare preliminara a expertizei si presupune;- indeplinirea conditiilor de forma exterioara- daca se tin registrele legale- daca inregistrarile sunt tinute la zi- daca inregistrarile sunt facute in ordinea in care s-au produs- daca registrele sunt numerotate si parafate- daca registrele sunt parafate si sigilateDin punct de vedere al continutului si sinceritatii, verificarea nu se poate limita la un control formal. Ca principiu, verificarea regularitatii trebuie sa arate daca registrele pot folosi(si in ce masura) la verificare sau expertiza, ori trebuie sa fie inlaturate complet sau partial. Masura in care unele abateri de la dispozitiile legale sau de la regulile de organizare si tinere a contabilitatii pot influenta forta probatorie a registrelor depinde de natura abaterilor, de legatura lor cu faptele supuse verificarii, de jurisprudenta existenta. Din acest motiv , expertul nu poate sa se limiteze numai la constatarea neregularitatii documentelor, ci trebuie sa continue lucrarea.

253. Ce este Etica?

ETICĂ= ştiinţa care se ocupă cu studiul teoretic al valorilor şicondiţiei umane din perspectiva principiilor morale şi rolul lor în viaţa socială; totalitatea normelor de conduită morală, corespunzătoare unui domeniu, unei activităţi sau unei colectivităţi.ETICA este străină dictaturii şi centralismului; ea este specificădemocraţiei, deoarece democraţia presupune dereglementare, locul legilor fiind luat de principii etice, astfel se poate aluneca spre anarhie şi dezordine.

254. Enumeraţi cel puţin 5 cauze care ar putea conduce la situaţia în care stocul faptic al unei unităţi depăşeşte stocul maxim posibil al acesteia.

Cauzele care genereaza o astfel de situatie pot fi:- introducerea de marfuri in gestiune fara documente legale- crearea de plusuri in gestiune prin mijloace frauduloase- livrarea altor bunuri decat cele inscrise in documente- diluarea unor produse , vanzarea lor in amestec sau denaturarea proportiilor de amestec- schimburile sau imprumuturile de marfuri intre gestiunile de acelasi fel- folosirea frauduloasa a aparatelor de masura si control

255. Enumeraţi cel puţin 6 metode şi tehnici extracontabile folosite de experţii contabili în efectuarea expertizelor contabile.

Metodele recunoscute de doctrina contabila sunt:- verificarea rulajelor, soldurilor si reporturilor- refacerea unor calcule- analiza bilantului, a balantelor de verificare sau a altor calcule de sinteza- urmarirea respectarii metodologiei contabile si a normelor de efectuare a inregistrarilor- controlul modului de evaluare a elementelor patrimoniale- efectuarea unor punctaje(intre evidenta cantitativa si cea valorica, intre conturile sintetice si cele analitice)- verificarea corectitudinii analizelor pe baza de bilant sau a altor analize economico financiare

256. Detaliaţi principiul general referitor la “Alegerea metodelor de cercetare” pe care expertul contabil trebuie să îl respecte în executarea expertizei contabile.

In expertizele contabile se utilizeaza in general doua tipuri de metode:- metode progresive, care pornesc de la faptul contabil izolat, incepand cu actul care a dat nastere operatiunii, pe care expertii il urmaresc apoi in registrul jurnal, cartea mare si bilant- metode regresive, care pornesc de la situatiile financiare anuale, putand urmari unele operatiuni pe cale inversa, pana la originea lor(document justificativ)Metodele progesive se folosesc indeosebi in expertizele judiciare care se refera la fraude sau alte fapte penale, iar la verificarile din expertizele fiscale se folosesc ambele metode.Din puctul de vedere al extinderii cercetarilor, expertii contabil folosesc metoda verificarii complete sau metoda verificarii prin sondaj. In toate situatiile partile esentiale , care prezinta o importanta deosebita pentru scopul lucrarii, se verifica in intregime.De asemenea , pentru clarificare obiectivelor expertizei, expertii pot folosi metode contabile si metode si tehnici extracontabil

257. Fixarea obiectivelor în expertiza contabilă în cauze civile şi penale.

Efectuarea expertizei contabile judiciare se dispune de organul de urmarire penala ori instanta de judecata, la cerere, sau din oficiu, cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei, in vederea aflarii adevarului, sunt necesare cunostintele unui expert contabil.Obiectivele expertizei contabile, respectiv intrebarile la care trebuie sa raspunda expertul se stabilesc dupa cum urmeaza:1. in cauzele civile: obiectivele expertizei se stabilesc de catre partea/partile interesate sau de catre instanta de judecata, expertul contabil fiind informat despre acestea prin incheierea de sedinta prin care este desemnat sa efectueze expertiza in cauza respectiva.2. in cauzele penale: fixarea obiectivelor la care urmeaza sa raspunda expertul se desfasoara in doua etape astfel:a) incuviintarea probei si stabilirea obiectivelor de principiu, numirea expertului si fixarea unui termen cand se citeaza partile impreuna cu expertul numit si analiza sumara a dosarului de catre expertul contabilb) punerea in discutia partilor si a expertului numit a obiectivelor la care acesta trebuie sa raspunda, atentionarea asupra faptului ca are dreptul sa faca observatii si sa solicite modificarea obiectivelor, sa completeze obiectivele in prezenta partilor

258. Enumeraţi principiile generale aplicabile în orice verificare şi expertiză contabilă.

Principiile general aplicabile in orice verificare si in expertiza contabila sunt:- Determinarea naturii si obiectului lucrarii- Fixarea unui plan de lucru- Alegerea metodelor de cercetare- Studiul preliminar al organismului intreprinderii- Studiul functiei financiar contabile- Examinarea regularitatii documentelor financiar contabile

259. Erori şi delicate în tehnica expertizelor contabile.

Raspuns: Principalele tipuri de erori ce pot fi identificate sunt:- erori de calculatie- erori de reportare- erori de inregistrare contabila- erori de evaluareDelictele contabile reprezinta abateri de la lege si regulamente si sunt de regula sanctionate penalDpdv al autorului, delictele pot fi:- delicte ale intreprinzatorului sau conducerii- delicte ale asociatilor- delicte ale personalului fata de intreprindereDpdv al actiunii- delicte de inducere in eroare- delicte de ascundere a faptei sau situatii- delicte de falsificare- delicte de deturnare

53

Dpvd al mijloacelor folosite- delicte produse prin actiuni- delicte produse prin omisiuni- delicte produse in exces

261. Drepturile expertului contabil în activitatea de expertiză judiciară, în cauze penale, conform prevederilor legale.

Expertul contabil numit intr-o cauza penala are urmatoarele drepturi:- sa ia cunostinta de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei contabile judiciare numai cu incuviintarea organului de cercetare sau de judecata- sa faca observatii cu privire la obiectivele expertizei si sa ceara modificarea sau completarea lor- sa primeasca, in conditiile si cu acordul organelor de cercetare/de judecata lamuriri si explicatii de la parti- sa participe la efectuarea expertizei contabile judiciare in calitate de expert recomandat de catre una din parti- sa solicite organului de cercetare sau instantei de judecata sa dispuna in sarcina partilor plata onorariului pentru munca depusa

262. Precizaţi cazurile de abţinere a experţilor contabili în cazul expertizei judiciare în procesul penal.Cazurile de abtinere a expertilor contabili in cazul expertizei judiciare in procesul penal sunt similare cu cazurile de recuzare si anume:- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti- cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare judecatoreasca- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca- daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani inaintea recuzarii - daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti, sotii sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv.

263. Expertizele pot avea ca obiect diferite aspecte ale vieţii economice, juridice sau administrative; enumeraţi 5 dintre acestea.Expertizele contabile pot fi dispuse in dosare civile/penale care judeca unele cauze cum sunt:- stabilirea cotei parti ce revine fiecarui sot in cazul unui preces de partaj, ca urmare a divortului, cand sotii au achizitionat bunuri comune in timpul casatoriei- solicitarea de recalculare a drepturilor de pensie pentru un contestatar al pensiei- contestarea unor sume cuprinse in procesul verbal de control intocmit de organele fiscale, dupa respingerea contestatiei depuse de catre contribuabil la organul fiscal respectiv, conform codului de procedura fiscala- stabilirea unui prejudiciu intr-un dosar de delapidare din gestiune sau gestiune frauduloasa- actualizarea unor sume acordate cu titlu de imprumut de catre o persoana fizica unei alte persoane fizice, in baza unui contract de imprumut , urmat de nerestituirea la termen a sumelor datorate

264. Precizaţi care sunt infracţiunile de natură civilă în contextul efectuării expertizelor contabile.Raspunderea civila a expertului contabil poate fi instituita in temeiul art. 998 din Codul Civil, potrivit caruia orice fapta a omului care cauzeaza altuia prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara. Literatura juridica consacra principii de raspundere civila foarte largi si cuprinzatoare, astfel incat orice activitate prejudiciabila este susceptibila sa intre sub incidenta lor. In acest fel, in situatiile in care lipseste o reglementare expresa speciala pentru angajarea

raspunderii juridice, se apeleaza la aceste texte din Codul Civil.Expertii contabili pot si trebuie sa garanteze raspunderea civila privind activitatea desfasurata prin incheierea unei polite de asigurare de risc profesional. Potrivit acestei polite, asiguratorul acopera, in limita sumei asigurate, despagubirile pe care asiguratul este obligat prin hotarare judecatoreasca pronuntata de o instanta civila sa le plateasca unei terte parti, pentru un prejudiciu de natura materiala sau financiara survenit ca urmare a unor acte savarsite de catre profesionistul contabil in exercitarea misiunii sale.

265. Enumeraţi particularităţile raportului de expertiză contabilă extrajudiciară în raport cu cel de expertizăcontabilă judiciară.Redactarea raportului de expertiza contabila extrajudiciara trebuie sa respecte aceleasi exigente ca si redactarea raportului de expertiza contabila judiciara, cu unele particularitati, cum sunt:a) Raportul de expertiza contabila judiciara este reglementat procedural (Codul de procedura civila si Codul de procedura penala) si nu poate fi efectuat decat de catre expertul care a fost desemnat sa-l efectueze,un astfel de impediment un exista in cazul raportului de expertiza contabila extrajudiciara, acesta putand fi efectuat si de catre o societate de expertiza contabila. In acest caz, in primal paragraf al raportului de expertiza, unde se face identificarea expertului contabil , se vor trece datele de identificare ale societatii comerciale de profil, precum si numele personei(expertului) care o reprezintab) In paragraful al doilea al raportului de expertiza contabila extrajudiara trebuie sa se mentioneze numarul contractului de prestari servicii si datele de identificare ale clientului(denumire, sediu social etc)c) Paragraful al treilea trebuie sa contina explicit imprejurarile si circumstantele care l-au determinat pe client sa solicite prestatia expertului contabil/societatii de expertiza contabila. Descrierea trebuie facuta concis, cu claritate si fara detalii inutiled) Paragraful patru trebuie sa redea obiectivele expertizei contabile extrajudiciare asa cum au fost formulate in contractul de prestari serviciie) In paragraful al cincilea se descrie durata si locul de desfasurare al expertizei contabile extrajudiciaref) In paragraful sase se descrie materialul documentar studiat, cu precizarea ca in cazul expertizei contabile extrajudiciare este obligat sa faca consideratii cu privire la calitatea materialului documentar, lucru nerecomandat in cazul expertizei contabile judiciareg) In paragraful sapte al raportului de expertiza contabila extrajudiciara este recomandabil ca expertul contabil sa analizeze in detaliu eventuale alte expertize contabile efectuate cu aceleasi obiective, alte evaluari ale expertilor, deoarece spre deosebire de expertizele contabile judiciare, expertii nu au la dispozitie un dosar al cauzei. Aceste precizari trebuie prezentate numai in masura in care expertul contabil apreciaza ca acestea sunt utile clientului sau altui utilizator al expertizei contabile.h) In paragraful opt al expertizei contabile trebuie sa se mentioneze explicit data fixata in contractul de prestari servicii pentru depunerea raportului de expertiza contabila extrajudiciarai) Redactarea capitolelor II Desfasurarea expertizei contabile extrajudiciare si III Concluzii ale raportului de expertiza contabila extrajudiciara trebuie sa fie clara, concisa si fara ambiguitati , la fel ca in cazul raportului de expertiza contabila extrajudiciara. Eventualele consideratii personale ale expertului contabil trebuiesc redata in capitolul IV Consideratii personale ale expertului contabil, care spre deosebire de raportul de expertiza contabila judiciara, unde acest capitol nu se recomanda a fi uzitat, in cazul expertizelor contabile extrajudiciare este recomandat sa se redacteze.

266. Cine şi în ce condiţii dispune efectuarea expertizei contabile judiciare, cine numeşte expertul contabil ş ice elemente trebuie să cuprindă Incheierea de şedinţă/Ordonanţa prin care se dispune efectuarea expertizei contabile.

Expertul contabil, pentru a putea efectua expertize contabile judiciare si sau extrajudiciare, trebuie sa fie membru al Corpului, inscris in Tabloul Corpului, care se publica anual in Monitorul Oficial al Romaniei.Orice solicitant de expertize contabile are dreptul sa contacteze pe oricare dintre expertii contabili nominalizati in Monitorul Oficial al Romaniei. In raportul direct dintre solicitantul expertizei contabile si expertul contabil, acesta din urma trebuie sa se legitimeze cu carnetul de expert contabil, vizat la zi.Cum, in majoritatea cazurilor, expertizele contabile sunt lucrari cu caracter de urgenta, mai ales pentru solcitanti, contactarea expertilor contabili trebuie sa fie o subetapa distincta si premergatoare numirii expertilor contabili, pentru a nu se prelungi nejustificat perioada necesara elaborarii expertizelor contabile. Solicitantul expertizei contabile trebuie sa se asigure in prealabil ca expertul contabil contactat are disponibilitatea sa efectueze expertiza contabila ce urmeaza a fi solicitata.Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de catre organele indreptatite de lege pentru

55

administrarea probei cu expertiza.Conform codului de procedura civila, art 201-214, instantele de drept civil, atunci cand considera necesar sa cunoasca pararea unor experti contabili, pot numi, la cererea partilor sau din oficiu, unul sau trei experti contabili, prin Incheiere de sedinta, care trebuie sa cuprinda:- numele expertului contabil/expertilor contabili numiti din oficiu sau la cererea partilor in proces- obiectivele (intrebarile) la care expertul trebuie sa raspunda. Acestea trebuie sa fie formulate, concis, fara echivoc, si fara a se solicita expertului contabil sa se pronunte asupra incadrarilor legale ale faptelor supuse judecatii- termenul un care trebuie sa se efectueze expertiza contabila, tinandu-se seama de faptul ca raportul trebuie depus la instanta care a dispus-o cu cinci zile inainte de termenul de judecata. Daca termenul initial este considerat de catre expert inadecvat, expertul contabil este indreptatit sa solicite instantei un termen adecvat, minim necesar pentru efectuarea expertizei contabile judiciare.

In cazul expertizelor contabile judiciare dispuse in dosarele penale, numirea expertului contabil se face prin Ordonanta de numire, emisa de organul de cercetare sau de judecata, care contine aceleasi elemente ca si incheierea de sedinta in cazul dosarelor civile.

267. Precizaţi incompatibilităţile expertului contabil în demersul efectuării expertizelor contabile.

Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:- daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii sau bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai.- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al executivului acestuia sau calitate de angajat - Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, care se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;- Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai;- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respective- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai administratorilor.- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate- Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control, conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelor contabile tehnico operative;- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat opiniile

268. Detaliaţi procedurile depunerii raportului de expertiză contabilă.

Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele. Raportul de expertiza contabila se depune la beneficiarul acesteia in termenul legal sau contractual.Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in efectuarea exeprtizei contabile.De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la expertul contabil care a efectuat expertiza contabila.Numarul de exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul acestuia solicita acest lucru.Raportul de expertiza contabila judiciara se depune la organele care au dispus-o cu cel putin 5 zile inainte de data stabilita pentru judecata. Raportul depus la instantele de judecata trebuie sa aiba viza de verificare a filialei CECCAR. Raportul de expertiza contabila extrajudiciara se preda clientului care a solicitat-o la locul si la termenul prevazut in contract

269. Detaliaţi elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului “Desfăşurarea expertizei contabile” din raportul de expertiză contabilă.

Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor si faptelor analizate, a surselor de informatii utilizate- Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie sa fie précis, concis, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata si fara aprecieri ale expertului asupra calitatii documentelor justificative.Este de mentionat ca expertul analizeaza evenimente si tranzactii si nu incadrarea juridica a acestora. In cazuri deosebite, in care expertul contabil, in executarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc conditiile legale, care exprima situatii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa ia in considerare in stabilirea concluziilor sale la obiectivele expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de expertiza contabila. In fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. Dar daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza contabila,este recomandabil ca ansablul calculelor sa se faca in anexe la raportul de expertiza contabila, iar in textil expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora.- Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, intr-un paragraf al capitolului II fiecare expert trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine.

270. Care este cuprinsul dosarului de lucru al expertului contabil privind documentarea expertizelor contabile.

Dosarul de lucru al expertului contabil in ce priveste documentarea expertizelor contabile, trebuie sa cuprinda , dupa caz:- incheierea de sedinta (in cauzele civile) Ordonanta de numire(in cauzele penale) sau contractul de prestari servicii pentru expertizele extrajudiciare- raportul de expertiza contabila judiciara, exemplarul care ramane expertului pentru justificarea indeplinirii misiunii- eventualele corespondente, raspunsuri la intrebari sau suplimente de expertiza contabila solicitate de organele in drept care au dispus proba cu expertiza contabila judiciara- note personale ale expertului contabil, fundamentarea bugetului de timp alocat pentru executarea expertizei decontul de cheltuieli ocazionat pentru plata lui de catre beneficiarii expertizei

271. Consideraţii asupra Raportului de imposibilitate a efectuării expertizei contabile.

In unele cazuri, cu caracter de exceptie, efectuarea lucrarilor de expertiza contabila este ingreunata sau chiar imposibila din cauza modului defectuos de conducere a contabilitatii sau chiar neconducerea la zi a acesteia sau a tranzactiilor si evenimentelor supuse expertizarii. In astfel de cazuri, expertul contabil un este abilitat ca mai intai sa refaca sau sa aduca la zi contabilitatea si apon sa efectueze expertiza contabila. In aceste situatii expertul contabil intocmeste un raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile din care sa rezulte argumentat motivele imposibilitatii efectuarii expertizei contabile. Organul care a dispus efectuarea expertizei va dispune si completarea materialului documentar, peritada in care lucrarile de expertiza sunt considerate suspendate.Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile judiciare are aceeasi structura ca si un raport normal de expertiza contabila judiciara, respectiv Introducere, Desfasurarea expertizei contabile si Concluzii, cu precizarea ca in capitolul II sunt explicitate argumentat motivele pentru care un s-a putut realiza lucrarea de expertiza contabila.

272. Detaliaţi principiul general referitor la “Studiul funcţiei financiar-contabile” pe care expertul contabil trebuie să îl respecte în executarea expertizei contabile.

Cercetarea functiei financiar contabile este esentiala pentru orice expert care urmeaza sa efectueze o expertiza contabila.Punctul de plecare in acest demers il constituie studierea planului de conturi specific ramurii de activitate, cu studierea corelatiei intre conturile sintetice si cele analitice, intre contabilitatea financiara si cea de gestiune.Se va avea in vedere atat modul de inregistrare in conturi al fiecarei operatiuni cat si influenta in situatiile financiare anuale.

273. Detaliaţi principiul general referitor la “Studiul preliminar al organismului

57

întreprinderii” pe care expertul contabil trebuie să îl respecte în executarea expertizei contabile.

Orice lucrare de verificare, inclusiv cea de expertiza contabila presupune cunoasterea, cel putin sumara, a operatiunilor specifice agentului economic in cauza si a organizarii lui din punct de vedere juridic, administrativ si economic. Expertii contabili trebuie sa examineze cu precarere:- cine are dreptul de dispozitie(de semnatura) si limitele puterii acordate fiecarui decident- daca administratia firmei este este bine delimitata de compartimentele economice (in special de casierie)- daca exista in firma un serviciu de control intern, independent de celelalte compartimente- daca miscarile interne de bunuri si valori se fac pe baza de documente sau sub semnatura.Lipsurile constatate in organizarea intreprinderii sau in sistemele de evidenta pot reprezenta indicatii utile in realizarea expertizei contabile

274. Enumeraţi cel puţin 6 metode contabile folosite de experţii contabili în efectuarea expertizelor contabile, omologate de doctrina contabilăşi reglementate prin norme juridice şi metodologice.

Metodele recunoscute de doctrina contabila sunt:- verificarea rulajelor, soldurilor si reporturilor- refacerea unor calcule- analiza bilantului, a balantelor de verificare sau a altor calcule de sinteza- urmarirea respectarii metodologiei contabile si a normelor de efectuare a inregistrarilor- controlul modului de evaluare a elementelor patrimoniale- efectuarea unor punctaje(intre evidenta cantitativa si cea valorica, intre conturile sintetice si cele analitice)- verificarea corectitudinii analizelor pe baza de bilant sau a altor analize economico financiare

275. Detaliaţi principiul general referitor la “Fixarea unui plan de lucru” pe care expertul contabil trebuie să îl respecte în efectuarea expertizei contabile.

Planul de lucru stabileste o anumita ordine in culegerea, selectarea si examinarea materialului de cercetat.Aceasta ordine depinde de natura lucrarii si de metodele care urmeaza a se intrebuinta.Planul de lucru trebuie sa tina seama de timpul de care dispune expertul, astfel incat acesta sa poata executa lucrarea pana la termenul fixat.Planul de lucru cuprinde in general trei parti si anume:- partea introductiva cu pregatirea lucrarii, informatii si punctele de cercetat- efectuarea proprizisa a lucrarii- partea finala cuprinzand rezumatul cercetarilor si care priveste intocmirea raportului de expertiza.Pentru fiecare parte expertul va nota principalele elemente , modul de abordare si timpul alocat pentru fiecare. In cazul in care lucrarea este efectuata de mai multi experti, planul de lucru va cuprinde in mod obligatoriu distributia sarcinilor intre experti.

276. Determinarea naturii şi obiectului lucrării ca principiu general în expertiza contabilă (desemnarea expertului contabil).

Ca principiu, natura si obiectivul verificarilor sau expertizelor contabile pot sa rezulte din:- mandatul primit- prevederile unor texte de lege- imprejurarile care au determinat lucrareaDeterminarea naturii si a obiectului lucrarii este nemijlocit legata de modul de incredintare a mandatului. In cazul expertizelor contabile problema se pune in doua moduri distincte si anume:- la expertizele extrajudiciare alegerea expertului se face de catre beneficiarul expertizei, mandatul fiind incredintat prun semnarea contractului- la expertizele contabile judiciare desemnarea expertului se face tot de catre beneficiari, dar cu respectarea unor proceduri speciale, prin incheiere de sedinta sau ordonanta de numire. De asemenea la expertizele judiciare pot participa si alti experti decat cei numiti oficial, respectiv expertii recomandati de catre parti.Incredintarea mandatului trebuie sa aiba in vedere si eventualele incompatibilitati ale expertilor.In ceea ce priveste fixarea obiectivelor , se face sub aspect procedural in mod diferit in litigiile civile fata de cele penale.Aceasta etapa are o importanta foarte mare in calitatea raportului de expertiza contabila.

277. Considerente privind valorificarea lucrărilor de expertiză contabilă.

Pentru a fi administrata ca proba in justitie, expertiza contabila trebuie sa prezinte un nivel calitativ ridicat, sa contribuie eficient la solutionarea cauzei.Expertiza contabila judiciara nu are forta probanta absoluta, ponderea ei in rezolvarea cauzei fiind egala cu orice alt mijloc de proba, deci eficienta ei ca mijloc de proba este determinata de contributia sa la solutionarea cauzei.Capacitatea de a evalua concluziile raportului de expertiza contabila revine organului care a dispus efectuarea expertizei, deoarece acesta raspunde de hotararea ce se pronunta pe baza probelor.Valorificarea expertizei contabile in activitatea judiciara presupune insusirea concluziilor acesteia de catre organul beneficiar. Sunt si situatii in care, dupa examinarea expertizei contabile judiciare, beneficiarul sa ajunga la concluzia ca raportul este necorespunzator.In aceste situatii, organul care a dispus expertiza, poate dispune, la cererea partilor sau din oficiu, masuri de refacere sau de completare a expertizei.Acest lucru se poate realiza prin: lamuriri verbale date de catre expert in fata instantei de judecata, lamuriri scrise printr-un supliment la expertiza sau dispunerea unei noi expertize efectuate de catre alt expert contabil.

279. Baza juridică a expertizei contabile.Expertizele contabile sunt reglementate astfel:a) legal : OG 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu modificarile si completarile ulterioareb) procedural: Codul de procedura civila si Codul de procedura penalac) profesional: Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania si Norma profesionala CECCAR nr. 35 din 2000

280. Obligaţiile expertului contabil la efectuarea unei expertise contabiler judiciare în cauza penală.

In dosarele penale expertul contabil are urmatoarele obligatii:- sa fie prezent in fata organului de cercetare sau de judecata cu ocazia numirii sale(art. 120 Cpp)- sa se informeze asupra obiectivelor la care trebuie sa raspunda- sa se abtina de la efectuarea expertizei contabile judiciare in dosarul respectiv , daca se afla in una din situatiile de incompatibilitate sau de recuzare- sa ceara completarea dosarului cauzei numai cu acordul organului de cercetare sau de judecata- sa aplice principiul de impartialitate in efectuarea expertizei contabile- sa execute personal, cu competenta si la termen mandatul incredintat de organul de urmarire penala sau instanta de judecata- sa ia legatura cu partile din dosar numai cu incuviintarea organului de cercetare/de judecata- sa depuna raportul de expertiza contabila judiciara la termenul stipulat in Ordonanta de numire- sa efectueze suplimentul de expertiza contabila daca i se cere

281. Modalităţi şi proceduri privind plata experţilor judiciari.

Odata cu numirea expertului contabil prin incheiere de sedinta, se stabileste un onorariu provizoriu, care se depune de catre partea din dosar in sarcina careia a dispus instanta de judecata.Acest onorariu provizoriu se plateste in contul Biroului Local de Expertize de pe langa Tribunalul Judetean. Dupa finalizarea raportului de expertiza contabila, expertul contabil numit depune la instanta de judecata o nota de fundamentare a onorariului, prin care se stabileste suma totala de plata in sarcina partilor. De regula, fundamentarea onorariului se face in functie de timpul de munca alocat, de complexitatea lucrarilor si de alte cheltuieli accesorii ocazionate de transportul in alte localitati, cazare, cheltuieli de editare, etc.Instanta de judecata dispune plata diferentei de onorariu, punandu-i in vedere expertului contabil sa depuna lucrarea la primul termen.Dupa depunerea raportului de expertiza contabila , functionarul de la biroul local transfera sumele incasate in contul biroului local in contul personal al expertului care a efectuat lucrarea. Aceasta modalitate de decontare a onorariilor pentru expertii judiciari este reglementata de OG 2/2000, iarr fundamentarea onorariilor se face de regula printr-un tarif pe ora.De asemenea expertii contabili trebuie sa faca fundamentarea onorariilor si in functie de recomandarile cuprinse in Tarifele orientative publicate de catre CECCAR.

282. Considerente care stau la baza utilizării lucrărilor altor profesionişti în cadrul

59

expertizelor contabile.

In unele cauze civile/penale, din datele existente la dosarul cauzei sau din documentarea efectuata de catre expertul contabil, nu pot fi identificate toate informatiile necesare pentru formularea raspunsurilor la obiectivele expertizei. In aceasta situatie , expertul contabil trebuie sa solicite instantei, sa dispuna in prealabil efectuarea unor alte lucrari de expertiza tehnica, topografica,grafologica, etc., urmand ca in functie de concluziile acestor lucrari, expertul contabil sa fie in masura sa raspunda la obiectivele expertizei contabile.Profesionistii contabili care utilizeaza lucrarile altor profesionionisti apreciaza in ce masura lucrarile acestora pot servi la realizarea obiectivelor misiunii lor. Lucrarile efectuate de alti profesionisti se materializeaza in rapoarte, evaluari, avize si declaratii.

283. Condiţiile de redactare a capitolului “Considerente personale” din raportul de expertiză contabilă judiciară.

Modelul profesional al Raportului de expertiza Contabila judiciara cuprinde un paragraf sau un capitol final in care expertul contabil poate face unele consideratii sau precizari suplimentare vizavi de obiectivele(intrebarile) fixate expertizei contabile, cu precizarea ca acest paragraf poate fi introdus numai daca expertul contabil considera ca i-ar fi util organului judiciar care a dispus expertiza contabila.Acest capitol trebuie sa fie uzitat cu precautie, mai ales de catre expertul contabil numit din oficiu, deoarece prezenta lui in raportul de expertiza contabila judiciara vine in contradictie cu principiul deontologic privind secretul profesional si confidentialitatea in expertizele contabile.Mai mult, expertul contabil prin acest paragraf, releva mai mult decat i se cere. Se recomanda mai mult folosirea acestui capitol de catre expertii recomandati de catre parti, daca informatiile sunt in beneficiul partii pe care o reprezinta, fara insa a incrimina partea adversa.Optiunea de a introduce un astfel de paragraf intr-un raport de expertiza contabila judiciara apartine exclusiv expertului contabil.

298. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?

Obiectivul unei misiuni de compilare constă în utilizarea competenţelor contabile (şi nu cele de audit) în vederea strângerii, clasării şi efectuării sintezei informaţiilor financiare.Această misiune constă, în general, în efectuarea unei sinteze a informaţiilor detaliate în scopul prezentării sub o formă rezumată, inteligibilă. Procedurile puse în lucru nu permit şi nici nu-şi propun, furnizarea vreunei asigurări asupra informaţiilor financiare; utilizatorii informaţiilor financiare astfel compilate beneficiază însă de încrederea că lucrările respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competenţelor necesare.O misiune de compilare cuprinde în general pregătirea situaţiilor financiare (complete sau nu) dar şi colectarea, clasarea şi sinteza altor informaţii financiare.

Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie să respecte regulile generale de etică şi anume: integritatea, obiectivitatea, corn petenţa profesională, confidenţialitatea, profesionalismul şi respcv tul faţă de normele tehnice şi profesionale. Independenţa nu este <» cerinţă dar dacă auditorul nu este independent trebuie să facă »» menţiune în raport.Contabilul trebuie să se asigure că nu există nici o neînţelegere cu clientul în ce priveşte termenii misiunii şi de faptul c;i clientul este de acord în ce priveşte:

•natura misiunii, inclusiv faptul că nu constituie nici un audit, nici un examen limitat şi, în consecinţă, nici o asigurare nu va fi furnizată;

•faptul că nu poate aştepta ca misiunea să descopere erori sau ilegalităţi;

•natura informaţiilor ce vor fi furnizate;

•faptul că conducerea întreprinderii este responsabilă de exactitatea şi exhaustivitatea informaţiilor financiare compilate;

•referenţialul contabil pe baza căruia vor fi compilate informaţiile financiare şi că orice abatere de la acesta va fi menţionată;

•obiectivul şi difuzarea informaţiilor compilate;

•forma raportului.

Auditorul şi clientul său vor convenii conţinutul scrisorii de misiune sau contractului de prestări de servicii.

-FISCALITATE-

32. Este obligatorie declarare în Romania a sediilor secundare din străinătate ale unui contribuabil cu domiciliul fiscal în Romania? Si daca da, în ce termen.

Contribuabilii cu domiciliul fiscal în România au obligaţia de a declara în termen de 30 de zile înfiinţarea de filiale şi sedii secundare în străinătate

33. Ce document trebuie să însoţească mişcarea intracomunitară a produselor accizabile cu accize plătite?

Produsele prevazute la alin. (1) circula intre statul membru in care au fost deja eliberate in consum si Romania, insotite de documentul de insotire simplificat

34.Ce reprezintă produsele accizabile în înţelesul codului fiscal?Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru urmatoarele produse provenite din productia interna sau din import:a) bere;b) vinuri;c) bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri;d) produse intermediare;e) alcool etilic;f) tutun prelucrat;g) produse energetice;h) energie electrica

35. O persoană fizică deţine de la 10 iunie 2008 un teren arabil în intravilan de 10 hectare. Determinaţi impozitul de plată dacă impozitul unitar este de 20 lei / ha, iar coeficientul de corecţie este 3.00.10 ha x 20 = 200 lei x 3 = 600 lei / an /12=50 x6 = 300 lei

61

34. Ce reprezintă produsele accizabile în înţelesul codului fiscal?

Art 163 din cf:produsele accizabile sunt urmatoarele produsele provenite din productia interna sau din import:bere, vinuri,bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, produse intermediare, alcool etilic, tutun prelucrat, produse energetice, energie electica.

35. O persoană fizică deţine de la 10 iunie 2008 un teren arabil în intravilan de 10 hectare. Determinaţi impozitul de plată dacă impozitul unitar este de 20 lei / ha, iar coeficientul de corecţie este 3.00.Raspuns:10 ha*20=200 lei200*3=600 lei/an600/12=50 lei/lunaPersoana datoreaza impozit incepand cu 1 iulie 2008>>> 6 luni50*6=300 lei de plata pentru anul 2008, termen de plata 30 septembrie

36. Cine are obligaţia de virare la stat a impozitului pe veniturile din dobânzi obţinute de persoane fizice?

Pentru veniturile sub formă de dobânzi, impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, respectiv la momentul răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire. În situaţia sumelor primite sub formă de dobândă pentru împrumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectuează la momentul plăţii dobânzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării/răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul plăţii dobânzii, pentru venituri de această natură, pe baza contractelor civile. Pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobândite, contractele civile încheiate, depozitele la vedere/conturile curente constituite anterior datei de 1 ianuarie 2007, dar a căror scadenţă este începând cu data de 1 ianuarie 2007, pentru determinarea impozitului pe veniturile din dobânzi se aplică cota de impozit de la data constituirii.

95. Î mpotriva societăţii Alfa S.R.L. s-a emis o decizie de impunere reprezentând diferenţe de impozit pe profit aferent anului 2007 în sumă de 2.123.000 lei. Care este organul competent la care societatea poate introduce contestaţie împotriva deciziei de impunere?

Agenţiei Naţionale de administrare Fiscală a creanţelor fiscale datorate de marii contribuabili, inclusiv de sediile secundare ale acestora, competenţa poate fi stabilită în sarcina altor organe fiscale decât cele prevăzute la alin. (1), prin ordin al ministrului finanţelor publice, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

96. Conform prevederilor legale nedepunerea declaraţiei fiscale dă dreptul organului fiscal să procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat. Din ce moment are organul fiscal dreptul de stabilire din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat în această situaţie?

Nedepunerea declaraţiei fiscale dă dreptul organului fiscal să procedeze la stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale prin estimarea bazei de impunere potrivit art. 65. Stabilireadin oficiu a obligaţiilor fiscale nu se poate face înainte de împlinirea unui termen de 15 zilede la înştiinţarea contribuabilului privind depăşirea termenului legal de depunere adeclaraţiei fiscale

97. Care este codul de identificare fiscală pentru persoanele fizice?

Pentru persoanele fizice, codul numeric personal atribuit potrivit legii speciale;c) pentru persoanele fizice care nu deţin cod numeric personal, numărul de identificare fiscală atribuit de organul fiscal competent din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

98. Ce document trebuie să însoţească mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv?

Deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv este permisa numai atunci cand este insotita de documentul administrativ de insotire.Modelul documentului administrativ de insotire va fi prevazut in norme.(2) In cazul deplasarii produselor accizabile in regim suspensiv, acest document se intocmeste in 5 exemplare, utilizate dupa cum urmeaza:a) primul exemplar ramane la antrepozitul fiscal expeditor;b) exemplarele 2, 3 si 4 ale documentului insotesc produsele accizabile pe parcursul miscarii pana la antrepozitul fiscal primitor, operatorul inregistrat sau operatorul neinregistrat. La sosirea produselor la locul de destinatie, acestea trebuie sa fie completate de catre primitor si sa fie certificate de catre autoritatea fiscala competenta in raza careia isi desfasoara activitatea primitorul, cu exceptiile prevazute in norme. Dupa certificare, exemplarul 2 al documentului administrativ de insotire se pastreaza de catre acesta, exemplarul 3 se transmite expeditorului, iar exemplarul 4 se transmite si ramane la autoritatea fiscala competenta a primitorului;c) exemplarul 5 se transmite de catre expeditor, la momentul expedierii produselor, autoritatii fiscale competente in raza careia acesta isi desfasoara activitatea.(3) Antrepozitul fiscal primitor, operatorul inregistrat sau operatorul neinregistrat are obligatia de a transmite antrepozitului fiscal expeditor exemplarul 3 al documentului administrativ de insotire, in conformitate cu legislatia statului membru al expeditorului.

99. O persoană fizică achiziţionează automobile din Germania şi apoi le revinde în România, realizând acest lucru cu un caracter de continuitate, fiind activitatea din care obţine venitul său principal. Trebuie această persoană să se înregistreze în scopuri de TVA? Argumentaţi.

100. Care sunt termenele de depunere a declaraţiei recapitulative de TVA?

Fiecare persoană impozabilă, înregistrată conform art. 153, trebuie să întocmească şi să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unui trimestru calendaristic, o declaraţie recapitulativă privind livrările intracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice,

101. Care este documentul în baza căruia se colectează TVA în cazul unei livrări către sine?

Autofactura pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii către sine trebuie emisă numai dacă operaţiunile în cauză sunt taxabile şi numai în scopul taxei,

102. S.C. Alfa S.R.L. se înfiinţează la data de 19 iunie 2008. Cu această ocazie estimează că nu va realiza o cifră de afaceri foarte mare în anul 2008 şi, ca urmare, nu se înregistreaă în scop de TVA optând pentru aplicarea regimului special pentru întreprinderi mici. La 31.12.2008 constată că cifra ei de afaceri a ajuns la nivelul de 60.000 lei. Dacă nivelul cursului de schimb este de 1 euro = 3,3817 lei, mai poate păstra S.C. Alfa regimul întreprindere mică neplătitoare de TVA? Argumentaţi răspunsul.

Da mai poate pastra regimul de intreprindere mica neplatitoare pentru ca nu a depasit 35000 euro, plafonul. 60000Lei inseamna- 17742 eur

103. S.C. Gama S.R.L. stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România transportă trei imprimante, produse de acesta la o expoziţie de tehnologie ce are loc în Franţa. După expoziţie imprimantele sunt aduse înapoi în România. Ce obligaţii are S.C. Gama S.R.L. din punct de vedere al TVA pentru această tranzacţie?

Doar de a completa registrul nontransferurilor

104. S.C. Alfa S.R.L., o societate comercială stabilită în România, înregistrată în scop de TVA în România achiziţionează de la societatea Gama, stabilită în Portugalia şi înregistrată în scop de TVA în Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia în România de către Gama, existând documente de transport în acest sens. Ce operaţiune realizează S.C. Alfa S.R.L. şi cum va înregistra TVA-ul aferent acestei operaţiuni ştiind că fructele achiziţionate vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau dreptul de deducere a TVA-ului?

63

Achizitie intracomunitara 4426 = 4427

105. S.C. Alfa S.R.L., o societate comercială stabilită în România, înregistrată în scop de TVA în România vinde către societatea Beta, stabilită în Ungaria şi înregistrată în scop de TVA în Ungaria, fructe care sunt transportate din România în Franţa. Beta îi comunică lui S.C. Alfa S.R.L. un cod de TVA valabil emis de autorităţile din Ungaria, S.C. Alfa S.R.L. deţinând şi documente de transport care atestă transportul bunurilor din România în Ungaria. S.C. Alfa S.R.L. facturează această operaţiune cu TVA 19%, conform cotei din România, argumentând că nu poate factura „scutit cu drept de reducere” întrucât Beta nu îi furnizează un cod valabil de TVA emis de autorităţile din Franţa, locul unde ajung bunurile. Este corect? Argumentaţi.Codul fiscal, locul unei achiziţii intracomunitare de bunuri este întotdeauna în statul membru în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor. În cazul în care, conform art. 132 alin. (2) din Codul fiscal, cumpărătorul furnizează un cod de înregistrare în scopuri de TVA dintr-un alt stat membru, decât cel în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor, se aplică reţeaua de siguranţă, respectiv achiziţia intracomunitară se consideră că are loc şi în statul membru care a furnizat codul de înregistrare în scopuri de TVA şi în statul membru în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor.

(2) În sensul art. 1321 alin. (3) din Codul fiscal, dacă cumpărătorul face dovada că a supus la plata taxei achiziţia intracomunitară şi în statul membru în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor şi în statul membru care a furnizat un cod de înregistrare în scopuri de TVA, acesta poate solicita restituirea taxei achitate în statul membru care a furnizat codul de înregistrare în scopuri de TVA. Restituirea taxei aferente achiziţiei intracomunitare se realizează astfel:

a) în cazul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, prin înregistrarea cu semnul minus în decontul de taxă prevăzut la art. 1562 din Codul fiscal a achiziţiei intracomunitare şi a taxei aferente;

b) în cazul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 1531 din Codul fiscal, restituirea taxei se realizează conform normelor procedurale în vigoare.

106. S.C. Alfa S.R.L., o societate comercială stabilită în România, înregistrată în scop de TVA în România vinde către societatea Beta, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Ungaria, fructe care sunt transportate din România în Ungaria de către Beta. Ce operaţiune realizează S.C. Alfa S.R.L. şi care sunt condiţiile pentru ca S.C. ALFA S.R.L. să factureze operaţiunea „scutit cu drept de deducere”?

Livrare intracomunitara, conditie furnizare cod de inregistrare in scopuri de TVA

107. O persoană fizică deţine de la 10 aprilie 2008 un teren arabil în extravilan în zona A de 10 hectare. Determinaţi impozitul de plată dacă impozitul unitar este de 36 lei/ha.Impozit annual = 10x36 = 360 ron /12 =30 ron/ luna x 8 = 240 ron

Persoana datoreaza impozit incepand cu 1 mai 2008>>> 8 luni8*30=240 lei impozit de plata pentru anul 2008, termen de plata 30 septembrie

108. O persoană deţine un autoturism cu o capacitate cilindrică de 1820 cmc începând cu luna decembrie 2007. Determinaţi impozitul pe mijloacele de transport, aferent anului 2008, în condiţiile în care impozitul unitar este 60 lei/200 cmc.1820/200 =19.1 x 60 = 546 ron

1820/200= 9.1 >>> 10 fractiuni10*60=600 lei

109. Precizaţi trei tipuri de venituri ce nu intră în baza impozabilă în scopul calculării impozitului pe veniturile microîntreprinderilor?

Venituri din productia imobilizarilor Venituri din variatia stocurilorvenituri din dividende de la alta pers juridica

115. Ionescu Ion este un contribuabil persoană fizică, plătind impozit pe venitul din salarii. Nemulţumit de calitatea serviciilor publice oferite de stat el solicită rambursarea impozitului plătit în anul 2007 considerând că suma plătită nu este echivalentă cu serviciile publice de care a beneficiat. Este această solicitare întemeiată? Argumentaţi.

-nu este intemeiata solicitarea;-caracterul obligatoriu al impozitului;plata acestuia catre bugetul statului nu presupune o contraprestatie directa si imediata in favoarae contribuabilului. Da si nu.Impozitul este sursa principala de finantare a serviciilor publice.Prin urmare, un prim raspuns rezida in baza principiului beneficiului.(principiu care guverneaza literatura anglo-saxona).Cetatenii trebuie sa efectueze plati de impozite catre stat numai in contrapartida serviciilor publice pe care ei le recepteaza.Prin urmare,solicitarea lui Ion Ionescu este intemeiata.Pe de alta parte,potrivit teoriei sacrificiului impozitele acopera in ansamblu cheltuielile statului pe principul solidaritatii.De asemenea,nu exista un echivalent intre volumul impozitelor platite de o persoana catre stat si calitatea serviciilor oferite.Ca atare solicitarea este neintemeiata.

116. Mărimea impozitelor datorate de fiecare persoană trebuie să fie certă, nu arbitrară, iar termenele, modalitatea şi locul de plată să fie stabilite fără echivoc pentru a fi cunoscute şi respectate de fiecare plătitor. Acesta este enunţul cărui principiu al impunerii formulat de Adam Smith?

Principiul certitudinii impunerii

136. O societate comercială a înregistrat în cursul anului 2008 o sumă de 2.500 lei reprezentând cheltuieli cu repararea unui autovehicul, neavând însă contract încheiat pentru această prestare de servicii. La un control asupra impozitului pe profit această sumă i s-a considerat ca fiind nedeductibilă întrucât reprezintă o prestare de servicii, deşi s-a constatat că acest serviciu a fost necesar şi existau toate documentele justificative care să demonstreze că serviciul a fost efectiv prestat. Controlul a procedar correct? Explicaţi.

Nu intră sub incidenţa condiţiei privitoare la încheierea contractelor de prestări de servicii, prevăzută la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate şi de persoane juridice, cum sunt: cele de întreţinere şi reparare a activelor, serviciile poştale, serviciile de comunicaţii şi de multiplicare, parcare, transport şi altele asemenea.

145. Care este cursul de schimb care trebuie folosit pentru a transforma veniturile din lei în euro în scopul verificării, pe parcursul anului, a condiţiei de a avea venituri anuale sub 100.000 euro ce trebuie îndeplinită de plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor?

Cursul de schimb LEU/EUR pentru determinarea echivalentului în euro a veniturilor realizate de microîntreprinderi este cel comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a fiecărei luni a perioadei căreia îi este aferent venitul respectiv.

146. O societate comercială îşi trimite directorul general într-o delegaţie în Ungaria cu autoturismul proprietatea societăţii comerciale. In Ungaria directorul alimentează autoturismul cu benzină, după care se reîntoarce în România. Trebuie declarată această operaţiune în declaraţia recapitulativă de TVA? Argumentaţi.

Nu se declara deoarece nu este considerata achizitie intracomunitara

147. SC Alfa SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, închiriază o clădire lui SC Beta SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Romănia. SC Alfa SRL optează pentru facturarea acestei operaţiuni cu TVA, începând din chiar data închirierii, 10.05.2008. Realizând că pentru a putea face acest lucru este nevoie de depunerea unei notificări de taxare a operaţiunii la Administraţia Financiară, SC Alfa SRL depune notificarea la data de 30.11.2008, precizând în notificare că data de la care îşi exercită opţiunea este de 10.05.2008. La un control realizat la SC Beta SRL, inspectorii fiscali constată acest lucru şi apreciază că SC Beta SRL nu avea dreptul de deducere a TVA pe perioada dintre momentul închirierii şi momentul depunerii notificării de taxare, astfel că exclude de la deducere TVA-ul aferent facturilor de chirie din perioada mai – noiembrie

65

2008. Este corect?

Opţiunea prevăzută la alin. (1) se va notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice şi se va exercita de la data înscrisă în notificare. O copie de pe notificare va fi transmisă clientului. Depunerea cu întârziere a notificării nu va anula dreptul persoanei impozabile de a aplica regimul de taxare.

151. O societate comercială se înfiinţează în anul 2007 ca plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor. Execiţiul financiar al anului 2007 înregistrează o pierdere de 2.000 lei. In anul 2008 trece la regimul de plătitor de impozit pe profit. Poate societatea să-şi recupereze, în scopul calculului impozitului pe profit pe anul 2008, pierderea înregistrată în anul 2007?

Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa prevederilor alin. (1), respectiv alin. (5), de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, după caz.

161. O societate comercială deţine un mijloc fix cu o valoare de intrare de 25.000 lei, amortizat în sumă de 20.000 lei. La data de 15 mai 2008 societatea casează bunul, obţinând în urma valorificării prin vânzare a părţilor componente suma de 2.000 lei. Comentaţi deductibilitatea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cu valoarea rămasă neamortizată a mijlocului fix.

În aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile înregistrate ca urmare a casării unui mijloc fix cu valoarea de intrare incomplet amortizată sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.

Prin casarea unui mijloc fix se înţelege operaţia de scoatere din funcţiune a activului respectiv, urmată de dezmembrarea acestuia şi valorificarea părţilor componente rezultate, prin vânzare sau prin folosirea în activitatea curentă a contribuabilului.

164. Societatea ALFA SRL, societate de expertiză contabilă, plătitoare de impozit pe profit achită în anul 2008 o cotizaţie obligatorie către CECCAR în valoare de 16.000 lei. Determinaţi suma deductibilă la calculul impozitului pe profit aferentă acestei cheltuieli, ştiind că pentru cursul de schimb se foloseşte valoarea 1 euro = 3,6 lei.

Intră sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar şi altele asemenea.

177. Care este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit (101)?Pentru contribuabili care inchid exercitiul financiar 15/02Pentru contribuabili care au ca perioada anul 15/02Pentru contribuabili care nu inchid ex fin pana la 15.02 termenul este 15/04

180. O societate comercială a realizat în anul 2008 venituri totale de 250.000 lei şi cheltuieli totale de 175.000 lei. In cadrul acestor cheltuieli s-a inclus o sumă de 20.000 lei reprezentând asigurări de pensii facultative suportate de angajator pentru cei 10 angajaţi ai săi în anul 2008, respectiv 2.000 lei pe angajat. Determinaţi suma deductibilă a cheltuielilor cu asugurările de pensii facultative, ştiind că pentru cursul de schimb se foloseşte valoarea 1 euro = 3,6 lei.

200 euro / angajt deductibil in 2008 720 ron / angajat x 10 = 7200 nedeductibil 12800

181. Explicaţi ce reprezintă “structura de comisionar” din punct de vedere al TVA.Comisionarul este considerat din punct de vedere al taxei cumpărător şi revânzător al bunurilor, indiferent dacă acţionează în contul vânzătorului sau cumpărătorului, comitent, procedând astfel:

a) primeşte de la vânzător o factură sau orice alt document ce serveşte drept factură emisă pe numele său, şi

b) emite o factură sau orice alt document ce serveşte drept factură cumpărătorului.

186. Ce reprezintă stopajul la sursă? Exemplificaţi.Oprirea si virarea anumitor impozite pe veniturile persoaneor fizice de catre platitorul de venit cum ar fi: impozit pe dividendele pers fiz, contracte civile, venituri din dobanzi

187. Societatea comercială X S.R.L. virează în luna aprilie 2008 suma de 120 lei reprezentând impozitul pe veniturile din salarii pentru salariata sa Andreescu Andreea. Identificaţi subiectul şi obiectul impozitului pe veniturile din salarii în acest cazSubiectul = persoana fizică sau juridică obligată la plata lui sc X SRLObiectul = materia supusă impunerii Imozitul pe salarii

188. Precizaţi care sunt cheltuielile ce pot fi scăzute din baza impozabilă în scopul calculării impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

Valoarea casei de marcat achizitionate

207. Ce se înţelege prin caracterul obligatoriu al impozitului?

Toţi cei care realizează obiectul impozabil trebuie să plătească impozit;

236. Societatea ALFA S.R.L., societate de expertiză contabilă, plătitoare de impozit pe profit achită în anul 2008 o cotizaţie obligatorie către CECCAR în valoare de 16.000 lei. De asemenea ea se înscrie în Asociaţia Internaţională de Fiscalitate, o organizaţie non-profit cu scop cercetarea în domeniul fiscal, pentru care achită o cotizaţie în anul 2008 de 18.000 lei. Determinaţi suma deductibilă la calculul impozitului pe profit aferentă acestor cheltuieli, ştiind că pentru cursul de schimb se foloseşte valoarea 1 euro=3,6 lei.

3600 ron suma deductibila

243. O societate comercială deţine un mijloc fix cu o valoare de intrare de 25.000 lei, amortizat în sumă de 20.000 lei. La data de 15.05.2008 societatea casează bunul, obţinând în urma valorificării prin vânzarea părţilor componente suma de 7.000 lei. Comentaţi deductibilitatea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cu valoarea rămasă neamortizată a mijlocului fix.

Este deductibil integral datorita faptului ca valorifica componentele este o cheltuiala care genereaza venit

249. Impozitul pe profit se calculează prin aplicarea unei cote de 16% asupra profitului impozabil. Ce fel de tip de cotă de impunere este aceasta?

Impozit direct procentual

292. Până când sun obligaţi contribuabilii să depună opţiunea de plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor în situaţia în care îndeplinesc condiţiile şi nu au mai fost niciodată plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

In termen de 60 de zile de la infiintare trebuie sa angajeze minim o persoana si sa depuna vectorul fiscal cu obligatiile de plata pentru salariat

293. O societate comercială care are ca obiect principal de activitate “Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management” poate fi plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor?

Poate fi daca ponderea veniturilor din consultanta nu depaseste 50% din totalul veniturilor.

299. SC Alfa SRL se infiinţează la data de 19.06.2008. Cu această ocazie estimează că nu va realize o cifră de afaceri foarte mare în anul 2008 şi, ca urmare, nu se înregistrează

67

în scop de TVA optând pentru aplicarea regimului special pentru întreprinderi mici. La 31.12.2008 constată că cifra ei de afaceri a ajuns la nivelul de 72.000 lei. Dacă nivelul cursului de schimb este de 1 euro=3,3817 lei, mai poate păstra SC Alfa regimul de întreprindere mică neplătitoare de TVA? Argumentaţi răspunsul.

Da 21291 euro limita 35000 euro la curs valabil la data aderarii Romaniei in UE, rotunjit la mie, adica in lei 119.000 in lei.

300. SC Alfa SRL, o societate comercială stabilită în România, înregistrată în scop de TVA în România achiziţionează de la societatea Gama, stabilită în Portugalia şi înregistrată în scop de TVA în Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia în România de către Gama, existând documente de transport în acest sens. Ce operaţiune realizează SC Alfa SRL şi în ce declaraţie trebuie raportată această operaţiune?

Achizitie intracomunitara si se declara in declaratia recapitulativa 390

301. SC Alfa SRL, o societate comercială stabilită în România, înregistrată în scop de TVA în România achiziţionează de la societatea Gama, stabilită în Portugalia şi înregistrată în scop de TVA în Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia în România. Care sunt condiţiile în care Gama îi poate factura lui SC Alfa SRL cu condoţia “scutit cu drept de deducere”?

Comunicarea codului de inregistrare in scopuri de TVA

302. SC Alfa SRL, o societate comercială stabilită în România, înregistrată în scop de TVA în România vinde către societatea Beta, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Ungaria, fructe care sunt transportate din Buzău, de la sediul lui ALFA, în Oradea, la un sediu permanent al lui BETA. In ce condiţii poate SC ALFA SRL să factureze această livrare intracomunitară cu condiţia “scutit cu drept de deducere”?

Prevederile alin. (2) nu se vor aplica, iar achiziţia intracomunitară de bunuri, efectuată conform alin. (1), în cadrul unei operaţiuni triunghiulare în alt stat membru decât România, de către cumpărătorul revânzător înregistrat în scopuri de TVA în România, în conformitate cu art. 153, se va considera că a fost supusă la plata taxei pe valoarea adăugată în acel alt stat membru, dacă se îndeplinesc următoarele condiţii: a) cumpărătorul revânzător înregistrat în scopuri de TVA în România în conformitate cu art. 153 face dovada că a efectuat achiziţia intracomunitară în vederea efectuării unei livrări ulterioare în acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul care este înregistrat în scopuri de TVA în statul membru respectiv a fost desemnat ca persoană obligată la plata taxei aferente;

b) obligaţiile privind declararea acestor operaţiuni, stabilite prin norme, au fost îndeplinite de către cumpărătorul revânzător înregistrat în scopuri de TVA în România în conformitate cu art. 153.

-DREPT-

8. Care sunt categoriile de debitori, şi în ce stare se află, pentru a li se aplica procedura generală reglementată de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei?

1) Procedura generală prevăzută de prezenta lege se aplică următoarelor categorii de debitori aflaţi în stare de insolvenţă sau de insolvenţă iminentă, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (2) lit. c) şi d):1. societăţile comerciale;2. societăţile cooperative;3. organizaţiile cooperatiste;4. societăţile agricole;5. grupurile de interes economic;6. orice altă persoană juridică de drept privat care desfăşoară şi activităţi economice.

9. Cui poate delega adunarea generală extraordinară exerciţiul atribuţiilor sale privind: mutarea sediului societăţii, schimbarea obiectului de activitate al societăţii, majorarea capitalului social?

Exercitiul atributiilor va putea fi delegat consiliului de administratie sau administratorului unic prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale extraordinare.

10. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarei afirmaţii “Deschiderea procedurii insolvenţei are ca efect ridicarea dreptului debitorului de administrare – constând în dreptul de a-şi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de acestea”. Întrebare: Adevarat sau Fals? Dezvoltaţi răşpunsul.

După ce s-a dispus deschiderea procedurii potrivit art. 33, este interzis administratorilordebitorilor, persoane juridice, sub sancţiunea nulităţii, să înstrăineze, fără acordul judecătorului-sindic,acţiunile ori părţile lor sociale sau de interes deţinute de debitorul care face obiectul acestei proceduri.Debitorul şi/sau, după caz, administratorul judiciar sunt obligaţi să întocmească şi să păstreze o listă cuprinzând toate încasările, plăţile şi compensările efectuate după deschiderea procedurii, cu precizarea naturii şi valorii acestora şi a datelor de identificare a cocontractanţilor.Art. 47. - (1) Deschiderea procedurii ridică debitorului dreptul de administrare - constând în dreptul de aşi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de acestea -, dacă acesta nu si-a declarat, în condiţiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, după caz, art. 33 alin. (6), intenţia de reorganizare.(2) Cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi bunurilor pecare debitorul le-ar dobândi ulterior deschiderii procedurii.(3) Judecătorul-sindic va putea ordona ridicarea, în tot sau în parte, a dreptului de administrare aldebitorului odată cu desemnarea unui administrator judiciar, indicând totodată şi condiţia de exercitare a conducerii debitorului de către acesta.(4) Dreptul de administrare al debitorului încetează de drept la data la care se dispune începereafalimentului.

11. Un acţionar care nu a votat în favoarea unei hotărâri a adunării generale are dreptul de a se retrage din societate şi de a solicita cumpărarea acţiunilor sale de către societate. Cine stabileşte preţul acţiunilor şi cine va suporta costurile de evaluare a acestora?

1. Actionarii care nu sunt de acord cu hotararile luate de adunarea generala cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediului sau la forma societatii au dreptul de a se retrage din societate si de a obtine de la societate contravaloarea actiunilor pe care le poseda, la valoarea medie determinata de catre un expert autorizat, prin folosirea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de standardele europene de evaluare (EVS).(2) Costurile generate de efectuarea expertizei se suporta de societatea in cauza.

12. Care sunt organele care aplică procedura insolvenţei şi ce trebuie să asigure acestea pe perioada desfăşurării acestei proceduri?

Organele care aplică procedura sunt: instanţele judecătoreşti, judecătorul-sindic, administratorul judiciar şi lichidatorul.(2) Organele prevăzute la alin. (1) trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor şi operaţiunilorprevăzute de prezenta lege, precum şi realizarea în condiţiile legii a drepturilor şi obligaţiilor celorlalţiparticipanţi la aceste acte şi operaţiuni

21. Ce se înţelege prin procedura falimentului, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei?

prin procedura falimentului se înţelege procedura de insolvenţă concursuală colectivă şi egalitarăcare se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat;

22. Când o societate pe acţiuni îşi dobândeşte propriile acţiuni în condiţiile legii, cine exercită dreptul de vot pentru aceasta?

Societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza in

69

nume propriu, dar pe seama acestei societati, in afara de cazul in care adunarea generala extraordinara a actionarilor hotaraste altfel, cu respectarea dispozitiilor care urmeaza.Actiunile dobandite potrivit art. 103 alin. (1)-(5) si alin. (8) nu dau drept la dividende. Pe toata durata posedarii lor de catre societate, dreptul de vot pe care il confera aceste actiuni este suspendat, iar majoritatile de prezenta si de vot pentru luarea in mod valabil a hotararilor in adunarile generale se raporteaza la restul capitaluluisocial.

23. Ce trebuie să cuprindă raportul întocmit, în mod obligatoriu, de administratorii societăţii pe acţiuni care participă la fuziune sau divizare?

Administratorii societatilor care fuzioneaza sau se divid vor pune la dispozitie actionarilor/asociatilor la sediul social, cu cel putin o luna inainte de data sedintei adunarii generale extraordinare:a) proiectul de fuziune/divizare;b) darea de seama a administratorilor, in care se va justifica din punct de vedere economic si juridic necesitatea fuziunii/divizarii si se va stabili raportul de schimb al actiunilor/partilor sociale;c) situatiile financiare impreuna cu rapoartele de gestiune pe ultimele 3 exercitii financiare, precum si cu 3 luni inainte de data proiectului de fuziune/divizare;d) raportul cenzorilor si, dupa caz, raportul auditorilor financiari;e) raportul unuia sau al mai multor experti, persoane fizice sau juridice, desemnati cu respectarea art. 38 si 39,de judecatorul delegat, asupra justetei raportului de schimb al actiunilor/partilor sociale, in cazul societatilor pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata; pentru intocmirea raportului, fiecare dintre experti are dreptul sa obtina de la societatile care fuzioneaza/se divid toate documentele si informatiile necesare si sa efectueze verificarile corespunzatoare. Raportul va cuprinde:- metodele folosite pentru a se ajunge la raportul de schimb propus;- aprecierea daca acele metode au fost adecvate, mentionarea valorilor la care s-a ajuns prin fiecare metoda, precum si opinia asupra importantei acestor metode intre cele pentru ajungerea la valorile respective;- eventualele greutati intampinate in cursul actiunii de evaluare;f) evidenta contractelor cu valori depasind 100.000.000 lei in curs de executare si repartizarea lor, in caz dedivizare a societatilor.(2) Actionarii/asociatii vor putea obtine gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele.

24. SC XY SRL în calitate de creditor a SC ZK SRL a primit de la fidejusorul (garantul) acesteia o plată parţială, înainte de înregistrarea cererii de admitere a creanţelor în termenul fixat în sentinţa de deschidere a procedurii insolvenţei. Înscrierea în tabelul de creanţe a creditoarei SC XY SRL se va face la întreaga valoare a crenţei. Cum îşi va recupera fidejusorul suma de bani plătită creditoarei?

Un creditor care, înainte de înregistrarea unei cereri de admitere, a primit o plată parţială pentru creanţa sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al debitorului poate avea creanţa înscrisă în tabelul de creanţe numai pentru partea pe care nu a încasat-o încă

25. De cine va fi convocată adunarea creditorilor în cadrul procedurii insolvenţei?

Adunarea creditorilor va fi convocată şi prezidată de administratorul judiciar sau, după caz,de lichidator, dacă legea sau judecătorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul şedinţelor adunărilorcreditorilor este în sarcina administratorului judiciar sau, după caz, a lichidatorului.

26. Care sunt termenele de executare a planului de reorganizare a activităţii debitorului?

3) Executarea planului de reorganizare nu va putea depăşi 3 ani, socotiţi de la data confirmării.(4) La recomandarea administratorului judiciar, după trecerea unui termen de cel mult 18 luni de laconfirmarea planului, această perioadă va putea fi extinsă cu cel mult încă o perioadă de un an, dacăpropunerea este votată de cel puţin două treimi din creditorii aflaţi în sold la acea dată.

27. Un acţionar s-a adresat din nou instanţei de judecată cerând dizolvarea societăţii pe acţiuni pe motiv că s-a redus capitalul social sub minimul legal de 90.000 lei, cu toate că până la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătoreşti de dizolvare, societatea comercială şi-a reîntregit capitalul social. Ce soluţie va formula instanţa? Motivaţi.

Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica in cazul in care, in termen de 9 luni de la data constatarii pierderii sau educerii capitalului social, acesta este reintregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal sau cand societatea se transforma intr-o alta forma la care capitalul social existent corespunde.

28. La constituirea prin subscripţie integrală şi simultană a capitalului social a societăţii comerciale “Lira” SA, acţionarul A.C. a achitat 30% din capitalul subscris, reprezentând aport în numerar şi în natură. Tinând cont că înmatricularea societăţii s-a făut cu data de 1 februarie 2008, de la ce dată poate fi somat A.C. să-şi execute obligaţia de vărsământ pentru restul sumei subscrise? Motivaţi.

Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare

29. Creditorul unei societăţi pe acţiuni s-a adresat instanţei judecătoreşti cerând dizolvarea societăţii respective, pe motiv că numărul acţionarilor săi s-a redus la unul singur – sub minimul legal – cu toate că după 11 luni de la această reducere, societatea şi-a reconstituit numărul de acţionari. Ce soluţie va formula instanţa? Motivaţi.

Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica in cazul in care, in termen de 9 luni de la data constatarii pierderii sau educerii capitalului social, acesta este reintregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal sau cand societatea se transforma intr-o alta forma la care capitalul social existent corespunde.

30. În ce termen de la data depunerii cererii de convocare a adunării generale, de către un acţionar ale cărui acţiuni reprezintă 31% din capitalul social, este obligat consiliul de administraţie, respectiv directoratul să convoace adunarea generală a acţionarilor, dacă cererea cuprinde dispoziţii ce intră în atribuţiile adunării?

Adunarea generala va avea loc in termen de o luna de la cerere.

31. În ce termen de la comunicarea somaţiei trebuie stins debitul pentru ca procedurile de executare silită să nu continue?

Nu mai mic de 10 zile si mai mare de 30 de zile

53. Arătaţi categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare a activităţii debitorului aflat în insolvenţă, potrivit Legii nr. 85/2006, şi care sunt termenele în care pot propune planul.

(1) Următoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare în condiţiilede mai jos:a) debitorul, cu aprobarea adunării generale a acţionarilor/asociaţilor, în termen de 30 de zile de laafişarea tabelului definitiv de creanţe, cu condiţia formulării, potrivit art. 28, a intenţiei de reorganizare,dacă procedura a fost declanşată de acesta, şi potrivit art. 33 alin. (6), în cazul în care procedura a fost deschisă ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;b) administratorul judiciar, de la data desemnării sale şi până la împlinirea unui termen de 30 de zile d ela data afişării tabelului definitiv de creanţe, cu condiţia să îşi fi manifestat această intenţie până la votarea raportului prevăzut la art. 59 alin. (2);c) unul sau mai mulţi creditori care şi-au anunţat această intenţie până la votarea raportului prevăzut laart. 59 alin. (2), deţinând împreună cel puţin 20% din valoarea totală a creanţelor cuprinse în tabeluldefinitiv de creanţe, în termen de 30 de zile de la data afişării tabelului definitiv de creanţe.

54. De cine poate fi exercitată acţiunea în răspundere contra fondatorilor,

71

administratorilor, directorilor, respectiv a membrilor directoratului şi consiliului de administraţie, precum şi a cenzorilor sau auditorilor financiari, pentru daune cauzate societăţii de aceştia prin încălcarea îndatoririlor lor faţă de societate?

Actiunea in raspundere contra fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari si directorilor apartine adunarii generale, care va decide cu majoritatea

55. Care sunt condiţiile legale pe care trebuie să le îndeplinească o persoană fizică sau juridică pentru a fi desemnată ca administrator judiciar în cadrul procedurii insolvenţei?

Practicienii în insolvenţă interesaţi vor depune la dosar o ofertă de preluare a poziţiei deadministrator judiciar în dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calităţii de practician în insolvenţă şi o copie de pe poliţa de asigurare profesională. În ofertă, practicianul în insolvenţă interesat va putea arăta şi disponibilitatea de timp şi de resurse umane, precum şi experienţa generală sau specifică necesare preluării dosarului şi bunei administrări a cazului. În cazul în care nu există nici o astfel de ofertă, judecătorul-sindic va desemna provizoriu, până la prima adunare a creditorilor, un practician în insolvenţă ales în mod aleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R.

56. Definiţi starea de „insolvenţă” potrivit Legii nr. 85/2006 cu privire la procedura insolvenţei.

insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţafondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:a) insolvenţa este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu aplătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori;b) insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei

158. In ipoteza în care consiliul de administraţie, respectiv directoratul, constată că, în urma unor pierderi stabilite prin situaţiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societăţii, determinat ca diferenţă între totalul activelor şi totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris, va convoca adunarea generală extraordinară. In situaţia de fapt prezentată ce va hotărîadunarea generală extraordinară?

Daca administratorii constata ca, in urma unor pierderi, activul net, determinat ca diferenta intre totalul activelor si datoriile societatii, reprezinta mai putin de jumatate din valoarea capitalului social, vor convoca adunarea generala extraordinara, pentru a hotari reintregirea capitalului, reducerea lui la valoarea ramasa sau dizolvarea societatii.

165. Arătaţi care sunt principalele atribuţii juridicţionale ale judecătorului sindic în procedura insolvenţei.

Principalele atribuţii ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt:a) pronunţarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii şi, după caz, de intrare în faliment atâtprin procedura generală, cât şi prin procedura simplificată;b) judecarea contestaţiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începereaprocedurii; judecarea opoziţiei creditorilor la deschiderea procedurii;c) desemnarea motivată, prin sentinţa de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvenţă care audepus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupăcaz, a lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea ori, după caz, înlocuirea sa de cătreadunarea creditorilor, stabilirea remuneraţiei în conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare aprofesiei de practician în insolvenţă, precum şi a atribuţiilor acestuia pentru această perioadă. În vedereadesemnării provizorii a administratorului judiciar, judecătorul-sindic va ţine cont de toate ofertele de serviciidepuse de practicieni, de cererile în acest sens depuse de creditori şi, după caz, de debitor, dacă cererea

introductivă îi aparţine;d) confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunareacreditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;e) înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-şi mai conduce activitatea;g) judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit laajungerea debitorului în insolvenţă, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penală în legătură cusăvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 143-147;h) judecarea acţiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor actefrauduloase şi a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;i) judecarea contestaţiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricărei persoane interesateîmpotriva măsurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;j) admiterea şi confirmarea planului de reorganizare sau, după caz, de lichidare, după votarea lui decătre creditori;k) soluţionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de întrerupere a proceduriide reorganizare judiciară şi de intrare în faliment;l) soluţionarea contestaţiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;m) judecarea acţiunii în anularea hotărârii adunării creditorilor;n) pronunţarea hotărârii de închidere a procedurii.

168. Ce va putea să prevadă planul de reorganizare a activităţii debitorului? Ce va indica şi va trebui să cuprindă planul de reorganizare a activităţii debitorului?

Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilităţile şispecificul activităţii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile şi cu cererea pieţei faţă de ofertadebitorului, şi va cuprinde măsuri concordante cu ordinea publică, inclusiv în ceea ce priveşte modalitatea de selecţie, desemnare şi înlocuire a administratorilor şi a directorilor.Planul de reorganizare va menţiona:a) categoriile de creanţe care nu sunt defavorizate, în sensul legii;b) tratamentul categoriilor de creanţe defavorizate;c) dacă şi în ce măsură debitorul, membrii grupului de interes economic, asociaţii din societăţile în nume colectiv şi asociaţii comanditaţi din societăţile în comandită vor fi descărcaţi de răspundere;d) ce despăgubiri urmează a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creanţe, în comparaţie cu valoarea estimativă ce ar putea fi primită prin distribuire în caz de faliment; valoarea estimativă se va calcula la data propunerii planului.

171. Precizaţi şi explicaţi infracţiunile de natură penală în contextul efectuării expertizelor contabile.

În situaţia în care a săvârşit o faptă (infracţiune), cu pericol social, cu vinovăţie, faptă prevăzută de legea penală.

182. Un acţionar al unei societăţi pe acţiuni supusă divizării a contestat proiectul de divizare în 2 societăţi pe acţiuni supus aprobării adunării generale extraordinare, invocând absenţa din proiectul de divizare a raportului administratorilor societăţii care participă la divizare. Este întemeiată contestaţia acţionarului? Motivaţi.

- In baza hotararii adunarii generale a actionarilor a fiecareia dintre societatile care participa la fuziune sau la divizare, administratorii acestora intocmesc un proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde:a) forma, denumirea si sediul social al tuturor societatilor participante la operatiune;b) fundamentarea si conditiile fuziunii sau ale divizarii;c) stabilirea si evaluarea activului si pasivului, care se transmit societatilor beneficiare;d) modalitatile de predare a actiunilor sau a partilor sociale si data de la care acestea dau dreptul la dividende;e) raportul de schimb al actiunilor sau al partilor sociale si, daca este cazul, cuantumul sultei; nu vor putea fi

73

schimbate pentru actiuni emise de societatea absorbanta actiunile societatii absorbite al caror titular este, directsau prin persoane interpuse, societatea absorbanta ori insasi societatea absorbita;f) cuantumul primei de fuziune sau de divizare;g) drepturile care se acorda obligatarilor si orice alte avantaje speciale;h) data situatiei financiare de fuziune/divizare, care va fi aceeasi pentru toate societatile participante;i) orice alte date care prezinta interes pentru operatiune.

183. Faţă de societatea comercială XZ S.R.L. s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei în condiţiile prevăzute de art. 33, din Legea nr. 85/2006. După această dispoziţie administratorii debitorului, persoană juridică, au înstrăinatn fără acordul judecătorului sindic părţile sociale către o altă societate comercială Z. 1.Este legală înstrăinarea efectuată prin hotărârea administratorilor? 2.Ce va dispune judecătorul sindic în acest caz?

Judecătorul-sindic va dispune indisponibilizarea acţiunilor ori a părţilor sociale sau de interes, potrivit alin. (1), în registrele speciale de evidenţă ori în conturile înregistrate electronic.

201. Obiectivul şi mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic.

Obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii.Constatari - Ţinând seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca:- Societatea este constituita legal;- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;- Exista actiuni juridice in curs;- Exista contracte individule de munca;- Care este regimul fiscal al intreprinderii?

Concluzia: După trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc:• Oportunităţile existente in mediul exterior întreprinderii, adică evoluţii cu un caracter previzibil pozitiv pt întreprinderea evaluata cum ar fi legislaţie si reglementari specifice favorabile.• Riscurile existente in mediul extern întreprinderii, adică evoluţii cu un efect previzibil negativ (invers oportunităţilor) ;• Punctele forte, adică atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:- o buna organizare si funcţionare a întreprinderii;- contract si statut corespunzătoare;- relaţii contractuale corecte;- finanţare asigurata;- absenta litigiilor;- reglementari fiscale aplicate corecte;- obligaţii fiscale îndeplinite la timp;• puncte slabe, adică deficiente constatate in organizarea si funcţionarea întreprinderii:- statutul si contractul necorespunzătoare situaţiei de fapt;- existenta unor litigii contractuale cu terţii si cu proprii salariaţi;- conflicte de munca;- obligaţii fiscale nerespectate.