Primele idei care prefigureaza simbolismul la romani si care incearca sa-l teoretizeze apar odata cu Macedonski si sunt puse in circulatie prin revista poetului, "Literatorul".

Chiar inainte de reconstituirea simbolismului ca scoala, in Franta, apar in aceasta revista, inca din primul ei au de existenta, 1880, articole de directiva, in care sunt expuse puncte de vedere simboliste. De altfel Macedonski avea sa-si revendice mai tarziu, in 1889, printr-un articol intitulat "in pragul secolului", merite de pionier al simbolismului pe plan european.

"Belgienii, si se poate zice aceasta cu mandrie si despre mii din romani - scrie el - daca n-au fost tocmai ei precursorii miscarii, au avut meritul de a fi intrevazut din vreme intinderea stralucita ce se deschidea glorioasa dinaintea poezi ei viitorului, Maeterlinck, Rodenback, Verhaeren, Giraud, Franz Ell, Fernand Severin si altii inca - cei patru intai citati, astazi deja ilustri - au avut onoarea, impreuna cu mine, sa ia parte acum 12 ani, la miscarea provocata din Liege de revista "La Wallonie", al carei energic si valoros director era dl. Albert Hockel, unul dintre distinsii colaboratori actuali ai marii reviste pariziene "Mercure de France". De altfel in numarul din august 1886, Macedonski publicase, intr-adevar, patru poezii in limba franceza: Volupte, Hysterie, Haine, Guzla.

inca in 1880 aparuse in literatorul articolul intitulat "Despre logica poeziei", in care erau formulate idei ce anticipau anumite judecati ale lui Mallarme. Nu numai ca se faceau apropieri intre poezie si muzica, dar se releva si deosebirea de structura dintre poezie si proza. Poezia - accentua Macedonski - isi are logica ei particulara, deosebita de logica prozei: "logica poeziei e, daca ne putem exprima astfel, nelogica la modul sublim". intrucat tot ce nu e logic e absurd, "logica poeziei e, prin urmare, insusi absurdul".

Un adevarat manifest presimbolist, aparut in "Literatorul" din 15 iunie 1892, este articolul lui Macedonski - Poezia viitorului. Prin simbolism - se spune in articol - ca si prin ins-trumentalism care e "tot un simbolism, cu deosebire ca sunetele joaca in instrumentalism locul imaginilor", poezia "si-a creat un limbaj al ei propriu, limbaj in care se simte in largul ei".

Dupa parerea poetului "simbolismul unit cu instrumentalismul" este, ca si wagnerismul, "ultimul cuvant al geniului omenesc".

Puncte de vedere presimboliste contin si alte articole publicate de Macedonski in "Literatorul", ca Despre poezie sau Despre poema 1881, in care poetul pledeaza pentru concentrare si sinteza lirica, pentru poezia care sa adune in ea, imprevizibil, miscari sufletesti contrastante.

Teoretizand simbolismul, Macedonski a inteles sa-l si promoveze staruitor in literatura romana. in numele acestui curent, directorul "Literatorului" a incurajat de fapt tot ce se deosebea de poezia romaneasca de pana atunci: parnasianism, naturalism, decadentism, simbolism tot ce putea impresiona prin neobisnuit si bizar. El insusi s-a exersat in compuneri alcatuite dupa ultima moda parisiana, menite sa revolutioneze lirica. Dupa modelul lui Rollinat, din care a si tradus, Macedonski a afisat uneori preferinte morbide pentru macabru ca in Vaporul mortii de exemplu. Dar pasiunea lui cea mare a fost instrumentalismul, poetul propunandu-si sa creeze efecte lirice prin pure combinatii de imagini si sunete ca in Rimele canta pe harpa si Guzla; unele dintre aceste poezii ca: "inmormantarea si toate sunetele clopotului" sau "Lupta si toate sunetele ei", aparand in volumul Poezii din 1881, chiar inainte de intemeierea, la Paris, a scolii lui Rene Ghil.

Dupa exemplul lui Mallarme, Macedonski acorda o importanta speciala aspectului grafic al scrierilor sale, mergand pana acolo incat, in manuscisul romanului sau Thalassa, a incercat sa sugereze sentimentele nu numai printr-o anumita asezare a cuvintelor in pagina, dar si prin interbuintarea unor cerneluri de culoare diferita, textul infatisandu-se, in felul acesta, policrom, ca intr-un amuzant joc de copii.

Pe aceasta linie au mers cateodata si unii dintre frecventatorii cenaclului si colaboratorii asisderi al "Literatorului", ca Mircea Demetriad, Al. Obedenaru, Gh. Orleanu, Al. Petroff ori debutantul Ion Theo, viitorul Tudor Arghezi, care a publicat in suplimentul literar al ziarului "Liga ortodoxa" unele poezii debiteare instrumentalismului, pe care insa apoi marele poet si le-a renegat.

Daca Macedonski este, indiscutabil, un teoretician al simbolismului, este el oare si un poet simbolist? Unii i-au contestat cu violenta aceasta calitate. Altii au acceptat-o cel putin partial, influentati poate de Macedonski insusi care s-a proclamat singur si cu ostentatie simbolista pentru o perioada scurta.

Desigur, in structura cea mai intima a spiritului sau, poetul nu este un simbolist. El ramane in mod fundamental un romantic de formatie pasoptista, euforic, exuberant, vitalist. Desi in poezia lui apar unele simboluri, poetul are grija ca, aproape de fiecare data, sa le explice, sa le imprastie inreaga aura enigmatica, sa le distruga inefabilul atat de caracteristic poeziei simboliste, asa cum procedeaza, de exemplu, si in Noaptea de decembrie. Dar nu e mai putin adevarat ca in poezia macedonskiana apar si primii germenii notabili de simbolism romanesc, primele teme autentic simboliste, care vor fi cultivate in literatura romana.

Poetul, citadin romantic, se simte, fara indoiala, atras de unele idei si motive poetice simboliste (suferinta, nedreptatea, mizeria, entuziasmul, neincrederea, revolta, dispretul, soarta femeii in societatea burgheza, evadarea in vis, orientul, erotica etc.), desi simbolistica propriu-zisa ramane aproape intotdeauna la suprafata. Macedonski este un mare poet predominant romantic, in a carui opera poetica au lasat urme si unele elemente simboliste, fara a-i modifica sau altera adevarata substanta, alaturi de elemente si motive naturaliste si parnasiene.

Prima strof definete un univers rece, strin, n care poetul triete sentimentul singurtii tragice:Dormeau adnc sicriele de plumb,i flori de plumb i funerar vetmnt -Stam singur n cavou i era vnti scriau coroanele de plumb.

Strofa a doua definete realitatea interioar. Poetul invoc amorul, dar acesta doarme ntors cu faa spre moarte. Aripile de plumb sugereaz cderea surd i grea, din care poetul nu se mai poate nla; cderea n moarte este inevitabil, i nici mcar iubirea invocat cu disperare nu reprezint o ans de salvare:Dormea ntors amorul meu de plumbPe flori de plumb, i-am nceput s-l strig -Stam singur lng mort i era frigi-i atrnau aripile de plumb.

Clasificare

Figuri de stil la nivelul literelor

Aliteraia

Aliteraia const n repetarea consoanelor sau silabelor iniiale

Prin vulturi vntul viu vuia,Vrun prin mai tnr cnd trecea.

Nunta Zamfirei, George Cobuc

Asonana

Asonana const n repetarea unor vocale cu efect sonor.

Toate psrile dorm,Numai una n-are somn.

n grdina lui Ion, din folclor

Onomatopeea

Onomatopeea este un cuvnt alctuit pe modelul armoniilor imitative, prin care se imit sau sugereaz sunete naturale.Ex.:Tropotele de pe coridor i-au determinat s ias din sala de edine.Sincopa

Sincopa const n eliminarea unui sunet sau grup de sunete n interiorul unor cuvinte.Ex.: domle, mul'im (n loc de mulumim)

Afereza

Afereza const n eliminarea unui sunet sau grup de sunete de la nceputul unui cuvnt.Ex.: nalt, ngrmdealApocopa

Apocopa const n cderea unui sunet sau grup de sunete de la sfritul unui cuvnt.Ex.: copilu, sru mnaFiguri de stil la nivel morfologic i sintactic

Repetiia

Repetiia const n repetarea unui cuvnt sau a unei expresii n diferite poziii ale enunului.La rndul ei, poate aprea n forma de:

Anafora - care const n repetarea unui cuvnt sau a unei expresii n propoziie i a unor propoziii n fraz, pentru a accentua o anumit idee.

Ex.: Era casa pe care i-o dorise din copilrie, casa pe care o visase de attea ori, casa pe care de attea ori o desenase, casa perfect; casa pe care nu i-o putea ns permite. Epifora - care const n reluarea unui cuvnt la sfritul unei propoziii sau a unei propoziii la sfrit de fraz.

Ex.: n guvern se fur, n parlament se fur, n justiie se fur, pn i din Biseric se fur. Anadiploza - care const n reluarea ultimei pri dintr-o propoziie n propoziia urmtoare.

Ex.: Au npustit n biroul directorului angajaii, angajai care nu i-au primit salariile de trei luni. Antanaclaza - care permite realizarea unor jocuri de limbaj prin repetarea unui cuvnt, figur de stil bazat pe polisemie i omonimie.

Ex.: n acest problem ar trebui s arate c este mo i nu cu mo.Enumeraia

Enumeraia const n prezentarea succesiv a unor fapte sau aspecte. Relaia ce se stabilete ntre termenii enumerrii este una de coordonare.Enumerarea poate fi ntlnit sub form de:

Polisindet - enumeraie n care elementele enunului sunt legate prin conjuncii.

Ex.: Nici nu mai vrea s locuiasc mpreun cu prinii, nici singur nu vrea s stea. Epimona const n utilizarea n mod excesiv a conjunciilor coordonatoare.

Ex.: Fata asta este i inteligent, i frumoas, i harnic, i tot ce-i poi dori.Asindet

Asindetul const n suprimarea conjunciilor coordonatoare dintre cuvinte sau dintre propoziii.Ex.:Toi, politicieni, manifestani, poliiti, au cntat mpreun pn au rguit.Elipsa

A nu se confunda cu elipsa, o curb geometric plan.Elipsa const n suprimarea unei pri din enun, pentru c este neesenial sau se poate deduce din context.

Ex.: Primul motiv vi l-am explicat. Iar al doilea deriv direct din primul. (se evit repetarea cuvntului motiv).

Aposiopeza

Aposiopeza este procedeul de ntrerupere a enunului, parte omis fiind considerat de prisos sau subneleas.Ex.:Banca i-a anunat de furtul din conturi. Cine ns le va da banii napoi...Brahilogia

Brahilogia const n evitarea relurii n enun a unor termeni exprimai anterior.Ex.:Unii studeni au lipsit de la conferin, alii au fost prezeni i foarte activi.Anacolutul

Anacolutul este o construcie gramatical greit, ce ilustreaz lipsa de cultur sau lipsa de logic a unor enunuri formulate de unele persoane.

Dai-mi voie! Dai-mi voie! (...) Din doua una, dai-mi voie: ori s se revizuiasc, primesc! dar sa nu se schimbe nimica, ori sa nu se revizuiasc primesc! dar atunci s se schimbe pe ici pe colo, i anume n punctele eseniale. Din aceast dilem nu putei iei... Am zis!

O scrisoare pierdut, I.L.Caragiale

Inversiunea

Inversiunea const n rsturnarea cuvintelor n propoziie, pentru a pune n eviden un anumit termen. Exemple:Impertinentul participant a fost scos afar din sala de conferine.Deteptul copil a luat nota 10.Hiperbatul

Hiperbatul este o inversare n topica normal prin care termenul asupra cruia se dorete atragerea ateniei este plasat n final.Ex.:Cine pn la ora aceasta nu tie despre ce e vorba, va afla acum: discutam despre rolul Bisericii n stat.Apostrofa

Apostrofa este o ntrerupere a expunerii n care vorbitorul adreseaz unui interlocutor (prezent sau absent) o ntrebare, afirmaie sau exclamaie.Ex.:Campania lor a avut rezultate foarte bune, dar cred oare domnii directori ai companiei c ne pot mini pe fa?Interogaia (ntrebarea) retoric

Interogaia retoric este o ntrebare la care nu se ateapt rspuns, acesta fiind evident i cuprins sau sugerat n enun.Ex.:Poate cineva nva ntr-o zi ceea ce noi studiem de ani buni?Invocaia retoric

Invocaia retoric este o rugminte adresat divinitii, muzelor sau unor persoane reale pentru a cere ajutor.

Cum nu vii tu,epe Doamne, ca punnd mna pe eiS-i mpari n dou cete: n smintii i n miei

Scrisoarea III, Mihai Eminescu

Eufemismul

Eufemismul - const n ndulcirea unei expresii dure sau jignitoare, prin nlocuirea ei cu alta.Ex.: i-a pierdut viaa, n loc de a murit.

Gradaia

Gradaia - const n trecerea treptat,ascendent sau descendent, de la o idee la alta i prin care se urmrete scoaterea n eviden a ideii sau nuanarea exprimrii.

Clreii mplu cmpul i roiesc dup un semni n caii lor slbatici bat cu scrile de lemn;Pe copite iau n fuga faa negrului pmnt,Lnci scnteie lungi n soare, arcuri se ntind n vnt;i ca nouri de aram i ca ropotul de grindeni,Orizontu-ntunecndu-l, vin sgei de pretutindeni...

Scrisoarea III, M. Eminescu

Imprecaia

Imprecaia - figur de stil prin care se exprim, sub form de blestem, dorina pedepsirii unei persoane.

Te blestem sa te-mpui pe picioare.S-i creasc mduva, bogat i larg,Umflat-n sofale, mutat pe targ.S nu se cunoasc de frunte piciorul,Rotund ca dovleacul, ginga ca urciorul.Oriunde cu zgrciuri ghiceti mdulare,S simi ca te arde puin fiecare.

Blesteme, Tudor Arghezi

Invectiva

Invectiva - Exprimarea violent, apostrof necrutoare la adresa unei persoane etc.

Prea v-ai artat arama, sfiind aceasta ar,Prea fcuri neamul nostru de ruine i ocar,Prea v-ai btut joc de limb, de strbuni i obicei,Ca s nu s-arate-odat ce suntei - nite miei!

Scrisoarea III, Mihai Eminescu

Figuri de stil la nivel semantic sau figuri de cuvnt

Comparaia

Comparaia este una dintre cele mai frecvente figuri de stil i const n alturarea a doi sau mai muli termeni cu scopul evidenierii primului termen, dar nu se poate scrie dect sub forma epitetului personificator pentru a se altura figurii de stil.

Originalitatea, care devine criteriul principal de apreciere a acestei figuri de stil n operele literare, poate fi realizat n urmtoarele tipuri de comparaii, determinate de natura termenilor care se compar:

un termen concret cu altul tot concret: Pe un deal rsare luna, ca o vatr de jratic (M. Eminescu, Clin - file din poveste)

un termen abstract cu altul concret: Trecut-au anii ca nori lungi pe esuri (M. Eminescu, Trecut-au anii)

un termen concret cu unul abstract: Soarele rotund i palid se prevede printre nori | Ca un vis de tineree printre anii trectori (V. Alecsandri, Iarna)

un termen abstract cu altul abstract: Anii ti se par ca clipe | Clipe dulci se par ca veacuri (M. Eminescu, O, rmi)

Expresivitatea unei comparaii este i n funcie de caracterul ct mai diferit al domeniilor din care provin termenii ei. O asociere ntre uman i vegetal ntlnim n poezia Dar ochii ti?:

Prin ce minuni ciudate i zmisliri nceteS-a svrit n smburi asemenea scumpete?n pleoape, ca petala de floare de gutui.

Dar ochii ti?, Tudor Arghezi

Metafora

Articol principal: Metafor.

Metafora este figura de stil prin care se trece de la sensul obinuit al unui cuvnt la alt sens, prin intermediul unei comparaii subnelese. Procesul de realizare a metaforei const n punerea semnului identitii ntre dou obiecte diferite (lucruri, fiine, persoane) prin numele lor, pe baza unei analogii.

Urmrind exemplul metaforei din poezia eminescian Melancolie:

Prea c printre nouri s-a fost deschis o poart,Prin care trece alb regina nopii moart.

Melancolie, Mihai Eminescu

se observ c aceast metafor presupune o comparaie iniial: luna ca o regin moart a nopii, comparaie bazat pe dou similitudini: paloarea astrului i a unei fiine moarte, unicitatea lunii pe cerul nopii i prezena ei dominant fa de celelalte corpuri cereti. Metafore legate de lun apar i n alte poezii ale lui Mihai Eminescu, de exemplu, n Scrisoarea I:

Lun tu, stpn-a mrii, pe a lumii bolt luneci.

Scrisoarea I, Mihai Eminescu

n cazul imaginii artistice din poezia Melancolie, comparaia apare prescurtat, n lipsa adverbului de comparaie (cu valoare de prepoziie) ca i a termenului lun, n acest mod realizndu-se concentrarea prin metafor, care confer o expresivitate sporit textului poetic. Contextul ajut la intuirea primului termen al presupusei comparaii chiar n absena lui, ceea ce demonstreaz c, n nelegerea metaforei, nu se poate face abstracie de suportul contextului.

Metafora este o figur de stil esenial, ntruct ea st la baza altor figuri, cum sunt personificarea, alegoria, metonimia, sinecdoca, epitetul.

Clasificarea metaforei

Clasificarea, dup Ortega y Gasset, - n metafora contiinei-tabl (metafor simpl cu o singur semnificaie; sens denotativ - propriu) i metafora contiinei-vas (metafor complex cu mai multe semnificaii; sens conotativ)

Clasificarea, dup Tudor Vianu, - n metafor explicit i metafor implicit - in absentia (alctuit dintr-un singur cuvnt cu valoare de sugestie, de regul pe lng o construcie verbal; se aseamn cu simbolul)

Clasificarea, dup Lucian Blaga, - n metafor plasticizant i metafor revelatorie.

Epitetul

Articol principal: Epitet.

Epitetul este figura de stil constnd n determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb etc., menit s exprime acele nsuiri ale obiectului care nfieaz imaginea lui aa cum se reflect n simirea i fantezia scriitorului.

Epitetul nu este o figur de stil n sine, ci numai un purttor de figuri de stil. Orice atribut, nume predicativ sau circumstanial de mod este numit epitet cnd conine n acelai timp o metafor, o metonimie, o sinecdoc, o hiperbol etc., sau cnd face el nsui s apar o asemenea figur. Dac nu cuprinde aa ceva, atunci el nu este epitet.

Nu orice element determinant (adjectiv sau adverb) este epitet. n situaii ca cele din textele de mai jos determinarea este neutr din punct de vedere stilistic, fr s implice participarea imaginaiei sau afectivitii scriitorului:

[...] i prinii, i fraii, i surorile mi erau sntoi. (I. Creang, Amintiri din copilrie)

Atta obid se abtu asupra lui, nct sub pleoapele nchise nchipuirea-i ddi buzna [...]. (Ionel Teodoreanu, La Medeleni)

Dac n cazul exemplului de mai sus reprodus din opera lui I. Teodoreanu, adjectivul nchise ar fi nlocuit cu altul, care s presupun o metafor, cum ar fi zvorte, atunci termenul ctig n expresivitate i devine epitet.

n versurile lui Tudor Arghezi din poezia Testament:

n seara rzvrtit care vineDe la strbunii mei pn la tine[...]Durerea noastr surd i amar,

epitetul rzvrtit presupune la baz o personificare, iar epitetele surd i amar sunt rezultatul unei metonimii n care s-a nlocuit efectul prin cauz.

Epitetele au rolul important de plasticizare a imaginii artistice precum i cel de atragere a cititorului.

Metonimia

`Metonimia`-figur de stil nrudit cu metafora, care const n nlocuirea cauzei prin efect, a efectului prin cauz, a operei cu numele autorului, a unui produs cu originea lui, a concretului cu abstractul etc., pe baza unei relaii logice:

Ex:La noi sunt cntece i flori,

i lacrimi multe, multe GogaMetonimia poate exprima 1) Cauza prin efect; 2) Efectul prin cauza; 3) Denumirea recipientului n locul coninutului 4) Semnul n locul obiectului semnificat.

Sinecdoca

Sinecdoca este o figur de stil care const n lrgirea sau restrngerea sensului unui cuvnt prin folosirea ntregului n locul prii (i invers), a particularului n locul generalului, a materiei din care este fcut un lucru n locul lucrului nsui etc. Astfel, n expresia 50 de capete de vite, capete este folosit pentru a desemna animalele cu totul. n propoziia Aceast firm deine cele mai bune creiere din ar., creiere desemneaz oamenii cu cele mai strlucite mini.

Personificarea

`Personificarea` este figura de stil (procedeul artistic) prin care lucrurilor, obiectelor li se atribuie nsuiri umane .

exemple: norii plng; soarele rde; stelele clipesc; psrelele optesc; vntul alearg; slciile triste; pisica vorbete lin.

Hiperbola

Articol principal: Hiperbol (figur de stil).

Hiperbola este un procedeu artistic prin care se exagereaz intenionat, mrind sau micornd, trsturile unei fiine, ale unui lucru, fenomen, sau eveniment, pentru a-i impresiona pe cititori.

Ex: "Gigantic poart-o cupol pe frunte," ( G.Cobuc "Paa Hassan")

Antiteza

`Antiteza` este o figur de stil care const n opoziia dintre dou cuvinte, fapte, personaje, idei, situaii. n creaia lui M. Eminescu antiteza apare i n formularea unor titluri: Venere i Madon, nger i demon, mprat i proletar.

Exemplu

Ea un nger ce se roag El un demon ce viseaz;

Ea o inima de aur El un suflet apostat. (M. Eminescu)

Cuvinte i expresii la figurat

Figuratul este o modificare a valorii semantice a cuvntului sau expresiei, utilizat n anumite mprejurri. nelesul devine altul dect cel uzual, propriu-zis. O figur de stil strns nrudit cu figuratul este metafora.

Exemple de expresii la figurat:

s-a dus de rp, cu semnificaia: s-a pierdut, s-a stricat, a euat

i-a pus coarne (= l-a nelat)

a cincea roat la cru (= inutilitate)

valurile vieii (= ntmplrile vieii)