Tema 5

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Investeşte în

OAMENI

ROMÂNIAUNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE LITEREStr. Horea nr. 31, 400202 Cluj-Napoca

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521Fax: (00) 40 - 364 - 815679

E-mail: [email protected]: www.didacticalimbiiromane.ro

Investeşte în oameni!Proiect cofinanţat din Fondul Social European prinProgramul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”Domeniul major de intervenţie 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională”Titlul proiectului „Perfecționarea cadrelor didactice care predau limba română în învățământul preuniversitar în evaluarea competențelor de comunicare ale elevilor”Contract POSDRU/157/1.3/S/133900

Clasa a VIII-aTipul de comprehensiune vizat: globală și locală.Tipul de exercițiu folosit în evaluarea comprehensiunii: selectare a răspunsului corect (alegere multiplă)

Citește cu atenție un text despre adolescență versus maturitate și apoi alege varianta corectă:

Adolescența debutează în jur de 12-13 ani și se finalizează în jur de 20 de ani. Ea presupune serie de modificări fizice, cum sunt creșterea în greutate și în înălțime, maturitatea sexuală. Dacă adolescența este marcată preponderent de modificări fizice, maturitatea este marcată preponderent de transformări cognitive și afective care permit asumarea statutului de persoană independentă.

Maturitatea înseamnă: din punct de vedere cognitiv – finalizarea capacității de a raționa abstract (Piaget); din punct de vedere sociologic – posibilitatea de a se susține singur, capacitatea de a face o

opțiune profesională, capacitatea de a menține o relație de cuplu stabilă; din punct de vedere psihologic- definitivarea și conștientizarea propriei identități,

independența față de părinți (financiară și afectivă), dezvoltarea unui sistem coerent de valori, capacitatea de a întreține relații mature, atât în grupul restrâns al familiei, cât și la nivel mai larg, social.

Din punctul de vedere al vârstei maturizării fiziologice, între societățile dezvoltate cultural și cele mai puțin complexe se constată un decalaj minim, astfel pubertatea se încadrează între 12 și 14 ani în culturile dezvoltate și între 15 și 18 ani în cele primitive. Motivul acestui decalaj este, în primul rând, unul de ordin alimentar.

(Margareta Dincă, Adolecenți într-o societate în schimbare)

1. Adolescența precedă maturitatea și se manifestă a. între 12 și 18 ani. b. între 15 și 18 ani. c. între 12 și 20 ani.

2. Adolescența presupune a. modificări fiziologice. b. transformări cognitive și afective. c. posibilitatea de a da naștere unui copil.

3. La nivel cognitiv și afectiv, maturitatea presupune a. cunoașterea propriului sistem de valori. b. cunoașterea și analiza celorlalți. c. cunoașterea și definirea anumitor tipuri de sentimente.

Pag. 1/8

http://www.didacticalimbiiromane.ro/

mailto:[email protected]


Investeşte în

OAMENI



Tel.: (00) 40 - 740 - 077521Fax: (00) 40 - 364 - 815679


4. La nivel social, maturitatea reprezintă a. capacitatea de autoanaliză a faptelor și a gândurilor. b. capacitatea de a avea un prieten. c. capacitatea de alegere a carierei pe baza unor criterii foarte bine stabilite.

5. Factorul care determină maturizarea fiziologică este a. mâncarea procesată chimic. b. societatatea mai mult sau mai puțin dezvoltată. c. pubertatea care constă în schimbări de ordin hormonal.

Pag. 2/8


Investeşte în

OAMENI



Tel.: (00) 40 - 740 - 077521Fax: (00) 40 - 364 - 815679


Clasa a VII-aTipul de înțelegere vizat: globală.Tipul de exercițiu folosit în evaluarea comprehensiunii: de selectare a răspunsului corect (Adevărat/ Fals)

1. Citeşte cu atenţie știrea despre o grădină zoologică și decide dacă enunțurile de mai jos sunt adevărate (A) sau false (F):

Grădina Zoologică le face o bucurie mureşenilor iubitori de animale. Astfel, din acest an, se va înmulţi numărul animalelor ce vor putea fi vizitate aici. Pentru început vor fi aduşi mai mulţi zimbri europeni, care vor beneficia de un padoc de zece hectare pentru a se simţi ca în libertate.

Tot în acest an, vor fi aduse mai multe zebre şi alte specii mici de la Grădinile Zoologice din ţară, ce urmează să fie închise. La acestea se adaugă puii animalelor existente deja, care vor veni pe lume în perioada următoare.

De asemenea, se vor finaliza padocurile pentru urşii carpatini, ce se întind pe 5 hectare şi pentru cerbi, ce se întind pe zece hectare, dar se lucrează şi la cele pentru girafe şi elefanţi, pentru ca de anul viitor acestea să fie populate cu încă 15 specii noi.

In prezent sunt 75 de specii de animale, iar Grădina Zoologică se întinde pe 40 de hectare, fiind cea mai mare din ţară. Lucrările de modernizare a Grădinii Zoologice au început în 2008, iar valoarea lucrărilor se ridică la 4 milioane de euro.

(adevărul.ro, Sebastian Lungu, URL www.adevarul.ro/ locale/ targu-mures/ Targu-Mures-Animale-Gradina-

Zoologica, 30 ianuarie 2015)

1. Textul promovează diversitatea faunei Grădinii Zoologice din Târgu Mureș.

2. Animalele care vor beneficia, anul acesta, de padocuri noi sunt: zimbri europeni, urșii carpatini, cerbii, girafele și elefanții.

3. Anul acesta vor fi aduse cincisprezece specii noi de girafe și de elefanți.

4. Lucrările de modernizare a Grădinii Zoologice au costat până în prezent patru milioane de euro.

5. Lista animalelor existente în incinta Grădinii Zoologice cuprinde doar: zimbri, zebre, urși, cerbi, girafe și elefanți.

Pag. 3/8

http://www.adevarul.ro/


Investeşte în

OAMENI



Tel.: (00) 40 - 740 - 077521Fax: (00) 40 - 364 - 815679


Clasa a VI-aTipul de înțelegere vizat: globală și locală.Tipul de exercițiu folosit în evaluarea comprehensiunii: de producere controlată (completarea unor enunțuri cu anumite cuvinte sau paragrafe extrase).

Toamna este considerată frumoasă pentru diversitatea ei: când ploaie, când lumină caldă, fructe coapte, dar şi copaci într-o nebunie de culori... Citeşte poezia Toamna de Octavian Goga şi identifică cuvintele sau sintagmele care să corespundă, cu conținutul de idei al textului.

Văl de brumă argintieMi-a împodobit grădinaFirelor de lămâițăLi se uscă rădăcina.

Și cum de la miazănoapte Vine vântul fără milă, De pe vârful șurii noastreSmulge-n zbor câte-o șindrilă.

Peste creștet de dumbravăNorii suri își poartă plumbul,Cu podoaba zdrențuităTremură pe câmp porumbul.

De vifornița păgânăSe-ndoiesc nucii, bătrânii.Plânge-un pui de ciocârlieSus pe cumpăna fântânii.

Îl ascult și simt subt geneCum o lacrimă-mi învie:- Ni se-aseamănă povestea,Pui golaș de ciocârlie. (Octavian Goga, Toamna)

1. Locul ales pentru a descrie o zi de toamnă este........................................................................ deoarece în text apar cuvintele...............................................................................................................

2. Momentul zilei ales pentru a descrie o zi de toamnă este.................................................................deoarece în text apar, ca indici, cuvintele..............................................................................................

3. Aflat înaintea tabloului descris, poetul se regăsește în ipostaza................................................. (unui copil, unui iubitor de natură, unui grădinar, unui îndrăgostit), deoarece în text apar, ca indici, cuvintele.................................................................................................................................................

4. Tabloul descris este preponderent .............................................................. (static, dinamic), deoarece în text apar sintagme precum...................................................................................................

5. Elementele tabloului sunt: bruma, ................................, porumbul, vântul,............................... deoarece apar în următoarele imagini artistice...................................................................... ............................................................................

Pag. 4/8


Investeşte în

OAMENI



Tel.: (00) 40 - 740 - 077521Fax: (00) 40 - 364 - 815679


................................................................................................................................................................

....................................................................................

Clasa a V-aTipul de înțelegere vizat: globală.Tipul de exercițiu folosit în evaluarea comprehensiunii: cu răspuns scurt.

Citește fragmente din basmul cules de Petre Ispirescu, Voinicul cel cu cartea în mână născut și răspunde următoarelor întrebări, care au rolul de a evidenția câteva trăsături ale acestei specii.

,,A fost odată o babă şi un unchiaş. Ei până la vreme de bătrâneţe nu avură niciun copil. Ce nu făcură? Ce nu dreseră? Şi ca să aibă şi ei măcar o miarţă de copil, nici cât. Ba merseră pe la descântătoare,, ba pe la meşteri vrăjitori, ba pe la cititori de stele şi ca să rămâie baba grea, nici gând n-avea.Ajunşi la vreme de bătrâneţe, începură a se îngrijura.

- Ce ne facem noi, babo, zise într-o zi unchiaşul, de vom ajunge niscaiva zile de neputinţă ori de nevoie? Tu ştii că am făcut tot ce mi-a stat prin putinţă, şi ca să ne dea Dumnezeu şi nouă un copilaş, care să fie toiagul bătrâneţelor noastre, nu s-a îndurat.

- De! unchiaş, cine e de vină? Tu ştii că am umblat şi cruciş şi curmeziş pe la meşterese, pe la vraci, am făcut tot ce m-au învăţat unii şi alţii, şi ca să avem şi noi o mângâiere pentru pârdalnicele de bătrâneţe, că grele mai sunt!, a fost peste poate.

- Ia, să apucăm noi doi în două părți, să ne ducem unde ne-o lumina Dumnezeu, căci tot degeaba stăm noi la un loc amândoi, două nevoi.

- Să ne despărțim, unchiaș, dacă tu așa găsești de cuviință. Dară bine, cine să ne închiză ochii în ceasul cel de pe urmă?

- Că bine zici tu, babo; stăi dară; ia să iei tu basmaua mea care am avut-o în ziua de cununie, și cu ștergarul cel vărgăleț ce mi-ai adus de zestre. În toate zilele să ne uităm la dânsele; și când vom vedea pe ele câte trei picături de sânge, să ne întoarcem acasă. Acesta să fie semnul că moartea s-a apropiat de unul din noi.

- Așa să facem, unchiaș.(Cei doi soți se despart și pornesc în lume, dar se reîntorc acasă după nouă zile și nouă nopți.)

- Ce ţi s-a întâmplat, babo? zise el, cum îşi văzu jumătatea.- Ce să mi se întâmple, unchiaş? Iacă eu îmi căutam de cale şi întrebam în dreapta şi în

stânga, rugându-mă de toţi să mă înveţe ceva ca să putem avea un copil. Dară întrebările şi rugăminţile mele le făceam în sec, căci îmi răceam gura de surda.

Şi tot mergând înainte, am ajuns într-o pădure mare, mare, fără seamăn, şi m-am rătăcit prin bungetul acelei păduri, de nu mai ştiam pe unde să ies la oameni.

Când, odată văz înaintea mea un moş, fleoş de bătrân, uitat de moarte şi de Dumnezeu. Eu îi spui după ce umblu şi cum m-am rătăcit. Moşul, încărcat de zile cum era, se pune jos, stă de vorbă cu mine şi, cu un grai blajin, îmi arătă drumul pe unde să ies acasă, şi îmi zice să mă întorc, căci râvna noastră a ascultat-o Dumnezeu.

- Şi ăsta a fost semnul de pe ştergarul meu?-Se vede că asta.

Atunci şi ei se hotărâră ca să nu se mai despartă şi să rămâie să-şi mănânce amarul împreună.Nu trecu mult după asta, şi baba spuse unchiaşului că se simte îngreoată.Aoleo! Unde era Dumnezeu să vază bucuria unchiaşului când auzi d-o asemenea veste bună!Umbla de colo până colo de bucurie şi nu mai ştia pe ce să puie mâna şi ce să facă.

Pag. 5/8


Investeşte în

OAMENI



Tel.: (00) 40 - 740 - 077521Fax: (00) 40 - 364 - 815679


Şi aşa trecură zilele una după alta până la nouă luni, când baba, cu ajutorul Maicii Domnului, născu un dolofan de copil, de drăguleţ, şi cu o carte în mână.”

1. Identifică formula inițială, specifică basmului.

2. În text este evident motivul familiei fără urmași. Identifică în fragment enunțul care să susțină acest lucru.

3. Numește personajele reale ale basmului, prezente în text.

4. Identifică personajul fantastic al operei.

5. Precizează o cifră simbolică specifică acestei specii și selectează o sintagmă alcătuită din patru cuvinte care să evidențieze prezența acestei cifre.

Pag. 6/8


Investeşte în

OAMENI



Tel.: (00) 40 - 740 - 077521Fax: (00) 40 - 364 - 815679


Clasa a V-a Tipul de înțelegere vizat: locală.Tipul de exercițiu folosit în evaluarea comprehensiunii: de selectare a răspunsului corect (completarea spațiilor libere cu anumite cuvinte sau paragrafe date).

1. Îţi propun să citeşti, pas cu pas, câteva fragmente din cartea Aventurile lui Tom Sawyer de Mark Twain. Completează spațiile libere, punând cuvintele sau grupurile de cuvinte care crezi că se potrivesc planului narativ al textului.

aventurile băiat de cuvânt pe nisipul uscat adversarul rușine

un mic dejun ouă de broască-țestoasă

învingătorul distracția mândru

Tom Sawyer nu era un băiat rău, ci doar poznaş cum nu se mai află, zăpăcit şi neastâmpărat din cale-afară, aşa cum spunea mătuşa Polly, cea care-1 creştea. Băiatul a fugit de acasă împreună cu doi prieteni - Joe Harper şi Huckleberry Finn - pe o insulă din apropierea fluviului pe care era situat târguşorul în care locuiau, hotărâţi să se facă „piraţi" în a doua noapte, Tom a plecat fără ştiinţa celorlalţi de pe insulă, s-a furişat acasă şi a văzut-o pe mătuşa Polly cât de tristă era din cauza dispariţiei lui. Iată ce se întâmplă la întoarcerea pe insula pe care se refugiaseră.

,,Noaptea trecuse de mult. Se luminase de-a binelea când se apropie cât de cât de bancul de nisip. Tom se odihni din nou, până ce soarele se înălţă, învăluind fluviul în strălucirea sa, apoi sări în apă. Ceva mai târziu, se opri la intrarea în tabără, şiroind şi îl auzi pe Joe spunând:

- Nu, Huck, Tom este ................................................ şi o să vină înapoi. N-o să dea bir cu fugiţii. Ştie că asta ar fi o mare .............................. pentru un pirat şi e prea .................................... ca să facă una ca asta. Coace el ceva. Mă întreb ce.

- Da' lucrurile e ale noastre orişicum, nu?- Aproape că da, da' nu încă, Huck. Biletul zice că e ale noastre dacă nu vine înapoi până la

micul dejun.- Şi iată-l că a venit! exclamă Tom, cu un bun efect dramatic, păşind în tabără plin de el. În scurt timp, îşi pregătiră ............................................................ zdravăn din slănină şi peşte

şi se apucară de înfulecat, în timp ce Tom îşi relata ................................................, înflorindu-le. Până la finalul povestirii, se simţeau toţi nişte eroi înfumuraţi şi lăudăroşi. Apoi Tom se furişă într-un ascunziş umbros ca să doarmă până la amiază, iar ceilalţi piraţi se pregătiră de pescuit şi de explorat.

După prânz, toată gaşca se apucă de căutat ............................................................................. pe banc. Mergeau scormonind ici şi colo cu un băţ în nisip şi, când găseau un loc moale, se puneau în genunchi şi săpau cu mâinile. Uneori scoteau chiar şi câte cincizeci sau şaizeci de ouă dintr-o gaură. Erau perfect rotunde şi albe, doar puţin mai mici decât o nucă. Avură un ospăţ cu ouă prăjite în seara aceea şi încă unul, vineri dimineaţă.

Pag. 7/8


Investeşte în

OAMENI



Tel.: (00) 40 - 740 - 077521Fax: (00) 40 - 364 - 815679


După micul dejun, porniră chiuind şi ţopăind pe banc şi se fugăriră unul pe altul, scoţându-şi hainele în timp ce alergau, până când rămaseră complet goi, apoi îşi continuară zbenguiala intrând în apă, care, din cauza curenţilor puternici, îi făcea uneori să se împiedice, ceea ce le sporea ...................................... Când şi când se aplecau şi se stropeau cu apă pe faţă, apropiindu-se încetişor unul de altul, cu faţa întoarsă, ca să se ferească de stropi, smucindu-se şi luptându-se până când ......................................... îşi băga, în cele din urmă, .........................................cu capul în apă, după care se scufundau toţi şi era o adevărată învălmăşeală de mâini şi picioare, apoi ieşeau pufăind, scuipând, râzând şi încercând să-şi recapete respiraţia, toate în acelaşi timp.

Când oboseau prea tare, fugeau şi se tolăneau ......................................................... şi fierbinte, unde zăceau, ba chiar se şi îngropau în nisip şi, din când în când, mai dădeau o fugă până la apă şi o luau de la capăt. Apoi le dădu prin cap că pielea lor semăna binişor cu nişte indispensabili de culoarea pielii, aşa că desenară un cerc în nisip şi se jucară de-a circul - toţi trei erau clovni, căci niciunul nu ar fi cedat acest rol măreţ celorlalţi.

Mai târziu, au scos bilele şi s-au jucat cu ele până s-au plictisit. Joe şi Huck s-au dus să mai înoate, dar Tom nu îndrăznea, deoarece descoperise că, atunci când îşi trăsese pantalonii jos, îşi pierduse brăţara din clopoţei de şarpe de pe gleznă şi se întreba cum de a scăpat de cârcei atât de mult timp fără talismanul care îl proteja. Nu îndrăzni să intre din nou până nu îl găsi, dar atunci ceilalţi băieţi erau deja obosiţi şi voiau să se odihnească.”

Pag. 8/8

Tema 5

Documents

Transcript of Tema 5