1

Tema 4. Contabilitatea instrumentelor financiare

1. Caracteristica şi clasificarea instrumentelor financiare (patru categorii de instrumente financiare)

2. Particularităţile recunoaşterii insrumentelor financiare

3. Evaluarea la recunoaşterea iniţială a activelor financiare şi datoriilor.

4. Evaluarea ulterioară a activelor şi datoriilor financiare

5. Reevaluarea instrumentelor financiare la valoarea justă şi contabilitatea rezultatelor acesteea

6. Publicitatea informaţiilor privind instrumentele financiare în situaţiile financiare

1. Caracteristica și clasificarea instrumentelor financiare.

Modul de recunoaștere, evaluare și contabilizare a instrumentelor financiare este reglementat

de Standardul Internaţional de Contabilitate 39 „Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare”

Un instrument financiar este orice contract care dă naştere la un activ financiar la o întreprindere

şi la un pasiv financiar (datorie) sau la un instrument de capitaluri proprii la o altă întreprindere.

Un activ financiar este un activ care reprezintă: -trezoreria (lichidităţi);

-un drept contractual de primi de la o altă entitate elemente de trezorerie sau un alt activ financiar;

-un drept contractual de a schimba instrumente financiare în condiţii potenţial favorabile; sau

-un instrument de capitaluri proprii ale unei alte întreprinderi.

Un pasiv financiar (datorie) este o obligaţie contractuală:

-de a oferi unei alte entităţi trezorerie sau un activ financiar; sau

-de a schimba instrumente financiare în condiţii potenţial defavorabile;

Un instrument de capitaluri proprii este orice contract ce constituie un drept rezidual asupra

activelor întreprinderii, după deducerea tuturor pasivelor (datoriilor).

Instrumentele financiare cuprind instrumente primare precum creanţele, datoriile şi titlurile de

capitaluri proprii, cât şi instrumentele derivate, ca de exemplu: opţiunile, contractele la termen, swaps-

urile de rată a dobânzii şi de devize.

Elemente ce nu sunt instrumente financiare:

-stocurile, imobilizările corporale, activele închiriate, imobilizările necorporale (controlul acestor

feluri de active fizice şi necorporale furnizează o oportunitate de a genera o intrare de trezorerie sau de

alte active, dar ele nu generează un drept actual de a primi elemente de trezorerie sau alte active

financiare).

-cheltuielile plătite în avans pentru care avantajul economic viitor este mai degrabă recepţia de bunuri

sau de servicii decât dreptul de a primi elemente de trezorerie sau alte active financiare;

-veniturile înregistrate în avans pentru care ieşirea probabilă de avantaje economice este asociată mai

degrabă cu furnizarea de bunuri şi servicii decât decontarea prin elemente de trezorerie sau printr-un

activ financiar;

-pasivele sau activele care nu sunt de natură contractuală, ca de exemplu impozitele asupra rezultatului

ce rezultă din obligaţii legale impuse de către puterea publică, nu sunt pasive sau active financiare;

2

-drepturile şi obligaţiile contractuale care nu implică transferul unui activ financiar nu intră în câmpul

de

aplicare al definiţiei unui instrument financiar.

Distincţia datorii/capitaluri proprii

Un instrument financiar trebuie să fie clasificat în capitaluri proprii sau datorii în funcţie de

substanţa economică a acordului contractual şi nu de forma sa juridică. Totuşi, de cele mai multe ori,

cele două aspecte, economic şi juridic, corespund.

De exemplu, o acţiune sau o obligaţiune ordinară constituie un instrument de capitaluri proprii,

respectiv un pasiv financiar, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere juridic. Cu

toate acestea, inovaţiile financiare, care au caracterizat economiile diferitelor ţări, în special cele

dezvoltate, au generat titluri care combină caracteristicile celor două categorii.

Unele instrumente financiare sunt compuse din mai multe elemente. Cazurile cele mai tipice

sunt cele ce privesc obligaţiunile cu bonuri de subscriere de acţiuni (OBSA) şi obligaţiunile

convertibile în acţiuni. Într-adevăr, astfel de titluri comportă o componentă datorie (obligaţiunea) şi o

componentă (dreptul de subscriere sau de conversie).

IAS 32 impune ca fiecare din aceste elemente să facă obiectul unei evaluări şi al unei clasificări

separate în bilanţul emitentului.

Evaluarea componentei de capitaluri proprii se efectuează prin eliminarea componentei de

datorie din valoarea justă a instrumentului financiar compus. Evaluarea componentei datorie se

efetuează prin actualizarea fluxurilor monetare ale datoriei la rata dobânzii efectivă a unui împrumut

ordinar cu acelaşi risc şi scadenţă (rata efectivă a unui împrumut la emitere este rata de actualizare

pentru care valoarea actuală a plăţilor legate de împrumut – dobânzi şi rambursări – este egală cu

preţul de emisiune).

Exemplul 1

O întreprindere A emite, în anul 2013, un împrumut obligatar, în condiţiile următoare:

Valoare: 10.000.000 um (10.000 obligaţiuni de 1000 um).

Rata dobânzii: 7%;

Rambursarea se face la 10 ani după emisiune;

Preţul de emisiune 970 um;

Începând cu anul al 5-lea, subscriptorii vor avea posibilitatea să schimbe obligaţiunile lor în

acţiuni existente ale întreprinderii emitente, în raport de două obligaţiuni pentru o acţiune. În

momentul emisiunii, cursul unei acţiuni este de 400 € şi se estimează că dacă obligaţiunile nu ar fi fost

însoţite de un drept de conversie, întreprinderea ar fi trebuit să acorde o rată a dobânzii de 8%.

Evaluarea componentei datorie se efectuează prin actualizarea plăţilor prevăzute în absenţa

conversiei, la o rată a unui împrumut ordinar echivalentă cu:

7.000.000/1,08 + 7.000.000/(1,08) 2 + + 107.000.000/(1,08) 10 = 9.328.992 um

Prin rotunjirea acestei sume la 9.330.000 um, se deduce că valoarea dreptului de subscriere este de:

(1.0000 oblig x 970 um/oblig ) – 9.330.000 um = 370.000 um

Ca atare, instrumentul în cauză va fi descompus în:

- datorii 9.330.000 um;

- capitaluri proprii 370.000 um.

3

Înregistrarea contabilă este următoarea:

Debit Conturi la bănci 9.700.000

Credit Împrumuturi din emis de oblig. 9.330.000

Credt Capitaluri proprii 370.000

(drepturi de conversie a obligaţiunilor)

Acţiunile proprii

Pot să apară situaţii când întreprinderle răscumpără propriile acţiuni pentru diminuarea

capitalului social, pentru a le remite salariaţilor sau managerilor în cadrul unui plan de cointeresare sau

cu scopul de a asigura conversia obligaţiunilor convertibile. Aceste caţiuni proprii (treasury shares) nu

trebuie să fie prezentate în active, ci deduse din capitalurile prprii.

Nici un câştig sau pierdere nu este contabilizat (contabilizată) atunci când ele sunt date în plată,

revândute su anulate. Într-adevăr, eventuala diferenţă constatată între pretul de vânzare sau de

conversie şi preţul de cumpărare al acţiunilor nu afectează valoarea întreprinderii în ansamblul său,

deoarece este vorba de un simplu transfer de patrimoniu între vechii şi noii acţionari.

Exemplul 2

Capitalul societăţii X este format din 100.000 de acţiuni cu o valoare nominală de

100um/acţiune. În exerciţiul N, societatea a cumpărat de la bursă 5.000 de acţiuni la cursul de 400

um/acţiune. În exerciţil N+1, 80% din aceste acţiuni sunt anulate. Celelalte, 1000 de acţiuni, sunt

vândute la 380 um/acţiune. Înregistrările contabile sunt următoarele:

-cumpărarea propriilor acţiuni:

Debit Credit

Acţiuni proprii Conturi curente la bănci 2.000.000 (5.000 x 400)

-anularea şi vânzarea acţiunilo proprii:

Debit Credit

Capital

Coturi la bănci în lei

Rezerve

Acţiuni proprii 2.000.000 (5.000 x 400)

400.000

380.000

1.220.000

2. Evaluarea la recunoașterea iniţială a activelor și datoriilor financiare

În momentul contabilizarii iniţiale, întreprinderea trebuie să includă:

a)activele financiare într-una din următoarele categori:

-active sau pasive financiare evaluate la valoarea justă prin intermediul contului de rezultate;

-activele financiare (plasamentele) deţinute până la scadenţă;

-împrumuturi acordate şi creanţe;

-active financiare disponibile pentru vânzare.

b) si pasivele financiare într-una din următoarele categorii:

-pasive financiare evaluate la valoarea justa prin intermediul contului de rezultate:

-celelalte pasive financiare.

Aparţin categoriei de active si pasive financiare evaluate la valoarea justa prin contul de rezultate:

4

-toate derivatele, cu excepţia celor care servesc operaţiilor de acoperire;

-activele şi pasivele financiare destinate să fie vândute sau răscumpărate într-un viitor apropiat;

-activele sau pasivele care fac parte dintr-un portofoliu de instrumente financiare adminstrat cu scopul

de a realiza un profit pe termen scurt.

O societate poate să includă, de asemenea, în această categorie oricare alte active sau pasive

financiare, cu excepţia instrumentelor de capitaluri proprii care nu sunt cotate pe o piaţă activă şi a

căror valoare justă nu poate să fie determinată cu fiabilitate.

Activele financiare (plasamentele) deţinute până la scadenţă sunt active care au o scadenţă fixă

şi plăţi fixe sau determinabile, şi pe care întreprinderea are intenţia şi capacitatea de a le deţine până la

scadenţă (în general, este vorba de obligaţiuni). Scadenţa fixă şi plăţile fixe sau determinabile fac ca

instrumentele de capitaluri proprii (acţiuni şi titluri asimilabile) să nu fie incluse în această categorie.

Împrumuturile acordate şi creanţele sunt active financiare care au plăţi fixe sau determinabile,

şi care nu sunt cotate pe o piaţă activă.

În ceea ce priveşte activele financiare disponibile pentru vânzare, sunt acele active financiare

care nu sunt încluse în cele trei categorii prezentae mai sus.

Indiferent de situaţie, instrumentul financiar este contabilizat, in momentul recunoasterii

initiale, la valoarea sa justă, care corespunde, în general, cu contrapartida plătia sau primia.

Eventualele costuri de tranzacţionare sunt încluse în suma contabilizată (cu excepţia instrumentelor

financiare care aparţin categoriei activelor şi pasivelor financiare evaluate la valoarea justă prin

intermediul contului de rezultate).

3. Evaluarea ulterioară a activelor financiare

Evaluarea activelor financiare depinde de categoria din care acestea fac parte.

Plasamentele deţinute până la scadenţă

Aceste active financiare sunt evaluate la costul amortizabil, care se determină astfel:

1.suma contabilizată iniţial

2.-rambursările efectuate

3.+/- amortizarea cumulată a eventualei prime de emisiune sau de ramburasre

4.-deprecierea eventuală

În cazul primei de emisiune sau de rambursare, aceasta este etalată pe baza ratei efective a

dobânzii împrumutului sau, altfel spus, pe baza ratei de actualizare pentru care valoarea actuală a

tuturor încasărilor şi plăţilor viitoare aferente împrumutului este egală cu valoarea sa contabilă.

Exemplul 3

Întreprinderea X deţine 1.000 de obligaţiuni ale societăţii E. Aceste obligaţiuni sunt emise pentru 93

um şi au o valoare nominală de 100 um şi o rată a dobânzii fixă de 6%. Ele vor fi rambursate, în

totalitate, la 10 ani de la data emiterii. Aceste obligaţiuni deţinute de X au fost achiziţionate de la data

emiterii, respectiv 1 ianuarie N. Costurile de tranzacţionare au fost de 2 um/obligaţiune.

1.Calculul ratei efective a împrumutului

5

95.000 = t

t

k)1/(60009

1

+ 106.000/(1+k) 10 , unde rezultă un k = 6,7%

2.Această rată este utilizată pentru calculul costului amortizat al activului:

Venit financiar total

(I) = (IV) x 6,7%

Dobânzi

(II)

Amortizarea primei de

emisiune şi a costurilor

de tranzacţie

(III) = (I) – (II)

Costul amortizat

(IV)

Începutul

anului N

N

N+1

N+2

N+3

N+4

N+5

N+6

N+7

N+8

N+9

6.365

6389

6416

6443

6473

6505

6539

6575

6613

6682

6.000

6.000

6.000

6.000

6.000

6.000

6.000

6.000

6.000

6.000

365

389

416

443

473

505

539

575

613

682 (sumă determinată

prin rotunjire)

95.000

95.365

95.754

96.170

96.613

97.086

97.591

98.130

98.705

99.318

100.000

5.000

3.Înregistrări contabile

-Înregistrare la 1.01.N

Debit Credit

Obligaţiuni Conturi la bănci 95.000 um (inclusiv

cheltuielile cu achizitia

obligatiunilor)

-Înregistrare la 31.12.N

Debit Credit

Conturi la bănci

Obligaţiuni

Venituri din plasamente 6.365

6.000

365

- Înregistrare la 31.12.N

Debit Credit

Conturi la bănci

Obligaţiuni

Venituri din plasamente 6.389

6.000

389

Valoarea contabilă a activului financiar va creşte în fiecare an astfel încât la scadenţă va ajunge la

valoarea ce va trebui să fie încasată (100.000 um).

Împrumuturi acordate şi creanţe

Aceste active, de asemenea, vor fi contabilizate la costul amortizat (in situatia in care nu sunt

considerate active financiare evaluate la valoarea justa prin contul de rezultate).

Exemplul 4

6

Pe data de 1 ianuarie, întreprinderea X a acordat cu împrumt uneia dintre filialele sale suma de

1.000.000 um. Contractul prevede rambursarea acestui împrumut în cinci tranşe anuale de

200.000um. Rata dobânzii este de 7%.

1.Tabloul de rambursare a împrumutului se prezintă astfel:

Dobânzi Rambursări Anuităţi Suma rămasă de

încasat

Începutul anului N

N

N+1

N+2

N+3

N+4

70.000

56.000

42.000

28.000

14.000

200.000

200.000

200.000

200.000

200.000

270.000

256.000

242.000

228.000

214.000

1.000.000

800.000

600.000

400.000

200.000

0

1.000.000

2.Calculul ratei efective a împrumutului (k)

1.000.000= 270.000/(1+k) + 256.000 /(1+k) 2 + 242.000 /(1+k) 3 + 228.000 /(1+k) 4 +

214.000/(1+k) 5 , unde rezultă un k = 7%

Deoarece nu există nici prime de emisiune şi nici costuri de tranzacţie, rata efectivă coincide cu

rata dobânzii. Astfel, venitul financiar total va fi egal cu dobânzile, iar costul amortizat va fi egal

cu suma rămasă de încasat.

3.Înregistrări contabile

Debit Credit

-Înregistrare la 1.01.N

Împrumuturi acordate Conturi la bănci 1.000.000

-Înregistrare la 31.12.N

Conturi la bănci

Venituri din plasamente

Împrumuturi acordate

270.000

70.000

200.000

-Înregistrare la 31.12.N:

Conturi la bănci

Venituri din plasamente

Împrumuturi acordate

256.000

56.000

200.000

Alte active financiare (active financiare evaluate la valoarea justa prin contul de

rezultate si activele financiare disponibile pentru vanzare)

Alte active financiare, decat cele doua categorii prezentate mai sus, sunt evaluate la valoarea

justă. Pentru instrumentele cotate pe o piaţă activă, cursul reprezintă valoarea justă. Dacă activul nu

este cotat, valoarea justă trebuie să fie determinată pe baza unei metode recunoscute. De asemenea, în

funcţie de atura activului, se poate utiliza ca bază:

-preţul folosit în tranzacţii cu active asemănătoare;

-valoarea obţinută din actualizarea fluxurilor de trezorerie aşteptate de la activul respectiv;

-un model de evaluare a opţiunilor.

7

În ceea ce priveşte variaţiile valorii, tratamentul acestora diferă în funcţie de activ:

-dacă acesta aparţine categoriei de active financiare evaluate la valoarea justă prin contul de

rezultate, variaţiile de valoare sunt înregistrate sub formă de cheltuială sau venit;

-dacă activul este considerat disponibil pentru vânzare, variatiile de valoare sunt contabilizate

direct în capitalurile proprii.

Exemplul 4 (continuare)

Presupunem că împrumutul acordat filialei este inclus de întreprinderea X în categoria activelor

financiare evaluate la valoarea justă prin contul de rezultate.

Deoarece împrumutul nu este cotat, valoarea justă a acestuia poate să fie determinată prin

actualizarea fluxurilor aşteptate la rata dobânzii de pe piaţă. Presupunem că la sfârşitul anului N, rata

dobânzii pe piaţă entru un împrumut de acelaşi risc şi cu aceeaşi scadenţă este de 8%. Valoarea justă a

împrumutului este următoarea:

256.000 /(1,08) + 242.000 /(1,08) 2 + 228.000 /(1,08) 3 + 214.000/(1,08) 4 = 782.803

Înregistrările contabile care se vor efectua la sfârşitul anului N sunt următoarele:

Debit Credit

Conturi la bănci

Venituri din plasamente

Împrumuturi acordate

270.000

70.000

200.000

Pierderi din active

financiare evaluate la

valoarea justă (cont de

cheltuiala)

Împrumut acordat

(800.000 – 782.803)

17.197

Există o excepţie pentru instrumentele de capitaluri proprii care nu sunt cotate pe o piaţă activă

şi a căror valoare justă nu poate să fie determinată cu fiabilitate. Aceste active (şi derivatele

corespondente) sunt menţinute in contabilitate la costul lor.

Evaluarea ulterioară a pasivelor financiare

La închiderea exerciţiului financiar, pasivele financiare ce aparţin categoriei evaluate la

valoarea justă prin contul de rezultate sunt, aşa cum denumirea acestora o indică, la valoarea justă şi

variaţiile acesteia fiind contabilizate sub formă de cheltuială sau venit.

Celelalte pasive financiare sunt evaluate la costul amortizat.

Exemplul 3 (continuare, contabilizarea ulterioara a unui pasiv financiar la costul amortizat)

Exemplul prezentat îl privim din punctul de vedere al societăţii E, care a emis împrumutul

obligatar şi presupunem că aceasta efectuează cheltuieli cu emisiunea împrumurului de 3 um/

obligaţiune.

1.Calculul ratei efective pe baza încasărilor şi plăţilor prevăzute

90.000 = t

t

k)1/(60009

1

+ 106.000/(1+k) 10 , unde rezultă un k = 7,45%

8

90.000 um reprezinta suma incasata din emisiunea imprumutului obligatar diminuata cu

cheltuielile generate de emisiunea imprumutului obligatar ( 1.000 oblig. X 93.um / oblig. – 1.000

oblig. X 3 um / oblig.)

2.Calculul costului amortizat al împrumutului

Cheltuială financiară

totală

(I) = (IV) x 7,45%

Dobânzi

(II)

Amortizarea primei de

emisiune şi a costurilor

de tranzacţie

(III) = (I) – (II)

Costul amortizat

(IV)

Începutul

anului N

N+1

N+2

N+3

N+4

N+5

N+6

N+7

N+8

N+9

6.705

6.758

6.814

6.875

6.940

7.010

7.085

7.166

7.253

7.394

(sumă determinată

prin rotunjire)

6.000

6.000

6.000

6.000

6.000

6.000

6.000

6.000

6.000

6.000

705

758

814

875

940

1.010

1.085

1.166

1.253

1.394 (sumă determinată

prin rotunjire)

90.000

90.705

91.463

92.277

93.152

94.092

95.102

96.187

97.353

98.606

100.000

3.Înregistrări contabile

Debit Credit

-Înregistrare la 1.01.N (emisiunea imprumutului)

Conturi la bănci Datorie (Imprumut

obligatar)

90.000

-Înregistrare la 31.12.N (inregistrarea platii sumei de 6.000 um)

Cheltuieli cu imprumutul

obligatar ( de exemplu, contul

666)

Conturi ala bănci

Datorie (Imprumut

obligatar)

6.705

6.000

705

- Înregistrare la 31.12.N+1 (inregistrarea platii sumei de 6.000 um)

Cheltuieli cu imprumutul

obligatar

Conturi la bănci

Datorie (Imprumut

obligatar)

6.758

6.000

758