CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERAL A SOCIETII S.C. XXXXXXXXXX S.R.L

2.1. Scurt istoric i prezent Societatea comercial Xxxxxxxxxx S.R.L. este o societate avnd ca form juridic "societate cu rspundere limitat".

Firma S.C. Xxxxxxxxxx S.R.L. are sediul n judeul Brasov, str.Uranus, nr.15, sc.A, ap.5. Durata constituirii este pe termen nelimitat.

Firma S.C. Xxxxxxxxxx S.R.L. s-a constituit n anul 2000 n data de 11 august i are codul CAEN REV2 7484 Alte activiti de servicii prestate n principal ntreprinderilor, cuprinznd activitatea de instalare, montare, reparare a mijloacelor de msurare.

Aceast clas include:

-proiectarea instalaiilor de utilizare a gazelor naturale care funcioneaz n regim de presiune mai mic sau egal cu 6 bar, tip PDI;

-execuia verificrii i reviziei instalaiei de utilizare a gazelor naturale;

-execuia separrii instalaiilor de utilizare a gazelor naturale;

-montarea/instalarea aparater consumatoare de combustibili gazoi;

Pentru efectuarea activitilor mai sus menionate societatea este autorizat de Autoritatea Naional de Reglementare n Domeniul Energiei n temeiul prevederilor Legii gazelor nr.351/2004, cu modificrile i completrile ulterioare i Inspecia de Stat Pentru Controlul Cazanelor recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat n baza prevederilor legale n vigoare i a Prescripiei tehnice PT A1-2002.

Codurile de nregistrare: CIF: RO13269320 i la Registrul Comerului: J/08/2000.

Firma S.C. XXXXXXXXXX S.R.L. a fost specializat n proiectarea instalaiilor de utilizare a gazelor naturale care funcioneaz n regim de presiune mai mic sau egal cu 6 bar, tip PDI i execuie, verificare i revizia instalaiilor de utilizare a gazelor naturale care funcioneaz n regim de presiune mai mic sau egal cu 6 bar, tip EDI.

n prezent, prin angajaii permaneni sau prin colaboratori, firma poate acoperi o mare diversitate de tipuri de lucrri. Specialistii si sunt , ingineri proiectani, ingineri de instalaii sanitare i de nclzire, experi tehnici i verificatori atestai, sudori autorizati, instalatori de bun calitate.

Firma dispune de asemeni de licene pentru programele de proiectare, att de calcul ct i de desenare, toate lucrrile fiind fcute pe calculator.

Proiectare:

-Arhitectura: se realizeaz pe calculator cu propuneri de variante ale proiectului conform discuiilor preliminare cu clientul i care se pot modifica astfel nct varianta de lucru s corespund pe deplin nevoilor acestuia;

-Instalaii sanitare, de nclzire etc: se realizeaz avnd n vedere o nclzire eficient i o dotare optim;

Managementul proiectului:

Estimri de preuri: proiectele sunt nsoite de devize estimative pe cantiti de lucrri;

-Supervizarea antierului: se asigur inspecii periodice pe antier conform programului de urmrire a lucrrilor stabilit mpreun cu clientul i maistrul :

- Instalaii sanitare de alimentare cu apa cald i rece;

- Instalaii de canalizare interioar i exterioar;

- Instalaii de branament canalizri;

-Montajele se efectueaz la cerere pentru spaii mici sau dup proiectul existent pentru construcii;

- Centrale termice murale combustibil gazos;

- Centrale de pardoseal;

- Cazane combustibil solid cu gazificare;

-Instalaii de nclzire cu ventilo convectoare;

- Instalaii de nclzire prin panouri radiante;

- Boilere, Radiatoare;

SC Xxxxxxxxxx SRL are doi asociai, persoane juridice romne, care i desfoar activitatea n conformitate cu legile romne i conform statului. Capitalul social subscris i vrsat integral de ctre asociai este de 200 ron, depus n numerar, compus din 20 pri sociale a cte 100 lei fiecare.

2.2. Structura organizatoricSocietatea este mprit pe departamente aflate n subordinea unui director general:

-departamentul financiar-contabil unde se prelucreaz informaia financiar-contabil;

-departamentul comercial unde se pstreaz legturile cu terii i unde se produc aciunile de vnzare i cumprare de materii prime, materiale consumabile, mrfuri i produse;

-departamentul de proiectare;

-departamentul juridic;

-departamentul tehnic care asigur buna funcionare i ntreinerea sculelor, uneltelor i a mainilor aparintoare entitii;

Aceast structur organizaional permite organizarea i desfurarea activitii entitii n condiii de calitate, mediu dar care asigur o evoluie n timp i o dezvoltare prealabil a entitii aducnd beneficii ulterioare.

Adunarea general a acionarilor este organul de conducere al societii care decide asupra activitii acesteia i asupra politicii sale economice i comerciale. Este alctuit din acionarii societii care se ntlnesc de regul anual sau la convocarea extraordinar a Consiliului de Administrare i delibereaz asupra afacerilor menionate n convocri, asupra distribuirii beneficiilor, asupra bilanului anual, alege membrii Consiliului de Administraie.

Directorul general, ales de Consiliul de Administraie n condiiile Legii nr. 31/90, are cele mai mai puteri n ceea ce privete conducerea i administrarea firmei, punnd n execuie deciziile luate de Consiliul de Administraie i Adunarea General a Acionarilor. ADUNAREA GENERAL

CONSILIUL DE ADMINISTRAIE

DIRECTORUL GENERAL

DEP. FINANCIAR- CONTABILDEP. COMERCIAL

DEP.PROIECTAREDEP. JURIDICDEP.

TEHNIC

Figura nr. 2.1. Organigrama SC XXXXXXXXXX SRL

2.3. Organizarea contabilitii la S.C. XXXXXXXXXX S.R.L.Societatea prezentat n acest studiu folosete forma de nregistrare contabil pe jurnale cu ajutorul unui soft de gestiunecontabilitate specializat, agreat de Administraia Finanelor Publice.

La folosirea acestui program de contabilitate s-a trecut de la nceputul anului 2001 cnd acesta a fost achiziionat, renunndu-se la cel folosit anterior pentru favorizarea desfurrii activitii, dar i pentru culegerea i implementarea cu uurin a informaiilor n scopul obinerii deciziilor optime comparnd cu softul nlocuit care devenise greoi i i pierduse considerabil din eficien necesitnd un numr mare de operatori care trebuiau s investeasc o perioad mare de timp pentru introducerea datelor, neavnd capacitarea de furnizare a informaiilor necesare n timp util i cu erori minime.

Formularistica de lucru utilizat este format din :

-jurnale;

-registrul jurnal;

-situaii auxiliare;

-fie cont analitice;

-balane de verificare;

-bilanul contabil;

-registrul inventar.

ntocmirea documentelor se face cu ajutorul softului contabil care este un soft modular, societatea avnd achiziionate toate modulele specifice i necesare n desfurarea activitii. Astfel datele sunt introduse de operator pe baza documentelor justificative, acestea urmnd ulterior sa fie stocate n baze de date i utilizate n elaborarea diferitelor registre contabile (ex: bilanul).

Softul permite afiarea registrelor contabile i imprimarea acestora pe hrtie sau salvarea lor sub form digital ceea ce permite un acces uor i nlesnete obinerea de informaii cutate de mediul extern.

Societatea ntocmete situaii financiare anuale simplificate astfel:

-Bilan;

-Contul de profit i pierdere;

-Note explicative.

Relaiile dintre compartimentul financiar-contabil i celelalte compartimente pot fi redate sub forma unei scheme:

1

Figura nr.2.2. Relaiile dintre compartimentul financiar-contabil i

celelalte compartimente.

Compartimentul financiar-contabil transmite.

Compartimentul financiar-contabil primete.

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

1. Bilanul contabil

Poziia financiar a ntreprinderii este definit de resursele economice pe care le controleaz, de structura financiar a activelor, datoriilor i capitalului propriu, de lichiditatea i solvabilitatea valorilor economice i de capacitatea sa de a se adapta la schimbrile mediului n care i desfoar activitatea.

Bilanul cuprinde toate elementele de activ grupate dup natur, destinaie i lichiditate i cele de pasiv, grupate dup natur, provenien i exigibilitate.

Poziia financiar reprezint relaia dintre activele, datoriile i capitalurile proprii ale ntreprinderii, aa cum sunt raportate n bilan.

Bilanul economic constituie acel tip de bilan ce realizeaz o separare strict ntre elementele financiare i elementele relevante pentru procesul productiv sau comercial desfurat de ntreprindere.

2 Bilanul financiar

Bilanul financiar constituie acel tip de bilan n care posturile sunt ordonate n funcie de lichiditate (pentru posturile de activ), respectiv exigibilitate (pentru posturile de pasiv). Bilanul financiar se bazeaz pe criteriul lichiditate-exigibilitate i arat echilibrul financiar al entitii. Lichiditatea reprezint capacitatea elementelor de activ de a fi transformate n bani. Exigibilitatea reprezint nsuirea elementelor de pasiv de a deveni scadente la un anumit termen.

Bilanul financiar va avea urmtoarea form:

3. Bilan financiar

Nevoi = Activ Resurse = Pasiv

I. Activ imobilizat net (> 1an)

Imobilizri necorporale

Imobilizri corporale

Imobilizri financiare > 1an

Clieni cu scaden mai mare de un an

Creane cu scaden mai mare de un an

II. Capitalurile permanente

Capitalul social

Rezerve

Subvenii

Rezultat nerepartizat

Provizioane reglementate (> 1an)

Datorii pe termen mediu i lung (> 1an)

III. Activ circulant (< 1an)

- Stocuri

- Creane clieni (< 1an)

- Disponibiliti bneti,

- Imobilizri financiare (< 1an)

IV. Datorii pe termen scurt (< 1an)

- Financiare (credite bancare curente)

- Nefinanciare,

- Provizioane < 1an

Analiza structurii surselor de finanare

Analiza ratelor de structur a bilanului permite studiul structurii financiare a ntreprinderii prin examinarea modului n care sunt repartizate sursele de finanare a activelor ntre capitaluri proprii i aporturile externe, de unde rezult autonomia (independena) financiar a ntreprinderii.

Pasiv = Capitaluri proprii + Datorii totale

Datoriile totale cuprind att datoriile pe termen lung (peste 1 an), ct i datoriile pe termen scurt (sub 1 an).

n accepiunea bilanului financiar (numit i patrimonial), suma dintre capitalurile proprii i datoriile pe termen lung constituie capitalul permanent, care se reflect n pasivul bilanului:

Pasiv = Capital permanent + Datorii pe termen scurt

Principalele rate de structur ale surselor de finanare sunt:

a) Rata stabilitii financiare

b) Rata autonomiei globale (Rag):

c) Rata datoriilor pe termen scurt (Rdts):

d) Rata datoriilor totale (Rdt):

Determinarea capacitatii de autofinantare.

Capacitatea de autofinantarePentru a vedea marimea surselor interne pe care poate conta firma in realizarea finantarii activitatii de investitii si cea de exploatare sau de productie, firma calculeaza ceea ce se numeste capacitatea de autofinantare. Pentru determinarea capacitatii de autofinantare trebuie avute in vedere atat variabilele economice, cat si cele financiare. Variabilele economice se refera la prevezionarea vanzarilor si a costurilor de exploatare, in timp ce variabilele financiare tin de politica de plasament a eventualelor disponibilitati temporare si cea de imprumut promovate de intreprindere care ocazioneaza venituri si respectiv cheltuieli financiare, politica sau metoda de amortizare care poate incarca diferit costurile in diferiti ani si politica de repartizare a profiturilor care dimensioneaza volumul dividendelor distribuite actionarilor.Capacitatea de autofinantare reprezinta deci surplusul banesc care rezulta in urma intregii activitatii a intreprinderii in cursul unui an sau a mai multor ani, surplus ce este egal cu suma profitului net si a amortizarii incluse pe costuri.Expresia care masoara capacitatea de autofinantare are urmatoarea forma:Capacitatea de autofinantare = (V C A Cf) (1- T) + ANotatiile au urmatoarele semnificatii:V veniturile totale obtinute din activitatea de exploatare si financiara (includ deci veniturile financiare);C cheltuielile de exploatare (costurile de productie);Cf Cheltuielile financiare (cu dobanda);A cheltuielile de amortizare a activelor imobilizate;T rata impozitului pe profit, exprimata sub forma de coeficient.In formula de mai sus, prima paranteza reprezinta, practic, profitul impozabil, adica profitul din exploatare influentat de veniturile si cheltuielile financiare. La profitul net (adica profitul impozabil corectat cu impozitul pe profit prin intermediul parantezei a doua) se aduga cheltuielile cu amortizarea (A), pentru ca acestea sunt doar cheltuieli contabile care nu determina iesiri de bani din firma atunci cand ele sint contabilizate. Asadar, capacitatea de autofinantare este suma dintre profitul net si cheltuielile cu amortizarea.Capacitatea de autofinantare determinata cu expresia de mai sus, de regula este mai mare decat capacitatea reala sau efectiva de autofinantare. Aceasta din urma tine cont de faptul ca intreprinderile pot distribui dividende actionarilor, iar unele pot sa imparta salariatilor proprii o parte din profitul net obtinut sub forma participatiilor la profit.Capacitatea reala de autofinantare = Capacitatea de autofinantare Dividende - Participatii la profit ale salariatilorIntre capacitatea de autofinantare si apelarea la imprumuturi exista o legatura directa. Dupa cum am vazut, cheltuielile cu dobanda reduc nivelul veniturilor (se scad din veniturile totale), dar trebuie tinut seama ca prin folosirea imprumutului intreprinderea poate sa determine o folosire mai buna a celorlalti factori de productie care sa contribuie la cresterea masei profitului. Conditia ca indatorarea sa nu afecteze capacitatea de autofinantare este ca rata rentabilitatii economice sa fie mai mare decat rata dobanzii la imprumut, dupa cum am aratat in capitolul precedent. Pe de alta parte, cu cat creste capacitatea de autofinantare, creste si posibilitatea apelarii la imprumuturi care, in conditiile unei folosiri eficiente a tuturor factorilor de productie, poate conduce la influentarea pozitiva a capacitatii de autofinantare. Sub acest aspect, imprumutul apare ca o autofinantare anticipata.In ceea ce priveste legatura dintre politica de amortizare si capacitatea de autofinantare, trebuie aratat, in primul rand, ca cheltuielile cu amortizarea, reducand volumul impozitului pe profit prin micsorarea bazei de impozitare, creeaza conditiile de crestere a autofinantarii. In al doilea rand, desi amortizarea, pe total, are o influenta neutra asupra autofinantarii, prin aplicarea diverselor metode de amortizare se poate ajunge la constituirea anuala a unui fond de amortizare mai mare sau mai mic. In cazul cresteri fondului de amortizare, scad fluxurile negative (de iesire) reprezentand impozitul pe profit aferent si cresc fluxurile de autofinantare.Intre politica de autofinantare si politica de repartizare a profitului exista de asemenea o stransa legatura. Acordarea de dividende mai mari sau mai mici, dintr-un volum dat al profitului de reapartizat, influenteaza nemijlocit asupra marimii fondului de rezerva si, prin urmare, asupra autofinantarii. Acordarea de dividende mai mari actionarilor are drept efect pozitiv pastrarea increderii si fidelitatii lor fata de intreprindere, insa miscoreaza posibilitatile de autofinantare. Invers, un dividende mai mic acordat in raport cu profitul inregistrat de intreprindere, poate duce la insatisfactii ale actionarilor, in special a celor care se bizuie mult pe aceste venituri din dividende, insatisfactii care pot conduce la decizii contrare interesului intreprinderii, respectiv de a vinde actiunile si/sau de a nu mai participa alta data la noi majotari de capital. Astfel de decizii pot afecta pretul actiunilor intreprinderii pe piata, in sensul scaderii acestora ca urmare a unui volum mare de vanzari, determinand indirect influente negative asupra intreprinderii: scaderea atractivitatii, mergand chiar pana la incercari de preluare a controlului de unii investitori.

Director general

Compartimentul

finaciar - contabil

Compartimentul

de proiectare

Oficiul

juridic

Compartimentul

de marketing

Compartimentul

personal

PAGE 1