TEMA 2 IDENTIFICAREA IDEILOR DE AFACERI TEMA 3. EVALUAREA OPORTUNITĂŢILOR
4
TEMA 2 IDENTIFICAREA IDEILOR DE AFACERI Există o mare varietate de surse de idei de afaceri. Întreprinzătorul va trebui să determine care dintre aceste idei are un potenţial comercial suficient pentru a deveni nucleul noii afaceri. Există două mari categorii de surse de idei noi de afaceri: tendinţele macroeconomice de evoluţie şi conjunctura microeconomică. 1. TENDINŢELE MACROECONOMICE DE EVOLUŢIE. Multe idei de afaceri se pot desprinde din evaluarea tendinţele macroeconomice de evoluţie. Cele mai importante tendinţe sunt cele demografice, sociale, tehnologice şi de afaceri. a. Tendinţele demografice. Demografia studiază caracteristicile populaţiei. Din punct de vedere al oportunităţilor de afaceri, un interes deosebit îl reprezintă studiul segmentelor populaţiei, adică al diferitelor categorii de populaţie, după vârsta, sex, educaţie etc. Cel mai semnificativ criteriu de segmentare în iniţierea afacerilor îl reprezintă vârsta. Două categorii de vârstă sunt mai semnificative în RM: tinerii între 20-30 de ani, foarte numeroşi, care îşi schimbă preferinţele în mod frecvent, creând mereu oportunităţi de afaceri şi bătrânii, a căror număr a crescut şi el impresionant. b. Tendinţele sociale. Dintre tendinţele sociale din care pot rezulta oportunităţi de afaceri mai importante sunt modificarea structurii familiei, modificarea preferinţelor religioase, creşterea interesului pentru mediul înconjurător. În ultimul timp se pune un accent deosebit pe respectarea, reluarea şi preluarea unor tradiţii şi obiceiuri, cum ar fi Paştele, Crăciunul, Anul Nou, Mărţişor, Ziua Îndrăgostiţilor etc., evenimente sociale care pot furniza suficiente idei de afaceri producătorilor, comercianţilor şi prestatorilor de servicii. c. Tendinţele tehnologice. Cele mai notabile tendinţe tehnologice se referă la folosirea calculatoarelor şi în special la miniaturizarea acestora. Faxurile, scanerele, poşta electronică nu erau cunoscute foarte bine cu câţiva ani în urmă. Cuptoarele cu microunde tind să schimbe modul de a găti. Compact discurile au o tendinţa de creştere, în raport cu casetele. Videocasetele au schimbat mult industria cinematografiei. Telefonia mobilă a devenit o adevărată modă. Automatele de cafea, capucino, ceai, ciocolată fierbinte, ţigări etc. devin o necesitate reală. d. Tendinţele în afaceri. Una dintre tendinţele mai recente în afaceri este colaborarea marilor firme cu întreprinderile mici şi mijlocii pentru realizarea unor produse sau prestarea de servicii. O altă tendinţă o constituie creşterea importanţei sectorului serviciilor. S-a deschis calea grădiniţelor particulare şi a firmelor de baby-sitter. Firmele de intermediere pot oferi servicii adiacente, cum ar fi repararea şi decorarea imobilelor, întocmirea documentelor cadastrale, realizarea de expertize tehnice etc. 2. CONJUCTURA MICROECONOMICĂ. Numeroase surse de idei de afaceri apar şi la nivel microeconomic. Activitatea anterioară a întreprinzătorului potenţial, precum şi alte aspecte legate de micromediu sunt surse viabile de idei de afaceri. Iată câteva dintre acestea. a. Experienţa precedentă în muncă. Cele mai multe idei de afaceri provin din experienţa dobândită anterior de întreprinzători. Cercetările arată că în tehnologia de vârf 85% din produsele noilor firme sunt similare cu ale firmelor în care au lucrat întreprinzătorii. Experienţa anterioară este considerată un adevărat “blockstarter” pentru întreprinzător, deoarece ea reprezintă punctul de plecare în afaceri al întreprinzătorului. Experienţa anterioară este cea mai obişnuită sursă de idei de noi afaceri pentru că întreprinzătorul s-a format în acel domeniu, a devenit competent pentru a concura cu alte firme. Concurenţa l-a 1
description
TENDINŢELE MACROECONOMICE DE EVOLUŢIE. CONJUCTURA MICROECONOMICĂ TEMA 3. EVALUAREA OPORTUNITĂŢILOR
Transcript of TEMA 2 IDENTIFICAREA IDEILOR DE AFACERI TEMA 3. EVALUAREA OPORTUNITĂŢILOR
Tema 3
TEMA 2 IDENTIFICAREA IDEILOR DE AFACERI
Exist o mare varietate de surse de idei de afaceri. ntreprinztorul va trebui s determine care dintre aceste idei are un potenial comercial suficient pentru a deveni nucleul noii afaceri.Exist dou mari categorii de surse de idei noi de afaceri: tendinele macroeconomice de evoluie i conjunctura microeconomic.
1. Tendinele macroeconomice de evoluie. Multe idei de afaceri se pot desprinde din evaluarea tendinele macroeconomice de evoluie. Cele mai importante tendine sunt cele demografice, sociale, tehnologice i de afaceri.
a. Tendinele demografice. Demografia studiaz caracteristicile populaiei. Din punct de vedere al oportunitilor de afaceri, un interes deosebit l reprezint studiul segmentelor populaiei, adic al diferitelor categorii de populaie, dup vrsta, sex, educaie etc. Cel mai semnificativ criteriu de segmentare n iniierea afacerilor l reprezint vrsta. Dou categorii de vrst sunt mai semnificative n RM: tinerii ntre 20-30 de ani, foarte numeroi, care i schimb preferinele n mod frecvent, crend mereu oportuniti de afaceri i btrnii, a cror numr a crescut i el impresionant.
b. Tendinele sociale. Dintre tendinele sociale din care pot rezulta oportuniti de afaceri mai importante sunt modificarea structurii familiei, modificarea preferinelor religioase, creterea interesului pentru mediul nconjurtor. n ultimul timp se pune un accent deosebit pe respectarea, reluarea i preluarea unor tradiii i obiceiuri, cum ar fi Patele, Crciunul, Anul Nou, Mrior, Ziua ndrgostiilor etc., evenimente sociale care pot furniza suficiente idei de afaceri productorilor, comercianilor i prestatorilor de servicii. c. Tendinele tehnologice. Cele mai notabile tendine tehnologice se refer la folosirea calculatoarelor i n special la miniaturizarea acestora. Faxurile, scanerele, pota electronic nu erau cunoscute foarte bine cu civa ani n urm. Cuptoarele cu microunde tind s schimbe modul de a gti. Compact discurile au o tendina de cretere, n raport cu casetele. Videocasetele au schimbat mult industria cinematografiei. Telefonia mobil a devenit o adevrat mod. Automatele de cafea, capucino, ceai, ciocolat fierbinte, igri etc. devin o necesitate real.
d. Tendinele n afaceri. Una dintre tendinele mai recente n afaceri este colaborarea marilor firme cu ntreprinderile mici i mijlocii pentru realizarea unor produse sau prestarea de servicii. O alt tendin o constituie creterea importanei sectorului serviciilor. S-a deschis calea grdinielor particulare i a firmelor de baby-sitter. Firmele de intermediere pot oferi servicii adiacente, cum ar fi repararea i decorarea imobilelor, ntocmirea documentelor cadastrale, realizarea de expertize tehnice etc.
2. Conjuctura microeconomic. Numeroase surse de idei de afaceri apar i la nivel microeconomic. Activitatea anterioar a ntreprinztorului potenial, precum i alte aspecte legate de micromediu sunt surse viabile de idei de afaceri. Iat cteva dintre acestea.
a. Experiena precedent n munc. Cele mai multe idei de afaceri provin din experiena dobndit anterior de ntreprinztori. Cercetrile arat c n tehnologia de vrf 85% din produsele noilor firme sunt similare cu ale firmelor n care au lucrat ntreprinztorii. Experiena anterioar este considerat un adevrat blockstarter pentru ntreprinztor, deoarece ea reprezint punctul de plecare n afaceri al ntreprinztorului. Experiena anterioar este cea mai obinuit surs de idei de noi afaceri pentru c ntreprinztorul s-a format n acel domeniu, a devenit competent pentru a concura cu alte firme. Concurena l-a fcut s cunoasc mai bine produsul sau serviciul i neajunsurile acestuia. El cunoate deja furnizorii, clienii i modul de operare a afacerii.
b. Hobiuri i vocaii. Transformarea unei pasiuni ntr-o afacere este o alternativ de afaceri demn de luat n considerare. Se consider ns c asemenea afaceri nu au ntotdeauna succes. Ele se limiteaz la produse care pot fi uor finanate i realizate de o singur persoan. Cele mai multe dintre aceste produse sunt realizate cu migal, pentru scopul personal al inventatorului, care se gndete ulterior c i alii vor avea aceleai preferine ca i el i va putea ncepe astfel o afacere. Aceast gndire egocentrist poate duce ns la eec. De aceea, este indicat ca ntreprinztorul s studieze mai nti piaa i apoi s transforme hobiul n afacere. Eventual, poate realiza cteva prototipuri pe care s le verifice prin teste de pia limitate, pentru a nu fi prea costisitoare. Oricum, ntreprinztorul nu va avea de pierdut. Dac produsul nu va fi cerut de pia, el va fi realizat n continuare pentru propria plcere a celui ce l-a inventat. Producerea dulceurilor, peltelelor, siropurilor, compoturilor, marmeladei, conservarea legumelor i zarzavaturilor prin murare, saramurare sau oet, producerea unor alimente marinate, afumate sau buturi speciale sunt exemple de oportuniti din aceast categorie.
c. Contacte sociale. Relaiile sociale joac, de regul, un rol deosebit de important n nfiinarea de noi firme. Uneori ele au chiar funcia de generarea a unor noi idei de afaceri. De cele mai multe ori contactele sociale se dezvolt din relaiile de serviciu. Astfel, clienii pot furniza idei foarte valoroase privind introducerea unui nou produs sau serviciu. Distribuitorii pot oferi informaii utile privind calitile i defectele produselor i mbuntirile ce pot fi aduse. Prin analizarea atent a produselor oferite de concureni se poate ajunge la o idee de produs mai performant. Participarea la trguri i expoziii ofer un excelent prilej de a culege informaii despre clieni, de a discuta cu distribuitorii, de a vedea tendinele pieei i de identificare a unor produse poteniale pentru noua afacere. Idei viabile de afaceri pot fi obinute i din alte contacte speciale. Prietenii, rudele, cunotinele au de multe ori idei valoroase pe care nu doresc sau nu pot s le materializeze i le ofer bucuroi celor interesai.
d. Constatri personale. Uneori observarea direct a unei nevoi de cu zi poate deveni o surs de inspiraie pentru un produs sau serviciu de succes. Lui King C. Gillete, de exemplu, i-a venit ideea aparatului de brbierit cu senzori brbierindu-se. Primul pas l constituie recunoaterea nevoii i dup aceea gsirea unei soluii. Tot prin constatri personale se pot observa i nevoile altor persoane, indiferent dac sunt sau nu contiente de acest lucru. Afacerile concurenilor ne pot furniza idei privind viabilitatea activitilor pe care acetia le desfoar. tirile zilnice i chiar zvonurile pot sugera unele tendine in afaceri. Inspiraia i flerul ntreprinztorului pot juca un rol important n aceast privin.
e. Cercetri proprii deliberate. Dei n mod normal ntreprinztorul ar trebui s caute sistematic idei noi, realitatea arat c ideile de afaceri apar mai frecvent cu totul ntmpltor. Studiile de creativitate arat c descoperirile apar n cele mai neateptate momente, ns numai dup ce persoana respectiv a depus un efort struitor, uneori descurajant pentru gsirea rspunsului la problem. Cercetarea deliberat presupune studiul crilor, revistelor de specialitate, lecturarea ziarelor i a publicaiilor comerciale din domeniul respectiv de activitate. Revistele Idei de afaceri i Revista IMM sunt de un real folos n acest sens. Paginile aurii ofer informaii utile despre natura afacerilor din zon.
f. Instituii de cercetare. Numeroase institute de cercetare i universiti realizeaz cercetri n cele mai diverse domenii. ntreprinztorul poate cumpra patentul unei invenii. De asemenea, el poate s se familiarizeze mai nti cu domeniul respectiv, pentru a constata dac apar idei viabile de afaceri i apoi s participe n cadrul unei astfel de structuri de cercetare.
g. Internet. Prin Internet se pot obine alte surse valoroase de idei de afaceri. Cteva din opiunile posibile pot fi gsite n situl Galaxy, Business and Comerce . Alt surs se gsete la situl Entrepreneurs on the Web. Pe Yahoo se gsete situl Business and Economy: Small Business Information, care ofer conexiuni utile privind ideile de afaceri, precum Best Business to Start, Entrepreneur Guide, Entrepreneur Resource Center i WomenBiz. Se poate, desigur, folosi i un cuvnt cheie sau un domeniu de cercetare pentru a cuta pe Web informaii privind zona de interes anume.
Tema 3. evaluarea oportunitilor
Oportunitatea, n sens antreprenorial, este o idee care poate fi transformat ntr-o afacere. Ea are calitatea de a fi atractiv, durabil, de actualitate i are n vedere un produs sau serviciu care creeaz sau adaug o valoare nou consumatorului final.
ntreprinztorul va trebui din totalitatea de idei posibile s determine ideea cu un potenial comercial suficient pentru a deveni baza unei afaceri. Dup ce a fost identificat oportunitatea e necesar ca ea s fie evaluat n mod corespunztor. Evaluarea e necesar din 2 motive: reduce posibilitatea ca decizia de a intra n afaceri s se bazeze doar pe intuiie, s demonstreze investitorului c afacerea are anse de succes.
Evaluarea oportunitilor se face lund n consideraie o serie de criterii:
a. durata de via se evalueaz perioada de timp n care afacerea este profitabil. Intervalul de timp n care o investiie are un potenial maxim de succes se numete fereastra oportunitii. Analiza duratei de via a oportunitii i a profitului estimat n diferitele sale faze (introducere, cretere, maturitate, declin) ofer o imagine a potenialului oportunitii.
b. mrimea pieei:
piaa unui produs trebuie s fie suficient de mare pentru a fi atractiv,
mrimea pieei poate influena nivelul investiiilor cerut pentru finanarea afacerii.
c. protecia fa de concureni cel mai sigur mod de protejare a ideilor de afaceri l constituie patentele.
d. investiia cerut o oportunitate este mai viabil dac investiia direct cerut nu este prea mare.
e. gradul de risc gradul de risc al unei afaceri depinde de nivelul capitalului cerut, perioada de timp, gradul de noutate a produsului, gama de fabricaie, alternativele de utilizare a produsului.
f. originalitatea determinat de perioada de timp n care ideea rmne unic.
g. ctiguri acceptabile o oportunitate trebuie s asigure un ctig acceptabil, pentru a se justifica asumarea riscului antreprenorial. Desigur, termenul acceptabil este o noiune relativ i depinde de volumul capitalului investit, timpul necesar pentru recuperarea investiiei, gradul de risc sumat i alternativele existente.
Erori care se fac n evaluarea oportunitilor:
subiectivismul,
cercetarea superficial a pieei,
estimri financiare optimiste,
ignorarea aspectelor legale.
Procesul de evaluare a unei oportuniti de afaceri cuprinde 2 faze: evaluarea informal i formal.
Evaluarea informal are ca scop formarea unei imagini generale privind ideea de afaceri, pentru a constata dac merit s i se acorde n continuare atenie. Evaluarea formal presupune o analiz mai detaliat a ideii de afaceri prin care se determin potenialul de dezvoltare i ansa de reuit a acesteia.
Evaluarea informal const n urmtoarele:
a. acceptul spontan dac se prezint produsul la 10 persoane i ele sunt ncntate (se verific nc cu un grup de 20 persoane),
b. raportul 10/1 preul produsului constituie de 10 ori mai mult ca costurile de producie,
c. testul cu prototipul.
Evaluarea formal sau analiza (studiu) de fezabilitate trebuie s cuprind, pe lng descrierea general a afacerii i a produselor sau serviciilor, 4 componente eseniale: fezabilitatea de marketing, fezabilitatea tehnic, a factorului uman i financiar.
Dac se depisteaz riscuri i probleme care sunt mult mai mari n comparaie cu recompensele ce se vor obine, este mult mai nelept ca ntreprinztorul s se gndeasc la o alt idee de afaceri.
12
