Isaiah Berlin - Puterea Ideilor

8/20/2019 Isaiah Berlin - Puterea Ideilor

1/317

Is Bel (6 ue 909 5 oiie 199 Ofo loof istoric al delor brtc, emgrt i Ui oitic lîmpeu fm sa î 1 9 sit l t l' cool l o, ecd de o bu, l Crp olle Ofo Oo fos al

Sol Cege, al N ollege pofo de teoie il

şi polc ş fodaor olon Colege Floo l politic et eocupa în pru rd de roba ibe�i lieuritu î soct�e d î m mcce i totlitre citte d istoic ideor, a rm rme Er, ppco Agelli; prmt, desea h Jl Pze peu pr, e lugl îteg slev, a eor cvle. fos Prşdte l caemiei ritice o

bla în 195Scrr nc: Krl M and Envionm (99) oa'niili ( 15 T o Elimen ( 956) Fou says oni (19 rm P sp lie Humn, 1996; şi , ed. adug, Hum, 010) Tk (I 98 i e Cu(1 Pol rio (1 T Crooked me o umani

(I990 T o& (19 T p Sdy Mnkind ( 99T o o (19 T Pow o (000) CcsoEnli (2 F d i Byal (00) Li (00Te ovie Mind (200 ui: Le (publcae îS sb (200) Polical in e Roncge (006 Unnd Beta PolnowsSyglsk, 006)Hn oon Ce, fod, te uul dtr legtriir li e) u I Brl A ett m multe cri lelu Brln, ncv ml r vlume d corespodeţa s; lucezîn prn a r vo or


2/317

SAAH BERLI N

Putera

ideilo

Eţ

ac gl

g. Ş


3/317

olecţia .itgeist" te crdonă deIMIR TISMNU

Rea d RoCoa uTehaor: Muela iu

Coo Elen DomDTP: ona Viiu Dn Dlgeru

Tpăt Fedp

Iiah nh dMy Ie a © The s Bern Lie Ts d Hen Hrd 199The © The Iaiah erlin ite 20Oe y copyri Isai Berli 1947. 951 153. 954 1956© I 0. 62. 166. 196 169. 1972 975 97 1979 995ia e © Hen dy 2000

© MITAS 2012. p prnta veriune roâncă

Die IP Bibliotecii Nioale RoânieiBELIN Pute ieior Iia Berli; d: Da igi in; pf: en Hd - Bucu Hui 2012IS 8-7-5036799 Ii Ligia (td)II e (e) (pe)

2116= 351DI UMASPia Pi Libere 1013701 Bucur el 02 408 8 50. f 021 408 3 51whito

oi oe: lbuaoei pi ea: [email protected] toice: 0372 743 382. 072 684194


4/317

Peru Wofso ollege, for


5/317


6/317

ţa edioului 9

o ediţa oa 1 Caea ma ineecală 1 9Scopul looei 9Filooi uminsului Unu dnre ce îndneţi inovto

din isora gâni oeneş . 5

Isoria ielecă rus 10Omu cae ajuns un it 1 1 Un revolţionr lips de faaism 1 3 0Rolu nelighenţe 19Libeatea 15iozo ui Kl Ma 3

Păriele masmului rs 1Reaismul în poiic Orignile Isreluui 1 9Sclavia i ecpaea eveor 22Cham Weinn, conducorl 53Nevoia de sa 5

Esenţa omatismui europea 1Meinecke şi isorsmul Eduia genelă

d 03


7/317


8/317

P r t a edoulu

A mai i o stă ai, H i-a a

ssm putr iilo: col loocrc î camra lc a nui poso pa ds ociilii

sah Bli, wo Conepts oibe 95

Tema l cnţutul u volu de lcr a e,

r mi dă trciv ae lui I erli te ai în cele i volu terioare de ei lu şi um l ccia si i oliic - tecut, pnt şi itor - ideilo şi lor e eu t ntere2. Îne hoe atei teme t eezn o ae vaette d subiee, i petienţa veieilui Heine te exempltă pe g A fost

avertsent la

Berlin sa refet aese şi e feră un fe de răps (reşte,există şi atele) pent cei cae pn, e întâmp dn în câd întebae d c este iportant tora inteectuli

De este duăci de n m gdesc s publc coleqie dcest fel La jmătatea ilo '70 e câd elbora progrm

Î acst ruma saros, rlin şliş î mo ractrisi xpsia i paul oii, a ca mai lată p poa at pă um rm: "Ţi mi ul om aqioi, n şta d ula iuto a oului d d m or,î smriă mişca, ţi-a cu cl mai limpi plaui d aiV iih i, Zur Geshh on und Phsohe Dh (1834) 3 vo. , 94 n nh Hes /hWerke . Oska Wall, ipi, 1 9 1 9 0 ma lui li stla p 19 di The oper Study of anknd n Anho o say Lodra, 99 Nw Yok, 1998

. ru a păsa u rad ronail d uita mai, am clus tva lurări scurt, xcl, ca s potrivs mai puţin cu cllalt,rdu-l pntu lt conxt


9/317

PTE IDEORd c o voe co c o scs d c o cd os c c o d v s p un v cu ucre scur o N r scris veodat cev popur s s aşa d ite trqie peei sl ese cu srnţ ftu c d r s sce î s oc spco.

Cnd ct ist c conţinuu posl nui s d

vo eqoo dscd c o do co popus ezultatu lui Berin e espnso pe c ce puţin croec ied în od crcistic u încd coduşa enitiv Mia expict ete inuenţt e apiţa ecenta unr culegeri din lţi autri re se păreu tuite cu peuin iscerămt După păe s ţie lcătuite n scu

ecezii e e şi le exte i caegria junismului efeenu e fc evcii utrir : e înure să cezi că rice scris cinev erită să e pătt în fră e vum or tritutrului ş nu vi să se f vinvat e o carte e cest si.

greu să cnazici cetă ccepţie a lui Berli înrice expriată în ceşti eeni însă upă păeea ease nşea că creea se ncreă ci prpriile se ucăr scure Pte că s- putea cnstrui un nsmblu e perebeliiene minre e ă e n tfel e citci Însexistă ne exee e cest fel i eeule se ubtnilenuere lucrări r cncizie nu le fecteză în nici un

fel bil e ft ele feră im e blu iuive t ule l xple ănuite elr uiee su le u subiete l

n re cz u î s ele lui Beli şi le-mut î e m ctu vl e , p e l- peă peu pule îe e mte lui ştep

u-mă ă t ă- vig Îte ă p mege mieprte D n-ş î fă bl bbl ă


10/317

PF EDITOI a ş c aegeea ma ibe şi, de apt pe cud Î uele itae şi ate uci curte.

pu ui Bein că crz a acet vu (în a ca -a d edit a f timu dn viaţa ui) şi na avt biecii, c ae, pce m euşit mi dict eecia ea aă.Şi ttşi, de la moartea ui - adugat ate texte cu uăexcepii pe cre le voi explic ma o În ieea acasăe poaă f osieraă, fe i n aă mi să timie cee pe cre -a lcit u acod lui eprs ("apo

ae ca Înotdeaun r f un teren pre pteni). aaraceo excepii, u ed că a f dorit moifce lita rea ,poate deoc.

Pima exepie ese "Cea ea inelu o recee îevită autoiogra, ind e iodure. ebaie 1996la 87 de i, elin rimit o srisoe e a Ouyg Kan,poeso de lowfe a Univesie din Wan Chi, Î i cer n rat a ieior a ae av să fe trads n licin şi inus Înr-un volu rin e poesio i steilo din China le pezenat foa anglo-ecanăcontemporană, re pân auni ee În ae are inipo

iiă în li hin elin i srisse imi sstanidi 988 câd şia puit crezul ineea "On he Puio h Ide, răspunsul a aiire riui Preiu neipenr conriuia s în omeni eii. Cu oate intelecîi era la el e putni i oninase sie in â în cnlucrări sure, ăea lide ă se ână niu cr

desu de zonai, in tre e opzi e ani.să proieul hin i-a iat iainia; osiea ese ipor aest no rp iioi i se si oiat se oupe . -a sps roesoi că na s srie ev.

1 Această lucrare este incusă în he Crooked b ofHun:

Chapt n the Hto of, odra 199 N ork 1 9 9 1 , i înhe op Sdy ofanknd (v. 9 m sus nota 1 )


11/317

2 P OR

Aân în faţă oa o foaie cu nsemnăi, a ictat o rmă ariată e cetă Trascrierea a fost e aocuri reucrată, şi aeneoie de reac, pentu cerue spriji, na fos neoiee adaosi ntelectuae pentru a rouce un tet uşor e cititDup ce i-a aprobt ersiun revzuită, câ_ câtea ulteinserţii şi ajustăi, spu, cu neplăcerea sa ccteristică e a-şirevedea ucrăle, c nu a rea să aă reoată acea ucraeAe să e ultiul eseu e cre l scris A ost ublict în NewYk Revew of Book în anul e upă moatea u, ş acu sealătură pe drept aceste culeeri e eseur

Cealtă eceţe este "cava ş emcaea evreior, armata cască a ederior sonste ale lu Berin Cu toate cetă lucrae a cut vâlvă cd put (n 95) şi e acia ost adesea invoct discut, Berl ret întotdeua

s e clu în vre dtre cleerle lctuite de mine publcte n tmpl veţ sle Ceea ce ve de spus sa ovedtcontroersat poate cha ma mult dect se aştepta e şi nusrâea ideea s se epună une alte runde e dscuţii publcep ubli elu însena, mlcit, rrmar conţnutuu Ş totuş , practc nui schmbae păerle în prinţa

subiectulu, şi nu îndoesc că este corec să adaug cum laa sa vre permaent aceată rmaţie onic lor În plus,către siul ieţ m-a cerut, că a să pubic din nou ucrarea, să pun la oc nşte observaţ espre Elot şi tisemitse cae le scosese, în urma protestelor din patea ui iot, nersiuea pubtă n Heb Unve în 952 Gâdin-se ma bine, se păe că a fost rea serabi aţă deEiot Eseu este lun dect celealte, desur, dar atfel nueste nellocul său, ş mi s părut decsă oportunitatea e a-incue ră întârzere

n dntre reile e procedur pe ce e urez e obiceieste să n repet lcrle de l un volu l tu Aici mi-a


12/317

PFAŢA 1

îng dit o ecepţie de a acstă egu •cp oi apatine î od etipa acestei cpaii i eit s e citit n gp ag decât fozofi de poesie cae s pinipii cititoi ai căţii Conc an Categore cea ou a p e.

O ată e es să n oifc n su în îna d eiina o epo a sa în uci oncepu inpdn. ci a ai caiă supapun pia în

Scop fozofei i "Fiozofi Iiisui da i saă rut desu de ae ca să duă a ecea ni in întcât fee îi aduce ontiuia distinctiv

Auntee dese puicea iniiă a căr incci sn ătoaee:

m int": N o 14 199 a st scrisă pentru un vol cordonat de uyg g ş SteFler. npo Bh aan Phop an hp aă înt în limba cin la Po iji. apo în limba engle)

.Scop lozoe Ight (Nigera) 1 nr 1 iuie 1962

.oi ilunări: Intoduce lucra

he e EtThe ighte-C Phisoph Hoghton Mn. Bston. 195New er bray. New York. 1956 xor Unety Pre.xford. 1 979

nul ntre ce mai îndrăneţ novator n stora gndr omeneti: }k mes agne 23 noembre 1 969

Io ă : Ind la Rn In ae (coo) . Harcourt . B ad ord. N orCica B

lngae. 1966; Haester. Hasscks. 1978; umanties r . NeYork. 1 97

m cae a ajns un tste 38 1947

1 Con and tees hophia ay nd 1 9 York. 1979


13/317

4 PUT DOR

n uina faai uc a o e Oe Soei e Rsian eo and Sois a Hen, Wnfan chsn na, 56; eizu, Of n P, O

, 99 a cu pscipu n Y Ri o oos19 apie 1979 înc c a ui cu aut Înain 1979 cp a eiuna a it uină d cud

Rlu jut de inig Ltr 79 1968ibeata": în he Oxrd Comanion to hiso Td Hnich

(cood or niversity Prs, fod, 1995 (acest tet a fsthi iial nt aparii a i 1B,

lfeba 962 în-un

m a Associatd Teleision desp librtaea cunui pimuldin- serie d cinci eisiui eunit ub iu cctv he FourFre.

Filza lui Ka M": a M" în Con Enid ofstiso and hisoh, .0. sn (c), uchinn,nda, 19 a oua ed 1975

Părintele msm " (esiune din T hird Pgme a l BBC pe dembie 195 nt a mar centenar natei ui Plehanv;Lt 195 reeditat ca Father of Ruian Socialism" în L S) 4 febraie 1957

Reaismu poiti": Sr 193 1954iginie Israeu": Isae Surey" în he Ste ofIsrae An&

Israe iation, dra, 1953 reedtat (a T he Face of Isael"în Jh on 2 1 n 5 ma 1954 (b) În Isa· Som Asets ofth N S An&Israel sciation, nda, 1955 c) ca Therigins of Israel" În h M t in aion Wte Z uu(cord Ruee d Ke Pa Londra, 1958

Scaa i ancipa evreilr": Jh Chroni 2 1 i 28 septmbie,5 i 1 2 tombri 191 reedtat (c modri re aci au fst anu

late în r U Grd, Nrman Benich (coordCnsteation Bo ndra 1952

Cham en, cdtor" en W Lead" în JeaPost 2 niembrie 194 reedtat The Anatmy f Leadershp"în Jh Fron 2 1 nr 12 decembri 1954

Căut sttui": epunere nepblită pnă acum (tia dint-o

serie de tru dită de uroan Seice de a B pe 2 iue1959 bt în me prte To onc of, dis au


14/317

Ţ O 5 gr auorului profesor Chichele'� de teori socă ş lităla Oford. Clarendon Press, xord 1958

"Eenţa rmaisului european: Pefa la The Md he E

Rs HG Sche Constble Londra 1966 Frederck UngaNew Yor 196 Oxo Unver si ress, xrd 179Meinecke i sorsmu Pefa la The of N Hl

Outok, iei enece tra ] Adersn Rutl ed aKegan Pa Londa 197

Eduţi gene ă Cvâ înainte la General on: Sy o i

T

h

g of Non-Spclis Miael udn o le

ne/Penguin Hamno 19 epublit a ene ton în Oxrdevew f dc a n 1 175

În uele czui este relevat să avem î mite dtele pub ii n acastă lstă deoaece câtva dir tte a e alcu

sene că a fost scrise de tăa reme: ai ales ftul îră de riu toat eue st dnit de rbr Ui nii Soietice di cae atoul a ecat n 920 şi cre vizitat-o n 194546 i î 956 a cele doă eseuri desre Iaa fost scrse a rei-atru ani de a creea acestui stat în 48N ncrt s eliin aceste sene (ci mca acoo und

ar fost osibi) cut rt să ri pub cări e a îcutl e a sfşi eci eeu dar -a ăzgdt î rici doarece re a din tex şi ueseri înri au acea caiate rv ateor cactestic

ce m ai ăţi a oerei lui Brln şi n vrt să mpetasura i dd o imortaţ eritaă no infaţi ca

Pstri de pofesr la Universitatea Ofrd îninţate în instealui Henry Chichele (grat si Ccheley sau Cheeley) hieiscpe Cantebu i fonatru u Snt Cllege Oxord (t.)

1 Totuşi ( i în volmele precedente) deupat sau ptatteva paje ce cu tate sunt adeate cntextelr riginle ae

textelr în ce apar ar distras disprporţinat de mult ateni ac fost late ci ca atare


15/317

R

raeoi st cruale Dar dăug o otă u ăeul s se aragă ateţia ur at relevae i si.

Tee s consem, c tteua, recuşţ ea faţ

de speciitii ce m-au jut l estare urelr elrli Bei (celor ma mle inre ele) Î c cestu volumle st torat în pimul rd umătorior La Armsro,Aew Faiai, lee Kely, Haru Poe v Stamani e ppa sunt roto celor e or spedespe sse pe e u e-am deicat Rge seer fst o o nepeut e stu ş ma jutat î multe elui,n timl r pri sugest ue rii e ere rec lco pe ce le-a selectat. Î rest, le ut arat, i p inectrilo me şi răorului şi ostleliCole e la od fonat de Berlin. Acetă datore, subst

a n ce ce mai mare, o semnal prin ediţi t dintoa a cae pae pe o pagiă preceentă.

NYYWlfs Cllege, Oford

setembrie 999


16/317

N o ă edţ a br o ş a

n aeasă eţe orea eva m gree e a ea ve a prma aprţe a aese ăţ.

De asemenea am po s a o srsă ma exă penreroae neresă" e ea oeră a pana 189 e jno 1. Pre pb c .B. a p psaj n Sytme nare a l Hobh ras xesv ber. prea 1 , pol De la nare" Hl srreourons nos sen que In no a ement t regaromme spet . n rerea s n 182, Sae Wnsreă paj e: " reover our see whch nd h taught to spet. H.D. obnson împrm en knsn în ersea sa 868: t bk o

sees hh eou nterested errou h taugt u t et Orâ e reavă r aeaă ranspnere n elă semen ese înru ol obaha aa ara e agna 189.

sn renosor oger Hasheer penr m-a pspe rma aese pres pe re o bsem ă m

nre ee pe re e aora Berln.


17/317


18/317

Calea ea nelecuă

Fozfa Oorît ceu e- Doil Rbi Mni

Interesul meu a{ă de oblemele looe a începu ândem student la xford la sâşit anor '20 ş înepu l'30 eaece lozoa ea o ate a urslu e e îl urmaîn acea reme oarte mul{ studen{i e la xfor a uae nteresului persstent pe e l-m aăat aă e aest doeniîn 193 am fost numit proeso de lozoe ş eeile ele dnaea ree eau reşte nuenate de genl e sc{i e elozo ontemoani u mne le urta la Oxfod. Examulte te pobleme lozoe da s-a ntâlat subec

tele e ae ne onenta olegi me şi mne s e radeleune eeni la empism are îneuse să mine oabritan înane e Pmul bo Mondial în pinal suena a do elebri loo de la ambrge GE e Betrand Russell.

Vrcaonsmul

Piul sbet asupa ăua ne-am conentat atea amiloul ş spe sşit ano 3 a ost nat sens rela{iau u aevăul ş alsul unaşeea opna mai a e sens în temen sibăţi de ee a enun{rir


19/317

20 PR OR

În cre este exprima mpulsul cătr aces subic a vit la erii Şcolii la Via, ei Înşişi discipolii ui Russell şineai în mare măură e gndori cum sunt Caa

Witestein şi Schlic oncepţia la modă ra c snsul u en it feul Î re l te verii că, a nu o itte de a vrica ceea ce se spune, un enunţ u pot t s fs, nu este re şi, prin umae, este e lipsit dese e de ată flosire a limajuui ca Î coeni s

În eesii ae dorinţei sau în literaura e imaginaţie, sau Îate e de exrimre cre n-şi revendic adevău empiicA fost iuenţat de această şcoaă în snsul de a absorit

În eee şi teoriie pe cae le-a genert dar na devenitniciă cu devăat u discipo A crezu Înotdeauna e e pot dete su se, su ibie, sa înd

iec s iteesante, chiar dacă se rarteă cu adeăt e c este e conceptă epiric (şi e n-a coeputnic e în vreu t fe, de atnc pă în ziu de i)to este itori să pot verite pe i sip ct zritor ra ce i Şco de Vie

şi ei zitiisui ic. De a îcet s t c eunţurie genrae nu pot ericate în acest fe.A idferet dcă sunt de uz curet sau di ştiinee e e ide Şcoii de Vie), pot să iă sensde să e srict vericie. Dcă zic "Toate edee

- c să si şu cest ucr espre tte

e e est s ă uăl eedeo s-a ute să ne t; îdoiă o eădă eă cntice acetă gene î ere e reă î ses e î e psi; t d să su că n e ses. Acei lcrst i eror tetce ş în ăsu şi

me ina eor iottice neîmpnit, despe care a t s U se te e rcter


20/317

NTCU 2

o ă ra t sau f al pe ba observa ţiei empirice; şi totş, te

i ee a u sens

nt la foae ulte armaii de ace fel, e vea

cla un îneles în sensul deplin a cuvâtu, da rorţ u se poiv cu criteri înt propu, cel l obsei eip diecte -lumea simţior. C urae, c toa te căa

r ca t a ctiv la acest e discuţi (de f apt, ceea ce a p mi m

t â iu numele e F ilozoa de la Oxford a nceu t în apa ta-

t u l meu , sea a, la înt ânir la cr e par ticipa lozo a jnş

poi celebi c A .J. y er , J.L . u st in şi Stu a t Ha mphre,

u enai aşa cum erau cu toii, de empirisml de la ford

şi, îno oarece măsură, de reaismul de la xford c alte

cvnte, crea că lu exterioă este independen de obe

v a t oii u mi), a ră mas eretic, însă unu l prieenos. Nu m-a

sări ciodată de concepile e care le aveam pe anci,şi cred şi acum că, deşi nai exeena eiriă poate piată în cvite că nu eistă tă reaitate , poitate dev rice nu este sinrl, şi nc ăcr cel mai plauzibil, crieriu cunoaşte, crednelor sau potezlo ceată credinăma însoit toată viaa ş a nuaat tot ce gândt

t subiec e ce ofet tene tnerilor ei cole fost statutl nor enunuri pec ,,Acest roz (nuana estea asemăător cu acest stacojiu decât cu acest neru acăeste enerlit, e limede că ese un adevr e re nc o experen n să cnazică d aă reatia cor ie n aaşi , dpre e genea nu

sate pu

ă este aroc deoece u decue în d astract dn vedee şi, p ue, e de e astcte e locu ea sinle de eue apr, conserae e ac tautol şa t t ad unives sfera eă e sut enle l "roz "scoj

tc? N a Cuorie pot recnocte doa pivindue şînc enile o sut cte c evdente, şi dn astfel de


21/317

LO

deniţii nu deurge imi logi Aeasta se apropia de vehproblem a judeţilor sitetie a priori ale li K şi am disutat luni în şir aest luru şi aaogele lui Era onvins enunu meu este u aevr daă nu strit apriori el puţde la sine înţeles şi opusu lui nu este inteliibil u ştu ma tiu olei mei au isutat iar as hune subitu a intrat în mod oia în suţiile noaste de atuni Corespunea u o onepe a lui Russell uprins întro lurre

titlul The iis ofEiis

Fenomenalsul

Celalt subiet isutat e ontemporani mei a ost enomenismul u ate unte rema experien ome

ne se limte a e oerit e suri um sunewi brita Berkeey şi Hume (şi în unele intre urăielor Mi şi Rusell sau ist o rette indepenent de experien smurr. Pentr unii w Loke şi aepii luiexsta o asel e reitate toate ea nu ne ste asibiă în

m ret relitte re ro exerienele smriorsingee pe e le pute oaşte ret. Alţi o sinuă luea exteriră este o reaitte materiaă re pote eretă diret su u , ereu eront: pozi t sene res sre dsere e na potiit ăre lntr este ret n ntregime de te ane rţine

iţie şi ete tă des re eu n rztndtă. N rzut niiot în eăurle metzie e ee de te ee x de Destes n Lbnz ş n e u te dierit e Kt su dărre dis (ie) r st Fihte Friedr

eig şi egel e a au şi dsipo. Prin ta vru sn d şi n i erre eu subieee a re


22/317

T

âd ş d nto nt

ş l t on ds ot ubl dt non nt a vut

o t n d t oo udin bout suo nu o us d

l s ntl dn. D n s tc st o t uo. Indift â d sod d sdi t b d "nls d l sin o onlu s o

fo dit n totdan t gâ ă st l odi s ston ia d n ont t s l . Ş i tzu b t n âni ozo s d uzou uns ăi on i înto on o ş fot dift.

Î

înlni l

tvitta dş siil n nul loz iat u s înint sn s o bi l l o l ozo l M u i su ut niodtosbt d ogl oi itsnt îns td sto onus l t soo lui ş

l phophe zi n solul IIIla ogn otis ulu ons sst gnon ui i înut i sna a şu su gâtii a u t nilp Fză ş i ul li o tn i tzi oliti ş şa at. Ş

tot uns u ul s on uo t tlidin l un nu ut nodt a Iluinis l şi nii sntntu so u : u să it a l u fs î faăd njunsuil i un nt nsn u t

1 V g ( t . 9 sus no 1 ) .


23/317

L

oi ât ş sol dt s dos Mş do i di di tdi Iissoi XII-

Itoria ideor şi teori poti

Î d- D R M fs c

ioa il it d - to Ofod s d oo ît s t do o U fsos t i ooi oidl d ton î ost - do fst ss ş a A şi - od d t

Monmul

Ui d ss sctcos şto ii î scoo ş c c vts d' ş d c Vt şi

zt î î a s dso od o sot dz dv dt ds viso oi o ş so d d ti a tf î cti xto dişt d d ş s s c si oştRss şi i î ds to scv D ot dsi cvs ă s szv tt - f î îc

A v sj a : ş u

î văt u s st s v ş ss fs


24/317

M I

ît bă e nu ar putea ntreăr autentce rebe ă ete

dr u m ce uce pe ce ce gnec mpee către rpu

r corecte la acete întrebă, n lumle oraă, ocă

iti ă n a ceeaş măuă c n a ştiinţeor ai, neretd m toda ete a u aceea; ş după ce e pun oată toate

r pue corecte la cee m acute îtreăr more, ocae

ş potce cre preocupă or ar tebu ă preocupe) oee,

r tu va eprezenta răpuu upr a toate robeee

teţei egu a pute nu agem ncoată a acete

ră punu: -a putea c omei ă e pea tuburaţ e p

pre emoţ, au pr proşt, prea ipiţi de oroc c ă oatăajun la ee; a put c pue ă e pr ee, a put lipeacă mjoacee, tehnce ă e pe geu e ecoeit; orcum ar , c întreăie unt atetce, răspuurietrb ă et Dcă u ştm o, a ptea c uai otriă şte; o poate că tiau înţeepţ i Atichtate; a eiu ştau, poate că tia Ada, î Grădna ulu; ia dacă ştia l, treue ă te îngerii; ch dacă ei nu şt, Dueetrbue ă te ruurie trebe ă eite

Daă e ecoră rpuie a întree ocie, ore

şi potice, atunc, ştd că e ut ceea e unt devăru,oeni pot ă n e um, căc - ptţ ă fcă alea înct poate cocepută viaţă perfectă Poate că u epoate ajuge a ea, îă, în prcpiu, treie ă e potă oraceată concepţe e fapt, treue ă creem, n princpu, îpobtatea de ecoper iguee răunur devărate marie întreăr

Ete ig că acet c nu - mtat a gtorii unti,ca dacă metodele recomadte de aţ unt ferite. Platocreea că mteat ete a căte adevă, tote creea -a pute ă e ioogia; vreii cretiii căutu ruure

ţie nte, cele pu de nvăţătorii cu piţie viş î viiie miticior; aţii credeu c etoe de aboratr


25/317

E E

ş maema ar e reoa rr a rda ousseau ă numa ueu ons nenoa ou e nese coru smll ăran oe s os deu ma bne

deâ membr or a soelor rnae de ae arrul are era o de aord şa u au os rmaşor u Revoluţia France care au presus oae aeru ese mai greu de obţnu dec reser redeesor lrm naivi ş mai pimişi era p că legie dolări srico desor (ş d aun noa ş os

o rs

punsurile la înrere despre felul în cre rebue s răieş desre e rebue s fac moraa, aa soa organarealică, relaţie persne p să e rgaie n lumna aevărurilr escpeie prn eee corece rre ar ele.

Aa esephoh pn ceea ce au cru eii,

gârii, e la pescraci pâ a ţi refrarii ş reviari vreea nor. Ese crea eseiă pe ce se reă gânr eecă de du meni ncace. Cc danu să rpusi aevăae la îreă c se poae ajuela cuaşere în ve eiu? Acesa a fs iel gâieurpee raţe, şi, ap, spriue, p e epci

Chi aă oaii se eseesc aâ e , ci dacă se eseesc culure, că se eseesc verie re şi plcch că esă esă veae crie, egi , e,iei uşi , ueva reuie s ese un rsps aevăra acele acue îreări cae frăâă enrea

ar n- e s îua cepc e aăcreţă aprap iversă, a s. Pa chsi eper, aa e

1 Fouie, p iştio. şi SatSimon cdu î etate orgaită n od ştiinic Pntru Sant-Sion uma să e condus d banchr şi d oaenii de ştiină şi inspiată de artişti şi poţi

Uaşii o a fost socialiştii franci Cabt Pecqueu. ouis Bcşi terorst qi şi. n cl din mă. ş Engels ş adepi or


26/317

M L

G Vco

bt nt ot dsoa o

ndito tn in ibatit ico. ost i oo a dă ă ont da

ti o o ă ngă nt unoştii ito a

oi nşi: oat bin să ijini ştiin nti it oba d ua xtio nă tot n

o i l a d ootnui ir

lr, to au oullo n tut jngdoo d oont vrem s nţeege u răin şi at nsn să le cunaem mivaiile tr şi l şi iii şi iuii şi ui cu s gu s prmau prin i gi u ac c

c ni nşine sunem aeni şi acia nt ernii car ne cunaem vaa ineriară. Şim cu oot t earece oă şi f presupneriş ă da nu şt piară vrea să e aa d t d n a ait d i sa a cnţă D e ce sum ceea ce nt nu

e căăm an n st erm senenele creine l ma rne şi a ult dni nşin ecâ vm şi vreaă spr it u nt.

A cunae cu aeva nsenă să cunşi i ntu l unt aa u u n n sunt ş ât n ou a ult d ast u u atât n ă bn sa înree u e gii hmerici se esesc întbl s rma, că nrre pse e rais esesc e cee pus n E Mu crn sau î criinţcă a scu II-ea sau n zele lu ic sl II-lea Înreăe sun erie usu ifit

piaie s rie s esec s imi, sle pse re îe nu u uns îre


27/317

din ată cutură, nu se prea potrivesc cu ee esigur Vico eroma ocatoic evavios şi credea că num Biserica poate sofere răspnsuie n orice ta nu a mpiedicat să for

ide orignaă că estă deosebiri ntre cti, că ceea ce timort entu u gec dn seco a V este foarte feide ea e te imot entr o pieeşie, sau n chin sa un saat dintn aboraor din seco a XIIea şi irmae, esetee or sunt dfete şi nu eistă răns uivesae a toate întrebăie o esigr istă o natuă

comă, ate oaenii nei eoci na putea să neeiteatra sau ateia sau, ma pres de toate, ege ei, de Vico ind jist, şta cee ma mte ucruri ar aceasnu îmiedi estena nei mai etăi de eeiene rae aa îcât aiitatea e n e ea etinentă ent attat e t e

aeii n n a e

a fe e stâse actitatea aaeă into ată cuă

JG. Herr

Aoi a cit oera uni gâdto mut ma ertinet şue ozo şi poetu germ Joann Gottfried HeeHerde nu a ost prmul (profesoru său Joann Georg Hna avt această onoare cre a negat octrina cotemporaiosăi francezi potrivit căeia estă adevruri universale atemporale, indubitabie, vaabie pentru toi oamenii, de prettinden n toate tuie şi ferenee se dto doar er

şi ziei căci adă este u i unives quod ubiq qspe uod ab omnib edm est Herder cred că deitecuturi dau ăsnsri dierite a ntrebăe or esenţiae m iteresat de iscipnee maiste de viaa spiituui, deâtde ea eteioaă şi a doâdt oningerea că ceea ce este

1 eea ce este crut pretutnden, Întotdeauna, de toată lueaVncent de rins, Cooou, 2 3


28/317

M NELE

ă penru n poghe u ese neap devăa pen

persan Monesque epue s spuă es p e u ,

r car ş el are crede oaen su model e e

îc juror, de e e el nea "la, er n cee ă rsas redea devrle eseţae s , ch pusrle la rebăle ocae ş efmere p ă e re erder r eare culr ş are prop ce ree ee cuu ş ae propr punce feă vreun ov pen ese uur s se pe îneele oerţa nversal rebe să e posbă să nsen dsrere Nmc n ee m rău ecâ sm, cae a sv cvlţle gne Asa că p c o uă romaă oă a săvâ o crmă rădn me ce cresc or ş erb dfe, e fe s, care cu ppl peeţ ş repr c r e e rzuă că, fe ce a ave u ae ş , esgu, ou, esă - aă ă comuă , esă rpsu aevă ves, l fel e valable per o cu ca penru a

Herder e prele aţosm cul N a

ns plc {acel p e aos că apă emalu} dr rede n dependea ulrlo n a de a pr pe ee n ucae e redea că oţ a aparţe ulu, lucr e uea grup sa o prove s nune, era o eve omenescă emeă, fel p no e hraă, sau de buă, sau de be

nevoe de apane ue comţ cae nţe spelalţ n care e poţ m ş er, n care a egu a emone, â economce, soe ş polce, se b mnş maure, olae Herde u fos eavs, e ese ese esrs a cred ă es sopr oe re

H ămt/he Wke ed 8rnhd Sp erlin 187-913o 5 p 509.


29/317

0

compotat ma, l au lua fom cu totifit î ifi şi î cosinţă, cia po exist eaalogii asmănăi, c fac ca o aumiă cultuă ă int i

gibiă pntu ta, cultul nu tbui să cona înr omenia nu est unic, ci multiplă, ia ăspunsuie lîntbăi st noe, cu oat s- pu să exst în toateo snţă c să unic

Roantu odr aAcastă id a fost doat omtici, e a spus ce

c tot o şi btor: ieie n st aevăi obiec escrise î cerri şi pe cae oameii trebie să înţelă, să ecopie, să le pă practică Vaorile st găsite, ci !ite;n escoperite ci prose acesta este lcr pe care csigraţă î creea ii itre romaticii germai, spre eosebire e teninţa e iversaie a frcezilor sperciiCoa icit U scrie ie în germaă, îlimbă pe cre în pocesl screrii o creează, îtro oarecremăsră: este un simpl om cae scrie î limba germaă

Artistl gera este n creator e pictri, poezii, asri germae şi lcrre sta a fel în celelate cltri U gior er Hen, a întrebat : "Ue se aă câtecîaite e a ctat? Chiar, e? "Nicăieri, să răspnsl se cre câtec prin t li, pri compnerea iTo şi a e crt e ce e o p p s este o inteprete esetică a moaei şi ieţii, o apire a ormoee eterne reaţia este to

De aici a rt ot soi e crente aarhism, romtism, naţionism, cism, c eoior Îmi creez propriie

1 A.1. Heen Sobrane sonen toh Moscova

1954-19 [i depate SS] vo pp 33 şi 335 feririle terioala acetă edie c cofor vol şi paginii, c SS vi 33


30/317

INE

ori, pa te md ştet ş api ete e? e

r ati be e ete de apt divid agi

l, a eie p el e d et ş ie

pa te şi e me pe ee prpi at pe ea r a şa e �ai be det e mee fe rbt deiae I pe aţi gdi e eve eva ul eti Ete eti aţie, Beă, u atid l , edifi Î e e n u deâ piatr gai e e det o prt vie El ete atl ot do t veme apai mişii, rae aţiui aei,Bieriii u emtat a idiid re aeat erproa de ae vaţa mea ete legat î md gi D aiis e ţioaiml germ: a lur penr ei, sa rept, a pntr Îmi pae îl a penr n

şi asa e m de a ri gera La l şi extenţilisml moder îl a per m ajez î a mă teţ Ni m ieşte u- t e ieti uia m up, ri in aa rgir univeae lae reie ader; î l petr îmi r ppria viaţ î fin ea sut, îi da o ieţi şi t rpo Nr orr le, a at p pe p şi, mai prs oate, n lmen dnr pr-s, şiia l, ese mme periuo di isoria eroe, şi as î mare măsr la t e a os itri ş inisr î rrile mdere; aii a îep, în gerile şi teriile pitia primilor romai ermai ş e iiolil lor n Frşi n p

1 Pentru rantici ucleele actită stice ate cu rie câ sur îaine cu suneau e rertau naena subectvă le erau ettăi abitrae e ersaj yriene cuva sataice aate în ră c scetta e er u

e elea gruur e e (tai î l iese lui Schillr) riiu întrgi (Lcurg Mis cttri e nai atât e ira d


31/317

32 TR DE

- ett niioată, ici măa petru o lipă, ieesr ser-eri, r e-m reunosut imortanţa în gnr n oerne. zini c "Nu eu, i Ptil, "e, Bsri, "Iniferent ă ţra e ae su nu ette eţ rinit reiţei prinie girii omee e e st- i ss ă deărl este niers, etere enii întoteaun o ră e n s- mi iet ere oiet, i siet, n sirit t er eî e, e se ree e sine şi se mişcă de a ie o ra e e să e el însui şi e, uă ărer lui Mse e n soi erfeqiune toate estea au izr â di rU ronti. Cia ă resing aeastă ieinteere etă ieţii oenti n - răâ ei ee ot trăi, s re ot tră, i n îne

re n sr-iiie , renos ă at n sr ea, în fel rător.

ll s l nluzi ă estă mi ule iealri, ş :

es te ulturi şi teerente. snt reltiis �n e ea te i ţie îţi ple ră eu ref referi lgărele e onenrare eare itr

_Maa, ae exisă ele parele modere} care crea Î o :or{ a invena În deplă bae. Aei cocepii i sa o f ori Hgel şi M, e s, ee Î el ă rb să se conorm leglor de er ale dolării s ri e olae maerială, la M, sa spiriă, la Hege IDoa � oa ajnge la ebrara oqor omeşi d imboldr fraoa s pae isa o domnie a drpăţii epline, lbi, v fş plniri rmonio a sini. Aă id a progs / oşni d la ţia dnă, on { nbiă sa d d d Ao a omnr d n e prl nmnţ car s ac dpă


32/317

CA EA INELEA 33

priile vori e u pt f deite sau itgate Cr

c ta als. Dar cred că estă mai ult valoi p re oml at căuta şi e caută iar aces vari sut irte N

st umăate: ur valrilo omeneşi al aorio cr t cuta ăstrândumi aseănaa cu oani i, a

tl nc ste fnit să spn 4 sau ate 22, sau 2, nit, ica ar f e. Ia nţa aic et că nt acst alori, ca n ut, p u

e ută sau u r f Î odiţiil ui a eu a nes t. D aci decge osibiatea Înţegerii i.rd c acest vaori ut obictive aic aa r, c-

ta r ac ate in cea ce naă a o, ata

at obiiv. Faptl c ărbaţii st bbaţi şi l , i âin pii , s i cue, u bc;

as ap bit t ă an , acl lor, e oni, rănând a, ta. Dac n bărba sa o i tu gina( ata am neoi , p ita sis d t a e, a ca s, tti, ca spe ca si t a oani câă răn a,

vr răân pr c pt ă n, ar n li n ci toa inţl nşti t nl ai cun, at Îcaă să i , rci nl alri iere, altel ncteaă s di nt ,a c snt de pt.

Iaă c lur n a acl st bi, ac a i nt tii n n c ae a criil bict l anlr. t at, r, aă n it a ts al s i s c c st ătr nr singa a , -

r aţ în ac pa să atac, ea chi n i n n b a Da t


33/317

34 T

eunos u obe a ui omeneş . Cosde alrnaş o sun deesabe da o s nee um inea, es suen denomae ş suene edne ase dep

ealae oae ajunge s ead e su sngua saae. gu ebue s e ombu a neve n bo ar onse e naiş , aa um ac un , li eamene aui paoge sau smii, ced oa greşes ga se nşă l prvia apelr de eemplu, d re ă unele isunt subumane sau asa ese esena sau nma rae

node sunt u adevăa eaare et. m dau seama , aeduaia e greşi a ilu e ş eoile sun suen de răpâde, ei p, rââ e, s read aşa eva să ăârecă crie e neeris.

a purim ese ccepie vidă şi acă espc

nre e e valri e u ioru ile ul ee pbil, ră leraa cseciele ei lieale aşa cunu eulă nici i nism (oa un se e alor este adevăraae ceelae s e) , ic din eavism (varle mele suae mele, ae ale u ale tae, i dacă se coes ca capn-a e- ace, ic uul i nu pae prete că ae r

ae) Pluralisu eu i reuă in leura u Vic Heder in cuerea ăăin r romasulu ae, oa sa prea vieă, atlgc, a es ea epae n pra oleraei eş.

To ş naonalsmu: semenl aaenene la o naium are foate res şi nu pae cdama n sne, ncmăr ciicat ă, sarea sa ăraă neul eu e aibu de a ău, eu u u ebue ă e mela lua iu rui ă upui, peru că i nerr pe neau eu e vâf ş al ău hă epe sub ie şi rebuesă se fere atere eaui meu, cae ese siguru a

ndeit s cree cea a u lue u ui , ese fră e rei palic e pate ă u, i a u, a


34/317

M NEL 3

r d cut, ş este ttal coati u gu

s cae cercat s descru

teresat s eac, reacăt at alr

care l acctă în lumea oastră au fost reate de pi p .A · d l · - .rtic, u au eXstat te exep u, eea varetata

t ucru u, c scetat cae eist ut , r

ca SUSţi sut terţ u aţ d ţ, s ma uă

dât una molită î car p st olgar et

a me at d scul

a ce-tat acst ucru adevăr ra u sigur i eea vaetae

ra otrvc De asea, deea d sceta, eaă

ca valoare, ste cva u tteaua sa scott ă dret ă

at rul advăulu, dar ua al adărului: suar au urt ptru Isa era bte f s, îşeat,

c au rt ptr absurdtă; a , ptr catc, au trtstaţi vr şi păgâ; ar apt au crzut scru a cut să apaă a u mortat ea să drtat dscoprra advăulu, ca î orca at pt al veţ,ortt ra succsul, u mvu. Da om î se l crd că oi or ac aprc cv zce: "Ş

ace ca să t scaă d săr, o tr ă vra da ar r pr că a os ătt s spu i ce sicr cra lu, vei c ,ta u să c, ovrbte ara. ta cau prstani uc ved tolclr, i vrs Cu cât rau ma sceri, atâ era rimj; rtatea a prmt b a ă ce id st a mt rps a o tbae ă, ur-smu v rp. Aca a voas f aş m grabă tv d p ci, dgra p scritat dcât p scces.

Dumal plur uu st mos vca cre

s o sgă am a ader t tt, c ură rb să s îcarz tol seca


35/317

PTR II

aestei rediţe (e te dierit de eea e Kar Pe neenţiaism idedu dia tutu ee rdită u e) este ei ae ştiu trebuie i ndu e are ştiu. Cei ae u suurie a uee dite mil robee ale omeirii trebuie e astaţi, i umai ei şti tebie s e gait ietatea trebuie e tr ăi viata idiiduală m trebuie se dezvte tura. Aeastese vehea red{ă latniă owiregi, ae erau netăţiţi

e run erlalţi. Au stat ttda to

are a ssţiut da amei de ştiiţ au eaele regăre ştiiţiă ar utea s e use la rma lui, lumar îbătţită em. L aeta eu am de us ă a exst

vreodată o su mai bu sau iar u mtiv mi bu entr un desoism emărgiit din artea ei eite ae jeieştmajoitatea de libetăţile ei eeţile.

iea remara odată ă n lele de demut băbaţii şi emeie erau sariaţi unui şi de ei; î lu aeta emodeă a us idoli i: ismee". A rva durere, a uidea tora sut în general uri daate, e dret ut;îsă da ele snt ute u î iteeul meu eal, i ent

n ,ism iaism, aţionaism asim muism, o rediţ eigiaă aatiă au gre au îdeliirea egilistoiei atuni sunt î rdine. ei mai muti evutinari red e s au e aţă ă etru a rea umea ideală trebieă sg oă, ael ai um s ai omletă. E sig oăet se niiodată mai viet au mai ubiuu det re

mie oastre da mleta e dearte se ierde în e. Aesteste dinte ooaele moismui delătit, um îi ie ii îi i aatism da monismul este la ădăia tutroomeo de extremism.


36/317

M NEECTUA

ata

Lrtata oc est u sbc căria a dedict o

r an 50. Cea da doua ttlată "To Coet (Două ocet d libetat) a ost oca c rosor la Oxord ş esţa e era dosebirea tr

n lere natiă şi oziă P libt t l lisa ostacolelor cae blocheaă auna ouli

lg oacolele creat de lmea exteoar sa d lil

loe zoloce sholoice ce erează p oa s lsa lertă politic sbiectul rinci al corl care ostacoll su creat de om tenţioat saeioat Mărmea lrii neate dede de sua r sut absete aceste obstacole create de o de msua unt lber să rmez o cle sa alta ră să f meda

ac asta de cătr nstuţiile sa dsciplel creae d oma către activităile auior oei st dest să spi că lbtatea eai îse oa

s ac c oec cci n acest mă ot elbera de obstalei plniri dorinei şi ml mâd cea vhilosici stârpind dorina Da acea cale elimaea traă a

rinlor e se po loi de obacole ce cel i urma psirea treptată a omenilor e actvtăţile lo frei d fn cu alte cte cele mai libere finţe omş f ce sut moat de rem ce n a esă dore ş rrae ici obstacole E mă ga mi drab la sl al clor pe e poat să ăecă u om dere ale sau să o ac Acsta e riml i cee ou sesr d b libertăii poltie

i a sit contrazicnduă c lirtaea treisă f o reae riai pot s păec btacolel au să

1 . Ţină în 1958 şi diponbilă în doă gi d i al o

l Fr Eon, n ş No, 99 ( m Hu99), şi The o Sy ofanknd p 9 ma no 1 .


37/317

L

ndere sa s u ber de ee doar nr a ae eva a iber s ndeines n anm a sa anme ae ar en ae aes . Sen de ba a ie de berae es

aea n re o arbim omui aa n nsoare sa omlega de n oac ae om nu decâ s sce de aţris evade din ce r s vie neaa o aumi avadu e se eiberea. n sensu m ag desigur lberaea îseamn eliberaea e regulile uei soceţ sa de insuţile e berare de cneva cre ae forţ mora sa esvsa e orce îche ci de acine e e ar descse Paceasa o numes "iberae fa de

el sens esei liberii ese liberaea a: lberaea mea egaiv ese spec pri rsu la îrearea "â e m s cora? îrebarea e i

ses lierţii ese "ie m crle? e vreme vorbim desre bsacle creae e m p s m îreb "ieermn acţile mele viaţa mea? O fa e în od liber rce fe eg? a s la rele alei sse de cnrl? Acv m e eerma e prţ pfr rţi lţ ss isciplei i siem e egi râirii capia

ise u rre e sclav crmuirii (moarhc ighicemcraic)? ce ses s s pe sara mea? Psiiliţile mele e acţiue o limiae ar n e fel sun elimie? ie s cei e mi s î ce â e m uerp ei s aib?

Acesea sun cee sesri riciae e "l iberţii re m-am ap e ivh i- a sn erie c s rpsuri la îrebi iferie; ar c ac s îrie up erea mea ir în cic rssu la a di ele n eermn î mod obligaoriu rusl la ceaal Abele lierţ s ţeri sreme

ameilr amâ s md eesar limiae şi ambelcncepe p peeie î cl srei meirii ibeaea


38/317

M TT 39

et ote terrett c un sez-ie'" ecooc re, uee ertă , se ete unor rretar s ds e coor n ne sau uor ropretr e fac sătug săătatea ersontatea unctorr d ndstrea u ăere ea toca eat era ervertire, n ceee seană entru aen esenă, acet cncept. t a,a pus că e bătae de c să- p unu m săac că este delilie să cupe cameă t-u htel e lu, cu tate că s-

ute u e n stare -o ătească Dr ş ac avem de- fau cone. E este cu adeat lber să nchre cae, dr nu are loacele etru a se fls de aată etate. ate c u e milcel etru c a st iecat ite ecc et e m cştige ma ut ecât câg dar aeata este pvae e lbertatea de a tiga i,

u e ertatea de a r cera. Acta te une tince peată, da itnţi te eseţial ent a scte lettea ecmică at u libertatea ltc

Noţuea e letate iti a dus n unt e vedetc a perersuni i m nsmâtte. Cne m âieşte aa u. Eu? Igort, c, tâât de c-c

iun i mblur eâat ta e tt e ut? Nu exstae ie u sne sperr, ma raţn, ib, n sts nţeegă şi de asuie, gnorţ alte efecte, ae ot să ang doa ptr-u ces de eucae sau de neegere un rces ce pate urmat dar de ce cae sut aţele det ne care ă fa s u cştient de siee a profun, ma aeat, ea " , e cee ce e un ne Aceata este o viiune metazcă becunsută cof ceia t u eat li şi stăp pe ie r dasnt cu aeat atna cit cae vine de la Platn , vree e pate c eu numi u sunt cent e rana,

* amca, ă crri cm n )


39/317

rbu să scult de c cr su cu dăr rol piurmre u c s c be u u ru ş pru cr ă o coduc p că c o dep

cl d ură dărul u se rţol l or pu lcoucr clo ud î s cu dăr lcul S-r pu s clţ d fap sri d cs oc l uorţiidr cs s o iluzi: după c vo crscu ş o jula sil r dpi au oi îţlg aş cu u îsur c c os cu pru dcă ş os p cd ram î sr froară l fl d ţelp cum Urspcivl oc cu

P scur l cţio uml mu î rul slu supri pu rolr silui mu iror; îa lib a sili ifrir cos i supur dpli

faţ d i pţi i c usc au d l îţlpilor; sau poa c supu ma bui ă fţ d cicr şiu cum s croş dsiu osc căci dc Ma rpa auci u pid (sigurul c îelg obicilraţle isoi) s cl c rbi s ă olz şi ă cluzc difr d c p c r s-o ur

bul u sie piic; şi Pdu suşi rbui s cid cducri săi ăd dp şi î cl d ură de clmai ar ş mai îţlp r ţ cducăori.

u exis p lum po să u poă flos caodă d g fvo cli mi josic suprir

î ul uui si i p cauă - frucc pi prpiil ijlac poa îru câa bru şi pma [ae di(ma e d pru sil piric ifrio). Igiulsulor mşi c să olosc xprsi lui i şi cl

1 Sali a olosi exresia igierii seeor omei Îr- dis

dpre rol sriiorilor sovieii, i aă la Mim or pe 2oombrie 1932, osea Îr rs epblia di ava


40/317

M TT 4 1

i fc c c fce u do tru d orui tot c ote ci ue oorui e

c r cut ooru ui dcă ct ie

egr itoric Acet t r errtr de c tezătore Oie d itte ozitiă idifert dc

tii et uui coducător it uui rge, u dic

tto cit tăâior ui Bierici ce u t d ti

toitrt, e cută iee rizoier, di o i ie

cât et ie tă ge veu ceo cr odict rertr trge d de ivă că u etă dcât

r det ecr trere: dcă tiu răt, ir tu u tii i ă cotrzici, e di riciă c iigort i ti deăru, od oigtriu i crede c

r ; d crci ă u i te uui, ct te dtru că t ei, etru c dăr u i t dezvăui u i ot ie. t utic uee itr ce i crutfr d ri i roire i itori oiri, i et cdt ce i riejdioă i, eci c tr, iot iterrtre oiuii e irtte oziti

Actă iee eor eri e iee i diriror e tci iezu tr diUii i dit di ieriti occidte i di e ări, i ctiu i iee otre

ori K.L. Zeisi, Vsreea pisaeei s I Saiîm (0 îtire sriiorilor V Sai) şi pblia per prima oaă în imbageză î A Kemp-elh, San and he La Inegensa 92-39, Bioe şi Lora, 9 1 , pp 18 13 1 : peru aeă prie

v p. 8 şi, per origin , "nje ceecesih , V i,ochnen, Mosova, 194-147, vo. 13, p. 410) . (e)


41/317

42 t

Deteinismul

etă confernă ea desre rtte s- nttul

Hsorc evt 1 nevttte storcă Ac rt că deternsu este o doctrnă ccettă forte prg de ctev sute de n râdure oor Detern sul decră ă ecare evenent ae o cuă dn cre decurgn od nevtab. Aceast este tee tneor ntur egntur tote le or ntregu corus tnelor n

tur se eă e Oune de ordne eternă e care o cerete tn Dr dă restu ntur este suus estor eg cu utnă c nu ou să nu e? Când un o resuune cu fc ce u dntre oen on (u tot nu ş ce ul ntre oe de tnă oo) t ând se rcă de pe su u er obgat s-o cut

pentru el a es s-o facă ar nu er obgt să leă resue st se se că e o ilue că eş shologii îu ş-u srăt lucrare ecesă într-o e v srăvi(sa î orc , î prpu poate să e) ş tuc v şcă eea ce ese şi ce fac el este î o ecesr ş m ese ş-ar pute să e el. u cre aceă octră e fsă

nu îer în est es să onstrz st su să resg determiisl e fapt st sigr că o atfel e eostrasa respgre su psbile. Tot e reau este să p îtbăi. D ş re ă oae s prina Ş aă su este ast lucru cotbil si

ml ş mramle mre orm a cum s el

î iiT a ă m pripe spriji

ir ri rmismi ma. rim ese a , me a iior r a ft prabl l m

1 n in 153 ş nă a in For ays on b, ş iThe Sy o Mann4.


42/317

M ILC 43

e scces dn nraga sor a omen a absurd

erea că numa omu nu se suus leglor naur dsco

re e savan. ac asa susnau s phisohes dn scolu

IIla Fş nrebara nu s dacă omu c ouer fa de aces g doar un smn ar a susn ă

nu depnd d srucura sau medu său bologc sa s

c, sau de lege naur Sngra nrebare ese dacă pr ea sa e dev hdaă sau nu dac nu esă vre

oor n cre s poaă acţona aşa cum aege e nend eera s aeag de cue preceden oa mc unghere ăr naur da acesa nu es conşn c e er cae ese noaă unvrsa fapu că ce ma oamen cre că, deş une dnre acune or sn ee or a , o ue eno,

e a începuure omenr, nc d d Adam a m , oae că s-a spus să n-o , ş n-a rpuns: "-am avucro, n-am cu-o de pu mu Eva m-a sl s- fac.

e e-a oea mov penru a crede n drmns sea paea unor caue mpersonae rpundera penro radă ucrur pe car l fac oamen ş, aae, fac,- fe să nu poaă învnuţ penru cea ce fac Anâ fac o reşeaă sau o nedrepae sau com un dec sauac orce aceva pe ce consder sau a cosder ulcr rău sau regrea , po s c: u aş puu să- ev ?a fos crescu , sau a- rea mea penru cre sun r

ăoae ee nar sau Apn une soceă, sau cl,

sa serc, sau popor ce oaă mea face ur e nu p să- cone, u fos condoa pshoc fu î pă s-au pura n celăş c ne, ş de con ecomce soe n e fosa, sau p e fos s să acp, să nu paca

a e a ae ă acon n mod , sau, f , a s-a oroa


43/317

4 PUTE ID EILOR

Spre deosebre de cesă conceie, oen cred otă le re cel pn doă crri Înre cre să oă ledoă osibiiăi e ce să e Îplinescă Când Echma

spne: A omorâ evrei penr c s- ordon dc n c-o ş fos oorâ e, se oe spne: "nee eprobbl să ei să oorâ, Însă, În pncpi, ea alei dac e hota egi n-a fos chiar o consâgşa cu exis În naă, ce e- c să acţonezi În cel flPem pne c nu e rezonbil să e aşepi ca oaenii s a

neze ş În ţ nor i pericoe: ş-, dr oricâ de mprbabil a să hotcă să fa sa în ens literal al cvar putut ă eagă s-o facă u ne pe şep l artiri l em ata ori de imrobbil de fp, tode ae şi e at de amirt

at pe moele en e oamenii ale s ap

deinimu n isoi D a o fac eă o consecin{lo problema nu zicem alel nsen că nu puts-i nem ninui "Chia ebi ci ata De ce a es-o fai e e sprij in pe espunerea ace ero-a pt n&a, sau a pt eva nrea noră lă obşnuiă n ae orim depre obligţi şi în ori , dep ş nedep, laude şi îniniri fel în e oaesnt ldţi au condmnaţ , rpliţi a pedepsţ pen s-au ompora înr-un fl în cae n eru silţi să se comport -a p comoa alel , acest cmplex de cednşi aici de e, cred , depinde înte morl c p

spe noe de ronaitae a eonblit plo pacita d a alege ne alb şi neg ep şi nedept, lăşi atorie; prem i înt-un en ma lag, înte fome de viaţă

·

o d guenare ş ntea onselaţie olor on temen cora ră e fap, ei mai mţi dinre oainiferent e mua în e nt onşienţi de ele

Dcă deersm a aptat, abolut to vobn mat spun te imsib, în pinpi


44/317


45/317

D

pope hne fce no on, dă ss M pt oe să e tâ oen conş c det să ntete pme n nt s p e se che

c fece, ndfeent ce fce s n- fce e? Acest mntgat ntotdean, ş - ntt ş pe

It e dsctt n cofen espectă, a cle ăm contoesate ş fst înde dsctte ş dsptate,ş ma st în.

Căutarea alulu

Ma stă n sbect despe e ss, ş este nsăş noţne de soetate pefet, so a tte eele ote Undnte aephsophes d seo l XII-e cedea soe

tte de pe e şo doea en în mod netbl ; alţea ma pesmşt ş pespune defectee omeneşt easă împede enea e. Un gâdea întea te e estenexal, ţ nma n me efot al ome a eşs-o ea, da s-a ptea s nu eşa. m , îsnOţnea de soetate dea pespune oncepa ne lm

pefecte, nde toate mle ao în lmn oa oame att atta eme ot mplnte lolalt, el p n pnPe lâg fapt deea le se top el e cedea o atfe de lume n pote înptt dn c no pedmtee sa soloe, sa a nuabe noe, slbnsa lse de aune a oenlo, st o obee mult ma ten la noţna ns

N ştu da sa ma gdt nea la asta da me m epae ee e t e îne ele, în ece ltele nu snt Lbetatea în oe sens al e este n dealomene eten e e nda sa sa. fel ş egaltatea

Da letatea efet (a tebe e î lea pefetn e matbl u egaltatea efet. Da oul este lb


46/317

M INE

a c c eşte atc ce tei o ce

la i o ca şi ata c egatatea ac e

eita te atc aei e md ă d că te ei idieet dac d iteectae a iitae et c ate a lta

. t B, ce cedea a eu d ieî od c eite a tei ă e din{ daece cec ame ăţaţi ce e at a ş cu

l ro ceo eţai şi aceata n ieatţieie Tt aşa lue a detăii eecte ş cie oate ee a ceta ete a dite cee ai e va eeşti? te catibil u nd eectă Nui ie să it asua aceti uct e ă egea şi ia ama, e c iar cee aoi u ot omaiie

Şi aoi, aşteea şi eiiea t să e a ot n eatibe Gnditoii aţioişti a esu ă ntotdaueea eibeeaă, ă-i ajuă e ameni e victieeql e e le ot ţelee; to aui ăsu aesl ete, doiaă, adeăat, dă şt ă m cace,ta m ae mi eiit, sau ai ibe teie să a te

a şti totea t e t t şi şi a ata existăiaţ e igoţa ate nsema eii Nii esteai atăgăto eât eatiitatea stă, itaittea aă, ge ibe a ideio, a luăio de at asea aceste st oatibile u aaittea de a ui c aeţi şi eiţ, ă e u se ate ea ici o soiate e aiă ad at e sigţă at şi gitat seit şi sia, eii şi t, şi etat te s st vi eşi se, snt sarat; şi ttşi, sut imibie, n t eite tatetbi să se ă ai şi să se e ii i tagi

măie i s suem eat. D a, a ce, t t e eii


47/317

PUR

c i cnceptul cu e cun dr d ns concecet vloi unc nsş de une u prc În cs se eizeze te ucrurie u se d nţes se

p incerentă din puc de dere cocpul. Ş dcă es şi nu vă cu pue l unci Însş noţune ume eă penu cre nc un scrciu u pot s e me e evpă

Renin l encclopeit ş ii l o celelmi l o scp viţ peectă: s p doctri povi ebue ndute to siul de czm onstrudeece ă ele nu s pote unge l st del lucurilo te uscile ou spe e gu omlee supee bţle scricie spăl creireo tote cele eluţ ce cut c ct secl cel m cumplt dinte

emle stăveci înce în oice n Occden) oc sn nice c unvesul peect este nu numim e tns ci i impsibi de cncput tot c se fcpen -l insu s ze p un en ls nelctul


48/317

Spul le

e ese obie de sudiu a oei? L eaă îebau eis un suns acea mod univesal. Pe iferăe l ei are o onsideă o oemlae a negi i i negii eisene egina şiielo, eia de boă a unoaşteii omeneş i pân la ce i ce a ve so îăe, seudoşiiă ae eploaează conziile veble, itom auiae ineleuaă, cae buie azaă împeă cu o şi e dsciline sulaive în m aihiă iu marşu vicorios al şiiţelo narii a u c ooşi alhiia.

ea mai bu modaitae de a aboda as subi e, pril , s nebi e aume onsie domeiu o ipi

Cum macăm eioriul chimii, de eemplu sa oisu al anopologiei? ici e impede c ubieele au omiie e sdiu su deemia de ipu e înebăi e rrsunsui au neesia iven lo. Îneărie nse giile dă, şi num da şim unde s cău

îi punei uiva o neae obişniă, s zi "n

ie alon?, "e ce a fos as Kenned peşed ttlo Unie e meicii?, "Cae e siseu soviec e enal? în mod noma şie cu s geaă u Poa nu şim dja spuu, d şim ă în rii raon rocedu orecă se ă e la u sun, î ap en cazul aegeii ui ennedy a sieui ju

i

i ie


49/317

'0 IDIL

conă ee ecili i n căe ci gen de doveiice ce dc l concii eleve i e c dcă n in oice c robbie

C le cvine i de ă căă rănu: im e fce c nele răsnui ă e libile ir lele n e Cee ce ce c cee ebăi ă e ineigibile ee îril ând pl că no crede că rn oe decoer in meode empirice dcă ri obevţie expe

e pn eod căe d e n e bnulimţ u e iinţelo nii Eiă o ă c neb ce n un pţn ei n rvinţ ci corede cue nuror nue dcipinele brce eemplu me logc grmic ul helddene în emen uno xome ubie i nuior eg

e dedue ec co rpn probee e şpn plie ceo regu în modul depre cre - bcă ee coe

De exemplu nu cunoşem deonţi corecă Teoeei li Fem nu e ie ă o g cinev d im cumă roced; şm ce de meode vo ce p de meode vor releve per rpun n iu de dcă cinevcede că punue l oblemele de mei e o gconelând cpe nvee ori rmind coomenllbinelo au c rpunle l probleee epirice po obne doar r cce ă nic un coţi concre crede

că e nl pă houl minelii Fiece dne cee ipuprnce de înebi cele concree ş cele bce eopriile e e dcoprile e de geii n edomeni up ce u o vide po oloe de oamen

l Pierre de Ferma a muri în anul 1665 Aces eseu a fost scrs în6 Marea Teorem a lui erma a fos demonsrat n cee dn urîn 94 de e Ani Wles. (ed)


50/317

S FZ 5 1

au nici strop d gniu, î n mod aproa mecnic, ca să

obină zulatle corece.

'Me rr ir t d

t nrbre ş n dr s n er rnul I d mn tem stî r r n r nnu rml nrri

r î n în ne nr el rsunle la

l nr n d ti r : e eră trebr e

nur dnd n le d n ă d lael br ş atr ă ntr r rsur d

ll r nmid unşer er săte ete frmue ra- lte i

c ş btre n st şr de el d n dt l evr ă u iă r t rr esbra

r et mi re e şter ă a f ctă că e utul gri n

În ne treăr r u e rs re bn ucet l iă L re "e st u snde eu uşr rtr-u ct rv eri

, r "Cre răăc ăa lui 72 escd ritr u t cnfrit u t iccptt D că r Ce te tip?, "St adăa e ai?, c pr căa rpui a pau, pun (er ă

unu c) " ua cu un

u ă că u i ă tră "i iain pr f ă u ăntrzi va tata cu tic i; sa supraa izi, ce i ră u e a se iru i

( u mn, dă t p z u nc i i


51/317

R IDI

i de cei e se desc desu de i i ded it la înebăi ca "Ce ese u?, "Poae ul a lc? , "d ăd dublu, ce ue ese de două oi?"e ue ştiu că ae ne oenei (sau obece aeiau u ile năcoc ale ini ele? aun îno ta e oală. L întebaea "C însn « ul iiaiii pot ă undă apicând î od ecaic ea îă dacă îteb "C îseană « v tor»? ", ude eiă u ăpusu?

P ca ciuda oae îebăe a de e ace dpe ee dublă, sau că sau ăia dn au scopuie ei ; se eosebec de înebile din celu cutii in faptul c îeaea însăş nu pae să conin it a dieciei în cae se aă unsul a ea. Celelal

îtei obişuie, conin afel de ndcaoi ehniciii e găie a ăpunsuo a ee. ebăie despe ip tea olali ec î asă neduei ce e înbăşi pe oaenii cu picioaee pe păt ocai pen u a să ducă la ăpusui cae sau a eun soi ecue folositoae.

ată că înte cele două cutii iiiae cea eiic şic actă eă ce puin îcă una, î cae săăşuiesc taî ae u po lesne aezae î ceelae două. Aceî de toate feue; ee pa ă e despe pe, altel aae; unle sunt înebăi depe cune des ui; aee epe etodee căuae de cei cae le i ştiină atşti, citici, oaeni obişnuii î şte e ieii; a alee sut despe eaiile dit ctei; uele s ă puei al d atua şi couile u aciuni oae, i liice.

a aceistică pe cae pa so aibă în coun aea îă te ul că u li e a punde ici pe b


52/317

L 5

ţii, nii ba ulelor, ri mto inuti ori

ddi şi, u orolar ruial al astui lru, e ar e oruntă la bu Îput u rplxitatea ştiud ă u răsunsuril u există iţiona, niloii,ndii, nu xistă xprţi, t ţii a e să t rferi Îre

d c au auoritat u oşiţ r nu t e noid st subit n plus, unel dintre at înrbări se

d prin aptu ă sut eneral şi vizază estiui e

r i ia at, a ă le nsl nu sunt gnera, ridi

i dit r oblm e priniiu, sau u a l tă tndţa de a numi a înbăi oe Oa

d â d l privs u disprţ, sau venraţie, sa uspiiu, î

i tmpramnt i st motiv, aă nu i tu,

iă tdinţa rasă a nera să l reorulezi î aşa fe

t l trea întrbar, sau, în orie , la ărţi i a, s ă răspund prin rmţii epirie u abtrat aeit, s f frturi, unori e- depul israte, a eîe n ui mpiriă, e în bsaă, e mtot, lae p a r sole, u rt d nrdr, ăo aeăr pa viat prin mijloae

tItri unoaştrii uman t, n mae mără, o îre

rtă a diribui toe înrebăile întrun in adă tegorii "iabie ăi de îă e întrbae uimitoae,iudtă, pat rusă în una a po trtaă o diiină miri su asră, i ese ozo şi i

e unei şiinţ reunosu' sfl, n ra o reşală nideri srnomia înepuu ui Mdiu, e expl,

1 Pretenţe metzc su tege l sttuul de şţe teesă se b pe presupunere c nţ su evel sunt surse drecee cunştere concret um; ntrc pretn sunt frme e expe

renţe nemcte, dtele lr, dc l se dme sn, p, dnl nstr e veere cue eprce .


53/317

PTE R

dciplin ow: veme ue ntrerie d�tee şi pete nu eu deteminte de oeie u expeişi ce ci eu dominte de nOiuni neempiice de ex_

pu de copui peecte deteminte umee c cicure cte copuie oi eenee lo iteioe cu cae eu netde Dumneu u de ntu cir dc cet ucu e doeimpoiil de cte oevi miic nu e imede ce pote pnde l înterie egte de tonomie pce v ou ovii opuilo ei ee i cve e ou eiunio teoogice u metzice cae pueu veicte nici pin mioce empice nici pin iloace abstracte

Dei tuci câd înteie depe tooie u ffute în fe îcât pote decpeite pnui lz, folosnd metode de obseae ş ene ş badu-tp ele, act, rând lor, au putut conectate în-o sctur sstemat a ce coerenţ putea vert prn mjloacpu logce sau matematce, a fost creat ştnţa modern a astrnomiei ând în u un nor de notun metazce obscur

care nu puteau conectate la teste emprce ş, prn urma,nu m erau relevante pentru noua ştnţ, aşa înct cu tmpau fost înlrate ş date ut

ad, ş n vremule noastre unele dscplne a economa,pshologa, sematc, logca însş, se scutur treptat de totce nu este nc dependent de obseaţ, nc abstract; dac zbu

tesc s parcu pân la pt at pes ş vor începe în spopra caer ndependent c ştnţe ale natur sau abstrae, n bt et l, d prnt ş vtor emprc ş/abstract ada, stora gândr este un lung şr de pacde, îe nole scple caut s se elber ucgând subectele cae

le-au odrslt ş elmnând n ele ee orce ur de polme"lozoce ar ma ras, adc acel gen de întreb cae nu


54/317

FLOZFII 5 5

i ucua o dcai cae ae tehcio de aae ensurilo

r.

. . . ,

I oice caz, aa arata deaul acesto şt1 e; pana acum,

t uee e pobemele o de eemu dn coo-ga odeă) u st folate în temei ur empirc sa

atac, în mo�d obigatoiu teioiile or se surapn aral

C l a flowfei. Ir-adevăr, e-am pipi daca spune dpr

a de ştinele de ve înalt că a eit ş eim o-

be fowfce. De exemplu, în cazul fzicii, există în rnt

tă damete cae a d mute ucte de veoofce îebăi ce vize însşi cad de concee î n

ei coa se omlează ipote se itee oe

tiie. Cum e eagă îte ee deele oaoii şi modeel

oscuae? Nedetemiaea ese oae o tăstuă seă ie ubaoice? Aceste îtbăi st til fowfc ici

og ct sa de obse n ce dict a el-a . Pe e ată pae este ea dig ci cae în-că s ăspdă a e de îtebăi tbie să aibă petişi taet ent fzică şi că oic ăspuns la ee a însa noges în şt iina fzicii însăşi . toate că daoită săii tae a tiinel poztive nici o îtebae a flzflo n

ste fzică ne in întebie fzicieil coniă s ozofcecesa este moti da a nl dne ele ntu ca

so conitul fzofei pa să f os ea ectae aest oces e ede. ăci iieent cât de lte înebăit f tasoate l încât să ată ttate î eiic

sa abstact n ae să scadă năl întbălo ce u tatate aste . Acest cu ia nit aânc pe ow deioada Iliismli cae ea convişi c a oate -le autence se poate n pn ete e a a i att de ae atită naalilo in secol la şi e la îcpt cli al I

dăa ă i aca mă pteică a nea s s ie lt lia s înebăi


55/317

DL

snia, inuiai wc, ac s ăe că nu s arue a , aca a nra şi ucrur au fs c Dneu, sau naură, nru a înln un sco, şi a, c s scp; acă ni sunt liri să alaă anurnaivă, sau, iprvă, sunt einai sric lgl ca guvrn naura nînsuiă ac avruii şi sic su uivrsal şi iciv, ri laiv şi subitiv; a anii nu sunt aceva cât ccl carn isâ şi a şi su nrvs, ri saşuri păânşi al sutr nurita; acă isia niii a un i ca pa slt, ri a s snă cauzaă reitivă, ri sucsiun acint l şi ipsibil îneles. Aces înrbsrăvchi i-au fâna a cu i-au frânat srăilr in Grcia şi Ra şi asna şi Apusul iva.

Fizia şi chiia nu n spun e c unii ani sun bligaţisă s supu tr ani şi n prju, şi ca st naacsr liai; c in şi c ru ac fricirea şi cunra, rpaa şi înuaea, libraa şi aliaa, ecinţa iinpnţa iniviu sun biciv la el înrpţia aţunii nşti iar ac a, acă sun cpaiil î

l; iar ac u, in l tbui s als, ş ca stcieiil vai nru acs ei, şi cu u siui npivina valiiii l, şi c s înl prin nea valiiaînsi şi ul l ntbăi as fl.

Şi uşi aşa cum susţinau gra lw in slu III-a s asmna has şi îni

cva şi p â ştiinţl naii îs acl giului a învins n l in ur şi a u rnuială:

Naura şi- sal lgi cnau în bzna a plin.Să e Newton! zis-a Dnul, şi ps a s lumin.

1 eder Ppe, Epiaph: Inended r Sir Ic Nen (1730.


56/317

SCOPU FOZOIEI

că Newon ost n stre, cu un mic năr e lei -ete ne de posibilittea, ce puţi n teorie, să stii

iţi şi mişcre oricrei entiăţi zice din niers, alunâ

iro loviură o msă uriaă ş inormă de reli generale pe j umătte inteliibie, bscure şi ae se băteau cp î, e pă i erau consierate cunştinţe dere nt, te oare ronbil s ne tepă pri aplea unor pr-ci eăătare la mretul ua şi l aai ntuii

luisă reuşim să junem l o lipeire semăătore i

s ştiinţele umane pe temelie la el de sliă?Filozo s răit din conziile şi obscurităţile limbjlu ;

ă ceste r ost lichidte cu siguraţă sr f descoperi singurele îebări e rămâ snt legat de credele oa-r, su de epresii ae unor vi, ri ejdi, ori emeri, i

itere omeeş bişte, ieabile. Aceste au st obie- e stuiu eat iologor, anlgor, iolo,ecnoiştilor; ştiinele umne u veu neoe eât e uen, sau de un şir e Neni; în acest el, uiirile ea-icii ar putut să fe îdepărtae e eci, ribu tr s-ctrilr flfci ar f ost iiit şi pe erenu urăţt stel

sr f ridicat clădire limpede şi oliă a şiiei auri.ta t ădejdea uturr foflor oşi ai Iluini-

u, de a Hbbe şi Hue pă l elvius, bach, o-rcet, Be, SaSimo, Cmte şi urmşii lr. Îns acerr ost soit eşecuui. Tăâu flzfei na st păit îtro serie de stte şiinifce suceoe. Îrebe ozofe ctinua (şi contuă) să aineze ş să toure iniscditoe.

e se îtmplă a? U răus lăurior la aă ntr-e st dat e Kt, priu dtr ae a cut dtinicară ître îtrebările esre ate, pe de arte, ş îreări

re tipee n e i se preă cete ate e e s ifă ric e m u sar difca aele e, i cea


57/317

T

şt no d t t tgo o en n obtl d td n n şt n t ob

K fot r r ut ditn r nt pt _norţ oft d rinţ c ş r pon tl tţ rl c obru l dd u l r na gndt ş tgo î ro trn a rcut ş gnt ş gtt l lntru l ct ru ndndnt d dt titdn co

cdr rligo t ţnt uo ş ciliţi difrt tf joitt looo gr ş în pru nd tot codr c tot lrl u îl obct pu coo d nur ţnt u ori cn pot dct îcc l tng Crtin d rlu c o irhi în c tt obct ron upu d Crtoru Dvn înplnc o ut ncdor cuot copu întrgulu t c c frcir fric crto Sal dpnd d u în r upu pcio ipu d ft copur în crea ntitt copu car n îlinir lor ri a

ni unr, tipl up, întg nu r duirturior nd cunout dor Crtornitii di co XIl i IIl vd

u cp d în c ct ou înui pntu u prorilono i cou tt u t dtint d lgl ci fctui, îct c lt nt luci nu u

v cp, ci a , u i chibu ft "uct concpţ ru prod difrt Ş totui ci c

u u ucui f t în unvr cui, f, f c tc to, vu ceiit, uau ci cpui, cţiou în cli f

, di p ct ii i, -pu ac ii c v u iic p


58/317

L L 5

ee Îzetate c re t peraete a-

i; de at ata ete ceea eface ca mea ată ă a,

i b ă ccaea Insă dntre c re ct

ii rală etet vd chbă i dere; ceea ce eră atât ctul emprc a cee ce acte e scve t sau a az, sau a dt ct p amtl

ăuia erceeau crure mdeele î or teenile onu, ocherii torii prin e e rveu.

La care crede ă Dmnee a crea î

it cp, c ă re un sut neurr, c extă o vă dup, ce va pă pentru păctle ale, este rcl die a ui m e nu crede î nmc in oat ase i t- c nor, cdurle morale, credinţel poitce, gusturle,ţl son le piului s deosebc în mod r

i iti d ale celi dal olea.Viune omenio desre lţ oei se doesc rond, nd consecnţ drectă concţie lor nel dpe: nOiunle de u ş sco, in ş r, libt şi savie,ri ş peo, duri, îorir, leg, dte, dvă,, s l olut a îple ev ide esenl,

ind dc de l genel e l f, ş, une oe. Cu oe ftel e sun iat şj pe b so Oţui n sun loc aclşi ntţ on i oe tiul, st fenţ r lină şţ nu snt elşi cu irnţe ro- să se t oo d u vşi oui şi lui ş e fi, o olfiţi, folo ego fi, î or m ifri

Pn u, ow s s ir: ne ii i i xi oi v

s o o ţ, i iţl i N ii fl dţ ,


59/317

DL

cu ete tetica u gic. Obiecu ei e tui re_int n r ur nu cnentee eerienţi ci feuin cre unt e riit egriie erente eier

nente n cr tereni ete cnceut şi ct rieScu fţ e uit enic rgiu e i ieee f e i turre rin iter fţ e inţre ter tri f e ;e f e ft ce unt ctegriie eee h Un intr nt f ci c nşi eenec; tee unt i trecte În czu cer retre rbeee zui c un ect i inic ii itric În ente iferie ee şi car ifeicu curitţie şi geutie cre e nec Cu rbeecnerne riite e cru eici icii e

enit ej unt un tfe e eeu. Dr eit i teee cre nu ecte gâire icienir u teciişti ci i uui gâitr n gener.

De exeu n ii enii u ncercat -şi cnceexiten ci e iei cu iferite ee Înri e Pn urâu- te e Pitgr e

-şi nreze iteu nturii une tributee şi cuiui ntrun ir eetric eece cree c ce eitt u urt tiu bigic ui ite; nuereiini creştie e c un ine teee Prinţir Bieriiic şi Vechiu şi N Tetent; gi cu ii e uur reţiir ntre eni i ce n et ferit un e ecic (e exeu ui Hbe); iee e şirn ş cu cent e rţi c iite uire uunere necee entu urrine şi i uşu (e e- u tât ne n Unine Sietic); iee c ttee u it e iruie şi u nic e nte u ie

ice icne i ec rrette e re e r n e te in gâire inviuit şi ie; iee c t


60/317

O FOZF

a u dec aâ o ae acţiune î n cooee e vo ang un sco coun i, n uae, iă ăudă în ece unghe ăi oee, e e ae dn gâdiea oacă" a secolulu X-siseele îuuae di siogie, sau dn eo n oae ac s dele a eeei, guu, soceăţi i clui i-au ceu le

ese ele se ccesc esea îe ele une

dear d cauză că nu euesc să exlice ul

ece ale exeienţei , i su îcuie de e ee î etul ese us e ceea ce au os cee dnane, îns s-a uea să înunece ceea e au le ceee e, adesea gea cnuiae, ese să descâe să la lumnă caegiile i mdelele se în

e gândes eii (u ale cvne, el în ce siele, mnile i ae silui), peu d ese oscu su cnadco î ele i discene e ee ce îieic uiea uno mdui m ee ganae i desiee i exiae a eeienţe n ce descee, i elicaţe, ilc e î eeni se face desiee i exlaea); poi, l n n şa înal" , eu amina a aese acvţ psle, lgă w, n lsc) i a scae elele acnse ce ee în însăi ceasă e nul al dlea, lcă

Dacă apae oecţa c oae acesea oare eşepae de exeienţa e cu , ceva e uţin le e

esele esenţiae ale omeio inuţi, feiiea i eeii sa n, sde acă auţe e eu o ă să înee să-i escie i săi exce nMdelele e cae le lses eu ceas a e

t o vieţie, m un ac u- me ae n efeiiea saea en se


61/317

PUTER DL

ă n nonşn no od n_ ş ă o dbr n ş d n� os od d oo năo odliogn n oă or o o d ş nr do odo r ţloş d ă rn ş n r nn o un dn ş oo d n o aaa xgră a a ur t oe şiod u r uorţi rn n nr ouăr or ş uş or sau n peoţiş

Dcă să s vr sră d rn ră pmâsa apecere ă a nuroasor nr ce despdfete grupur de oamen - cnoatee ndspensabl ocăr

Încerr de a le evau efectele tprele nteacţun or şiconsecn�elo e petru găsi compomsu vable prn caoamen s poat contua s rcă ş ă-ş sifă dorelar a p aceasta s rcă r ş nv fel dvtae ale ceorlat ea const În scoaterea a lum acestomodele socae morle poltce ma presus de toate a ta

elo metzce cae le stau la a n ar ş au dcpentru a vedea dac sunt sau nu potrvte oluu lor.

Sacna peren a owlor este s e oce ae nacesb metodelo tţelor su observaţe obnte - de exemplu t nte modle mu de e u d În speca modatţle În ce se Înfrunt Înte ele petra constru ate metore mag smbolur ssteme de cegor cu ma puţne contrdc nterne (de acest obecnu te îdeplt p de) m greu de deatEse desg raă pot una dntre rncpele ale coe sfere sme ete ore ar rdăce lo

psooce au soe deltat ob ă de no ratespc tolo f de or foră de autoexae


62/317

SCOPUL FILZE 63

crcă eforurie frenetice de împiedic orice iă ioă lucrurilor prin care şi penru care răi

easă aciie primejdiosă din punct de edere ocia ,

iosă din punc de edere ineectu, adese chinuito

re n-ţi mueşe ei, d odeun ipoă e reab ooor, indifren dcă se ocupă de şiineii, de chesuni more, police sau si persone copu

lei e î odeun acelşi , să-i ue e oaeni s se înţe

l e eiînşiş ş sel ă cone lumn le, n

b

e beznă.


63/317

Fozofi Iluminismului

Pemele lozoc apar atunci când oanii pun, es

e sau dspr lii ntrbri ar cu ot un foee a nele caracterisic comun. Acst întrbări isă e e generale să implce chestiuni e principu i a ţă egără, sau eloc, cu utilitatea pracică Da a aerstic ese fapl c apaen nu s po ete acceptae e a obine rspunsuri la e, ş e ă speciaiti crora să n adrsăm auomat penr e fapt, se ceva ciudat cu nrebările nsee: e pa aibă haar c so spunsri cr, or m e apuc să l caui

I exeplicar: dacă întrbăm Au fos vzui co

I 1 5 5 ? , im cum s pornim n căutaea rsps ese eient c răspunsl corec trbui s s beze oeţe a naturlis se exprtu la cr pum apeD omul pu întrbi ca "Es obic ateria îe (oi poate se acătut a dgrab in pirit se ? ce trbuie să faem ca să rspundm? Şi toi

ex aseăar eterioar nre cle dou propoziiS e "Băăa e a Waeloo a at loc în secol IIea? , cu să căută dovezil rlvane, nsă e e rearea A av unesu un îcepu în tmp? ? Şim u ru la "Bagi âa foc ă e e? Dar dac cinva neaă "ot vreoată să


64/317


65/317

66 D

Ua t pcp caastc a s în bă _ acst c par vt ma mp -aba în ilelas s fpt , c atca s c mpc absact. C at v, a întbă lc nu spa ăspn prin va tatl bsva{l au ep{ aa c s pat p a întbăl mpiric, l depr ctini ştn{c sa b-sm{ ntprcum Car este prem sa "Cm pt ir că seaiil tal unt la fel cu mel O ş pta a sîlg cu advat ce pui şi nu n mi pa n{eleg? s poat rpunde, pria edr p ci unu cl dointrument mnuae al cnoşterii omenşti pe de o p,invetigaţia empiric şi, p de al pe, raionamentul deduct ce ste foloit dicipliel atract tipul de arge

taţie apare, de emplu, n matmac, logcă au gramatDe fapt, aproape c e poat pune c istoria lozoei raport cu cea a ştiiţelor cost, parţia, din dscâcira aceontre ce sut e mpirice şi inductiv), e atracte (idducive a de prolee cre umple mint oameor,şi aşea lor n crul tiinţelor empirice au astracte cae s

că d ele Î acest fel, de exemplu, au fot despţite de copl geer a ozoei c cuser cândva pa) astrnomia, matemati, pologa, iologia şi cllalte, şi au poitî propiile cariere rodnice, ca dicipin independente Aurma pe tâm lozoi doar atât p cât a fot limpedeodul n e treuiau rolvate prolemele lor, aa ncât putu conte cu alte pleme c re avu relav puţine lucrn comu, i difereţel faţ de acestea seser dsluesuciet de ie. Îaitarea atât a iiţelor, cât i a lozoepar e legată de acet oc progrei a eci elemetempiri i asract propriei sfere adecvate; să totdeaua

lnd n urm un n uclu de ntrri a rspun şi în marpe ee cor aer generl şi oscur şi, m ale,


66/317


67/317

PUR DLO

oi biolgie siologi isorie) c o cese efecl umdel up lozoei este foe diferi de efecul uia inuen� cesi nou odel este cee ce Îi leă ne ei e l

zoi scolul l XII-le e n mte ivin�e se deosefot ult unu de all

Sul XI-l te probbi ultm iodă din itu apuse e totşt� omncă fost considu ti tngibil Progreul ră precedent l zii mataii dn eacul trio scimbt ăer er

l

dpr a lumi teie şi mi mut dese ntu cunterii adte în aşa ăură ncât cestă eocă ncă t o br între o şi eocile ce recedo şi fce idllz e vlui Medi şi cir e Renşerii să pră Îdpărtt fatziste şi neoi aoe de nenţeles Ali

tenr matematice şi l imjului mtetic l opri�i urabie e lucuior deăluie de simuri deeis t adtă de doeie şi de uere Dşi Sp ibiz ş Hobbes �i Îneă să de �iontuu lr tructur d ip maemtic ee ce se oe spuntrebue ă poată enn� n termeni vsi-memici ci

limbaju m pu�i xact s-ar pute dovedi scunde lucrurilfalse şi ure m conz a serstiţiilor şi prejudecţoce cactrz elogi discredită su lte forme de doctrnda dpre ve pe re noua ş�ă reise le măturdin ş ă le nlocuiscă Aesă sre de siri esistă în lul al Xl l mi utenic fco ind iuţlu Nw No a îndepliit sarcina pe e n-o Îdlini ieni d a exlica lme materiă dică de fap pr itrdul uor ene rl puţdr d nsă nerguă ş fr�ă determinre cel u�in îpri a proprtăţilor şi cortamnului ecăei prti

cle di c co n ies, şi ces c ungrad rz şi simplitte la re nici mă u isse ci


68/317

LMML

ă n� . Odina şi aiata donau au p i Z

Na ş-a a g onea în bzna a depnS Nwton! z-a on, ş pe to fot i

să veh dipne mezica, og, , prem

ga d va oaă a ou înă m zăe în ao,

de on

ze gândr mbaj po ute,rgnrată. Era r ş, e fap, poap invtabi r eră berai d no ştne îne ă-şi eod ş prinip a un ue ar va în hp ipi a uă nvo d ordn eâ fape dn u ioăă ană ra advăra poră ă; căi ă

gin raă ş mpde a prnpaor "fautăţ ş pr a n omnt n puem ş u gană ât d mrd ă aordă dfo pr d gr a ran, ă dermnă uree mtee unoter ome , o r dntre vartă e până nu e t ur nu pot dea vne prn poşo

anor ş ni n u poate egată tbue nou g m ma de a heun nrea o onda mor, prnp ste, g oi i e a vieo ş pot, a nteoaă a panio gina, şi oate a heiun de nt a pnr oa

Fe ată o nă natraă; a tbu reată o şiţăa pr În ambee cazr, opu rba râ :formar no g genrae pe baza obevaii (nioa xtroae ş, nevo, eprnăr ; ş deua at g, odată tte, a nor ate onuz eîrbar reaă rau mt răpnu f, şi n un e

1 V 5, o 1


69/317

70 DL

adeărat nu era neoie decât de o etodă de escoperire dede încredere O etodă care se potriea aceste descrieri folosită de incoparabilul don eon] cei care a

să- imite pe tărâul spirituui oenesc aeau să aibă pde o recoltă nu ai puţin bogată dacă umau precepte siilDacă legile erau corecte obseaţile pe care �se bazau acsutentic şi deducţiile solide atunci concluzii adeăate şi itabile aau să ofere cunoştine despre trâuri până auninexplorat şi aau să transfom acea mlaştină de ignorş upoţi uperciae întun siste limpede şi coernt dlemente corelate copia sau alo teoretic al diin ei oa natrii ascunsă ederii de inoranţa sau trândăia sau persittea omene. A înţele acst apt reprintă pent pră rţionlă acelaşi lucr cu a i t confora în toat cdinţe şi aciunil; ci doar îi poate ce pe oaeni iciişi raţioni şi liberi

Îninte rezutte să se poată bucura de încreder esenţi să se grtze cienţa instrumentelor d instiAcstă înclinaţie pistmolo a cactrizat lozoa euopeă d d Ds şi-a oma mtoda îndoilii şi p

u în X- şi în rsis o putcă ten.Apicaea dictă a zuatlor cesti instigaţii a arietăţloşi scopuui cunoştii omenşti a discpine trdiţona politica tic mtzi şi tooia în scopul de a pune po dă pentru totdun ndumririlo lor ste progru pcare lozoi din scolul al IIlea u încercat să îndepi

nască Pincipiile pe cre au ncert să le apice rau noicnon ştinţic scoluu II-la nu au s xis dducţii pioc pe b pinciplo "na riditîn î E M ă ozi pimna princpi cl că tot couile un în neiş aunci d nu

1 Joh Locke, An y COlceing H Urstndng, ta e Reader"


70/317

FILZOI IMSM 71

i aă sub inuena unei fore ori traiectoia natal

de coure certi n cu împlinirii or este nr

ircură Legile lu Kepler sau Galiei conriceau aceste rin

iii nurae e ba obseraiior (de eemlu aa iens te cuulate de arnoml danez Tycho rae) şi eei

ării (de tipu celei efectuae de aliei însi).

entru acetă folosire obaiei şi eperimenului foie de aplirea unor metoe de măsuare exac şi rezul

ta fot legarea îne ele a mulor fenomene ierite su

ni uno legi de are pecizie fomulate în generl î

ereni maematici. În consecnţă d pectele ăurabile relităţii u fst considerte eale cel care pueau u cuii ce să lege iaţiile unui apec al fenoenului e

riii măurbile ae atui fenomen Aa să e ngtă

it înre idee de ntură cită din caităţi cu dierenirductibile i tipuri natrale ntre e nu pot eita uni.tegoia arisotelică cuză naă elicarea enomnelo trenii endinei "natale erui oiec de -şi îndeliiscpul inteio e aea să e i ăspunsl la întee de cstă el ş c ncţie îceacă să îndeplincă (noţiuni entr

re n principiu nu e pt i dezi ate pe eperieu obseaţie) fost bandonată ntini i î entitătilor neînsuetie ră ointă ori scopuri ca li teralene ininteligibilă. egile cre formlu concomitene eulte aenoenelo ordinea şi legătrile obset înte lucruri ifenoene eau suciente aă s ă se introducă entităţi şi foeipalpbile pentru a escrie tot ce era descitibi i a rezic ett ce era pedictibil în unie. paiul imul aa foripulsu nmie emeni n eică a ă i locuzelor sueme forelr subnţiae copui iin şi alonOţiuni mezice. e fapt aratul oologiei i teologi i

di e să e bndont cu to în faoae niimbolism cre e fee l ce apc ae unili


71/317

72 T DL

su sb sl s su ddu fl

s d s xsv d ld nu nu lu

l lu k ş Hu vu un s nd fţ nţ nu ş în l lu Bkly s sul s ng supzţl z n ţ l z ş n l nu Nwş f pnu zn p-nwn lul Lk l ş bn l l s dss n n aull n lglpnlu au lgl ţun as Fz pş u u jus pas n gâ p, au pl s npţ n Mn a fs a ş fs u ţn hvl l p wn sau nu " "l sun nţ s ş sî l "sp pţ în s pa îpţ n a îş u gn und în ux în n şa ş ns înlps uv nnuă s l n

pu f plx ş u bl al n lux sun u n x d l k e u fl s g în n sş xpl ş l n ş ds ş un s np nze ngnş pnu z l un sbsţ us

Gând l uţn gâ xv s nu Lkun f h sunză h z x p lu x Câ Lk nş nşap "p nxun ş a su zuş pugn a n l n np s

1 . An say Concing Hman Unsanding, carea a 4-a capl 1 , paea a 2-a


72/317

O L 3

reee ca e ceva cae ercetează duă e a ş tue ce ot dfeete; aada, ocu nteo esteb ă vad dac ee u u n acd , ca atae da

ţ ae aă ceuea l ete sau u adevă a ou exteior nspetea două obiecte olrate ş vee aee r e armnzea sau u. Când Berkeley t iera Lcke depre dee geneae abstrate, ceea e atal î icp ete cneţia poate exte o idee ae

e ge detemată î od absl tr eie

nt eităi; a deile abtate", aa m ut ele octee e pentru a expli ce fel sei teenii eeai ,îi l Berkeley cntradcţie ndamentaă eae act e tebie ă e entităţ cncrete, i n ot şi abtatei edeterminate, ră prprietăţ specae date î ţi

îaginaie Indiferent da acest atac îmotria li ce

ee au n jsticat, crateistic e prespeea cn lr do (i a l Hume, şi ultr atr empirişt dn ac emeî eal in rana) că minte e u ecipie in cae eieică a işte jetoane şi alcăties tiare ca n toomole spaţu ea tridiesna are ogl

sa" inteor l mini apra eia meşte hi teor apacitatea de eeţe.Pi urmare, lza tebie s e cetă Întro tin

atr . Faptele de cre e op ea trebie ă e eoerieri itspecie L fel c orice ată ivetigae uman a, trebie s înceapă c bseraţ empiri. ue reia aea

ee: Dat ind ştiinţa omli ete sina teelie olitr celete ştiinţe, sinra temelie li e e i ute cestei tiinţe trebie ă e eme pe exeenţ şi obseţie." il ese în reitte un fel e plgie tinţ er epţii etreişti i cestei ctrine ai le nţa, ea evenit n fel de oe veie tie

1 . A eae Hman Nae, Inroducere


73/317

PU DIL

a behavorm a zcai Dco fancei li cke ş Hme odac Hevt ee ilcile ână etem. odlac e acă ă ecotr

ece ăe oeească cele ma coee ş btile _dri a işări ale etl cel a eab


74/317

F 7 5

Me ava l s n nn na

rt nţ nş ; Vl l sc ca xcln aa

t ca ac î ac n Lck a să xc

ua nacă aşa c să xc st esc. Taa lc scs acş philosos an i scl at sunt plne e ni tntur c B la încptul vcl cnsa nri a fst cparată de Paly pete j ătate e eac

casnc. "aaa naaă ş "a

natrală"ne ttrr amenlr da m einte în scietăţ cl ţn c a r pim tv) s în tţic a fel c va platelr s n. Diert c

ă aţa sclă cu n mare atlir ntr abcBekly în lc ca acest epirim să- sta în gât că oar

cretn i episcp ată c l cnderă ingurul cmptbil piritimul c re nt mpregnate tate creiţele sale char pentru el Lcke n etul e c Ş ntren Berkely ae ptat tnţa in sco al l pe dm

Isaiah Berlin - Puterea Ideilor

Documents

Transcript of Isaiah Berlin - Puterea Ideilor

Isaiah - 101books.ru · mea: că încă sufăr de atacuri de panică. Şi că, atunci când sunt Şi că, atunci când sunt în centrul atenţiei, sau prea îngrijorată, sau stresată,

Analiza Economico Financiara a Firmei SC Berlin SRL

02. Berlin Doua Concepte de Libertate

If, - sas.unibuc.ro · faptelor sociale. Nu poate fi deci vorba de o tradare a ideilor profesorului meu Nu poate fi deci vorba de o tradare a ideilor profesorului meu in sensul fenomenologic,

Tom Gabbay -Conspiratia Din Berlin

Grafiti in berlin

Text 1-Istoria credintelor si ideilor religioase

Sejur Berlin

Online Educa Berlin Cme

BURSA IDEILOR, - House of Europe

Săptămâna Internaţională Calchierea eronată a verbelor a … · 8. Aceste greşeli au dus la denaturarea ideilor expuse. Aceste greşeli au condus la denaturarea ideilor expuse.

APARE SUB EGIDA UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA www ... · , serie nouã, anul X XI , nr . 9 (239 ), 20 18 3 m iºcar ea ideilor iºcar ea ideilor m I ntelectualii români care

Lacrima Lui Ovidiu - Lansare in Berlin

Influenţa ideilor mazziniene în spaţiul româneschistory.uaic.ro/wp-content/uploads/2016/03/rezumat-tanasa-remus.pdf · republicanismul, federalismul, relațiile internaționale

ISTORIA IDEILOR POLITICE I Lect. drd. Stefan Stanciugelu CUPRINS

Evoluţia Ideilor Privind Apariţia Paleoliticului Superior În România. Un Demers Istoriografic

Isaiah Berlin - La traición de la libertad

Batalia de La Berlin

Studiile Lui Eminescu La Berlin

Iul182. muzeu din berlin cu o singura lucrare artistica