a~a cpm fusesera stabilite cu ajutorul cercetiirii fenomenologice. In . aces~ f~l, se ajunge la rezultatul final al cercetiirii, adica Ia caracteriza­

:ea soc~olog1ca a faptelor sociale sau economice ale unitiitii care ne intereseaza m speta satul. * ' '

V< I I ( II i I ''I I I I' II ,,, ' ,.,,If, p 111p, II,

SOCIOLOGIA ROMANEASCA

Raspuns d-lui C. Georgiade

In foiletonul ,Adeviirului" cu data de duminica 19 februarie 19 • , ul Utlul Sociologia romaneascii, o revistii cu adeviirat ,apuseanii", d-1 Co Rt lUI II Oeorgiade incearca sa schimbe longitudinea cercetiirilor noastre. Com 1)1 ucl ultimului volum al ,Arhivei pentru ~tiinta ~i reforma sociala", dup I 11111

{nfii!i~area ge.nerala a volumului, care-i reaminte~te revistele similar (ll 11

4 sta a devenit, de la un timp in Romania, prototipullaudei ~tiin~n 1111

r aminte~te aprecierea unui profesor cam slab de duh care, pe o tez! Ill 1 1f 11

·lasa a IV-a secundara, scria: Foarte bine. Zece. Ca de un autor), 1 I 1111

principalele lucrari ale arhivei monografice, ataca parerea ac 1 t d nt r tlonografi~ti care infati~eaza sistemul de cercetare al profesorului ntologe regionala a vietii sociale.

Ce legatura are - spune d-sa - vatra satului Cornova cu fenom n< I lul Husser!?

SOCIOLBUCSOCIOLBUC

Nu vrem sane 1mpaunam cu merite pe care nu le avem. Cercetarea de fap te a mai fost fiicutii .ride alfii asupra societatii roman~sti. Ceea ce caracterizeaza metoda noastra este pU1y.ctul de vedere al totalitaril pe care i1 introducem 1n cerce~~e. ~ar ace~sta ~ c~ totul str~~a cercetarii pozitiviste 1n sociologic. PozltlVIsm zn soczologze. msemneaza mcercarea de a lamuri formele mai comple_:ce ale vietii sociale prin formele mai simple, a~a cum gasim nenumarate exemple 1n elucubratiile ~coalei franceze de sociologic sau la evolutioni~tii spencerieni.

Ce riimline din cercetiirile acestora 1n etnografie au dovedit-o cu prisosinta 1n vremea din urma un Pater Smith pentru latura spirituala si un Olivier Leroy pentru latura economica. '

In opozitie completa cu metoda pozitivistii, sociologia profesorului Gusti cauta sa lamureasca fiecare fapt socialm functiune de totalitatea vietii 1n care se prezinta. Este aceasta introducere a punctului de vedere al tot~itiitii un punct de vedere fenomenologic, sau nu? - '

Ce raport are acest punct de vedere cu vatra satului Comova? Urml esenpal. Daca n-ar exista convingerea, derivata din sistem, ca orice forma de viata actuala e determinata, printre altele, si de formele de viata anterioare nimeni nu s-ar fi ocupat de vatra satului 'cornova. Fenomen~logia e deci msu~i motivul care justifica cercetarea. Observam de altfel 1n formularea mtrebaru d-lui Georgiade fie o lacuna, fie o intenponata deviere a mtrebani. Cercetarea vetrei satului, a~a cum o face H. H. Stahl, este ea msasi o cerce­tare, o fenomenologie2. E de gasit esenta unor manifestari si se~ificatia veche a unor 1mprejuran care astazi ~i-au pierdut-o sau ~i-au schlmbat-o. Prln ce p~ocedeu se descopera aceasta semnificatie? .Prin punerea faptului tn funcfzu~e de totalitatea condifiilor de viafii ill care a aparut. Nimic mai deo~eb~t de acest fel de cercetare decat cercetarea pozitivista 1n sociologie, daca ~tim despre ce vorbim.

Care ar fi tezele esenpale ale unei sociologii pozitiviste? Considerarea faptelor sociale ca lucruri? Dar faptele sociale nu sunt

lucruri, ci acte omene~ti semnificative. Ideea ca ill afara semnificatiei lor individuale faptele sociale mai au ~i alta semnificatie, colectiva, si ca depind ~e grupul social, e desigur o idee fecunda. Dar ea nu e un fapt pozitiv, ci o zpotezii de lucru (Mauss), adica o anticipape explicativa, o prejudecata verifi­~at~ ?e ~nele .fapte ~i ~fmnata de altele. Dad este deci util, 1n anume 1mpre­JUran, sa fac1 abstractie de reprezentarea individuala care justifidi un fapt spre a putea vedea dependenta lui de colectivitate, permanentizarea acest i abstractii sarace~te realitatea sociala de unul din elementele care o constitui . Este deci necesar, pentru cuprinderea mtregii realita\i, a, al: turi de cercetar , ill cursu! careia ~esconsideri sensu! subiectiv al f pt lor, sa mtreprinzl cercetare adiacenta ill care acest sens sa fi In lo ttl 11 . Alt ~ 1 ri~ti slat t11ri fenomene foimal asemanatoar ' dar l1 t ll\1 I ,. II t IIIII 1' r I lllll

s-a ~i l'ntdmplat u s I in du klu 111 111 1 II • 1 " 1 11 hi ,II , uut h t • iufiru1l\1 11lllll II 1 1 11 I 1 I II uu H I /\'1'1,1

SMITH, OLIVIER LEROY ~i alp etnografi, care li repro~eaza tocmai llll

a tinut seama de specificitatea fenomenelor pe care le cerceta ~is-a biztdt lH abstractii metodice superficiale. Nu insistam. Trimiterea la lucrarile a HtiH

critici lamure~te pe oricine. Considerarea a ce se face de oameni, independent de ce se spune d ' 1•/'

E aci o limita metodica a conceptiei materialismului istoric, dupa • 11

fenomenele constiente nu preced ci reflecta ceea ce se pettece ill realil!lll , 1) 0 asemenea interpretare mecanicista a relatiilor dintre gand ~i fapt, li falsa. 2) Relatia lore mult mai complexa decat o simpla relatie de dep nd Jl \

mecanica univoca. 3) Nici univoca, nici uniforma, relapa e msa totd 111

semnificativa. 4) Saracirea realitatii de continutul ei semnificativ 1111 inlesneste dedit aparent elucidarea problemelor sociale. Observapa arut • 'intre ce' se spune ~ice se face este 6 relatie de nedesfacut, chiar da r II\ 1

cste echivoca. lata un exemplu: un descantec. Dupa ce reproduce o serie de in1p1 1\

magice, sfar~e~te cu formula:

\ ----&au:

Descantecul meu, Leacullui Dumnezeu ...

De la mine descantecul, Leacul de la Dumnezeu Sfantul...

SOCIOLBUCSOCIOLBUC

subsemnatul am luat o pozi\ie mult mai aproape de pozitivism dedit prof. Gusti, care considera fn{elegerea superioara explica{iei ca metoda aplicata faptelor sociale. Nu poate fi deci vorba de o tradare a ideilor profesorului meu 1n _sensul fenomenologic, ci, dimpotriva, o preocupare la mine de a nu pierde once contact cu momentul existential. · Ignora domnul Georgiade' existenta a~a-numitei , Verstehende Sociologie", deosebita de ,,Erkliirende Sociologie", de qre SOMBART; SCHELER, WEBER, ~i pe urma lor atiitia altii? Sau mcercarue celor care, 1mpreuna cu SPANN, considera sociologia ca o ~tiinta noologica? Vrea Domnia-sa sa spuna ca sociologia profesorului GUST! nu are nimic de-a face cu aceste puncte de vedere si ca ar fi ramas la 1892 cu sistematizarea cuno~tintelor sociale? Imi vine' sa rna mtreb daca d-1 Georgiade e tocmai bine informat asupra sistemului pe care-1 critica?

Explicarea faptelor sociale numai prin alte fapte sociale? Dar am aratat chiar 1n textul articolului criticat ca, vorbind de ,haze geografice ale vietii sociale" ~i de ,morfologia sociala" (sub care cuprinde fenomenele de ordin demografic care influenteaza asupra societatfi), Durkheim admitea 1n chip subreptice ~i alti factori determinanti ai vietii sociale deciit ,faptele sociale", fiind, sub acest raport, consecvent cu realitatea ~i inconsecvent cu regula sa metodologica.

0 explicatie totala a vietii sociale implica o explicatie simultana prin toate 1mprejurarue de cadru (prin toate cadrele), din care' numai doua sunt sociale: cele psihologice si cele istorice (Durkheim le foloseste indistinct con~tient msa numai pe c~l dintiii din ele ), ~i doua sunt extr~sociale: eel~ cosmologice ~i cele biologice. Orice explicatie serioasa a faptelor sociale aplica - con~tinent sau nu, - toate aceste elemente, fireste, 'fiecare cu importanta lui relativa, 1n fiecare caz. '

Aplicarea integra/a a metodelor inductive? Durkheim reclama mtr-ade­viir 1n teorie aplicarea tutulor acestor metode. ~i are dreptate, pentru ca, din cele patru metode indicate de Mill,. numai ultimele doua permit stabilirea certitudinii experimentale: metoda variatiunilor concomitente si metoda rama~itelor. Dar e de observat ca 1n sociologie aceste doua ultime ~etode nu ~e pot aplica dedtt prin procedeele statistice ale regresiunii ~i ale corelafi j, In toate celelalte cazuri, sociologia opereaza numai cu primele doua metod , care au la baza ideea de analogie, precum ~i metoda tipologica. Durkheim lnsusi aplica aceasta ultima metoda.

" In ~e prive~te putinta de aplicare a celorlalte metode e de observat c in aplicarea lor, din cauza interferentei unor serii de cauze multiple side ordln foarte diferit, precum ~i din cauza fenomenului d t r onie msasi ide a I . , . cauzalitate capata 1n sociologie o semnificap d hit d a 1ntrebuin~ tl 1n celelalte ~tiinte care, faciind a nu fi v rh ' n 1 I tl I ut· v d · I' dt legi probabile,, scrumba msu j I) n. ul , I . tit lc I II u I I d t I din~ '

Una 1 ~1 f pt put rl l fl pr n 111 dtHI Itt urdtllll tl 11'1 ' jtu 1111 tu l II~ rit 1 I' tu l upr tV \II r ' 111 • , I' ••h 111 '"'"' d11 1 hu 1111 11 totu l

SOCIOLBUCSOCIOLBUC

subsernnatul am luat o pozitie mult mai aproape de pozitivism decat prof. Gusti, care considera in{elegerea superioara explicariei ca metoda aplicata faptelor sociale. Nu poate fi deci vorba de o tradare a ideilor profesorului meu in sensul fenomenologic, ci, dimpotriva, o preocupare la mine de a nu pierde orice contact cu momentul existential.

Ignora domnul Georgiade' existenta a~a-numitei , Verstehende Sociologie", deosebita de ,,Erklarende Sociologie", de care SOMBART, SCHELER, WEBER, ~i pe urma lor atatia altii? Sau ln.cercarue celor care, impreuna cu SPANN, considera sociologia ca o · ~tiinta noologica? Vrea Dornnia-sa sa spuna ca sociologia profesorului GUSTI nu are nimic de-a face cu aceste puncte de vedere si ca ar fi ramas la 1892 cu sistematizarea cuno~tintelor sociale? Imi vine' sa rna intreb daca d-1 Georgiade e tocmai bine informat asupra sistemului pe care-1 critica?

Explicarea faptelor sociale numai prin alte fapte sociale? Dar am aratat chiar in textul articolului .critic at ca, · vorbind de ,baze geografice ale vietii sociale" ~i de ,morfologia sociala" (sub care cuprinde fenomenele de ordin demografic care influenteaza asupra societatii), Durkheim admitea ·in chip subreptice ~i al!i factori determinanti ai vietii sociale decat , faptele sociale", fiind, sub acest raport, consecvent cu realitatea ~i inconsecvent cu regula sa metodologica.

0 explica!ie totala a vietii sociale implica o explica!ie simultana prin toate imprejurarue de cadru (prin toate cadrele), din care numai doua sunt sociale: cele psihologice si cele istorice (Durkheim le foloseste indistinct con~tient insa numai pe c'el dintai din ele ), si doua sunt extr~sociale: eel; cosmologice ~i cele biologice. Orice explic~tie serioasa a faptelor sociale aplica - con~tinent sau nu - toate aceste elemente, fire~te, ·fiecare cu importanta lui relativa, ln. fiecare caz.

Aplicarea integra/a a metodelor inductive? Durkheim reclama intr-ade­var ln. teorie aplicarea. tutulor acestor metode. ~i are dreptate, pentru ca, din cele patru metode indicate de Mill; numai ultimele doua permit stabilirea certitudinii experimentale: metoda variatiunilor concomitente si metoda rama~i!elor. Dare de observat ca in sociol~gie aceste doua ultime r'uetode nu ~e pot aplica decat prin procedeele statistice ale regresiunii ~i ale corela\i . In toate celelalte cazuri, sociologia opereaza numai cu primele doua metod , care au la baza ideea de . analogie, precum ~i metoda tipologica. Durkh im insusi aplica aceasta ultima metoda . ...

In ~e prive~te putinta de aplicare a celorlalte metode e de observat c ill aplicarea lor, din cauza interferentei unor serii de cauze multiple ~i de ordin foarte diferit, precum ~i din cauza fenomenului d t r g nie, l'nsa~i id a cl cauzalitate capata 1n sociologie o semnifica~ fl o h I d a intr buint l 1n celelalte ~tiinte care, facand mt fi v Hl 'lit ul 11 I lit v d t d legi probabile, schimbA l'nsu j " n u'l, d • I I , 11 '' 11 I t ndlo~ •

Un ac 1 ~i faf) t pnl' nd fi pdn 11 d 111 111 11111•1111 d 111111' jU t' ri l It I tt l lif< ti l 1 f ll f IIJl IV \II I Ill t , p111h II I 11111 •1 d II ltH llld \II [lllllf

SOCIOLBUCSOCIOLBUC

'-

pe care nu-l mai intalnim teoretizat dedit in urma cercetarilor noastre la HANS FREYER, Sociologie als Wirkllchkeitslehre, ~i la altii, pe urma lui.

Daca nici aceasta considerare a totalitatii structurale a existentei sociale ' \ ' '

in locul pornirii de la faptul social existand izolat al pozitivi~tilor, nu este fenomenologie, nu vedem ce ar mai putea fi!

Voi mai discuta deci numai problema sistemului de sociologie al profesorului GUSTI ca ontologie regionala a existentei sociale si rna voi intreba daca are dreptate d-1 Georgiade cand spune ca 'sistemul pr~fesorului GUSTI e un sistem pozitivist ~tiintific, in foiletonul pomenit; sau eu, cand liin:iuresc in seminar studentilor mei ca, tinand seama de conceptul stramt al ~tiintei pozitiviste, sistemul de sociologie al profesorului GUST! e mai mult decat un sistem ~tiintific, adica 1m adevarat sistem de filosofie sociala; dar care este totu~i un sistem ~tiintific, oaca pastram ~tiintei nu sensul ei ingust al pozitivismului, ci sensu! ei clasic, de cunostinta intemeiata, dornica sa determine rat1unea suficienta a lucrurilor. ' '

Ce fnseamna, fn sens husser/ian, onotologie regionala? Cercetarea felului in care exista anumite lucruri. Un ideal exista, dupa cum

exista ~i o idee, un fapt social, o stea, o statuie; o poli¢, o lege sau o floare. Dar nu toate aceste lucruri exista in acela~i fel. Floarea exista in chip concret acum ~i aici, pentru toti cei ce~o privesc. Steaua ~i masa, la fel. Idealul nu exista decat ca exigenfii pentru o prezenta! Ontologie regionala fnseamna studiul fenomenului fn care exista obiectele unei anumite regiuni a existentei adica obiectele avand un acela~i fel de existen¢ - constituind adica un acel~i plan, ? aceea~i regiune de existen¢! A fi inseamna pentru fiecare regiune altceva. Intrebarea se poate pune ~i faptului social. Ce inseamna a fi in societate? Asa se poate intampla ~i cu faptul social. ~i el are un anumit fel de a exista, care ~u e acelasi cu al florilor, nici cu al mesei, si care trebuie lamurit

Fdptul social e unfapt sui-generis.''in ce consta esenta felului lu~ de a fi? 0 serie de sociologii unilaterale -to ate adevarate in ceea ce afirmii si false in ceea ce neaga, adica in exclusivismullor- vad aceasta esenta intr-u~ element diferit: mediul natural, rasa, unitatea sufleteasca, com~itatea de soart!. Confruntarea acestor teorii intre ele si a tutulor cu realitatea socialii dovedes ca acest caracter sui-generis sta in f~ptul ca. in societate se stabile~te o rela\i originala ~i de un gen nou .- avand un inteles propriu ~i ireductibil, o adev • rata sinteza creatoare -- intre un anume mediu fizic, un anume grup biologi omenesc care traie~te-n el, anurnite imprejuriiri trecute ~i o anume psiholo i prezenta a acestui grup, de o parte, ~i anumite form d via\i actuala a grupul ti, de cealalta parte. Relatia aceasta nu eo r lnli xtl'ins {!, 1n care term nii s poata fi dati ~i 1mprcuna, ~i s par t. i I 1 IIH1 n , on tnlittl irn d t, ir du ti il 1rl I 1 nt , "' v 1 11 1111 1 1 ... 1 \11 •I il d a 1 pr 1 1 •

( u·1 1 u'l c1 l'tpl m ·gr•ott f.,• llltpl tl11 •11 11111 oh t'Vtl moi d malt , Tn · d I 111~11 111 . I I 1 111 . 1 111111 I ll 1 nt V.t op 111 I

I II tl I If 1111 I d II Ill It I v I 111111 I 101' : pt

siunea psihologica a con~tiintei colective, recunoa~terea tutulor. el.ement 1 I'

esentiale ale acestei unitati semnificative noi. lata ce face tocma1 s1stemul d{ soci~logie al profesorului Gusti. E aceasta o ontologi~ regi?nala ~ exis~ n~ i sociale? De buna seama da, desigur. Numind prima sene de 11UpreJUr< r cadre; a doua serie manifestari ~i statornicind natura raportului pr?cesuHI care leaga, in fiec;are caz pe unele de altele, sistemul prof~sorulu1 ~\1, I ~ dezvaluie cercetatorului procesul insu~i formal de ' constructie al realit it sociale. Aplicand acest cadru realitatii fiecarei unitati ca pe un ~ic~oscop s. I

balanta de precizie, faptele vin ~i arata concret in ce constau, m flecare az, aceste relatii. ·

0 mo~ografie sociologica nu este deci o ontologie regionala a rea/it (II sociale in sensul in care sistemul insu~i de sociologic constituie o asem n I

ontolo~ie, cum insinueaza d-1 Georgiade cand scrie: nimeni nu ~ pullll pretinde asta. Caci intr-o monografie sociala nu e vorba de o regmn ~~~ obiecte, ca aceea a faptelor sociale in genere, ci de un ansamblu con r •t II fapte sociale: satul. Observa~ia d-lui ~eor~iade: ,Ce-are_ a face cer .tar{ ' vetrei satului Comova cu fenomenolog1a lm Husserl, daca se refera la 1d I

a onotologia regionala tainuie~te o confuzie, sau o nebiig~e de s ~m 1

•riticului". D-1 Georgiade nume~te aceasta jonglerie de cuvmte! fJ . I ) II

v.Q!Jbele spun todeauna ceva. . . . .. 0 cercetare monografica tinde sa fte o ontologte ,matena/1

unui sat, adica o adevarata cercetare ~tiintifica, in sensul clasi , . ·ttvantului, chiar daca nu in sensu! pozitivist.

In fapt, noi ~tim ca nici o ~tiintii nu se dezbara de pret~npi!e i nt 1. l ' ,

orice ar declara preopinentii no~trii pozitivi~ti ~i pragmatl~tl. Lucrul n lo I II

prisosinta stabilit de E .. ~~yerso~, ~a care trim~tem p.e cei n du.m t I , mpotriva pretentiilor pozitlVIsmulm ~~ale pragmatlsmulm.

Husser! a demonstrat de asemenea ~i el, ~i Levinas a reluat p lll II I Ill

11 asta demonstra~ie, ca a~a-numita existenfii pozitiva nu e ~i ea d . :L t Jt Ill/ I

fin regiunile posibile ale existenfei,formtmd obiectul unei ontolog11 .\'f t'l'l t1 /1 11/uraliste.

J~elul in care prof. Gusti intelege faptul social ne arata a fn COlli ' '/I( II

1/l 'l'.l'leia socialul trece peste cadrele ontologice naturaliste, l lll ll ~ i o r giune specifica a existentei la .p_unc~l d~ jonc~iun ,

11 11ural mai sus definite cu existenta spmtulm. Pnn acea ta s t llul I I t 1 III HI'i o pozi~e intermediara intre sp~t ~i natura, ~naloaga spidlllln i It p I ian ri pozitiei mai recent a lUJ Freyer. Soc1etatea, obJ t Rl un luHii pr 1 rii , d o~ebita dec an \lurulislrt, lntrucat so i tat a h i 1 I 11 1 laliilor dintr nat1ua eyi ulttfl' , 111 n 1tur<, dm· alt vn d c I n 11 111 •

llltlf( I N pun • d fapt Olllltt (I ll II ' I I i I 11\ , r i'l i O(lllll

1 Ill I 1 ., lintt· ld t 1 111 111 I 11 't.ltll lin t

It IIIItH\ nolo k . n • 1 d II , n • Hilt ul1 \ • 1111 11 1 111 11

Ill I Ill ~ "' ' I ' ll ' p d . 11p111• illhll h d

SOCIOLBUCSOCIOLBUC

de stabilire a ei. Ca d-1 Georgiade ne-ar voi poate sa lucram dupa propriullui sistem de

· so~iologie pozitivista? Se poate. Dar noi lucram, iatii{ de opt ani, dupa siste­mul de sociologie al profesorului Gusti. ~i. a~a nepozitiv cum este, a produs mai multe rezultate dedit toate sistemele pozitiviste cu care ne-au diiruit sociologii de import.

Ce e bine sa ~tie ·d-1 Georgiade este ca sistemul profesorului Gusti nu e numai o ~coala de reflec{ie severa de contact cu realitatea. Ci ~i o ~coala tot atat de severa de gandire, de reflec{ie asupra acestei realita{i. ~i pentru ca d-1 Georgiade a vorbit de ,,sociologia romaneasca ", dand a in~elege ca ea n-ar insemna decat numai sociologia realita{ii romane~ti, metodele ei tre­buind sa fie metodele pozitive obicinuite ale sociologiei franceze, era locul cred sa aratam ca sociologia romaneasea are un sistem propriu de gandire. Ca gandirea aceasta nu le place prea mult pozitivi~tilor, o ~tim de multa vreme. N-au decat sa ramana numai la fapte. ~i sane controleze cat or vrea sub acest raport. Primim. Dar sa ne mai lase-n pace cu analizele ~i cu criticile perimate izvorate dintr-un punct de vedere din care nu s-a mai pus nici un om care gan­de~t~ serios de eel pu~ cincisprezece ani.

Intr-un al doilea sens insa, fenomenologia are foarte mult a face cu pro­blema vetrei satului.

Caci sistemul prof. Gusti are o dub/a rela{ie cu fenomenologia. 0 data in ansamblu, fiind elinsu~i o ontologie a realita~ii sociale.

A doua oara ca metoda, intrucat folose~te metoda fenomenologica ca un moment preparator cercetarii explicative.

Sub acest raport, cercetarea d-lui Stahl asupra vetrei satului e o ade­varata cercetare de fenomenologie .

Intr-adeviir, ea cauta sa reconstituie care a fost vatra satului Comova, adica unfapt trecut care nu mai exista; nu pe cale de constatari. documentare, ci prin interpretarea adevaratului in{eles ce trebuie dat unor semne ce supravie~iesc, avand astiizi in fapt alte in~elesuri.

E o cercetare de pura ermeneutica? Cum intreprinde d-1 Stahl aceast! cercetare? Recurcand la analiza fieciirui semn? Din ce e facut? De unde vine? De aici trage el oate in~elesul semnelor?

Nu. ·Ci raportand ansamblul semnelor la fn{elesul posibil pentru ele, car se desprinde pentlu ele dintr-o anume ipotezii impusa de totalitat z condifiilor de via{a ale satului. Adica deslu~im fn{elesul semnelor in cutal' imprejuriiri ipotetice, facand abstrac~ie de existenta actuala a ac sto cond*uni.

f ., 1.

Daca nici aceasta nu e metoda fenom nol i , ll\1 vM bine ce ar put 1

riitacit printre monografi~ti, raspundea inca de pe atunci, prea bine, obiec~i Domniei sale de azi, spre a nu o comunica aici, cerand scuza preopinentulul nostru pentru forma ei putin ireverentioasa. Dar intre colegi se permite ... Nu· asa?

' Noti~a din ,,Po~ta de-a dreptul", aparuta la Fundul Moldovei in 1928, spunea:

,Suntem informati ca colegul nostru monografist, P. .. s-a hotar!t convinga pe cativa ~iirani debili din Boto~ sa traiasca in conformitate u principiile sociologiei durkheimiene, pe care d-sa o cunoa~te: spre a putea d 1

~i Domnia-sa, pe viitor, fi~e conform cu realitatea". (,,Po~ta de-a dreptul", anul I, nr. 26.)

Punand fa~a-n fa~a comparatia domnului Georgiade dintre mentalitnt 1

~iiranului din Comova in legatura cu in~elegerea timpului ~i mentalitat a I I

pilor din Africa, a~a cum o studiaza Levy-Bruhl (sic), cu exigen~el 11 metodice pozitiviste, nu m-am putut i'mpiedeca sa cuget la noti~a din tll t•ul organ monografist de ambe-sexe ~i sa regret inca o data toate osten IU p care ni le-arn dat de noua ani spre a forma o generatie de cercetatori s i lo gici care sa scoata din campul sociologiei romane~ti asemenea apropi ri r 1

n~ase ~i superficiale, care umplu de altfel campul sociologiei franc z , J)(

care se vede ca ,o cunoaste" si Domnia-sa. Si amintindu-mi ca riomrtia-sa: lauda totusi cercetiirile noastre, mi-am '1.

In ga'nd cuvantul stramo~esc: ,,Fere~te-ma, D~amne, de prieteni, di d du mani rna apiir singur!"

SOCIOLBUCSOCIOLBUC