Tema 1-2 Tehnici de Comunicare

10
Tema 1. Obiectul şi conţinutul disciplinei: „Tehnici de comunicare şi negociere în afaceri” 1.1 Introducere. Noţiunea economiei de piaţa şi caracteristicile ei. 1.2 Afacerea în economia de piaţă: noţiunea, rolul şi etapele desfăşurării ei. 1.3 Noţiunea de comunicare şi însemnătatea ei în afaceri. 1.4 Noţiunea de negociere şi importanţa ei în afaceri. 1.5 Obiectul de studiu, conţinutul şi legăturile disciplinei “Tehnici de comunicare şi negociere în afaceri” (TCNA) 1.1 Introducere. Noţiunea economiei de piaţa şi caracteristicile ei Sistemul economic - O modalitate specifică de utilizare a resurselor economice rare, de organizare a procesului de producţie şi de trecere a bunurilor create de la producator la consummator. Economia de piaţă – sistem economic de schimb în care: - proprietatea privată este dominantă; - raportul dintre cerere şi ofertă determină principiile de stabilire a priorităţilor economice şi a metodelor de organizare şi producere; - pretul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile economice. Trăsăturile principale ale economiei de piaţa: 1.Economia naţională este alcătuită preponderent din agenţi economici şi nu administrativi 2. Obiectivul urmărit de către AE este maximizarea profitului 3. Managementul şi funcţionarea AE-ci se realizează folosind preponderent pârghii economice 4. În ansamblul dirijării şi funcţionării economiei naţionale piaţa are rolul decisiv: 5. Suportul economic al economiei de piaţă îl constituie proprietatea privată. Agent economic (AE): O organizaţie ce urmăreşte obţinerea de profit, utilizând predominant mijloace economice şi a cărei supravieţuire şi dezvoltare este condiţionată de realizarea profitului. Cel mai frecvent agent economic în condiţiile economiei de piaţă este întreprinderea (firma). 1.2 Afacerea în economia de piaţă: noţiunea, rolul şi etapele desfăşurării ei.

description

Tehnici de Comunicare in afaceri

Transcript of Tema 1-2 Tehnici de Comunicare

Tema 1. Obiectul i coninutul disciplinei: Tehnici de comunicare i negociere n afaceri1.1 Introducere. Noiunea economiei de piaa i caracteristicile ei.1.2 Afacerea n economia de pia: noiunea, rolul i etapele desfurrii ei.1.3 Noiunea de comunicare i nsemntatea ei n afaceri.1.4 Noiunea de negociere i importana ei n afaceri.1.5 Obiectul de studiu, coninutul i legturile disciplinei Tehnici de comunicare i negociere n afaceri (TCNA)

1.1 Introducere. Noiunea economiei de piaa i caracteristicile ei

Sistemul economic - O modalitate specific de utilizare a resurselor economice rare, de organizare a procesului de producie i de trecere a bunurilor create de la producator la consummator.Economia de pia sistem economic de schimb n care: proprietatea privat este dominant; raportul dintre cerere i ofert determin principiile de stabilire a prioritilor economice i a metodelor de organizare i producere; pretul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile economice.Trsturile principale ale economiei de piaa:1.Economia naional este alctuit preponderent din ageni economici i nu administrativi2. Obiectivul urmrit de ctre AE este maximizarea profitului3. Managementul i funcionarea AE-ci se realizeaz folosind preponderent prghii economice4. n ansamblul dirijrii i funcionrii economiei naionale piaa are rolul decisiv: 5. Suportul economic al economiei de pia l constituie proprietatea privat.Agent economic (AE): O organizaie ce urmrete obinerea de profit, utiliznd predominant mijloace economice i a crei supravieuire i dezvoltare este condiionat de realizarea profitului. Cel mai frecvent agent economic n condiiile economiei de pia este ntreprinderea (firma).

1.2 Afacerea n economia de pia: noiunea, rolul i etapele desfurrii ei.

Economia de pia nu poate exista fr iniierea i dezvoltarea afacerilor.Definitii:1) Afacerea - tranzacie financiar, comercial sau industrial bazat de obicei pe specul sau speculaii ( Dexi. Ed: Academiei, 1998, pag. 17 i n mic dicionar enciclopedic (Ed. tiinific i Enciclopedic, 1998, pag. 16 )2) Afacerea - o activitate comercial, industrial (productiv), financiar, desfurat n scopul obinerii de profit. (DEXI. Ch.: Arc. Gunivas. 2007, pag. 32) Afacerismul - realizarea de profituri personale utiliznd mijloace aflate la limita legii sau uznd de relaiile i de poziia social, profesional, politic, etc., a cuiva; -obineri abuzive de profituri personale din afaceri ( DEXI Ch.: Arc. Gunivas, 2007, pag. 32 )Definiii: Afacerea - tot ce constituie obiectul unei ocupaii i privete interesul cuiva (ntreprinztorului): activiti comerciale, industriale, financiare ( FRANTA ) Afacerea - lucrul ce trebuie de fcut pentru a ctiga bani (MAREA BRITANIE ) Afacerea- o tranzacie cu finalitate financiar (SUA)Concluzii: Afacerea reprezint orice iniiativ a unui ntreprinztor, concretizat ntr-o relaie contractual i care are o finalitate economico-financiar precizat, corespunztoare unui anumit scop; Afacerile n economia de pia sunt chemate s soluioneze problemele cu care se confrunt societatea; Lansrile n afaceri se face la vrsta de 23-25 ani, uneori chiar i mai devreme. Domeniile de desfurare a afacerilor: De producie (productiv) Financiar Comercial Servicii Domenii mixteEtapele de derulare a afacerilor :1.Prospectarea unei afaceri2.Studiul clientului 3.Negocierea4.Realizarea 5.Finalitatea (urmarea)

1.3 Noiunea de comunicare i nsemntatea ei n afaceriComunicare:- Informare pe cale oral sau scris;- ntiinare, veste, tire, raport;- Prezentare ntr-un cerc restrns de specialiti a unei contribuii personale ntr-o problem tiinific - Contact, relaie, legtur; (DEXI (Ch.: Arc. Gunivas. 2007, pag. 413). Cnd i de ce oamenii comunic? Cnd au nevoie de cineva sau ceva; Pentru ai transmite ideile, prerile, sentimentele , emoiile; Pentru ai coordona aciunile; Pentru a putea munci i a se dezvolta n societate .Categoriile de oameni n procesul comunicrii:1. Care se nchid n ei nii2. Care contientizeaz i recunosc faptul c au nevoie de ceilali, dar rmn pasivi3. Care tind s ia cu dea sila ceea ce au nevoie de la ceilali, fr acordul acestora4. Care le cer altora s li se resolve problemele5. Care au psihologie de invingtor i se simt bine atunci cnd ofer pentru a primi

nsemntatea comunicrii: n economia de pia orice agent economic trebuie s comunice. ntreprinderea, ca i oamenii, trebuie s se afirme, s vorbeasc, s dialogheze. Cu ct mai nalt va fi capacitatea unui individ de a comunica, cu att mai puternic va fi imaginea sa i a ntreprinderii sale

1.4 Noiunea de negociere i importana ei n afaceri

n via, ca i n afaceri, ai parte de ceea ce negociezi nu de ceea ce merii .Noiunea de negociere - Aciunea de a negocia i rezultatul ei; proces dinamic de armonizare a intereselor comune ale unor parteneri care doresc s promoveze mpreun un act economic. (DEXI (pag. 1240).A negocia - (DEXI,Ch.: ARC Gunivas,2007, pag.1239). A duce tratative cu cineva; A discuta pentru a ajunge la o nelegere; A mijloci, a intermedia, a efectua; A opera; a comercializa,Negocierea ca noiune pur implic : O temeinic pregtire profesional Mult diplomaie Elasticitate n gndire; Cultur Spirit de cooperare i nelegere; Abilitate Putere de armonizare a intereselor participanilor Iscusin RafinamentDefiniii ale negocierii: Negocierea - proces dinamic de ajustare a diferitor idei i argumente prin care prile cu obiective proprii, indiferent n ce domeniu, discut pentru a ajunge la un consens pe baza interesului reciproc. Negocierea - aciune verbal sau scris, ntreprins de dou sau mai multe persoane fizice sau juridice n relaia dintre ele, n scopul obinerii unor rezultate de interes reciproc. Negocierea - totalitatea discuiilor i tratativelor desfurate ntre doi sau mai muli parteneri de afaceri n vederea realizrii unor nelegeri, acorduri sau tranzacii comerciale sau de cooperare pe plan intern i/sau internaional

Concluzii Negocierea reprezint un proces de armonizare, acordare a intereselor participanilor la o aciune interuman n vederea gsirii unei soluii convenite. Ideea despre faptul c n rezultatul negocierilor reuite ctig toi, are nu numai un aspect i o nsemntate etico-moral. n esen, aceasta este o condiie necesar pentru un business reuit In diferite situaii nu se poate negocia cu una i aceiai metod cu aceleai tehnici, Muli oameni de afaceri, oameni de stat cu funcii mari de rspundere recunosc legea i ordinea ns unii din ei au pierdut simul direciei.

1.5 Obiectul de studiu, coninutul i legturile disciplinei

Obiectul de studiu Metodele i tehnicile de comunicare n afaceri. Metodele i tehnicile de negociere n afaceri.

Prin coninutul su disciplina vine s lmureasc1. Rolul afacerilor i oamenilor de afaceri 2. nsemntatea comunicrii i negocierii n afaceri;3. Obiectivul, principiile i nivelurile comunicrii umane4. Modul de formare a relaiilor interpersonale n procesul comunicrii i negocierii n afaceri;5. Criteriile de clasificare a partenerilor comerciali i modalitile de abordare a lor n procesul negocierilor;6. Criteriile de clasificare a negocierilor, i obiectivele lor la nivel naional i internaional7. Procedurile de pregtire i organizare a negocierilor n afaceri;8. Modul de elaborare i aplicare a strategiilor i tacticelor de negociere9. Particularitile inter culturale a diferitor ri i stilurile de negociere;10 . Particularitile psihologice ale celor ce negociaz; 11. Aciunile protocolare n rezultatul comunicrii i negocierii n afaceri .Legturile cu alte discipline :tiintele economice; tiinele tehnice; Cibernetica, teoria jocurilor, teoria lurii deciziilor; Psihologia; Sociologia; tiinele tehnologice; Jurisprudena; Stiine ale comunicrii; Istoria; Etc.

TEMA 2. COMUNICAREA UMAN2.1 Noiunea de comunicare uman. Comportamentul uman n raportul dintre putere i dreptate.2.2 Retorica antic i dezbaterile moderne.2.3 Obiectivul i axiomele comunicrii umane.2.4 Nivelurile comunicrii umane i procesul comunicrii interpersonale.2.5 Etica comunicrii umane i cunoaterea de sine.

2.1 Noiunea de comunicare uman. Comportamentul uman n raportul dintre putere i dreptate

Comunicarea uman - Relaia dintre oameni i se construiete cu emoii, sentimente, atitudini i interese. proces prin care un individ transmite stimuli cu scopul de a schimba comportamentul altor indivizi.

Comportament - Ansamblul manifestrilor prin care se exteriorizeaz viaa psihic la oameni; modalitate, manier de a aciona i de a reaciona n anumite mprejurri sau situaii, n funcie de stimulii externi sau interni; fel de a se comporta, conduit, purtare ( DEXI, 2007, pag. 411)

Raportul dinte putere i dreptate Victorioii care se bazeaz pe disproporia de putere n relaiile cu nvinii Au motive s se team, s cad pe gnduri. Relaiile cldite pe conflicte victorie/nfrngere Pot fi profitabile, dar nu durabile. nvinsul de astzi poate fi nvingtorul de mine. Filosof. Blaise Pascal rezolv impasul raportului dintre Putere i Dreptate Puterea fr Dreptate este crim, dar Dreptatea fr putere este utopie.

2.2 Retorica antic i dezbaterile moderne.Retorica (cuvnt de origine greac) - tiin a discursului i art de a convinge Legile Greciei antice hotrau: ( sec.5 . . HR.) Ca fiecare cetean s fie propriul su avocat i purttor de cuvnt. Cei care stpneau arta comunicrii , si aveau darul dea convinge pe cineva, se afirmau mai uor n comunitate i i aprau mai bine interesele.

Concepiile de construire a unei cuvntri (dupa Corax din Siracuza , sec.5. . HR.):1. ntroducerea 2. Expunerea de motive3. Prezentarea faptelor 4. Argumentaia5. Probele6. Concluziile

Etapele comunicrii dup Platon (427-347 . Hr.)1.Conceptualizarea - Se ocup cu studiul cunoaterii2.Simbolizarea - Se ocup cu studiul sensului cuvintelor3.Clasificarea - Se ocup cu studiul comportamentului uman i studiului de via4.Organizarea - Aplicarea celor indicate mai sus n via5.Realizarea - Se ocup cu studiul tehnicilor i instrumentelor de influenare a oamenilor

Aportul lui Aristotel n domeniul comunicrii (384-322 .HR.) A oferit primul tratat de logic n care a prezentat silogizmul (raionament deductiv care conine trei judeci legate ntre ele) A construit tipul de raionament logic i argumentaie bazat pe silogizm, Noiunea de raionament astzi se folosete pe larg n procesul de negociere.

Aportul filosofilor i oratorilor romani Unul dintre cei mai mari teoriticieni i practicieni ai retoricii din toate timpurile rmne Cicero (106-43 . Hr.) A elaborat primul model al sistemului de comunicare, care nu s-a schimbat practic pn n anul 1600 . Operele sale erau studiate n colile timpului su, dar i secole de-a rndul mai trziu. Au marcat distincia dintre teorie i practic n comunicarea uman Teoria era retorica, practica era oratoria. Oratorul se numea retor.

Obiective ale retoricii decisive pentru convingerea auditorului: A proba, A ncnta, A emoiona

Concluzii:1. Una dintre cele mai importante valori promovate n dezbaterile formale este Tolerana Fa de Opinii Adverse.2. Exist ntotdeauna argumente pro i contra, indiferent de ideea, tema sau cauza dezbtut;3. Nimeni nu deine monopolul adevrului.

2.3 Obiectivul i axiomele comunicrii umane.

Obiectivul comunicrii umane De al face pe interlocutor s simt, s gndeasc, sau s se comporte ntr-un fel anume. Omul comunic tot timpul Indiferent de context i situaie; O face indiferent dac vrea sau nu.

Axiome ale comunicrii umane1. Este inevitabil2. Se dezvolt pe dou planuri3. Este un proces continuu 4. Se bazeaz pe informaie n form digital i analogic 5. Este ireversibila. 6. Implic raporturi de putere ntre parteneri 7. Implic procese de acomodare i ajustare a comportamentelor 2.4 Nivelurile comunicrii umane i procesul comunicrii interpersonale

1. Intrapersonal2. Interpersonal3. De grup4. Public5. De mas

Elementele de baz ale procesului de comunicare: Emitorul Receptorul Limbajul i Codul Competena Mesajul Media (pe ce cale se transport mesajul) Zgomotul, efectele i rspunsul

2.5 Etica comunicrii umane i cunoaterea de sine

Etica comunicrii umane Un act de comunicare rmne corect i moral, atta timp ct protejeaz libertatea de alegere a receptorului mesajului, oferindu-i informaiile necesare Comunicarea comport un aspect moral, Actul de comunicare devine imoral atunci cnd furnizeaz informaii false, ascunde adevrul i mpiedic exerciiul liberii opiuni.Etica comunicrii umane ridic cteva ntrebri la care este dificil de dat un rspuns definitiv, i anume: Este corect s minim partenerul pentru a evita cearta ? Este moral s impunem altora credinele i filosofia noastr de via ? Este moral s constrngem partenerul pentru a-l convinge s fac ce vrem ? Este moral s exagerm calitile, i s minimizm defectele cuiva, pentru a-i ctiga prietenia i aprobarea ? Este moral s divulgm secretele pe care ni le-a ncredinat o alt persoan ? Este moral s manipulm chiar dac o facem spre binele celuilalt ? etcInstrument util pentru cunoasterea de sine:

Imaginea de sine Reprezint percepia interiorizat a propriei valori. Are o influen major asupra comportamentelor sale. Cnd individul este mulumit de sine acioneaz ndrzne, ncreztor i cu eficacitate, iar cnd se simte neputincios, i se teme c nu va reui, i pune singur piedeci i crete probabilitatea de eec.Concluzii: Muli oameni cred c trebuie s fim apreciai, admirai, plcui i aplaudai de toat lumea. Acest lucru nu este posibil dect ca excepie; Oamenii sunt diferii, simt i percep diferit aceeai realitate, respect valori i credine diferite etc.. Atunci cnd 80% din auditoriu apreciaz discursul personal este perfect. Este imposibil de-ai mulumi pe toi.