Tehnici de comunicare

40
TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1 Programul de studii: Facultatea de Urbanism Numele modulului/unităţii de curs: TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU Tipul cursului: Curs obligatoriu Nivelul modulului/unităţii de curs: Licenţă / an I Număr de credite ECTS: 1 ECTS

description

curs

Transcript of Tehnici de comunicare

Page 1: Tehnici  de comunicare

TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1

Programul de studii: Facultatea de UrbanismNumele modulului/unităţii de curs: TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIUTipul cursului: Curs obligatoriu Nivelul modulului/unităţii de curs: Licenţă / an INumăr de credite ECTS: 1 ECTS

Page 2: Tehnici  de comunicare

TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1

Organizare şi Derulare – 2 ore pe săptămână– Din 2 în două saptămâni– În saptămâna pară (cu soţ)

Număr de credite =1 Evaluare:

– Participarea la activităţile organizate - Realizarea exercitiilor = 50% din nota finală

– Examen scris = 50% din nota finală

Page 3: Tehnici  de comunicare

TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1

Derularea cursurilor

1 oră transmitere informaţii

1 oră derulare exerciţii

Page 4: Tehnici  de comunicare

TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1

Competenţe de dezvoltat:

– Capacitatea de intelegere a problematicii comunicarii

– Insusirea mecanismelor teoretice de intelegere, interpretare si gestionare a formelor comunicarii

– Capacitatea de a gestiona formele de comunicare

– Capacitatea de a realiza tipuri de comunicare

– Abilitatea de a utiliza tipuri de comunicare

– Abilitatea de a utiliza terminologia de specialitate

– Dezvoltarea vocabularului tehnic

Page 5: Tehnici  de comunicare

TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1

Rezultatele învăţării

– Familiarizarea studentului cu terminologia de bază specifica domeniului comunicarii.

– Dobândirea cunoştinţelor necesare pentru înţelegerea si gestionarea formelor de comunicare.

– Înţelegerea logicii abordărilor, a instrumentelor specifice şi a mecanismelor comunicarii.

– Dobândirea cunoştinţelor necesare pentru realizarea comunicarii non-verbale si verbale.

– Formarea abilităţilor de gestionare si control asupra macro-operatiilor gandirii.

– Intelegerea modului de functionare a formelor comunicarii.

Page 6: Tehnici  de comunicare

B I B L I O G R A F I E

Coman, Mihai- Manual de jurnalism, ed. Polirom, 1997; Mc Luhan, Marshall- Mass media sau spatiul invizibil, ed. Nemira, 1997; Stanton, Nicki- Comunicarea, ed. Societatea de Stiinta si Tehnica, 1995; Ionescu Ruxandoi, Liliana- Conversatia- strategii si structuri, ed. All, 1995; Mircea, Corneliu- Intrecomunicarea, ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1979; Popescu, Cristian Florin- Modele de redactare a textului publicistic, ed. I.N.I., 1997; Cornelius, Helena- Stiinta rezolvarii conflictelor, ed. Stiinta si Tehnica, 1996; Candea, Rodica- Comunicarea manageriala, ed. Expert, 1996; Dragan, Ioan- Paradigme ale comunicarii de masa, Casa de Editura si Presa Sansa, 1996; Tonoiu, Vasile- Omul dialogal, ed. Fundatiei Culturale Romane, 1995; Jeaneney, Jean Noel- O istorie a mijloacelor de comunicare, ed. Institutului European, 1997; Thoveron, Gabriel- Comunicarea politica azi, ed.Antet, 1996; Wierzbicki, Piotr- Structura minciunii, ed. Nemira, 1996; Ficeag, Bogdan- Tehnici de manipulare, ed. Nemira, 1996; Joule, R.V.- Tratat de manipulare, ed. Antet, 1997; Cucos, Constantin- Minciuna, contrafacere, simulare, ed. Polirom, 1997; Bensacon, Alain- Imaginea interzisa; istoria intelectuala a iconoclasmului de la Platon la Kandinsky, ed. Humanitas,

1996; Ury, William- Dincolo de refuz, Ed. de Vest, 1994; Coman, Mihai- Din culisele celei de-a patra puteri, ed. Carro, 1996; Kapferer, Noel- Zvonurile, ed. Humanitas, 1993; Pease, Allan- Limbajul vorbirii, ed. Polimarc, 1994; Comunicarea in campul social, ed. Universitatii Al. I. Cuza, 1996;

Page 7: Tehnici  de comunicare

Cuilenburg, J.J.Van- Stiinta comunicarii, ed. Humanitas, 1998; Pavel, Doru- Calomnia prin presa, Casa de Editura si Presa Sansa, 1996; Runcan, Miruna- Introducere in etica si legislatia presei, ed. All, 1998; Voicu, Monica- A.b.c.-ul managerului, ed. Danubius 1998; Cornea, Paul- Introducere in teoria lecturii, ed. Polirom, 1998; Crasne, Margo- Munca de lamurire, o arta, ed. Antet, 1998; Berthad, Dominique- Manipularea prin scris, ed. Antet, 1998; Moscovici, Serge- Psihologia sociala a relatiilor cu celalalt, ed. Polirom, 1998; Popescu Grosu, Eugenia- Jurnalism TV – specificul telegenic, ed. Teora, 1998; Colas, Dominique- Genealogia fanatismului, ed. Nemira, 1998; Popescu, Dan- Arta de a comunica, ed. Economica, 1998; Johns, Gary- Comportament organizational, ed. Economica, 1998; Durand, Gilbert- Structuri antropologice ale imaginarului, ed.Univers Enciclopedic,

1998; Bourdieu, Pierre- Despre televiziune, ed. Meridian, 1998; Salavastru, Constantin- Rationalitate si discurs, ed. Didactica si Pedagogica, 1996; Nemteanu, Costin- Comunicare sau instrainare, ed. Gnosis, 1996; Soitu, Laurentiu- Pedagogia comunicarii, ed. Didactica si Pedagogica, 1997;

Page 8: Tehnici  de comunicare

Bucheru, Ion- Fenomenul televiziune, ed. Fundatia Romania de Maine, 1997; Florescu, Vasile- Retorica si neoretorica, ed. Academiei R.S.R., 1973; Ducrot, Osvald- Noul dictionar enciclopedic al stiintelor limbii, ed. Babel, 1996; Souni, Hassan- Manipularea in negocieri, ed. Antet, 1998; Leigh- Prezentarea perfecta, ed. National, 1996; Kennedy, Gavin- Negocieri, ed. Nemira, 1998; Dinu, Mihai- Comunicarea, ed. Stiintifica, 1997; Soitu, Laurentiu- Comunicare si actiune, ed. Institutul European, 1997; Covey, Stephen- Eficienta in sapte trepte, ed. All, 1994; Prutianu, Stefan- Comunicare si negociere in afaceri, ed. Polirom, 1997; Haines, Ion- Introducere in teoria comunicarii, ed. Fundatia Romania de Maine, 1998. Tran, Vasile- Tehnici de comunicare, ed. Print, 1999 Ramonet, Ignacio- Tirania comunicãrii, ed. Doina, 2000 Zamfir, Cãtãlin ;Vlãsceanu, Lazãr (edit), Dictionar de sociologie, ed. Babel, 1993 Buzãrnescu, Stefan, Sociologia opiniei publice, ed. Didacticã si Pedegogicã Volkoff, Vladimir, Tratat de dezinformare, ed. Antet, 1999 Cathala, H.P., Epoca dezinformãrii, ed. Militarã, 1999

Page 9: Tehnici  de comunicare

TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1

Titular disciplină Conf.dr.arh.RĂDULESCU Monica

Absolvent – 1992 Institutul de Arhitectură şi Sistematizare Ion Mincu

Bucureşti Diplomă specializarea arhitectură şi urbanism (master)

Specializări – Program de pregătire în dezvoltare urbană USA – Program pregătire în politici de terenuri şi dezvoltare urbană

Universitatea Cambridge/ Marea Britanie – Mediation Skills program FPDL Romania– Doctor în arhitectură, UAUIM

Page 10: Tehnici  de comunicare

Lucrari publicate si seminarii: Metodologie pentru elaborarea Planului Urbanistic de Detaliu, Planului Urbanistic Zonal, Planului Urbanistic General în conformitate cu

Legea calităţii în construcţii – Responsabil lucrare 1995 – 1996, URBANPROIECT Membru în echipa de lucru a Programului de cooperare transfrontalieră România – Ungaria (PHARE) - 1996 – 1997 - URBANPROIECT PUG Comuna Nuci – Judeţul Ilfov, Şef Proiect – 1996 URBANPROIECT PAT comuna Manasia/ Judeţul Ialomiţa - Şef Proiect, 1997 ARHITEXT INTELSOFT PAT municipiul Baia Mare - Şef Proiect 1997 URBAN DESIGN Studiu turism municipiul Baia Mare - Şef Proiect, 1998 URBAN DESIGN Studiu relaţii periurbane municipiul Baia Mare - Şef Proiect 1997 URBAN DESIGN PUG municipiul Iaşi – Secţiunea Ipoteze privind dezvoltarea aglomeraţiei urbane Iaşi 1997 URBAN DESIGN Coordonator lucrări din partea URBAN DESIGN - PUG municipiul Cluj Napoca 1998 URBAN DESIGN PUG municipiul Cluj Napoca 1998 – Sectiunea dezvoltare economică şi cea a zonelor industriale URBAN DESIGN Coordonator lucrări PUG municipiul Constanta 1998 URBAN DESIGN PUG municipiul Constanţa 1998 – Studiu privind serviciile şi echipamentele de interes general municipiul Constanţa – sinteza şi concluziile

studiului de fundamentare Şef Proiect URBAN DESIGN PUG municipiul Constanţa 1998 - Studiu privind relatiile periurbane Şef Proiect URBAN DESIGN Studiu turism comuna Amara - Şef Proiect 1998 URBAN DESIGN Plan de Amenajarea Teritoriului PAT Municipiul Zalau - Şef Proiect 1999 URBAN DESIGN Studiu privind locuirea urbană municipiul Zalau – colaborator la Secţiunea morfologie şi locuire urbană Schiţă a strategiei de dezvoltare a judeţului Ialomiţa - URBAN DESIGN 1998 – 1999 Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean (PATJ) Ialomiţa – Şef proiect URBAN DESIGN 1998 – 1999 PUG Municipiul Bucureşti – pentru schiţa de strategie, Şef proiect, în cadrul firmei URBAN DESIGN 1999 (capitolele demografie şi

economie) PUG Municipiul Bucureşti, în cadrul firmei URBAN DESIGN 1999-2000 coordonator şi coautor Secţiunea activităţi economice

Page 11: Tehnici  de comunicare

Indicatori privind dezvoltarea durabilă a sectorului industrial, URBANDESIGN pentru IPCM, Şef lucrare, 2001 Metodologii pentru întocmirea documentaţiilor de urbanism – PUG, PUZ, PUD în conformitate cu Legea urbanismului şi amenajării

teritoriului, pentru Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, responsabil de lucrare, 2001-2002 Metodologii pentru întocmirea documentaţiilor de amenajarea teritoriului, subproiectare pentru URBANPROIECT (Sef proiect arh. C-tin

Chifelea), consultant din partea Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, 2002 Conţinutul cadru pentru întocmirea documentaţiilor de amenajarea teritoriului, subproiectare pentru URBANPROIECT (Sef proiect arh.

Valentina Dumitru), consultant din partea Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, 2001 Propunere privind sistemul indicatorilor dezvoltării durabile pentru URBANPROIECT (Sef proiect J. Şuler), coordonator şi coautor din partea

Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” (Sef proiect Prof. Dr.arh. Doina Cristea), 2002 Metodologie privind Dezvoltarea analizei economice în profil spaţial, Redactarea I faza de anchetă, consultant pentru URBANPROIECT,

2002 Definirea zonelor urbane purtătoare de dezvoltare în teritoriu ca factor de anticipare şi stimulare a ridicării calităţii vieţii urbane prin

restructurarea economică – sectorială, cercetare în Programul AMTRANS al MEC, Responsabil temă din partea Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” (Sef proiect Prof. Dr.arh. Doina Cristea), 2001-2002

Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Braşov, coordonator secţiunea dezvoltare economică, pentru Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti, sef Proiect, Prof. Dr.arh. P.Derer, 2002

Definirea conceptului de strategie privind dezvoltarea spaţială în vederea fundamentării politicilor şi planurilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, cercetare în Programul AMTRANS al MEC, membru în echipa de lucru din partea Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, Sef proiect Prof. Dr.arh. Doina Cristea, 2002-2003

Ghid privind definirea strategiei de dezvoltare la nivel de judet cu precizarea particularitatilor zonelor sensibile in ansamblul dezvoltarii spatiale durabile a teritoriului beneficiar MLPTL, coordonator lucrare şi elaborator din partea Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu“ , Sef proiect Prof.Dr.arh.Alexandru.M.Sandu, 2003

Studiu pilot şi strategia de dezvoltare spaţială a judeţului Alba în cadrul studiului pentru Ghidul privind definirea strategiei de dezvoltare la nivel de judet cu precizarea particularitatilor zonelor sensibile in ansamblul dezvoltarii spatiale durabile a teritoriului beneficiar MLPTL, coordonator lucrare şi elaborator din partea Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu“ , Sef proiect Prof.Dr.arh.Alexandru.M.Sandu, 2003

Reactualizare Plan Urbanistic General – Sinaia, 2004, Sef Proiect din partea Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu“ P.A.T.J. Teleorman - Coordonator proiect si elaborator pentru Artvad Proiect Grup S.R.L., 2005 Dezvoltare tehnologica si forma urbana , Grant cercetare CNCSIS, Director de proiect 2004-2006, din partea Universităţii de Arhitectură şi

Urbanism “Ion Mincu“ – publicata in 2005 si 2006

Page 12: Tehnici  de comunicare

COORDONATE ECONOMICE ŞI DIMENSIUNI ALE COEZIUNII SOCIALE ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ METROPOLITANĂ GRANT CERCETARE CEEX, 2006 - 2008 - DIRECTOR DE PROIECT din partea Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu“ publicata in 2006 şi 2007

P.A.T.Z. pentru judetele IALOMITA , CONSTANTA , PRAHOVA , BRASOV , ARAD, HUNEDOARA , ARGES , ALBA , SIBIU , MURES, MEHEDINTI, BUCURESTI, CARAS SEVERIN, HARGHITA, GIURGIU, TIMIS, VALCEA, in perioada 2004-2009 membru in echipa de lucru pentru URBAN DESIGN

P.U.G. Municipiul Calarasi - Coordonator proiect si elaborator pentru ArtvadProiect Grup S.R.L., 2005-2006 P.A.T.J. Calarasi - Coordonator proiect si elaborator pentru ArtvadProiect Grup S.R.L., 2006-2007 Actualizare PUG municipiul Constanţa pentru URBANDESIGN S.R.L. - Coordonator proiect si elaborator 2006-2009 Plan de Amenajarea Teritoriului Intercomunal – Zona Metropolitana Ploiesti beneficiar Consiliul Municipal Ploiesti, coordonator lucrare şi elaborator din partea

Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu“ , Sef proiect Prof.Dr.arh.Alexandru.M.Sandu, 2004 - 2006 Plan de Amenajarea Teritoriului Intercomunal – Zona Aglomeratie Urbane Alba Iulia Sebes Vintu beneficiar Consiliul Judetean Alba, coordonator lucrare şi

elaborator din partea Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu“ , Sef proiect Prof.Dr.arh.Alexandru.M.Sandu, 2007 - 2008 PUG municipiul Constanţa – actualizare pentru URBANDESIGN S.R.L. - Coordonator proiect si elaborator 2007-2008 P.U.Z Zona centrala a Municipiului Campulung Moldovenesc judetul Suceava – subproiectare pentru S.C. URBANDESIGN S.R.L. 2007- 2008 elaborator Metodologie – cadru pentru elaborarea documentelor de planificare strategică teritorială, potrivit practicilor europene în domeniu , beneficiar MDRL, Director de

proiect pentru UAUIM Planuri Urbanistice de Detaliu si Planuri Urbanistice Zonale

*** Raport asupra practicilor inovatoare în dezvoltarea locală şi regională în România 1998 – la cererea LGI – Open Society, din partea Fundaţiei Parteneri pentru

Dezvoltare Locală (coordonator proiect) 1998 Raport asupra dezvoltării locale şi regionale în Romania 1998 – la cererea Institutului East-West Studies, Partners Romania – coautor împreună cu Nicoleta

Raţă, Simona Pascariu, Gabriel Pascariu, Arpad Zachi Coordonator şi coautor din partea Fundatiei Parteneri pentru Dezvoltare Locală al raportului Local Governments in the CEE and CIS - An Anthology of

Descriptive Papers ROMANIA, pentru Local Government Initiative/Open Society Institute 1999 – 2000 Coordonator al proiectului Practici Inovatoare în dezvoltarea locală şi regională din România 1999 – 2000, din partea Fundaţiei Parteneri pentru Dezvoltare

Locală Traducerea manualelor UNCHS Habitat (vol.1 şi vol2.) Building Bridges through Participatory Planning - Construirea de Punţi prin Planificare Participativă ,

pentru Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare Locală, 2000-2001 Coordonator al Studiului privind standarde pentru calitate în instruirea pentru administraţia publică din România, din partea Fundaţiei Parteneri pentru

Dezvoltare Locală, 2001 Coordonator al Ghidului organizaţiilor furnizoare de programe de instruire pentru administraţia publică din România, din partea Fundaţiei Parteneri pentru

Dezvoltare Locală, 2001

Page 13: Tehnici  de comunicare

Membră a Asociaţiei Profesionale a Urbaniştilor din România (APUR) din 1997

Membră a Fundaţiei Parteneri pentru Dezvoltare Locală din 1995

Membră cu drept de semnatura a Ordinul Arhitectilor din 2001

Membră cu drept de semnatura a Registrul Urbanistilor din 2005, membru in Comisia profesionala

Expert evaluator CNCSIS din 2007

Page 14: Tehnici  de comunicare
Page 15: Tehnici  de comunicare

Cunoaşterea în sine înseamnă putereAlvin Toffler

Page 16: Tehnici  de comunicare

TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1

DEFINIŢII trei explicaţii date de Dicţionarul Explicativ al Limbii Române pentru

termenul comunicare:

– 1. înştiinţare, aducere la cunoştiinţă;

– 2. contacte verbale în interiorul unui grup sau colectivităţi;

– 3. prezentare sau ocazie care favorizează schimbul de idei sau relaţii spirituale.

Page 17: Tehnici  de comunicare

TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1

“Dicţionarul enciclopedic vol. I A-C” - definiţie complexă:Comunicare =

1. Înştiinţare, ştire, veste. Aducere la cunoştiinţa părţilor dintr-un proces a unor acte de procedură (acţiune, întâmpinare, hotărâre) în vederea exercitării drepturilor şi executării obligaţiilor ce decurg pentru ele din aceste acte, în limita unor termene care curg obisnuit de la data comunicării.

2. Prezentare într-un cerc de specialişti, a unei lucrări ştiinţifice.

3-(SOCIOL) Mod fundamental de interacţiune psiho-socială a persoanelor, realizată în limbaj articulat sau prin alte coduri, în vederea transmiterii unei informaţii, a obţinerii stabilităţii sau a unor modificări de comportament individual sau de grup.

Page 18: Tehnici  de comunicare

von Cuilenburg J.J., Schölten O., Noomen G.W., Ştiinţa comunicării, Editura Humanitas,Bucureşti, 1998, pag. 23

Comunicarea este un proces care dispune de patru componente fundamentale:

un emiţător, un canal, informaţie şi un receptor.

Page 19: Tehnici  de comunicare

von Cuilenburg J.J., Schölten O., Noomen G.W., Ştiinţa comunicării, Editura Humanitas,Bucureşti, 1998, pag. 24

Comunicarea nu se încheie o dată cu preluarea sau receptarea informaţiei.

Informaţia poate exercita o influenţă efectivă asupra opiniilor, ideilor sau comportamentului celor ce o receptează. Procesul poartă numele de efect al comunicării.

Page 20: Tehnici  de comunicare

Modelul elementar poate fi extins:

Pentru ca transferul de informaţie să devină comunicare, emitentul trebuie să aibă intenţia de a provoca receptorului un efect oarecare.

Comunicarea = un proces prin care un emiţător transmite informaţia receptorului prin intermediul unui canal, cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte.

Page 21: Tehnici  de comunicare

Comunicarea e un proces în care un emiţător numit şi sursă de comunicare, transmite un mesaj sau un repertoriu de mesaje ce cuprinde conţinuturi comunicaţionale prin intermediul unui canal, către un receptor, numit şi destinatar, audienţă sau public, respectiv cel ce primeşte mesajul.

Page 22: Tehnici  de comunicare

Mesajul, înţeles ca ansamblu al semnelor transmise de emiţător este vehiculat prin intermediul unui canal comunicaţional care reprezintă suportul material al comunicării.

Page 23: Tehnici  de comunicare

suporturile de bază ale comunicărilor umane în care informaţiile sunt codificate într-un grad mai mare sau mai mic sunt mediile comunicaţionale

radio, TV, cinema, teatru, presă, discuri, suporturi magnetice, casete, cărţi, Internet etc.

Page 24: Tehnici  de comunicare

Semnificaţia atribuită mesajului de către receptori se numeşte decodificare.

Răspunsul înglobează ansamblul reacţiilor receptorului după primirea mesajului.

În procesul de transmitere sau retransmitere a mesajului (feed-back) pot interveni unul sau mai multe elemente perturbatoare care influenţează fenomenul de învăţare sau reînvăţare specifică receptorului şi apoi acţiunile acestuia.

Page 25: Tehnici  de comunicare
Page 26: Tehnici  de comunicare

elementele structurale ale comunicarii

I. Cel putin 2 parteneri , între care se stabileste o relatie.

A. Emitatorul – care este un individ, un grup, o institutie. Acesta:

poseda informatie bine structurata are o stare de spirit deosebita (motivatie) are un scop bine precizat declanseaza actul comunicarii, initiind si formulând mesajul are grade diferite de credibilitate sau de prestigiu

Page 27: Tehnici  de comunicare

elementele structurale ale comunicarii

B. Receptorul poate fi: un individ, un grup, o institutie caruia / careia îi este adresat mesajul sau care intra în posesia mesajului în mod întâmplator / constient.

Receptorul / destinatarul – receptioneaza mesajul, – îl decodifica (descifreaza prin întelegere), – îl prelucreaza, interpreteaza si – da semnal de raspuns (feed-back).

Page 28: Tehnici  de comunicare

elementele structurale ale comunicarii

Receptorul reactioneaza în 4 moduri:

– a) reactie adaptativa (preia si prelucreaza mesajul de asemenea maniera încât sa-si sporeasca sansele de reusita, sa maximizeze profitul / recompensa);

– b) reactie de autoaparare (ego-defensiva); receptorul încearca sa salveze aparentele, are o imagine de sine acceptabila si pe cât posibil în acord cu imaginea celorlalti despre el;

– c) reactia expresiei valorice – apreciaza rolul mesajului în dezvoltarea personala;

– d) reactie cognitiva – vizeaza nevoia receptorului de a întelege, de a da sens mesajului; pentru aceasta îsi activeaza experienta de viata si discernamântul.

Page 29: Tehnici  de comunicare

elementele structurale ale comunicarii

– o buna comunicare este cea centrata în special pe cel care primeste mesajul, pe posibilitatile de perceptie si decodare ale acestuia.

Page 30: Tehnici  de comunicare

elementele structurale ale comunicarii

II. Mesajul = informatie structurata dupa anumite Reguli = cea mai complexa componenta a procesului de comunicare, care se transmite apelând la limbajul verbal, nonverbal, paraverbal.

Este determinat de – starea de spirit a emitatorului si – deprinderile de comunicare ale emitatorului si

receptorului.

Page 31: Tehnici  de comunicare

elementele structurale ale comunicarii

Mesajul– Trebuie sa fie

clar, coerent, concis.

– Construirea si transmiterea mesajului presupune 2 actiuni distincte:

codarea si decodarea.

Page 32: Tehnici  de comunicare

elementele structurale ale comunicarii

Codarea = transpunerea în simboluri, semne, cuvinte a ceea ce este de transmis (gânduri, intentii, sentimente, atitudini).

Codul = ca ansamblu de semne si semnificatii verbale si/sau nonverbale, trebuie sa fie comun partenerilor comunicationali.

Decodare = identificarea echivalentului exact si corect al mesajului, materializat în gând / idee.

Page 33: Tehnici  de comunicare

elementele structurale ale comunicarii

III. Canalul de comunicare – mijloc prin care trece mesajul.

– canale formale / prestabilite si – canale nonformale (relatii de prietenie, preferinte, interese).

– Orice canal are ca suport tehnic mijloacele de comunicare (telefon, fax, telex, calculator, radio, TV, video etc).

Page 34: Tehnici  de comunicare

elementele structurale ale comunicarii

IV. Factorii perturbatori care apar de regula la emitator = bariere de comunicare de diverse naturi

V. Contextul comunicarii – mediul în care se comunica

VI. Feed-back-ul – componenta foarte importanta pentru ca determina masura în care mesajul a fost înteles, crezut si acceptat; este o informatie trimisa înapoi la sursa

Page 35: Tehnici  de comunicare

Eficientizarea comunicarii - conditii

a) mesajul sa fie consistent si semnificativ pentru ambii interlocutori;

b) comunicarea sa fie expresiva, nuantata (sustinuta prin para si nonverbal);

c) comunicarea sa fie inteligibila (informatia sa fie structurata logic, emitatorul si receptorul sa aiba acces egal la informatie, emitatorul si receptorul sa fie compatibili), sa-si gaseasca cuvintele si sa se exprime pe întelesul celuilalt;

d) comunicarea sa fie adecvata celor doi parteneri (repertoriile sa fie armonizate, respectiv receptorul sa vina în întâmpinarea emitatorului, cu propria sa experienta de cunoastere, cu dispozitia si motivatia sa);

e) codarea si decodarea sa fie corecte (întelesurile atribuite de cei doi parteneri mesajelor utilizate sa fie echivalente);

f) sa se procedeze în mod constant la reglarea si autoreglarea comunicarii prin feed-back.

Page 36: Tehnici  de comunicare

Bariere în comunicare

Bariere de limbaj:

aceleasi cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane (cod diferit = comportament diferit);

cel ce vorbeste si cel ce asculta se pot deosebi ca pregatire si experienta; determina inadecvarea comunicarii;

starea emotionala a receptorului poate deforma ceea ce acesta aude;

ideile preconcepute si rutina influenteaza receptivitatea;

dificultati de exprimare; utilizarea unor cuvinte sau expresii confuze.

Page 37: Tehnici  de comunicare

Bariere în comunicare

Bariere de mediu sunt reprezentate de:

climat de munca necorespunzator (poluare fonicaridicata);

folosirea de suporti informationali necorespunzatori;

climatul locului de munca poate determina membrii grupului sa-si ascunda gândurile adevarate pentru ca le este frica sa spuna ceea ce gândesc;

Page 38: Tehnici  de comunicare

Bariere în comunicare

Pozitia emitatorului si receptorului în comunicare poate, de asemenea, constitui o bariera datorita:

imaginii pe care o are emitatorul sau receptorul despre sine (conservarea imaginii de sine) si despre interlocutor (egocentrism, tendinte polemice, rezistenta la schimbare, lipsa de interes, idei preconcepute);

caracterizarii diferite de catre emitator si receptor a situatiei în care are loc comunicarea;

sentimentelor si intentiilor cu care interlocutorii participa la comunicare.

Page 39: Tehnici  de comunicare

Bariere în comunicare

O ultima categorie o constituie barierele de conceptie, acestea fiind reprezentate de:

– existenta presupunerilor;

– exprimarea cu stângacie a mesajului de catre emitator;

– lipsa de atentie în receptarea mesajului;

– concluzii grabite asupra mesajului (nu asculta activ);

– lipsa de interes a receptorului fata de mesaj;

– rutina în procesul de comunicare.

Page 40: Tehnici  de comunicare

barierele nu sunt de neevitat

pentru înlaturarea barierelor:

– planificarea comunicarii;

– determinarea precisa a scopului fiecarei comunicari;

– alegerea momentului potrivit pentru efectuarea comunicarii;

– clarificarea ideilor înaintea comunicarii;

– folosirea unui limbaj adecvat.