Tehnici de comunicare si studiu

8/12/2019 Tehnici de comunicare si studiu

1/59

TEHNICI DE COMUNICARE

1. DEFINIII

trei explicaii date de Dicionarul Explicativ al Limbii Romne pentru

termenul comunicare:

1. ntiinare, aducere la cunotiin;

. contacte verbale n interiorul unui !rup "au

colectiviti;

#. pre$entare "au oca$ie care %avori$ea$ "c&imbul

de idei "au relaii "pirituale.

Dicionarul enciclopeic !ol. I A"C# " e$iniie comple%&'

Comunicare (

1. )n*tiinare+ *tire+ !e,te. 'ducere la cunotiina prilor

dintr(un proce" a unor acte de procedur )aciune,

ntmpinare, &otrre* n vederea exercitrii drepturilor iexecutrii obli!aiilor ce decur! pentru ele din ace"te acte, n

limita unor termene care cur! obi"nuit de la data

comunicrii.

-.re/entarentr(un cerc de "pecialiti, a unei lucrri

tiini%ice.

0"2OCIO34Mo $unamental e interaciunep"i&o(

"ocial a per"oanelor, reali$at n limba+ articulat "au prin

alte coduri, n vederea tran"miterii unei in%ormaii, a obinerii

"tabilitii "au a unor modi%icri de comportament individual

"au de !rup.

von Cuilenburg J.J., Schlten O., Noomen G.W., tiina comunicrii,

Editura umanita!,"ucure#ti, $%%&, 'ag. ()

1


2/59

omunicarea e"te un proce, care di"pune de patru componente

%undamentale:

un emitor,

un canal,

in%ormaie i

un receptor.

von Cuilenburg J.J., Schlten O., Noomen G.W., tiina comunicrii,

Editura umanita!,"ucure#ti, $%%&, 'ag. (*

Comunicarea nu ,e 5nc6eie o at& cu preluarea ,au receptarea

in$ormaiei.

In$ormaia poate e%ercita o in$luen&e%ectiv a"upra opiniilor, ideilor

"au comportamentului celor ce o receptea$.roce,ul poart numele de

e$ect al comunic&rii.

Moelulelementar poate %i e%tin,'

2


3/59

entru ca tran,$erul e in$ormaie ,& e!in& comunicare+ emitentul

tre7uie ,& ai7& intenia e a pro!oca receptorului un e$ect oarecare.

Comunicarea ( un proce, prin care un emi&tor tran,mite in$ormaia

receptorului prin intermeiul unui canal+ cu ,copul e a prouce

a,upra receptorului anumite e$ecte.

omunicarea e un proce,n care un emi&tornumit i "ur" de

comunicare, tran,mite un me,a8"au un repertoriu de me"a+e ce

cuprinde coninuturi comunicaionale prin intermeiul unui canal, c&tre

un receptor, numit i de"tinatar, audien "au public, re"pectiv cel ce

primete me"a+ul.

Me,a8ul, nele" ca an,am7lu al ,emnelortran"mi"e de emitor e"te

!e6iculat prin intermeiul unui canalcomunicaional care repre$int

,uportul materialal comunicrii.

,uporturile e 7a/&ale comunicrilor umane n care in%ormaiile "unt

codi%icate ntr(un !rad mai mare "au mai mic ,unt meiile

comunicaionale

radio,

-,

cinema,

teatru,

pre",

di"curi,

"uporturi ma!netice,

ca"ete,

cri,

/nternet etc.

3


4/59

2emni$icaiaatribuit me"a+ului de ctre receptori "e numete

ecoi$icare.

R&,pun,uln!lobea$ an,am7lul reaciilor receptoruluidup primirea

me"a+ului.

)n proce,ul e tran,mitere"au retran"mitere a me"a+ului )%eed(bac0* pot

interveni unul "au mai multe elemente pertur7atoarecare in%luenea$

%enomenul de nvare "au renvare "peci%ic receptorului i apoi

aciunile ace"tuia.

elementele ,tructurale ale comunicarii

I. Cel putin 2 parteneri , ntre care "e "tabile"te o relatie.

A.Emitatorul care e"te un individ, un !rup, o in"titutie. 'ce"ta:

po"eda in%ormatie bine "tructurata

are o "tare de "pirit deo"ebita )motivatie*

are un "cop bine preci$at

declan"ea$a actul comunicarii, initiind "i %ormulnd me"a+ul

are !rade di%erite de credibilitate "au de pre"ti!iu

B.Receptorul poate %i: un individ, un !rup, o in"titutie caruia 2 careia i e"te

adre"at me"a+ul "au care intra n po"e"ia me"a+ului n mod ntmplator 2

con"tient.

Receptorul 2 de"tinatarul

receptionea/a me"a+ul,

l ecoi$ica)de"ci%rea$a prin ntele!ere*,

l prelucrea/a, interpretea$a "i

da "emnal de ra,pun,)%eed(bac0*.

Receptorul reactionea/a 5n 9 mouri' a4 reactie aaptati!a)preia "i prelucrea$a me"a+ul de a"emenea

maniera nct "a("i "porea"ca "an"ele de reu"ita, "a maximi$e$e

pro%itul 2 recompen"a*;

4


5/59

74 reactie e autoaparare e:o"e$en,i!a4;receptorul ncearca

"a "alve$e aparentele, are o ima!ine de "ine acceptabila "i pe ct

po"ibil n acord cu ima!inea celorlalti de"pre el;

c4 reactia e%pre,iei !alorice aprecia$a rolul me"a+ului n

de$voltarea per"onala;

4 reactie co:niti!a vi$ea$a nevoia receptorului de a ntele!e,

de a da "en" me"a+ului; pentru acea"ta "i activea$a experienta de

viata "i di"cernamntul.

o 7una comunicare e,te cea centrata 5n ,pecial pe cel care

prime,te me,a8ul+ pe po,i7ilitatile e perceptie ,i ecoare ale

ace,tuia.

II. Mesajul = in%ormatie "tructurata dupa anumite Re!uli 3 cea mai complexa

componenta a proce"ului de comunicare, care "e tran"mite apelnd la limba+ul

verbal, nonverbal, paraverbal.

E"te determinat de

"tarea de "pirit a emitatorului "i

deprinderile de comunicare ale emitatorului "i receptorului.

Me,a8ul -rebuie ,a $ie

clar,

coerent,

conci".

Con,truirea ,i tran,mitereame"a+ului pre"upune - actiuni

di"tincte:

codarea "i

decodarea.

Coarea 3 tran"punerea n "imboluri, "emne, cuvinte a ceea ce e"te de

tran"mi" )!nduri, intentii, "entimente, atitudini*.

5


6/59

Coul3 ca an"amblu de "emne "i "emni%icatii verbale "i2"au nonverbale,

trebuie "a %ie comun partenerilor comunicationali.

Decoare3 identi%icarea ec&ivalentului exact "i corect al me"a+ului,

materiali$at n !nd 2 idee.

III. Canalul e comunicare < mi+loc prin care trece me"a+ul.

canale %ormale 2 pre"tabilite "i

canale non%ormale )relatii de prietenie, pre%erinte, intere"e*.

4rice canal are ca "uport te&nic mi+loacele de comunicare )tele%on,

%ax, telex, calculator, radio, -, video etc*.

I=. Factorii pertur7atori care apar de re!ula la emitator 3 bariere de

comunicare de diver"e naturi

=. Conte%tul comunicarii < mediul n care "e comunica

=I. Fee"7ac>"ul < componenta %oarte importanta pentru ca determina ma"ura

n care me"a+ul a %o"t ntele", cre$ut "i acceptat; e"te o in%ormatie trimi"a napoi

la "ur"a

E$icienti/area comunicarii " conitii

a* me,a8ul ,a $ie con,i,tent ,i ,emni$icati!pentru ambii interlocutori;

b* comunicarea ,a $ie e%pre,i!a+ nuantata)"u"tinuta prin para "i nonverbal*;

c* comunicarea ,a $ie inteli:i7ila)in%ormatia "a %ie "tructurata lo!ic, emitatorul

"i receptorul "a aiba acce" e!al la in%ormatie, emitatorul "i receptorul "a %ie

compatibili*, "a("i !a"ea"ca cuvintele "i "a "e exprime pe ntele"ul celuilalt;

d* comunicarea ,a $ie aec!atacelor doi parteneri )repertoriile "a %ie

armoni$ate, re"pectiv receptorul "a vina n ntmpinarea emitatorului, cu propria

"a experienta de cunoa"tere, cu di"po$itia "i motivatia "a*;

e* coarea ,i ecoarea ,a $ie corecte)ntele"urile atribuite de cei doi

parteneri me"a+elor utili$ate "a %ie ec&ivalente*;

6


7/59

%* ,a ,e procee/e 5n mo con,tant la re:larea ,i autore:larea comunicarii

prin %eed(bac0.

7


8/59

?ariere 5n comunicare

?ariere e lim7a8'

acelea"i cuvinte au "en"uri di%erite pentru di%erite per"oane )cod di%erit

3 comportament di%erit*;

cel ce vorbe"te "i cel ce a"culta "e pot deo"ebi ca pre!atire "i

experienta; determina inadecvarea comunicarii;

"tarea emotionala a receptorului poate de%orma ceea ce ace"ta aude;

ideile preconcepute "i rutina in%luentea$a receptivitatea;

di%icultati de exprimare; utili$area unor cuvinte "au expre"ii con%u$e.

?ariere e meiu "unt repre$entate de:

climat de munca necore"pun$ator )poluare %onicaridicata*;

%olo"irea de "uporti in%ormationali necore"pun$atori;

climatul locului de munca poate determina membrii !rupului "a("i

a"cunda !ndurile adevarate pentru ca le e"te %rica "a "puna ceea ce

!nde"c;

o/itia emitatorului ,i receptoruluin comunicare poate, de a"emenea,

con"titui o bariera datorita:

ima:inii pe care o are emitatorul "au receptorul e,pre

,ine)con"ervarea ima!inii de "ine* ,i e,pre interlocutor

)e!ocentri"m, tendinte polemice, re$i"tenta la "c&imbare,

lip"a de intere", idei preconcepute*;

caracteri/arii i$eritede catre emitator "i receptor a

,ituatiein care are loc comunicarea; ,entimentelor ,i intentiilorcu careinterlocutorii participa

la comunicare.

8


9/59

4 ultima cate!orie o con"tituie 7arierele e conceptie, ace"tea %iind

repre$entate de:

exi"tenta pre,upunerilor;

e%primarea cu ,t@n:aciea me"a+ului de catre emitator;

lip,a e atentien receptarea me"a+ului;

conclu/ii :ra7itea"upra me"a+ului )nu a"culta activ*;

lip,a e intere,a receptorului %ata de me"a+;

rutinan proce"ul de comunicare.

barierele nu "unt de neevitat

pentru5nlaturarea 7arierelor'

plani$icarea comunicarii;

eterminarea preci,a a ,copului%iecarei comunicari;

ale:erea momentului potri!itpentru e%ectuarea comunicarii;

clari$icarea ieilornaintea comunicarii;

%olo"irea unui lim7a8 aec!at.

9


10/59


11/59

interesele sociale, economice, politice, culturale %i morale ntre"in

vitalitatea %i omnipre(en"a comunicrii interpersonale

Comunicarea interpersonal# )direct#** cea mai complet !orm de

comunicare#

+aranteaz# eactitateacon"inutului in!orma"iei transmise de un individ

'emi"tor) altui individ 'receptor)

limitat# ca ntindere. se a!l su"ordonat# unui sistem fizic de le+#tur#

ntre participan"i, sistem repre(entat de privire, mimic, -esturi %i mai ales

cuv/nt

difuzarea lent# a informaiilortaia scurt a vocii umane

tip de comunicare modelat i perfecionatde evolu"ia di!eritelorinstitu"ii politice, &uridice, culturale, morale %i reli-ioase

interesele sociale, economice, politice, culturale %i morale ntre"in

vitalitatea %i omnipre(en"a comunicrii interpersonale

Comunicarea indirect#* denumit %i comunicare de mas#, se adresea( mai

multor indivi(i, !iind o comunicare pulic#

un transfer de informaie, prin intermediul unui mesa& %i cu a&utorul unui

canal de comunica"ie faciliteaz#at/t circulaiasocial a in!orma"iei, c/t %i denaturarea i

standardizareaei#

!unc"ionea( ca un !actor dent#rire a .alorilor i atitudiniloreistente#

acela%i emi"tor dispune de posiilit"i de transmitere a aceluiai mesa$ la

un num#rfoarte mare de receptoripoten"iali#

posi"ilit#ile - oferite de mi$loace te!nice de comunicaie de mas# ,

respectiv pres, radio, televi(iune, nternet etc#

11


12/59

Clasificarea formelor comunic#rii umane

Sursa Cuco C. - Psihopedagogie, Ed. Polirom,1998

12


13/59

13


14/59

14


15/59

15


16/59

Comunicarea .er"ala

este specific umana

are forma oralascrisa

utili(ea(a canalul auditi. si/sau .izual

apeleaza la cu.0ntpentru a codi!ica si transmite in!ormatia

permite !ormularea, nma-a(inarea si transmiterea unor continuturi di.erse si

complee#

C(R(C1&RIS1ICI

a) emiterea determina receptia'ce spune emitatorul este receptat de receptor, nu

si invers)

) mesa&ul circula de la un pol acti.'emitatorul) spre un pol preponderent

pasi.'receptor)

c) lantul comunicational are directie liniara'de la emitator la receptor, etapele

pre(ente le conditionea(a pe cele viitoare, invers nu)

d) mesa&ul are finalitate numai daca si la codare si la decodare se foloseste

acelasi lim"a$'repertoriul emitatorului este nteles de receptor si invers)

16


17/59

Comunicarea orala '!orma a comunicarii verale) . treuie sa !ie

clara,

sincera,

relaanta,

an+a$atoare,

empatica,

fidela

Comunicarea orala . sensiil marcata de cadrul situationaln care se

reali(ea(a, deoarece o!era in!ormatii despre starile si trairile intime alesuiectului#

ntotdeauna,n mpre$urari diferite, .or"im lim"i diferitecunoscute tuturor

memrilor -rupului social, dar alternate dupa necesitati#

n comunicarea orala se operea(a cu .or"ireac/t si cu ascultarea

emitem 324 cu.inte/minut,

50 dintre adulti nu ntele- mai mult de 35 cu.inte/minut

pentru !ra(ele mai lun-i de 36cu.inte, inteli-iilitatea scade cu

15,

pentru a fi inteli+i"ilmesa&ul .iteza comunicarii nu tre"uie sa fie mai mare de

2-5 cu.inte/secunda

(sa ofere posibilitatea decodarii, respectiv a !telegerii si co!stie!ti"arii rolului

avut ! comu!icare#.

"loca$ul comunicationalpoate !i provocat

de .itezavoririi si

de incapacitatea de a constientiza situatia de rolcare

controlea(a continutul comunicarii

o comunicare orala adec.ata si eficienta

atitudini poziti.esi

comportamente verbale functionale, ce tin de calitatile voririi

17


18/59

CURS 5

comportame!te verbale fu!ctio!ale

1. Placerea de a vorbi e!ortul de a avea un ton prietenos, politicos, cuplat cu

priviri a-reaile

2. Naturaletea eprimare !ireasca, !ara a!ectare, !ara cautarea !ortata a

cuvintelor sau epresiilor rare 'pentru a epata, a uimi, a soca)

3. Claritatea epunere sistemati(ata, concisa si usor de nteles, !ara e!ort,

apel/nd la respiratia controlata, miscarea le&era a u(elor a&uta la receptarea si

ntele-erea !ara e!ort

4. Corectitudinea respectarea re-ulilor -ramaticale

3. Claritatea epunere sistemati(ata, concisa si usor de nteles, !ara e!ort,

apel/nd la respiratia controlata, miscarea le&era a u(elor a&uta la receptarea si

ntele-erea !ara e!ort

6. Armonia recur-erea la cuvinteepresii care sa provoace auditoriului

repre(entari con!orme cu intentia voritorului

7. inetea !olosirea unor cuvinteepresii prin care se pot eprima indirect

-/nduri, sentimente, idei

!. Conci"ia eprimarea concentrata pe suiectul de comunicat, !ara diva-atii

inutile si neavenite#

(naliza compleaa aspectelor comunicarii orale implica si un element semantic,

al semnificatiilor termenilor utilizati#

Sunt supuse analizei

structura vocaularului,

cantitateade in!ormatie

ni.elul de a"stractizarea termenilor,

adec.areatermenilor lor la continutul sau oiectulcomunicarii, coerenta n &udecati si rationamente,

plasticitatea si epresi.itateatermenilor#

18


19/59

(naliza comunicarii orale

#tructura se re!era la numarul si .arietateatermenilor# n vocaular o-at si

variat, denota capacitate intelectuala, posiilitatea de a ntele-e si re(olva usor

situatii prolema, un anumit nivel de cunostinte si interes pentru cunoastere#

:u c/t vocabularul este constituit din termeni comuni de lar-a utili(are, cu at/t

cantitatea sa de in!ormatie este mai ridicata#

recventa de utili"are a termeniloreste n raport cu cantitatea de in!ormatie si

-radul de astracti(are# nele cuvinte redaunsusiri, altele relatii,altele

proprietati#

Abstracti"area!urni(ea(a o serie de indicatii cu pri.ire la calitatea

instrumentelor intelectuale cu care operea(a individul si asupra produselor

teorii, rationamente, &udecati, otinute cu a&utorul lor#

$asura ! care terme!ii utili"ati su!t potriviti pe!tru a e%prima cele dorite dau

$radul de adecvare la continut. &tili"area u!or terme!i de circulatie redusa,

fara a le cu!oaste sem!ificatia presupu!e fie !fumurare, fie supraestimare.

+ conditie a comunicarii de tip oral este coerenta %n &udecati si rationamente,

respectiv n -/ndire#

criterii pentru aprecierea coerentei n +0ndire

preci(ia n &udecati si rationamente,

nlantuirea dintre premise si conclu(ii,

ori-inalitatea n aprecierea oamenilor si evenimentelor,

cunoasterea si aplicarea re-ulilor -ramaticale

:apacitatea de a reda nu numai realitatea ca atare, ci si atitudinea fata de eantr.

un mod susceptiil de a provoca si la cei din &ur aceeasi re(onanta a!ectiva este

numitaplasticitate si e'presivitate.

'i! ele se pot deduce raportul ! care se plasea"a i!dividul cu lumea ! ge!eral,

!ivelul i!telectual, caracteristicile afective, bogatia fo!dului le%ical.

comportame!te !efu!ctio!ale

comportamente nefunctionale. e!ecte asupra calitatii si e!icientei

19


20/59

a$resivitatea verbala, mani!estata prin atitudini critice, a!isarea ostilitatii .

-enerea(a con!licte

discontinuitatea discursului pau(ele !recvente si lun-i 'lipsite de semni!icatie) .

desemnea(a un tonus neuropsi;ic sca(ut, ooseala precoce, reactivitate

emotionala, teama, stima de sine sca(uta, conceptuali(are de!ectuoasa

vorbirea %n salve(%n asalt) caracteri(ata prin rostirea precipitata, incoerenta de

multe ori, a !ra(elor si care marc;ea(a lipsa de !luenta a voririi 'ce se poate

mani!esta uneori pe un !ond patolo-ic)

pronuntie defectuoasa) neclara, ne-li&enta soldata prin rostirea trunc;iata a

cuvintelor, sau neterminarea propo(itiei sau contopirea ntr.un sunet con!u( a

s!/rsitului unor cuvinte# $e re-ula, colericii si melancolicii resimt mai acut

de!ectele de pronuntie

cautarea ostentativa a simpatiei) are ca re(ultat ncercarea de a.i !ace pe ceilalti

sa accepte propriile &udecati se concreti(ea(a prin rostirea mieroasa, complice si

evident nesincera

cautarea recunostintei) marcata prin !ra(e cu sustrat, su-estive, ce sunt destinate

atra-erii atentiei ascultatorului asupra propriei persoane de re-ula se apelea(a la

vorirea ecesiv de tare epunerea unor idei etreme

intonatia plata) monotona care ooseste ascultatorul si care denota un !onda!ectiv sarac, in;iitie n comportamentul social, lipsa de ncredere, timiditate

ecesiva, lipsa de eercitiu n materie de vorire n pulic#

:alitatile voritorului

abilitati necesare i!terlocutorilor pe!tru a reusi ocomunicare eficienta*

conditiile cerute de operationali(area comunicarii#

perso!alitatea vorbitorului 3 calitatile care marc!eaza personalitatea .or"itorului, a comunicatorului 'a

emitatorului)

Claritate . or-ani(area continutului de comunicat ast!el nc/t acesta sa

poata !i usor de urmarit !olosirea unui vocaular adecvat temei si

autorului o pronuntare corecta si completa a cuvintelor

20


21/59

(curatete 7presupune !olosirea unui vocaular o-at pentru a putea

eprima sensurile dorite cere eploatarea completa a suiectului de

comunicat

&mpatia voritorul treuie sa !ie desc;is tuturor interlocutorilor, ncerc/nd sa

ntelea-a situatia acestora, po(itiile din care adopta anumite puncte de vedere, sa

ncerce sa le ntelea-a atitudinile, mani!est/nd n acelasi timp amailitate si

prietenie

Sinceritatea 7 situatia de evitare a ri-iditatii sau a st/n-aciei, recur-erea si

mentinerea ntr.o situatie naturala

:alitatile ascultatorului

8(9&'& (SCU'1(RII

(uzirea 7 actul automat de receptionare si transmitere la creier a

undelor sonore -enerate de vorirea emitentului, eprima impactul

!i(iolo-ic pe care produc undele sonore

:ntele+erea 7 corespondentul notional al undelor sonore, respectiv

identi!icarea continutului in!ormativ comunicat, recompunerea

sunetelor au(ite n cuvinte, a cuvintelor n propo(itii si !ra(e

eperienta lin-vistica, culturala, de vorire a ascultatorului (tri"uirea de semnificatii informatiei receptate 7 n !unctie de

nivelul de operationali(are a limii, a vocaularului, a per!ormatei

lin-vistice

&.aluarea 7 e!ectuarea de &udecati de valoare sau adoptare de

atitudini valorice din partea ascultatorului#

calitatile unui bun ascultator

%isponi"ilitatea pentru ascultare 7 ncercarea de a patrunde ceea ce secomunica, de a urmari ceea ce se transmite

;anifestarea interesului 7 a asculta ast!el nc/t sa !ie evident ca cel care

voreste este urmarit celui care voreste treuie sa i se dea semnale n acest sens

(scultarea n totalitate 7 nu va -raiti sa interveniti ntr.o comunicare lasati

interlocutorul sa.si epuna toate ideile, sa epui(e(e ceea ce vrea sa spuna

21


22/59

Urmarirea ideilor principale 7 nu va pierdeti n amanunte daca cereti reveniri

asupra unui suiect, ncercati sa va re!eriti la ideile principale din ceea ce a !ost

spus si nu insistati pe lucruri !ara importanta

(scultarea critica 7 ascultati cu atentie si identi!icati cu eactitate cui i apartin

ideile care se comunica, interlocutorului sau altcuiva

Concentrarea atentiei 7 concentrati.va pe ceea ce se spune, nu pe ceea ce nu se

spune, pe e!ectele secundare ale comunicarii sau pe cele colaterale, accidentale

care pot sa apara n timpul comunicarii

'uarea de notite a&uta la urmarirea mai eacta a ideilor epuse permite

elaorarea unei sc;ite proprii a ceea ce a !ost epus

Sustinerea .or"itorului 7 o atitudine po(itiva pentru a permite emitentului sa

i(uteasca n ntreprinderea sa#

22


23/59

:ste o !orma a comunicarii caracteri(ata prin aceea ca in!ormatia este transmisa

prin elemente vocale si

pro(odice care nsotesc cuv/ntul sau vorirea n -eneral 'caracteristicile vocii,

accentul n pronuntie, intensitatea voririi, ritmul, intonatia, pau(a etc#)

>ista ca !orma a comunicarii ?@A concomitent cu comunicarea verala

Buand n calcul continutul, comunicarea para si comunicarea verala, nu pot fi

separate, acelasi mesa& veral put/ndu.si modi!ica sensul si semni!icatia n

!unctie de implicarea paraveralului si devenind altceva 'eemplu un $A

pronuntatintonat mormait ca un ?)#

:omunicarea paraverala eprima, deci, o stare atitudinala mani!esta, !iind

importanta pentru relatia emitator . receptor

n privinta comunicarii paraverale se impune luarea n calcul si .alorizarea

comunicationala a tacerii# +rice voritor apelea(a sistematic la tacere, care

poate !i

tacere nedumerire

tacere.vinovatie

tacere protest '!ronda)

tacereaproare

tacere provocatoare

tacere laorioasa 'se -/ndeste intens),

tacere simulativa

tacere ncapat/nata

tacere ora(nica

tacere.pedeapsa etc#

Comunicarea non.er"ala si comportamentele non.er"ale

23


24/59

ntr.o comunicare orala, 44< din informatie este perceputa si retinuta prin

intermediul lim"a$ului non.er"al# Acest procenta& a !ost stailit la mi&locul

anilor C70 de @# Deiner, care a considerat ca ponderea comunicarii nonverale n

cadrul comunicarii este mare, av/nd un rol deoseit de important#

Bima&ul nonveral, concreti(at n +esturi, mimica, postura, prezenta

personala, poate spri&ini, contra(ice sau sustitui comunicarea verala#

Eractic, mesa&ul nonveral este cel mai apropiat de realitatea eminentului si i se

acorda atentia cea mai mare de catre interlocutor

$in punct de vedere onto-enetic, comunicarea nonverala are o mai mare

precocitate, a(/ndu.se at/t pe comportamente nnascute si epresive ale a!ectelor

si emotiilor, c/t si pe cele do/ndite prin nvatare sau imitatie#

Ba !el ca si paraveralul, nonveralul este canalul predilect al comunicarii

afecti.e atitudinale, contriuind la stailirea dimensiunii relationale a actului

comunicativ# Forim cu a&utorul or-anelor verale, dar comunicam cu ntre-ul

nostru corp, !iecare parte a acestuia suliniind, ntarind, a!irm/nd sau ne-/nd ceea

ce u(ele noastre au rostit#

Bima&ul corpului furnizeaza instantaneu un raspuns .or"itorului,

comunic/ndu.i indirect cum se pre(inta#

;esa$ele non.er"ale dez.aluie, de e#, dorinta de sinceritate a celui cecomunica, convin-erea, ailitatea, atitudinea si sentimentele, masura n care

auditoriul i accepta mesa&ul#

eco!stie!ti"area sau ig!orarea importa!tei acestor mesa)e sau imposibilitatea

de a citi si i!terpreta acest limba) fac sa se piarda o parte di! substa!ta

comu!icarii.

$>G Ha(at pe ima-ini %i sunete 'Datson, Iill) , comunicarea care nu este veral

8uncii (ccentuareacomunicrii verale o!er in!o suplimentare

Contetualizareasau !unc"ia epresivit"ii sensiili(ea( a!ectiv

receptorul

Complementaritatea o!er in!o suplimentare !a% de comunicarea

veral

24


25/59

Su"stituti.# nlocuie%te comunicarea veral e# =emnele rutiere,

lima&ul surdo.mu"ilor

;anipulatorie . urmre%te acceptarea mesa&ului a%a cum a !ost transmis

Caracteristicile comunic#rii non-.er"ale

Comunica"ilitatea anali(area treuie !cut n contet pentru anu atriui

semni!ica"ii ineistente

8idelitatea sc#zut# comunicarea este a(at pe e!ecte %i persuasiune %i mai

pu"in pe !unc"ia co-nitiv a -/ndirii

Sincronismul comportamental coordonare a elementelor comunicrii

=articularizarea cultural#a comportamentului non.veral dar %i -enetic e#

>presia !acial

Contetualizat# are valoarea ntr.un anumit contet %i contetuali(ant o!er

contetul pentru comunicarea veral

(si+ur# transferul semnificaiilor lumii eterne e# Transmiterea de !lori sau

cadouri o!er in!o le-ate de ceea ce dorim de la persoana respectiv

Credi"ilitatea impactul mesa&ului este dat

7 de comunicarea veral

38 de paralima& ritm, secven"ialitate

55 de comunicarea non.veral

8ormele comunic#rii non-.er"ale

1# &presia facial# de care mesa&ul depinde n propor"ie de 50 . dependent

-enetic . cele 6 tipuri

Hucurie

=uprare Gric

$e(-ust

Triste"e

=urpri(

25


26/59

2# =aralim"a$ul este suma caracteristicilor !i(ice, vocale ale comunicrii verale#

Tipuri

Tcerea

Accentuarea cuvintelor

Fite(a optim 200 cuvinte pe minut

3# >esturile

4# =ostura

5# >estionarea spaiului

?I@&9IC(

?inezica* studiul comunicriiprin -esturi, postur %i mi%cri ale corpului

'Datson, Iill, 1993)

>estul* orice ac"iune ce transmite un semnal vi(ual spre un privitor

C'(SI8IC(R&( >&S1URI'AR

1# >@HB>@> * comportamente simolice ce nlocuiesc un comportament sau o

comunicare veral de e# Bima& surdomu"i

2# B=T * desenarea n aer a !ormei unui oiect

2#3# L?>T+KB> * descrierea unei ac"iuni corporale

2#4# $>+KB> * descrierea unei mi%cri astracte -/nduri %i

ra"ionamente

2#5 @M:J $>:T:> * indic oiecte, locuri, persoane, au re-uli

de utili(are de e# Erivirea care indic o anumit persoan

2#6# @M:J =EANAB> * -esturi care descriu raporturi de po(i"ie

dintre oiecte %isau persoane

2#7# @M:J * -esturi care reproduc caden"a unei ac"iuni

26


27/59

2#8# B=T@AT: * emleme !olosite n pre(en"a

cuv/ntului cruia i se sustituie de e# =emnul F pt# =T KBAT+A * -esturi cu rol de re-lementare rela"ie secret

comunicare ascuns * coordonea( procesul de comunicare

4# @M:J AG>:TF> * -esturi care comunic stri su!lete%ti sunt

contr/nse personal %i social

5# K>=T A$AETATF> * !olosite pentru a masca realit"i %i pentru

adaptare la anumite situa"ii

5#1# ABT>&S1URI'&

27


28/59

>primarea verala este !acilitata ndeosei de -estica si de miscare#*!ter"icerea

acestora poate ge!era bloca)e i! comu!icarea verbala (apar bloca)ele, pau"ele

marcate de +a, +a, cuvi!tele a)u!g mai greu pe bu"e, starea de iritare creste

etc#.

esturile sustin psi!olo+iccomunicarea verala#

Ce ide!titate au gesturile, ce !e obliga sa gesticulam, care su!t gesturile cel mai

des folosite, cum se clasifica ele

:riteriul raporturile -estului cu cuv/ntul,

-esturi sustitutive,

completive si

de nsotire a discursului veral

'dupa @i;ai $inu)#

Clasificarea +esturilor - cercetatorii = &Bman si 8riesen

1#$esturi mimice sau corporale (e%presori#

nsotesc o traire or-anica cu tenta a!ectiva 'tresarire, roseata, crispare de

durere)

au valoare comu!icativa marc/nd eprimarea 'ne /l/im, vorim -reu,

suntem tematori)

au valoare culturala 'tristetea, durerea, de(-ustul, amenintarea, nelinistea,

trium!ul, victoria)

=unt eprimate cam la !el peste tot n lume 'ncruntarea, dispretul, sur/sul, semnul

F pentru victorie sau + pentru trium!)#

Gacilitea(a relatia emitator receptor deoarece comunica starile su!letesti ale

emitatorului# &le sunt mai mult indicii dec0t semnale#

2#$esturi de re$la&(miscari care permit sc*imbul verbal dintre interlocutori 're-ulatori),

care diri&ea(a, controlea(a si ntretin comunicarea verala eemple

28


29/59

apropierea de partener, po(itia de ascultare, sc;im de

priviri reciproc, cererea cuv/ntului, ridicarea n picioare,

cresterea ncetinirea deitului veral etc#

=e apelea(a la ele atunci c/nd se doreste a!irmarea, cresterea elocventei,

cucerirea auditoriului etc#

Apar doar n pre(enta partenerului cu care se comunica#

$aca partenerul nu este de !ata 'convorire tele!onica), !recventa acestor miscari

scade drastic#

Au !unctie epresiva si !atica deoarece relevea(a atitudinea participantilor !ata de

interactiune#

3# miscari care sustin si completea"a e'primarea verbala 'ilustratori)

sunt o comunicare a eperientei sociale a individului, !iind -esturi care se

do"0ndesc prin n.atare

indica

directia 'sus&os, acoloaici, departe, naintenapoi)

forma 'dreptun-;i, spirala, cerc etc#)

dime!siu!ea 'mare, mic)

persoa!a 'tu, mie, lui) modul de actiu!e 'ncetrepede)

au rolul de a accentua/ntari/eplica cuv/ntul, ndeplinind !unctia densotire si

completarea comunicarii verale#

4#$esturi cu semnificatie speciala 'emleme) nlocuiesc cuvintele#

=unt aritrare, au valoare de semn si ec;ivalent lin-vistic cert, de unde si valoarea

de sustituit al cuv/ntului . eemplu miscarea capului pentru $a?u,

clipitul complice din oc;i

de-etul la t/mpla pentru neunie

palma pe ora( si t/mpla pentru somn

de-etul la u(e pentru liniste etc

29


30/59

5#$esturi stereotipe cu rol manipulatoriu (adaptorii#/ su!t de cele mai multe ori ticuri0

au rol de descarcare si de ec;ilirare psi;ica sunt de doua !eluri

manipulari de oiecte n scop practic 'aran&atul cravatei, miscatul piului,

aran&area n timp ce vorim a unor !oi etc#) se numesc si alteradaptori,

automanipulari 'rasucirea unei suvite de par, atin-erea urec;ii, alansul

piciorului, rosul un-;iilor, suptul de-etului, le-anatul capului etc)# =e

numesc si auto-adaptori 'raspund unor nevoi intime)

sunt -esturi automate care sporesc '!recvent) n momente de concentrare, de

tensiune psi;ica, de sin-uratate etc#

sunt o Psupapa pentru detensionare

pot !i o -estica ce vine din copilarie, de multe ori#

daptorii co!stituie clasa de gesturi cea mai puti! legata de comu!icare.

8unctiile +esturilor

ConcluzieD cele cinci cate-orii de -esturi au functii speci!ice

dez.aluie su"iectulcare comunica'epresorii) ticuri, epresii cu

ncarcatura culturala

structureaza comunicarea're-ulatorii) n !unctie de privire, po(itie,deit putem sa comunicam cursiv, normal

determina/ntaresc continutul transmis'ilustratorii si emleme le)

ntarind cuv/ntul cu un semn 'clipim complice, miscam capul, ducem

de-etul la u(e pentru liniste)

faciliteaza racordarea si adaptarea partenerilor la situatia de

comunicare'prin adaptori) a&ut/ndu.ne sa ne ec;iliram emotional, sa

ne detensionam, pentru a nu altera comunicarea#

&emple +esturi

str/n-erea pumnilor denota ostilitate si m/nie, sau, depin(/nd de contet,

determinare, solidaritate, stres

rate desc;ise sinceritate, acceptare

30


31/59

m/na la -ura surpri(a si acoperirea -urii cu m/na ascunderea a ceva,

nervo(itate#

capul spri&init n palma semni!ica plictiseala,

palma 'de-etele) pe ora(, dimpotriva, denota interes etrem#

m/inile tinute la spate pot sa eprime superioritate sau ncercare de autocontrol#

(tentie nsa la diferentierile culturale

miscarea capului de sus n &os spunem Eda,

n timp ce oamenii din =ri BanQa redau acelasi lucru prin miscarea capului de la

dreapta la st/n-a#

Kestul de aratare cu de+etuleste considerat

nepoliticos la noi,

insulta n T;ailanda si

asolut neutru, de indicare, n =A#

Utilizarea +esticulatiei ecesi.eeste considerata nepoliticoasa n multe tari, dar

-esturile m/inilor au creat !aima italienilor de popor pasional#

@odul n care america!ii sincruciseaza picioarele'relaat, miscari lar-i, !ara

nici o retinere) di!era de cel al europe!ilor 'controlat, atent la po(itia !inala) cel

al aratilor di!era de cel al !emeilor#

n american va pune picioarele pe masadaca aceasta nseamna o po(itie

comoda sau daca vrea sa demonstre(e controlul asupra situatiei#

F0t0itul picioarelordenota plictiseala, neradare sau stres#

31


32/59

CURS 4

&presia feei

:omunicarea prin epresia !etei include

$imica 'ncruntarea, ridicarea spr/ncenelor, ncretirea nasului, tu-uierea

u(elor etc#)

23mbetul 'prin caracteristici si momentul !olosirii) si

Privirea

8aaeste cea mai epresiv parte a corpului

n mod normal, oc!ii si partea de $os a feei sunt pri.ite cel mai intensn

timpul comunicrii#

;imica

$imica 4 este acea parte a !e"ei noastre care comunica

fruntea ncruntatasemni!ica preocupare, m/nie, !rustrare

spr0ncenele ridicatecu oc;ii desc;isi mirare, surpri(a

nas ncretit neplacere

narile marite m/nie sau, n alt contet, ecitare sen(uala

"uze str0nse nesi-uranta, e(itare, ascunderea unor in!ormatii#

9am"etul

23mbetul 4 este un -est !oarte comple, capail sa eprime o -ama lar-a de

in!ormatii,

placere,

ucurie,

satis!actie,

promisiune,

cinism,

&ena#

32


33/59

Interpretarea sensului(/metului .ariaza nsa de la cultura la cultura'sau

c;iar sucultura), !iind str/ns corelata cu presupunerile speci!ice care se !ac n

le-atura cu relatiile inerumane n cadrul acelei culturi#

=ri.irea

Privirea. * oc;ii sunt Po-linda su!letului#

@odul n care privim si suntem priviti are le-atura cu nevoile noastre de

apro"are, acceptare, ncredere si prietenie#

=ri.indpe cineva confirmam

ca i recunoastem pre(enta,

ca eista pentru noi

interceptarea privirii cuiva nseamna dorinta de a comunica#

A pri.ire directapoate nsemna onestitate si intimitate,dar n anumite situatii

comunica amenintare#

n -eneral, o pri.ire insistentasi continua deran$eaza#


34/59

$upa @arQ Lnopp, !unctiile mai importante ale comu!icarii vi"uale sunt n

numar de patru

a) cererea de informatie/privirea &oaca un rol determinant n reali(area

!eed.acQ.ului, ea constituind principalul mi&loc de re-lare a interactiunii#

b# semnalul dat altor persoane ca pot vorbi/ ntr.o comunicare de -rup,

selectarea voritorului urmator poate !i !acuta pe cai lin-vistice, sau prin

orientarea deictica a privirii#

c) indicarea naturii relatiei+orientarea si durata privirii nu se asocia(a

numai cu interesul sau cu ostilitatea , ea poate semnala si eistenta unui

raport social de un tip anume#

d) compensarea distantei fi"iceGinterceptarea privirii cuiva a!lat la

distanta, ntr.un loc a-lomerat, ne !ace sa ne simtim mai apropiati de el,

c;iar daca, practic, ram/nem departe unul de altul# n paralel cu proemica

spatiala, privirea instaurea(a o proemica vi(uala, ce poate intra n

contradictie cu cea dint/i#

$e natura relatiei depindesi amplasamentulpunctului catre care ne atintim

privirea#

ntr.o con.or"ire oficialase vi(ea(a, n cea mai mare parte a timpului, un

loc situat n mi$locul fruntiiinterlocutorului# + con.ersatie amicalacooara punctul oc;it undevantre oc!i si +ura,

pentru ca

un +rad mai mare deintimitatesa l aduca mai &os, ntr.o re-iune situata

ntre "ar"ie si zona coapselor

=ostura corpului

Eosturapo(itia comunica n primul r/nd statutul socialpe care indivi(ii l au, cred ca l

au, sau vor sa l aia#

constituie un mod n care oamenii se raporteazaunii !ata de altii atunci

c/nd sunt mpreuna#

34


35/59

da in!ormatii si despre atitudine, emotii, +rad de curtoazie, caldura

sufleteasca#

+ persoana

dominantatinde sa tina capulnclinat n sus,

supusa tinde sa tina capulnclinat n $os#

(plecarea corpului

n fatasemni!ica interesul !ata de interlocutor, dar uneori si neliniste si

preocupare#

spre spate, poate indica detasare, plictiseala sau autoncredere ecesiva si

aparare la cei care considera ca au statut superior interlocutorului#

Eosturile pe care le au oamenii, corelate cu relatia dintre ei atunci c/nd sunt

mpreuna se pot clasi!ica n trei cate-orii

1# de i!cludere5!ei!cludere

2# de orie!tare corporala

3# de co!grue!ta5!eco!grue!ta

=osturile clasificare

3 de includere(neincludere* postura prin care se defineste spatiul disponi"il

activitatii de comunicare si se limiteaza accesuln cadrul -rupului#

$e eemplu, memrii -rupului

pot !orma un cerc,

pot sa se ntoarcaaplece spre centru,

sa .si ntinda un rat sau picior peste intervalul ramas lier,

indic/nd prin toate acestea ca accesul la -rup este limitat# 2 de orientare corporala

4 se re!era la !aptul ca doi oameni pot ale-e sa se ase(e !ata.n !ata 'vis.

avis) sau alaturi 'paralel)#

Erima situatie comunica predispozitia pentru con.ersatie, iar

35


36/59

a doua situatie neutralitate

5 de con$ruenta(necon$ruenta6postura care comunica intensitatea cu care o

persoana este implicata n ceea ce spune sau !ace interlocutorul#

=articiparea intensa conduce la postura con+ruenta'similara cu a

interlocutorului)

schimbarea posturii i!terlocutorului decla!sea"a ! acest ca" schimbarea

posturii celui puter!ic implicat ! comu!icare#

n ca(ul n care eista ntre comunicatori di.er+ente de statut, de puncte de

vedere sau opinii, apar posturile necon+ruenteDpersoana nu priveste spre

interlocutor, nu interactionea(a su nici o !orma#

=rezena personal#

=rezenta personala comunica, de eemplu, prin intermediul

!ormei corpului,

a mracamintei,

a mirosului 'par!um, miros speci!ic),

a i&uteriilor si

a altor accesorii vestimentare,

starea/conditia indi.idului#

Avem n cultura noastra anumite atitudini privind le-atura dintre !orma corpului,

aspectul eterior si personalitate# $istin-em trei tipuride !i(icuri

1 . ectomor! '!ra-il, sutire si nalt)

2 . endomor! '-ras, rotund, scurt)

3 . me(omor! 'musculos, atletic, nalt)#

* am Pnvatat ce sa ne Pasteptam de la oamenii apartin/nd di!eritelor cate-orii#

Ast!el, tindem sa. percepem

peectomorfi ca !iind tineri, amitiosi, suspiciosi, tensionati, nervosi si mai

putin masculini

36


37/59

pe e!domorfi i percepem ca !iind atr/niciosi, demodati, mai putini

re(istenti !i(ic, vorareti, uni la su!let, a-reaili, de ncredere, prietenosi,

dependenti de altii

pe me"omorfi i percepem ca !iind ncapat/nati,puternici, aventurosi,

maturi n comportare

n masura n care este re(ultatul unei ale-eri personale, o+lindeste personalitatea

individului, este un !el de etensie a eului si, n acest contet, comunica

informatiidespre aceasta#

>a poate afecta c!iar comportamentulnostru -eneral sau al celor din &ur#

:m"racamintea se poate folosipentru a crea un rol#

37


38/59

:


39/59

>ste !olosita ori de c/te ori se ncearca a determina pe cineva sa.si

eprime sincer o parere#

4#-ntrebarea cu raspuns su$erat

, acest -en de ntreari contin de$a o parere, intentia nedeclarata !iind aceea de

a.l in!luenta pe celalalt sa.si nsuseasca acea opinie#

=unt ntreari persuasive ntreari tendentioase# :u alte cuvinte, se

urmareste conducerea discutiei n mod delierat spre a otine de la

interlocutor raspunsul dorit, acest lucru reali(/ndu.se !ara ca celalalt sa

constienti(e(e acest !apt#

n cele mai multe ca(uri, aceste ntreari au un pronuntat caracter

manipulator#

Atunci c/nd dorim sa initiem o comunicare sincera este ine sa ne !erim

de a pune sau de a raspunde la ast!el de ntreari#

5#Ascultarea activa !oarte importanta deoarece prin modul n care ascultampunctul

de vedere al interlocutorului ne eprimam acordul sau dezacordul!ata de acesta#

n rol aparte n acest tip de !eed.acQ l are comunicarea non.er"ala )mimica,

+estica*

:ercetarile lui T;omas Kordon au relie!at !aptul ca o comunicare poate sa se

desfasoare optimdoar n ca(ul n care fiecare receptor i do.edeste

transmitatorului mesa&ului cal accepta ca partener de discutie#

(cceptareapartenerului de dialo- tre"uie do.editaprin -esturi sau mesa&e

tipice#

n individ nesi-ur interpretea(a automat lipsa unui mesa& de acceptare ca pe unul

de re!u(, ast!el nc/t pot aparea diver-ente de pareri

39


40/59

'im"a$ul'veral sau nonveral) al neacceptariise eprima prin sentinte,

critici, amenintari, do&eni, -esturi speci!ice etc#

semnalele de neacceptare i provoaca partenerului de dialo- teama,

indispo(itie, discon!ort, pretet de interiori(are#

(scultarea acti.a

Ascultarea activaeste cruciala ntr.o comunicare e!icienta, lipsita de con!licte#

$e(voltarea activitatii de a asculta activ este o epresie una pentru cel care

doreste sa re(olve un con!lict pentru ca

voritorul doreste sa i se acorde atentie

voritorul are impresia ca este important, respectat

este o una practica sa nu iei notite, ci doar sa asculti si sa retii

idei# Asa, voritorul nu se va intimida, ci se va relaa si va !i

!iresc, cu mintea desc;isa#

&1(=&'& U@&I (SCU'1(RI (C1IV&D

*. asati i!terlocutorul sa vorbeasca0

nu ntrerupeti

nu dati su-estii

aveti radare

nu !aceti trimiteri la propriile sentimente eperienta d.vs#

**. iti empatic (pu!eti-va ! situatia i!terlocutorului#

40


41/59

prindeti ideea principala si an-a&ati.va n a.l ntele-e pe voritor,

ncerc/nd sa va detasati de punctul personal de vedere

daruiti.va, puneti.va n locul voritorului pentru a ntele-e cu

adevarat prin ce trece 'ce -/ndeste, ce simte, ce stie, ce asteapta, cevrea)#

***. Pu!eti !trebari pe!tru a !telege mai bi!e0

re!ormulati cele mai importante -/nduri si sentimente ale

voritorului 'pe care le vedeti si le simtiti)# ?u mani!estati acord

sau de(acord#

*:. :erificati daca ati !teles0

ntreati interlocutorul daca mai eista ceva ce ar vrea sa mai

spuna

re(umati si inte-rati cele ascultate#

:. ;!dem!ati i!terlocutorul sa se destai!uie0

=a spuna ce a simtit, ce a nteles, ce nu a nteles, ce ar mai vrea etc#

Fariere ale ascultarii acti.e

3 >lasul ratiuniiD ascultarea propriilor -/nduri concomitent cu ascultareaceluilalt#

2 HudecataD respectiv emiterea de aprecieri despre cel care voreste# $e multe

ori apreciem -resit#

41


42/59

5 8iltrareaD ale-erea numai a unor in!ormatii date de voritor si i-norarea

celorlalte , !ara criterii pertinente#

(nticipareaD credinta proprie ca stii de&a ceea ce voritorul aia urmea(a sa

spuna, nainte ca acesta sa !i terminat de vorit#

posibile re$uli de respectat/0

1# In.itati interlocutorul la discutie, !ara a.l ostructiona ulterior#

2# (doptati o pozitie de e+alitate'!ata n !ata, la acelasi nivel cu voritorul)#

3# Indicati 7 .er"alnu nonveral ca ati nteles'a, da R ntele-, dati din cap)#

4# =uneti ntre"ari clarificatoare, ine si precis !ormulate 'Frei sa spui caRS

Asta vrea sa nsemne caRS)#Atentie0prea multe ntreari irita, loc/nd

comunicarea#

5# $ati celuilalt posi"ilitatea sa se eplice#

6# @u tra+eti concluzii pripite'de cele mai multe ori riscati sa -resiti)# ?u va

enervati, relaati.va#

7# Inter.eniti doar dupa ce .or"itorul a terminat de epus o idee, pentru a nu.l

!ace sa .si piarda controlul#

8# :ntotdeauna +0nditi poziti., c;iar daca nu va sunt acoperite satis!acute

asteptarile#

9# Rezumati si inte+rati cele ascultate're(umari scurte, care sa includa numai

in!ormatiile o!erite de voritor, nu propriile conclu(ii)#

42


43/59

CURS J

8AR;&'& CA;U@ICKRII AR('&

1# monolo-ul

2# con!erin"a

3# epunerea

4# prele-erea

5# relatarea

6# discursul

7# toastul

8# alocu"iunea

9# povestirea10# pledoaria

11# predica

12# interven"ia

13# interpelarea

14# dialo-ul

15# de(aterea

16# seminarul17# interviul

18# colocviul

;onolo+ul !orm a comuinicrii n care emitentul nu implic receptorul n

aceast !orm a comunicrii eist totu%i !eed.acQ, dar nu eist un pulic

anume n acela%i timp nici nu se poate vori de eisten"a unui monolo- asolut#

Conferina co!feri!


44/59

&punerea este !orma de discurs care an-a&ea( n mod eplicit personalitatea,

opiniile, sistemul de valori ale celui care vore%te, care %i transmite opiniile cu

privire la un suiect#

=rele+erea este situa"ia comunicativ n care pulicul care asist la o prele-ere

a avut posiilitatea s sistemati(e(e in!orma"ii, !apte, evenimente anterioare

an-a&rii acestui tip de comunicare presupune un nivel de aordare mai ridicat,

!r o introducere de acomodare cu suiectul pus n discu"ie#

Relatarea o !orm de comunicare n care se !ace o decodi!icare, o de(vluire, o

pre(entare, apel/nd la un tip sau altul de lima&, a unei realit"i oiective, a unor

stri de !apt, a unor ac"iuni !r implicarea celui care particip, !erit de

suiectivism %i de implicare personal#

%iscursul !orma cea mai evoluat %i cea mai preten"ioas a monolo-ului, care

presupune emiterea, ar-umentarea %i sus"inerea unor puncte de vedere %i a unor

idei inedite, care eprim un moment sau o situa"ie crucial n evolu"ia

domeniului respectiv#

1oastul o rostire an-a&at cu prile&ul unor evenimente deoseite nu treuie s

dep%easc 3, 4 minute treuie s !ie o comunicare care !ace apel la

emo"ionalitatea celor pre(en"i, dar cu msur#

(locuiunea repre(int o interven"ie din partea unui voritor ntr.un contetcomunica"ional av/nd drept scop ilustrarea unui punct de vedere nu treuie s

dep%easc 10 minute#

=o.estirea este !orma cea mai ampl a comunicrii, n care se !olosesc cele mai

variate modalit"i, care !ace apel la ima-ina"ie %i sentimente, la emo"ii, la

cuno%tin"e anterioare n mod deoseit i este speci!ic an-a&area dimensiunii

temporale su !orma trecutului suiectivitatea povestitorului este pre(ent din

plin, ls/ndu.%i amprenta pe !orma %i stilul mesa&elor transmise# =ledoaria este asemntoare ca !orm %i !unc"ie discursiv cu alocu"iunea,

di!eren"iindu.se de aceasta prin aceea c pre(int %i sus"ine un punct de vedere

propriu#

=redica tip de adresare n care posiilitatea de contraar-umentare %i mani!estare

critic sunt reduse sau c;iar anulate speci!ic institu"iilor puternic ierar;i(ate#

44


45/59

Inter.enia situa"ia n care emi"torul vine n spri&unul unor idei ale unui alt

participant la discu"ie, acesta din urm declar/ndu.%i, !ie %i tacit, acordul cu

mesa&ul enun"at prin interven"ie emitentul adnce%te un punct de vedere %i l

sus"ine#

Interpelarea situa"ia n care cineva, a!lat n postura de distriuitor de

in!orma"ie cere unor anumite surse o mai un preci(are n anumite proleme, pe

anumite domenii#

%ialo+ul comunicare n cadrul creia mesa&ele se sc;im ntre participan"i,

!iecare !iind pe r/nd emi"tor %i receptor rolurile de > %i < se sc;im reciproc

participan"ii la dialo- !ac un sc;im de in!orma"ii to"i participan"ii la dialo- se

consider e-ali, %i acord acela%i statut#

%ez"aterea o !orm a comunicrii n care nu sunt implicate structuri evaluative

este destinat clari!icrii %i apro!undrii unor idei nu are un centru de autoritate

vi(iil, dar are un moderator#

Seminarul !orm de comunicare dialo-al care implic serioase structuri

evaluative are un centru autori(at de comunicare, care este %i centrul de

conducere al discu"iilor din cadrul seminarului#

Inter.iul !orma ri-id a dialo-ului, n care rolurile de emitent %i receptor nu se

sc;im este !olosit ca metod de o"inere de in!orma"ii n pres de aceeacunoa%te o ntrea- teorie amintim !ormele dialo-uluiCCn p/lnie, liniar, tunel#

Coloc.iul este !orma de comunicare n care participan"ii de(at n comun o

anumit idee, n a(a unei discu"ii, pe un anumit suiect, prin participarea

!iecruia la discu"ii mo-"indu.se s!era suiectului aordat#

%ISCURSURI LI =R&9&@1KRI

>0ndii-.# la auditoriu,la mesa&ele pe care ncerca"i s le transmite"i acestuia %ila c/t va !i de receptiv# :e oiectiv urmri"i s.l in!orma"i s.l convin-e"i s.l

inspira"i sau s.l distra"iS

Cunoatei-.# su"iectul%i con"inutul acestuia# @odul de pre(entare este !oarte

important##:unoa%te"i.v mesa&ul %i po(i"ia# Ave"i ncredere n eleU

45


46/59

Sta"ilii care .or fi atitudinea/ tonul dumnea.oastr## +m de stat sau a-ent de

v/n(riS Autoritate sau catali(atorS

Sta"ilii ce r#spuns dorii s# o"inei unul -eneral sau unul la oiect

Golosi"i un lima& simplu %i !amiliar# $ac 10 din ceea ce a"i spus s.a re"inut, a"i

reu%itU

8ii pre+#tii s# .# .edei i s# .# ascultai .or"ind a%a cum !ace auditoriulU

Gi"i politicos %i prietenos privi"i din c/nd n c/nd n oc;i auditoriul#

Concentrai-.# atunci c/nd al"i memri din ec;ipa sau comitetul dvs# au

cuv/ntul# Susinei-.# mem"rii ec!ipeiprin cuvinte %i atitudine#

Ere-tirea ini"ial

3 &aminai coninutulG !ace"i ca acesta s !ie interesant %i relevant pentru

auditoriul respectiv#

2 >0ndii mesa$ul pentru a fi rostit, nu pentru a !i scris#

5 Introducerea este important#, desc;ide comunicarea ntre dvs#, auditori %i

suiect#

Informaia-c!eie mesa&ul dvs# treuie s se re!ere lamaimum trei puncte

4 Concluzia conduce auditoriul spre reac"ia pe care o a%tepta"i#

M C0nd scriei ciorna, sc!iai mai nt0i discursul, dup care completa"i

con"inutul# K/ndi"i.v c/t de lun- va !i discursul %i dac vor eista eventuale

ntreri# Ksi"i anecdote, citate %i maime#

J &ditai discursul cu mult# atenie

:ercetare

n !a(a de cercetare, adunai toate informaiile disponi"iledespre suiectul

respectiv#

Gaptele, opiniile, documenta"ia, cau(ele %i e!ectele# Toate datele pe care le !olosi"i

treuie s !ie eacte %i s provin din surse si-ure#

Golosi"i in!orma"ii interesante %i arta"i amele !e"e ale ar-umenta"iei# Ksi"i nota

de umor potrivit, su !orma anecdotelor, citatelor , povestirilor#

46


47/59

:uta"i eemple de reu%it, studii de ca(, %i -/ndi"i.v care din acestea sunt mai

e!iciente n ca(ul auditoriului n spe"#

=tructura discursului

#c*ia o n%iruire de -/nduri principale sau teme lo-ice, ordonate %i corelate#

ntroducerea( esc*iderea pre(int rela"ia voritorului cu auditoriul, suiectul,

oiectul %i con"inutul pe scurt#

undamentarea istoric, motivele discursului, parametri %i ipote(e %i, dac este

ca(ul, re!erin"e despre voritor#

sena 2 sau 3 puncte.c;eie elaorate %i sus"inute colocvial# =ulinia"i punctele

!orte re!eri"i.v la contra.ar-umente pentru a asi-ura crediilitatea#

Conclu"ia :onclu(iona"i %i conduce"i auditoriul spre reac"iile emo"ionale %i

speci!ice dorite#

'iscursul trebuie s= se desf=oare !atural i logic, pe!tru a putea fi uor urm=rit.

Segme!tele discursului trebuie s= fie legate !tre ele. ;!trerupe


48/59

6# Fei ap#U ?u prea rece, nici prea acidulat#

7# Verificai dac# presa .a fi prezent# re"ine"i unde sunt amplasate camerele

de luat vederi %i presa#

8# :nre+istrai fiecare discurs audio %i video#

9# (flai din timp unde se afl# toaletaU

1etul

38olosii foi de !0rtie sau carneele pentru notie # $ac este nevoie de tetul complet,

folosii $um#tatea superioar# a colii de format ( i caractere de 3M sau 3J #

Eunctua"ia va !i cea pentru tetul rostit, cu marcarea pau(elor, a accenturilor, a vite(ei %i

a in!leiunilor vocii#

2$ac se !olose%te prompterul, eersai cu operatorulp/n a&un-e"i s stp/ni"i

per!ect te;nica#

58ii pre+#tii s# intrai n dialo+cu ceilal"i voritori, dac este ca(ul#

Cronometrai-.# . scurta"i imprima"i tetul, dac este nevoie#

4:e anume tre"uie s# e.itain tet

Sa .# pl0n+eiDn timpul scurt pe care l.am avut la dispo(i"ie aia ieri

am !ost solicitat###

ScuzeleD?u sunt tocmai n msur, [email protected] cerut s iau cuv/ntulRns,vede"i###W

8alsa modestie/atitudinea defensi.# :onsider, :red , n opinia

mea , =per c ve"i###, :redem c am ncercat###, Mtiu c mul"i m vor

contra(ice, dar###

Fanalit#iD=per c sunte"i n asentimentul###### , + (i un, >ste o

onoare s m adrese( unui auditori at/t de distins#

Clieele E/n la urmR, n acest moment, n conclu(ie, eact

a%a, Adevrul este cR#

1icuri .er"aleeu at/ta spun n"ele-iS#

Cu.inte / epresii redundante !oarte mare enorm

Cu.inte ur0te nu impresionea(#

48


49/59

MRepetiia la faa locului ste

mai comod %i de cele mai multe ori mai e!icient dac nu treuie s manevra"i

aparatura personal#

$up discurs

49


50/59

$iscursul este menit pentru a .# spune punctul de .edere!r em!a(U

:/nd a"i terminat, reluai-.# locul, dac nu sunte"i anun"at s rm/ne"i la pupitru#

R#m0nei i discutai amical cu auditoriul arta"i.v interesul !a" de acesta .

dup sesiune#

=unei ntre"#risutile, ca s vede"i dac auditoriul %i aminte%te ce a"ispus#

R&('I9(R&( =R&9&@1KRI'AR &8ICI&@1&

&tape de "az# pentru susinerea unei prezent#ri eficiente

1# Elani!icarea

2#


51/59

n !unc"ie de -rupul ce va audia cursul nostru vom elaora a-enda %i desi-nul

cursului# :e treuie s a!lm

:/te persoane vor participa

:are este -rupa de v/rst din care !ac parte

:e ocupa"ie, pro!esie %i po(i"ie au

Au cuno%tin"e despre tema pus n discu"ie

@otiva"ia lor de a participa la un curs

:e rela"ii eist ntre participan"i

(tept#rile participanilor, auditoriului

Feri!ica"i

din ce cate-orie socio.pro!esional !ac parte,

ce %tiu despre suiectul aordat,

ce temeri au cu privire la curs, care sunt preocuprile lor,

dac se a!l acolo de unvoie,

dac au !ost constr/n%i s participe,

dac au !ost selecta"i nainte de a participa la curs, etc

identi!ica"i care sunt valorile participan"il"or#

@um#rul de participani

:unosc/nd eact numrul participan"ilor, ve"i decide care este cel mai potrivit stil de pre(entare,

cele mai une mi&loace de pre(entare,

!ormatul slii,

modul de aran&are a participan"ilor#

(uditoriul O tipuri

4-3P persoane reprezint# un +rup restr0ns . treuie s comunicm cu !iecare

n parte %i nu numai cu -rupul luat ca ntre-#

3P-5P de oameni necesit# o a"ordare mai oficial#. treuie ca !iecare persoan

s v preocupe# @i&loacele vi(uale treuie s ai dimensiuni mari %i va treui s

acorda"i o aten"ie special modului n care vor !i puse ntrerile#

51


52/59

5P-3PP de persoane, auditoriul apare su" forma unei mase amorfe ,

necunoscute %i mult mai -reu de aordat# laorarea oiectivelor %i a activit"ilor

Aran&area n timp a activit"ilor

:on!irmarea a%teptrilor participan"ilor

>laorarea de planuri de contin-en"

@i&loace de pre(entare

;i$loaceleprin care putem transmite in!orma"ii sunt de trei tipuriD

auditive,

vi(uale %i

materiale scrise ';and.out)#

important este ca n cadrul unei pre(entri, seminar, s# ale+em acele mi$loace

care se potri.esc cel mai "ine-rupului, slii %i oiectivelor pre(entrii noastre# ;i$loaceleprin care putem transmite in!orma"ii sunt de trei tipuriD

auditive,

vi(uale %i

materiale scrise ';and.out)#

important este ca n cadrul unei pre(entri, seminar, s# ale+em acele mi$loace

care se potri.esc cel mai "ine-rupului, slii %i oiectivelor pre(entrii noastre#

>raficele # Eot !i utili(ate aproape pentru orice tip de audien# i orice tem# #

Se poate ad#u+a culoarepentru a eviden"ia mai ine mesa&ul transmis %i

pentru a nu plictisi audien"a#

8lip-c!art-uri#

52


53/59

Eot !i utili(aten orice momentpe parcursul unei pre(entri#

=unt etrem de utile pentru a nota r#spunsurileparticipan"ilor#

Eot !i pre+#tite din timp sau f#cute ad-!oc#

Ere!erail s se !oloseasc pentru un +rup de 24-5P persoane

Erincipalul lor avanta& este c implic# audiena

Retroproiector/.ideoproiector#

=unt !olosite mai cu seam n cadrul pre(entrilor la care asist peste 4P

de persoane

>ste important ca atunci c/nd !olosi"i aceste mi&loace s# cunoatei modul

lor de a funciona

ndica"ii n !olosirea retro video proiectoarelor

@ul po(i"iona"i ast!el nc/t s treuiasc s p#ii prin faa san timpul

pre(entrii, proiect/ndu.v ima-inea pe ecran#

?u ntrerupe"i iluminarea slii %i aezai-l ntr-un loc unde toi participanii pot

.edea

Sortai slide-urilenainte de nceperea pre(entrii#

Golosi"i o a-;et sau un creion su"ire pentru a su"linia punctele eseniale ale

prezent#rii

Ave"i -ri& ca sala s# fie utilat# cu tot ce .# este necesar pentru !unc"ionareaacestor mi&loace#

=re+#tii-.# o alternati.#n ca(ul n care aparatul nu !unc"ionea( sau se

de!ectea(#

$iapo(itivele

=e !olosesc c0nd este ne.oie de foto+rafiin pre(entri#

Eot con!eri pro!esionalism pre(entrii dac sunt utili(ate cum treuie, dar pot %i

ruina o pre(entare dac nu sunt aran&ate n ordine# :nc#perea tre"uie s# fie ntunecoas#, n acest ca( contactul vi(ual cu audien"a se

limitea(#

=e !olosesc pentru audiene mari )2PPde persoane)#

:asete video#

53


54/59

:a %i n ca(ul celorlalte mi&loacelor moderne, electronice, tre"uie s# cunoatei

modul n care !unc"ionea( ec;ipamentul de proiec"ie#

Re.edei filmulnainte de nceperea pre(entrii, plani!ica"i.v cu -ri&

se-mentele alese#

A sec.en#nu ar treui s dep%easc mai mult de 4-J minute#


55/59

a%teptrile lor nu se re-sesc deloc n oiectivele %i a-enda cursului, putem

ne-ocia a-enda cu participan"ii n a%a !el nc/t s rspundem la c/t mai

multe a%teptri#

@e+ociaz# re+ulile de funcionare a +rupului?u uita s le a!i%e(i n loc

vi(iil#

(nun# diferite detalii administrati.e 'pau( de ca!ea, mas, pro-ram

de lucru, etc)

Ee tot parcursul pre(entrii, tre"uie s# a.ei n .edere tot timpulurmtoarele

detalii

:e s.a spus n sala p/n n momentul respectiv

:um se lea- partea pe care urmea( s.o pre(in"i cu ceea ce s.a spus de&a

:are este punctul c;eie al !iecrui suiect

:um prime%te audien"a masa&ul dac a !ost n"eles, dac sunt lucruri

neclare, dac sunt ntreri, dac sunt relevante eerci"iile


56/59

staili"i %i men"ine"i contactul vi(ual

!i"i desc;is, po(itiv %i plcut

!olosi"i o introducere crediil

ncl(i"i atmos!era o!eri"i detalii despre ce urmea(

ncura&a"i interac"iunea

lua"i permanent pulsul audien"ei

sc;ima"i.v planul la nevoie

nu devia"i de la suiect

arta"i entu(iasm %i !i"i ener-ic#

modula"i.v vocea# ?u !olosi"i acela%i ritm# !olosi"i -esturi desc;ise, mai ales daca aceste -esturi v apar"in, v caracteri(ea(#

o "inut c/t mai decent, !r s ea-era"i

5 Feri!icarea re(ultatelor

>valuarea %i veri!icarea re(ultatelor se poate !ace prin

prerile eprimate de participan"i pe mar-inea unui suiect pre(entat

pun/nd ntreri participan"ilor

evaluarea mesa&elor nonverale ale audien"ei prin !eed.acQ cerut participan"ilor

6 Asi-urarea continuit"ii

distriui"i materiale

nu pleca"i !r a plani!ica pasul urmtor

permite"i contacte ulterioare

respecta"i.v promisiunile

anali(a"i.v per!orman"a

56


57/59

H H B + K < A G >

Coman, @i;ai.5anual de &urnalism, ed# Eolirom, 1997

;c 'u!an, @ars;all.5ass media sau spatiul invi"ibil, ed# ?emira, 1997

Stanton, ?icQi.Comunicarea

, ed# =ocietatea de =tiinta si Te;nica, 1995

Ionescu Ruandoi, Biliana. Conversatia strate$ii si structuri, ed# All, 1995

;ircea,:orneliu.ntrecomunicarea, ed# =tiinti!ica si >nciclopedica, 1979

=opescu, :ristian Glorin.5odele de redactare a te'tului publicistic, ed# #?##,

1997

Cornelius, Ielena.#tiinta re"olvarii conflictelor, ed# =tiinta si Te;nica, 1996

Candea, pert, 1996

%ra+an, oan.Paradi$me ale comunicarii de masa, :asa de >ditura si Eresa=ansa, 1996

1onoiu, Fasile. mul dialo$al, ed# Gundatiei :ulturale uropean, 1997

1!o.eron, Kariel. Comunicarea politica a"i, ed#Antet, 1996

ierz"icBi, Eiotr.#tructura minciunii, ed# ?emira, 1996

8icea+, Ho-dan. 8e*nici de manipulare, ed# ?emira, 1996 Houle, d# de Fest, 1994

Coman, @i;ai.in culisele celei dea patra puteri, ed# :arro, 1996

?apferer, ?oel.


58/59

Runcan, @iruna.ntroducere in etica si le$islatia presei, ed# All, 1998

Voicu, @onica.A.b.c.ul mana$erului, ed# $anuius 1998

Cornea, Eaul.ntroducere in teoria lecturii, ed# Eolirom, 1998

Crasne, @ar-o.5unca de lamurire) o arta, ed# Antet, 1998 Fert!ad, $ominiZue.5anipularea prin scris, ed# Antet, 1998

;osco.ici, =er-e.Psi*olo$ia sociala a relatiilor cu celalalt, ed# Eolirom, 1998

=opescu>rosu, >u-enia.>urnalism 8? specificul tele$enic, ed# Teora, 1998

Colas, $ominiZue. @enealo$ia fanatismului, ed# ?emira, 1998

=opescu, $an.Arta de a comunica, ed# >conomica, 1998

Ho!ns, Kar[. Comportament or$ani"ational, ed# >conomica, 1998

%urand, Kilert.#tructuri antropolo$ice ale ima$inarului, ed#nivers>nciclopedic, 1998

Fourdieu, Eierre.espre televi"iune, ed# @eridian, 1998

Sala.astru, :onstantin.ationalitate si discurs, ed# $idactica si Eeda-o-ica,

1996

@emteanu, :ostin. Comunicare sau instrainare, ed# Knosis, 1996

Soitu, Baurentiu.Peda$o$ia comunicarii, ed# $idactica si Eeda-o-ica, 1997

Fuc!eru, on. enomenul televi"iune, ed# Gundatia


59/59

1ran, Fasile. 8e*nici de comunicare, ed# Erint, 1999

Ramonet, -nacio. 1irania comunicrii, ed# $oina, 2000

9amfir, :\t\lin Vlsceanu, Ba(\r 'edit),%ictionar de sociolo+ie,ed# Hael,

1993

Fuzrnescu, =te!an, Sociolo+ia opiniei pu"lice, ed# $idactic\ si Eede-o-ic\

VolBoff, Fladimir, 1ratat de dezinformare, ed# Antet, 1999

Cat!ala, I#E#, &poca dezinformrii, ed# @ilitar\, 1999

Tehnici de comunicare si studiu

Documents

Transcript of Tehnici de comunicare si studiu