TEMA :

TEMA :TEMA :

INFRACŢIUNI CONTRA INFRACŢIUNI CONTRA

PATRIMONIULUIPATRIMONIULUI

Probleme:

Furtul.

Furtul calificat.

Tâlhăria.

Înşelăciunea.

Abuzul de încredere.

Delapidare.

BIBLIOGRAFIE :BIBLIOGRAFIE :

Constituţia României, revizuită prin Legea nr.429/2003, publicată în Constituţia României, revizuită prin Legea nr.429/2003, publicată în M.O. nr.767 din 31.10.2003 ;M.O. nr.767 din 31.10.2003 ;Codul penal al României cu modificările şi completările ulterioare, Codul penal al României cu modificările şi completările ulterioare, Editura C.H. BECK, 2006 ;Editura C.H. BECK, 2006 ;GH.NISTOREANU şi colaboratorii – Drept penal, Editura EUROPA GH.NISTOREANU şi colaboratorii – Drept penal, Editura EUROPA NOVA, Bucureşti, 1999 ;NOVA, Bucureşti, 1999 ;V.DONGOROZ şi colaboratorii – Explicaţii teoretice ale Codului V.DONGOROZ şi colaboratorii – Explicaţii teoretice ale Codului Penal, volumul III ;Penal, volumul III ;GH.BELCIU GH.BELCIU „Drept civil român”, „Introducere în dreptul civil”, „Drept civil român”, „Introducere în dreptul civil”, „Subiectele dreptului civil”, Casa de cultură şi presă „ŞANSA”SRL, „Subiectele dreptului civil”, Casa de cultură şi presă „ŞANSA”SRL, Bucureşti, 1992;Bucureşti, 1992;O.LOGHIN, „Drept penal român”, Partea specială, vol.I, Casa de O.LOGHIN, „Drept penal român”, Partea specială, vol.I, Casa de Editură şi presă „ŞANSA” SRL, Bucureşti, 1994;Editură şi presă „ŞANSA” SRL, Bucureşti, 1994;Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Buletinul Jurisprudenţă, Culegere Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Buletinul Jurisprudenţă, Culegere de decizii pe anul 2004 – Editura ALL BECK;de decizii pe anul 2004 – Editura ALL BECK;CONSTANTIN MITRACHE – Pluralitatea de victime în cazul CONSTANTIN MITRACHE – Pluralitatea de victime în cazul tâlhăriei, Revista de Drept penal nr.2/1995;tâlhăriei, Revista de Drept penal nr.2/1995;V.DONGOROZ, op. cit.;V.DONGOROZ, op. cit.;G.ANTONIU şi C.BULAI – Practica judiciară penală ;G.ANTONIU şi C.BULAI – Practica judiciară penală ;Revista de Revista de „„Drept penal Drept penal „ Colecţia 2003-2006;„ Colecţia 2003-2006;Revista „Dreptul” Colecţia 2003-2006.Revista „Dreptul” Colecţia 2003-2006.

Caracterizarea generală a infracţiunilor contra Caracterizarea generală a infracţiunilor contra patrimoniuluipatrimoniului

Ocrotirea patrimoniului prin normele dreptului penal a Ocrotirea patrimoniului prin normele dreptului penal a constituit dintotdeauna un obiectiv prioritar al oricărui constituit dintotdeauna un obiectiv prioritar al oricărui sistem de drept, patrimoniul reprezentând o componentă sistem de drept, patrimoniul reprezentând o componentă importantă a vieţii de zi cu zi a oricărei persoane fizice importantă a vieţii de zi cu zi a oricărei persoane fizice sau juridice, de care depinde atât satisfacerea cerinţelor sau juridice, de care depinde atât satisfacerea cerinţelor curente, dar mai ales prosperitatea, la nivel individual, curente, dar mai ales prosperitatea, la nivel individual, precum şi micro sau macro-social.precum şi micro sau macro-social.Răspunzând exigenţelor constituţionale care în art. 136 Răspunzând exigenţelor constituţionale care în art. 136 alin. (1) din legea fundamentală stipulează că: alin. (1) din legea fundamentală stipulează că: „Proprietatea este publică sau privată”, iar în alin. (2) „Proprietatea este publică sau privată”, iar în alin. (2) menţionează că: „Proprietatea publică este garantată şi menţionează că: „Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale”, Codul penal şi alte norme administrativ-teritoriale”, Codul penal şi alte norme speciale cuprinzând dispoziţii penale asigură o protecţie speciale cuprinzând dispoziţii penale asigură o protecţie corespunzătoare a patrimoniului, indiferent dacă acesta corespunzătoare a patrimoniului, indiferent dacă acesta este public sau privat, printr-un sistem unic, parificat de este public sau privat, printr-un sistem unic, parificat de reglementări şi sancţiuni. reglementări şi sancţiuni.

Condiţii preexistenteCondiţii preexistente

A. A. Obiectul juridicObiectul juridic genericgeneric al infracţiunilor contra al infracţiunilor contra patrimoniului este reprezentat de patrimoniului este reprezentat de valoarea socialăvaloarea socială pe pe care o constituie care o constituie patrimoniul şi ansamblul relaţiilor socialepatrimoniul şi ansamblul relaţiilor sociale ce se nasc, se desfăşoară şi se dezvoltă în legătură cu ce se nasc, se desfăşoară şi se dezvoltă în legătură cu respectiva valoare socială, îndeosebi sub aspectul respectiva valoare socială, îndeosebi sub aspectul drepturilor reale privitoare la bunuri, inclusiv sub aspectul drepturilor reale privitoare la bunuri, inclusiv sub aspectul obligaţiei de a menţine situaţia juridică iniţială a bunului obligaţiei de a menţine situaţia juridică iniţială a bunului ce face parte din acel patrimoniu.ce face parte din acel patrimoniu.

Unele infracţiuni, cum ar fi tâlhăria sau pirateria, au un Unele infracţiuni, cum ar fi tâlhăria sau pirateria, au un obiect juridic complexobiect juridic complex, deoarece, , deoarece, în principalîn principal, afectează , afectează valoarea socială pe care o denumim patrimoniu, iar valoarea socială pe care o denumim patrimoniu, iar în în secundarsecundar, valoarea socială pe care o reprezintă viaţa, , valoarea socială pe care o reprezintă viaţa, sănătatea, integritatea corporală, libertatea persoanei.sănătatea, integritatea corporală, libertatea persoanei.

B. B. Obiectul materialObiectul material al infracţiunilor contra al infracţiunilor contra patrimoniului îl constituie bunurile mobile sau patrimoniului îl constituie bunurile mobile sau imobile împotriva cărora a fost orientată imobile împotriva cărora a fost orientată activitatea infracţională.activitatea infracţională.

Obiectul material va fi, în toate situaţiile, un bun Obiectul material va fi, în toate situaţiile, un bun mobil la infracţiunile de furt, tâlhărie, abuz de mobil la infracţiunile de furt, tâlhărie, abuz de încredere, delapidare sau însuşirea bunului încredere, delapidare sau însuşirea bunului găsit.găsit.

Unele infracţiuni, cum ar fi distrugerea (în oricare Unele infracţiuni, cum ar fi distrugerea (în oricare dintre variantele sale) sau tulburarea de posesie dintre variantele sale) sau tulburarea de posesie pot avea ca obiect material un imobil asupra pot avea ca obiect material un imobil asupra căruia se îndreaptă activitatea infracţională a căruia se îndreaptă activitatea infracţională a făptuitorului.făptuitorului.

C. C. Subiectul activSubiectul activ la cele mai multe dintre infracţiunile la cele mai multe dintre infracţiunile contra patrimoniului poate fi contra patrimoniului poate fi orice persoană, orice persoană, în măsura în măsura în care legea nu prevede o calitate specială pentru în care legea nu prevede o calitate specială pentru acesta.acesta.

La unele infracţiuni, cum este cazul delapidării sau al La unele infracţiuni, cum este cazul delapidării sau al distrugerii din culpă (art. 219 alin. ultim), legea stabileşte distrugerii din culpă (art. 219 alin. ultim), legea stabileşte o calitate specială a subiectului activ, şi anume, cea de o calitate specială a subiectului activ, şi anume, cea de funcţionar gestionar sau funcţionar administrator, în funcţionar gestionar sau funcţionar administrator, în primul caz, ori conducător al unui mijloc de transport în primul caz, ori conducător al unui mijloc de transport în comun sau membru al personalului care asigură direct comun sau membru al personalului care asigură direct securitatea unor asemenea transporturi, în situaţia celei securitatea unor asemenea transporturi, în situaţia celei de-a doua infracţiuni. Calitatea respectivă trebuie să fie de-a doua infracţiuni. Calitatea respectivă trebuie să fie îndeplinită inclusiv de cei care sunt coautori la aceste îndeplinită inclusiv de cei care sunt coautori la aceste infracţiuni.infracţiuni.

D. D. Subiect pasivSubiect pasiv al infracţiunilor contra patrimoniului al infracţiunilor contra patrimoniului poate fi orice persoană fizică sau juridică, după caz, poate fi orice persoană fizică sau juridică, după caz, precum şi statul în măsura în care bunurile asupra cărora precum şi statul în măsura în care bunurile asupra cărora a fost îndreptată activitatea infracţională constituie obiect a fost îndreptată activitatea infracţională constituie obiect exclusiv al proprietăţii publice.exclusiv al proprietăţii publice.

Problema subiectului pasiv poate cunoaşte unele Problema subiectului pasiv poate cunoaşte unele interpretări, în măsura în care, pe lângă subiectul pasiv interpretări, în măsura în care, pe lângă subiectul pasiv principal, apare şi un subiect pasiv secundar (adiacent). principal, apare şi un subiect pasiv secundar (adiacent). Astfel, în cazul infracţiunilor de distrugere la care Astfel, în cazul infracţiunilor de distrugere la care subiectul pasiv principal este persoana fizică sau juridică subiectul pasiv principal este persoana fizică sau juridică căreia îi aparţine bunul, putem avea şi un subiect pasiv căreia îi aparţine bunul, putem avea şi un subiect pasiv secundar în persoana celui care avea asupra bunului secundar în persoana celui care avea asupra bunului distrus anumite drepturi care nu mai pot fi valorificate, distrus anumite drepturi care nu mai pot fi valorificate, cum este cazul creditorului ipotecar sau al uzufructuarului.cum este cazul creditorului ipotecar sau al uzufructuarului.

Conţinutul constitutivConţinutul constitutiv

A. Latura obiectivă.A. Latura obiectivă.

a) Elementul material a) Elementul material al laturii obiective a al laturii obiective a infracţiunilor contra patrimoniului se poate infracţiunilor contra patrimoniului se poate prezenta fie sub forma unei prezenta fie sub forma unei acţiuniacţiuni, în cele mai , în cele mai multe cazuri, fie a unei multe cazuri, fie a unei inacţiuniinacţiuni. .

În doctrina dreptului penal s-a exprimat părerea În doctrina dreptului penal s-a exprimat părerea că, în raport de specificul fiecărei acţiuni care că, în raport de specificul fiecărei acţiuni care constituie elementul material al infracţiunii, se constituie elementul material al infracţiunii, se poate realiza o grupare a infracţiunilor contra poate realiza o grupare a infracţiunilor contra patrimoniului în trei mari categoriipatrimoniului în trei mari categorii:: : : faptele de faptele de sustragere sustragere , , faptele realizate prin fraudăfaptele realizate prin fraudă şi şi faptele de samavolniciefaptele de samavolnicie . .

b)b) Urmarea socialmente periculoasăUrmarea socialmente periculoasă constă în constă în producerea unei pagube patrimoniului unei producerea unei pagube patrimoniului unei persoane fizice sau juridice private sau al unei persoane fizice sau juridice private sau al unei persoane juridice publice. În cazul tâlhăriei sau al persoane juridice publice. În cazul tâlhăriei sau al pirateriei, fiind afectate şi alte valori sociale, în pirateriei, fiind afectate şi alte valori sociale, în secundar, va apare şi o altă urmare imediată secundar, va apare şi o altă urmare imediată reţinută în mod adiacent de norma de reţinută în mod adiacent de norma de incriminare. Atunci când vor exista şi consecinţe incriminare. Atunci când vor exista şi consecinţe subsecvente ale infracţiunii, cum sunt urmările subsecvente ale infracţiunii, cum sunt urmările grave sau deosebit de grave, acestea vor fi grave sau deosebit de grave, acestea vor fi reţinute în conţinutul agravat alreţinute în conţinutul agravat al infracţiunii.infracţiunii.

cc) ) Legătura de cauzalitateLegătura de cauzalitate ce se realizează între ce se realizează între elementul material şi urmarea imediată rezultă, elementul material şi urmarea imediată rezultă, în cazul anumitor infracţiuni, din materialitatea în cazul anumitor infracţiuni, din materialitatea faptei săvârşite, iar în alte situaţii trebuie să se faptei săvârşite, iar în alte situaţii trebuie să se dovedească prin probe.dovedească prin probe.

B. Latura subiectivăB. Latura subiectivă.. Forma de vinovăţieForma de vinovăţie cu care se săvârşesc cu care se săvârşesc infracţiunile contra patrimoniului este, de regulă, infracţiunile contra patrimoniului este, de regulă, intenţia directă sau indirectă. În cazul unor forme intenţia directă sau indirectă. În cazul unor forme agravate ale tâlhăriei sau pirateriei, vinovăţia se agravate ale tâlhăriei sau pirateriei, vinovăţia se poate prezenta şi sub aspectul praeterintenţiei, poate prezenta şi sub aspectul praeterintenţiei, iar în mod cu totul deosebit, poate îmbrăca şi iar în mod cu totul deosebit, poate îmbrăca şi forma culpei în varianta distrugerii din culpă.forma culpei în varianta distrugerii din culpă.

Forme. Modalităţi. SancţiuniForme. Modalităţi. Sancţiuni

A. A. FormeForme. În evoluţia executării lor, infracţiunile contra patrimoniului . În evoluţia executării lor, infracţiunile contra patrimoniului pot parcurge drumul de la acte pregătitoare, la tentativă şi pot parcurge drumul de la acte pregătitoare, la tentativă şi infracţiunea consumată (epuizată), deoarece sunt infracţiuni care, infracţiunea consumată (epuizată), deoarece sunt infracţiuni care, cel mai frecvent, se săvârşesc prin acţiune şi cu forma de vinovăţie cel mai frecvent, se săvârşesc prin acţiune şi cu forma de vinovăţie a intenţiei.a intenţiei.Actele pregătitoare, potrivit regulii generale, nu sunt incriminate la Actele pregătitoare, potrivit regulii generale, nu sunt incriminate la aceste infracţiuni.aceste infracţiuni.Tentativa este sancţionată, potrivit prevederilor art. 222 C. pen., la Tentativa este sancţionată, potrivit prevederilor art. 222 C. pen., la infracţiunile prevăzute în art. 208–212, 215, 2151, 217 şi 218.infracţiunile prevăzute în art. 208–212, 215, 2151, 217 şi 218.

B. B. Modalităţi.Modalităţi. Infracţiunile contra patrimoniului, în raport de Infracţiunile contra patrimoniului, în raport de conţinutul lor legal, îmbracă modalităţi normative stabilite printr-un conţinutul lor legal, îmbracă modalităţi normative stabilite printr-un conţinut închis de incriminare sau printr-un conţinut deschis care conţinut închis de incriminare sau printr-un conţinut deschis care permite şi alte modalităţi decât cele enumerate de legiuitor. permite şi alte modalităţi decât cele enumerate de legiuitor. Modalităţile faptice pot fi de o diversitate excepţională.Modalităţile faptice pot fi de o diversitate excepţională.

C. C. Sancţiuni.Sancţiuni. Pe o extindere largă a pericolului social generic, Pe o extindere largă a pericolului social generic, infracţiunile contra patrimoniului pot fi pedepsite alternativ cu infracţiunile contra patrimoniului pot fi pedepsite alternativ cu închisoarea, în limite reduse, şi pedeapsa amenzii, ori cu pedeapsa închisoarea, în limite reduse, şi pedeapsa amenzii, ori cu pedeapsa închisorii mergând până la limita specială maximă de 25 ani.închisorii mergând până la limita specială maximă de 25 ani.

FurtulFurtulConţinutul legalConţinutul legalInfracţiunea de furt este prevăzută în art. 208 C. Infracţiunea de furt este prevăzută în art. 208 C. pen. şi constă în luarea unui bun mobil din pen. şi constă în luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept. acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept. Conform art. 208 alin. (4) C. pen., constituie furt Conform art. 208 alin. (4) C. pen., constituie furt şi luarea unui vehicul cu scopul de a-l folosi pe şi luarea unui vehicul cu scopul de a-l folosi pe nedrept. Potrivit art. 208 alin. (3), în situaţiile nedrept. Potrivit art. 208 alin. (3), în situaţiile descrise anterior va exista furt şi atunci când descrise anterior va exista furt şi atunci când bunul aparţine în întregime sau în parte bunul aparţine în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârşirii faptei făptuitorului, dar în momentul săvârşirii faptei acel bun se găsea în posesia sau detenţia acel bun se găsea în posesia sau detenţia legitimă a altei persoane.legitimă a altei persoane.

a) Obiectul juridic.a) Obiectul juridic.

Obiectul juridic genericObiectul juridic generic al infracţiunilor contra patrimoniului, comun şi al infracţiunilor contra patrimoniului, comun şi infracţiunii de furt, îl constituie relaţiile sociale a căror formare, infracţiunii de furt, îl constituie relaţiile sociale a căror formare, desfăşurare şi dezvoltare sunt asigurate prin apărarea patrimoniului.desfăşurare şi dezvoltare sunt asigurate prin apărarea patrimoniului.

Obiectul juridic specialObiectul juridic special îl constituie valoarea socială, relaţiile sociale îl constituie valoarea socială, relaţiile sociale de ordin patrimonial a căror existenţă, evoluţie şi dezvoltare este de ordin patrimonial a căror existenţă, evoluţie şi dezvoltare este condiţionată de păstrarea situaţiei fizice a bunurilor mobile şi de condiţionată de păstrarea situaţiei fizice a bunurilor mobile şi de împiedicarea luării pe nedrept a acestor bunuri din patrimoniul privat împiedicarea luării pe nedrept a acestor bunuri din patrimoniul privat sau public.sau public.

bb) Obiectul material) Obiectul material..

Obiectul material al infracţiunii de furt este un bun mobil care se află în Obiectul material al infracţiunii de furt este un bun mobil care se află în posesia sau detenţia altuia în scopul de a satisface o necesitate a posesia sau detenţia altuia în scopul de a satisface o necesitate a posesorului sau detentorului. Atunci când bunul mobil nu aparţine nici posesorului sau detentorului. Atunci când bunul mobil nu aparţine nici unei persoane ori a fost abandonat nu poate face obiectul material al unei persoane ori a fost abandonat nu poate face obiectul material al furtuluifurtului..

A. Subiecţii infracţiunii.A. Subiecţii infracţiunii. a) Subiectul activ.a) Subiectul activ. Calitatea de subiect activ al infracţiunii de furt o poate Calitatea de subiect activ al infracţiunii de furt o poate avea orice persoană, nefiind necesară îndeplinirea avea orice persoană, nefiind necesară îndeplinirea vreunei condiţii speciale.vreunei condiţii speciale.

b) Subiectul pasiv.b) Subiectul pasiv.Subiect pasivSubiect pasiv al infracţiunii de furt poate fi atât o al infracţiunii de furt poate fi atât o persoană fizică, cât şi o persoană juridică.persoană fizică, cât şi o persoană juridică.Poate fi întâlnită şi o pluralitate de subiecţi pasivi, atunci Poate fi întâlnită şi o pluralitate de subiecţi pasivi, atunci când prin aceeaşi faptă de furt au fost sustrase bunuri când prin aceeaşi faptă de furt au fost sustrase bunuri aparţinând unor diferite persoane, precum şi atunci când aparţinând unor diferite persoane, precum şi atunci când asupra bunului sustras concură drepturile patrimoniale asupra bunului sustras concură drepturile patrimoniale ale mai multor persoane. Persoana din posesia sau ale mai multor persoane. Persoana din posesia sau detenţia cărei a fost sustras bunul este subiectul pasiv detenţia cărei a fost sustras bunul este subiectul pasiv direct, iar celelalte persoane sunt subiecţi pasivi indirecţi, direct, iar celelalte persoane sunt subiecţi pasivi indirecţi, după cum se apreciază în literatura de specialitate.după cum se apreciază în literatura de specialitate.

A. Latura obiectivă. A. Latura obiectivă.

a) Elementul material. a) Elementul material. Latura obiectivă a infracţiunii de Latura obiectivă a infracţiunii de furt include următoarele componente: un element furt include următoarele componente: un element material, ce se exteriorizează, în cele mai multe cazuri, material, ce se exteriorizează, în cele mai multe cazuri, printr-o acţiune, unele cerinţe care întregesc elementul printr-o acţiune, unele cerinţe care întregesc elementul material, urmarea imediată şi raportul de cauzalitate.material, urmarea imediată şi raportul de cauzalitate.

b)Cerinţe esenţiale. b)Cerinţe esenţiale. În accepţiunea art. 208 alin. (1) C. În accepţiunea art. 208 alin. (1) C. pen., acţiunea de luare trebuie să se exercite asupra pen., acţiunea de luare trebuie să se exercite asupra unui bun unui bun mobilmobil, care se găseşte în posesia sau detenţia , care se găseşte în posesia sau detenţia unei alte persoane unei alte persoane şi luarea să se fi făcut şi luarea să se fi făcut fără fără consimţământul acesteia.consimţământul acesteia.

cc) Urmarea imediată. ) Urmarea imediată. Infracţiunea de furt este Infracţiunea de furt este consumată, atunci când făptuitorul şi-a încheiat acţiunea, consumată, atunci când făptuitorul şi-a încheiat acţiunea, având ca rezultat trecerea bunului din stăpânirea de fapt având ca rezultat trecerea bunului din stăpânirea de fapt a posesorului sau deţinătorului, în cea a făptuitorului.a posesorului sau deţinătorului, în cea a făptuitorului.

B. Latura subiectivă.B. Latura subiectivă.

Forma de vinovăţieForma de vinovăţie este intenţia, în cele este intenţia, în cele mai multe situaţii intenţia directă, deoarece mai multe situaţii intenţia directă, deoarece făptuitorul făptuitorul prevedeprevede şi şi urmăreşteurmăreşte rezultatul rezultatul faptei sale. În mod cu totul deosebit poate faptei sale. În mod cu totul deosebit poate fi şi intenţia indirectă, atunci când lucrul fi şi intenţia indirectă, atunci când lucrul furat ar conţine în el un alt bun a cărui furat ar conţine în el un alt bun a cărui eventuală prezenţă făptuitorul ar fi putut-o eventuală prezenţă făptuitorul ar fi putut-o prevedea şi a prevedea şi a acceptatacceptat rezultatul faptei rezultatul faptei salesale..

Forme. Modalităţi. SancţiuniForme. Modalităţi. Sancţiuni

A. Forme. A. Forme. Infracţiunea de furt săvârşindu-se prin Infracţiunea de furt săvârşindu-se prin comisiune, este susceptibilă de a fi realizată în comisiune, este susceptibilă de a fi realizată în toate formele imperfecte ale infracţiunii. Legea toate formele imperfecte ale infracţiunii. Legea pedepseşte tentativa la această infracţiune, într-pedepseşte tentativa la această infracţiune, într-un text distinct, de la finele titlului „Infracţiuni un text distinct, de la finele titlului „Infracţiuni contra patrimoniului”, şi anume, art. 222 C. pen. contra patrimoniului”, şi anume, art. 222 C. pen. Datorită particularităţii activităţii de luare Datorită particularităţii activităţii de luare această faptă nu este susceptibilă de a fi această faptă nu este susceptibilă de a fi comisă în forma tentativei perfecte, ci numai a comisă în forma tentativei perfecte, ci numai a tentativei întrerupte. Este posibilă însă şi tentativei întrerupte. Este posibilă însă şi tentativa relativ improprie, prin lipsa obiectului tentativa relativ improprie, prin lipsa obiectului de la locul unde făptuitorul ştia că se află.de la locul unde făptuitorul ştia că se află.

B. Modalităţi.B. Modalităţi.

Potrivit art. 208 C. pen. şi art. 210 C. pen., furtul Potrivit art. 208 C. pen. şi art. 210 C. pen., furtul simplu cunoaşte următoarele modalităţi simplu cunoaşte următoarele modalităţi normative: furtul de bunuri materiale, mobile; normative: furtul de bunuri materiale, mobile; furtul de energii sau înscrisuri; furtul unui bun furtul de energii sau înscrisuri; furtul unui bun care aparţine în întregime sau în parte care aparţine în întregime sau în parte făptuitorului; furtul unui vehicul cu scopul de a-l făptuitorului; furtul unui vehicul cu scopul de a-l folosi; furtul săvârşit între soţi; furtul săvârşit de folosi; furtul săvârşit între soţi; furtul săvârşit de către cel care locuieşte împreună cu persoana către cel care locuieşte împreună cu persoana vătămată sau este găzduit de aceasta; furtul vătămată sau este găzduit de aceasta; furtul săvârşit de minor în paguba tutorelui său.săvârşit de minor în paguba tutorelui său.

C. Sancţiuni. C. Sancţiuni. În cazul furtului simplu, forma consumată se În cazul furtului simplu, forma consumată se sancţionează cu închisoare de la 1 an la 12 ani, fie că este sancţionează cu închisoare de la 1 an la 12 ani, fie că este comis asupra patrimoniului privat, fie contra celui public.comis asupra patrimoniului privat, fie contra celui public.

Când furtul este comis de un infractor minor, limitele Când furtul este comis de un infractor minor, limitele pedepsei cu închisoarea se reduc la jumătate ori se va aplica pedepsei cu închisoarea se reduc la jumătate ori se va aplica o măsură educativă.o măsură educativă.

În cazul tentativei la infracţiunea de furt, limitele speciale ale În cazul tentativei la infracţiunea de furt, limitele speciale ale pedepsei se vor reduce la jumătate.pedepsei se vor reduce la jumătate.

Subsecţiunea a II-a. Furtul calificatSubsecţiunea a II-a. Furtul calificat

Potrivit art. 209 C. pen., furtul este calificat când a fost săvârşit în Potrivit art. 209 C. pen., furtul este calificat când a fost săvârşit în următoarele împrejurări:următoarele împrejurări:

a. de două sau mai multe persoane împreună;a. de două sau mai multe persoane împreună;b. de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă b. de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică;narcotică;c. de către o persoană mascată, travestită sau deghizată;c. de către o persoană mascată, travestită sau deghizată;d. asupra unei persoane aflate în imposibilitatea de a-şi exprima d. asupra unei persoane aflate în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa sau de a voinţa sau de a se apăra;se apăra;e. într-un loc public;e. într-un loc public;f. într-un mijloc de transport în comun;f. într-un mijloc de transport în comun;g. în timpul nopţii;g. în timpul nopţii;h. în timpul unei calamităţi;h. în timpul unei calamităţi;i. prin efracţie, escaladare, sau prin folosirea fără drept a unei chei i. prin efracţie, escaladare, sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase;adevărate ori a unei chei mincinoase;21 a. privind un bun care face parte din patrimoniul cultural;21 a. privind un bun care face parte din patrimoniul cultural; b. privind un act care serveşte pentru dovedirea stării civile, b. privind un act care serveşte pentru dovedirea stării civile, pentru legitimare sau identificare;pentru legitimare sau identificare;

31. furtul privind următoarele bunuri:31. furtul privind următoarele bunuri:

a. ţiţei, produse petroliere, gazolină, condensat, etan lichid sau gaze naturale a. ţiţei, produse petroliere, gazolină, condensat, etan lichid sau gaze naturale din depozite, conducte, cisterne ori vagoane-cisternă; din depozite, conducte, cisterne ori vagoane-cisternă;

b. componente ale sistemelor de irigaţii;b. componente ale sistemelor de irigaţii;

c. componente ale reţelelor electrice;c. componente ale reţelelor electrice;

d. un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare în caz de d. un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare în caz de incendiu sau alte situaţii de urgenţă publică;incendiu sau alte situaţii de urgenţă publică;

e. un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenţie, la accidente de cale e. un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenţie, la accidente de cale ferată, rutiere, navale sau aeriene, ori în caz de dezastru;ferată, rutiere, navale sau aeriene, ori în caz de dezastru;

f. instalaţii de siguranţă şi dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian şi com f. instalaţii de siguranţă şi dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian şi com ponente ale acestora, precum şi componente ale mijloacelor de transport ponente ale acestora, precum şi componente ale mijloacelor de transport aferente;aferente;

g. bunuri prin însuşirea cărora se pune în pericol siguranţa traficului şi a g. bunuri prin însuşirea cărora se pune în pericol siguranţa traficului şi a persoanelor pe drumurile publice;persoanelor pe drumurile publice;

h. cabluri, linii, echipamente şi instalaţii de telecomunicaţii, radiocomunicaţii, h. cabluri, linii, echipamente şi instalaţii de telecomunicaţii, radiocomunicaţii, precum şi componente de comunicaţii.precum şi componente de comunicaţii.

4. Furtul care a produs consecinţe deosebit de grave 4. Furtul care a produs consecinţe deosebit de grave se pedepseşte cu închisoare de la patru la 18 ani.se pedepseşte cu închisoare de la patru la 18 ani.

51. În cazul prevăzut la alin.(3) lit. a sunt 51. În cazul prevăzut la alin.(3) lit. a sunt considerate tentativă şi efectuarea de săpături pe considerate tentativă şi efectuarea de săpături pe termenul aflat în zona de protecţie a conductei de termenul aflat în zona de protecţie a conductei de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului, etanului transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului, etanului lichid şi benzinei, motorinei, altor produse petroliere sau lichid şi benzinei, motorinei, altor produse petroliere sau gazelor naturale, precum şi deţinerea în acele locuri sau gazelor naturale, precum şi deţinerea în acele locuri sau în apropierea depozitelor, cisternelor sau vagoanelor în apropierea depozitelor, cisternelor sau vagoanelor cisternă, a structurilor instalaţiilor sau oricăror altor cisternă, a structurilor instalaţiilor sau oricăror altor dispozitive de prindere ori perforare.dispozitive de prindere ori perforare.

Analiza circumstanţelor:Analiza circumstanţelor:

a) Săvârşirea furtului de două sau mai multe persoane a) Săvârşirea furtului de două sau mai multe persoane

împreună.împreună. Această primă împrejurare este considerată o Această primă împrejurare este considerată o agravantă, întrucât imprimă faptei o periculozitate socială agravantă, întrucât imprimă faptei o periculozitate socială sporită.sporită.

Prin furt săvârşit „de două sau mai multe persoane Prin furt săvârşit „de două sau mai multe persoane împreună” se înţelege, în sens larg, furt săvârşit de către împreună” se înţelege, în sens larg, furt săvârşit de către doi sau mai mulţi participanţi, autori, instigatori şi doi sau mai mulţi participanţi, autori, instigatori şi complici, din care cel puţin unul este autor.complici, din care cel puţin unul este autor.

b) Săvârşirea furtului de către o persoană având b) Săvârşirea furtului de către o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcoticăasupra sa o armă sau o substanţă narcotică

Pericolul social al faptei creşte, în această situaţie, Pericolul social al faptei creşte, în această situaţie, deoarece făptuitorul care este înarmat sau are asupra sa deoarece făptuitorul care este înarmat sau are asupra sa o substanţă narcotică se simte mai în siguranţă, îşi o substanţă narcotică se simte mai în siguranţă, îşi desfăşoară activitatea infracţională cu mai multă desfăşoară activitatea infracţională cu mai multă dezinvoltură, ştiind că prin folosirea mijloacelor pe care le dezinvoltură, ştiind că prin folosirea mijloacelor pe care le are la îndemână poate imobiliza sau intimida victima ori are la îndemână poate imobiliza sau intimida victima ori alte persoane care ar interveni mărindu-şi şansele de alte persoane care ar interveni mărindu-şi şansele de finalizare a activităţii sale şi diminuând riscurile de a fi finalizare a activităţii sale şi diminuând riscurile de a fi descoperit.descoperit.

c) Furtul săvârşit de către o persoană mascată, c) Furtul săvârşit de către o persoană mascată, deghizată sau travestită.deghizată sau travestită.

Împrejurarea care conferă furtului un caracter mai grav Împrejurarea care conferă furtului un caracter mai grav în această situaţie, este pericolul pe care îl reprezintă în această situaţie, este pericolul pe care îl reprezintă făptuitorul. Acesta operează de aşa manieră încât să făptuitorul. Acesta operează de aşa manieră încât să intimideze şi să înfricoşeze victima, având în acelaşi timp intimideze şi să înfricoşeze victima, având în acelaşi timp o stare de spirit superioară, ştiind că va fi mult mai greu o stare de spirit superioară, ştiind că va fi mult mai greu de recunoscut şi identificat .de recunoscut şi identificat .

d)d) Furtul comis asupra unei persoane incapabile de Furtul comis asupra unei persoane incapabile de a-şi exprima voinţa sau de a se apăra.a-şi exprima voinţa sau de a se apăra.

Această împrejurare agravantă conferă furtului un Această împrejurare agravantă conferă furtului un caracter mult mai periculos datorită situaţiei subiectului caracter mult mai periculos datorită situaţiei subiectului pasiv, care este o persoană incapabilă de a-şi exprima pasiv, care este o persoană incapabilă de a-şi exprima voinţa sau de a se apăra. Starea respectivă, cunoscută şi voinţa sau de a se apăra. Starea respectivă, cunoscută şi valorificată de făptuitor, îl face să acţioneze cu mai mult valorificată de făptuitor, îl face să acţioneze cu mai mult curaj, cu mai multă dezinvoltură ştiind că este curaj, cu mai multă dezinvoltură ştiind că este nesemnificativă capacitatea de apărare a victimei şi că ar nesemnificativă capacitatea de apărare a victimei şi că ar putea să se îndepărteze de la locul faptei fără prea mari putea să se îndepărteze de la locul faptei fără prea mari riscuri, identificarea şi descoperirea fiind foarte greu de riscuri, identificarea şi descoperirea fiind foarte greu de realizat.realizat.

e) Săvârşirea furtului într-un loc public.e) Săvârşirea furtului într-un loc public.

Agravanta prevăzută de art. 209 lit. e) C. pen. Agravanta prevăzută de art. 209 lit. e) C. pen. se justifică prin aceea că într-un loc public fiind se justifică prin aceea că într-un loc public fiind prezente, de regulă, mai multe persoane, prezente, de regulă, mai multe persoane, făptuitorul îşi poate realiza activitatea făptuitorul îşi poate realiza activitatea infracţională cu şanse sporite de finalizare, infracţională cu şanse sporite de finalizare, deoarece aglomerarea de persoane face ca deoarece aglomerarea de persoane face ca atenţia victimei să se concentreze mult mai greu atenţia victimei să se concentreze mult mai greu asupra bunurilor pe care le deţine, pe de o asupra bunurilor pe care le deţine, pe de o parte, iar făptuitorul îşi poate pierde mult mai parte, iar făptuitorul îşi poate pierde mult mai uşor urma într-o mulţime de persoane.uşor urma într-o mulţime de persoane.

f) Furtul săvârşit într-un mijloc de transport în f) Furtul săvârşit într-un mijloc de transport în comun.comun.

Condiţiile de deplasare cu un mijloc de transport Condiţiile de deplasare cu un mijloc de transport în comun, aglomeraţia, fluxul mare de călători, în comun, aglomeraţia, fluxul mare de călători, starea de oboseală a acestora şi imposibilitatea starea de oboseală a acestora şi imposibilitatea de supraveghere a bagajelor reprezintă de supraveghere a bagajelor reprezintă argumentele pentru care furtul săvârşit într-un argumentele pentru care furtul săvârşit într-un mijloc de transport în comun prezintă un caracter mijloc de transport în comun prezintă un caracter mai grav. mai grav.

g) Săvârşirea furtului în timpul nopţii. g) Săvârşirea furtului în timpul nopţii.

Împrejurarea prevăzută la art. 209 lit. g) C. pen. Împrejurarea prevăzută la art. 209 lit. g) C. pen. este considerată agravantă, deoarece furtul este considerată agravantă, deoarece furtul săvârşit în această durată de timp prezintă un săvârşit în această durată de timp prezintă un pericol social mai mare decât furtul săvârşit în pericol social mai mare decât furtul săvârşit în timpul zilei. Sub protecţia întunericului făptuitorul timpul zilei. Sub protecţia întunericului făptuitorul se poate apropia mai uşor, fără să fie văzut, de se poate apropia mai uşor, fără să fie văzut, de bunurile pe care vrea să şi le însuşească. La bunurile pe care vrea să şi le însuşească. La adăpostul întunericului, infractorul are adăpostul întunericului, infractorul are posibilitatea să transporte nestingherit bunurile posibilitatea să transporte nestingherit bunurile furate, să le ascundă şi să se sustragă urmăririi. furate, să le ascundă şi să se sustragă urmăririi.

h) Furtul săvârşit în timpul unei calamităţi. h) Furtul săvârşit în timpul unei calamităţi.

Aplicarea agravantei prevăzute la art. 209 lit. h) Aplicarea agravantei prevăzute la art. 209 lit. h) C. pen. are loc atunci când furtul este săvârşit C. pen. are loc atunci când furtul este săvârşit pe perioada cât durează situaţia creată de un pe perioada cât durează situaţia creată de un cutremur puternic, de o inundaţie cu urmări cutremur puternic, de o inundaţie cu urmări foarte grave, de alunecarea unei suprafeţe foarte grave, de alunecarea unei suprafeţe întinse de teren pe care sunt locuinţe sau din întinse de teren pe care sunt locuinţe sau din preajma acestora, de o epidemie gravă, un preajma acestora, de o epidemie gravă, un accident aerian, naval, feroviar sau rutier având accident aerian, naval, feroviar sau rutier având consecinţe deosebite, precum şi în alte consecinţe deosebite, precum şi în alte asemenea situaţii, pe care legea penală le asemenea situaţii, pe care legea penală le cuprinde sub denumirea de calamităţi.cuprinde sub denumirea de calamităţi.

i) Furtul comis prin efracţie, escaladare sau i) Furtul comis prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase. ori a unei chei mincinoase.

Agravanta prevăzută la art. 209 lit. i, C. pen. se Agravanta prevăzută la art. 209 lit. i, C. pen. se referă la anumite metode, moduri sau mijloace referă la anumite metode, moduri sau mijloace care, fiind folosite de făptuitor pentru săvârşirea care, fiind folosite de făptuitor pentru săvârşirea furtului, imprimă faptei o periculozitate socială furtului, imprimă faptei o periculozitate socială sporită. Pentru a se reţine această agravantă sporită. Pentru a se reţine această agravantă este necesar să se fi folosit efectiv în comiterea este necesar să se fi folosit efectiv în comiterea furtului ori să se fi încercat săvârşirea acestuia furtului ori să se fi încercat săvârşirea acestuia în unul din modurile sau mijloacele prevăzute de în unul din modurile sau mijloacele prevăzute de art. 209 lit. i, C. pen. art. 209 lit. i, C. pen.

21.21.a.a. Furtul comis asupra unui bun care face parte din Furtul comis asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural.patrimoniul cultural.

Această situaţie de agravare vizează natura Această situaţie de agravare vizează natura bunului care formează obiectul material al furtului, bunului care formează obiectul material al furtului, în sensul că acesta face parte din patrimoniul în sensul că acesta face parte din patrimoniul cultural al ţării noastre. Sunt incluse în această cultural al ţării noastre. Sunt incluse în această categorie bunurile cu valoare deosebită, istorică, categorie bunurile cu valoare deosebită, istorică, artistică sau documentară, reprezentând mărturii artistică sau documentară, reprezentând mărturii importante ale dezvoltării istorice a poporului importante ale dezvoltării istorice a poporului român şi a omenirii, în general, sau a evoluţiei român şi a omenirii, în general, sau a evoluţiei mediului natural, inclusiv bunuri a căror valoare mediului natural, inclusiv bunuri a căror valoare rezultă din alcătuirea lor din metale preţioase şi rezultă din alcătuirea lor din metale preţioase şi pietre preţioase.pietre preţioase.

b.b. Furtul unui act care serveşte pentru dovedirea Furtul unui act care serveşte pentru dovedirea stării civile, pentru legitimare sau identificare.stării civile, pentru legitimare sau identificare.

Introducerea aceste agravante este justificată Introducerea aceste agravante este justificată prin aceea că, odată sustrase de infractori, prin aceea că, odată sustrase de infractori, aceste acte le dau posibilitatea acestora ca, prin aceste acte le dau posibilitatea acestora ca, prin falsuri bine realizate, să-şi atribuie o stare civilă falsuri bine realizate, să-şi atribuie o stare civilă care nu le aparţine şi să se pună în siguranţă care nu le aparţine şi să se pună în siguranţă contra unui risc de identificare, la adăpostul unor contra unui risc de identificare, la adăpostul unor acte de legitimare altor persoane.acte de legitimare altor persoane.

32. Furtul săvârşit în condiţiile art. 209 alin. (3) 32. Furtul săvârşit în condiţiile art. 209 alin. (3)

CCodod pen penalal

În acest caz, modalităţile de comitere pot fi din În acest caz, modalităţile de comitere pot fi din cele întâlnite până acum, diferenţa fiind că cele întâlnite până acum, diferenţa fiind că obiectul material este diferit (ţiţei, gazolină, obiectul material este diferit (ţiţei, gazolină, instalaţii de telecomunicaţii etc.).instalaţii de telecomunicaţii etc.).

209 al.4 - 209 al.4 - Când furtul a produs consecinţe Când furtul a produs consecinţe deosebit de grave. deosebit de grave. În această situaţie, caracterul În această situaţie, caracterul mai grav al faptei este dat de urmarea pe care o mai grav al faptei este dat de urmarea pe care o are acţiunea de sustragere.are acţiunea de sustragere.

TÂLHĂRIATÂLHĂRIA

1. Conţinutul legal1. Conţinutul legalTâlhăria este prevăzută în art. 211 C. pen. într-o variantă tip şi două variante Tâlhăria este prevăzută în art. 211 C. pen. într-o variantă tip şi două variante agra vante.agra vante.Tâlhăria, în varianta tip, constă în furtul săvârşit prin întrebuinţarea de violenţe Tâlhăria, în varianta tip, constă în furtul săvârşit prin întrebuinţarea de violenţe sau ameninţări ori prin punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţă sau ameninţări ori prin punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra, precum şi furtul urmat de întrebuinţarea unor astfel de mijloace de a se apăra, precum şi furtul urmat de întrebuinţarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracţiunii, ori pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracţiunii, ori pentru ca făptuitorul să-şi asigure scăparea.pentru ca făptuitorul să-şi asigure scăparea.Prima variantă agravantă a tâlhăriei există când aceasta a fost săvârşită în Prima variantă agravantă a tâlhăriei există când aceasta a fost săvârşită în următoarele împrejurări:următoarele împrejurări:21 21 a) de două sau mai multe persoane împreună;a) de două sau mai multe persoane împreună;b) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică;b) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică;c) într-o locuinţă sau dependinţe ale acesteia;c) într-o locuinţă sau dependinţe ale acesteia;d) în timpul unei calamităţi;d) în timpul unei calamităţi;e) a avut vreuna din urmările arătate în art. 182.e) a avut vreuna din urmările arătate în art. 182.22 22 a) de o persoană mascată, deghizată sau travestită;a) de o persoană mascată, deghizată sau travestită;b) în timpul nopţii;b) în timpul nopţii;c) într-un loc public sau într-un mijloc de transport;c) într-un loc public sau într-un mijloc de transport;

A doua variantă agravată există atunci când tâlhăria a produs consecinţe A doua variantă agravată există atunci când tâlhăria a produs consecinţe deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei.deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei.

2. 2. Condiţii preexistenteCondiţii preexistente

A. A. Obiectul infracţiunii.Obiectul infracţiunii. a) Obiectul juridic special,a) Obiectul juridic special, în cazul în cazul infracţiunii de tâlhărie, este complex, fiind reprezentat, pe infracţiunii de tâlhărie, este complex, fiind reprezentat, pe de o parte, de relaţiile sociale patrimoniale privind de o parte, de relaţiile sociale patrimoniale privind menţinerea poziţiei fizice a bunurilor, ca menţinerea poziţiei fizice a bunurilor, ca obiect juridic obiect juridic principal, principal, precum şi de relaţiile sociale privind viaţa, precum şi de relaţiile sociale privind viaţa, sănătatea, integritatea corporală şi libertatea persoanei, sănătatea, integritatea corporală şi libertatea persoanei, ca ca obiect juridic secundar, adiacentobiect juridic secundar, adiacent..

bb) Obiectul material. Acţiunea principală, în cazul ) Obiectul material. Acţiunea principală, în cazul tâlhăriei, fiind furtul este normal ca obiectul material în tâlhăriei, fiind furtul este normal ca obiectul material în primul rând să fie reprezentat de bunul sau bunurile pe primul rând să fie reprezentat de bunul sau bunurile pe care autorul vrea să le sustragă.care autorul vrea să le sustragă.

B. B. Subiecţii infracţiunii.Subiecţii infracţiunii.

a) Subiectul activ al infracţiunii de tâlhărie, nefiind a) Subiectul activ al infracţiunii de tâlhărie, nefiind circumstanţiat de lege, poate fi orice persoană care circumstanţiat de lege, poate fi orice persoană care îndeplineşte condiţiile necesare de a răspunde penal şi îndeplineşte condiţiile necesare de a răspunde penal şi chiar dacă aceasta va avea vreun drept asupra bunului chiar dacă aceasta va avea vreun drept asupra bunului sustras prin întrebuinţarea de violenţe sau ameninţări, ori sustras prin întrebuinţarea de violenţe sau ameninţări, ori prin punerea victimei în stare de inconştienţă sau prin punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra.neputinţă de a se apăra.

b)b) Subiect pasiv al infracţiuniiSubiect pasiv al infracţiunii este persoana faţă de care este persoana faţă de care s-a săvârşit tâlhăria, adică persoana ale cărei bunuri au s-a săvârşit tâlhăria, adică persoana ale cărei bunuri au fost sustrase prin săvârşirea tâlhăriei sau acea ori acele fost sustrase prin săvârşirea tâlhăriei sau acea ori acele persoane faţă de care s-a săvârşit numai acţiunea persoane faţă de care s-a săvârşit numai acţiunea adiacentă (violenţa, ameninţarea).adiacentă (violenţa, ameninţarea).

3. Conţinutul constitutiv3. Conţinutul constitutiv

A. A. Latura obiectivăLatura obiectivă..

a) a) Elementul materialElementul material. Ca expresie a caracterului de infracţiune complexă, . Ca expresie a caracterului de infracţiune complexă, elementul material al acestei infracţiuni este format din două acţiuni corelate, elementul material al acestei infracţiuni este format din două acţiuni corelate, şi anume: acţiunea de furt, fiind principală şi acţiunea de constrângere, fiind o şi anume: acţiunea de furt, fiind principală şi acţiunea de constrângere, fiind o activitate adiacentă.activitate adiacentă.

b) b) Urmarea imediatăUrmarea imediată. Urmarea constă, ca şi la infracţiunea de furt, în . Urmarea constă, ca şi la infracţiunea de furt, în trecerea bunului din stăpânirea de fapt a posesorului sau detentorului în cea trecerea bunului din stăpânirea de fapt a posesorului sau detentorului în cea a făptuitorului. Acest rezultat se realizează prin acţiunea principală care intră a făptuitorului. Acest rezultat se realizează prin acţiunea principală care intră în componenţa elementului material al infracţiunii de tâlhărie.în componenţa elementului material al infracţiunii de tâlhărie.

c)c) Între acţiunea incriminată şi rezultatul produs trebuie să existe o Între acţiunea incriminată şi rezultatul produs trebuie să existe o legătură de cauzalitate atât sub aspectul acţiunii principale, cât şi al legătură de cauzalitate atât sub aspectul acţiunii principale, cât şi al celei adiacente, infracţiunea din acest punct de vedere fiind una de celei adiacente, infracţiunea din acest punct de vedere fiind una de rezultat.rezultat.

B. Latura subiectivăB. Latura subiectivă..

Infracţiunea de tâlhărie se săvârşeşte cu intenţie directă, Infracţiunea de tâlhărie se săvârşeşte cu intenţie directă, atât în ce priveşte acţiunea principală, cât şi cea atât în ce priveşte acţiunea principală, cât şi cea adiacentă, făptuitorul prevede şi urmă reşte să comită adiacentă, făptuitorul prevede şi urmă reşte să comită furtul prin violenţă sau ameninţare ori prin punerea furtul prin violenţă sau ameninţare ori prin punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se victimei în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra, precum şi prin folosirea vreunuia din aceste apăra, precum şi prin folosirea vreunuia din aceste mijloace pentru păstrarea bunului furat, ştergerea mijloace pentru păstrarea bunului furat, ştergerea urmelor infracţiunii ori pentru a-şi asigura scăparea.urmelor infracţiunii ori pentru a-şi asigura scăparea.

Intenţia de a săvârşi tâlhăria poate apărea chiar în Intenţia de a săvârşi tâlhăria poate apărea chiar în momentul în care condiţiile obiective pe care el le momentul în care condiţiile obiective pe care el le avusese în vedere s-au schimbat (de exemplu, pătrunde avusese în vedere s-au schimbat (de exemplu, pătrunde într-un apartament dar acolo, găsind o persoană, într-un apartament dar acolo, găsind o persoană, întrebuinţează violenţa pentru a o deposeda de unele întrebuinţează violenţa pentru a o deposeda de unele lucruri).lucruri).

4. Forme. Modalităţi. Sancţiuni4. Forme. Modalităţi. SancţiuniA.A. Forme.Forme.

a) a) Infracţiunea de tâlhărie, fiind o infracţiune comisivă şi Infracţiunea de tâlhărie, fiind o infracţiune comisivă şi intenţionată, este susceptibilă de o desfăşurare în timp. Astfel, sunt intenţionată, este susceptibilă de o desfăşurare în timp. Astfel, sunt posibile actele pregătitoare atât în raport cu acţiunea principală, cât posibile actele pregătitoare atât în raport cu acţiunea principală, cât şi cu cea adiacentă, ele pot fi de natură materialăşi cu cea adiacentă, ele pot fi de natură materială,, sau morală. . . sau morală. . . b) Tentativab) Tentativa. La tâlhărie, tentativa este de asemenea posibilă, iar . La tâlhărie, tentativa este de asemenea posibilă, iar legea prevede sancţionarea ei (art. 222). Este posibilă tentativa legea prevede sancţionarea ei (art. 222). Este posibilă tentativa întreruptă sau improprie ori relativ imposibilă. La tâlhărie nu este întreruptă sau improprie ori relativ imposibilă. La tâlhărie nu este posibilă tentativa perfectă.posibilă tentativa perfectă.c) Consumarea.c) Consumarea. Infracţiunea de tâlhărie se consumă când Infracţiunea de tâlhărie se consumă când executarea acţiunii principale (furtul) s-a desfăşurat complet şi s-a executarea acţiunii principale (furtul) s-a desfăşurat complet şi s-a produs urmarea imediată prin intermediul acţiunii adiacente, adică produs urmarea imediată prin intermediul acţiunii adiacente, adică prin întrebuinţarea de violenţă sau ameninţare ori prin punerea prin întrebuinţarea de violenţă sau ameninţare ori prin punerea victimei în stare de inconştienţă sau în imposibilitatea de a se apăra. victimei în stare de inconştienţă sau în imposibilitatea de a se apăra. d) Epuizaread) Epuizarea. Infracţiunea de tâlhărie, ca şi furtul, este susceptibilă . Infracţiunea de tâlhărie, ca şi furtul, este susceptibilă de activitate infracţională prelungită în timp, după atingerea de activitate infracţională prelungită în timp, după atingerea momentului consumativ şi deci, de eventuala amplificare a urmărilor momentului consumativ şi deci, de eventuala amplificare a urmărilor imediate imediate

B. ModalităţiB. Modalităţi..

Infracţiunea de tâlhărie este susceptibilă în varianta simplă, de mai Infracţiunea de tâlhărie este susceptibilă în varianta simplă, de mai multe modalităţi normative.multe modalităţi normative.În varianta simplă există modalitatea normativă a violenţelor şi În varianta simplă există modalitatea normativă a violenţelor şi celorlalte mijloace săvârşite concomitent cu executarea furtului şi celorlalte mijloace săvârşite concomitent cu executarea furtului şi violenţelor sau alte mijloace executate după consumarea furtului, dar violenţelor sau alte mijloace executate după consumarea furtului, dar pentru păstrarea bunului furat, înlăturarea urmelor infracţiunii ori pentru păstrarea bunului furat, înlăturarea urmelor infracţiunii ori pentru asigurarea scăpării.pentru asigurarea scăpării.O altă modalitate agravată a tâlhăriei există, potrivit art. 211 alin.3 C. O altă modalitate agravată a tâlhăriei există, potrivit art. 211 alin.3 C. pen., atunci când aceasta a pen., atunci când aceasta a produs consecinţe deosebit de grave produs consecinţe deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei.sau a avut ca urmare moartea victimei.

C. Sancţiuni.C. Sancţiuni. Tâlhăria în varianta tip, prevăzută în art. 211 alin. (1) C. pen. se Tâlhăria în varianta tip, prevăzută în art. 211 alin. (1) C. pen. se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 18 ani. În modalităţile agravante pedepseşte cu închisoare de la 3 la 18 ani. În modalităţile agravante prevăzute în art. 211 alin. (2) C. pen. se pedepseşte cu închisoare prevăzute în art. 211 alin. (2) C. pen. se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani, iar în modalităţile agravate prevăzute în art. 211 de la 5 la 20 de ani, iar în modalităţile agravate prevăzute în art. 211 alin. (21)3 C.pen. se pedepseşte cu închisoarea de la 7 la 20 de ani alin. (21)3 C.pen. se pedepseşte cu închisoarea de la 7 la 20 de ani şi art.211 al.(3) C. pen. se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 25 şi art.211 al.(3) C. pen. se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.de ani şi interzicerea unor drepturi.

ÎNŞELĂCIUNEAÎNŞELĂCIUNEA

1. Conţinutul legal1. Conţinutul legal

Infracţiunea de înşelăciune este incriminată Infracţiunea de înşelăciune este incriminată într-o variantă tip, două variante speciale şi alte într-o variantă tip, două variante speciale şi alte

două agravate. Potrivit art. 215 alin. (1) C. pen., două agravate. Potrivit art. 215 alin. (1) C. pen., varianta tip constă în inducerea în eroare a unei varianta tip constă în inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă.pricinuit o pagubă.

2. Condiţii preexistente2. Condiţii preexistente

A. Obiectul infracţiuniiA. Obiectul infracţiunii..

a)a) Obiectul juridic specialObiectul juridic special îl constituie relaţiile sociale de ordin îl constituie relaţiile sociale de ordin patrimonial a căror naştere şi dezvoltare este condiţionată de bună-patrimonial a căror naştere şi dezvoltare este condiţionată de bună-credinţă şi încrederea ce trebuie să existe în raporturile juridice care credinţă şi încrederea ce trebuie să existe în raporturile juridice care au loc între subiecţii acestor raporturi.au loc între subiecţii acestor raporturi.

b)b) Obiect materialObiect material al infracţiunii pot fi bunurile mobile, înscrisurile cu al infracţiunii pot fi bunurile mobile, înscrisurile cu valoare patrimonială, precum şi bunurile imobile asupra cărora valoare patrimonială, precum şi bunurile imobile asupra cărora poartă manevrele frauduloase ale făptuitorului.poartă manevrele frauduloase ale făptuitorului.

B.B. Subiecţii infracţiunii. Subiecţii infracţiunii.

a) Subiect activ a) Subiect activ al infracţiunii poate fi orice persoană care al infracţiunii poate fi orice persoană care îndeplineşte condiţiile generale ale răspunderii penale. îndeplineşte condiţiile generale ale răspunderii penale.

b) Subiect pasivb) Subiect pasiv este persoana fizică sau juridică privată ori publică este persoana fizică sau juridică privată ori publică al cărei patrimoniu a fost lezat, păgubit, prin săvârşirea infracţiunii al cărei patrimoniu a fost lezat, păgubit, prin săvârşirea infracţiunii de înşelăciune. de înşelăciune.


A. Latura obiectivăA. Latura obiectivă..a) Elementul materiala) Elementul material este reprezentat în oricare din variantele infracţiunii, de este reprezentat în oricare din variantele infracţiunii, de o acţiune frauduloasă de amăgire ori inducere în eroare a victimei, prin o acţiune frauduloasă de amăgire ori inducere în eroare a victimei, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, sau ca mincinoasă a unei prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate.fapte adevărate.b)b) Urmarea imediatăUrmarea imediată constă în crearea unei situaţii care a produs o pagubă constă în crearea unei situaţii care a produs o pagubă fie patrimoniului public, fie celui privat. Prin pagubă se înţelege prejudiciul fie patrimoniului public, fie celui privat. Prin pagubă se înţelege prejudiciul material efectiv şi cert cauzat unei persoane fizice sau juridice private sau material efectiv şi cert cauzat unei persoane fizice sau juridice private sau publice. Paguba efectiv produsă va avea un rol determinant în stabilirea publice. Paguba efectiv produsă va avea un rol determinant în stabilirea pericolului social concret, cât şi în privinţa încadrării juridice a faptei. Dacă pericolului social concret, cât şi în privinţa încadrării juridice a faptei. Dacă prin acţiunea de inducere în eroare s-a produs o pagubă materială mai mare prin acţiunea de inducere în eroare s-a produs o pagubă materială mai mare de 2.000.000.000 lei sau o tulburare deosebit de gravă activităţii unui organ de 2.000.000.000 lei sau o tulburare deosebit de gravă activităţii unui organ de stat, unei instituţii sau altei persoane juridice sau fizice, fapta va realiza de stat, unei instituţii sau altei persoane juridice sau fizice, fapta va realiza conţinutul agravat al înşelăciunii prevăzute în art. 215 alin. (5) C. pen.conţinutul agravat al înşelăciunii prevăzute în art. 215 alin. (5) C. pen.c)c) Legătura de cauzalitate.Legătura de cauzalitate. Pentru realizarea laturii obiective a infracţiunii de Pentru realizarea laturii obiective a infracţiunii de înşelăciune trebuie să se constate existenţa unei legături de cauzalitate între înşelăciune trebuie să se constate existenţa unei legături de cauzalitate între elementul material – acţiunea de amăgire – şi paguba produsă (urmarea elementul material – acţiunea de amăgire – şi paguba produsă (urmarea imediată). În cazul în care paguba produsă se datorează altor cauze decât imediată). În cazul în care paguba produsă se datorează altor cauze decât acţiunii de amăgire, nu va exista infracţiunea de înşelăciune, fiindcă lipseşte acţiunii de amăgire, nu va exista infracţiunea de înşelăciune, fiindcă lipseşte legătura de cauzalitate.legătura de cauzalitate.B. Latura subiectivăB. Latura subiectivă. Infracţiunea de înşelăciune se comite cu intenţie directă, . Infracţiunea de înşelăciune se comite cu intenţie directă, întrucât textul de incriminare cere ca acţiunea ce formează elementul material întrucât textul de incriminare cere ca acţiunea ce formează elementul material să se realizeze în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul, a unui folos să se realizeze în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul, a unui folos material injust (intenţie calificată prin scop).material injust (intenţie calificată prin scop).

4. Forme. Modalităţi. Sancţiuni4. Forme. Modalităţi. SancţiuniA.A. FormeForme. Infracţiunea de înşelăciune este susceptibilă de toate . Infracţiunea de înşelăciune este susceptibilă de toate formele imperfecte ale infracţiunii. Actele pregătitoare, deşi posibile, formele imperfecte ale infracţiunii. Actele pregătitoare, deşi posibile, nu sunt însă pedepsite de lege, ele trebuie avute în vedere însă la nu sunt însă pedepsite de lege, ele trebuie avute în vedere însă la individualizarea pedepsei, întrucât, de multe ori, sunt relevante cu individualizarea pedepsei, întrucât, de multe ori, sunt relevante cu privire la pericolul pe care îl prezintă făptuitorul. Când actele privire la pericolul pe care îl prezintă făptuitorul. Când actele pregătitoare au fost efectuate de o altă persoană, ajutând astfel pe pregătitoare au fost efectuate de o altă persoană, ajutând astfel pe autor la realizarea acţiunii de amăgire, ele devin acte de complicitate autor la realizarea acţiunii de amăgire, ele devin acte de complicitate anterioară.anterioară.B.B. Modalităţi. Modalităţi. Potrivit art. 215 C. pen., infracţiunea de înşelăciune se Potrivit art. 215 C. pen., infracţiunea de înşelăciune se prezintă sub următoarele modalităţi normative:prezintă sub următoarele modalităţi normative:a) a) în varianta simplăîn varianta simplă, fapta este incriminată în modalitatea inducerii în , fapta este incriminată în modalitatea inducerii în eroare prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca eroare prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, ori prin inducerea sau menţinerea mincinoasă a unei fapte adevărate, ori prin inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii ori executării unui în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii ori executării unui contract;contract;b) b) în varianta agravatăîn varianta agravată există modalitatea normativă a prezentării de există modalitatea normativă a prezentării de nume, calităţi mincinoase ori alte mijloace frauduloase legate de nume, calităţi mincinoase ori alte mijloace frauduloase legate de săvârşirea oricăreia din mo dalităţile normative ale variantei simple;săvârşirea oricăreia din mo dalităţile normative ale variantei simple;

c) c) o altă modalitate normativăo altă modalitate normativă este cea a emiterii de cecuri fără este cea a emiterii de cecuri fără acoperire, a retragerii proviziei după emitere sau prin interzicerea acoperire, a retragerii proviziei după emitere sau prin interzicerea trasului de a onora plata. Inducerea sau menţinerea în eroare a unei trasului de a onora plata. Inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane cu prilejul „încheierii” sau „executării” unui contract, persoane cu prilejul „încheierii” sau „executării” unui contract, săvârşită în aşa fel încât fără această eroare cel înşelat nu ar fi săvârşită în aşa fel încât fără această eroare cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate;încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate;d) ultima modalitate normativă este cea prevăzută în art. 215 alin. (5) d) ultima modalitate normativă este cea prevăzută în art. 215 alin. (5) şi se realizează când, ca urmare a înşelăciunii în oricare din şi se realizează când, ca urmare a înşelăciunii în oricare din modalităţile normative enumerate mai înainte, s-au produs consecinţe modalităţile normative enumerate mai înainte, s-au produs consecinţe deosebit de grave.deosebit de grave.

C. Sancţiuni. C. Sancţiuni. Infracţiunea de înşelăciune este sancţionată în varianta Infracţiunea de înşelăciune este sancţionată în varianta simplă, cu închisoarea de la 6 luni la 12 ani [art. 215 alin. (1) C. pen.].simplă, cu închisoarea de la 6 luni la 12 ani [art. 215 alin. (1) C. pen.].În cazul primei variante agravante, când s-au folosit mijloace În cazul primei variante agravante, când s-au folosit mijloace frauduloase, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani.frauduloase, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani.Aceleaşi pedepse, după caz, sunt prevăzute şi pentru variantele Aceleaşi pedepse, după caz, sunt prevăzute şi pentru variantele speciale [art. 215 alin. (3) şi 4 C. pen.].speciale [art. 215 alin. (3) şi 4 C. pen.].În situaţia variantei agravante prevăzute de art. 215 alin. (5) C. pen., În situaţia variantei agravante prevăzute de art. 215 alin. (5) C. pen., pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani.pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani.

ABUZUL DE ÎNCREDEREABUZUL DE ÎNCREDERE

1. Conţinutul legal1. Conţinutul legal

Abuzul de încredere este reglementat de art. 213 Abuzul de încredere este reglementat de art. 213 C. pen. şi constă în însuşirea unui bun mobil al C. pen. şi constă în însuşirea unui bun mobil al altuia, deţinut cu orice titlu, sau dispunerea de altuia, deţinut cu orice titlu, sau dispunerea de acel bun pe nedrept, ori refuzul de a-l restituiacel bun pe nedrept, ori refuzul de a-l restitui

2. Condiţii preexistente2. Condiţii preexistente

A. Obiectul infracţiunii.A. Obiectul infracţiunii.

a) Obiectul juridic speciala) Obiectul juridic special este reprezentat de relaţiile este reprezentat de relaţiile sociale de ordin patrimonial a căror dezvoltare implică o sociale de ordin patrimonial a căror dezvoltare implică o anumită încredere pe care participanţii trebuie să şi-o anumită încredere pe care participanţii trebuie să şi-o acorde unii altora, şi fără de care nu sunt posibile relaţii acorde unii altora, şi fără de care nu sunt posibile relaţii sociale patrimoniale normale.sociale patrimoniale normale.

b) Obiectul material.b) Obiectul material. Abuzul de încredere are ca obiect Abuzul de încredere are ca obiect material bunul mobil al altuia, deţinut cu orice titlu de material bunul mobil al altuia, deţinut cu orice titlu de către făptuitor şi pe care prin intervertirea titlului acesta şi către făptuitor şi pe care prin intervertirea titlului acesta şi l-a însuşit ori a dispus de el.l-a însuşit ori a dispus de el.

B. Subiecţii infracţiunii. a) Subiectul activ.B. Subiecţii infracţiunii. a) Subiectul activ. Autor Autor al infracţiunii de abuz de încredere este al infracţiunii de abuz de încredere este totdeauna persoana care deţine cu orice titlu un totdeauna persoana care deţine cu orice titlu un bun mobil al altuia şi transformă în mod abuziv bun mobil al altuia şi transformă în mod abuziv calitatea de deţinător al bunului în cea de pretins calitatea de deţinător al bunului în cea de pretins proprietar.proprietar.

b) Subiect pasivb) Subiect pasiv este persoana fizică sau juridică este persoana fizică sau juridică privată ori publică de la care autorul a primit, cu privată ori publică de la care autorul a primit, cu un anumit titlu, un bun mobil pe care l-a însuşit.un anumit titlu, un bun mobil pe care l-a însuşit.

Conţinutul constitutivConţinutul constitutiv

A. Latura obiectivă. A. Latura obiectivă.

a) Elementul material a) Elementul material se poate realiza printr-una din se poate realiza printr-una din următoarele acţiuni: însuşirea bunului, dispunerea pe următoarele acţiuni: însuşirea bunului, dispunerea pe nedrept de acel bun sau refuzul de a-l restitui.nedrept de acel bun sau refuzul de a-l restitui.

b) Urmarea imediatăb) Urmarea imediată. Acţiunea care constituie elementul . Acţiunea care constituie elementul material al infracţiunii de abuz de încredere trebuie să material al infracţiunii de abuz de încredere trebuie să aibă ca urmare imediată modificarea situaţiei bunului şi aibă ca urmare imediată modificarea situaţiei bunului şi crearea unei situaţii contrare celei care ar fi trebuit să crearea unei situaţii contrare celei care ar fi trebuit să existe dacă nu ar fi fost încălcată în mod abuziv existe dacă nu ar fi fost încălcată în mod abuziv încrederea acordată făptuitorului. Subiectul pasiv nu mai încrederea acordată făptuitorului. Subiectul pasiv nu mai poate să-şi exercite drepturile asupra bunului care îi poate să-şi exercite drepturile asupra bunului care îi aparţine.aparţine.

c) Legătura de cauzalitate.c) Legătura de cauzalitate. Între acţiunile incriminate si Între acţiunile incriminate si urmarea imediată trebuie să existe o legătură de urmarea imediată trebuie să existe o legătură de cauzalitate; aceasta rezultă implicit din săvârşirea cauzalitate; aceasta rezultă implicit din săvârşirea acţiunilor descrise în norma de incriminare.acţiunilor descrise în norma de incriminare.

B. Latura subiectivă.B. Latura subiectivă. Elementul subiectiv al infracţiunii de Elementul subiectiv al infracţiunii de abuz de încredere îl formează abuz de încredere îl formează intenţia intenţia sub ambele sub ambele modalităţi (directă sau indirectă); făptuitorul prevede, modalităţi (directă sau indirectă); făptuitorul prevede, urmăreşte sau acceptă ca prin acţiunile sale abuzive, să-l urmăreşte sau acceptă ca prin acţiunile sale abuzive, să-l pună pe proprietarul bunului în imposibilitatea de a-şi pună pe proprietarul bunului în imposibilitatea de a-şi exercita drepturile privitoare la acel bun şi să-i producă în exercita drepturile privitoare la acel bun şi să-i producă în acest mod o pagubă. Mobilul sau scopul nu au relevanţă acest mod o pagubă. Mobilul sau scopul nu au relevanţă în realizarea laturii subiectiveîn realizarea laturii subiective;; de ele se va ţine seama la de ele se va ţine seama la individualizarea pedepsei.individualizarea pedepsei.

4. Forme. Modalităţi. Sancţiuni4. Forme. Modalităţi. Sancţiuni

A. FormeA. Forme. Deşi infracţiunea de abuz de încredere este susceptibilă . Deşi infracţiunea de abuz de încredere este susceptibilă de toate formele imperfecte, legea nu pedepseşte nici actele de toate formele imperfecte, legea nu pedepseşte nici actele pregătitoare, nici tentativa la infracţiune. Infracţiunea de abuz de pregătitoare, nici tentativa la infracţiune. Infracţiunea de abuz de încredere este o infracţiune instantanee, consumarea ei are loc o încredere este o infracţiune instantanee, consumarea ei are loc o dată cu executarea în întregime a oricăreia dintre acţiunile ce dată cu executarea în întregime a oricăreia dintre acţiunile ce formează elementul material.formează elementul material.

B.B. Modalităţi. Modalităţi. Abuzul de încredere se poate realiza prin mai multe Abuzul de încredere se poate realiza prin mai multe modalităţi normative, şi anume: însuşirea bunului altuia, dispunerea modalităţi normative, şi anume: însuşirea bunului altuia, dispunerea pe nedrept de un asemenea bun, ori refuzul de a-l restitui, ca şi pe nedrept de un asemenea bun, ori refuzul de a-l restitui, ca şi printr-o varietate de modalităţi faptice determinate de natura printr-o varietate de modalităţi faptice determinate de natura relaţiilor juridice dintre deţinătorul bunului şi persoana care i l-a relaţiilor juridice dintre deţinătorul bunului şi persoana care i l-a încredinţat, de specificul bunului mobil deţinut ori de sarcinile care încredinţat, de specificul bunului mobil deţinut ori de sarcinile care revin celui căruia i s-a încredinţat bunul altuia.revin celui căruia i s-a încredinţat bunul altuia.

C.C. SancţiuniSancţiuni. Abuzul de încredere se pedepseşte cu închisoare de . Abuzul de încredere se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 4 ani sau cu amendă.la 3 luni la 4 ani sau cu amendă.

DELAPIDAREADELAPIDAREA1. Conţinutul legal1. Conţinutul legalInfracţiunea de delapidare este incriminată în art. 2151 C. pen. într-Infracţiunea de delapidare este incriminată în art. 2151 C. pen. într-o variantă simplă sau tip şi alta agravată.o variantă simplă sau tip şi alta agravată.Varianta simplăVarianta simplă constă în constă în însuşirea, folosirea sau traficarea, de însuşirea, folosirea sau traficarea, de către un funcţionar, în interesul său ori pentrucătre un funcţionar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau administrează [art. 2151 sau alte bunuri pe care le gestionează sau administrează [art. 2151 C. pen. alin. (1)]. Varianta agravată se realizează în cazul în care C. pen. alin. (1)]. Varianta agravată se realizează în cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave [art. 2151 alin. (2) delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave [art. 2151 alin. (2) C. pen.].C. pen.].

2. Condiţii preexistente2. Condiţii preexistenteA.A. Obiectul infracţiuniiObiectul infracţiunii. . a)a) Obiectul juridic specialObiectul juridic special îl constituie relaţiile sociale de natură îl constituie relaţiile sociale de natură patrimonială, a căror existenţă şi dezvoltare este condiţionată de patrimonială, a căror existenţă şi dezvoltare este condiţionată de menţinerea poziţiei de fapt a bunurilor, ce aparţin sau interesează o menţinerea poziţiei de fapt a bunurilor, ce aparţin sau interesează o persoană juridică privată sau publică împotriva actelor gestionarilor persoană juridică privată sau publică împotriva actelor gestionarilor sau administratorilor, de însuşire sau folosire în scopuri personale a sau administratorilor, de însuşire sau folosire în scopuri personale a bunurilor ce constituie obiectul activităţii de gestionare sau bunurilor ce constituie obiectul activităţii de gestionare sau administrare. Infracţiunea, fiind săvârşită de un funcţionar public sau administrare. Infracţiunea, fiind săvârşită de un funcţionar public sau funcţionar, are ca obiect juridic secundar relaţiile sociale care funcţionar, are ca obiect juridic secundar relaţiile sociale care asigură desfăşurarea normală şi corectă a serviciului unităţii private asigură desfăşurarea normală şi corectă a serviciului unităţii private sau publice.sau publice.

b)b) Obiectul materialObiectul material. Infracţiunea de delapidarea are ca obiect . Infracţiunea de delapidarea are ca obiect material, bani, valori sau alte bunuri din patrimoniul public sau privat material, bani, valori sau alte bunuri din patrimoniul public sau privat pe care făptuitorul le gestionează sau administrează.pe care făptuitorul le gestionează sau administrează.

B. Subiecţii infracţiunii.B. Subiecţii infracţiunii.

a)a) Subiectul activSubiectul activ nu poate fi decât un „funcţionar public” sau nu poate fi decât un „funcţionar public” sau „funcţionar” care „gestionează sau administrează” bunurile unei „funcţionar” care „gestionează sau administrează” bunurile unei unităţi publice sau private. Aşadar, la delapidare autorul este de unităţi publice sau private. Aşadar, la delapidare autorul este de două ori calificat; el are, pe de o parte, calitatea de funcţionar public două ori calificat; el are, pe de o parte, calitatea de funcţionar public sau funcţionar, iar pe de altă parte, calitatea de administrator sau sau funcţionar, iar pe de altă parte, calitatea de administrator sau gestionar de bunuri care aparţin unei gestionar de bunuri care aparţin unei ppersoane juridice.ersoane juridice.

b)b) Subiect pasivSubiect pasiv la infracţiunea de delapidare nu poate fi decât la infracţiunea de delapidare nu poate fi decât organul, instituţia publică, sau orice altă persoană juridică, în cadrul organul, instituţia publică, sau orice altă persoană juridică, în cadrul cărora exercită activitatea funcţionarul care a comis acţiunea de cărora exercită activitatea funcţionarul care a comis acţiunea de însuşire, traficare sau folosire a bunului ce formează obiect material însuşire, traficare sau folosire a bunului ce formează obiect material al infracţiunii. Deci, la infracţiunea de delapidare, întotdeauna al infracţiunii. Deci, la infracţiunea de delapidare, întotdeauna subiect pasiv nu poate fi decât o persoană juridică.subiect pasiv nu poate fi decât o persoană juridică.


A.A. Latura obiectivă.Latura obiectivă.

a)a) Elementul material Elementul material constă într-o constă într-o acţiune acţiune de de sustragere definitivă sau temporară a unui bun sustragere definitivă sau temporară a unui bun din patrimoniul unei persoane juridice în posesia din patrimoniul unei persoane juridice în posesia sau detenţia căreia se află, de către o persoană sau detenţia căreia se află, de către o persoană care îl gestionează sau administrează. Însuşirea, care îl gestionează sau administrează. Însuşirea, folosirea sau traficarea nu reprezintă decât folosirea sau traficarea nu reprezintă decât modalităţi ale sustragerii. Nu are relevanţă pentru modalităţi ale sustragerii. Nu are relevanţă pentru existenţa infracţiunii dacă sustragerea s-a existenţa infracţiunii dacă sustragerea s-a efectuat în interesul făptuitorului sau al unei alte efectuat în interesul făptuitorului sau al unei alte persoane.persoane.

b)b) Urmarea imediatăUrmarea imediată la infracţiunea de delapidare, indiferent de la infracţiunea de delapidare, indiferent de modalitatea de comitere, constă în scoaterea bunului din sfera modalitatea de comitere, constă în scoaterea bunului din sfera patrimonială în care se găsea şi lipsirea unităţii publice sau private patrimonială în care se găsea şi lipsirea unităţii publice sau private de bunul sustras, de posibilitatea de a-l avea şi de a folosi bunul de bunul sustras, de posibilitatea de a-l avea şi de a folosi bunul respectiv, ceea ce duce şi la producerea unei eventuale pagube respectiv, ceea ce duce şi la producerea unei eventuale pagube unităţii, constând în valoarea bunului sustras prin însuşire.unităţii, constând în valoarea bunului sustras prin însuşire.

c)c) Legătura de cauzalitateLegătura de cauzalitate.. Pentru întregirea laturii obiective a Pentru întregirea laturii obiective a infracţiunii de delapidare este necesar să existe o legătură de infracţiunii de delapidare este necesar să existe o legătură de cauzalitate între acţiunea de însuşire, folosire sau traficare şi cauzalitate între acţiunea de însuşire, folosire sau traficare şi urmarea imediată, deposedarea unităţii publice sau private de acel urmarea imediată, deposedarea unităţii publice sau private de acel bun. Dacă deposedarea se datorează altei cauze, ca de pildă, bun. Dacă deposedarea se datorează altei cauze, ca de pildă, pierderea bunului, furtul acestuia, distrugerea lui etc., nu poate pierderea bunului, furtul acestuia, distrugerea lui etc., nu poate exista infracţiunea de delapidare.exista infracţiunea de delapidare.

B.B. Latura subiectivăLatura subiectivă. Infracţiunea de delapidare se . Infracţiunea de delapidare se săvârşeşte cu săvârşeşte cu intenţie, intenţie, cel mai adesea, intenţia directă, cel mai adesea, intenţia directă, dar nu este exclusă şi cea indirectă. Făptuitorul îşi dă dar nu este exclusă şi cea indirectă. Făptuitorul îşi dă seama de caracterul ilicit al faptei, prevede rezultatul seama de caracterul ilicit al faptei, prevede rezultatul socialmente periculos al acesteia, sau uneori numai îl socialmente periculos al acesteia, sau uneori numai îl acceptă.acceptă.

4. Forme. Modalităţi. Sancţiuni4. Forme. Modalităţi. Sancţiuni

A.A. Forme.Forme. Infracţiunea de delapidare este susceptibilă de Infracţiunea de delapidare este susceptibilă de toate formele imperfecte ale infracţiunii, însă actele toate formele imperfecte ale infracţiunii, însă actele pregătitoare, deşi posibile, nu sunt pedepsite de lege. În pregătitoare, deşi posibile, nu sunt pedepsite de lege. În cazul în care, prin actul pregătitor respectiv se realizează cazul în care, prin actul pregătitor respectiv se realizează conţinutul unei alte infracţiuni, autorul va fi sancţionat conţinutul unei alte infracţiuni, autorul va fi sancţionat pentru aceasta.pentru aceasta.

Tentativa la delapidare se pedepseşte conform art. 222 Tentativa la delapidare se pedepseşte conform art. 222 C. pen C. pen B.B. ModalităţiModalităţi.. Modalităţile normative sunt: delapidarea Modalităţile normative sunt: delapidarea prin însuşire, prin traficare şi prin folosire a bunului unei prin însuşire, prin traficare şi prin folosire a bunului unei persoane juridice.persoane juridice.C.C. Sancţiuni.Sancţiuni. Infracţiunea de delapidare, în oricare din Infracţiunea de delapidare, în oricare din modalităţile normative ale variantei simple, se modalităţile normative ale variantei simple, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 15 ani.pedepseşte cu închisoare de la 1 la 15 ani.În modalitatea agravantă – când delapidarea a avut În modalitatea agravantă – când delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.drepturi.Tentativa la infracţiunea de delapidare, indiferent de Tentativa la infracţiunea de delapidare, indiferent de modalitatea acesteia, se pedepseşte conform art. 21 modalitatea acesteia, se pedepseşte conform art. 21 alin. (2) C. pen.. alin. (2) C. pen..

SFSFÂRŞITÂRŞIT

TEMA :

Documents

Transcript of TEMA :