RESTAURARILE INTEGRAL CERAMICE MODERNE

Girbea Alexandru Alin gr 8 CTD an 3

RESTAURARILE INTEGRAL CERAMICE MODERNE

Prim restaurari integral ceramice se intelege acel tip de restaurare protetica care se confectioneaza integral din ceramica, fara o infrastructura metalica.

Sistemele integral ceramice prezinta o serie de avantaje: estetica optima, biocompatibilitate excelenta, conductivitate termica redusa, stabilitate chimica.

Cea mai la indemana clasificare este aceea in functie de tehnologia folosita:

1.      Proteze obtinute prin depunerea de straturi succesive de ceramica

2.      Proteze obtinute prin turnare

3.      Proteze obtinute prin infiltrare si sinterizare

4.      Proteze obtinute prin injectare (presare) la temperatura scazuta sau inalta

5.      Proteze obtinute prin strunjure (frezare sau sonoeroziune)

PROPRIETATI

 

Exista doi parametrii reprezentativi pentru ceramica: rezistenta la incovoiere si rezistenta la fractura.

Rezistenta la incovoiere a unui material este proprietatea acestuia de a se opune aparitiei fracturilor la solicitari de incovoiere. Ea depunde de solicitari si de calitatea suprafetei externe care nu trebuie sa prezinte microfisuri. Masele ceramice clasice au o rezistenta la incovoiere de 50Mpa iar oxidul de zirconiu din masele ceramice moderne 900Mpa.

Rezistenta la fractura a unui material este proprietatea acestuia de a se opune propagarii fracturilor deja existente in masa sa. Cu cat aceasta rezistenta este mai mare cu atat fracturile se propaga mai greu facand restaurarea mai durabila. Ceramica stratificata are cea mai mica rezisenta la fractura, urmeaza ceramica turnata iar ceramica infiltrata perzinta valori care la depasesc pe cele ale dentinei si smaltului. Oricum este foarte important sa existe cat mai putine fisuri in profunzime si suprafata si masa ceramica sa prezinte cristale dispuse cat mai omogen pentru a impiedica propagarea fracturilor.

Comparativ cu structurile dentare sau cu alte materiale de restaurare, ceramica prezinta o duritate foarte mare. Aceasta o poate contraindica in rezolvarea unor cazuri clinice (parafunctii, supraprotezari pe implante) datorita abraziei pe care o determina asupra antagonistilor. Abrazia depinde si de rugozitatea suprafetelor.

Sistemele integral ceramice moderne au o rezistenta comparabila cu cea a metaloceramicii. Studii clinice au dovedit aparitia fisurilor si fracturilor la nivelul coroanelor jacket care au fost cimentate cu cimenturi conventionale. Aceste defecte pot fi drastic reduse prin fixarea cu cimenturi diacrilice. Utilizarea acestora presupune un dublu gravaj (cu acid fosforic pentru tesuturile dentare si cu acid fluorhidric pentru ceramica), aplicarea de adezivi dentinari si de agenti de silanizare.

Sistemele integral ceramice au o biocompatibilitate buna. Aceasta se datoreaza in mare parte stabilitatii legaturii intre elementele componente si compozitiei chimice anorganice a ceramicii si faptului ca prin eliminarea componentelor metalice sunt evitate fenomenele de coroziune si galvanism.

Estetica este incomparabil mai buna decat a restaurarilor metaloc-ceramice.

Restaurårile  integral  ceramice  au  fost  realizate pentru prima oarå în anul 1886 de cåtre C.H. Land care a inventat tehnica realizårii coroanelor si inlay urilor  integral ceramice pe folie de platinå. Cu toate avantajele estetice cunoscute astazi,dar cu neajunsul  unei  rezisten¡e  mecanice  reduse,  ele  nu au  avut  un  mare  succes  fiind  declasate   în  anii  ’40 de aparitia råsinilor acrilice, mai usor manevrabile,pret  de  cost scåzut si aspect estetic multumitor.Rezistenta  scåzutå  la  uzurå  si  permeabilitatea crescutå în mediul bucal au determinat restrângerea indicatiilor  de  folosire  a  råsinilor  acrilice  la tratamente  provizorii.

Atentia cercetåtorilor a fost îndreptatå din noucåtre ceramica dentarå. La sfârsitul anilor ’50 au apårut materiale ceramice pentru uz dentar cucoeficient de dilatare termicå apropiat de al aliajelor dentare fåcând posibilå realizarea coroanelor metalo-ceramice care reprezintå si aståzi solu¡ia de tratament cu cea mai largå råspândire.În cazul coroanelor metalo-ceramice, datoritå comportamentului diferit, sub actiunea fortelor mecanice si termice al celor douå tipuri de materiale, apare riscul desprinderii componentei fizionomice de pe capa metalicå de suport.Fisura poate aparea fie in masa ceramica,fie in grosimea stratului de oxizi de legatura. Acest neajuns se

poate înlåtura, fie prin realizarea capei de suport dintr-o ceramicå cu rezistenta mecanicå crescutå al cårei aspect mai putin estetic trebuie mascat cu straturi succesive de ceramicå, printr-o tehnicå asemånåtoare cu cea folositå la coroanele metalo-ceramice,fie prin realizarea întregii reconstituiri dentare dintr-o ceramicå specialå care îmbinå ambele caracteristici: rezistentå mecanicå crescutå si efect estetic foarte bun.În anul 1965 McLean si Hughes folosesc prima ceramicå ranforsatå cu particule de aluminå în concentratie mai mare, pentru capa de suport si mai scåzutå, pentru restul coroanei din considerente fizionomice, îmbunåtåtind proprietå¡ile mecanice cu aprox. 40% fatå de ceramica feldspaticå.Mai târziu, în anul 1985 Michael Sadoun dezvoltå aceastå tehnicå adåugând în compozitia ceramicii aluminoase pentru capå, oxizi de zirconiu si magneziu care au determinat o crestere a rezistentei la flexiune pânå la 600Mpa.

Sistemul se numeste In-Ceram® si este realizat prin infiltrarea unei structuri poroase din aluminå obtinutå prin sinterizare cu sticlå pe bazå de aluminosilicat de lanthan. Se recomandå pentru realizarea de reconstituiri dentare de micå întindere (inlay, onlay) sau mai mare întindere (coroane, punti frontale). Nu se recomandå pentru fatetåri.

O a doua posibilitate este ceramica turnatå. Masa sticloaså Dicor® este turnatå într-un conformator obtinut dupå tehnica clasicå a machetei de cearå ambalate. Structura sticloaså obtinutå astfel este ulterior supuså unui proces termic de ceramizare prin care se formeazå cristale de micå cu rol în rezistentå (125 MPa).

Dupå acest proces piesa obtinutå are un aspect oarte asemånåtor cu al smaltului dentar. Individualizarea reconstituirii se face prin aceleasi tehnici descrise mai sus. Acest sistem este indicat pentru realizarea coroanelor si fatetelor in zona frontalå, inlay si onlay în zona lateralå. Trebuie mentionat un avantaj important al sistemului Dicor® si anume abrazarea mai reduså a dintilor antagonisti.

Fig.2 O altå metodå de obtinere a nucleului dur este presarea la temperatura crescutå (IPS Empress®,Optec®) sau joaså (Cerapress®, Cerestore®®) a unor mase ceramice cu diferite compozitii. Sistemul IPS Empress® I contine ingoturi din ceramicå ranforsatå cu cristale de leucit (silicat de potasiu si aluminiu) din care prin presare la temperaturi înalte(1170 °C) se realizeazå capa desuport într-o formå apropiatå de dintele natural.Individualizarea esteticå este obtinutå prin tehnica layering  cu sistemul  de  ceramicå de machiaj Eris®. Rezistenta la flexiune este de numai 120

MPa  (Fig.  2). Indica¡iile acestui tip de ceramicå se limiteazå la micropoteze unidentare: inlay, onlay sau coroane solitare.

Empress® II este o variantå îmbunåtåtitå care contine în masa ceramicå cristale de disilicat de litiu a cåror formå seamånå cu cea a prismelor de smalt (Fig. 3).

Lipsa metalului la sistemle integral ceramice oferå un mare avantaj estetic.Opacitatea si culoarea gri a metalului nu mai trebuie mascate prin straturi de ceramicå în defavoarea aspectului natural.La coroanele integral ceramice alåturi de acest avantaj major se mai poate adåuga:

- sacrificiu de substan¡å dentarå mai mic - 0,6-2 mm;

-sunt mai usoare;

- au retentivitate mai mare pe bontul protetic dacå sunt cimentate prin tehnica adezivå;

-sunt inerte din punct de vedere chimic;

– nu existå riscul desprinderii componentei ceramice de pe suportul metalic;

- nu mai apar modificåri de culoare la nivel gingival;

- dacå este necesar un tratament endodontic, orificiul de acces se poate obtura cu material compozit.

De asemenea trebuie mentionate si cazurile în care coroanele metalo-ceramice nu pot fi înlocuite cu cele integral ceramice si anume: punti mai mari de un intermediar, punti în zona molarå, punti totale, punti pe implanturi, coroane pe dintii stâlpi ce sustin elemente de mentinere si stabilitate pentru proteze scheletate.

Etape principale de lucru:

Tehnica In Ceram:-realizarea modelului de lucru si aplicarea die spacer-ului-realizarea modelului duplicat dintr-un gips special.-aplicarea pe bontul modelului a unei suspensii de Al2O3Amestecului i se extrage lichidul astfel incat,chiar inainte de sinterizare ,se ajunge la o condesare a materialului pentru nucleu,rezultand o structura relativ stabila.Arderea de sinterizare pe bintul din gips se face intr-un cuptor Vita In Ceram timp de 4 ore la o temperatura de 1100 gr celsius.

Rezulta un schelet de Al2O2,foarte rezistent,care se prelucreaza si se adapteaza pe modelul de lucru.Urmeaza aplicarea pe aces nucleu dur a maselor de ceramica Vitadur N pentru dentina si smalt.

Tehnica Cerestore:-realizarea modelului de lucru din rasina epoxidica speciala si aplicarea lacului de distantare-modelarea din ceara a machetei nucleului ceramic-ambalarea modelului impreuna cu macheta din ceara-eliminarea cerii si preincalzirea tiparului la 180 de grade-presarea unei tablete plastice din ceramica -arderea nucleului obtinut timp de 8h la 1320 de grade C-arderea ceramicii pentru dentina si smalt.

Tehnica Dicor:-realizarea modelului de lucru si aplicarea lacului de distantare-realizarea machetei din ceara a viitoare lucrari protetice-ambalarea machetei-eliminarea cerii si preincalzirea tiparului la 900 gr C-turnarea sticlei Dicor,la temperatura de 1360 gr C,cu o centrifuga speciala-dezambalarea lucrarii protetice din sticla si ambalarea in alta masa de ambalat-ceramizarea sticlei in cuptoare speciale timp de 10 ore-colorarea lucrarii,care se face prin amestec de culoare si masa de glazura ce arde in final pe suportul piesei protetice.

Tehnica Empress:-prepararae substructurii organice si inregistrarea amprentei-realizarea modelului de lucru -modelarea din ceara a machetei viitoarei lucrari protetice-ambalarea machetei-eliminarea cerii si preincalzirea tiparului la 800

gr C-presarea unui lingou din ceramica in stare plastica,folosind cuptorul pentru presare,la 1100 gr C si presiunea de 3.5 bari-arderea masei incizale si aplicarea glazurii coloorate.