TCPD sem2

27
TEHNOLOGIA CONFEClIONARII PROTEZEI TOTALE Ambalarea directa mai este cunoscuta si ca: - ambalarea cu val - ambalarea într-o parte a chiuvetei Ambalarea indirecta mai este cunoscuta si ca: - ambalarea fara val - ambalarea în ambele parti ale chiuvetei Ambalarea directa prezinta dezavantajele: - se realizeaza tehnic dificil - izolarea peretilor tiparului se face greu - dintii, daca mai prezinta urme de ceara , se desprind din val fara posibilitatea repunerii în aceiasi pozitie - valul de ghips se poate fractura Ambalarea directa prezinta avantajele: - este conservata înaltimea ocluziei daca nu se strâng corect cele doua parti ale chiuvetei Ambalarea indirecta prezinta avantajele: - este usor de realizat - dintii îsi pastreaza pozitia în tipar - izolarea peretilor tiparului se efectueaza simplu si usor - pasta de acrilat se introduce usor

description

medicina dentara

Transcript of TCPD sem2

Page 1: TCPD sem2

TEHNOLOGIA CONFEClIONARII PROTEZEI TOTALE

Ambalarea directa mai este cunoscuta si ca: - ambalarea cu val- ambalarea într-o parte a chiuvetei

Ambalarea indirecta mai este cunoscuta si ca: - ambalarea fara val - ambalarea în ambele parti ale chiuvetei

Ambalarea directa prezinta dezavantajele: - se realizeaza tehnic dificil - izolarea peretilor tiparului se face greu- dintii, daca mai prezinta urme de ceara , se desprind din val

fara posibilitatea repunerii în aceiasi pozitie - valul de ghips se poate fractura

Ambalarea directa prezinta avantajele: - este conservata înaltimea ocluziei daca nu se strâng corect

cele doua parti ale chiuvetei Ambalarea indirecta prezinta avantajele:

- este usor de realizat - dintii îsi pastreaza pozitia în tipar - izolarea peretilor tiparului se efectueaza simplu si usor - pasta de acrilat se introduce usor

Amprenta preliminara: - este copia negativa a câmpului protetic - reproduce cu exactitate suprafata de sprijin - reproduce cu aproximatie zona de succiune

Amprenta preliminara se poate lua cu: - gips

Page 2: TCPD sem2

- mase termoplastice de tip Stents - ceruri bucoplastice - alginate

Articulatorul imita: - miscarea de deschidere-închidere - miscarea de laterali tate- miscarea de propulsie - toate miscarile

Aspectul lucios al fetelor externe ale protezei este necesar pentru: - a favoriza alunecarea partilor moi periprotetice - a preveni producerea leziunilor în zonele de contact - a se mentine mai mult timp aspectul culorii iniNiale - a împiedica aderenta si stagnarea alimentelor pe suprafata

protezei Baza metalica a protezei totale se poate confectiona din:

- aliajele de aur platinat - cromAcobalt - titanul si aliajele sale - aluminiul

Baza machetei protezei totale se confectioneaza din: - ceara roz

Baza protezei confectionata din metal prezinta avantajele: -rezistenta mecanica foarte mare -este mai usor de întretinut -nu produce reactii alergice -volum redus, creând pacientului un confort mai bun Bazele acrilice ale protezelor totale pot fi întarite cu: -retea metalica rigida nedeformabila

Page 3: TCPD sem2

-fibre de sticla sub forma de retea -folii lamelare de 0,5 mm grosime care se suprapun Bolta palatina este alcatuita din:

- apofizele palatine ale oaselor maxilare - lamele orizontale ale oaselor palatine

Bordurile de ocluzie se pot confectiona din: - ceara roz - stents

Butonii de presiune: - sunt proeminente paralelipipedice - sunt fixati pe locul premolarilor inferiori

Caracteristicile lingurii individuale sunt: - rigiditatea - rezistenta mecanica - dimensiunea suprafetei egala cu cea a câmpului protetic - margini rotunjite si netede

Caracteristicile machetei pentru proba sunt: - gingia artificiala în zona anterioara este modelata în

concordanta cu cerintele fizionomice - placa de ceara la nivelul boltii palatine este întarita cu o

bucata de placa de baza pentru a fi mai rezistenta - placa linguala de ceara se întareste cu ajutorul unei sârme - marginile nu trebuie sa prezinte asperitati

Cauzele edentatiei totale sunt: -caria dentara si complicatiile -boala parodontala -traumatismele -tumorile maxilarelor

Page 4: TCPD sem2

Cele cinci obiective de care trebuie sa se tina seama la modelarea finala a machetei sunt:

- obiectivul fizionomic - obiectivul fonetic - obiectivul igienic - obiectivul rezistentei

Cele cinci obiective de care trebuie sa se tina seama la modelarea finala a machetei sunt:

- obiectivul fizionomic - obiectivul igienic - obiectivul mentinerii si stabilitatii - obiectivul fonetic

Creasta alveolara mandibulara este:

- foarte mult redusa comparativ cu cea de la maxilar - suprafata de sprijin este mai mica - poate fi situata sub nivelul liniei oblice interne si externe

(creasta negativa) Configuratia marginilor amprentei finale maxilare este:

- pe linia mediana prezinta impresiunea frenului buzei superioare

- corespunzator molarilor marginea este mai groasa - la tuberozitati grosimea si înaltimea sunt variabile

Configuratia marginilor amprentei finale mandibulare este: - la nivelul incisivilor marginea e subtire - pe linia mediana, vestibular este imprimata urma frenului

buzei inferioare - pe linia mediana, lingual este imprimata urma frenului

lingual

Page 5: TCPD sem2

- corespunzator molarilor marginea se îngroasa Cofrarea amprentei functionale are rolul:

- pasta de gips nu curge în lateral - soclul modelului rezulta cu forma si dimensiuni

corespunzatoare - se reduce soclarea modelului

Culoarea dintilor artificiali este determinata de : - vârsta - sex - culoarea ochilor - tipul constitutional

Dezavantajele ambalarii indirecte sunt: - se poate înalta ocluzia

Dezambalarea reprezinta operatia prin care: - proteza polimerizata este îndepartata din peretii tiparului

Dintii artificiali din portelan prezinta caracteristicile: - culoarea prezinta transluciditate asemanatoare cu a din- duritate foarte mare - sunt casanti

Dintii artificiali din acrilat prezinta caracteristicile: - culoarea se degradeaza în timp - solidarizarea la baza protezei este foarte rezistenta - fixarea la baza protezei se face printrA un proces chimic- favorizeaza penetratia lichidului bucal

Dintii de acrilat se pot confectiona: - industrial - în stante metalice - în tipare de gips

Page 6: TCPD sem2

- amprente tipar de silicon Dupa modelarea finala a machetei se efectueaza urmatoarele:

- dintii sunt curatati foarte minutios de ceara - sunt netezite si lustruite suprafetele machetei

Dupa proba machetei în cavitatea bucala, modelul inferior este pregatit pentru folierea urmatoarelor zone:

- toate proeminentele determinate de exostoze - liniile oblice interne - torusul mandibular când exista - muchia crestelor ascutita sub forma de lama

Dupa proba machetei în cavitatea bucala, modelul superior este pregatit pentru folierea urmatoarelor zone:

- locurile cu exostoze sensibile la palpare - papila incisiva - torusul palatin - sutura intermaxilara

Durata totala a regimului clasic de polimerizare este: - 2,5 ore

Edentatia totala poate determina tulburari de: -masticatie -fonatie -fizionomice -psihice

Page 7: TCPD sem2

Elementele accesorii ale unei linguri individuale superioare sunt reprezentate de:

-mâner -întariturile -bordurile de ocluzie Excesul de monomer (lichid) determina la nivelul protezelor gata

polimerizate urmatoarele:- proteza are dimensiuni mai reduse deoarece creste

coeficientul de contractie al masei acrilice - are actiune iritanta asupra tesuturilor - rezistenta mecanica scazuta - aparitia porilor

Excesul de polimer (pulbere) determina la nivelul protezelor gata polimerizate urmatoarele:

- rezistenta mecanica scazuta - aspect cromatic neuniform, apar zone cu pete pe proteza

Factorii obisnuiti (biologici) de mentinere ai protezei totale sunt reprezentati de:

-succiune -adeziune -tonicitatea musculara -presiunea atmosferica Factorii exceptionali de mentinere ai protezei totale sunt

reprezentati de: - succiunea limitata - arcurile intermaxilare - implantele aloplastice - prafurile si pastele adezive

Page 8: TCPD sem2

Factorii care produc instabilitatea protezei totale sunt: - alimentele lipicioase, aderente - câmpul protetic nefavorabil - contractia musculaturii periprotetice

Factorii obisnuiNi de stabilitate ai protezelor totale sunt reprezentati de:

- adâncimea boltii palatine - crestele alveolare - tuberozitatile maxilare - tuberculii piriformi

Izolarea amprentei pentru confectionarea modelului de lucru este necesara la:

- amprentele luate cu gips În alegerea dintilor artificiali, dupa reperele continute de

sabloanele de ocluzie sunt stabilite: - dimensiunea mezio-distala a celor sase dinti frontali - înaltimea dintilor frontali

În alegerea dintilor artificiali, dupa indicatiile scrise în fisa de laborator sunt stabilite:

- materialul din care sunt confectionati dintii - culoarea dintilor frontali - forma dintilor frontali - aspectele particulare daca pacientul le-a solicitat

Îndiguirea amprentei functionale se realizeaza pentru: - pentru a reda pe model configuratia nemodificata a

fundurilor de sac În cazul ambalarii indirecte, înaltarea ocluziei se poate datora:

Page 9: TCPD sem2

- utilizarii unei chiuvete defecte la care nu se mai pot asambla corect cele doua jumat

- forta de presare insuficienta, incapabila sa scoata excesul de pasta acrilica

În rezorbtii si atrofii foarte accentuate, la mandibula ajung pe zona de sprijin a câmpului

protetic: - gaura mentoniera - cele doua creste oblice (interna si externa)

La analiza amprentei preliminare se urmareste: - daca amprenta a înregistrat în totalitate suprafata câmpului

protetic - daca materialul de amprenta este sustinut de lingura - daca suprafata amprentei este neteda, fara urme de tras sau

lipsuri - daca materialul de amprenta este în strat uniform

La maxilar, mucoasa fixa acopera: -bolta palatina La montarea în ocluzor se începe cu: -bratul inferior La maxilar, zona de mucoasa fixa acopera: -crestele alveolare -bolta palatina -tuberozitaNile maxilare La umplerea tiparului ca rasina acrilica se fac de obicei:

Page 10: TCPD sem2

- 2 verificari Limita posterioara a bordurii de ocluzie este situata în dreptul:

- fetei distale a primului molar Lingura individuala se poate confectiona din: -metal -placa de baza -acrilat autopolimerizabil -acrilat termopolimerizabil Lustruirea protezei totale se face pe:

- numai pe fetele orala si vestibulara - pe toate fetele cu exceptia celei mucozale

Mânerul lingurii individuale: - are rolul sa permita manevrarea ei - este situat anterior pe linia medio - sagitala - are dimensiunea a doi incisivi centrali - are o pozitie oblica-verticala

Modelul preliminar este utilizat: - pentru completarea examenului câmpului protetic - pentru confectionarea lingurii individuale

Modelul definitiv (de lucru) se foloseste pentru: - completarea examinarii câmpului protetic - confectionarea sablonului de ocluzie - confectionarea machetei protezei totale - obtinerea tiparului

Monomerul (lichidul) rasinii acrilice are proprietatile: - este transparent - fierbe la 100,3 grade Celsius - este insolubil în apa

Page 11: TCPD sem2

- este volatil Modelarea finala a machetei în scop fizionomic urmareste:

- ascunderea starii de edentatie - refacerea foselor si boselor pe versantul vestibular al seii - refacerea relieful festonului gingival- refacerea reliefului papilei interdentare

Modelarea finala a machetei în scop igienic urmareste: - obtinerea de suprafete netede, plane - se face numai în zonele laterale - macheta trebuie bine finisata

Modelul preliminar: - este copia pozitiva a câmpului protetic - reda cu exactitate zona de sprijin - reda cu aproximatie zona de succiune - este folosit pentru confectionarea lingurii individuale

Modelarea finala a machetei în scop fonetic urmare<te: - un volum cât mai mic - un modelaj corespunzator formatiunilor anatomice pe care

le acopera - reproducerea rugilor palatine si a papilei incisive - versantele orale ale seilor sa fie simetrice

Muschii limbii, în urma activitatii mai intense depuse în procesul de masticatie se:

-hipertrofiaza Mucoasa mobila acopera: -valul palatin -obrajii -buzele

Page 12: TCPD sem2

-formatiunile mobile din vestibulul bucal Netezirea protezei totale se face cu:

- pietre cu granulatie mare - freze pentru acrilat - micromotorul

amprenta finala se poate lua cu: - pastele de eugenat de zinc - pastele de gips - materiale elastice de tipul alginatelor - materiale bucoplastice

amprenta finala corecta prezinta urmatoarele caracteristici: - centrarea amprentei pe suprafata câmpului protetic - repartizarea materialului de amprenta într-o grosime

uniforma - materialul este aderent pe toata suprafata lingurii - modelajul marginilor conform fundurilor de sac

amprenta finala corecta prezinta urmatoarele caracteristici: - cuprinde întreaga suprafata a câmpului protetic - materialul este aderent pe întreaga suprafata a lingurii - centrarea amprentei pe suprafata câmpului protetic

Operatia de lustruire a protezei totale se executa cu: - filturi - perii circulare - pufuri de bumbac

Ocluzorul imita numai: - miscarea de deschidere-închidere

Pe o proteza totala de obicei se monteaza: - 14 dinti

Page 13: TCPD sem2

Pentru îndepartarea cerii de macheta din tipar sunt necesare: - un vas cu apa a carei temperatura este de 100 grade Celsius - un scufundator - spatula de ceara - chiuveta cu macheta

Pentru prepararea pastei acrilice trebuie respectate conditiile: - absenta vaporilor de apa din laborator - mâinile tehnicianului sa fie curate - recipientul si spatula sa fie curate si uscate - dupa amestec se controleaza cu atentie succesiune fazelor

Pentru luarea unei amprente preliminare sunt necesare: - o lingura standard - un material de amprenta - o tehnica de amprentare - colaborarea pacientului

Proteza totala prezinta urmatoarele caracteristici: - mentinerea si stabilitatea sunt asigurate în special prin

fenomenele de adeziune si succiune - se poate realiza si în conditii modeste de laborator - se confectioneaza din materiale diverse: rasini acrilice, mase

ceramic, metale;

Page 14: TCPD sem2

Proprietatile substantelor folosit la izolarea peretilor de gips ai tiparului sunt:

- sa fie inerte - sa asigure dezambalarea protezei fara riscul de fracturare - sa se poata utiliza usor - sa fie insolubile în apa si în monomer

Proprietatile substantelor pentru izolat peretii de ghips ai tiparului sunt:

- sa faciliteze separarea protezei de model - sa favorizeze recuperarea modelului - sa împiedice orice unire între gips si acrilat - sa fie inerte

Pregatirea modelelor în vederea montarii în ocluzor consta din: - reducerea dimensiunii soclurilor - taierea a mai multor santuri de retentie de 3-4 mm pe

suprafata bazala a soclurilor - solidarizarea provizorie a modelelor între ele

Regimul termic de polimerizare se desfasoara astfel încât temperatura

sa nu depaseasca: - 100,3 grade

Regulile generale de montare a dintilor artificiali dupa Gysi prevad ca:

- dintii laterali sunt montati pe mijlocul crestei alveolare - dintii frontali superiori, din motive fizionomice, sunt montati

în afara crestei alveolare

Page 15: TCPD sem2

- în propulsia mandibulei sunt stabilite contacte multiple la nivelul fetelor ocluzale si a marginilor incizale ale celor doua arcade

- montarea dintilor artificiali este astfel efectuata încât toate fortele care pot mobiliza proteza sa fie neutralizate

Regulile generale de montare a dintilor artificiali dupa Gysi prevad ca:

- dintii laterali sunt montati pe mijlocul crestei alveolare - planul de ocluzie formeaza în sens sagital o curba cu

concavitatea în sus numita curba sagitala - în sens transversal se formeaza curba transversala, de

asemenea cu concavitatea superioara

- în relatie centrica se realizeaza intercuspidare maxima între cele doua arcade artificiale

Regulile montarii în ocluzor sunt: - planul de orientare ocluzala materializat de locul de unire a

celor doua suprafete ale bordurilor este plasat în planul orizontal reprezentat de planul mesei

- planul medio-sagital al modelelor sa se suprapuna planului medio-sagital al ocluzorului

- distanta dintre punctul interincisiv si axul de rotatie sa fie de 10,5 cm

Rasinile acrilice pentru bazele protezelor trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati biologice si fizico-chimice:

Page 16: TCPD sem2

- sa fie tolerate de tesuturile cu care vin în contact - sa fie stabile în conditiile de utilizare - sa se manipuleze usor

Rasinile acrilice pentru bazele protezelor trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati biologice si fizico-chimice:

- sa fie insolubile si insipide - sa fie neutre din punct de vedere chimic la toate alimentele

si enzimele din compozitia salivei - sa fie usor de lustruit

Rezorbtia si atrofia la maxilar poate fi: -centripeta (concentrica) -simetrica -asimetrica Rezorbtia si atrofia la mandibula poate fi:

- centrifuga (excentrica) - simetrica - asimetrica

Soclul modelului preliminar are forma: - de pentagon la modelul superior - trapezoidala la modelul inferior

Tehnica de fixare a modelelor în articulatorul mediu cuprinde urmatoarele operatii:

- pregatirea modelelor - pregatirea sabloanelor - pregatirea articulatorului - gipsarea propriu-zisa

Transferul reperelor de pe sabloane pe modele este efectuat pentru urmatoarele repere:

Page 17: TCPD sem2

- linia mediana - linia caninilor - linia surâsului - planul de orientare ocluzala

Tuberculul piriform se formeaza dupa extractia: -molarului de minte inferior Tuberozitatile maxilare:

- sunt situate în regiunea posterioara - sunt zone biostatice care se atrofiaza mai lent - au valoare deosebita în menrinerea protezei - au rol deosebit în stabilitatea protezei

Zabloanele de ocluzie prezinta urmatoarele caracteristici: - se pot îndeparta si repune pe model fara dificultate - baza este rigida, nedeformabila - marginile nu sunt ascutite sau taioase - bordura este modelata neted si simetric, de o parte si de

alta a liniei mediane Zabloanele de ocluzie prezinta urmatoarele caracteristici:

- baza sablonului este rigida, nedeformabila, rezistenta la presiunile ocluzale

- baza sablonului este confectionata din placa de baza sau rasini acrilice

- bordurile de ocluzie prezinta forme si dimensiuni asemanatoare arcadelor dentare

- marginile sablonului sunt modelate cu dimensiuni si forma corespunzatoare fundurilor de sac

Page 18: TCPD sem2

Zabloanele de ocluzie, la nivelul bordurilor de ceara, sunt prelucrate în faza de cabinet intitulata „determinarea relatiei intermaxilare” pentru a se obtine urmatoarele elemente:

- curbura vestibulara a arcadelor dentare în zona frontala - pozitia mandibulei în relatie centrica - directia si nivelul planului de ocluzie în zona frontala si în

zona laterala Zabloanele de ocluzie, la nivelul bordurilor de ceara, sunt

prelucrate în faza de cabinet intitulata „determinarea relatiei intermaxilare” pentru obtinerea urmatoarelor elemente:

- curbura vestibulara în zona frontala a arcadelor dentare - dimensiunea verticala a etajului inferior - pozitia mandibulei în relatie centrica - repere necesare alegerii si montarii dintilor frontali

Zeile unei proteze totale superioare acopera: - crestele alveolare - tuberozitatile maxilare

Zeile unei proteze totale inferioare acopera: - crestele alveolare - tuberculul piriform

Zona de sprijin a câmpului protetic maxilar este reprezentata de: -bolta palatina -creasta alveolara -tuberozitatile maxilare Zona de mucoasa mobila la maxilar acopera: -obrajii -buzele

Page 19: TCPD sem2

-valul palatin -formatiunile mobile din vestibulul bucal Zona de sprijin a câmpului protetic reprezinta: -zona ce preia maximum de presiuni -asigura sprijinul protezei totale -zona acoperita de mucoasa fixa Zona de mucoasa neutra este situata: -la periferia câmpului protetic -dincolo de limitele suprafeNei acoperite cu mucoasa fixa -în apropierea fundurilor de sac Tuberculul piriform este acoperit de baza protezei inferioare:

- pe treime anterioara Zona de succiune a câmpului protetic:

- este situata la periferia zonei de sprijin - are o suprafata foarte redusa - este formata din mucoasa ce tapeteaza fundurile de sac - de multe ori are aspectul unei linii

Zona de mucoasa fixa care acopera bolta palatina în treimea anterioara:

- este puternic aderenta de os - aici se afla rugile palatine - aici se afla papila incisiva - sunt situatii clinice când necesita folierea