7/21/2019 Tara Zarandului

http://slidepdf.com/reader/full/tara-zarandului-56d9d3804818c 1/6

Tara Zarandului

Miercuri, 23 Iunie 2010 09:16 Alina Miron

• 1 

• 2 

• 3 

• 4 

• 5 

( 15 Votes ) 

Localizare

Ţara Zarandului !n t"r#$ a%roa%e la &el de $are c#t Mara$ure'ul, %rea %uin cunoscut ns"

*ntins" %e +ersantul +estic al Munilor A%useni, de o %arte 'i de alta a ri'ului Al-, Ţara Zaranduluieste una din cele $ai -o.ate re/er+aii de tradiii araice din o$#nia Actual$ente, se ntinde %eteritoriul udeelor Arad, unedoara 'i Al-a Mai de$ult insa, (secolele IVV) a+ea o ntindere$ult $ai $are: de la stanca Vulcanului n otarul A-rudului, %#n" n udeul 7eci' (7eces,ast"/i n !n.aria), cu%rin/#nd ora'ele sa-a 'i 8ula, dea lun.ul +"ilor ri'ului Al- 'i e.ru, iar s%re sud+est %#n" la cetatea ;iria 'i ciar %an" n 7anat la <u.o a%itala Ţ"rii Zarandului estesatul Ţe-ea, %arte a co$unei 7aia de ri'

Istorie

Veci$ea Ţ"rii Zarandului a co$itatului, cu$ i se s%unea se %ierde in ne.ura istoriei=e %resu%une c" aceste $elea.uri au &ost locuite nc" din +re$ea ro$anilor, de'i nu e>ist"in&or$aii si.ure care s" susin" aceast" i%ote/" ert este c" %ri$ele atest"ri docu$entare aleacestor locuri au a+ut loc n se> *n 1195, la 7aia de ri', <adislau Iulius icolaus a &ost nu$it

 %ri$ul %re&ect al ?udeului Zarand ele $ai +eci docu$ente descriu c" or.ani/area 'iad$inistrarea co$itatului Zarand e>ist" din +eacul al IIIlea, odat" cu nce%uturile de or.ani/are&eudal" a @ransil+aniei, dar se 'tie c" nc" din sec I e>istau or.ani/aii %restatale *n MuniiA%useni erau +oie+odate ro$#ne'ti li-ere, n cadrul c"rora au a%"rut, n secolul al IIIlea, o'tiro$#ne'ti se%arate de cele un.are o$#nii transil+"neni au %artici%at la lu%tele $%otri+a

 -ul.arilor i sunt a$intii, de ase$enea, 'i n lu%tele de la Breussen-run, n anul 1260, $%otri+alui Ctocar al IIlea, re.ele 7oe$iei *n %artea +estic" a @ransil+aniei, o-'tile ro$#ne, cne/atele 'i

+oie+odatele sau -ucurat de autono$ie %#n" n secolele IVVIn&or$aiile des%re inutul Zarandului de+in $ai consistente n secolul al VIlea, din e%ocaocu%aiei turce'ti, care a durat, cu ntreru%ere, ti$% de 150 de ani, nce%#nd de la 1526, c#nd turcii,

7/21/2019 Tara Zarandului

http://slidepdf.com/reader/full/tara-zarandului-56d9d3804818c 2/6

n ur$a -iruinei de la Moaci, au ocu%at !n.aria 'i c#nd udeul Zarand era co$%us nu$ai din %atru districte: Zarand (de la co$una cu acela'i nu$e), Ineu, "l$a.iu, 7rad, cu ca%itala Ia Ineu(Ieno%ole)Diind un inut de .rani" 'i, din aceasta cau/" $ereu dis%utat, n 1E41, udeul Zarand a &ost $%"ritntre !n.aria 'i Frinci%atul @ransil+an, %artea su%erioar", de la 71"eniGu%"%iatr" %an" la8ura+"ii, cu %lasele "l$a.iu 'i 7rad, %"str#nd aceea'i denu$ire de Zarand, care se +a $enine

a%oi n continuare, +a &i ane>at" Frinci%atului @ransil+an, iar teritoriile dins%re a%us, cu %laseleZarand, ;iria, Ineu, %an" la 8uraon (inclusi+) r"$#n#nd !n.ariei *n ur$a acestor deli$it"riteritoriale, ca%itala udeului se sta-ile'te la 7aia de ri'

Voie+o/ii din Zarand a%ar n docu$ente %e la $ilocul secolului al IVlea Fri$ul +oie+od al"l$a.iului, a$intit docu$entar, este H7-arc oe+oda olaoru$ de al$dJ (7i-art, +oie+odul+alailor din "l$a.i) *ntrun riso+ redactat n 1415 se s%une c", ntre 1404 'i 1415, inutul a &ostcondus de +oie+odul ro$#n 7olca din 7aia de ri' 'i de &iii acestuia Fentru o lun." %erioad",istoria 7"ii de ri' se con&und" cu cea a Voie+odatului "l$a.iului, din care &"cea %arte, 'i a c"ruica%ital" a de+enit n secolul al VIlea

Voie+odatul din "l$a.iu a auns la cea $ai nalt" ascensiune n anul 1451 *n anul 1441 el este

a$intit ca a%arin#nd cet"ii ;iria, %e care des%otul s#r- 8eor.e 7ranco+ici o d"ruie'te, n anul1444, lui Ioan de unedoara, ca r"s%lat" 'i recuno'tin" %entru &a%tele sale de ar$e Voie+odulMo.a a de+enit H%ri$us inter %aresJ n anul 1445, iar a%oi Hno-ilis +irJ, 'i a do-#ndit co$%etenae>%loat"rii aurului la 7aia de ri' *n anul 144K el a %artici%at, n &runtea unei ar$ate de %e Valeari'ului Al-, la lu%ta de la Boso+o%olie A lu%tat $%reun" cu &iii s"i =andrin 'i Miail a ur$are,at#t +oie+odul Mo.a, c#t 'i &iii s"i, au &ost con&ir$ai n dre%turile lor de c"tre Ioan de unedoara,

 %rin di%lo$a se$nat" n @i$isoara, la 10 a%rilie 1451 i sta%#neau 120 sate, nce%#nd de l#n."8uraon 'i %#n" la 7"ia, adic" +oie+odatele "%#lna, "l$a.iu 'i 7"ia

A &ost o %erioad" n&loritoare %entru 7aia de ri' care, n 1519, a &ost declarat Cra' <i-er e.esc , %rintrun decret al re.elui <udo+ic al IIlea Feste atri-uiile +oie+o/ilor locali st"tea autoritatea

co$itatului F#n" la lu%ta de la Moaci (1526), co$itatul Zarand a%arinea !n.ariei 'i cu%rindeateritoriul de la st#nca Vulcanului, de l#n." A-rud, %e tot cursul ri'ului Al-, n+ecin#nduse cuco$itatele 7ior, 7eLes, enad, Arad 'i unedoara Gu%" ocu%area !n.ariei de c"tre turci, n ur$ade/astrului de la Moaci, co$itatul Z"rand a &ost ali%it @ransil+aniei, n ur$a %"cii de la Cradea,din 153K

*n 1566 turcii au ocu%at cetatea IneuluiA ur$at, a%oi, o e%oc" de $are nesi.uran" %entru sateleneocu%ate de turci, deoarece ace'tia &"ceau dese incursiuni 'i a&uri %e +alea ri'ului Al-, %#n" nanul 1595 *n 1605 sa a-"tut o alt" nenorocire asu%ra acestor locuri: Fa'a din @i$i'oara a %ustiit+alea ri'ului Al-, %#n" la 7aia de ri'

*n anul 16KE @ransil+ania a auns su- st"%#nirea re.elui !n.ariei *n ur$a nele.erii dintre acesta 'i

+oie+odul @ransil+aniei, %artea $untoas" a co$itatului Z"rand a r"$as ali%it" @ransil+aniei din %unct de +edere ad$inistrati+, dar %l"tind d"rile !n.ariei *n 1EK4, din dis%o/iia $%"ratuluia-s-ur.ic Iosi& al IIlea, co$itatul Zarand a &ost des&iinat 'i n.lo-at co$itatului unedoarei, dar a &ost ren&iinat 'ase ani $ai t#r/iu, din necesitatea de a se su%ra+e.ea $ai de a%roa%e io-a.ii 'ide a %rent#$%ina orice ncercare de r"scoal" a acestora

*n %ri$a u$"tate a secolului al Ilea, 7aia de ri' a+ea statut de ora', ca 'i "l$a.iu, 'i eraca%itala co$itatului, care $ai cu%rindea 102 co$une 7aia de ri' a &ost una din localit"ile care au

 ucat un rol i$%ortant n cele dou" $i'c"ri re+oluionare din secolele VIII 'i I: r"scoalacondus" de orea, lo'ca 'i ri'an 'i e+oluia de la 1K4K, condus", n @ransil+ania, de A+ra$Iancu Istoria $ai conse$nea/" 'i %artici%area locuitorilor din 7aia de ri' la "/-oiul deInde%enden", la cele dou" "/-oaie Mondiale, la Marea !nire de la 1 Gece$-rie 191K

7/21/2019 Tara Zarandului

http://slidepdf.com/reader/full/tara-zarandului-56d9d3804818c 3/6

Atractii turistice

Ansamblul istoric de la Ţebea

@uristul care +rea s" +ad" Ţara Zarandului tre-uie s" ncea%" cu locul care este socotit ca%italaacesteia: Ţe-ea Ansa$-lul istoric de la aici, nu$it Fanteonul Moilor, cu%rinde o-iecti+e cu

i$%ortan" istoric", %uternic &i>ate n con'tiina $oilor 'i n istoria %o%orului ro$#n *n ci$itiruldin Ţe-ea este n$or$#ntat A+ra$ Iancu, decedat n data de 10 se%te$-rie 1KE2 @ot aici, nansa$-lul Fanteonul Moilor, se re."se'te 'i -iserica ortodo>", ea ns"'i cu +eci$e secular"

Biserici monumente

Fe teritoriul co$unei 7aia de ri', ciar n centrul de co$un", %oate &i +i/itat" asa Mu/euA+ra$ Iancu Aceasta a &ost ridicat" %e locul n care sa a&lat -rut"ria lui Ioan =tu%ina, undeA+ra$ Iancu sa stins din +ia" la 10 se%te$-rie 1KE2 Aici a &ost a$enaat un $ic $u/eu n caresunt adunate $ai $ulte o-iecte care a$intesc de r"i'orul $unilor 7aia de ri' iese n e+iden",

 %e l#n." istoria sa -o.at", 'i %rin &ru$useea a dou" -iserici a&late %e lista $onu$entelor istorice

Fri$a dintre ele, 7iserica o$anoatolic", &ost" $"n"stire, este cea $ai i$%un"toare cl"dire$edie+al" .otic" de %e +alea ri'ului Al- 'i a &ost cl"dit" la s&#r'itul +eacului al IVlea, $"rturie a&ru$useii cl"dirii &iind &erestrele nalte .otice, cu ro/ete ar$onioase ealalt" -iseric" a&lat" %elista o-iecti+elor turistice este cea re&or$at"

Casa Memorială Crişan

asa Me$orial" ri'an se a&la n localitatea care i %oart" nu$ele eroului, a&lat %e teritoriul dinco$unei i-ia asa se co$%une din dou" cor%uri de cl"diri e>ecutate din le$n de steararacteristic /onei Zarandului, casa este de %lan dre%tun.iular cu acces dintrun %rid+or descisasa %ro%riu/is", aco%erit" cu %aie, este &or$at" din dou" nc"%eri &olosite a/i ca $u/eu l"direaa &ost reconstruit" du%" &oto.ra&ia unei case "r"ne'ti din secolul al VIIIlea =unt +alori&icate aicie>%onate de etno.ra&ie din /ona i-ia, o-iecte de istorie local", ar$e al-e 'i de &oc din secolul alVIIIlea, $aterial &otodocu$entar le.at de r"scoala "ranilor ro$#ni din @ransil+ania de la 1EK4 1EK5

Mănăstirea Crişan (Mănăstirea Vaca)

M"n"stirea ri'an este cunoscut" 'i su- denu$irea de M"n"stirea Vaca <"ca'ul de cult ortodo>este situat n satul ri'an 'i a &ost construit la s&#r'itul secolului al VIlea 'i nce%utul celuiur$"tor %rin e&orturile localnicilor Gu%" 1990, iero$onaul Visarion ea., &ost c"lu.ar laM"n"stirea =i"stria din udeul ea$, dar n"scut %e aceste $elea.uri, a luat iniiati+a ren&iin"rii$"n"stirii de la ri'an

 

Satul

Casa tradiională

<ocuintele +eci sunt a%roa%e la &el, %este tot n @ara ZaranduluiHasele traditionale sunt construite din le$n &estonat si $-inat la ca%ete cu $estesu., iar &undatiile

sunt nalte Aco%erisul este nalt si tu.uiat, reali/at (la casele +eci n red) din %aie, cu .rosi$i de50 100 c$ <ocuintele au doua nca%eri, cu %i+nite la su-sol si &atade cu coloane, st#l%i si arcadeJ %reci/ea/" Gu$itru us, n cartea sa, Judetul Hunedoara, ghid turistic. 

7/21/2019 Tara Zarandului

http://slidepdf.com/reader/full/tara-zarandului-56d9d3804818c 4/6

Indeletnicirile tradiionale

Ca$enii de %rin %artea locului isi s%un $oticriseni ( Noi suntem moti criseni! Noi suntem altceva

decat motii-moti, da' tot din oastea lui Iancu suntem si noi...), oa$eni renu$iti %entru arnicie intrun tinut deloc -o.at Meseriile tradiionale ale locului sunt:

•  Mineritul - una din ocu%atiile de -a/a ale locuitorilor i lucrau &ie la $inele de aur din 7rad

sau araci, &ie la cele de car-une din @e-ea• Cojocaritul !A %rins radacini %uternice, nca din secolul al V lea, n /ona Crastie, du%a

care sa ras%#ndit si n alte re.iuni, n s%ecial %e Valea risului Al- si %e Valea Muresului7aia de ris a &ost, $ult ti$% un i$%ortant centru de coocari

•  Spataritul -Ge&ineste $estesu.ul de con&ectionare a s%etelor %entru ra/-oaiele de tesut, carea constituit o s%eciali/are de +eacuri n satul isculita *ndeletnicirea a &ost adusa n sat, %e+re$uri, se %are din Moldo+a, de un oarecare 8ruitaMai t#r/iu, ea a &ost de%rinsa si delocuitorii din 7aldo+in

•  Producerea varului ! Fiatra de +ar se .aseste din a-undenta, $ai ales la isculita>%loatarea ei a nce%ut la s&#rsitul secolului al VIII lea Fiatra se e>tra.ea din doua.alerii, l#n.a care se a&lau si cu%toare %ri$iti+e %entru arderea calcarului *ndeletnicirea se$ai %ractica, s%oradic si asta/i

•  Agricultura si cresterea animalelor 

"ortul #o#ular

Fortul %o%ular este s%eci&ic Vaii risurilor ostu$ul %o%ular este destul de si$%lu, dar $ai este %urtat &oarte rar, de -atr#ni, n /ile de sar-atoare sau %e scena, n cadrul unor s%ectacole &olcloricearacteristice sunt -roderiile neso&isticate cu &lori, cruciulite si -en/i de culoare nea.ra De$eile

 %oarta %ie%tar ne.ru din %iele, aco%erit cu -roderii co$%acte, iar -ar-atii %oarta HsaricaJ (-unda din %iei de oaie)

H7ar-atii %oarta +ara %alarii cu $ar.ini $ai late ridicate n sus, $%odo-ite cu &ir aurit ori cu snur ntors de 3 N 4 ori n urul .a+aliei si a%oi lasati ciucuri ndarat, sau %alarii de %aie Iarna, unii %oartacaciuli ne.re de oaie Au ca$asi &acute din %#n/a, -u$-ac sau .iol.iu, cu .ulerul ridicat n sus saundoit n os, $%odo-it cu arniciu rosu ori ne.ru, sau cu ata "$"'ile au $#neci str#$te, cu

 %u$nasi cusuti n -r#nele, sal-anasi si ocisori din arniciu sau ata Feste ca$asi se ncin. cu curele(ser%are) late, de %iele Feste curea %oarta lai-ar lar. si lun. %#na la solduri, tesut din c#ne%a ori

 -u$-ac cu HocisoriJ ioarecii (%antaloni str#$ti %e %icior n red) sunt din l#na si cusuti si$%lu()

Detele %oarta %e ca% c#r%a (na&ra$a, ciscineu), al-a sau %estrita si le.ata ndarat e+estele %oarta %e ca% n+elitoare de .eol.iu sau -u$-ac Au ca$ase (iie) %#na la solduri si deose-ita de %oale Iiaare de o %arte si de alta a .#tuluiH.urelusJ, cusut cu arnici ne.ru sau rosu n H-r#nele H sauHsal-anasiJ 8ura ca$asii e cusuta cu arniciu sau $atase Mai %oarta si Hlai-arJ de %#n/a, -u$-acrasucit ($isir) sau %osta+ =e ncin. %este $iloc cu -r#ne de l#na sau cu cin.atori <a s%ate,(%oalele) au o%re., catrinta ori /adie de l#na nea.ra sau de di&erite culori, iar dinainte sort a+es$#nt de iarna au tundra, lai-ar de l#na sau su-a, ca si -ar-atiiJ s%une Atanasie 7ran n

 Monografia judetului Hunedoara, a%"rut" n anul 2001

$biceiuri si traditii

Cele mai multe elemente de cultura populara sunt aproape identice cu cele ale motilor din Muntii

 puseni, cu care locuitorii aii Crisului l" s-au aflat #n contact permanent, de-a lungul veacurilor.

7/21/2019 Tara Zarandului

http://slidepdf.com/reader/full/tara-zarandului-56d9d3804818c 5/6

% &ansurile #o#ulare

Gansul %o%ular traditional este ase$anator celui din Muntii A%useni, ade+erind nca o data ca nude.ea-a @ara Zarandului este nu$ita si H@ara $otilor criseniJ Gansul cel $ai &rec+ent este HtarinaJsau Ha-rudeancaJ, dar se $ai oaca si n+#rtita, ianca si sdruaita A %rins radacini si caluserul, adusdin alte /one ale Ardealului

% 'edeile

=unt ser-ari c#$%enesti, asociate de re.ula cu ra$urile -isericilor din satele res%ecti+e edeiae una din cele $ai $ari sar-atori ale satului oca/ia cu care se ntorc, %entru c#te+a /ile, acasa cei

 %lecati %e alte $elea.uri Da$iliile se rentre.esc n urul $esei de sar-atoare, iar s%re seara nce%e ocul, ase$enea orelor de %e +re$uri

% Ciorolita

ste un o-icei unic, care se %astrea/a ntrun sin.ur catun din satul @e-ea HiorolitaJ este un %ersona colecti+ care -#ntuie ulitele satului n noa%tea aunului de 7o-otea/a (5 s%re 6 ianuarie)@ineri $ascati %arcur. un traseu de a%roa%e /ece Lilo$etri, nsotiti de a%roa%e ntre.ul satFrocesiunea nce%e, nsa, nu$ai du%a ce %reotul a dus 7ote/ul si n ulti$a locuinta =traniul alai seo%reste doar la doua case: a %reotului si a unei .a/de care Ho$enesteJ (le da $#ncare si -autura)$astile le %ersoni&ica toti raii %osi-ili din o$enire: -eti+ul, otul, uci.asul, t#r&a sa, iar narsenalul lor intra orice o-iect care %oate &ace /.o$ot *n noa%tea res%ecti+a, %are ca tot satul arde<a toate ras%#ntiile sunt a%rinse &ocuri, n urul carora dansea/a, &ac /.o$ot si scot cioten&ricosatoare $astile si nsotitorii lor, ca sa alun.e s%iritele rele din %rea$a satului Gru$ul senceie, nsa, n &iecare an, n ci$itirul de le @e-ea, la $or$#ntul lui A+ra$ Iancu Mastile si &ac

 ocul, du%a care toti cei care le nsotesc se desco%era si se roa.aCri.inile o-iceiului nu sunt cunoscute Gesi e le.at, ca data, de o sar-atoare reli.ioasa, ntrea.a

des&asurare su.erea/a un o-icei laic si ciar cu note -ar-are !nii s%un ca a &ost adus din 7uco+ina,de %e l#n.a adauti, du%a Marea !nire de la 1 Gece$-rie 191K, de catre tineri care &usesera andar$i n acea /ona, su- sta%#nirea austriaca

% T*r+ul de ,ete de #e Muntele -aina

ste cea $ai $are sar-atoare anuala a locuitorilor din Muntii A%useni si de la %oalele acestora Zecide $ii de oa$eni se aduna, cu o /i nainte, %e +#r&ul %e care se nt#lnesc otarele a %atru udete(unedoara, Arad, Al-a si 7ior), %etrec noa%tea n urul &ocurilor si astea%ta se$nalul dat, n /ori,de tulnicarese

T*r+ul de ,ete de #e muntele -aina are loc, n &iecare an, n cea $ai a%ro%iata du$inica de=&#ntul Ilie (20 iulie) Aceasta $ani&estare etnoculturala a &ost $entionata %ri$a oara n docu$enten 1K16 Ges&asurarea t#r.ului are loc ntro &ru$oasa %oiana, %e V#r&ul 8aina, la altitudinea de146E $ Acolo se adunau, %e +re$uri, locuitorii din di&erite +ai ale A%usenilor, %entru a sci$-a

 %roduse ntre ei @#r.ul a &acut %osi-ila nt#lnirea si casatoria tinerilor din /one nde%artate,e+itnduse ast&el ncrucisarile dintre rude

7/21/2019 Tara Zarandului

http://slidepdf.com/reader/full/tara-zarandului-56d9d3804818c 6/6

Multimedia

Object2

Tara Zarandului

Object3

.olclor Tara Zarandului

Object4

.olclor Tara Zarandul

 

Biblio+ra,ie

1  http$%%&&&."aia-de-cris.ro%ro%potential%traditii.htm 2  aia de Cri(, )capitala* +arandului, ese$nat, 1311200K, nr 1149, =er+us unedoara3  omania necunoscuta, ara +arandului, articol a%arut in Dor$ula A=, de 7o.dan <u%escu4  Nestor upei, omulus Neag, Circo /telian, 0avril1 2a(cu, 3Monografia Colegiului

 Na4ional 3vram Iancu3 rad , diie re+"/ut" 'i co$%letat" 1K692009, 7rad 20095 =a-in si Maria ioica, egendele Muntilor puseni, ditura !IA Al-a Iulia6 Atanasie 7ran, Monografia judetului Hunedoara, ditura MA@IA< Fetrosani, 2001

5. 6umitru us 7 Judetul Hunedoara, ghid turistic, 8ditura /igma 2lus, 9::;