Tabel cronologic1736Anul probabil al nasterii lui Petrea Eminovici, tran din satul Clinesti, lng Suceava (Bucovina), cel mai vechi dintre Eminovicii atestati n acte oficiale. Strbunic al poetului.1780Se naste Vasile Eminovici, singurul fecior al lui Petrea Eminovici si al sotiei sale Agafia. Si el tran, muncitor de pmnt. Avea si darul cntrii. E bunicul poetului.1812La 10 februarie se naste Gheorghe Eminovici, fiu al lui Vasile Eminovici si al sotiei acestuia, Ioana. Este tatl poetului. S-a rupt de mediul satului natal si, prsind Bucovina, s-a stabilit n Moldova.1816Se naste mama poetului, Raluca Jurascu, fiica stolnicului Jurascu din Joldesti.1840La 29 iunie, Gheorghe Eminovici se cstoreste cu Raluca Jurascu.1841La 12 mai Gheorghe Eminovici, sluger, fu ridicat la rangul de caminar. n acest an se naste Serban, primul copil al sotilor Eminovici.1843La 2 februarie se naste Nicolae (Nicu), al doilea copil.1844 Se naste George (Iorgu), al treilea copil.1845La 5 mai, se naste Ruxandra, al patrulea copil.1846 La 1 iulie, se naste Ilie, al cincilea copil.1848Se naste Maria, al saselea copil. Anul nasterii este probabil.1850 La 15 ianuarie, se naste n Botosani Mihail (Mihai cum i se zicea n familie), poetul, al saptelea copil.1852Se naste Aglaia, al optulea copil.1854 Se naste Henrieta (Harieta), al noualea copil.1856Se naste, la 16 noiembrie, Matei, al zecelea copil.Data cnd s-a nascut Vasile, al unsprezecelea copil al sotilor Eminovici, nu e cunoscut.1857n luna august caminarul Eminovici conducea, cu pasaport, cinci copii la studii, peste granit, la Cernuti, printre care si Mihai. Ce cursuri a urmat Mihai n acest an nu se stie.1858-1859Copilul Mihai a urmat clasa a III-a la National Hauptschule din Cernuti, fiind clasificat al 15-lea ntre 72 de elevi.1859-1860A urmat clasa a IV-a, fiind clasificat al 5-lea ntre 82 de elevi.1860-1861nscris la Ober-Gymnasium din Cernuti, elevul Eminovici Mihai promoveaza clasa I, fiind clasificat al 11-lea n primul semestru si al 23-lea n cel de-al doilea semestru.1861-1862Urmeaza clasa a II-a.1862-1863Repeta clasa, dar de la 16 aprilie 1863 prseste definitiv cursurile, desi avea o situatie bun la nvttur. Plecnd de vacanta Pastelui la Ipotesti, nu s-a mai ntors la scoal. Moare Ilie, care studia medicina la scoala lui Davila din Bucuresti.1864Elevul Eminovici Mihai solicit Ministerului nvatamntului din Bucuresti o subventie pentru continuarea studiilor sau un loc de bursiet. I se refuza nefiind nici un loc vacant de bursier. Prin adresa nr. 9816 din 21 martie, ctre gimnaziul din Botosani, i se promite c va fi primit negresit la ocaziune de vacant, dupa ce, ns, va ndeplini conditiunile concursului. Elevul Eminovici pleac la Cernuti unde trupa de teatru Fanny Tardini-Vladicescu ddea reprezentatii. La 5 octombrie Eminovici intr ca practicant la tribunalul din Botosani, apoi, peste putin timp, este copist la comitetul permanent judetean.1865La 5 martie Eminovici demisioneaz, cu rugmintea ca salariul cuvenit pe luna februarie sa fie nmnat fratelui sau Serban. La 11 martie tnrul M. G. Eminovici solicit pasaport pentru trecere n Bucovina. In toamna se afl n gazda la profesorul su Aron Pumnul, ca ngrijitor al Bibliotecii acestuia. Situatia lui scolar era de privatist. Cunostea nsa biblioteca lui Pumnul pn la ultimul tom.1866 La 12/24 ianuarie moare Aron Pumnul. Cu aceast mprejurare sapte gimnazisti tipresc o brosura cu lacrimioare la mormntul prea-iubitului lor profesoriu. A doua din aceste poezii este semnata: M. Eminoviciu, privatist. La 25 februarie/9 martie revista Familia din Pesta i publica poezia De-as avea Iosif Vulcan, directorul revistei, i-a schimbat nsa numele din Eminovici n Eminescu, nume pe care poetul l-a adoptat imediat si pentru totdeauna. La 15/27 mai i se public poezia O calarire n zori. In iunie prseste Bucovina si se stabileste la Blaj cu intentia marturisita de a-si rencepe studiile. La 16/29 iulie, revista Familia i publica poezia Din strainatate, la 14/26 august poezia La Bucovina, la 11/23 septembrie Speranta, si la 16/28 octombrie Misterele noptii. n cinci numere consecutiiive din octombrie si noiembrie, aceeasi revist i publica nuvela Lantul de aur, tradus dupa Onkel Adam, scriitor suedez. Un scurt timp a fost si la Alba Iulia, unde particip la 27-28 august la adunarea anual a Astrei. n toamn a prsit Blajul si s-a dus la Sibiu, unde e prezentat lui N. Densusianu; de aici trecu muntii cum putu si veni la Bucuresti.1867Intr n trupa lui Iorgu Caragiale, unde are rolul de sufleur si de copist. Cu aceast trup facu turnee la Brila, Galati, Giurgiu, Ploiesti. Citea mult din Schiller, din care a si tradus poezia Besignatiune. i apare n Familia din 2/14 aprilie poezia Ce-ti doresc eu tie, dulce Romnie, iar la 18/30 iunie poezia lui La Heliade.1868Este angajat ca sufleur n trupa lui Mihai Pascaly, care concentrase mai multe forte teatrale: Matei Millo, Fanny Tardini-Vladicescu si actori din trupa lui Iorgu Caragiale. n timpul verii, aceasta trup a jucat la Brasov, Sibiu, Lugoj, Timisoara, Arad si alte orase bntene. Iosif Vulcan l-a ntlnit cu ocazia acestui turneu si a obtinut de la Eminescu poeziile La o artista si Amorul unei marmure, publicate apoi n Familia din 18/30 august si 19 septembrie/1 octombrie. Vznd aceste poezii n Familia, caminarul Gheorghe Eminovici ceru lui Iosif Vulcan stiri asupra soartei fiului su, rtcitor n lume. Stabilit n Bucuresti, Eminescu face cunostinta cu I. L. Caragiale. Pascaly, fiind multumit de Eminescu, l angajeaz ca sufleur a II-a oara si copist al Teatrului National.La 29 septembrie Eminescu semna contractul legal n aceast calitate. Obtinu de la Pascaly o camer de locuit, n schimb, ns, se oblig s traduc pentru marele actor Arta reprezentrii dramatice Dezvoltat stiintific si n legtura ei organic de profesorul dr. Enric Theodor Rotscher (dup editiunea a doua). Traducerea, neterminat, scris pe mai multe sute de pagini, se afl printre manuscrisele rmase. Acum ncepe si proiectul su de roman Geniu pustiu.1869La 1 aprilie nfiinteaz mpreun cu alti tineri cercul literar Orientul, care avea ca scop, ntre altele, strngerea basmelor, poeziilor populare si a documentelor privitoare la istoria si literatura patriei. La 29 iunie se fixeaz cornisiile de membri ale Orientului, care urmau s viziteze diferitele provincii. Eminescu era repartizat pentru Moldova. n vara se ntlneste ntmpltor n Cismigiu cu fratele sau Iorgu, ofiter, care-l sftui sa reia legturile cu farnilia. Poetul refuz hotrt. Cu ocazia mortii fostului domnitor al Munteniei, Barbu Dimitrie Stirbey, public ntr-o foaie volant poezia cunoscut sub titlul La moartea principelui Stirbey. n var, pleac cu trupa Pascaly n turneu la Iasi si Cernuti. Revista Familia continu s-i publice poezii: Junii corupti la 31 ianuarie/ 12 februarie si Amicului F. I. la 31 martie/11 aprilie. Cu ocazia ultimului turneu, Eminescu se mpac cu familia, iar tatl su i promite o subventie regulat spre a urma cursuri universitare la Viena, unde se aflau mai toti colegii lui de la Cernuti.La 2 octombrie, Eminescu se nscrie la Facultatea de filozofie ca student extraordinar, ca simplu auditor deci, lipsindu-i bacalaureatul. Aici face cunostint cu I. Slavici si cu alti studenti romni din Transilvania si din Bucovina. Reia legturile cu vechii colegi de la Cernuti si de la Blaj. Se nscrie n cele dou societati studentesti existente, care apoi se contopesc ntr-una singur -`Romnia jun. Scrisorile si telegramele ctre printi penru trimiterea banilor de ntretinere se ntetesc.1870mpreun cu o delegatie de studenti, Eminescu l viziteaz de Anul Nou pe fostul domnitor Al. I. Cuza, la Dobling. n semestrul de iarn 1869/1870 Eminescu a urmat cu oarecare regularitate cursurile. Dupa aceasta, Eminescu nu s-a mai nscris pn n iarna lui 1871 /72, cnd urmeaz dou semestre consecutive. In schimb, setea lui de lectur era nepotolit. Frecventa, cu mult interes, biblioteca Universitatii. l preocupau si unele probleme cu care avea s ias n publicistic. La 7/19 si 9/21 ianuarie public n Albina din Pesta articolul O scriere critic, n care ia aprarea lui Aron Pumnul mpotriva unei brosuri a lui D. Petrino din Cernuti, iar la 18/30 ianuarie n Familia, Repertoriul nostru teatral cel dinti semnat cu numele ntreg, iar cel de-al doilea cu initialele M. E. Trece apoi la situatia politic a romnilor si a altor nationalitti conlocuitoare din Austro-Ungaria publicnd, sub pseudonimul Varro, n Federatiunea din Pesta, trei articole, strns legate ntre ele: S facem un congres, aparut la 5/17 aprilie, n unire e tria, la 10/22 aprilie, si Echilibrul, la 22 aprilie/4 mai si 29 aprilie/11 mai, pentru care a fost citat de procurorul public din Pesta. Federatiunea din 5/17 aprilie rspunde cu multumiri pentru aceste articole, dar nu poate preciza timpul cnd ar putea ncepe publicarea romanului mentionat de Varro. A fost probabil vorba de proiectul de roman Naturi catilinare. La 15 aprilie public n Convorbiri literare din Iasi poezia Venere si Madon, iar la 15 august Epigonu. La 17 iunie i scria lui Iacob Negruzzi, redactorul Convorbirilor literare, lmurindu-i ideea fundamental din Epigonii.Alturi de N. Teclu, presedinte, Eminescu, n calitate de secretar, semneaz, n luna martie, un apel pentru strngerea de fonduri n vederea serbrii de la Putna, iar la 4/16 septembrie i scrie lui Iacob Negruzzi rugndu-l sa publice n Convorbiri literare notita ce-i trimite, asupra proiectatei ntruniri la mormntul lui Stefan cel Mare la Putna. Tot atunci trimite povestea Fat-Frumos din lacrim, care se tipreste n Convorbiri literare, n numerele de la 1 si 15 noiembrie. Sosit incognito la Viena, Iacob Negruzzi i comunic lui Eminescu impresia puternic provocat de poet n snul societtii Junimea din Iasi, prin poeziile publicate de acesta n Convorbiri literare. i propune c dup terrninarea studiilor s se stabileasc la Iasi.1871n cteva scrisori din februarie l pune pe Negruzzi n curent cu proiectele sale literare si i-l recomanda calduros pe Slavici. Trimite poezia Mortua est.; care apare n Convorbiri literare din 1 martie, urmat de alte dou poezii: nger de paz si Noaptea, care se tipresc la 15 iunie.La 8 aprilie stil nou, Romnia jun tine sedint de unificare a conducerii, alegnd primul sau cornitet, cu I. Slavici, presedinte, si Eminescu, bibliotecar. La 1 august, n sedinta de la Cernuti, s-au desvrsit pregtirile pentru serbarea de la Putna, fixat pentru 15/27 august. Cu aceast ocazie Eminescu revede locurile copilriei si ale adolescentei sale. Se abate chiar pe la Botosani si Ipotesti. La 6 august i se adreseaz din Ipotesti lui Titu Maiorescu, dndu-i oarecare relatii privitoare la organizarea serbrii. n ziarul Romnul din 3/15 august, Eminescu public mpreun cu Pamfil Dan, membru n comitetul serbrii, o scrisoare n care explic semnificatia ntlnirii tineretului romn n jurul mormntului lui Stefan cel Mare. Printre tinerii de talent, participanti activi la serbare, s-au remarcat pictorul Bucevski si compozitorul Ciprian Porumbescu. Din cauza unor curente contradictorii n snul societatii Romnia jun, Eminescu demisioneaz mpreun cu Slavici din comitetul de conducere, n toamna anului. Amndoi sunt acuzati c sunt atasati ideilor Junimii din Iasi. n studiul su despre Directia nou, Titu Maiorescu evidentiaz meritele de poet, poet n toat puterea cuvntului, ale lui Eminescu, citndu-l imediat dup Alecsandri. Studiul se tipreste cu ncepere din acest an n Convorbiri literare.Dintre numeroasele proiecte literare, n acest an probabil ia o form initial Proletarul, sub impresia lecturilor poetului despre evenimentele Comunei din Paris. Poemul va fi continuat si desvrsit n anii urmtori. Lucreaz la poemul Panorama desertciunilor. La 16 decembrie, ntr-o scrisoare ctre Serban, care se afl n tar, i scrie necjit c duce o mare lips de bani, avnd datorii penru chirie, apoi la birt, la cafenea, n fine, pretutindenea. Din aceast cauz intentioneaz s se mute la alt universitate, n provincie.1872Anul probabil al ntlnirii lui cu Veronica Micle, la Viena. La 10 februarie, ntr-o scrisoare ctre printi, se plnge ca a fost bolnav, din care cauza se afl ntr-o stare sufleteasc foarte rea, agravat si de stirile triste primite de acas. La 18 martie ajunge s constate c anul acesta e ntr-adevr un an nefast din cauza boalei si a lipsurilor de tot felul. La 8 aprilie solicit bani pentru a se nscrie n semestrul al doilea. Se plnge si de lipsa unui pardesiu. n aceste mprejurri prseste Viena si vine n tar. La 1 septembrie particip la o sedint a Junimii din Iasi, unde citeste fragrnente din Panorama desertciunilor. Egipetul si nceputul Evului de mijloc, apoi nuvela Srmanul Dionis. Prezenta n tar a poetului este confirmat si de o scrisoare pe care Eminescu o trimite din Botosani, n august, lui Titu Maiorescu, n care intervenea n favoarea lui Toma Micheru, pentru un concert al acestuia. La 7 septembrie Eminescu citeste n sedinta Junimii dou poezii: nger si Demon si Floare albastr. Poezia Egipetul avea s apar la 1 octombrie n Convorbiri literare, iar nger si Demon si Floare albastr la 1 aprilie anul urmtor. Srmanul Dionis se tipreste la 1 decembrie 1872 si n continuare la 1 ianuarie 1873.Asigurat printr-o subventie lunar de 10 galbeni, din partea Junimii, Eminescu pleac la Berlin. O scrisoare a lui Serban din 30 noiembrie d amnuntul c poetul era plecat cu mai multe sptmni nainte de aceast dat. Inscrierea la Universitatea din Berlin s-a facut la 18 decembrie. De data aceast Eminescu era nmatriculat ca student ordinar, pe baza unui certificat de absolvire de la gimnaziul din Botosani. Cursurile la care se nscrisese, sau pe care si le notase s le urmeze, erau foarte variate: din domeniul filozofiei, istoriei, economiei si dreptului.1873Prelucreaz folclor: ncepe primele versiuni la Clin si Luceafrul. Pentru a-si putea asigura o existent modest este nevoit s accepte curnd un post la consulatul romn de la Berlin, aflat sub conducerea lui Teodor Rosetti, mai trziu al lui N. Kretulescu. Tensiunea dintre tata si fiu l-a determinat pe poet s cear exmatricularea si eliberarea unui certificat doveditor c pn la data de 14 iulie a urmat dou semestre. La 26 iulie i se elibera acest certificat. Rosetti i-a nlesnit ns rmnerea mai departe la Berlin, prin mrirea salariului, iar la 8 decembrie se renscrie la Universitate pentru semestrul de iarn. N-a trecut nici un examen. La 21 septembrie Iorgu Eminovici, militar, se sinucide, dar moartea lui e declarat abia la 2 noiembrie. Fusese nmormntat la Ipotesti, fr autorizatie si fr declaratie de deces.1874ntre 17/29 ianuarie si 7 mai are loc o bogat corespondent ntre Maiorescu si Eminescu, n care i se propunea poetului s-si obtin de urgent doctoratul n filozofie pentru a fi numit profesor la Universitatea din Iasi. Ministrul Invtmntului i trimite la Berlin suma de 100 galbeni pentru depunerea doctoratului. n timpul verii i se d sarcina de a cerceta oficial, pentru statul romn, documentele din Koenigsberg, dar printr-o scrisoare din 19 septembrie, adresat secretarului agentiei diplomatice din Berlin, motiveaz de ce a abandonat aceast sarcin si de ce a luat drumul ctre tar, urmnd ca n noiembrie sa se ntoarc la Berlin pentru examene. La 1 septembrie era numit ns n postul de director al Bibliotecii Centrale din Iasi.La 7 octombrie Maiorescu ia cunostinta prin Al. Lambrior c Eminescu nu poate pleca asa curnd n strintate ca s fac doctoratul, fiind oprit de oarecare ntmplari grave n familia sa. Dou surori se mbolnviser de tifos la bi n Boemia, fratele Serban, care dduse semne de alienatie mintal, la 10 octombrie se intern n spital prin interventia agentiei romne din Berlin. Poetul ncepuse s sufere de o aprindere a ncheieturii piciorului. La 28 noiembrie agentia din Berlin anunt moartea lui Serban.Pe lng sarcinile de la bibliotec, Eminescu pred acum lectii de logic la Institutul academic n locul lui Xenopol. Convorbirile literare de la 1 decembrie i public mprat si proletar. La 8 noiembrie promitea c va veni ntr-o joi la serat literar de la Veronica Micle, spre a citi o poezie cu subiect luat din folclor. Colaboreaz la Lexiconul lui Brockhaus. Toamna o petrece n tovrsia lui Slavici, gzduit la Samson Bodnarescu. Public n Convorbiri literare din 1 noiembrie un articol asupra lui Constantin Blcescu, reproducndu-i multe poezii.1875n prima parte a anului pune ordine n bibliotec si propune mbogtirea ei cu manuscrise si crti vechi romnesti. ntr-un raport din 6 martie, adresat lui Maiorescu, ministrul nvtmntului, nainteaz o list bogat de tiprituri si manuscrise vechi pentru achizitionare. ncepe traducerea din nemteste a unei gramatici paleoslave. La 15 iunie primeste scrisoarea lui Maiorescu prin care i se propune functia de revizor scolar pentru districtele Iasi si Vaslui. La 1 iulie este invitat s-si ia n primire noul post, iar la 2 iulie pred biblioteca lui D. Petrino, autorul brosurii criticate de Eminescu prin articolul su O scriere critic. Tot n aceast vreme este nlocuit si la scoala din cauza grevei declarate de elevii unor clase. La 10 august nainteaz ministerului un raport asupra constatrilor fcute cu ocazia conferintelor cu nvttorii din judetul Iasi. Remarca pe institutorul Creanga de la scoala nr. 2 din Pacurari, Iasi. La 5 septembrie trimite un raport cu propuneri de reorganizare a scolilor din judetul Vaslui. In Convorbiri literare din 1 februarie public poezia Ft Frumos din tei, iar la 1 aprilie public tot acolo o scurt dare de seam asupra scrierii Pseudo-cyngeticos de Al. I. Odobescu. La 14 martie, n cadrul prelegerilor publice ale Junimii rosteste conferinta pe care o tipreste n Convorbiri literare din 1 august sub titlul Influenta austriac asupra romnilor din principate. La 26 mai, nainteaz ministerului un raport elogios asupra unei crti didactice alctuit de I. Creanga si altii. Pe Creanga l introduce la Junimea. Schimbndu-se guvernul, Eminescu este pus n disponibilitate prin decretul domnesc nr. 1013 din 3 iunie. Prin raportul su din 22 iunie ctre Ministerul nvtnntului, D. Petrino cere ca Eminescu, fost bibliotecar, s fie urmrit pentru obiecte si crti sustrase. Ministerul nainteaz raportul Parchetului din Iasi. Prin ncheierea sa din 17 decembrie judectorul de instructie declar ns c nu este loc de urmare.La 15 august se stinge din viat la Ipotesti, Raluca Eminovici. Rmas fr slujb, Eminescu primeste postul de corector si redactor al prtii neoficiale la ziarul local Curierul de lasi. Frecventeaz cu regularitate sedintele Junimii. De multe ori l vizit pe Creanga n bojdeuca sa. Convorbirile literare i publicau la 1 septembrie poeziile Melancolie, Criasa din povesti, Lacul si Dorinta, la 1 noiembrie Clin, iar la 1 decembrie Strigoii. Curierul de Iasi avea numeroase rubrici redactate de Eminescu, fr semnatur. n aceast form apare la 9 iunie schita La aniversara si nuvela Cezara n numerele de la 6, 11, 13, 15 si 18 august. Face un drum la Bucuresti, unde, prin Maiorescu, se mprieteneste cu Mite Kremnitz. Veronica Micle rmne ns idolul su.1877Continu activitatea ziaristic la Curierul de Iasi. n forma polemic ia aprarea manualului de logic a lui Maiorescu, sub titlul Observatii critice, n Curierul de Iasi din 12 august, si nc o dat recensiunea logicei Maiorescu, n Convorbiri literare din 1 septembrie. Public cronici teatrale n legatur cu spectacolele la care asist. Viziteaz n dese rnduri casa btrnului Micle si particip la sedintele Junimii, dar se simte din ce n ce mai singur, fapt pe care i-l comunic la 20 septembrie lui Slavici, iar la 12 octombrie precizeaza, ctre acelasi, ca Iasii i-au devenit nesuferiti. Fiind invitat sa intre n redactia ziarului Timipul Eminescu paraseste Iasii n a doua jumatate a lunii octombrie si vine la Bucuresti, unde se dedic gazetriei. Anul se scurge fr ca poetul s fi publicat mcar un vers. La 18 decembrie, totusi, Negruzzi se entuziasm de seria de articole din Timipul, Icoane vechi si icoane nou minunat scrise si minunat cugetate. Eminescu ns nu avea bani nici pentru o fotografie cerut de Negruzzi la Iasi spre a-i pune chipul n tabloul cu portretele junimistilor.1878Activitate ziaristic intens. Nu raspunde scrisorilor primite de la Iasi. Abia dac particip la sedintele sptmnale de la Maiorescu si de la Mite Kremnitz. Venirea lui Rossi n Bucuresti i ocup serile. Sub titlul Reprezentatiile Rossi public n Timpul de la 28 ianuarie o scurt cronic teatral. Si reprezentatiile romnesti l preocup: la 6 octombrie public un foileton cu titlul Deschiderea stagiunii 1878-1879. Dup insistente numeroase, trimite lui Negruzzi patru poezii: Povestea codrului, Povestea teiului, Singurtate si Departe sunt de tine, care se public n Convorbiri literare din 1 martie. La 16 aprilie public n Timpul un foileton, Pastele, care l-a impresionat pe Caragiale att nct peste cincisprezece ani avea s-l reproduc n Moftul romn (1893). La 26 mai citeste acas la Maiorescu poezii, prezent fiind si Alecsandri, srbtoritul de la Montpellier pentru Ginta latina. n iulie, sftuit de medic, si ia concediu de la ziar si pleac la Floresti-Dolj, ]a mosia lui Nicolae-Mandrea. Aici traduce, din nsrcinarea Ministerului Cultelor si nvataturilor Publice, tomul nti al scrierii Fragmente din istoria romnilor de Eudoxiu Hurrnuzaki, aparuta de curnd n nemteste. La 13 iulie scrie din Floresti, adresnd lui Caragiale si Ronetti-Roman, colegi de redactie, o scrisoare plin de umor si de sarcasm.Dup napoierea de la Floresti i s-a propus s se mute la Maiorescu, dar poetul n-a primit. La 17 septembrie face o recenzie n Timipul despre Cuvente den btrni, tomul I, de Hasdeu. Particip, ntre 11 si 13 noiembrie, la a 15-a aniversare a Junimii la Iasi, mergnd mpreun cu Slavici si Caragiale, toti trei n contul lui Maiorescu.1879Satisface din plin cererile repetate ale lui Negruzzi si-i trimite la Iasi poezii care se public n Convorbiri literare: Pajul Cupidon, O, rmi, Pe aceeasi ulicoar.., la 1 februarie, De cte ori, iubita.. Rugciunea unui Dac si Att de fraged.., la 1 septembrie, Afr-i toamn, Sunt ani la mijloc, Cnd nsusi glasul, Freamt de codru, Revedere, Desprtire si Foaia vested, la 1 octombrie. Creste pasiunea pentru Mite Kremnitz, careia i pred lectii de limba romn si-i ofer n manuscris poezia Att de fraged. Faptul l alarmeaz pe Maiorescu, dup cum reiese dintr-o nsemnare a criticului din ziua de 1 iunie: Grea epoca Eminescu .La 6 august moare Stefan Micle. Eminescu scrie Veronici. Vduva lui Micle vine la Bucuresti si-l roag s intervie pentru urgentarea pensiei sale. mpreun fac planuri de cstorie nerealizabile. Se afund din ce n ce mai mult n munca de gazetar. n redactie are un rol preponderent, dar obositor.1880ntr-o scrisoare ctre Henrieta se plnge c are mult de lucru si c-i bolnav trupeste, dar mai mult sufleteste. Din partea familiei primeste numai imputri, n special adresate de tatl su. N-are nici timp, nici dispozitie s-l felicite mcar pe Matei, care-i trimisese invitatie de nunt. Se simte mbtrnit si ar vrea s moar. Nu-si vede capul de datorii. Nu publica dect o poezie: O, mam.., care apare n Convorbiri literare din 1 aprilie. Negruzzi i scrie imputndu-i c nu-i mai trimite nici o colaborare. Renunt la cstoria proiectat cu Veronica Micle. Mite Kremnitz afirm c inima poetului s-a aprins de o nou flacr. Maiorescu precizeaz c e vorba de o doamn Poenaru-Lecca, care-l inspir, probabil. n poeziile pe care nu le public, dar le citeste la ntlnirile literare saptamnale. Corespondenta cu Veronica se poarta pe un ton iritat. La 6 decembrie Veronica se plnge lui Hasdeu c Maiorescu l-a determinat pe Eminescu s nu-si tin fgduiala de a o lua n cstorie.1881 Scrie la 18 martie, cernd iertare tatlui su, bolnav, c nu poate veni s-l vada. Negustoria de gogosi si de brasoave l tine strns de dughean. Se plnge ca-i e acru sufletul de cerneal si de condei. Totodat i scrie si lui Negruzzi, spunnd c nu gaseste un minut liber spre a raspunde la scrisorile primite. l anunt ns ca prin Maiorescu i-a trimis Scrisoarea III, pe care a citit-o de mai multe ori la Junimea bucuresteana. n seara de 28 martie Maiorescu o citeste n snul Junimii, la Iasi. Dupa publicarea Scrisorii I n Convorbiri literare din 1 februarie, si a Scrisorii Il la 1 aprilie, se tipreste si Scrisoarea III la 1 mai. Pentru caracterul ei antiliberal este reprodus la 10 mai n Timpul. Ciclul Scrisorilor se ncheie cu publicarea Scrisorii IV la 1 septembrie n Convorbiri literare.Absorbit de activitatea ziaristic, gseste totusi timp si revizuieste nuvela Ceara, a crei ultima forma o ncredinteaz lui Maiorescu, ntre filele unei brosuri care continea balada lui Schiller Manusa, tradus n treisprezece limbi; n romneste de Eminescu.Lucreaz la desvrsirea Luceafrului si la diversele forme din Mai am un singur dor. n Timpul din 4 octombrie Eminescu public o introducere la seria de Palavre, anecdote, taclale etc. ale lui E. Baican, iar n numrul de la 10 octombrie se ocup, ntr-un articol de fond, de nsemnatatea limbii vechi din crtile bisericesti. La 21 noiembrie, cu ocazia dezvelirii statuii lui Eliade, scrie un articol n care ataca c Eliade este cel dinti scriitor modern al romnilor. Raporturile epistolare cu Veronica devin ncordate din cauza lui Caragiale, cu care Eminescu se si ceart la serbarea pomului de Crciun de la Mite Kremnitz.1882La gazeta, Eminescu este flancat cu ncepere de la 1 ianuarie de un director si un comitet redactional care urma s-i tempereze avntul sau polemic. Reorganizarea redactiei ns e inoperant, fiindc poetul continua s scrie n stilul su propriu. La 28 martie semneaz un prim-Bucuresti ca recenzie la volumul nti de nuvele publicat de I. Slavici. Nu public nici o poezie n tot timpul anului. n schimb citeste n mai multe rnduri Luceafrul n sedintele Junimii de la Maiorescu. Mite Krernnitz i-l traduce n nemteste. Este semnalat adeseori n cas la Maiorescu. n seara de 13 septembrie, n absenta poetului, probabil, se citesc iarasi vecinic frumoasele poezii de Eminescu. In seara de 8 octombrie citeste si corecteaz, mpreun cu Maiorescu, Luceafrul pe care l prezinta slefuit la Junimea de la 28 octombrie.mpacat cu Veronica, i scrie si primeste numeroase scrisori. i comunic planurile pentru viat n comun la Bucuresti. n cteva rnduri, Veronica a fost pentru scurt timp n Bucuresti. Dar curnd raporturile dintre ei se stric.1883n ianuarie, Eminescu este internat pentru ctva vreme n spital. n lipsa lui se citeste la Maiorescu, n dou rnduri, Luceafrul n limba german, traducere fcuta de Mite Kremnitz. Poezia, n romneste, vede lumina tiparului n Almanahul societtii studentesti Romnia jun din Viena aprut cu mentiunea aprilie. Aparitia Almanahului este anuntat n Timpul, cu ncepere de la 14 mai pna la 26 iunie. n seara de 23 martie, la sedinta Junimii de la Maiorescu este semnalat prezent a lui Iosif Vulcan. Probabil cu aceasta mprejurare Eminescu i-a cedat textul urmtoarelor poezii care au aprut n Familia n cursul lunilor viitoare: S-a dus amorul (la 24 aprilie), Cnd amintirile (la 15 mai), Adio (la 5 iunie), Ce e amorul (la 17 iulie), Pe lng plopii fr sot (la 28 august), Si dac (la 13 noiembrie). Pentru aceste poezii Eminescu a primit un mic onorar, singurul cu care a fost rspltit n toat activitatea sa literar.La 4 iunie Timpul anunt plecarea la Iasi a lui Eminescu, pentru a asista n calitate de corespondent al ziarului la serbarea dezvelirii statuii lui Stefan cel Mare. Isi regseste vechii prieteni, I. Creanga si Miron Pompiliu. Cu aceast ocazie citeste junimistilor din Iasi, strnsi n casa lui Iacob Negruzzi, poezia Doina care se tipreste apoi n Convorbiri literare din 1 iulie. La Bucuresti, n ziua de 23 iunie, pe o cldur nzbusitoare, Eminescu d semne de alienatie mintal. La 28 iunie boala izbucneste din plin. n aceeasi zi este internat n sanatoriul doctorului Sutu. La 12 august Maiorescu este vizitat de Gheorghe Eminovici si de fratele poetului (locotenentul), care cer relatii asupra bolnavului. Convorbirile literare din luna august reproduc poezia Luceafrul din Almanahul de la Viena. La 20 octombrie Eminescu este trimis de prieteni la Viena si internat n sanatoriul de la Ober-Dobling, fiind nsotit pe drum de Chibici. La contributiile amicilor se adaug suma de 2000 lei, rezultat din vnzarea biletelor de intrare la Ateneu, unde Alecsandri a citit piesa Fntna Blanduziei n ziua de 14 octombrie.La 21 decembrie apare la Socec volumul cu poeziile lui Eminescu, avnd o scurt prefat semnat de Titu Maiorescu, si portretul autorului. Impresie puternic pe lng cele publicate anterior de poet, volumul cuprinde si 26 poezii inedite.1884 La 8 ianuarie se stinge din viat, la Ipotesti, Gheorghe Eminovici, tatl poetului, iar la 7 martie, si lu singur viata, prin mpuscare, Neculai Eminovici (Nicu), tot la Ipotesti. n ziua de 1 ianuarie Eminescu este vizitat de Maiorescu si de vrul acestuia, C. Popazu, din Viena, care avea sarcina s vad ct mai des pe poet la sanatoriu. La 12 ianuarie Eminescu scrie lui Chibici si-si exprim dorinta de a veni n tar. La 4 februarie i scrie lui Maiorescu, exprimndu-i aceeasi dorint. D-rul Obersteiner propune la 10 februarie ca pacientul s fac o cltorie prin Italia. Maiorescu, rpunznd la scrisoarea lui Eminescu, arat bucuria tuturor pentru deplina lui nsntosire si-l anunt c Chibici va sosi la Viena, pentru c mpreuna s faca o excursie de plcere de 6 sptmni spre sudul Alpilor pn la Venetia, Padua si Florenta. Petre Carp, vizitnd pe Eminescu la Dobling, i face lui Maiorescu aceleasi propuneri.n ziua de 26 februarie Eminescu prseste sanatoriul si, nsotit de Chibici, face cltoria recomandata prin Italia. Soseste la Bucuresti la 27 martie, primit la gar de mai multi amici. n ziua de 7 aprilie Eminescu pleac la Iasi cu acelasi nsotitor. Contributiile pentru ntretinere continu.La 24 septembrie Eminescu e numit n postul de subbibliotecar al Bibliotecii Centrale din Iasi. Este prezent la banchetul anual al `Junimii, la 25 octombrie. n noiembrie este bolnav si internat n spitalul Sf. Spiridon. n decembrie l viziteaz Vlhut. Convorbirile literare din lunile ianuarie si februarie i public douzeci si una din cele douzeci si sase poezii, publicate ca inedite n volumul de la Socec. n numrul din luna februarie i se tipreste poezia Diana, necuprins n volum. n Familia din 12 februarie apare poezia Din noaptea, ultima din grupul celor date lui Iosif Vulcan n primvara anului precedent.1885Apare la Socec editia a doua a volumului de poezii, cu acelasi continut. Convorbirile literare din iulie i public Sara pe deal. Eminescu continua modesta slujb la bibliotec si pred lectii la scoala comercial. Lipseste n lunile iulie si august, urmnd o cur la Liman, lng Odesa, de unde scrie cernd bani pentru plata taxelor. La nceputul lunii septembrie nc nu venise la Iasi. I se d de ctre Editura Socec 500 lei n contul volumului de poezii.1886 Este mentinut n serviciul bibliotecii, unde ndeplineste roluri sterse: scrie statele de plat, adresele pentru naintarea lor, diverse circulare pentru restituirea crtilor mprumutate si pentru convocarea comisiei bibliotecii. Epoca ilustrat din 1 ianuarie public Dalila (fragment). n ntregime poezia a aprut postum n Convorbiri literare la 1 februarie 1890. Albumul literar al societtii studentilor universitari Unirea, cu data de 15 martie, i public poezia Nu ma ntelegi, iar Convorbirile literare din decembrie poezia La steaua.Romnia libera din 2 martie informeaz despre o conferinta publicat lui Vlhut asupra lui Eminescu, ludnd poeziile si criticnd aspru pe cei care au avut alte preri asupra lor. n timpul verii Eminescu devine din nou alienat. La 9 noiembrie este nlocuit n postul de la bibliotec si, n urma unui consult medical, este transportat la ospiciul de la Mnstirea Neamt.1887 Primavara, Eminescu pleac la Botosani, la sora sa Henrieta, si este internat n spitalul local Sf. Spiridon. n timpul acesta se organizeaz n Iasi comitete de ajutorare, care lanseaz liste de subscriptie public pentru ntretinerea si ngrijirea poetului. La 13 iulie merge la Iasi pentru un consult de medici. Acestia recomanda trimiterea pacientului la Viena si Hall, unde si pleac n ziua de 15 iulie, nsotit fiind de doctorandul Grigore Focsa. De la Hall se ntoarce la Botosani, unde st sub ngrijirea doctorului Isac si a sorei sale Henrieta, cu ncepere de la 1 septembrie. n decembrie trupa de teatru a fratilor Vldicescu, cunoscuti poetului, d la Botosani un spectacol n beneficiul bolnavului. Convorbirile literare din 1 februarie i public poezia De ce nu-mi vii, iar numarul din 1 iulie Kamadeva.1888 Eminescu are dorinta de a-si termina unele lucrari pe care si aminteste ca le-a lsat n manuscris. Pomeneste Henrietei de gramatica limbii sanscrite, rmas n manuscris la Biblioteca Centrala din Iasi. Prin scrisoare recomandat i cere lui Maiorescu s-i trimita biblioteca si manuscrisele rmase la Bucuresti. Criticul ns nu d nici un rspuns acestei scrisori.Iacob Negruzzi depune pe biroul Camerei deputatilor o petitie din partea unui numr de cetteni din toate partile trii, pentru un proiect de lege prin care s se acorde poetului, de ctre stat, o pensie viager. Propunerea este sustinut si de M. Koglniceanu. Camera voteaz un ajutor lunar de 250 lei. Abia la 23 noiembrie proiectul de lege trece la Senat, unde este sustinut de N. Gane ca raportor. Legea se va vota abia n aprilie anul urmtor.Veronica Micle vine la Botosani si determin pe Eminescu s se mute definitiv la Bucuresti, unde si pleac pe data de 15 aprilie. Aici are un modest nceput de activitate literar. Citeste ntr-un mic cerc de prieteni Lais, care se dovedeste a fi traducerea piesei Le joueur de flute de Emile Augier. Tipreste n Romnia liber din 13 noiembrie lconarii d-lui Beldiman si la 20 noiembrie Iar iconarii. n decembrie particip la aparitia revistei Fntna Blanduziei, unde scrie articole la 4 si 11 decembrie, semnnd cu initiale. n numrul din 25 decembrie al revistei se anunt aparitia volumului de poezii, editia a treia, cu un adaos de trei poezii fat de editiile precedente: La steaua, De ce nu-mi vii si Kamadeva.1889La 3 februarie Eminescu este internat la spitalul Marcuta din Bucuresti si apoi este transportat la sanatoriul Caritas. La 13 aprilie se instituie o curatel pentru asistenta judiciara a bolnavului. In noaptea de 15 iunie, la ora 3, poetul moare n sanatoriul doctorului Sutu din strada Plantelor, Bucuresti. Ziarul Romnul din 16 iunie anunt la stiri: Eminescu nu mai este. nmormntarea are loc n ziua de 17 iunie. Corpul defunctului este depus n groap la umbra unui tei din cimitirul Bellu. n octombrie se d la tipar editia a patra a volumului de poezii de la Socec, cu un studiu al lui Maiorescu, intitulat: Poetul Eminescu. La 14 octombrie moare la Botosani Henrieta Eminovici, sora care-l ngrijise pe Eminescu n ultimii si ani de viata. Veronica Micle ncetase din viat nca de la 3 august n chiria unor mici de la Mnstirea Vratec.Tot n acest an moare si I. Creanga.