I. PRODUSE CU ACTIUNE FIZICA

RECOLTAREA CARACTERISTICI MACROSCOPICE

COMPOZITIE CHIMICA

INTREBUINTARE

1. LYCOPODIUM - PEDICUTA

- se face in iulie-august culegandu-se spicele inainte de maturitate

- pulbere fina, galbena, onctuoasa la pipait, foarte mobile, aderenta, fara miros si gust

- 50% ulei gras, fitosterine, sporanina, celuloza, subst. minerale bogate in Al

- se foloseste ca pulbere absorbanta sicativa, in eczeme si ulceratii hepatice, sau ca pudra sicativa la nou nascuti

2. CARBO MEDICINALIS - CARBUNE MEDICINAL

-se obtine prin calcinarea si carbonizarea diferitelor organe uscate de la animale (sange, oase, carne) si a lemnelor de esenta moale

- pulbere neagra care arde fara fum si flacara

- se foloseste intern in afectiunile gastrointestiale, absorbant al gazelor rezultate din fermentatia intestinala- se administreaza sub forma de pulbere sau comprimateIntra in compozitia medicamentului Carbocif

3. GOSSYPIUM - VATA

- bumbacului se face culegand semintele impreuna cu ghemul de vata care se usuca la soare;- cu ajutorul mijloacelor mecanice se separa de seminte, obtinandu-se bumbacul

- celuloza 90%, ceara, substante grase si minerale

-se foloseste ptr pansamente externe- vata hidrofila sterilizata se foloseste ca pansament, fie ca atare, fie sub forma de fesi sau tifon

POLIURONIDE1. AGAR-AGAR - GELOZA

- se gaseste in mucilagul extras din diferitele alge rosii

- sub forma de placi sau pamglci de culoare alba sau pana la alb-galbuie, translucide, inodore, cu gust mucilaginos

- 90% poliglucide - ca dezintegrant la prepararea comprimatelor, in bacteriologie la presarea mediilor de cultura;- in medicina ptr

combaterea constipatiei cornice;- in farmacie se foloseste la prepararea unor emulsii, ovule si supozitoare

2. LINI SEMEN - SEMINTE DE IN

- se face prin smulgerea plantei care se leaga in snopi si se usuca

- sunt ovale, rotunjite la o extremitate si ascutite la cealalta, cu suprafata lucioasa, de culoare bruna sau galben-bruna;- inodore dar zdrobite prezinta miros caracteristic de ulei de in, cu gust mucilaginos

- contine mucilagii, ulei gras, substante albuminoide, saruri de magneziu si potasiu

- actiune laxative

3. ALTHAEAE FOLIUM RADIX - FRUNZA SI RADACINA DE NALBA MARE

- inainte sau chiar in timpul infloririi

- frunzele sunt moi la pipait;- radacini sub forma de bucati cilindrice sau despicate de culoare alba cu aschii fibroase la exterior;- au gust dulce, mucilaginos

- radacinile: mucilagii, amidon, zaharuri, taninuri, subst. grase, tanin;- frunzele: mucilagii, tannin, flavonoizi

- se folosesc intern sub forma de macerat, ca emolient, expectorant si antidiareic;- extern sub forma de gargara in faringite

4. VERBASCI -FLOARE DE LUMANARICA

- la completa inflorire, culegand numai corolla cu staminele care se desprind usor de caliciu

- produsul este format din flori cu corolla galben-aurie, cu miros aromat ce aminteste pe cel de miere

- saponine acide si neutre, mucilagii, glucide, flavone, tanin, ulei volatil

- ca emolient, expectorant si sudorific;-folosit sub forma de infuzii in inflamatiile acute ale bronhiilor si ca diaphoretic

5. TILIAE FLOS - FLORI DE TEI

- cand 60% din flori sunt deschise;- uscarea in poduri bine aerisie sau uscatorii artificiale, la loc ferit de lumina, temp. 35oC

- miros aromat si gust dulceag-mucilaginos

- mucilagii, ulei volatil, tanin, gume, flavone

- actiune neurosedativa si antispastica;- reduc inflamatia cailor respiratorii;- sedativ in insomnii;- expectorant in bronsite

6. GUMMI ARABICUM - GUMA ARABICA

- prin scurgerile spontane , fie prin inciziile facute in scrota

- sub forma de granule sau bucati de marimea unei alune;- albicioasa sau galbuie;- transparent, inodora cu gust mucilaginos;- solubila in apa rece

- arabinoza, galactoza, arabane, enzime

- ca emulgator la prepararea emulsiilor si la prepararea comprimatelor si a pilulelor

7. GUMMI TRAGACANTHAE - GUMA TRAGACANTA

- se aduna exsudatul uscat ce s-a scurs prin inciziile practicate pe scoarta tulpinii si prin scurgerile spontane

- bucati sau fragmente translucide foliacee sau lamelare de culoare alba sau slab galbuie, de cosistenta cornoasa si cu striatii radicale si tangentiale;- inodore cu gust mucilaginos

- basorina, arabina - la prepararea masei pilulare a comprimatelor si emulgator la emulsiile cu untura de peste

TIOHETEROZIDE RECOLTAREA CARACTERISTICI MACROSCOPICE

COMPOZITIE CHIMICA

INTREBUINTARE

1.SINAPSIS NIGRAE SEMEN – SEMINTE DE MUSTAR

- la maturitatea fructelor, inainte de deschidere

- inodore, dar prin zdrobire si umectare cu apa degaja miros intepator de esenta de mustar, cu gust iute arzator

- sinigrina, mucilagii, ulei gras, mirozinaza

- in cataplasme ca rubefiant (izolator)

2. SAMBUCI FLOS

- FLOARE DE SOC

- cand 75% din flori sunt deschise, pet imp frumos si se usuca in cel mult 48 de ore, la soare, ptr a evita innegrirea

- florile proaspete au miros dezagreabil care, prin uscare, se atenueaza si devin placut mirositoare, iar gustul dulceag mucilaginos apoi devine iute

- ulei volatil, rutozid, tanin, mucilagii, vitamina C

- diaforetic, diuretic, sudorific, emolient, antireumatic;

- ceaiul: in combatarea racelii si a gripei, inlesneste transpiratia

3. VITIS IDAEAE FOLIUM

- FRUNZA DE MERISOR

- in tot timpul sezonului, dar se recomanda in perioada de maxima inflorire, pet imp uscat si inflorit

- de culoare verde-inchis;

- gust astringent

- arbutina, metilarbutina, tanin, ceara, flavones, vitamina C

- diuretic si antiseptic al cailor urinare sub forma de infuzie

ANTRACENOZIDE

1. RHEI RHIZOMA

- RIZOM DE REVENT

- toamna de la plantele de 7-8 ani si dureaza pana la caderea zapezii, cand se scot din pamant, se despica longitudinal si se usuca in uscatorii artificiale sau poduri bine ventilate

- pulbere de culoare galbena-portocalie

- antrachinone libere (crizofanol, reumemodina, reina) si antrachinone glicozidate (crizofeneina, glucoemodina, tanoglicozide

- ca purgativ in doze de 1-3 g;

- antidiareic 0.10-0.50 g

2. FRANGULAE CORTEX

- COAJA DE CRUSIN

- primavara cand se desprind usor de pe lemn, prin taieturi inelare

- coaja se prezinta in bucati tubulare sau in forma de jgheab, inodore, cu gust amarui; coloreaza saliva in galben

- contine antraglicozide: glucofrangulina, frangulina, tanin, mucilagii, subst minerale

- laxative si purgative

3. ALOE

- SABUR

- se obtine prin scurgerea sucului din frunze, prin extragerea cu ajutorul apei fierbinti sau prin presare

- saburl se prezinta sub 2 forme: translucid si opac, in functie de modul de evaporare; are miros particular si gust amar, solubil in apa fierbinte, alcool

- contine rezine si aloine

- prezinta efect tonic, mareste pofta de mancare

HETEROZIDE CARDIOTONICE

1. DIGITALIS PURPUREAE FOLIUM

- FRUNZE DE DEGETEL

- in primul an, culegandu-se frunzele bazale complet dezvoltate;

- de la cele din anul al 2-lea se recolteaza frunzele bazilare inainte de dezvoltarea tulpinii, iar cele de pe tulpina inainte de inflorire

- cu aspect de degetar, de culoare roz sau rosie-purpurie, cu pete rosii;

- fructul este o capsula cu numeroase seminte mici

- frunzele contin heterozide cardiotonice

- in insuficientale cardiace, intarind si normalizand bataile inimii si producand o diureza care poate ajunge pana la 31/zi;

- se intrebuinteaza sub forma de pulbere, pilule, comprimate(Digitalis) sau glicozide cardiotonice purificate

2. STROPHANTI SEMEN

- SEMINTE DE STROFANT

- semintele sunt ovale, lanceolate sau eliptice, ascutite, de culoare galbena-verzuie pana la galbena-bruna cu miros particular

- pana la 8% strofantozide, ulei gras, saponine, mucilagii, enzime

- cardiotonic sub forma de solutie injectabila sau tinctura

3. ADONIDIS HERBA

- IARBA DE RUSCUTA DE PRIMAVARA

- recoltarea partilor aeriene se face in perioada infloririi

- tulpini sterile si fertile, cu frunze alterne, sesile, filiforme;

- florile aurii, solitare, cu gust amar

- contine glicozide cardiotonice: adonidozida, adonivernozida, adonivernitina

- insuficiente cardiace

4. CONVALLARIAE HERBA IARBA DE LACRAMIOARA

- se face in momentul infloririi;

- frunze intregi, ovale; - glicozide cardiotonice: convalozida si

- tonic cardiac;

- se usuca repede, ferrite de lumina

- gust la inceput dulceag, apoi amar si iute

convalatoxina, convalarina, ulei volatil

- stimuleaza diureza

SAPONOZIDE

1. PRIMULAE RADIX

- RADACINA DE CIUBOTICA CUCULUI

- recoltarea rizomilor si a radacinilor se face primavara

- forma cilindrica cu striatii longitudinale de culoare albicioasa, cu miros aromat si gust iritant

- contine pana la 10% saponine triterpenice, heterozide, ulei volati;, amidon, tanin, enzime, flavone

- expectorant, emetic, secretolitic in tuse si bronsite sub forma de infuzii, decoctii sau extract fluid

2. SAPONARIAE RADIX

- RADACINA DE SAPUNARITA, CIUIN ALB

- radacinilor de sapunarita se face toamna

- bucati cilindrice de rizomi si radacini de culoare bruna-roscata;

-miros slab, gust dulceag, mucilaginos, apoi amarui si iritant

- pana la 10% saponine triterpenice, glucide, gume, subst. minerale

- expectorant

3. EQUISETI HERBA

- COADA CALULUI

- recoltarea tulpinilor se face pe la mijlocul verii

- tulpini aspre, cu gust dulce acrisor

- dioxid de siliciu, saponine, flavone, acizi organici, rezine, ulei volatil

- diuretic

4. LIQUIRITIAE RADIX

- RADACINA DE LEMN DULCE

- se face toamna - suprafata externa bruna-cenusie, cu gust dulce urmat de o slaba iuteala si amaraciune

- pana la 10% glicirizina, flavone, rezine, amidon, si un hormon estrogen de

- expectorant, diuretic, edulcorant

natura steroidica

TANINURI

1. QUERCUS CORTEX

- COAJA DE STEJAR

- primavara, cand incepe circulatia sevei, decojind tulpinile tinere, dupa care se usuca in uscatorii

- coaja se prezinta sub forma de jgheab;

- inodora, umezita cu apa, miroase a argaseala;

- gustul este astringent

- tanin - astringent, hemostatic, antiseptic in enterite;

- local se aplica in faringite, gingivite;

- ceaiul antidiareic;

- antidote in intoxicatiile cu metale grele si alcaloizi

2. GEI RHIZOMA

- RIZOM DE CERENTEL

-toamna dupa incetarea vegetatiei, sau primavara inainte de aparitia frunzelor;

- se usuca la temp. de 350C

- bucati recurbate de 5-7 cm, formate din rizomi cu suprafata striata si radacini de 1-2 mm;

-miros aromatic, characteristic de cuisoare si gust astringent amarui

- 10-20% tanin, ulei volatil, subst amare, mucilagii, geina

- astringent in combaterea diareelor

- actiune calmanta si dezinfectanta

3. POTENTILLAE HERBA

- COADA RACULUI

- in timpul infloririi, fara radacini

- frunze de culoare verde-deschis, acoperite pe partea dorsala de peri matasosi

- tanin, flavone, substante amare

- antidiareic, antidizenteric, combaterea ulceratiilor, actiune antispastica

4. MYRTILLI FRUCTUS - la completa maturizare - fructe sferice, zbarcite la exterior, miros slab, cu gust

- contine tanin, zahar, - in alimentatie

- FRUCT DE AFIN - se usuca la temp. de 600C

placut dulce-acrisor si usor astringent

acid citric, acid malic - in medicina in combaterea diareelor si a colitelor de fermentatie

SUBSTANTE AMARE

1. GENTIANAE RADIX

- RADACINA DE GENTIANA

- se face toamna - radacina se prezinta in bucati de 10-15 cm lungime si 0.3-0.6 cm diametru;

-culoare bruna-roscata, cu gust amar

- glucozide amare, gentiopicrina

- stomahic si tonic amar;

- se adm. sub forma de tinctura sau extract moale

2. CENTAURII HERBA

- IARBA DE FIEREA PAMANTULUI

- se face in timpul infloririi, culegand toata partea aeriana

- fragmente de tulpini cu frunze si flori, cu gust foarte amar

- glucozide amare: eritaurina, eritrocentaurina, eritramina

- tonic amar, sub forma de infuzie sau extract moale

3. ABSINTHII HERBA

- IARBA DE PELIN

- ramurilor, a varfurilor inflorite si a frunzelor bazale se face la inceputul infloririi

- este format din frunzele izolate, fragmente de ramuri si tulpini nelignificate, de culoare verde-cenusie cu miros puternic aromat si gust puternic amar

- ulei volatil de culoare albastra, tanin, rezine, flavone, subst. amare

- tonic amar, stomahic, constipatii

4. TARAXACI RADIX - toamna tarziu, dupa - bucati alungite cu suprafata - taraxicina, - tonic amar, depurative,

- RADACINA DE PAPADIE

distrugerea partilor aeriene

neagra, cu sectiunea albicioasa, cu miros slab si gust pronuntat amar

taraxacerina, tanin, inulina, rezine

colagog, sub forma de decoct

ULEIURI VOLATILE

1. LAVANDULAE FLOS

- FLORI DE LEVANTICA

- florile se recolt. inainte de deschiderea corolei

- bractee ovate, brune, membranoase, cu miros placut aromat, gust usor amarui

- ulei volatil, geraniol, acetat de linalil

- sedative, antiseptic, antispastic

2. CPRIANDRI FRUCTUS

- FRUCTE DE CORIANDRU

- fructelor se face cand 70% din fructe sunt aproape mature

- fructe glabre, globuloase, galbene;

- miros placut caracteristic, gust puternic aromat

- 1% ulei volatil, pectine, lipide, mucilagii si rezine

- proprietati carminative si stimulente ale secretiilor gastrointestinale, indicat in anorexii, dispensii

3. MENTHAE FOLIUM

- FRUNZA DE IZMA BUNA

- cand 75% din plante sunt inflorite

- frunze verzi, miros iute, aromat specific de mentol, gust iute, intepator, racoritor

- 1-3% ulei volatil, constituit din 50% mentol liber, metona, acetat si valerianat de metil, limonen, cineol, tanin, flavone si o subst. amara

- diaree, dispensii, greata, spasme pilorice, colagog-coleric, colecistite si spasme gastrointestinale, in diskinezii biliare, colecistite;

- ca stimulent stomahic si antispasmodic;

- corector al gustului si mirosului unor medicamente

4. CARVI FRUCTUS

- FRUCTE DE CHIMION

- inainte de completa maturizare

- fructe alungite, cu miros caracteristic puternic aroma, gust intepator amarui

- stimulant al secretiilor gastrice, carminativ

5. CAMPHORA

- CAMFOR

- tulpinile arborilor care au atins varsta de 50 de ani

- incolor, translucid, unctuous la pipait, cu structura cristalina, miros patrunzator, caracteristic si gust iute, putin amar, lasand o senzatie de racoare

- intern ca analeptic cardiac si respirator sub forma de sol. injectabile uleioase

6. CHAMOMILLAE FLOS

- FLOARE DE MUSETEL

- capitulelor se face din luna mai, pe timp uscat

- capitule florale conice, goale la interior, de culoare galbena, cu flori ligulate albe pe margini;

- miros placut, gust usor amarui

- 1.5% ulei volatil de culoare albastra, apigenina, gume, mucilagii, rezine, subst amare, colina

- stomahic, in tratam. ranilor, inflamatiilor, antiseptic si cicatrizant sub forma de infuzie;

- florile intra in compozitia ceaiurilor: anticolic, gastric, sudorific, ptr gargara

7. MILLEFOLII FLOS

- FLORI DE COADA SORICELULUI

- in timpul infloririi, in zilele inflorite

-inflorescente formate din capitule cu marginea bruna, miros aromatic, gust amarui, usor sarat

- ulei volatil albastru, tanin, substante amare

- in afectiunile gastrice si hepatice, ca stomahic, aromatic amar si antispastic;

- extern sub forma de bai si comprese, ca antiinflamator, calmant si dezinfectant

8. ANISI VULGARIS FRUCTUS

- FRUCTE DE ANASON

- fructelor se face inainte de completa lor maturitate, cand incep sa se ingalbeneasca

- fructe piriforme, brune-cenusii;

- miros placut, gust dulceag aromatic

- pana la 3% ulei volatil, lipide, protide, amidon, colina, zaharuri

- stomahic, carminativ si aromatizant, galactagog, sub forma de infuzie;

Contraindicat in gastrite, ulcer gastric, enterocolite acute si cronice

II. PRODUSE CU ACTIUNE FIZICA

RECOLTAREA CARACTERISTICI MACROSCOPICE

COMPOZITIE CHIMICA

INTREBUINTARE

1. VALERIANAE RHIZOMA CUM RADICIBUS

- RIZOMUL CU RADACINA DE ODOLEAN

- rizomilor si a radacinilor se face toamna, la sfarsitul vegetatiei

- culoare bruna-deschisa;

- miros caracteristic de valeriana, gust dulceag aromat, apoi amarui

- ulei volatil, alcaloizi, rezine, tanin, mucilagii, alfa-metil-piril-cetona, fitosteroli

- ca sedativ in diverse stari de excitatie manifestate prin insomnii, nervozitate sau nevroze cardiace, sub forma de infuzie, extract sau tinctura

2. CRATAEGI FLOS ET FRUCTUS

- FLOAREA SI FRUCTUL DE PADUCEL

- florilor si a frunzelor tinere se face inainte de inflorire, separat sau impreuna cu frunzele;

- fructele se culeg fara codite toamna, cand se inrosesc

- frunzele si florile prezinta miros caracteristic si gust amarui;

- fructele de culoare rosu-inchis, inodore, cu gust acrisor-astringent

- frunzele si florile contin flavone, colina, procianidine, trimetilamina, glucide, sorbitol si ulei volatil;

- fructele contin saponine, vit. B si C, tanin, flavone, antociane, subst. carotinoidice, colina, acetilcolina

- in terapie ca sedativ, sub forma de tinctura, extract fluid, sirop

3.PASSIFLORAE HERBA

- FLORI DE PASIFLORA

- tulpinilor nelignificate cu frunze si flori se face in timpul infloririi sau inainte de inflorire

- fragmente de tulpini nelignificate cu frunze divizate in 3-5 lobi ovali cu marginea fin sectata

- contine o subst. glicozidica, pasiflorina, de natura alcaloidica, cu gust amar

- sedativ nervos si antispasmodic, sub forma de tinctura

III. VITAMINE RECOLTAREA CARACTERISTICI MACROSCOPICE

COMPOZITIE CHIMICA

INTREBUINTARE

1. CYNOSBATI FRUCTUS

- FRUCTELE DE MACES

- pseudofructelor se face in faza in care au culoarea rosie, inainte de a incepe sa se inmoaie;

- ptr a nu se pierde vit. C fructele trebuie uscate despicate, la temp. de 900

C

- fructele false prezinta o culoare rosie-caramizie pana la rosu-inchis;

- inodore, cu gust acrisor, datorita acizilor organici si vit. C

- vit. C 0.5-9%, pectine, tanin, acizi organici, vit. B2 si K1, pigmenti carotinoidici, flavone

- in terapie ca tonic, diuretic si colagog sub forma de decoct 3-5%

2. FAEX MEDICINALIS

- DROJDIE DE BERE

- pulbere de culoare cenusie-albicioasa sau galbena-deschis, aderenta, formata din celule eliptice sau aglomerate, cu miros si gust particulare

- proteine, aminoacizi, enzime, grasimi ,vit. B1

B2 B5 B6 B7 B8 B12 , PP, iar in cantitati mici vit. A, C, D, E

- luata pe cale bucala inainte sau in timpul meselor, neutralizeaza anumite toxine ale organismului;

- excipient pilular

3. MAYDIS STIGMATA

- MATASE DE PORUMB

- stigmatelor si a stilurilor se face inainte de fecundare, cand porumbul este in lapte

- de culoare galbena-bruna, cu miros slab caracteristic si gust dulceag, mucilaginos

- contine flavone, saponine, saruri de potasiu, tanin, ulei volatil, ceara, vit. B3 C, E , K3

- diuretic

- in tratamentul cistopielitelor si a eliminarii calculilor renali mici;

- uleiul de germeni de porumb se utilizeaza ptr scaderea continutului colesterolului din sange si in cosmetica

IV. SUBSTANTE REZINOASE

RECOLTAREA CARACTERISTICI MACROSCOPICE

COMPOZITIE CHIMICA

INTREBUINTARE

1. BENZOE

- SMIRNA, REZINA BENZOE

- se produc incizii in lemn;

- in timpul caldurilor mari, cand se produce o secretie de culoare alba care se ingalbeneste in contactul cu aerul, apoi se brunifica si se intareste sub forma de granule

1. BENZOE DE SIAM

- bucati plate sau mase compacte in care se gasesc granule de diferite marimi;

- la exterior este de culoare galbena-bruna sau rosiatica, albicioasa la interior, complet solubila in alcool, miros vanilat si gust aromatic si putin iute.

1. BENZOE DE SUMATRA

- blocuri cubice sau o masa de culoare cafenie in care se gasesc granulatii migdaloide;

- mirosul este mai putin pronuntat si mai putin fin

1. BENZOE DE SIAM

- contine benzonat de coniferil, acid benzoic liber, acid siarezinolic si vanilina.

1. BENZOE DE SUMATRA

- esterii acidului cinamic cu alcool coniferilic, acid benzoic, acid cinamic, vanilina

- pe cale orala ca expectorant, antiseptic si cicatrizant sub forma de tinctura

- extern in dermatologie si cosmetica

2. BALSAMUM PERUVIANUM

- BALSAMUL DE PERU

- in urma inciziilor si a leziunilor ce se practica pe scoarta trunchiului, urmate de flambarea locurilor incizate

- se prezinta sub forma de lichid limpede, foarte dens;

- culoare bruna-negricioasa, miros placut vanilat, cu gust iute aromat si amar;

- cinameina, rezine, acid benzoic si cinamic liberi, vanilina si cumarina

- antiseptic, cicatrizant, in plagi si ulcere cronice, sub forma de ungvente

3. BALSAMUM TOLUTANUM

- BALSAMUL DE TOLU

- se fac incizii in forma de V pe scoarta arborelui

- bucati dure, friabile, de diferite forme, de culoare galbena-bruna sau rosie-bruna, aromatic de vanilie, gust amarui;

- insolubil in apa, solubil in alcool, cloroform, acetona, solutii de hidroxizi;

- putin solubil in eter;

- greu solubil in eter de petrol si sulfura de carbon

- acid cinamic, acid benzoic liber, cinameina, rezine, vanilina

- in terapie, ca moderator al secretiei bronsice si ca expectorant;

- in bronsite si alte afectiuni ale cailor respiratorii, sub forma de tinctura si sirop de Tolu