T.3 Formarea Si Perfectionarea Personalului 09 Februar 2015

8/18/2019 T.3 Formarea Si Perfectionarea Personalului 09 Februar 2015

1/11

T.3. Formarea și perfecționarea personalului

3. FORMAREA I PERFECŢIONAREA PERSONALULUI.Ș

Cuprins:3.1. Formarea profesională – mecanism de modelare a ofertei de muncă...............................13.2. Conceptele de formare şi perfecţionare a personalului.....................................................33.2.1. Procese de formare şi perfecţionare...............................................................................43.2.2. Programe şi metode de formare şi perfecţionare a personalului....................................53.2.3. Modele de perfec ionare a personaluluiț .........................................................................3.3. Pregatirea profesională i de!"oltarea profesionalaș ........................................................23.4. Ciclul pregătireii profesionale..........................................................................................3.5. Funcţiile educaţiei şi formării profesionale....................................................................11

3.1. Formarea profesională – me anism !e mo!elare a ofer"ei !e m#n ăCri!a economică a impus aplicarea tuturor instrumentelor necesare #n fundamentarea

strategiilor$ politicilor şi programelor necesare pentru formarea unei pieţe a muncii adapta%icerinţelor pre!ente dar mai ales "iitoare.

Formarea profesională a factorului muncă$ pe %a!a acumulării de cunoştinţe teoretice ş practice$ de"ine tot mai clar unme anism !e mo!elare a ofer"ei !e m#n ă#n concordanţă cucondiţiile concrete din economie$ sporeşte capacitatea de adaptare a factorului muncă şi creea!noi perspecti"e #n raporturile de ocupare & reocupare$ integrare & reintegrare a acesteia pe p

muncii. Pornind de la o ofertă de forţă de muncă cu anumite caracteristici cantitati"e şistructural & calitati"e$ formarea profesională prin sporul de competenţe$ de cunoştinţe teoreticunoştinţe şi deprinderi practice$ te'nici de muncă pe care #l determină$ prin noile norme dcomportament pe care le promo"ea!ă #n conformitate cu cerinţele concrete din economie$determină creşterea capacităţii de adaptare a forţei de muncă$ creea!ă noi posi%ilităţi de ocuparreocupare a acesteia pe piaţa muncii.

Prin intermediul unei politici adec"ate$formarea profesională repre$in"ăin on"es"a%il mo!ali"a"ea ea mai siră 'i ea mai p#(in os"isi"oare pe "ermen l#n&) fle*i%ili"a"e a ofer"ei !e for(ă !e m#n ă) de a(ustare structurală rapidă a acesteia la e"oluţiilecon(uncturale ale cererii. )e aceea$ prelungirea duratei de şcolari!are$ sporirea ratei de

cuprindere a tineretului #n şcoli de tip superior$ promo"area alternanţei şcoală&acti"itaeconomică sunt dispo!iti"e larg utili!ate de fle*i%ilitate numerică a ofertei de forţă de muncă.+n egală măsură$ alături de efectele po!iti"e pe care le poate determina la ni"elul #ntregi

economii$ #n condiţiile unei calităţi adec"ate a produselor sale$formarea profesionalărepre$in"ă 'i #n ins"r#men" !e pro"e (ie so ială a fie ăr#i in!i+i!) o modalitate deautoprotecţie economică$ de asigurare a securităţii "enitului acestuia. ,iscul de şoma( – unuldintre riscurile ma(ore ale economiei #n tran!iţie – este mult diminuat pentru cei care dispun de pregătire %ună. -portunităţile de anga(are a celor aflaţi #n şoma( sunt incompara%il mai ma pentru persoanele cu o pregătire mai #naltă$ poli"alentă.

+n al doilea r nd$formarea profesională are #n rol impor"an" ,n re!# erea os"#l#i'oma-#l#i 'i respe "i+ a os"#l#i !e rein"e&rare a 'omerilor. +mpiedică procesul de perimare acunoştinţelor şi deprinderilor de muncă ca urmare a #ntreruperii acti"ităţii pe perioada şoma(ulumenţine şi #m%unătăţeşte capacitatea şi dorinţa de muncă a şomerului$ e*tin! nd aria "ariantelde ocupare.

1


2/11


+n al treilea r nd$formarea profesională repre$in"ă o p r&/ie impor"an"ă !ere'"ere a efi ien(ei #"ili$ării for(ei !e m#n ă prin asigurarea unui grad ma*im de ocupare a

posturilor cu sarcini de muncă specifice$ #n măsura #n care cunoştinţele şi deprinderile do% n prin pregătire sunt "alorificate #n practică.

+n al patrulea r nd$prin in"erme!i#l formării profesionale se a (ionea$ă ,n !ire (ia ,m%#nă"ă(irii #"ili$ării "imp#l#i !e m#n ă al l# ră"orilor 'i ma'inilor) prin crearea decondiţii de alternare complementaritate a sarcinilor de muncă$ #n cadrul unei formaţii de muncă

Pe piaţa$ mecanismele şi dispo!iti"ele de formare profesională$ deşi au independenţărelati"ă$ par a fi ataşate mai ales ofertei de muncă$nu pot fi însă separate de dimensiunea şicaracteristicile cererii de forţă de muncă. /ceasta din urmă #şi trimite impulsurile asupraformării profesionale – ca structuri profesionale de calificare$ conţinut instructi"&educatideprinderi de muncă$ comportamente.

3.0. Pre&a"irea profesională i !e$+ol"area profesionalaș0egat de aceste două acti"ităţi & pregătirea şi de!"oltarea profesională & mai mult sau mai

puţin #nţelese$ apreciate şi practicate$ #n literature de specialitate$ dar şi la ni"elul practicii curenteutili!ea!ă noţiuni capre&ă"irea profesionalăşi ins"r#irea#n ceea ce pri"eşte prima acti"itate şinoţiuni ca!e$+ol"area profesională$!e$+ol"area ariereisau !e$+ol"area personal#l#i#n ceea ce pri"eşte cea de&a doua acti"itate.

Spre deosebire de pregătirea profesională, dezvoltarea carierei esteun proces mai complex, care are drept obiectiv însu irea unor cuno tin!eutile nu numai din perspectiva pozi!iei actuale a anga"atului, ci din ceea cese estimează că va realiza în viitor.

)acă #ntre pregătirea profesională şi instruire se pune cel mai adesea semnul egalităţii$acestea fiind utili!ate ca sinonime$ nu #n acelaşi fel stă şi pro%lema celorlalte.e$+ol"areaprofesionalăşi ariera profesionalăsunt destul de apropiate din punctul de "edere al perspecti"ei$ prima referindu&se la ,ns#'irea #no'"in(elor #"ile a" " ,n rapor" # po$i(ia a "#ală) " 'i # ea+ii"oare oicu şi ,usu$ 1 $ p. 123 $ iar cea de&a doua las# esi#nea !e f#n (ii) ,n or!inea

res ă"oare a pres"i&i#l#i) prin are "re e an&a-a"#l ,n mo! or!ona") !#pă o relă pre+i$i%iloicu şi ,usu$ 1 $ p. 135 . /ceasta reflectă o a%ordare a pro%lemei profesionale din perspecti

indi"idului #n timp ce noţiunea de de!"oltare a personalului reflectă o a%ordare din perspecti"ăorgani!aţională.

6)e!"oltarea personalului urmăreşte să #m%unătăţească cunoştinţele$ aptitudinile şideprinderile anga(aţilor pentru a #m%ogăţi %a!a de cunoştinţe generale a organi!aţiei şi pentru pregăti cadrul #n care oamenii să g ndească strategic c'iar dacă g ndirea strategică nu estecerută de actualele lor posturi.7 )ar #ntruc t cele două noţiuni #n discuţie sunt suficient decomple*e$ tre%uie su%liniat că #ncă nu e*istă definiţii unanim acceptate. Ca termeni noi$manualele şi cărţilor de management al resurselor umane sau de management al personalului$ sfolosesc noţiunile simple de 6training7 şi de 6de"elopment7 adică de!"oltare$ lăs nd pe seamconte*tului referirea la resursa umană sau la profesie.

Perr8 Moore face astfel distincţia #ntre cele două concepte9 6:nstruirea se referă la predareaunui material relati" restr ns şi structurat care are o aplicare imediată la locul de muncă. )e!"oltarease referă la intenţia de a #m%unătăţi deprinderile de luare a deci!iilor$ aptitudinile referitoare lrelaţiile interpersonale$ auto&cunoaşterea şi moti"area anga(aţilor.7$ după care citea!ă ş preci!ările lui Malcolm ;. ;arren9 6Participanţii sunt aleşi pentru pregătire profesională dincau!a lipsei aptitudinilor$ cunoştinţelor şi deprinderilor necesare satisfacerii cerinţelor postului pentru de!"oltare managerială$ ei sunt aleşi datorită performanţelor lor ce demonstrea!ă e*istenunui potenţial util pentru responsa%ilităţi "iitoare. Moore$ 1 = $ p. 1=2‖

0a r ndul său$ >erald Cole Cole$ 1 3$ p. 3 2 oferă următoarele definiţii92Prin pre&ă"ire profesională ins"r#ire sa# "rainin&) n. n.4 +om ,n(ele&e ori e fel !

a "i+i"a"e orien"a"ă spre a /i$i(ia !e #no'"in(e 'i ap"i"#!ini spe ifi e s op#rilor #nei

2


3/11


o #pa(ii sa# #nei sar ini. 5n en"r#l !e a"en(ie al pre&ă"irii profesionale se află pos"#l sa#sar ina.6

2 e$+ol"area +a fi +ă$#"ă a fiin! ori e fel !e a "i+i"a"e !e ,n+ă(are e es"eorien"a"ă spre ne+oile +ii"oare !e " ele ale pre$en"#l#i 'i es"e mai !e&ra%ă preo #pa"ă !e!e$+ol"area arierei !e " !e performan(ele ime!ia"e.6

3.3. Con ep"ele !e formare 'i perfe (ionare a personal#l#i+n societatea contemporană$ importanţa capitală a acti"ităţilor de formare şi perfecţionare

tuturor anga(aţilor oricărei organi!aţii este determinată de caracteristica dominantă a perioadeiactuale & accelerarea sc'im%ărilor$ a #nnoirilor in orice domeniu de acti"itate umană$ produse imperiul ştiinţei şi te'nologiei de"enite forţe motrice primordiale ale de!"oltării societăţii.

Formarea profesională es"e a "i+i"a"ea !esfă'#ra"ă ,n s op#l ,ns#'irii !e #no'"in(e"eore"i e 'i !eprin!eri pra "i e) !e #n an#mi" &en 'i ni+el) ,n măs#ra să asire ,n!eplinirea

alifi a"ă !e ă"re l# ră"ori a sar inilor e le re+in ,n e*er i"area) in pro es#l m#n ii) a #nprofesi#ni sa# meserii.

Perfecţionarea profesională es"e a "i+i"a"ea # ara "er prepon!eren" informa"i+!esfă'#ra"ă ,n ins"i"#(ii !e ,n+ă(ăm n" sa# ,n or&ani$a(ii ,n +e!erea lăr&irii 'i a "#ali$ării

#no'"in(elor) !e$+ol"ării ap"i"#!inilor 'i mo!elării a"i"#!inilor ne esare l# ră"orilor ,n+e!erea re'"erii ni+el#l#i ali"a"i+ al a "i+i"ă(ii lor profesionale) po"ri+i" erin(elo&enera"e !e pro&res#l '"iin(ifi 'i "e/nolo&i 'i !e in"ro!# erea a es"#ia ,n a "i+i"a"eapra "i ă.

Cele două definiţii pun #n e"idenţă c te"a aspecte importante9• am%ele procese tre%uie să răspundă unor cerinţe reale$ determinate de progresul ştiinţif

şi te'nologic<• #n am%ele procese dorinţa lucrătorilor de autode!"oltare$ cu implicaţiile acestea pe planu

promo"ării şi al de!"oltării carierei$ este esenţială<• cele două procese tre%uie să fie permanente$ adică să asigure educaţia permanentă alucrătorilor<• cele două procese tre%uie să cuprindă practic toţi anga(aţii organi!aţiei$ numai astfe

aceştia put nd să&şi #m%unătăţească permanent performanţele<• cele două procese sunt dinamice şi se suprapun parţial$ aşa cum susţin numeroşi

specialişti<• cele două procese sunt stimulate de e*istenţa unor factori de influenţă - ne"oia

indi"iduală de perfecţionare$ ne"oia socială de perfecţionare$ perfecţionarea continuă ametodelor$ te'nicilor şi instrumentelor specifice de lucru$ dorinţa lucrătorilor de a fi promo"aţistadiul #n care se găsesc #n cariera lor profesională$ şi a unormomente favorabile - perioada

imediat următoare anga(ării$ perioada perspecti"ei de promo"are$ perioadele de restructurărrete'nologi!ări$ moderni!ări ale organi!aţiei$ perioadele de de!"oltare rapidă a organi!aţiei<• eficacitatea proceselor de formare şi perfecţionare creşte semnificati" c nd #n acestea sun

cuprinse grupuri de persoane şi nu persoane i!olate din organi!aţii$ ceea ce le oferă posi%ilitatede a aplica #mpreună$ corelat şi sinergic$ cunoştinţele şi a%ilităţile #nsuşite<

• eficacitatea proceselor de formare şi perfecţionare se reflectă #n sporirea "olumului şicalităţii cunoştinţelor şi a%ilităţilor #nsuşite$ #n modificări comportamentale şi atitudinale$#m%unătăţirea climatului organi!aţional$ finalmente #n re!ultatele de ansam%lu ale acti"ităorgani!aţiei.

+n conţinutul pregătirii profesionale se disting după unii autori două sau trei aspecte9formarea7perfe (ionarea profesională7spe iali$area. ?nii autori consideră totuşi perfecţionarea ca fiind un stadiu al formării$ pe c nd alţii se străduiesc să le pună #n e"idendeose%irile ta%elul 2.1 $ după cum au făcut autorii oicu şi ,usu$ 1 .

3


4/11


#regătirea profesională este un proces continuu de instruire, peparcursul căruia participan!ii dob$ndesc cuno tin!e teoretice i practicenecesare dezvoltării activită!ii lor prezente.

#regătirea profesională nu se măsoară neapărat prin numărul de anide studiu sau diplome, ci prin abilită!ile i cuno tin!ele practice dob$ndite.%ctele de studii au doar un caracter formal, care îi exclud sau îi includ peanga"a!i într&o anumită clasă socială sau profesională, în cadrul căreia se potsitua pe diverse pozi!ii, în func!ie de modul în care î i pun în practicăaptitudinile profesionale.

Formarea 'i perfe (ionarea profesională s#n" !o#ă omponen"e ale pro es#l#i !epre&ă"ire profesională) a+ n! o !elimi"are pre isă.

Prin formare profesională se #rmăre'"e !e$+ol"area #nor apa i"ă(i noi) ,n "imp eperfe (ionarea profesională +i$ea$ă ,m%#nă"ă(irea apa i"ă(ilor e*is"en"e) p#nerea ,n+aloare a #nor a%ili"ă(i !e-a !o% n!i"e. Prin formare profesională se o%(ine o ali"a"e no#ă)ini(ială8 se asiră pra "i ,ns#'irea #nei noi meserii. Perfe (ionarea profesionalăpres#p#ne ,ns#'irea !e ă"re m#n i"or#l !e-a alifi a" ,n"r9#n !omeni#) !e noi #no'"in(e)

are s#n" re #nos #"e a fă n! par"e !in profil#l meseriei.

3.3.1. Pro ese !e formare 'i perfe (ionare)esfăşurarea proceselor de formare şi perfecţionare a personalului organi!aţiei presupun

parcurgerea mai multor etape914 @ta%ilirea cerinţelor imediate şi de perspecti"ă de formare şi perfecţionare a personalulu

organi!aţiei<04 Ala%orarea planului şi programelor de formare şi perfecţionare a personalului

organi!aţiei.34 )esfăşurarea programelor

Programele prin care un anga(at al organi!aţiei poate trece succesi" sunt9a. de formare pe postul ocupat< %. de perfecţionare pe postul ocupat<c. de formare #n "ederea promo"ării #ntr&un post superior.

:4 Controlul şi e"aluarea programelor Controlul se desfăşoară continuu$ #n trei momente semnificati"e9

a. pe parcursul desfăşurării programului$ c nd are caracter corecti" < %. la sf rşitul programului c nd are caracter constatati"$ o%iectul sau fiind ni"elul

cunoştinţe do% ndite de participanţi<c. #n perioada ulterioară #nc'eierii programului$ c nd are ca o%iect e"aluare

sc'im%ării la locul de muncă a ni"elului de competenţă$ a aptitudinilor şiatitudinilor participanţilor la program.

4


5/11


;4 A"aluarea eficienţei acti"ităţii de formare şi perfecţionareCriteriile de e"aluare pot fi aplicate e*ecutanţilor$ specialiştilor şi factorilor de deci!ie din

organi!aţie #nsă aceste criterii "aria!ă #n funcţie de o%iecti"ele programelor$ de specificuacestora şi de categoriile de personal cărora li se adresea!ă.

Procesele de formare şi perfecţionare a personalului se reali!ea!ă prin programecorespun!ătoare desfăşurate #n locuri di"erse$ folosind forme "ariate şi fiind caracteri!ate detrăsături distincte9

1. În organizaţie$ prin folosirea de cursuri$ "i!ite de studii$ stagii de speciali!are$instruirea la locul de muncă$ participarea #n colecti"e de muncă$ rotirea pe posturi$ spri(inirşefului direct$ #nlocuirea temporară a şefului direct. /ceste programe9

& ,eclamă c'eltuieli mai scă!ute<& /sigură conectarea mai str nsă la ne"oile efecti"e ale organi!aţiei<& Permit a*area tuturor formelor de reali!are pe "alorile ma(ore pe care le promo"ea!ă

organi!aţia<& Formele de reali!are şi conţinutul proceselor de formare şi perfecţionare deri"ă nemi(loc

din strategia şi politicile de personal ale organi!aţiei<& Permit folosirea instructorilor e*teriori şi formarea progresi"ă de instructori interni$ d

organi!aţie.2. În universităţi, prin utili!area de cursuri de !i$ serale$ cu frec"enţă redusă $ #n"ăţăm n

la distanţă $ stagii de speciali!are$ doctorat. /cest gen de programe9& ,eclamă c'eltuieli scă!ute<& Posi%ile unele distanţări ale conţinutului cursurilor de ne"oile stringente şi imediate a

organi!aţiei<& /sigură #ntărirea legăturilor industrie – uni"ersitate<& Permit reali!area formei ele"ate de pregătire – doctoratul<

3. În instituţii specializate de training, naţionale şi internaţionale$ prin participarea la

cursuri şi seminarii.4. În ideea unei colaborări organizaţie - instituţii specializate de trening, prin utili!areade prelegeri$ consultaţii şi reuniuni – de!%ateri. Ca trăsături ale acestor forme de programe pot menţionate9

& Permit organi!area de programe fle*i%ile$ focali!ate pe teme de interes deose%it penorgani!aţie<

& @pecialişti din organi!aţie ţin prelegeri #n instituţii speciali!ate<& :nstructori şi consultanţi din instituţii speciali!ate ţin prelegeri #n organi!aţie.

5. Prin studiu individual.

3.3.0. Pro&rame 'i me"o!e !e formare 'i perfe (ionare a personal#l#i

Calitatea programelor de formare şi perfecţionare depinde$ #n măsură aprecia%ilă$ metodele$ te'nicile şi mi(loacele de instruire folosite #n cadrul acestora9:nstruirea la locul de muncă<Participarea #n colecti"e de muncă<,otirea #n mai multe posturi<@pri(inirea şefului direct<+nlocuirea temporară a şefului direct<

Afectuarea de "i!ite de studiu<Afectuarea de stagii de speciali!are<Participarea la cursuri şi de!%ateri<

& +n"ăţăm nt seral$ cu frec"enţă redusă sau ladistanţă<

& )octorat./ceste metode şi te'nici$ au următoarele caracteristici9

& sunt adapta%ile la categoriile de participanţi la cursuri$ sta%ilite pe " rste$ ni"eluri

pregătire$ ni"eluri ierar'ice etc.


6/11


& sunt participati"e$ %a!ate pe implicarea profundă şi moti"ată a participanţilor #n folosirea lo- sunt aplicati"e$ #n scopul că se finali!ea!ă$ pe l ngă #nsuşirea şi consolidarea unor cunoştin

teoretice$ cu do% ndirea unor a%ilităţi$ atitudini şi comportamente noi$ adec"ate gamei lde situaţii concrete din "iaţa organi!aţiei.Ca metode şi te'nici acti"e utili!ate #n cadrul programelor de formare şi perfecţionare

organi!ate su% formă de cursuri şi de!%ateri pot fi menţionate9)e!%aterea<Panelul<:ncidentul<Formarea sensi%ilităţii<

,e!ol"area corespondenţei<Bocul rolurilor<@tudiul de ca!<Bocul de #ntreprindere.

3.3.3. Mo!ele !e perfe ionare a personal#l#iț)atorita importantei perfectionarii$ e*perienta firmelor de succes a conturat pe plan

mondial o serie de modele. /doptarea si aplicarea lor este conditionata de specificul organi!atiei$tipul de mediu in care actionea!a si$ nu mai putin$ conte*tul #n care este rele"ata necesitate perfectionarii.

Mo!el#l


7/11


3.:. Ci l#l pre&ă"ireii profesionaleConform lui >erald Cole Cole$ 2DDD $ o a%ordare sistematică a pro%lemei pregătirii

profesionale implică de o%icei următoarele etape$ pre!entate #n figura 2.391. @ta%ilirea unei politici de pregătire profesională<

2. @ta%ilirea organi!aţiilor care să efectue!e pregătirea profesională


8/11


& creşterea satisfacţiei #n muncă<& creşterea "alorii anga(atului pe piaţa forţei de muncă<& creşterea şanselor de promo"are.+n continuare se detailea!ă etapele ciclului pregătirii profesionale1. P-0:E:C/ )A P,A> E:,A P,-FA@:-G/0 & aceasta ţine #n special de strategia

generală a organi!aţiei$ de scopurile şi o%iecti"ele pe care aceasta şi le propune$ de "alorile pcare aceasta le&a creat şi doreşte să le respecte şi să le conser"e şi nu #n ultimul r nd de politispecifică cu pri"ire la resursele umane.

0. @E/H:0:,A/ -,>/G:I/J::0-, C/,A @ AFACE?AIA P,A> E:,A/P,-FA@:-G/0 & punerea #n practică a politicii organi!aţiei poate fi reali!ată #n mai multemoduri şi pe mai multe căi. ?nele organi!aţii au o %ună şi "ec'e tradiţie #n a&şi 6creşte propri‖manageri şi specialişti prin asigurarea unei organi!ări pe plan intern a pregătirii profesionale caresă "ină #n #nt mpinarea tuturor ne"oilor de acest gen. /stfel cea mai mare parte a acestor programe este asigurată cu resurse interne şi doar cu un minim aport e*terior. /lte organi!aţii

cred de cu"iinţă să lase aceste acti"ităţi pe seama cola%oratorilor e*terni cum sunt instituţiile d#n"ăţăm nt$ firmele de consultanţă sau alte tipuri de firme particulare. ?nele organi!aţii adopt#nsă calea de mi(loc$ asigur nd pentru personalul ce ocupă posturi de e*ecuţie pregătire profesională la locul de muncă$ dar lăs nd pe seama cola%oratorilor e*terni pregătiresuper"i!orilor şi a managerilor.

3. :)AGE:F:C/,A/ GA -:0-, )A P,A> E:,A P,-FA@:-G/0 & ne"oia deinstruire este repre!entată de orice fel de deficienţe sau lipsuri #n ceea ce pri"eşte cunoştinţele$ni"elul de #nţelegere$ aptitudinile şi deprinderile anga(atului raportate la cerinţele postului ocupşi la sc'im%ările organi!aţionale.

C nd o ec'ipă reali!ea!ă o anali!ă a ne"oilor de pregătire$ tre%uie să colecte!e

informaţiile de %a!ă de la 3 ni"ele9& Nivelul organizaţional 9 date despre organi!aţie luată ca un #ntreg de e*emplu desprestructura ei$ ser"iciile prestate$ necesarul de personal etc. <

& Nivelul postului9 date despre atri%uţii şi acti"ităţi de e*emplu$ pe de o parte descriere postului$ specificaţii despre cunoştinţele$ aptitudinile şi deprinderile necesare personalului penta ocupa acest post$ iar pe de altă parte acti"ităţile de comunicare şi conducere <

& Nivelul individual 9 date despre anga(at$ cum ar fi fişa de e"aluare$ lista programelor deinstruire la care a participat$ re!ultatele testărilor etc.

Colectarea informaţiilor pentru analiza nevoilor de pregătire profesională poate fireali!ată cu a(utorul uneia dintre următoarelemetode9

& anali!area datelor cu pri"ire la organi!aţie$ posturi şi indi"i!i<

& anali!area re!ultatelor c'estionarelor aplicate anga(aţilor


9/11


identificarea punctelor sla%e şi tari ale anga(atului<facilitarea #m%unătăţirii performanţelor actuale ale anga(aţilor<identificarea ne"oilor de pregătire şi de!"oltare profesională<identificarea performanţelor potenţiale<asigurarea unei %a!e de re"i!uire a salariilor<#ncura(area şi moti"area anga(aţilor<asigurarea informaţiilor necesare planificării forţei de muncă.

Cu c t este mai comple*ă fişa de e"aluare a performanţelor indi"iduale$ cu at t sunt maimari şansele identificării c t mai complete şi e*acte a ne"oilor de pregătire profesională.

:. P0/G:F:C/,A/ P,A> E:,:: P,-FA@:-G/0A & odată %ine sta%ilite ne"oile de pregătire pe %a!a anali!elor efectuate$ responsa%ilii cu aceste acti"ităţi pot trece la selectarea şsta%ilirea priorităţilor de pregătire$ la sc'iţarea unor proiecte şi calcularea costurilor acestora şi apola #naintarea acestor proiecte spre apro%are conducerii superioare. /ceste proiecte pun #n e"idenţă pro%lemele&c'eie ale pregătirii$ numărul şi categoriile de anga(aţi "i!aţi$ metodele de pregăti propuse$ planificarea preala%ilă a programelor şi costurile estimate.

Programele de pregătire profesională pot fi formale sau informale şi pot să se desfăşoare#n timpul sau #n afara orelor de ser"iciu. Cele care se desfăşoară #n afara programului de munc pot a"ea loc #n cadrul organi!aţiei sau #n afara ei.

Principalele metode de pregătire profesională a salariaţilor cu a"anta(e şi de!a"anta(e lor sunt pre!entate #n continuare.

1. #etode de pregătire la locul de muncă în timpul programului de lucrua. $nstruirea la locul de muncă

& a"anta(e9 are rele"anţăKdă re!ultate< de!"oltă legăturile dintre super"i!or şi anga(aţi<& de!a"anta(e9 elementele pertur%atoare ale locului de muncă !gomot$ agitaţ

#ntreruperi .b. Consilierea !sau supraveg%erea"

& a"anta(e9 c nd anga(atul are ne"oie de a(utor$ şeful i&l asigură imediat<& de!a"anta(e9 tre%uie de!"oltate deprinderile de consiliere ale şefilor.

c. &elegarea sarcinilor& a"anta(e9 asigură o puternică moti"aţie şi duce la c ştigarea de noi cunoştinţe ş

deprinderi profesionale<& de!a"anta(e9 anga(atul s&ar putea să nu reuşească să&şi #ndeplinească sarcinile.

d. Înlocuirea temporară a şefului ierar%ic& a"anta(e9 puternica anga(are a su%ordonatului şi cunoaşterea propriilor reacţii<& de!a"anta(e9 stres accentuat pentru su%ordonat şi posi%ila #nt r!iere a #ndeplin

sarcinilor.2. #etode de pregătire în afara programului de lucru I. În cadrul organizaţiei:

a. &iscuţiile de grup& a"anta(e9 utile pentru generarea de idei şi soluţii<& de!a"anta(e9 necesită o conducere adec"ată şi precisă<

b. '(erciţiile de tipul )ocurilor de rol- a"anta(e9 utile pentru de!"oltarea deprinderilor sociale<- de!a"anta(e9 necesită o atentă organi!are< nu este uşor să se asigure un feed&%ac

răspuns plin de tact$ a%il.c. '(erciţii de dezvoltare a deprinderilor

& a"anta(e9 un mod sigur de punere #n practică a deprinderilor c'eie


10/11


a. Cursuri de lungă durată& a"anta(e9 oferă o gamă largă de metode de #n"ăţare<& de!a"anta(e9 durata prea mare a timpului de pregătire< insuficientă punere #n practică

cunoştinţelor.b. Cursuri de scurtă durată

& a"anta(e9 suplimentea!ă pregătirea din interiorul organi!aţiei E:,:: P,-FA@:-G/0A & repre!intă partea practică #n carese pun #n aplicare metodele pregătite #n etapa anterioară a planificării.

=. A /0?/,A/ P,A> E:,:: P,-FA@:-G/0A & e"aluarea face parte din procesulde control al pregătirii. Metodele ei urmăresc să o%ţină feed&%acL&ul legat de re!ultatele o%ţşi să sta%ilească cu a(utorul acestuia "aloarea pregătirii$ #n "ederea unei e"entuale #m%unătă#n ca!ul #n care aceasta este necesară.

)upă oicu şi ,usu$ 1 e"aluarea pregătirii profesionale poate fi concepută şi ca un proces #n care se pot măsura următoarele aspecte9& reacţia sau atitudinea celor instruiţi faţă de structura şi calitatea programului de

instruire<& cunoştinţele acumulate #n procesul de pregătire<& modificarea comportamentului celor instruiţi<& re!ultatele ce se o%ţin ca urmare a pregătirii.Eot conform celor doi autori menţionaţi mai sus$ pro%lema e"aluării se poate pune

relati" simplu compar ndu&se două elemente esenţiale ale procesului9costurileşi beneficiile.Costuri:& salariile instructorilor şi alte c'eltuieli legate de aceştia transport$ ca!are$ masă etc.& c'eltuieli cu materialele şi ec'ipamentele folosite pentru pregătirea şi reali!area

procesului de pregătire profesională ac'i!iţionare de ' rtie$ instrumente de scris$ mape$ dosarecusoane$ multiplicarea di"erselor materiale$ asigurarea aparaturii electronice necesare etc. <

& salariile celor care se instruiesc şi alte c'eltuieli legate de aceştia$ dacă este ca!ultransport$ ca!are$ diurnă etc. <

& e"entualele pro%leme cau!ate de a%senţa celor care participă la programul de pregăti#nt r!ierea unor proiecte$ anularea sau am narea unor acti"ităţi planificate cu mai mult timp

urmă$ etc. . Beneficii:& creşterea eficienţei acti"ităţii a%sol"enţilor cursului ca urmare a #m%unătăţi

cunoştinţelor şi deprinderilor acestora şi a perfecţionării procedurilor şi metodelor folosite<& reducerea erorilor #n aprecierea şi a%ordarea pro%lemelor şi situaţiilor apărute #n tim

desfăşurării acti"ităţii profesionale<

1D


11/11


& reducerea c'eltuielilor materiale$ financiare şi umane datorită #m%unătăţirii sistemulde organi!are<

& reducerea caracterului %irocratic al acti"ităţii<& #m%unătăţirea climatului organi!aţional.Cauze ale ineficienţei unui program de pregătire şi dezvoltare profesională+& nu e*istă o susţinere suficientă a punerii #n practică a noilor cunoştinţe do% ndimulţi anga(aţi #ntorşi de la cursuri renunţă la aplicarea celor #n"ăţate datorită o%stacolelor

dificultăţilor ce apar la fiecare pas<& programele de pregătire şi mai ales cele de perfecţionare profesională nu ţin cont d

particularităţile mediului cultural #n care unele organi!aţii #şi desfăşoară acti"itatea< este situaţie foarte des #nt lnită #n ,M$ unde se aplică reţete de succes străine$ care$ nefiind adaptadau re!ultate deose%it de modeste$ nu dau deloc re!ultate sau c'iar dau re!ultate negati"e<

& tratare de o manieră strict formalistă a pro%lemei pregătirii profesionale din partecursanţilor care sunt o%ligaţi să participe la programe $ din partea persoanelor sau organi!aţiiresponsa%ile cu desfăşurarea acestor programe care la r ndul lor sunt fie o%ligate să le susţi

fie nu urmăresc dec t interese financiare sau de către am%ele părţi cea mai nefericită situaţie

3.;. F#n (iile e!# a(iei 'i formării profesionale)in perspecti"a o%iecti"elor menţionate pe de&o parte$ a interdependenţelor cu alte agregat

macroeconomice$ pe de alta$ educaţia şi formarea profesională #ndeplinesc următoarele funcţii9a +n primul r nd este instrumentul principal al politicilor acti"e pe piaţa muncii referitoar

la9− identificarea ne"oilor de calificare<− adaptarea continuă a calificărilor la ne"oile pieţei<− fle*i%ili!area ocupării pieţei muncii<− com%aterea şoma(ului$ #n special a celui de lungă durată<− crearea unor condiţii mai %une pentru tinerii nou intraţi pe piaţa muncii<− sporirea şanselor de ocupare a grupurilor defa"ori!ate pe piaţa muncii.

% +n al doilea r nd$ calitatea forţei de muncă o%ţinută #n urma procesului de formare inişi continuă este factor de primă mărime a unei creşteri economice sănătoase$ eficientecapa%ile să stimule!e şi să susţină crearea de noi locuri de muncă$ să asigure totodată osecuritate mai mare "enitului din muncă şi o repartiţie mai ec'ita%ilă.

c +n al treilea r nd$ contri%uie la creşterea competiti"ităţii cu deo se%ire prin multiplicaredi"ersificarea posi%ilităţilor de asimilare&capitali!are şi difu!are a noilor te'nologii$inclusi" #n domeniul #n"ăţării.

Cu toate "alenţele sale$ formarea profesională$ nu poate singură să dea răspuns şi săsoluţione!e pac'etul de pro%leme cu care economiile şi societăţile contemporane se confruntă.Aste numai una dintre a*ele principale de referinţă #n (urul căreia se pot construi politici coerende creştere şi de!"oltare$ pot fi depăşite unele dintre constr ngerile mediului social&economiarticulate şi "alori!ate dimensiunile economice şi cele sociale$ cele naţionale$ regionale şcomunitare etc.

11

T.3 Formarea Si Perfectionarea Personalului 09 Februar 2015

Documents

Transcript of T.3 Formarea Si Perfectionarea Personalului 09 Februar 2015