Nicolae Iuga s-a ndscut pe 12 iunie 1957 in Sdliqtea de Sus,jud. Maramureq. A absolvit Facultatea de Filosofie a

Universitdlii din Bucureqti in anul 1978. A fost profesor laColegiul National Dragoq Vodi din Sighet, ulterior lectorCDA la Universitatea Babeg Bolyai din Cluj-Napoca. AsusJinut doctoratul in Filosofie la Universitatea Babeq Bolyaidin Cluj-Napoca, sub indrumarea profesorului Andrei Marga.intre 2003 qi 2018, a fost conferenfiar qi respectiv profesoruniversitar titular la Departamentul de $tiinle Socio-Umane alUniversiti,tii de Vest Vasile Goldig din Arad. in prezent estecercetdtor stiinlific asociat la Institutul de Filosofie ConstantinRddulescu-Motru al Abademiei Romdne.in domeniul filosofiei, este printre primii autori care public5studii asupra ideii de Eticd globald, aparfinAnd teologuluigerman Hans Kting. A avut o activitate publicisticd constantiin revistele culturale din Romdnia, fiind cotat printre cei maiimportanfi eseiqti romdni contemporani. A publicat ?n premierd?n literatura de specialitate din Rom6nia, o prezentaremonograficd a ideii de cauzalitate emergentd, a$a cum aceasta

se manifestd in istorie. A mai realizat, tot in premierd, in tratareunitard, o Istorie a principalelor idei etice qi pedagogice. Deasemenea, plecdnd de la ideea de ansamblu a c54ii luiConstantin Noica despre cele $ase maladii ale Spirituluicontemporan, a elaborat o lucrare de anvergurd nxttilatd, $aptepdcate tmpotriva Spiritului. Este autor unic al peste 20 de cd$;dinfe care 4 au fost publicate ?n limbile francezd qi englezi laprestigioase edihri din Germania.in anul 2017 i s-a decernat Premiul ,,Ion Petrovici" d.

Academiei Rom6ne.

Nicolae Iuga

Globalismul ca formide colonialism

lu inceputul siecolului WI

LIMES2020

I

ColecfiaESEURICoordonator: $TEFAN BORBELY

Editor: MIRCEA PETEAN

Coperta: OANA STEPANFoto copert6: Vadim Ghirda, fotogtaf romdn,

corespondent Associated Press

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romffniei

IUGA, NICOLAEGlobalismul ca formi de colonialism la inceputulsecolului XXI / Nicolae Iuga. - Floregti : Limes, 2019

rsBN 97 8-606-7 99 -307 -3

821.135.1

O Copyright Editura LimesStr. Castanilor,3

407280 Floreqti, jud. ClujT el. : 0264-544109; 07 23 -194022

e-mail: edituralimes2008@yahoo.comwww.edituralimes.ro

CUPRINS

inloc de Introducere: ce anume pune lumea in miqcare?... 7

1. Din istoria colonizirilor europene, secolele X\4JO(1 .1 . Europa in miga.lie spre Vest, Francisco Plzzaro ...............11

1.2. Europa in migralie spre Est, de la Vasco da Gamala companiile capita1iste..... ..............16

I.3. Colontzweaprnrdzboi a Indiei qi a Chinei?n sec. al)CX-1ea................. .............24

1.4. Trdsdturile Colonialismului clasic.......................................34

2. $ovinismul de mare putere........ .......,.......372. 1. $ovinismul sovietic fundamentat pe intemalionaiismulproletar.........

2.2. $ovinismul american contemporan flndamentat peglobalism..... ......................................40

2.3. Retorica legftimnrii bolEevismului, nazismului qi

neoconseryatorismului.......... ..........50

2.4. Retorica legitimtuii hegemoniei SUA................................59

2.5. Impacnt globalismului asupra confesiunilor religioase ...70

3. Colonialismul contemporan. :......................93

3.1. Practica asasinatului economic .... .......933. 2. Orgat'viuea de lovituri de stat in scopul coloniz5rii... . . . 96

3.3. Adaptarea suprasfucturii politice din colonii. Cazul

Rom6niei ....112

3.4. Despdgubiri de rdzboi citre URSS qi taxe de protecfie

cdtreSUA ......... ............1223.5. Colonizmea institutionali si mentald a Rom6niei . ... . ...130

devastat Europa secole de-a rdndul, dar se vorbeEte maipufin sau chiar deloc despre o migralie tn sens invers, omigralie a popoarelor europene din secolele XVI - XIXatdt spre Vest cit gi spre Est, av6nd ca rezlltat,,c olotizar ea" celorlalte continente qi exploatare a cruntd a

populaflilor bdqtinaqe. Popoarele migratoare asiatice au

ajuns in Europa oarecum forfuit, din catzaMarelui ZidChinezesc. Inifal aceste popoare nomade qi r[zboinice,in ciutare de noi pdquni pentru turmele lor, s-au pus inmiscare din centrul Asiei spre sudul acestui continent, dars-au lovit de Zidul Chinezesc. Aceastd construcliegrganticd, cu o lungime totald de peste 20.000 de km, afost orientatd pe direclia Est - Vest tocmai spre a opripopoarele migratoare sd meargd spre Sud qi a orientat lardndul ei nestdvilitul quvoi migrator spre Vest, pdni inEuropa. Consecinfele au fost, ?ntre altele, prdbuqireaImperiului Roman qi o perioadd de anarhie qi decddere a

Europei pentru cdteva sute de ani.

r_0 '1.1

1. Din istoria coloniZirilor europene,secolele XVI - XX

1.1. Europa in migrafie spre Vest, Francisco Puzaro

Timp de cdteva sute de ani, in perioda secolelorXVI - XIX, marile puteri europene iqi vor crea intinseimperii coloniale. Primele puteri au fost Spania qiPortugalia, care gi-au creat imperiile in urma marilordescoperiri geografice, au urmat apoi Olanda, MareaBritanie gi Franfa. Dincolo de iluziile create de limbajulapologetic qi propagandistic, religios sau politic, dincolode demagogia care vorbea de nevoia de cre;tinare qicivilizare a ,,s5lbaticilor", miza principald a fost jefuireabogdliilor fabuloase din noile teritorii.

Spaniolul Francisco Pizzaro (1478-T541) poate ficonsiderat prototipul conchistadorului, al cuceritoruluilumii noi, un militar puternic qi indrizne!, analfabet qineeducat, crud qi viclean, dar fanatic religios, duplicitar qisetos de aur. Campania din anul 1530, de cucerire aImperiului Incag cu centrul imperial situat in zona statuluiPeru de azi, afost consideratd o aventurd periculoasd decdtre guvematorul spaniol din Panama si, in consecinld,nu a fost aprobatd. in aceste condilii, Pizzaro nu numai cda decis sd meargd mai departe, dar a qi dat foc celor doudcoribii pe care le avea, ca sd igi taie singur, lui qi pu,tiniloroameni care il urmau, orice posibilitate qi orice cale de

intoarcerel. Au continuat cdldtoia ?n lungul coastelorperuviene pe plute din buEteni fbcute dupi metodabdqtinaqilor, prevdzute cu pdnze din trestii impletite.

in Imperiul Incaq, Pizzaro qi oamenii lui au avutavantajul intAmpldtor cd au nimerit tn toiul unui rdzboicivil fratricid. Regele Atahualpa al XfV-lea, care avea

totodatd qi statut de zeu al incaqilor, tocmai a reuqit sd

inving6 partida adversd qi sd il execute pe fratele sdu,

pretendent qi el la hon. Atahualpa avea o armatd de

80.000 de oameni, addposti,ti in oraqul fortificat Cuzco,iarPizzaro avea 168 de oameni, 62 de cai qi cdteva armeprimitive de foc. Situafa in care se aflau spaniolii era

critici qi ilusfra o dilemd perfecti. Dacd ar fr inaintat,incaqii ar fi vdnrt cdt sunt de pulini, ar fi ndvdlrt asupra

lor qi i-ar fi ucis. Iar dacd, s-ar fi retras, incaqii le-ar frtdiatretragerea, i-ar fi caph,xat qi ucis. Incaqii nu mai credeau

cd spaniolii sunt zeitdli venite din altd lume, pentru cd

spionii lor i-au vdmt dqa in timp ce igi fbceau nevoile2,de unde au tras incheierea cd Ei ei sunt oameni ca oricarealfii qi, deci, pot fi uciqi. Atunci mica armati a lui Pizzaroa recurs la viclenie, pentru a orgar.iza o ambuscadS. Auocupat oraqul Cajamarca, alungAndu-i pe localnici. Apoil-au invitat aici pe regele Atahualpa al XfV-lea pentru

anumite discugii.Fiind pe teren propriu qi increzdtor in forfele sale,

Atahualpa a venit la intdlnirea cu micul grup al luiPizzaro, insolit de o gardi personald de nu mai pufn de

7.000 de soldafi. Pizzaro a propus ca ambele tabere sd

t W. H. Prescott, The History of the Conquest of Peru,Digireads.com Publishing, 201 1.2 Juan de Betanzos, Narrative of the Incas. Austin University ofTexas Press, 1996.

t2 13

abandoneze armele, ca semn de incredere reciprocdabsolut[, cerere acceptatd de cdtre partea incaqd. Soldaliidin garda lui Atahualpa au pdstrat asupra lor numai un felde mici topoare cu rol ceremonial. Spaniolii erau ascunqiin clddirile care inconjurau piafa goald din centruloragului, iar caii qi c6l5relii se aflau pe aleile care se

deschideau in piafi. Armele de foc de care dispuneauerau archebuze qi patru tunuri instalate intr-o clddire. Auaqteptat ca Atahulpa si se apropie de clddirea tn care eraascunsd artlleia. Din clddire, in locul lui Pizzaro, a ieqitun preot ?nsofit de un interpret care s-a apropiat de rege qis-a anunfat ca emisar al lui Dumnezeu, cerAndu-i sd

accepte religia catolicd qi sa il recunoascd pe regeleSpaniei ca suveran qi conducdtor al sdu. Atahualpa nu ardspuns imediat, ci i-a oferit preotului o ceaqcd de aur cuo bduturd sacr[, parte a unui ritual diplomatic dar,deoarece nu era votta de cumineciturd, arogantul preoteuropean a vdrsat prefioasa bduturd pe jos. Regele Inca,deqi s-a simlit insultat, a cerut totugi detalii cu privire lacredinlele spaniolilor, iar preotul i-a dat o serie de

explica{ii si, tn final, i-a ddruit o Biblie. Incaqul, care nu amai vdntt cFt\i pitnd atunci qi a fortiori nici nu qtia sd

citeasci in alfabet latin, a examinat obiectul ;i l-a aruncatjos, ca sd-i intoarcd spaniolului insulta3. La acest gest deprofanare a Bibliei, de mare efect emolional pentrucreqtini, Pizzaro a dat semnalul atacului. Cilirelii luiPizzaro, care au constituit un putemic qoc cultural pentruamerindieni, au ieqit in galop din ascunzdtoare qi

infanteria a tras cu armele de foc, caii qi armele de focnefiind cunoscute de cdtre bdstinasi. in momentul de

I T. C. Yupanqui,An Inca Account of the Conquest of Pent,Boulder University Press of Colorado, 2005.

stupefacfie care a nrma! au fost uciqi dintr-odatd foarbmu{i soldali din apropierea regelui, garda iegald a rntratin derut[ qi s-a retras, iar regele a putut astfel sd fie flcutprizonier de cdtre oamenii lui Pizzaro. Apoi infreagaarmatd" incaqd de 80.000 de oameni carq dupdmentalitatea bdqtinaqilor nu putea sd lupte fbrd rege, s-a

predat celor o sutd qaizeci qi opt de spanioli.Au urmat tr:atatle pentru rdscumpdrarea regelui

Atahualpa din prizonierat. Pizzaro a pretins o cantitateuriaq[ de aur, cdt sd urhple complet o cameri de 5 x 7metri qi inaltd de 2,4 metri, ln unitdlile noastre de mdsurdde azi. in Imperiul Incaq de atunci aurul se afla incantitate mare qi, in consecinfd, nu avea valoarea aqa de

mare pe care o avea tn Europa. Regele Atahualpa s-a

linut de cuvdnt qi supuqii sdi au umplut in timp de doudluni camera respectivd cu aur. in schimb Pizzaro, dupd ce

a preluat aceastd uriaqi cantitate de metal preJios, nunumai c5 nu l-a eliberat pe valorosul sdu prizonier ci, maimult, sub un pretext oarecare l-a judecat dupd ,,valorileeuropene" pentru uciderea fratelui sdu ?n timpulrdzboiului civil, l-a gdsit vinovat qi l-a condamnat lamoarte. Inilial, Pizzaro a vrut sd il ardd pe rug ca eretic,dar Atahualpa, ingrozit la gAndul chinurilor focului, l-aimplorat pe invingdtorul s[u sd nu o facd, iar Pizzarc,umanist fiind, a fost de acord si il boteze cregtin, pentruca apoi s[ il execute prin spdnzurare. Consecinlaprincipal[ a fost cd inca;ii, un popor cu anumite valoriproprii, oameni naivi qi sinceri, care respectau cusfinfenie cuvdntul dat, au fost puternic gocali de acest felde a fi al europenilor qi cu acest comportament perfid s-a

inaugurat de fapt, din punct de vedere moral, partea de

sud din,,lumea noud".

L4 15

Pentru administrarea teritoriului qi penkuconfolarea popula,tiei indigene, rnonarhia spanioli ainstituit un sistem numit ,,encomienda'a. Regele acordaconchistadorilor anumite teritorii in vederea spolierii, iarcel care primea teritorii de la rege, numit i,encomendero",un fel de mandatar al regelui, trebuia sd asigure

,,siguranfa qi bundstarea indienilor" ce locuiau peteritoriile respective, fapt care rdm6nea in cel maibtn cazun simpul deziderat pios qi o alegaf;e plr demagogicd.Totodati, mandatarul ayea obligalia sd le asigurebdqtinaqilor ,protectie" ;i sd ii ,,evangfielizeze". Pentru

,protecfia" oferitd gi penku serviciile de indoctrinarereligioasd, amerindienii pldteau un fel de impozit, in bani,in produse sau in muncd. Nu se poate sd nu remarcdmasemdnarea izbitoar:e gi identitatea de esenfd cu ceea ce se

intdmpld azi, cdnd locul conquistadorului spaniol a fostluat de cdtre SUA. tn Europa de Est, Statele Unite pretindcd asigurd locuitorilor acestor ldri ,protecfe" impotrivaRusiei, tot SUA fiind cele care provoacl Rusia, qi cdtrebuie s6-i indoctrineze ideologic pe biqtinaqi, adicd sd

le spele creierul cu evanghelia pretinselor ,,valoritransatlantice". Practica de a pldti un impozit in munc5,existentd in Imperiul Incag inainte de venirea europenilor,a permis consolidarea qi generalizarea sistemului demuncd fo\atd. Pentru crearea sistemului qi pentru a

asigura buna lui funcfionare, colonizatorii au colaborat cuelitele locale, numite ,,cJracas", adicd persoane care so

ingrijeau de sfrAngerea impozitelor pentru europeni, unfel de ,,cozi de topor" cum ar veni pe romdnegte. Acesteelite colectau impozitele contra unei remize procentuale.

a https ://www.historia.rolsectiune/generaVarticoVimperiul-colonial-spaniol

Astfel, colonizatorii nu doar cd au putut sd jefuiascd invoie aurul qi alte bogSlii ale Americii de Sus, ci au pututtotodat[, prin sistemul muncii forfate gi al cozilor de

topor, sd exploateze la s6nge forfa de muncd locald. $iacesta mr a fost decdt tnceputul.

1.2. Europa in migrafie spre Esto de la Vasco daGama la companiile capitaliste

Tot aur qi sclavi au 'rrnrt inilial sd oblinbexploratorii europeni, incepdnd cu cei poritghezi, care avnavigat in lungul coastelor Africii tn clutarea unui drumpe Oceanele lumii spre India. Dar au mai vnrt gi altceva,a.nume mirodenii. Aur se mai gdsea;i in America de Sud

gi sclavi se mai gdseau qi in Africa, dar mirodeniifascinante se gdseau numai in Orientul indep[rtat, infabuloasa qi exotica Indie. Aga se face c5 navigatoriitemerari au plecat si caute rute maritime spre noulcontinent, pentru cd febra aurului a fost urmati de febramirodeniilor. Occidentul avea nevoie ca nervii gustativisd fie excitali cu mirodeniis Ei, o datd cu explorareaOrientului, apar nevoi noi. Femeile av nevoie de

parfumurile pldcute mirositoare ale Arabiei, de finelemitisuri chinezeqti, de perle qi diamante din India.Far-macigtii europeni au qi ei nevoie de opiu, camfor,droguri qi tot felul de rdEini exotice pentru prepararca

unor prafu1i tdm-dduitoare sau licori vdtimitoare.Mirodeniile qi produsele orientale in genere se vdnd inEuropa cu profituri uriaqe. Chiar qi austera BisericdCatolicd are nevoie de o cantitate tot mai mai mare de

5 Stefan Zweig, Magellan, Editura Albatros, Bucure$ti, 1972,p.8.

t6 17

tdmdie de buni calitate, cu miros de bund mireasmdduhovniceascd, tdmdie care nu se putea procura dealtundeva decdt tot din Orient. Astfel, lumea este din noupusd in miqcare, de data asta spre R[sdrit.

Aici, in, cazul marilor descoperiri geogtafice,trebuie sd mai avem in vedere incd ceva, in afard de

resorturile economice care ii pun pe oameni in migcare,anume credinla putemicd a descoperitorilor in ceea ceintreprind, in realitatea a ceea ce caut5. Bartolomeu Diaza crezst cu toatd fiinJa lui ci trebuie sd existe oposibilitate de a ocoli continentul affican pe la sud,navigdnd pe mare. E adevdrat, a fost ajutat qi de ointAmplare ieqitd din comun, creatdparcd anume de cifedivinitate, o furtund teribild i-a purtat in necunoscutcordbiile caf,e nu mai puteau fi controlate de cdfenavigatori ;i aceastd furtund l-a ajutat sd depiqeascdpunctul extrem sudic al Africii, numit Capul BuneiSperanfe, pentru ca dupd aceea sd poatd naviga spre nord,pe ldngd coastele estice ale continentului african.Urmagul sdu, Vasco da Gama acrezvt cu aceea;i tdde cd,

navigdnd din estul Africii tot spre Ris[rit, va putea sd

ajungd in India. Iar weo doudzeci de arri ma tlrzi,tMagellan a crentt,la fel, cd navigdnd neabdtut spre Vest,va putea face inconjurul globului pdmAntesc qi va ajungedin nou in punctul de plecare, in virtutea faptului cd,, maicredea el, pimdntul este rotund. A plecat din portulSevilla in anul 1519 cu o floti de cinci nave qi un total de

237 de marinari incercali, din care o singurS navi cu doar18 supraviefuitori a ajuns in porlul de plecare, Sevilla, in1522, dttpd,trei ani ;i o lund de cdldtorie, Magellan tnsuqipierz0ndu-qi vrala, in expedifle, parcd spre a ilustraafnmatja poetului care zicea ci omul nu-i dec0t mdsuraunui drum de implinit. Credinla in genere tn Dumnezeul

6 http://www.oldnewspublishing.com/dagamma.htm

L9

care ne ajutd qi in dracul care pune in miqcare forfemalefice adverse, furfuni sau molime ucigdtoare, precumqi credinla particulard in existenfa unor obiecte frzicenecunoscute incd in experienld, de exemplu in faptul cdpdmdntul e rotund sau cd frebuie sd existe o cale maritimdcare sd ducd din Europa in India, qi-au avut qi ele

eficienla lor.Vasco da Gama (1460-1524) a fost un explorator

mai norocos decdt aI]lii, dar gi un mai bun diplomat.Dardfiind dimensiunea nemaipomenitd a cdldtoiei sale dinPortugalia pdn[ in India, cu ocolirea Africii pe la sud,

care dus-intors depdqea lungimea ecuatorului, el a fostnevoit sI facl dese acostdri pentru provizii de hrand qi

apd dulce qi nu intotdeauna a fost primit cu ospitalitate.Aga s-a intdmplat in Mozambic, pe coasta de F.st aAfricii, unde sultanul locului nu a fost mulfumit cu

darurile care i-au fost oferite gi a cdutat s6-i jefuiascd qi

s5-i ucidd pe spanioli. Vasco da Gama qi oamenii sii au

reuqit sd fugd din Mombasa qi s6-qi acopere retragerea,

figOnd cu tunurile de pe cordbii asupra mulgimii de

bdgtinaqi, care arL cedat in fafa acestor afine necunoscutegi insplimdntdtoare6.

Urmdtoarea escald, mai norocoasd, a fficut-o laweo 120 km mai spre nord in portul Malindi, in Kenyade azi. Locuitorii din Malindi se aflau in conflict cu ceidin Mombasa, iar Vasco da Gama a speoulat diplomaticostilitatea dintre cele doud orage ;i aici spaniolii au fostbine primif;. Aveau tnsd un inamic omniprezent pe mare,

anume negustorii arabi, cate nu vedeau cu ochi buniintrarea unor strdini europeni pe p<ist de concurenfd incomer,tul cu mirodenii. Au purtat lUpte navale cu arabii,

care aveau nave mai multe, mai mici qi mai uqormanewabile, dar nu aveau tunurile spaniolilor. I.au bdtutpe arabi qi au luat inclusiv prdzi de la tnvinqi, ceea ce le-aatras reputalia proastd de pirali. Nici bdqtinaqii dinMalindi nu se aveau bine cu navigatorii arabi, aqa ciVasco da Gama a gdsit printre ei cdlil:ze qi traducdtoricare cunoqteau cum bat vdnturile musonice qi care l-aucondus pdn[ in India. Expedifia sa a pdrdsit Malindi pe24 ap/'lie 1498 qi in mai pulin de o lund a faversatOceanul Indian qi a acostat pe coasta vestici a Indiei, laCalicut, statul Kerala.

Regele acelui stat indian i-a primit pe sfdini cuospitalitate deosebitd gi cu o ceremonie militardimpresionant{, dar la intrebarea: ,,Ce te-a adus aici?",Vasco da Gama a rdspuns neinspirat ci a venit sd caute

.. amirodenii. In consecinfd, regele indian nu l-a mai tratat peda Gama ca pe un ambasador rcgal, ci ca pe un simplu.comerciant. Cadourile pe care le-au putut oferi europenii

- mantii stacojii, arme, vase de ararnd, butoaie cu mierede albine * nu i-au impresionat deloc pe reprezentanliistrdvechilor civilizalii ale Indiei. Pentru mirodenii,indienii le-au cerut spaniolilor aur qi argint, iar pentrumdrfurile pe care ar fi vnrt sd le vdndd acolo le-au cerutsd pldteascd taxe vamale. Comercianfi arabi rivali i-ausugerat regelui indian cd spaniolii ar fi o simpld bandd depkq| fapt ce nu era foarte departe de adervdr8.

Dupd trei luni, Vasco da Gama a fost nevoit sI facddrumul intors din aceast[ prim6 cdlitorie a sa in India.

7 Glenn J. Ames, Vasco da Gama: Renaissance Crusader.

fifftrK'afffI# an, caticut: The city of rruth,caticut UniversityPublications, 2006.