Proiect Jud Olt

download Proiect Jud Olt

of 29

description

Proiect Jud Olt

Transcript of Proiect Jud Olt

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    1/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 1

    ProiectProgramul de valorificare a potentialului turistic al judetului Olt

    Anul II

    Nae Andreea Carmen

    Grupa 8

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    2/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 2

    Cuprins Introducere

    Cap 1 . Localizarea si caracterizarea judetului Olt1.1 Scurt istoric1.2 Asezare Geografica1.3 Cai de acces1.4 Nivelul de dezvoltare economico-social a judetului Olt

    Cap 2 . Prezentarea potentialului turistic a judetului Olt2.1 Resursele naturale relief,clima,flora,fauna,hidrografie,rezervatii si monum ente ale naturii)2.2 Resursele turistice antropice monumente istorice,monumente de arta si arhitectura,muzee,casememoriale,constructii contemporane,etnografie,folclor)2.3 Principalele trasee turistice din judetul Olt

    Cap 3 . Analiza bazei tehnico materiale si a ofertei de servicii3.1 Unitati de cazare3.2 Alimentatie

    3.3 Instalatii de agrement3.4 Instalatii de tratament

    Cap 4 . Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare4.1 Numarul de turisti per total din total cati sunt romani si cati sunt straini)4.2 Numarul de innoptari

    4.3 Sejurul mediu4.4 Den sitatea turistica

    Cap 5 . Propuneri de valorificare a potentialului turistic a judetului Olt

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    3/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 3

    Cap 6 . Evaluarea eforturilor investitionale6.1 Pos ibilitati de realizare6.2 Efecte scontate in plan economic

    Cap 7 . Harta turistica a judetului OltCap 8 . Pliant publicitar al judetului Olt

    Concluzii Bibliografie

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    4/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 4

    Introducere

    Turismul reprezintpentru Romnia sectorul economic care dispune de un valorospotenial de dezvoltare, neexploatat ncsuficient si care poate deveni o sursde

    atracie att a investitorilor ct i a turitilor strini.

    Astfel, cu toate cofero mare varietate de atracii i puncte de interes de la vestigii

    istorice, monumente arhitectonice, la cunoterea artei populare i practicarea

    vntorii i pescuitului, Judeul Olt nu este considerat una din destinaiile turistice de

    primmrime din Romnia. n plus, reedina administrativa judeului, municipiul

    Slatina, se aflla doar 50 km distande Craiova, 75 km de Piteti i 220 km de

    Aeroportul Internaional Otopeni-Bucureti.

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    5/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 5

    Cap 1 . Localizarea si caracterizarea judetului Olt1.1 Scurt istoric

    Istoria judeului Olt se remarcprin continuitate i particularitate. Poziia geografic, varietateaformelor de relief, clima favorabil, resursele naturale au oferit condiii prielnice dezvoltrii

    societii omeneti. Descoperirile arheologice efectuate pe Vile Olteului, Oltului i Drjovului

    evideniazprimele forme de vieuire ale oamenilor pe teritoriul Romniei de astzi. Epocile

    ulterioare sunt mai bine reprezentate. Vestigii neolitice au fost identificate n zonele Vdastra,

    Frcaele, Brebeni, Slatina, Oboga, Coteana, Orlea, Gura Padinii, Drgneti, Optai, Mogoeti.

    Cea mai importantmrturie a preistoriei o constituie cultura Vdastra caracterizatprintr-o

    ceramicdecorat, apreciatdrept cea mai naltexpresie a ceramicii neoliticului european. n

    epoca bronzului aezrile umane se nmulesc. Este perioada n care i fac prezena triburi

    rzboinice care vor determina o noustructurare etnici lingvisticindo-europenizarea.

    Procesul a fost complex i ndelungat, avnd ca rezulat cristalizarea marelui areal tracic, din care,

    peste milenii se va desprinde neamul geto-dacilor.

    n judeul Olt sunt cunoscute peste 60 de aezri geto-dace, dava de la Sprncenata constituind un

    exemplu tipic pentru perioada clasica civilizaiei geto-dace fiind un important centru economic,

    comercial, politic i religios al triburilor de pe valea Oltului Inferior. Dupprimul rzboi daco-

    roman 101-102, Oltenia a fost inclusn Imperiul Roman.

    n urma reorganizrii administrative a Daciei de ctre mpratul Marcus Aurelius teritoriul

    Olteniei formeazDacia Malvensis cu capitala la Romula-Malva. n judeul Olt sunt cunoscutedouorae romane extrm de importante : Romula i Sucidava, castrele de la Slveni i Enoeti i

    aezri rurale de la Movileni, Orlea, Dobrun, Frcaele, legtura ntre acestea fcndu-se prin

    drumuri de piatrfolosite att n scopuri militare ct i comerciale.

    Retragerea aureliananul 271 - nu a nsemnat ncetarea locuirii daco-romanilor, ci continuitatea

    lor n timpul marilor migraii din sec. IV VIII aspectul cultural daco-romanic este cunoscut n

    istoria noastrsub numele de Ipoteti-Cndeti zona fiind inseratn vatra etongenezei

    romneti. n cadrul organizrii administrative a rii Romneti, Slatina devine capitala judeului

    Olt, judemenionat documentar pentru ntia oarn hrisovul din 26 aprilie 1500 din vremea luiRadu cel Mare.

    Istoria judeului este racordatla marile evenimente ale devenirii i afirmrii noastre naionale.

    Locuitorii Oltului au luat parte la aciunea revoluionarde la 1821 condusde Tudor

    Vladimirescu, sprijinind programul acestuia prezentat la Slatina unde Tudor s-a oprit ntre 4 i

    10 martie.

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    6/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 6

    Revoluia de la 1848 din ara Romneasca izbucnit n fostul judeRomanai, unde, pe Cmpia

    Islazului s-a citit proclamaia i s-a format guvernul provizoriu.

    La evenimentele premergtoare Unirii Principatelor Romne, finalizatla 24 ianuarie 1859, oltenii

    au participat activ.

    Judeele Olt i Romanai, datfiind poziia lor strategic, au contribuit masiv la susinerea efortului

    uman i economic impus rii de campania din 1877-1878. Pentru a participa la Rzboiul pentru

    Independens-au nrolat peste 5000 de oameni in Regimentul 3 Dorobani, Escadroanele 3

    Romanai i 4 Olt din Regimentul 1 Clrai i Batalionul de Miliie. O filglorioasn cartea

    istoriei naionale au scris sltinenii prin participarea Regimentului 3 Dorobani la luptele de la

    Canapa, Lom-Palanca, Smrdan i Belogracic.

    Micarea memorandista fost sprijinitcultural i politic de locuitorii Oltului, prin nfiinarea n

    ianuarie 1891 la Slatina a Ligii pentru Unitatea Culturala Tuturor Romnilor Secia Olt, prima

    filialprovincialdin arcu sediul la gimnaziul Radu Greceanu. n Marele Rzboi pentruntregirea Neamului, Regimentul 3 Olt a luptat eroic pe frontul de la Jiu Bumbeti, n Dobrogea

    la Cernavod, pe Neajlov, la Panciu Mnstioara, dnd rii tributul de snge a 1200 de eroi

    pentru consfinirea marelui ideal naional.

    La 14 noiembrie 1916 armata romndistrugea podul de peste Olt n ncercarea de a stvili

    ofensiva inamic. Slatina a fost bombardatsistematic, lupte sngeroase avnd loc cu ocazia

    ncercrii trupelor germano austro-ungare de trecere a rului, n dreptul satelor Curtioara, Teslui,

    Colibai i Moteni.

    Dintre eroii neamului care au murit n btliile marelui rzboi al rentregirii l menionm pecpitanul Dumitru Morjan, pe Ecaterina Teodoroiu, care a luptat n cadrul Regimentului 43/59

    Infanteria Slatina, pe cpitanul Ioan Clugarul.

    Marea Adunare Naionalde la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 a generat n o puternic

    solidaritate i o nestrmutathotrre ntru desvrirea unitii statale. Ziarele timpului , "Opinia

    Oltului", "Voina Poporului" relateazatmosfera de caldsimire romneascdin judeul nostru,

    exprimadeziunea deplina locuitorilor Oltului la actul unirii.

    Istoria judeului Olt a nscris pagini de esenn istoria naionala romnilor prin contribuii

    majore la cunoaterea i aprofundarea unor aspecte i evenimente, unele dintre ele rmnnd cuvaloare de unicat.

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    7/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 7

    1.2 Asezare Geografica

    Situat n sudul Romniei, ntre Dunre i Podiul Getic, strbtut de de la nord la sud de valea largarului Olt, importantarterde comunicaie ntre Dunre i interiorul arcului carpatic, Judeul Olt se

    ntinde pe o suprafade 5507 km, msurnd 138 km de la nord la sud i 78 km pe direcia est-vest. Ca

    poziie istorico-geografic, judeul face trecerea ntre vechile provincii istorice Oltenia i Muntenia, avnd o

    legturpermanentcu restul rii, cu Banatul prin valea Dunrii, cu Transilvania prin valea Oltului, iar

    prin portul dunrean Corabia, are ieire la Marea Neagr.

    Judeul Olt are ca vecinti la nord-vest judeul Vlcea, n est Argei Teleorman, iar ca judevecin n vest

    Doljul, Dunrea reprezentnd att limita judeului nostru, ct i o poriune din hotarul rii cu Bulgaria pe o

    lungime de 47 km. De la limita de nord a judeului, pnn apropiere de Slatina, reedina acestuia, se

    ntinde zona de dealuri subcarpatice, iar la sud de aceasta, pnla Dunre, se desfoarCmpia

    Boianului, subunitate a marii Cmpiei Romne, n partea stngoraul centru fiind mrginit de rul Olt a

    crui vale valea Oltului reprezinto adevrataxa teritoriului judeului. Poziia geografici relieful

    determin, n mare msuri manifestarea elementelor climatice, pe ntinderea judeului, clima, ca i n

    ntreaga arfiind temperat continental, manifestndu-se prin ierni aspre i veri uscate.

    1.3 Cai de accesPrincipalele ci de acces n judeul Olt sunt cele rutiere:

    DN 65 (E574): Piteti - Slatina - Craiova;

    DN 64: Rmnicu Vlcea Drgani;

    DN6 (E70): Alexandria Caracal Craiova;

    Cu trenul, n judeul Olt se poate ajunge pe linia feratPiteti Slatina Piatra Olt Craiova.

    1.4 Nivelul de dezvoltare economico-social al judetului OltEconomia Romniei i implicit a judeului Olt, economie total centralizatsub regimul comunist,a reuit s

    depeascdificila perioadde tranziie, astfel dezvoltndu-se economia de piaprin ncurajarea

    privatizrilor i investiiilor strine, considerate ncinsuficiente.

    Principalele ramuri ale economiei judetului Olt sunt:

    - metalurgie

    - construcii maini

    - construcii civile i industriale

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    8/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 8

    - industria energetic

    - petrol

    - industria alimentar

    - industria textil

    - agricultura.

    Sectorul primar este reprezentat de industria extractiv- Schela Ciureti, iar sectorul secundar estereprezentat de SC ALRO SA Slatina si SC ELECTROCARBON SA Slatina.

    Sectorul tertiar este reprezentat de SC ALPROM SA SLATINA, SC ARTROM SA SLATINA, PIRELLI

    SLATINA, SC ALTUR SA SLATINA, SMR BALS, ROMVAG CARACAL, TERMEX BAL.

    Industria judeului Olt reprezintprincipalul sector de activitate n care 20,9% din populaia judeului

    realizeazpeste 65% din volumul activitilor productive. Este reprezentatde toate ramurile industriale,

    nsponderea este deinutde industria metalurgic, respectiv producerea si prelucrarea aluminiului.

    S.C. ALRO S.A. are ca obiect de activitate producia i comercializarea aluminiului la intern si la extern,

    know-how, consulting, expertize, asistenta tehnica, proiectare; producerea i comercializarea de blocuri dealuminiu primar si aluminiu rafinat, bare, placi si srma de aluminiu si aliaje de aluminiu; activitati de

    ambalare, transporturi si prestri servicii; colectarea, prelucrarea i livrarea deeurilor refolosibile.

    Pe plan intern, principalii parteneri sunt: Alprom Slatina, IPROEB Bistrita, Sidex Galati.

    S.C. ALTUR S.A., societate nfiinatn anul 1979 a fost transformatn anul 1991 n societate pe aciuni.n prezent ALTUR este o societate cu capital integral privat.

    Prin produsele pe care le realizeazALTUR SA Slatina este un furnizor important pentru multe sectoareindustriale din care putem aminti:

    - industria de autoturisme de orai de teren;

    - industria de tractoare i maini agricole;

    - industria de autovehicule pentru transport marfi pasageri;

    - industria electrotehnici a sistemelor de nclzire cu gaze.

    n anul 2000 ALTUR avea o cifrde afaceri de 13,6 milioane de EURO, iar n anul 2005 cifra de afacerirealizata ajuns la valoarea de 19,4 milioane de EURO.

    Datoritvarietii i calitii produselor fabricate, firma este un furnizor important pentru industria

    europeana sistemelor de frni pentru industria centralelor termice producnd sisteme de evacuare gazearse.

    ncepnd cu anul 1998 ALTUR este certificatISO 9001 i recertificatn 2001 cu ISO 9001/2000.

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    9/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 9

    Potenialul rului Olt a fost pus n valoare prin construirea unei salbe de hidrocentrale care contribuie la

    producerea unei cantiti nsemnate de energie electric.

    Sucursala Hidrocentrale Slatina, una dintre cele 12 sucursale ale Societii Hidroelectrica, are inadministrare opt hidrocentrale, insumand o putere instalata de 379 MW, respectiv o productie medie de

    energie de 890 GWh/an.Lungimea sectorului amenajat este de 116,7 km, iar cderea brutntre prima si ultima centrala a cascadeieste de 114 m. Volumul de apa total al celor opt lacuri de acumulare este de 692,6 milioane de metri cubi,

    acoperind o suprafata de 10.236 ha, la nivelul reteniei normale. Cel mai mare lac de acumulare al cascadei

    este lacul Strejeti cu un volum de 225 milioane de metri cubi si o suprafaa luciului de apa de 2378 ha.

    Primele trei hidrocentrale (Strejeti, Arceti si Slatina) din sectorul aferent Sucursalei Hidrocentrale Slatina

    sunt amplasate pe cursul mijlociu al rului Olt, iar urmatoarele cinci hidrocentrale (Ipotesti, Drgnesti,

    Frunzaru, Rusnesti si Izbiceni) sunt amplasate pe Oltul Inferior.

    Industria micsi medie este reprezentatde industria textil.

    S.C. MINATEX S.R.L., firmcu capital integral privat, este reprezentativn industria confeciilor textile la

    nivelul judeului Olt. Cei 320 de angajai confecioneazcu ajutorul mainilor de ultimorn cele dou

    hale industriale, mbrcminte dame i echipament militar, producnd lunar 50.000 articole. S.C.

    MINATEX SRL este certificatISO 9001 SRAC/IQ NET.

    n domeniul industriei alimentare activeazfirme care produc si comercializeazproduse specifice, dintre

    acestea remarcndu-se SC Leader International SA, firmrecunoscutca fiind parte a unuia dintre cele mai

    puternice holding-uri din Romnia cu o largarie de activitate: producerea fructelor, strugurilor i vinului,

    producerea legumelor de ser, a legumelor de cmp, conservarea legumelor i fructelor i activitate de

    import-export.n domeniul construciilor activeaz firme, familiale si persoane fizice independente, printre care S.C.SCADT S.A. Slatina, S.C. OLTDRUM S.A. Slatina, S.C. GRUPPRIMACONS S.R.L. Slatina, S.C.CONDOR PDURARU S.R.L. Slatina, S.C. VLAD CONSTRUCT S.A. Slatina.

    O importantcompanie olteann domeniul construciilor este S.C. RASUB SRL, firmcare executo

    ntreaggamde operaiuni n domeniul construciilor civile (clasice i uoare) i industriale (hale i

    drumuri), finisaje i amenajri interioare/exterioare, consolidri.

    Hidrocentrala Frunzaru

    Restructurarea economica avut un impact major asupra forei de muncdin judeul Olt. Duprestructurare, dousectoare niau aprut ca fiind n mod particular competitive i cu o notabiltendin

    de cretere pe piaa productivitii, i anume sectorul confeciilor si cel alimentar.

    "Sectoarele ni" promitoare, ca sectorul confeciilor si cel alimentar pot fi sprijinite in dezvoltarea lor

    deoarece apar ca fiind competitive pe piasi pot exploata avantajele naturale.

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    10/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 10

    Dezvoltarea procesrii produselor agricole (cereale, plante oleaginoase, plante tehnice, legume, fructe)

    constituie o ramurimportanta industriei alimentare prin realizarea unor investiii in crearea de

    ntreprinderi productoare de uleiuri comestibile, sucuri naturale de fructe si legume, conserve de legume,

    gemuri si dulceuri prin valorificarea potenialului agricol, pomicol i legumicol al judeului Olt.

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    11/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 11

    Cap 2 . Prezentarea potentialului turistic a judetului Olt2.1 Resursele naturale relief,clima,flora,fauna,hidrografie,rezervatii si monumente ale naturii)

    Cadrul natural

    Situat n sudul tarii si axat pe cursul inferior al rului cu acelasi nume, judetul Olt ocupa circa 2,3% dinsuprafata tarii, fiind ca marime al 24-lea judet al Romniei cu o suprafata totala de 5507 km. Masoara138 km de la nord la sud si 78 km de la est la vest.

    Relieful si structura geologica

    Sub aspect tectono-structural teritoriul judetului Olt se suprapune pe cele doua mari unitati situate laexteriorul Carpatilor, Depresiunea Getica n nord si Platforma Moesica n sud.

    Sub aspect tectono-structural teritoriul judetului Olt se suprapune pe cele doua mari unitati situate laexteriorul Carpatilor, Depresiunea Getica n nord si Platforma Moesica n sud.

    Din punct de vedere geomorfologic, judetului Olt i apartine doua mari unitati: Podisul Getic, careocupa o treime din ntinderea acestuia n partea nordica si Cmpia Romna n sud careia i revin 2/3din suprafata. n cadrul acestor doua unitati, se gaseste o gama bogata de forme de relief, grupate ndoua categorii mai importante:

    * mezorelief reprezentat printr-un sistem de vai (Valea Dunarii, Valea Oltului, Valea Oltetului, ValeaVedei, etc.) si interfluvii (de cmpie 100-180 m si de podis 180-400 m);

    * microrelief destul de variat si extins (dune de nisip, crovuri, grinduri, microdepresiuni lacustro-mlastinoase, microrelief de versanti - surpari, alunecari de teren, torenti, ogase).

    ClimaDatorita pozitiei pe care o ocupa n sud-vestul tarii, clima judetului Olt apartine tipului temperat-

    continental. Prin configuratia reliefului din partea nordica a judetului, clima are o nuanta mai umeda, npartea sudica fiind mai arida. Valorile medii lunare ale temperaturii aerului dupa statiile meteorologicedin teritoriu sunt 11,3 C la Caracal si 10,9 C la Slatina, valori strns legate de conditiile generale aleacestei zone unde predomina climatul continental.

    Cantitatile medii de precipitatii variaza de la

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    12/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 12

    HidrografieDin punct de vedere hidrografic judetul Olt este brazdat de la nord la sud de rurile Olt si Vedea cuafluentii lor (Oltet si Teslui), iar la sud de fluviul Dunarea. La acestea se mai adauga cursul superior alrului Calmatui. Toate acestea asigura drenajul ntregului teritoriu al judetului Olt.

    Hidrografia judetului se completeaza cu cteva lacuri naturale (de lunca, de crovuri si de liman-fluviativ)si cu un numar considerabil de iazuri a caror origine este predominant antropica.Sub raport hidrogeologic, judetul Olt dispune de importante rezerve ce apar sub forma de izvoare labaza versantilor de pe fruntea cmpurilor nalte, a teraselor, sau se gasesc la adncimi mai mari ndepozitele fluvio-lacustre (orizonturi de adancime), uneori chiar cu caracter artezian. Adncimeaorizonturilor acvifere si dinamica lor depinde de pozitia si grosimea rocilor magazin, predominantafiind directia de scurgere de la N-NV spre S-SE, conform pantei morfologice si umplerii laculuivillafranchian de la exteriorul Carpatilor cu depozite fluvio-lacustre.

    SolurileGeografic, solurile judetului Olt se mpart n mai multe unitati zonale si intrazonale, care constituie

    potentialul pedologic, valorificat ca baza de dezvoltare a biocenozelor si a culturilor agricole n raportcu conditiile de mediu.

    Din categoria solurilor zonale fac parte:

    cernoziomuri, soluri foarte fertile, specifice partii sudice si sud-vestice a judetului;

    soluri brun-roscate, de asemenea fertile, au o raspndire mai redusa, ele fiind situate de o parte side alta a luncilor Oltului si Oltetului;

    argiluvisoluri, n partea de nord a judetului si mai ales la est de Olt, n Piemontul Cotmenei.

    Soluri intrazonale sunt:

    soluri litomorfe , soluri negre argiloase sau compacte, cu dezvoltare n partea de est a Oltului,ncepnd la nord de localitatea Optasi.

    soluri slab dezvoltate si de lunca : ce cuprind regosolurile nisipoase (n Cmpia Caracalului pedune vechi si n Lunca Dunarii) si solurile aluviale.

    n legatura cu eroziunea solurilor, teritoriul judetului Olt ridica probleme importante numai n partea

    nordica, situata n cuprinsul Podisului Getic, respectiv eroziunea n suprafata. n cmpie, eroziunea seresimte numai pe fundul vailor si pe versantii abrupti, unde sunt prezente sufoziunea, eroziuneatorentiala si procesele gravitationale. Eroziunea eoliana este slaba.

    Vegetatia naturala

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    13/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 13

    Vegetatia judetului Olt se ncadreaza n doua mari unitati vegetale: zona forestiera situata n nord sizona de stepa si de pasuni n sud, limita lor putndu-se urmari n general pe meridianul orasuluiCaracal. Prima fsie este reprezentata de subzona padurilor de stejar si mixte de tip sud-european(cerete si grnitete), iar a doua de pajisti de silvostepa cu graminee si diverse ierburi care alterneaza cupaduri de stejari.

    Subzona padurilor de stejar si mixte de tip sud-european (cerete si grnitete) iese n evidenta prindiferite plcuri de paduri, cu cea mai mare raspndire n Piemontul Cotmenei.Subzona silvostepei reprezinta trecerea de la subzona padurilor la zona de stepa n continuarea sudica aformatiunii anterioare.

    AgriculturaBeneficiind de soluri fertile, judetul Olt are un potential urias pentru dezvoltarea agriculturii. Pentru caaceasta ramura a economiei judetului sa se dezvolte, sunt necesare investitii mari n modernizarea sireorganizarea fermelor, precum si n reconversia anumitor suprafete, cu scopul de a produce alteculturi dect n prezent. Avnd n vedere perspectivele de aderare la Uniunea Europeana, fondurilesubstantiale pe care uniunea le va aloca agriculturii romnesti, speram ca aceasta ramura economica,vitala pentru judetul Olt, se va dezvolta n urmatorii ani. Politica locala prevede stimularea marilor

    exploatatii agricole si ncurajarea unei agriculturi performante. n abordarea problematicii pregatiriipentru aderare la structurile Uniunii Europene, trebuie sa plecam de la realitatea ca 40% din populatiatarii traieste n mediul rural, iar contributia agriculturii la Produsul Intern Brut reprezinta 13%, acesteelemente subliniind rolul deosebit al acestui domeniu n mbunatatirea functionarii economiei de piata.

    2.2 Resursele turistice antropice mon umente istorice,monumente de arta si arhitectura,muzee,casememoriale,constructii contemporane,etnografie,folclor)

    Situat in partea sudica a Romniei, judetul Olt are o suprafata de 5507 km2. Principala axa hidrografica

    este Rul Olt, care este n mare parte amenajat pentru producerea curentului electirc. Releiful are 3parti principale: Platoul Cotmeana la nord, Cmpia Boianu n centru, Terasa Dunarii la sud. Climatuleste temperat cu ierni reci si veri calde. Flora si fauna sunt specifice zonei de padure la nord, si zoneide stepa la sud. Populatia, la ultimul recensamnt, era de 520871 locuitori. n judet se gasesc douamunicipii (Slatina, resedinta administrativa a judetului, si Caracal), 5 orase (Bals, Corabia, DraganestiOlt, Piatra Olt si Scornicesti). Vestigiile diferitelor culturi au o vechime de 1000000 de ani, ceea cedemonstreaza ca aceasta regiune se numara printre leaganele umanitatii. Vestigiile arheologice, datnddin paleoliticul inferior si de mijloc, demonstrnd ca acest pamnt a fost locuit de vnatori si culegatoride fructe. Neoliticul este reprezentat de culturile Vadastra si Cucuteni si de asemenea Salcuta.Antichitatea dacica si romana este reprezentata prin fortaretele Romula, Limes, Transalutacuus,

    Rusidava, Sucidava, care s-au dezvoltat pe ruinele cladirilor dacice. Punctele principale de interes

    turistic sunt: asezarea fortificata geto-gacica de la Sprincenata (sec. II . Hr.), zidurile cetatii bizantine(Celei - Corabia) cu Fntna Secreta, monument unic al arhitecturii romane bizantine; bisericaManastirii Caluiu, avnd fresce originale reprezentnd pe sotia lui Mihai Viteazu si Fratii Buzesti;Manastirea Brncoveni, Turnul de Paza medieval de la Hotareni; fortareata de la Cmpul Mare; CasaMemoriala a haiducului Iancu Jianu, n Caracal; Centrul Memorial Nicolae Titulescu n satul cu acelasinume; Manastirea Clocociov, construita pe o asezare a voievodului Mihai Viteazu, Biserica Sf. Treimedin Corabia, impozant monument arhitectonic religios; Biserica de Lemn de la Parosi-Leleasca;Biserica din Stoicanesti, pictata de Gheorghe Tatarescu, s.a.

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    14/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 14

    2.3 Principalele trasee turistice din judetul Olt

    Trasee Turistice judetul OltI. Slatina Brncoveni Caracal Corabia Orlea SlatinaSlatina :

    - Mnstirea Clocociov, monument istoric 1645;

    - Muzeul Judeean de Istorie Slatina;

    - Centrul Vechi al oraului Slatina;

    - Mnstirea Streharemonument istoric 1668.

    Brncoveni Mnstirea Brncoven i, monu ment istoric 1699 i ruinele Curii Domneti sec. XVI,comuna Brncoveni;Caracal :

    - Ruinele Curii Domneti ale lui Mihai Viteazul, monument istoric sec. XVI;

    - Teatrul Naional din Caracal monument istoric 1905;

    - Casa MemorialIancu Jianu, monument istoric sec. XVIII;

    - Muzeul Romanaiului din Caracal;

    Corabia :

    - Cetatea romano-bizantinSucidava, monument-sit arheologic sec. II-III, cartier (sat) Celei;

    - Muzeul de Arheologiei Etnografie Corabia;

    - Biserica Sf. Treme catedral, monument istoric 1895

    Orlea :

    - Muzeul Stesc Orlea;

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    15/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 15

    II. Slatina Teslui Cungrea Oporelu Leleasca Fgeelu Poboru Ttuleti Slatina

    - Teslui Biserica Sf. Treime, monument istoric 1767 i Turnul Clopotni, satul Deleni,comuna Teslui;

    - Cungrea Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva, monument istoric 1785, sat Ibneti,comuna Cungrea;

    - Oporelu Biserica de lemn Sf. Gheorghe, monument istoric sec. XVIII i satul Rdeti n

    ntregime ansamblu rural, sat Rdeti, comuna Oporelu;

    - Leleasca Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului, monument istoric 1766, sat

    tefneti-Proi, comuna Leleasca;

    - Fgeelu Muzeul Chilia-Fgeelu, muzeu cu specific etnografic, sat Chilia, comuna Fgeelu;

    - Poboru Biserica de lemn Sf. Arhangheli, monument istoric 1812, sat Cornelu i

    Mnstirea Seaca Mueteti, monument istoric 1518, sat Seaca, comuna Poboru;

    - Ttuleti Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva, monument istoric sec. XVIII, sat Dopicea

    i Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva, monument istoric sec. XVIII, sat Momaiu, comuna

    Ttuleti.

    III. Slatina Nicolae Titulescu Vleni Stoicneti Drgneti-Olt - Slatina

    - Nicolae Titulescu Casa MemorialNicolae Titulescu, monument istoric 1910 i BisericaSf. Gheorghe, monument istoric 1897, comuna Nicolae Titulescu;

    - Vleni Biserica Sf. mprai- monument istoric 1895, comuna Vleni;

    - Stoicneti Biserica Sf. mpraimonument istoric 1888 i complexul muzeal n aer

    liber, comuna Stoicneti;

    - Drgneti-Olt Muzeul Cmpia Boianului Drgneti-Olt.

    IV. Slatina Prcoveni Bal Clui Iancu-Jianu Slatina

    - Prcoveni conacul Neamu, sat Olari, comuna Prcoveni.

    - BalMnstirea Mineti,(biserica SF. Voievozi), monument istoric 1805;

    - Clui Mnstirea Clui, monument istoric 1588, comuna Clui;

    - Iancu-Jianu, Biserica Cuvioasa Paraschiva, monument istoric sec. XVI;

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    16/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 16

    Cap 3 . Analiza bazei tehnico materiale si a ofertei de servicii3.1 Unitati de cazare

    Pensiunea SUCIDAVAServicii hoteliere: categoria 4 stele

    4 camere duble, ,1 matrimonial, 1 apartament, dotate cu televizor, frigider, telefon, aerconditionat si grup sanitar individual.

    Restaurant capacitate 70 locuri

    Bar

    Servicii auxiliare serviciilor de cazare:

    telefon/fax

    antena satelit

    reviste, ziare, materiale publicitare si de informare turistica

    nchrieri de paturi suplimentare

    acces la baza sportiva

    piscina special amenajata cu umbrele de soare si sezlonguri

    terenuri de tenis si baschet complet amenajate;

    nchriere echipamente sportive pentru practicarea tenisului si baschetului;

    organizarea de banchete, receptii, mese festive, mese oficiale.

    Servicii turistice si de agrement:

    nchriere salupa - capacitate 12 persoane trasee turistice

    vizitarea vechii Cetati romane Sucidava: Fntna Secreta, Poarta de vest, Podul lui Constantin celMare, etc.

    partide de vnatoare n insulele Baloiu si Papadia, aflate n apropierea orasului Corabia

    pachete de servicii vnatoresti

    Hotel Bulevard Prestige Hotelul Bulevard Prestige este situat in municipiul Slatina, in imediata vecinatate a Prefecturii

    Judetului Olt. Complet renovat, in 2007 a fost clasificat ca hotel de 3 stele.

    Situat in centrul orasului Slatina, renovat si redeschis de curand,hotelul Bulevard Prestige ofera cazare in 44 camere unde 3 si 2stele.

    Toate camerele sunt dotate cu aer conditionat, uscator de par,televiune prin cablu, telefon si acces la internet. Camerele de 3 steleau, de asemenea, minibar.

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    17/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 17

    Doua dintre camere sunt adaptate persoanelor cu mobilitate redusa, iar doua etaje sunt rezervatepentrunefumatori.

    Hotelul detine o garsoniera si 4 apartamente, dintre care unul a fost construit pentru fostulpresedinte, Nicolae Ceausescu.

    Garsoniera si apartamentele sunt dotate cu jacuzzi sau cabina hidromasaj.

    Oferta contine camere single, duble, garsoniera, apartamente si camere accesibilizate pentrupersoane cu mobilitate redusa.

    Tarife incluzand TVA, taxa hoteliera simic dejun (lei/ noapte)Valoare mic dejun inclus = 20 lei

    Camerasimpla

    Cameradubla

    Garsoniera Apartament

    3 stele 200 230 250 290

    2 stele 180 210 190 300

    SPECIAL! Pachet servicii hoteliere de 3stele - 250 lei (200 lei cazare, 50 lei bar &restaurant).

    220 235 190 245

    3.2 Alimentatie* ALUTA

    Productie paine si produse fainoase

    *DESPI CLUB

    Producator prajituri, produse zaharoase

    *MATRA

    Carne si preparate din carne

    *MONTE VERDE GROUPDistributie conserve de fructe si legume.

    *PANDIPO

    hotel,panificatie,patiserie

    *RESTAURANT BULEVARD PRESTIGE este un restaurant cu 240 locuri n Slatina.

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    18/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 18

    *RESTAURANT EST este un restaurant cu 70 locuri n Slatina.

    *RESTAURANT P.S.G. este un restaurant cu 40 locuri n Slatina.

    *RESTAURANT PALACE este un restaurant cu 110 locuri n Slatina.

    *RESTAURANT PARADIS 2000 este un restaurant cu 148 locuri n Slatina.

    *RESTAURANT PARC este un restaurant cu 260 locuri n Slatina.

    *RESTAURANT ROMTIMEX este un restaurant cu 100 locuri n Slatina.

    *RESTAURANT - PENSIUNE VIENA este un restaurant cu 60 locuri n Slatina.

    *BAR DE NOAPTE CLUB VIENA este un bar de noapte cu 60 locuri n Slatina.

    *BAR DE ZI BULEVARD PRESTIGE este un bar de zi cu 20 locuri n Slatina.

    *BAR DE ZI PARADIS 2000 este un bar de zi cu 50 locuri n Slatina.

    *BAR DE ZI SENATOR este un bar de zi cu 30 locuri n Slatina.

    *BRASERIE PARC este o braserie cu 154 locuri n Slatina.

    *COFETARIA PARC este o cofetrie cu 40 locuri n Slatina.

    *RESTAURANT CENTRAL este un restaurant cu 200 locuri n Bals.

    *BAR DE ZI CENTRAL este un bar de zi cu 40 locuri n Bals.

    *RESTAURANT PADUREA SARULUI este un restaurant cu 520 locuri n Bobiceti.

    *RESTAURANT PRIMAVERA este un restaurant cu 180 locuri n Caracal.

    *RESTAURANT SUCIDAVA este un restaurant cu 40 locuri n Corabia.

    *RESTAURANT ZYTTO este un restaurant cu 200 locuri n Piatra Olt.

    *RESTAURANT VALENTINO este un restaurant cu 300 locuri n Piscani.

    *RESTAURANT VANATORUL este un restaurant cu 200 locuri n Scorniceti.

    *BAR DE ZI RUSCIOR este un bar de zi cu 60 locuri n Scorniceti.

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    19/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 19

    3.3 Instalatii de agrementIn judetul Olt nu exista instalatii de agreement.

    3.4 Instalatii de tratament

    Starea de sntate a populaiei la nivelul judeului Olt se asigurprintr-un sistem integrat de servicii

    medicale oferit de asistena medicalprimar, ambulatorie de specialitate i cele 5 spitale generale, unul de

    psihiatrie cronici i unul de pneumoftiziologie, care asigurservicii medicale de specialitate preventive,

    curative, de urgen, de recuperare i paliative, precum i pre, intra i postnatale.

    n conformitate cu prevederile Contractului cadru ntre Casa de Asigurri de Sntate i furnizorii de

    servicii medicale, medicii de familie n judeul Olt sunt organizai n cabinete medicale individuale i

    cabinete medicale private.

    n cabinetele medicale individuale existente pe raza judeului Olt i desfoaractivitatea medici de familie

    care sunt n relaie contractualcu Casa Judeeande Asigurri de Sntate Olt Creterea calitii serviciilor

    medicale se face i prin acoperirea ntregului teritoriu al judeului Olt cu medici de familie, medici

    specialiti, medici stomatologi i alt personal medico-sanitar.

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    20/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 20

    Cap 4 . Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare4.1 Numarul de turisti per total din total cati sunt romani si cati sunt straini),

    4.2 Numarul de innoptari,4.3 Sejurul mediu,

    4.4 Densitatea turistica:

    Pornind de la datele statistice furnizate de Institutul Naional de Statistic, privind cerereaturistic, putem

    analiza nivelul i dinamica urmtorilor indicatori:

    -nivelul sosirilor totale;

    -nivelul nnoptrilor totale;

    -durata medie a sejurului

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    21/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 21

    -densitatea turistic

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    22/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 22

    Cap 5 . Propuneri de valorificare a potentialului turistic a judetului Olt

    In opinia mea pentru a valorifica mai bine potentialul turistic este necesar ca principaleletrasee turistice dinacest judet sa fie mai bine cunoscute si anume:

    Slatina

    oras - Campia Boian - Lunca si terasele Oltului

    Dl. Gradistea, Caloianca,Viilor/raul Olt si Sopot - Slatina (lac) - Manastirea "Clocociov" sec.16 ctitor NeagoeBasarabhram "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1645 (cazare), muzeu, Schitul "Streharet" 1478 hram"AdormireaMaicii Domnului" 1668, Biserica "Sf. Treime" 1641, "Calusul" festival folcloric

    Piatra Olt

    sat Enosesti - Campia Romanati - Terasele Oltului/raul Oltisor - urme castruroman sec.2-3 "Acidava", Cula'Galeteanu' sec.18;

    Brancoveni

    sat Brancoveni - Lunca Oltului - Terasele Oltului - Manastirea "Brancoveni" (F)1494 refacuta in 1634 decatre Matei Basarab - Izvor Tamaduitor, ruinele curtii domnesti, Obarsiafam. domnitorului ConstantinBrancoveanu;

    Leleasca

    sat Leleasca - Podisul Cotmeana - Biserica din lemn "Adormirea MaiciiDomnului" 1766 si Biserica din zid"Adormirea Maicii Domnului" 1807 cu fresce originare;

    Nicolae Titulescu

    sat Nicolae Titulescu - Campia Boian/raul Vedea la confluenta cu raulDorofei - conac sec.19, Biserica "Sf.Gheorghe" 1897, ruine biserica 1826, Nicolae Titulescudiplomat (casa memoriala);

    Samburesti

    sat Samburesti - Podisul Cotmeana/raul Cungra - Biserica "Adormirea MaiciiDomnului" 1611, curteaboierului Marcu din 1611;

    Teslui

    sat Schitu Deleni - Piemontul Cotmeana - Terasele Oltului/raul Teslui - Biserica"Sfanta Troita" 1767;

    Vadastra

    sat Vadastra - Campia Romanati/raul Vadastra - Vadastra (lac)

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    23/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 23

    muzeu, Biserica"Sf. Grigore" 1836, vestigii asezari mileniul 4 I.Hr cu inventor;

    Verguleasa

    sat Dumitresti - Terasele Oltului - Piemontul Cotmeana - Biserica "AdormireaMaicii Domnului" 1608;

    Corabia

    oras - Lunca Dunarii/Dunare - ruinele cetatii Sucidava/in Celei, Biserici "Sf.Spiridon" 1843, "Sf. Nicolae"1844, "Sf. Treime" 1895 cu picturi originare, cladirea vamii-1870,Monumentul Independentei din 1922,bustul lui Popa Sapca-1973, Ostrovul Baloiu (insula) - portfluvial (portul Mircea);

    Draganesti Olt

    oras - Campia Boian-Terasele Oltului

    Muzeu istorie, vestigii asezareCultura Gumelnita, Biserica dublu hram "Sf. Nicolae si Cuvioasa Parascheva"1775, Biserici: "Sf.Arh. Mihail si Gavriil" 1830 si "Adormirea Maicii Domnului" 1864, Primaria din

    1890,hidrocentrala, targuri

    Draganesti Olt

    sat Comani - Campia Boian-Terasele Oltului/raul Olt - Ruinele bisericiifostului schit din 1770, Biserici:"Cuvioasa Parascheva" 1832, "Sf. Imp. Constantin si Elena" 1856,conacul "Leontopol" 1900;

    Piatra Olt

    sat Enosesti - Campia Romanati - Terasele Oltului/raul Oltisor - urme castruroman sec.2-3 "Acidava", Cula'Galeteanu' sec.18;

    Scornicesti oras - Piemontul Cotmeana/raul Plapcea Mica - muzeu istorie, Biserica "CuvioasaParascheva"1817 cu fresce originare, Nicolae Ceausescu (1918-1989) presedintele Romaniei intre1965 si 1989(dictatura comunista) iazuri;

    Strejesti

    sat Strejestii de Sus - Lunca Oltului - Piemontul Oltetului/raul Mamu - Biserici"Sfanta Treime" 1733 si "Sf.Voievozi" 1821;Consider ca principalul punct de atractie al judetului Olt este manastirea Clocociov caredateaza din 1645 si este una din cele mai frumoase din tara.Acest monument ar trebuivalorificat,promovatmult mai mult deoarece aceasta nu este cunoscuta suficient pe plannational.Aceasta manastire ar puteaatrage un numar mult mai mare de turisti in orasul Slatina,maiales deoarece aceasta manastire detine si

    spatii proprii de cazare si ar putea deveni unul dintre celemai frecventate locuri de pelerinaj din tara,insadin pacate acest moment nu este inclus in circuitul principalelor manastiri din tara in acest moment.Deasemenea un potential ridicat de atragere a turistilor in opinia mea l-ar putea atrage siraul Olt.La intrarea inSlatina ar putea fi amenajat un parc de distractii pe malul Oltului care inacest moment se afla intr-o stare nuprea buna,insa in aceasta zona se construieste in prezent unhotel in care s-ar putea caza turistii si careconsider ca este un prim pas facut pentru a amenajaaceasta zona si a adduce-o mai aproape de potentialulsau,in apropierea acestui hotel fiindconstruita si o baza sportiva.Tot in Slatina un alt punct de atractie arputea fi padurea Strehareti in care ar putea fiamenajat un loc de agrement.In prezent in aceasta padure nu

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    24/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 24

    se gaseste decat o gradina zoologicacare de asemenea se afla intr-o situatie deplorabila.Renovarea gradiniizoologice ar putea constituiun inceput ,apoi in aici ar putea fi construite cabane sau chiar un hotel sit eraseunde oameni sa poata veni in week-enduri si in vacante pentru a se relaxa.

    Cap 6 . Evaluarea eforturilor investitionale6.1 Posibilitati de realizare

    n formularea direciilor strategice se au n vedere

    prevederile Planul Naional de Dezvoltare Regional2007-2013, Planul Regional

    de Dezvoltare a Regiunii Sud-Vest Oltenia 2007-2013, Strategia de Dezvoltare

    Regionala Regiunii Sud-Vest, precum i prevederile Cadrului Strategic Naional

    de Referin, a Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabila Romniei,

    Orizonturi 2013-2020-2030, a Programul Naional de Reform, Strategiei de

    Dezvoltare Economicpe Termen Mediu, Programului Naional de Dezvoltare

    Rural, Politicii Industriale a Romniei, Programului Naional de Reform,

    Programului Operaional Regional i Planurilor Operaionale Sectoriale.

    Metodologia de analiza situaiei economice a judeului Olt cuprinde:

    descrierea resurselor naturale de care dispune judeul;

    analiza indicatorilor privind performana economica judeului PIB, cifra de

    afaceri, ntreprinderi pe clase de mrimi, uniti locale active pe clase de mrimi,

    investiii brute, exerciiul bugetar judeean i a forei de muncexistente prin

    indicatori privind salariaii per total i salariai din mediul economic privat, omaj,

    rata omajului. Indicatorii au fost analizai n evoluie pentru cea mai recent

    perioadidentificatn surse de date publice i private;

    conturarea principalelor tendine de dezvoltare nregistrate pentru perioada de

    analiz;

    reliefarea opiunilor strategice.

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    25/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 25

    Sursele de date utilizate pentru identificarea indicatorilor sunt baza de date

    Tempo a Institutului Naional de Statistic, Direcia de StatisticJudeeanOlt,

    baza de date BorgDesign a firmelor din Romnia colaionatdupdate oficiale

    ale Registrului Comerului.

    6.2 Efecte scontate in plan economic

    n scopul caracterizrii performanei economice a judeului Olt considerm

    important evidenierea poziiei sale la nivel regional, dar i n context naional cu

    ajutorul unui indicator relevant i anume produsul intern brut (PIB). Acest

    indicator reprezintsuma utilizrilor finale de bunuri i servicii ale unitilor

    instituionale rezidente (consum final efectiv, formare bruta de capital fix) plus

    exporturile minus importurile de bunuri i servicii (definiie INS Institutul

    Naional de Statistic). PIB-ul reprezintde asemenea principalul agregat

    macroeconomic al sistemului contabil naional ce exprima valoarea adugata

    bruta a bunurilor i serviciilor ajunse n ultimul stadiu al circuitului economic.

    Dei evoluia indicatorului PIB/locuitor a fost una pozitiv, valorile nregistrate au

    fost inferioare celor de la nivel de regiune care n anul 2008 erau de 18461,49

    milioane Ron/locuitor, precum i n raport cu nivelul naional de 23907,70

    milioane Ron/locuitor.

    n ceea ce privete evoluia n perioada urmtoare a indicatorului PIB, se

    prognozeazvalori de 14511,84 milioane Ron/locuitor n anul 2013, de 19692,9

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    26/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 26

    milioane Ron/locuitor n anul 2015 i de 31130,8 milioane Ron/locuitor n anul 2020. Calculele s-au

    realizat prin utilizarea ritmului mediu anual de cretere ale

    crui valori au fost de 2,15 pentru anul 2013, 2,91 pentru anul 2015 i de 4,60

    pentru anul 2020. Valorile identificate evideniazo accelerare a ritmului de

    cretere a indicatorului PIB/locuitor dupanul 2015. La nivel naional este

    prognozat pentru anul 2013 un PIB de 34340 mil. Ron/locuitor, iar n anul 2020 o

    valoare de 59030 mil. Ron/locuitor.

    Interpretnd informaiile obinute n urma analizei pe baza indicatorului PIB, se

    constato evoluie economicbuna judeului Olt n sensul csunt nregistrate

    creteri constante ale valorilor PIB-ului i creteri i mai optimiste n ceea ce

    privete valoarea acestui indicator la nivel de locuitor pentru perioada analizat.

    Totui, este evidento participare economicmai puin importantla nivel de

    regiune comparativ cu celelalte entiti teritoriale, nregistrndu-se chiar un mic

    regres. Pe de altparte competitivitatea judeului Olt att la nivel regional ct i

    la nivel naional poate fi consideratca fiind sczut, iar decalajul de dezvoltare

    poate fi dificil de recuperat pentru o perioadde timp medie.

    Accelerarea dezvoltrii economice a judeului Olt n sensul recuperrii

    decalajului existent, trebuie simplice o planificare strategicriguroasprin care

    sse urmreascactiv atragerea de investiii din bani publici, privai interni i

    externi, fonduri comunitare nerambursabile precum i aciuni de calificare i

    recalificare a forei de munci promovare a avantajelor competitive ale

    judeului.

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    27/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 27

    Cap 7 . Harta turistica a judetului Olt

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    28/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 28

    Cap 8 . Pliant publicitar al judetului Olt

  • 5/26/2018 Proiect Jud Olt

    29/29

    Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

    Bucuresti 2012-2013 Page 29

    Concluzii