1. Caracteristica sistemului bancar din Republica Moldova. Functiile BNM si a bancilor comercialeSistemul bancar este un ansamblu corent de instituții bancare, care funcționează într-o țară raspunzînd necesităților unei etape a dezvoltării social-economice. În evoluția sa sistemul bancar parcurge faza de specializare si de sectorizare. Specializarea bancară poate fi privită ca fiind orientarea activității diferitor bănci doar spre anumite servicii, operațiuni, produse bacare. Sectorizarea poate fi definită, ca fiind un tip aparte de specializare ce constă in orientarea activității bancare spre anumite domenii de adtivitate economică (sectoare ale economiei naționale).

BNM- Este o persoana juridica publica autonoma si este responsabila fata de Parlament. Nu este supusa inregistrarii in Registrul de stat al intreprinderilor si in Registrul de stat al organizatiilor. Poate sa deschida filiale si reprezentante in tara si in strainatate unde considera necesar.

Rolul BNM Este intermediar in relatia economii-investitii(hotaritoare in cresterea economica) Intermediar monetar (pune in circulatie creante) Transforma activele nemateriale in moneda mobilizarea disponibilitatilor monetare ale economiei si orientarea lor spre desfasurarea unor activitati

economice eficiente.Structura BNM

Consiliul de Administratie CA(5) persoane Guvernatorul presedinte CA prim-viceguvernator vicepresedinte al CA viceguvernator membru al CA(3)persoane

Functiile BNM autorizarea, reglementarea, supravegherea activităţii instituţiilor financiare. Acumularea si repartizarea disponibilitatii banesti temporar libere Intermediere in efectuarea platilor si decontarilor in cadrul economiei nationale. Intermediere in operatiunile de creditare Crearea instrumentelor de plata.

Atributiile de baza: stabileste si implementeaza politica monetara si valutara in stat; actioneaza ca bancher si agent fiscal al statului; intocmeste analize economice si monetare licentiaza, supravegheaza si reglementeaza activitatea institutiilor financiare; acorda credite bancilor; supravegheaza sistemul de plati in republica si faciliteaza functionarea eficienta a sistemului de plati

interbancare; activeaza ca organ unic de emisiune a monedei nationale; stabileste, prin consultari cu Guvernul, regimul cursului de schimb al monedei nationale; efectueaza reglementarea valutara pe teritoriul Republicii Moldova.

Obiectivul fundamental asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor. promovarea si mentinerea unui sistem financiar bazat pe principiile pietei si sprijinirea politica

economica generala a statului.

Bancile pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:1. dupa forma de proprietate (private, publice, mixte)2. dupa aparteneneta nationala a capitalului (autohtone, straine, mixte)3. dupa specializare (universal, specializate)

Bnca este o institutie financiara care accepta de la persoane fizice si juridice depozite sau echivalentele acestora, transferabile prin diferite instrumente de plata si care utilizaeaza aceste mijloace integral sau partial pentru a acorda credite sau a face investitii pe propriul cont si risc.

Băncile comerciale reprezintă al doilea nivel al sistemului Bancar. În calitate de persoană juridică, cu scopul de a obţine profit,Banca:· atrage pe depozite mijloace băneşti ale persoanelor fizice şi juridice;· plasează aceste mijloace din nume propriu şi pe cont propriu, în condiţii de rambursare, achitare, urgenţă;· ţine evidenţa conturilor Bancare ale persoanelor fizice şi juridice.

Principalele funcţii ale băncilor comerciale sunt:· acumularea şi mobilizarea capitalului bănesc;· intermedierea în operaţiunile de creditare;· efectuarea decontărilor şi plăţilor;· crearea instrumentelor de plată;· organizarea emisiunii şi plasării valorilor mobiliare;· servicii de consulting.

1. Mobilizarea mijloacelor băneşti temporar libere şi transformarea lor în capital este una dintre cele mai timpurii funcţii Bancare. Mijloacele băneşti libere ale persoanelor juridice şi fizice acumulate de către bancă, pe de o parte aduc venit deţinătorilor lor sub formă de dobîndă, iar pe de altă parte creează baza operaţiunilor de creditare. Economiile acumulate pot fi utilizate pentru diferite necesităţi economice şi sociale. Astfel, în special prin intermediul băncilor are loc concentrarea mijloacelor băneşti şi transformarea lor ulterioară în capital.2. O altă funcţie importantă a băncilor este intermedierea în operaţiunile de creditare. În faţa relaţiilor directe dintre deţinătorii de mijloace băneşti libere şi debitorii de capital apare problema necoincidenţei dintre volumul de capital oferit şi cel cerut, precum şi diferenţa dintre termenul de rambursare a împrumutului termenul, necesar debitorului respectvei sume. Relaţiile de creditare directă dintre deţinătorii de capital şi debitori sunt împiedicate şi de riscul de nerambursare a creditului. Deţinătorul de capital nu dispune de informaţie despre situaţia financiară reală a debitorului. Băncile comerciale, intrînd în rolul de intermediari financiari, înlătură aceste greutăţi. Creditele Bancare se îndreaptă în diferite sectoare ale economiei, asigurînd diversificarea producţiei. O economie stabilă nu poate exista fără un sistem de decontări băneşti organizat şi bine reglat. De aici rezultă şi importanţa mare a băncilor în efectuarea decontărilor şi plăţilor.3. Majoritatea decontărilor dintre întreprinderi se realizează fără numerar. Băncile, deţinînd rolul de intermediari în plăţi efectuează decontări la ordinul clienţilor, primesc bani în cont şi ţin evidenţa tuturor întrărilor şi ieşirilor de mijloace băneşti.Băncile comerciale îndeplinesc şi funcţia emitent-constitutivă, realizînd emisia şi plasarea valorilor mobiliare, în special a acţiunilor şi obligaţiilor. Pe lîngă aceasta, băncile au posibilitatea să direcţioneze economiile lor în scopuri de producţie. Piaţa valorilor mobiliare completează sistemul de creditare şi colaborează cu el.

Competenţa economică suficientă şi posibilitatea de control a situaţiilor economice permit băncilor să desfăşoare activitatea de „consulting” a clienţilor. Băncile efectuează analiza activităţii financiare a întreprinderilor, starea evidenţei lor contabile, apreciază strategia de dezvoltare şi depistează direcţiile posibile de majorare a veniturilor. Lista serviciilor de consultanţă, oferite de Băncile comerciale în diferite sfere ale activităţii lor, poate include:· în domeniul de creditare şi decontări – informaţii despre conjunctura pieţei monetare, modificarea ratei dobînzii, despre condiţiile şi formele de creditare, eliberarea de recomandări referitor la deservirea creditelor în diferite tranzacţii, analiza organizării decontărilor fără numerar, cercetarea modalităţilor de perfecţionare a lor;· în sfera emisiunii valorilor mobiliare şi a operaţiunilor cu ele – informaţie despre conjunctura pieţei valorilor mobiliare, modificarea cursului lor, despre emitenţii de valori mobiliare, explicarea ordinii de emitere a valorilor mobiliare şi regulile de utilizare a lor;· în sfera investiţiilor capitale – informaţii cu privire la conjunctura pieţei serviciilor de construcţie, preţurile la materialele de construcţie şi tarifele la diferite lucrări de montare şi de construcţie, efectuarea calculului eficienţei economice a investiţiilor capitale etc.Operaţiunile băncilor comercialeDefinirea băncii ca instituţie, care acumulează mijloace băneşti libere şi le plasează în baza rambursabilă, permite să evidenţiem în activitatea ei operaţiuni pasive şi active.

Cu ajutorul operaţiunilor pasive băncile îşi formează resursele. Esenţa lor constă în atragerea diferitor tipuri de plasamente, primirea creditelor de la alte bănci, emisia valorilor mobiliare proprii, precum şi realizarea altor operaţiuni în rezultatul cărora se măresc resursele băncii. Din punct de vedere istoric, operaţiunile pasive aveau un rol prioritar faţă de cele active, astfel, pentru efectuarea operaţiunilor active o condiţie obligatorie este suficienţa resurselor.

Prin urmare, operaţiunile pasive includ:· primirea depozitelor (plasamentelor);· deschiderea şi deservirea conturilor clienţilor, inclusiv şi cele ale băncilor corespondente;· emisia valorilor mobiliare proprii (obligaţiuni, cambii, certificate de depozit şi de economii);· primirea creditelor interBancare, şi resurselor creditare centralizate;· operaţiunile REPO;· creditele eurovalutare.

Operaţiunile active.Operaţiunile active ale băncii reprezintă plasarea resurselor mobilizate ale băncii cu scopul de a obţine profit şi de asigurare a lichidităţii.Operaţiunile active ale băncii pot fi divizate în patru grupe:1. de creditare, în rezultatul cărora se formează portofoliul de credite al băncii;2. de investiţii, ce creează baza formării portofoliului de investiţii;3. de decontare şi de casă, care reprezintă unul din serviciile oferite de bancă clienţilor ei;4. alte operaţiuni.

2.Obiectul si metoda contabilităţii bancare.Obiectul contabilităţii a fost determinat pe măsura dezvoltării ştiinţei despre contabilitate în ansamblu. O

dată cu editarea în anul 1975, în Franţa, a lucrării lui Edmond de Granjeu “La teme des livres rendue facile” acesta a fost stabilit definitiv ca fiind patrimoniul întreprinderii.

Concepţia economică constă în faptul că obiectul contabilităţii este determinat ca mişcarea capitalului examinat din punct de vedere al utilizării acestuia (pe termen lung sau scurt) şi al modului de procurare al acestuia (propriu sau atras). Creşterea rolului şi a gradului de independenţă al instituţiilor financiare în condiţiile economiei de piaţă, orientarea lor la utilizarea experienţei, acumulate în practica internaţională, au determinat trecerea la sistemul de evidenţă şi analiză ale operaţiunilor efectuate în baza standardelor internaţionale ale evidenţei. În scopul reorganizării sistemului evidenţei a fost elaborat Planul de conturi al evidenţei contabile în bănci şi alte instituţii financiare din Republica Moldova (ulterior – Planul de conturi) şi au fost descrise conturile .

Drept obiect al contabilităţii bancare servesc: Activele; Obligaţiunile;(pasive) Capital şi Rezerve; ;(pasive) Veniturile; Cheltuielile.

n conformitate cu prevederile legii - obiectul contabilitatii bancare îl constituie: reflectarea în expresie baneasca a disponibilitatilor banesti si a depozitelor, a bunurilor mobile si imobile, a titlurilor de valoare, a drepturilor si obligatiilor bancii precum si miscarile care au loc asupra elementelor patrimoniale si a operatiilor efectuate asupra cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor obtinute.            În aceste conditii, contabilitatea bancara are ca obiect de studiu:

a. stabilirea si înregistrarea cronologica si sistematica a tuturor operatiunilor patrimoniale în functie de natura lor în debitul unor conturi respectiv în creditul altor conturi. Conturi care se numesc conturi corespondente, complementare;

b. stabilirea totalului sumelor debitoare si creditoare precum si a soldurilor;c. întocmirea lunara a Balantei de verificare care reflecta egalitatea între totalul sumelor debitoare si

totalul sumelor creditoare precum si între totalul soldurilor debitoare li a soldurilor creditoare;d. prezentarea situatiei patrimoniale si a rezultatelor obtinute respectiv a activelor si a pasivelor în Bilant

precum si a veniturilor, cheltuielilor si a rezultatelor în contul de profit si pierdere.

Metoda contabilitatii cuprinde un ansamblu de procedee, modalitati si tehnici aflate intr-o stransa interdepen-denta prin care se cerceteaza starea si miscarea elementelor patrimoniale, se realizeaza calculul, analiza si controlul activitatii desfasurate, a situatiei financiare si a rezultatelor unitatii respective.O alta trasatura a metodei contabilitatii consta in folosirea de procede tehnice de lucru.

Metoda contabilitatii este unica, ea cuprinzand mai multe procedee tehnice de lucru:1. Procedee generale tuturor stiintelor;2. Procedee comune si altor discipline economice;3. Procedee specifice contabilitatii.

Procedee generale tuturor stiintelor

1. Observatia - este prima faza a cercetarii obiectului de studiu al unei discipline.

2. Rationamentul – are la baza judecati logice care permit obtinerea de concluzii cu privire la fenomenele si procesele studiate.

3. Comparatia – procedeu prin care se stabilesc asemanarile si deosebirile dintre fenomenele si procesele economice.

4. Clasificarea - inseamna repartizarea, gruparea, distribuirea obiectelor si fenomenelor in clase, domenii, subdomenii, in functie de anumite criterii etc.

5. Analiza – consta in cercetarea amanuntita a unui proces, fenomen , prin studierea amanuntita a fiecarei componente ale acestuia.

6. Sinteza – se refera la trecerea de la simplu la complex, de la particular la general, la gruparea si centralizarea datelor cu scopul generalizarii concluziilor ce decurg din analiza acestora.

Procedee comune disciplinelor economice:1. Documentarea

Orice operatie economica si financiara desfasurata de unitatea patrimoniala trebuie sa fie consemnata intr-un document care sa ateste infaptuirea ei. Intocmirea documentelor pentru fiecare operatie in parte constituie o cerinta necesara pentru cunoasterea si conduce-rea reala a activitatii, a modului de gestionare a activitatii.

2. Evaluarea Evaluarea consta in exprimarea unitatii monetare a marimii elementelor patrimoniale (active, pasive, venituri si cheltuieli ) precum si a operatiilor economice si financiare (adica a modi-ficarilor care intervin in structura elementelor patrimoniale ).In contabilitate, toate elementele patrimoniale sunt inregistrate in unitati monetare. In Romania unitatea de masura este leul.

3. CalculatiaCalculatia presupune stabilirea in expresie baneasca a marimii cheltuielilor ce revin pe unitate produs, pe serviciu prestat sau lucrare executata, pe baza carora urmeaza sa se evalueze costul acestora.

4. InventariereaInventarierea este operatia de constatare reala a existentei si starii elementelor patrimoniului sub aspect cantitativ si calitativ. In urma inventarierii bunurilor vor primi valoarea de inventar care se mai numeste si valoare actuala. De obicei aceasta valoare de inventar nu coincide cu valoarea lor inscrisa in documentele contabile (valoarea de inregistrare ), rezultand astfel diferente cantitative si valorice

Procedee specifice contabilitatii:1. Contul – este un procedeu reprezentativ al metodei contabilitatii, de o forma speciala, folosit

pentru gruparea si sistematizarea informatiilor, pentru evidenta si calculatia scrisa, valoric, in ordine sistematica si cronologica a existentei si miscarii elementelor patrimoniale pe o perioada de timp.Reprezinta cel mai important mijloc de lucru al conta-bilitatii, ce asigura reflectarea distincta a fiecarui element in parte. Ex: contul ,, clienti’’, contul ,, casa in lei’’, contul ,, capital social ’’.

2. Balanta de verificare – reprezinta un procedeu al metodei contabilitatii, cu ajutorul caruia se asigura gruparea, centralizarea si verificarea exactitatii datelor din conturi, controlul egalitatii bilantiere, legatura dintre bilantul initial si conturi si intre conturi si bilantul final.

3. Bilantul contabil – este un procedeu specific metodei contabilitatii, prin care se prezinta generalizat activul si pasivul unitatii patrimoniale in etalon banesc, precum si rezultatele obtinute de o intreprindere la un moment dat.

3. Bilantul contabilBilanţul contabil, aşa cum prevede Legea Contabilităţii, reprezintă documentul oficial de gestiune al unităţilor

patrimoniale, asigurînd formarea unei imagini fidele, clare si complete în ceea ce priveşte patrimoniul, situaţia financiară şi rezultatele obţinute. Prin conţinutul şi funcţiile pe care le îndeplineşte, bilanţul constituie un instrument deosebit de important în procesul de fundamentare a deciziilor privind dirijarea activităţii curente şi îndeosebi a celei de perspectivă.

Bilanţul bancar reprezintă, ca în orice ramură economică, o expresie esenţială a activităţii societăţii bancare, punînd în lumină resursele utilizate, plasamentele angajate, şi rezultatele activităţii din domeniul bancar.

Bilanţul contabil poate să-şi îndeplinească rolul important ce-i revine în procesul conducerii numai în măsura în care îndeplineşte anumite condiţii sau cerinţe:1) Reflectarea realităţii privind elementele de activ şi de pasiv existente la dispoziţia societăţii bancare constituie condiţia fundamentală pe care trebuie să o îndeplinească bilanţul. În acest scop, este necesar ca operaţiile economice să fie înregistrate integral, corect şi la timp, pe baza documentelor justificative în care au fost consemnate.2) Bilanţul contabil trebuie să prezinte datele după un sistem unitar, după aceleaşi norme metodologice în vederea aprecierii corecte şi comparative a activităţii şi pentru centralizarea datelor la nivelul direcţiilor din cadrul băncilor centrale.3) Respectarea metodologiei de detertminare a indicatorilor, în vederea redării corecte, atît a aspectelor pozitive, cît şi a celor negative din activitatea desfăşurată de unităţile bancare, ceea ce permite luarea deciziilor corespunzătoare care să înlăture deficienţele constatate.4) Întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite constituie o altă condiţie pentru bilanţ, prin intermediul căreia se asigură conducerea, controlul şi analiza activităţii desfăşurate, în mod operativ şi eficient, precum şi o centralizare a datelor la termenele prevăzute.

Întocmirea bilanţului contabil bancar presupune, în primul rînd, lucrări pregătitoare, cum ar fi: înregistrarea în conturi a tuturor operaţiilor, verificarea exactităţii înregistrărilor în conturile analitice şi sintetice, în al doilea rînd, întocmirea propriu-zisă a bilanţului prin completarea formularelor, anexelor şi a raportului explicativ ce se prezintă Consiliului de Administraţie.

Caracteristicile esenţiale ale activităţii bancare sunt evidenţiate clar cu ajutorul bilanţului bancar.Oglindind mijloacele şi resursele băncii, bilanţul contabil reflectă, cu ajutorul conturilor, respectiv al

indicatorilor pe care îi conţine, funcţiile îndeplinite de bănci în cadrul economiei naţionale.Funcţiile bilanţului contabil:1.De generalizare - sistematizează şi grupează informaţiile contabile după o structură bine determinată, care este unică şi obligatorie pentru toate unităţile şi are un rol esenţial de informare pentru demonstrarea rolului Băncilor Comerciale în sistemul informaţional contabil. Ea rezultă din analiza datelor prezentate la Banca Comercială care astfel e transformată într-un instrument de gestionare eficientă şi de conducere a întreprinderii. Prin bilanţ se prezintă situaţia elementelor patrimoniale şi rezultatul perioadei de gestiune, se cunoaşte starea bunurilor economice la un moment dat, a creantelor,datoriilor şi a surselor proprii.2.De analiză - o continuare şi o desfăşurare a funcţiei de informare. În baza bilanţului se analizează situaţia patrimonială şi financiară a băncii, capacitatea de plată a acesteia, starea decontărilor cudebitorii şi creditorii.Bilanţul contabil bancar are formă verticală şi constă din trei părţi: Active, Obligaţiuni şi Capital şi Rezerve.Posturile de activ sunt grupate în bilanţ în sensul micşorării lichidităţii, adică începînd cu cele mai lichide şi terminînd cu cele mai puţin lichide.Pasivele sunt grupate în sensul descreşterii exigibilităţii obligaţiunilor.

Active =Obligaţiuni +Capital şi Rezerve

4. Documentatia bancara si controlul bancar intern

Documentaţia reprezintă actul scris în care se reflectă executarea operaţiunilor economice sau modul în care vor fi reflectate aceastea.

În funcţie de conţinutul şi destinaţia lor, rolul documentelor se manifestă pe multiple planuri.Documentele îndeplinesc următoarele funcţii:

1. funcţia de consemnare, letrica si cifrica, cantitativă şi valorică a operaţiunilor economice efectuate în cadrul întreprinderii;

2. funcţia de acte justificative;3. funcţia informativă;4. funcţia de asigurare;5. funcţia de calculaţie;

Cu ajutorul documentelor se poate urmări activitatea economico-financiară a unităţilor economice şi financiare în cele mai mici detalii.

După natura operaţiilor la care se referă documentele se împart în:a. documente privind activitatea financiar – contabilă: (activele pe termen

lung, activele curente, salariile, pasivele, rapoartele financiare) b. documente privind alte activităţii: (documente privind activitatea de cercetare,

activitatea de control). După caracterul şi funcţia pe care o îndeplinesc, documentele se împart în:

a. documente de dispoziţie:(ordin de plată, ordin de plată incasso, ordin deîncasare);

b. documente justificative:( factura, chitanţa);c. documente mixte:(cererea de plată, cerere de acreditiv);

După locul întocmirii şi circulaţiei, documentele pot fi:a. documente interne:( ordin de plată de casă);b. documente externe:(ordin de plată, cerere de plată, cec de numerar).

În raport cu modul de întocmire, conţinut şi rolul lor în cadrul procesului informaţional – economic distingem;a. documente primare:(cec de numerar,ordin de încasare, nota de contabilitate);b. documente centralizatoare(balanţa de verificare);

După forma de prezentare, se deosebesc:a. documente tipizate- se întocmesc pe formulare tip strict determinate;b. documente netipizate- se întocmesc pe formulare specifice.

După regimul de tipărire şi utilizarea formularelor folosite la intocmirea documentelor se disting:a. documente întocmite pe formulare cu regim special – au un regim deosebit de tipărire, numerotare, gestionare, evidenţă, folosire şi păstrare;b. documente fără regim special.

După suportul care depozitează informaţia, se disting:a. documente pe suport de hîrtie;b. documente pe suporturi magnetice:(benzi, dischete).

După numărul operaţiilor economice pe care le cuprind, documentele se împart:a. documente singulare;b. documente cu multiple operatii.

După tehnica întocmirii, se deosebesc:a. documente care se întocmesc manual;b. documente care se întocmesc cu mijloace tehnice (calculatoare).

Caracterul operaţiilor bancare şi diferenţa lor de alte operaţii efectuate în ramurile economiei naţionale necesită utilizarea unei documentaţii specifice. Documentaţia bancară este elaborată şi certificată de BNM şi este obligatorie pentru toate unităţile bancare, persoanele fizice şi juridice care efectuează diferite operaţiuni prin intermediul instituţiilor financiare.Bancile comerciale efectuează zilnic un volum mare de operaţiuni. Aceste operaţiuni necesită o organizare raţională a lucrului cu documentele. În acest scop documentele bancare sunt standardizate şi unificate. Standardizarea este utilizarea documentelor unice la efectuarea operaţiunilor similare în toate băncile comerciale. Unificarea prezintă micşorarea numarului de tipuri de documente pentru operatiunile bancare. După caracterul operaţiunilor efectuate documentele se împart în :

documente de casă; documente memoriale;

documente de memorandum sau extrabilanţiere. Destinaţia documentelor de casă constă în perfectarea dreptului de încasare şi eliberare a numerarului în valută natională sau străină. La ele se referă:

Ordinul de încasare Borderoul însoţitor; Ordinul de plată; Cecul de numerar.

Documentele memoriale prezintă documentele utilizate pentru efectuarea operaţiunilor de decontari prin virament. La ele se referă:

Ordinul de plată; Ordinul de plată incasso; Cererea de plată; Cererea de acreditiv Borderou de utilizare a acreditivului.

Documentele extrabilanţiere sunt utilizate la bancă pentru reflectarea operaţiunilor la conturile extrabilanţiere. La ele se referă: dispoziţii extrabilanţiere pe venit şi dispoziţii extrabilanţiere pe cheltueli.

Documentul în care sunt corectate: suma, denumirea clientului, numărul contului de decontare nu sunt primate spre execuţie. Documentele primite la bancă, atît în timpul operativ cît şi după expirarea lui, sunt semnate de executorul responsabil şi de un lucrător al băncii care a verificat operaţiunea. Contabilul - şef semnează numai

documentele ce reflectă operaţiunile de casare incontestabilă de la conturile clientilor.

Circuitul documentar reprezintă mişcarea succesivă a documentelor bancare de la momentul întocmirii lor pînă la transmiterea lor în arhivă. De la organizaţia reuşită a circuitului documentar depinde reflectarea la timp a operaţiunilor bancare în bilanţul băncii. Pentru aceasta în bancă este întocmit graficul circuitului documentar. În graficul circuitului documentar se prevede mişcarea documentului de la o diviziune la alta. Acest grafic este aprobat de conducatorul băncii. Circuitul bancar intern are loc în baza unor principii bine determinate: La efectuarea operaţiilor de casă cu numerarul sunt respectate două condiţii:

La încasarea numerarului operaţia efectuată se reflectă în evidenţa contabilă numai după ce numerarul este încasat în casierie;

La eliberarea numerarului operaţiunea se efectuează numai după ce a fost reflectată în documentul evidenţei contabile .

La efectuarea decontărilor fără numerar, cînd clienţii sunt deserviţi de aceeaşi instituţie bancară, documentele memoriale se reflectă în primul rînd în Debitul contului plătitorului şi după aceea în Creditul contului beneficiarului.

Controlul bancar intern.Totalitatea procedeelor şi metodelor utilizate de aparatul operativ şi de evidenţăpentru verificarea operaţiunilor bancare poartă denumirea de control bancar intern.Scopul acestui control constă în asigurarea integrităţii valorilor băncii şi efectuarea operaţiunilor în corespundere cu legislaţia în vigoare. Controlul bancar intern se divizează în control preventiv, controlcurent şi ulterior.

Controlul preventiv este efectuat cu scopul prevenirii efectuării unor operaţiuni bancare în care se încalcă legislaţia: plăţi de orice fel faţă de furnizori, plata drepturilor salariale, dobînzi şi comisioane ce urmează să fie plătite, eliberarea în consum a materialelor etc. Controlul preventiv este executat de contabilul şef al băncii, directori de filiale şi şefi de agenţii.

Controlul curent este efectuat în procesul circuitului documentar şi se ocupa cu verificarea perfectării documentelor şi operaţiunilor bancare în corespundere cu legea în vigoare. La control curent se referă şi verificarea registrelor de evidenţă sintetică şi analitică la încheierea zilei de lucru. Controlul curent este efectuat de executorii responsabili, contabil, şef de secţie. Executorul responsabil la efectuarea operaţiei de decontare şi casare verifica disponibilul la cont. În unele cazuri în lipsa mijloacelor la cont documentele sunt achitate dacă clientul întocmeşte cu banca contractul de deservire overdraft. Unui control riguros sunt supuse documentele privind operaţiunile de casă. La înregistrarea operaţiei la contul executorului verifică semnatura executorului responsabil din banca plătitoare. Această semnatură dovedeşte că operaţiunea dată a fost efectuată anterior. Contabilul şef verifica numai dispoziţia incasso. Un rol important în controlul curent aparţine examinării reclamanţiilor şi plîngerilor din partea clienţilor. Deasemenea sunt verificate toate extrasele bancare şi anexele lor. În baza extraselor bancare are loc un control reciproc a datelor din contabilitatea bancară şi contabilitatea financiară a clientului.Cu toate că controlului curent sunt supuse toate operaţiunile efectuate la bancă este necesar şi un control ulterior al acestor operaţiuni.

5. Inventarierea – noțiunea, modul de efctuare și contabilizarea rezultatelor acesteiaInventarierea reprezintă un procedeu al metodei contabilității de verificare faptică a existenței și stării

mijloacelor economice, a creanțelor și datoriilor băncii sau ansamblul de operațiuni prin care se constată existența tuturor elementelor de activ și de pasiv, cantitativ – valoric, după caz, în patrimoniul sau gestiunea entității la data la care aceasta se efectuează.

Inventarierea poate fi clasificată după următoarele criterii :1. După gradul de cuprindere a elementelor patrimoniale, se deosebesc :

a. inventarierile generaleb. inventarierile parțiale

2. În funcție de momentul în care se efectuează inventarierea deosebim :a. inventarierea anualăb. inventarierea periodicăc. inventarierea ocazionalăd. inventarirea inopinată

3. După modalitatea de efectuare, deosebim :a. inventarierea totalăb. inventarierea prin sondaj

4. In funcție de condițiile în care se desfășoară, inventarierile sunt :a. inventarieri ordinareb. inventarieri extraordinare

Inventarierea este o lucrare complexă , care presupune parcurgerea mai multor etape, și anume :1. Pregătirea inventarierii. Este o etapă premergătoare inventarierii propriu-zise în care se iau o

serie de măsuri de natură organizatorică și se execută unele lucrări contabile, dintre care putem menționa : se constituie prin dipoziţie scrisă a conducatorului băncii (filialei) o comisie de inventariere

formată din conducătorii diferitelor compartimente; se sigilează căile de acces în gestiuni cu excepţia locului în care începe inventarierea; se cere gestionarului o declaraţie scrisă, pentru a indica dacă are cunoştinţă de evidenţa unor

plusuri sau minusuri în gestiune; se sistează operaţiunile de intrare-ieşire a mijloacelor băneşti sau a altor bunri din gestiune ; se identifică locurile în care trebuie să fie desfăşurată inventarierea;

Lucrările premergătoare inventarierii de natură contabilă cuprind :o se asigură înregistrarea tuturor operaţiunilor în contabilitatea sintetică şi analitică şi în

evidenţa operativă condusă în cadrul gestiunilor ;o se verifică exactitatea înregistrărilor prin confruntarea informaţiilor din contabilitate cu cele

din evidenţa operativă şi prin întocmirea balanţelor de verificare sintetice şi analitice;o se ridică de la gestiuni toate evidenţele operative şi se vizează după ultima operaţiune.

2. Efectuarea propriu – zisă a inventarierii presupune constatarea şi descrierea elementelor patrimoniale supuse inventarierii. Denumirea bunurilor inventariate, obiectelor şi cantităţii lor se reflectă în listele de inventariere, conform nomenclatorului, şi în unităţile de măsură primite în evidenţă. Lista de inventariere se completează în formularul tipizat INV – 2.

Elementele patrimoniale de activ şi de pasiv, a căror existenţă nu poate fi constatată prin inventarieri fizice, se verifică pe baza datelor din contabilitate.Rezultatele inventarierii se consemnează în balanţa de verificare a rezultatelor inventarierii, ce se completează conform formularului tipizat INV-3, care stă la baza efectuării regularizării rezultatelor inventarierii, adică înregistrarea plusurilor și minusurilor în scopul punerii de acord cu datele cuprinse în contabilitate.

3. Stabilirea și înregistrarea în contabilitate a rezultatelor constatate la inventariere.

Deci, diferențele constatate cu ocazia inventarierii pot fi sub formă de plusuri sau minusuri.Plusurile constatate la inventariere se înreagistrează în patrimoniu pri debitarea conturilor

de activ corespunzătoare și majorarea veniturilor, astfel: plusurile de active pe termen lung:

Debit 111,112,121,123,125 “Active nemateriale”, “Active nemateriale în curs de execuție”, “Active material în curs de execuție”, “Mijloace fixe”, “Resurse naturale”;

Credit 621 “Venituri din activitatea de investiții” ; plusurile de active curente:

Debit 211,213,215,216,217 „Materiale”, „OMVSD”, „Producția în curs de execuție”, „Produse”, „Mărfuri”;Credit 612 „Alte venituri operaționale”;

plusurile de mijloace bănești și documente bănești stabilite în casă:Debit 241,246 „Casa”, „Documente bănești”;Credit 612 „Alte venituri operaționale”.

Lipsurile constatate la inventariere se înregistrează ca o ieșire din patrimoniu a elementelor respective de activ, prin creditarea conturilor corespunzătoare, și se trec la cheltuieli astfel:

lipsurile de mijloace fixe:Debit 721 „Cheltuieli din activitatea de investiții” – la valoarea de bilanț;Debit 124 „Uzura MF” – la suma uzurii calculate;Credit 123 „Mijloace fixe” – la valoare de intrare a MF;

lipsurile de materiale, mărfuri, OMVSD:Debit 714 „Alte cheltuieli operaționale”Credit 211,215,216,217,213 „Materiale”, „Producția în curs de execuție”, „Produse”, „Mărfuri”, „OMVSD”;

lipsurile de mijloace bănești și documente bănești depistate în casierie:Debit 714 „Alte cheltuieli operaționale”Credit 241,246 „Casa”, „Documente bănești”.

Minusurile de inventar comise din cauza persoanelor vinovate trebuie sa fie compensate de către acestea. Conform prevederilor Regulamentului privind inventarierea, diferența lipsă stabilită se recuperează de la persoanele vinovate la valoarea venală, la momentul depistării lipsurilor, în conformitate cu legislația în vigoare.

În cazul când este stabilită persoana vinovată de de producerea daunei, iar suma daunei a fost recunoscută , se reflectă astfel:1. la suma daunei imputate persoanei vinovate:

a. în cazul când dauna este recunoscută și va fi recuperată în perioada de gestiune :Debit 227 “Creanțe pe termen scurt ale personalului”Credit 612 “Alte venituri operaționale”

b. în cazul când dauna va fi recuperată în perioadele viitoare, dar pe o perioadă de până la un an, precum și dacă persoana vinovată nu recunoaște suma daunei, se intentează un proces judiciar și până la anunțarea hotărîrii judecății se întocmește:Debit 227 “Creanțe pe termen scurt ale personalului”Credit 515 “Venituri anticipate curente”

c. în cazul când dauna va fi compensate în perioadele viitoare, iar termenul de recuperare se prevede să fie mai mare de un an, se va înregistra:Debit 134 “Creanțe pe termen lung”

Credit 422 “Venituri anticipate pe termen lung”2. la suma daunei recuperate se va întocmi următoarea formulă contabilă a daunei recunoscute:

Debit 241 “Casa” – atunci când se încasează în casierie ;Debit 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – când se reține din salariu;Credit 227 “Creanțe pe termen scurt ale personalului”.

6. Clasificarea conturilor contabile. Planul de conturi contabile, importanta caracteristica si continutul lui.

Clasificarea conturilor contabile se poate face dupa mai multe criteria, fiecare din ele da posibilitatea sa cunoastem trasaturile caracteristice si commune ale acestora. Principalele criteii de clasificare :

a) Dupa functia economica

-conturi de active-conturi de pasiv

b) Dupa sfera de cuprindere-conturi sintetice sunt utilizate pentru grupa sau categorii omogene ale elementelor patrimoniale, din punct de vedere a continutului lor. Exista conturi sintetice de gr I (din 3 cifre) sid e gr II (din 4 cifre),-conturi analitice sunt detalieir ale conturilor sintetice si nu au character de obligativitate. Deci ele se deschid faculatativ, diferit de la unitate la unitate, in funcite de necesitatile de informare a factorilor de decizie. c) dupa continutul economic- conturi bilantiere: conturi deschide pt active si pentru passive-conturi de rezultat: conturi de cheltuieli si conturi de venituri-conturi de gestiune-conturi extrabilantiere

Planul de conturi are drept menire organizarea ţinerii evidenţei contabile, asigurarea utilizatorilor cu informaţia economico-administrativă necesară, precum şi întocmirea dărilor de seamă financiare şi a altor rapoarte stabilite.

Planul de conturi este elaborat în baza standardelor internaţionale, normativelor mondiale, regulamentelor şi experienţei evidenţei contabile.Planul de conturi are următoarea structură:Conturile sunt grupate în clase:

-clasa 1 - Active;-clasa 2 - Obligaţiuni;-clasa 3 - Capital acţionar;-clasa 4 - Venituri;-clasa 5 - Cheltuieli;-clasa 6 - Conturi condiţionale;-clasa 7 - Conturi memorandum.Conturile claselor “Active ” şi “Cheltuieli” sunt active, conturile claselor “Obligaţiuni” , “Capital acţionar”, “Venituri” sunt pasive.În limita fiecărei clase conturile sunt unite în grupe după destinaţia lor economică.În clasa “Active” conturile sunt repartizate în ordinea descreşterii lichidităţii.Pentru evidenţierea în clase a grupelor de conturi, în grupe – a conturilor aparte, este folosit principiul ierarhic.Ierarhia claselor, grupelor, conturilor este reflectată cu ajutorul sistemului de notaţii numerice.Pentru notarea conturilor concrete se foloseşte numărul din 4 cifre.

Prima cifră a numărului contului reprezintă clasa contului, indicînd apartenenţa la active, obligaţiuni, capital acţionar, venituri, cheltuieli, conturi condiţionale sau conturi memorandum.

A doua şi a treia cifră reprezintă grupa contului, care grupează conturi cu apartenenţă economică omogenă.A patra cifră reprezintă obiectul concret al evidenţei.În cadrul acestei structuri fiecare grupă poate include pînă la 9 conturi. Cu toate acestea, pentru a evita divizarea

conturilor, avînd conţinut general economic, unele grupe includ un număr mai mare de conturi. În acelaşi timp, într-o grupă se include conturile care (după cifra a doua şi a treia) ar fi trebuit raportate la diferite grupe.Conturile sunt multivalutare.Folosirea Planului de conturi se simplifică prin aplicarea principiului sincronizării ultimelor 3 cifre din numerele conturilor claselor “Venituri” – “Active” şi “Cheltuieli” - “Obligaţiuni”.Soldurile conturilor claselor “Active” , “Obligaţiuni”, “Capital acţionar” se folosesc la întocmirea “Dării de seamă privind starea financiară (bilanţul contabil)”, iar soldurile conturilor claselor “Venituri” şi “Cheltuieli” se folosesc pentru întocmirea “Dării de seamă cu privire la venituri şi cheltuieli” Evidenţa pe conturile primelor cinci clase se efectuează după metoda dublei înscrieri. Evidenţa pe conturile condiţionale se divizează în conturi debitoare şi creditoare după destinaţia operaţiunilor efectuate. Evidenţa se ţine prin înscrierea operaţiunea la debitul/ creditul contului şi trecerea la scăderi prin contabilizarea inversă. Metoda dublei înscrieri nu se aplică. Pentru evidenţa valorilor şi documentelor importante în activitatea băncii sau consemnate la aceasta sunt destinate conturile memorandum. Evidenţa pe conturile memorandum se ţine după schema: intrare, ieşire, sold.

În afara de Plan fde conturi şi descrierile conturilor, în aactivitatea sa practică băncile se vor conduce şi de alte active normative ale BNM reglementînd ţinerea evidenţei contabile, precum şi de Standardele naţionale ale evidenţei contabile.

8. Caracteristica, clasificarea si evaluare imobilizarilor corporaleEvaluarea activelor material (imobilizarilor corporale) ale băncii.Activele amteriale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală cu durata de funcţionare utilă mai mare de 1 an, care pot fi utilizate în activitatea băncii pentru a obţine un avantaj economic sau care se află în proces de creare şi nu sunt destinate vînzării.

Activele care corespund acestor cerinţe se contabilizează în conformitate cu S.N.C.După componenţă şi omogenitate activele materiale pe termen lung se divizează în următoarele grupuri:

Active materiale în curs de execuţie; Terenuri; Mijloace fixe.

Activele materiale în curs de execuţie reprezintă cheltuielile privind achiziţionarea şi crearea activelor la beneficiarul construcţiei în decursul unei perioade îndelungate (construirea clădirilor, de exemplu).În componenţa activelor materiale în curs de execuţie pot fi incluse şi investiţiile capitale ulterioare( modernizarea sau reparaţia ulterioară)Terenurile prezintă un gen special de imobil, ce are o durată de utilizare nelimitată în desfăşurarea activităţii băncii sau poate fi destinat închirierii.În componenţa acestei categorii intră ariile de pămînt de care dispune banca ,ocupate sub clădirile şi edificiile ei. Mijloace fixe sunt activele materiale ,al căror preţ unitar depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie(1000 lei),planificate pentru utilizare în activitatea băncii mai mult de 1an,sunt destinate închirierii sau în scopuri administrative.

Din mijloace fixe fac parte clădirile , mijloacele de transport ,inventarul.Uzurabile sunt numite activele materiale pe termen lung cu o durată de utilizare limitată , pe parcursul căreia se calculează uzura. Această grupă o constituie mijloacele fixe.

Active materiale pe termen lung neuzurabile numin activele care au o durată de utilizare nelimitată sau se află în proces de creare.Acestea cuprind terenurile şi activele materiale în curs de execuţie. În funcţie de apartenenţă , distingem active materiale pe termen lung proprii (ce intră în patrimoniul băncii)şi active materiale pe termen lung închiriate(ce aparţin altei persoane fizice sau juridice).

7. Tipuri şi particularităţi ale conturilor bancare . Contul bancar este un cont analitic deschis de bancă pe numele titularului de cont, prin care se efectuează operaţiuni de încasări şi/sau plăţi ale mijloacelor băneşti. Contul curent bancar este contul deschis de bancă pentru titularul de cont, care serveşte la înregistrarea în ordine cronologică a operaţiunilor în numerar şi/sau fără numerar efectuate în/din acest cont în conformitate cu legislaţia în vigoare. Cont de depozit este un cont deschis de bancă pentru titularul de cont, destinat evidenţei operaţiunilor de depunere şi plasare a mijloacelor băneşti temporar libere la termen (cont de depozit la termen - cont deschis de bancă, în care sînt depuse mijloace băneşti cu dobîndă, pentru o perioadă fixă de timp) sau la vedere (cont de depozit la vedere - cont deschis de bancă, în care sînt depuse mijloace băneşti cu sau fără dobîndă fără fixarea termenului de plasare) în conformitate cu legislaţia în vigoare.Contul de credit este contul bancar deschis pentru înregistrarea creditelor acordate persoanelor fizice şi juridice.Contul Loro este contul bancar deschis de către o altă bancă la banca dată.Cont provizoriu este contul bancar deschis pentru persoanele fizice şi juridice pe o perioadă de timp limitată, destinat acumulării de mijloace băneşti suficiente pentru formarea capitalului social.

Sistemul de codificare a conturilor este conceput astfel încît conţine o cantitate de informaţii referitoare atît la client, cît şi la bancă.

Numărul de cont este construit pe două niveluri: nivel sintetic; nivel analitic.

Nivel sintetic al contului este format din patru caractere şi reprezintă clasa, grupa, subgrupa şi tipul contului. Nivelul sintetic al conturilor utilizat de băncile comerciale trebuie să fie aprobat de BNM.

Nivel analitic al unui cont include un număr de caractere ce poate varia de la cîteva caractere la douăsprezece. Aceste poziţii sunt folosite la identificarea mai multor tipuri de date pentru a facilita operaţiunile în

cont sau ca informaţii de gestionare solicitate de bancă. Caracterele la nivelul analitic redau următoarele: cifra-cheie a băncii, codul băncii, al filialei, numărul clientului, tipul clientului, indicatorul de valută, alte informaţii.

9. Contabilitatea conturilor curente deschise clientilorConturile curente se creditează de client cu sumele de la diverşi debitori sau prin acordări de credite şi

se debitează cu plăţile făcute către creditori sau cu rambursările de credite.Conturile curente sunt conturi de pasiv. În credit se înregistrează deschiderea sau completarea contului curent. În Debit se reflectă achitarea parţială sau închiderea contului curent. Soldul iniţial şi final -creditor.

Deschiderea contului curent fără dobîndă al persoanei fizice:

a) în numerarDebit contul 1001 – „Numerar în casierie”Credit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”

b) prin transfer la altă bancă Debit contul 1031 – „Contul „NOSTRO” în BNM”Credit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice” c)prin închiderea unui depozit de economii al persoanei fiziceDebit contul 2311 – „Depozite de economii ale persoanelor fizice”Credit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice” d)prin închiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoană fizicăDebit contul 2374 – „Depozite la termen scurt primite de la persoane fizice (1 an şi mai puţin)”Credit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice” e) prin închiderea depozitului la termen mediu al persoanei fiziceDebit contul 2375 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane fizice (mai mult de 1 an şi pînă la 5 ani)”Credit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”

f) prin închiderea depozitului la termen lung al persoanei fiziceDebit contul 2376 – „Depozite la termen lung primite de la persoane fizice (mai mult de 5 ani)”Credit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”

g) închiderea unui depozit privind cardul de debitDebit contul 2259 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor fizice”Credit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”

Închiderea unui cont curent fără dobîndă al persoanei fizicec) în numerar

Debit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie”

d) prin transfer la altă bancăDebit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 1031 – „Contul „NOSTRO” în BNM”

e) prin închiderea unui depozit de economii al persoanei fiziceDebit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 2311 – „Depozit de economii al persoanei fizice”

f) prin deschiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoana fizicăDebit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 2374 – „Depozite la termen scurt primite de la persoane fizice (1 an şi mai puţin)”

g) prin deschiderea depozitului la termen mediu al persoanei fiziceDebit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 2375 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane fizice (mai mult de 1 an şi pînă la 5 ani)”

h) prin deschiderea depozitului la termen lung al persoanei fiziceDebit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 2376 – „Depozite la termen lung primite de la persoane fizice (mai mult de 5 ani)”

i) prin deschiderea unui card de debit al persoanei fiziceDebit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 2259 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor fizice”

2. Deschiderea contului curent fără dobîndă al persoanei juridice:a) în numerar

Debit contul 1001 – „Numerar în casierie”Credit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”

b) prin transfer la altă bancă Debit contul 1031 – „Contul „NOSTRO” în BNM”Credit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice” c)prin închiderea unui depozit de economii al persoanei juridicăDebit contul 2312 – „Depozite de economii ale persoanelor juridice”Credit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice” d)prin închiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoană juridicăDebit contul 2371 – „Depozite la termen scurt primite de la persoane juridice(1an şi mai puţin)”Credit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice” e) prin închiderea depozitului la termen mediu al persoanei juridiceDebit contul 2372 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane juridice (mai malt de 1 an şi pînă la 5 ani)”Credit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”

f) prin închiderea depozitului la termen lung al persoanei juridiceDebit contul 2373 – „Depozite la termen lung primite de la persoane juridice(mai mult de 5 ani)”Credit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”

g) închiderea unui depozit privind cardul de debitDebit contul 2258 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor juridice”Credit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”

Închiderea unui cont curent fără dobîndă al persoanei juridice: a) în numerar

Debit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie”

b) prin transfer la altă bancăDebit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”Credit contul 1031 – „Contul „NOSTRO” în BNM”

c) prin închiderea unui depozit de economii al persoanei juridiceDebit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”Credit contul 2312 – „Depozit de economii al persoanei juridice”

a) prin deschiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoana juridicăDebit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”Credit contul 2371 – „Depozite la termen scurt primite de la persoanejuridice(1 an şi mai puţin)”

b) prin deschiderea depozitului la termen mediu al persoanei juridiceDebit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”Credit contul 2372 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane juridic(mai mult de 1 an şi pînă la 5 ani)”

c) prin deschiderea depozitului la termen lung al persoanei juridiceDebit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”Credit contul 2373 – „Depozite la termen lung primite de la persoane juridice (mai mult de 5 ani)”

d) prin deschiderea unui card de debit al persoanei juridiceDebit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”Credit contul 2258 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor juridice”

b. Deschiderea contului curent cu dobîndă al persoanei fizice .a) în numerar

Debit contul 1001 – „Nmerar în casierie”Credit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”

b) prin transfer la altă bancă Debit contul 1031 – „Contul „NOSTRO” în BNM” Credit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice” c)prin închiderea unui depozit de economii al persoanei fiziceDebit contul 2311 – „Depozite de economii ale persoanelor fizice” Credit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice „ d)prin închiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoană fizicăDebit contul 2374 – „Depozite la termen scurt primite de la persoane fizice (1 an şi mai puţin)” (5000 lei)Credit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice” e) prin închiderea depozitului la termen mediu al persoanei fizice

Debit contul 2375 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane fizice (mai mult de 1 an şi pînă la 5 ani)” Credit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”

f) prin închiderea depozitului la termen lung al persoanei fiziceDebit contul 2376 – „Depozite la termen lung primite de la persoane fizice (mai mult de 5 ani)” Credit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”

g) închiderea unui depozit privind cardul de debitDebit contul 2259 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor fizice” (5000 lei)Credit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”

10. Caracteristica generala si contabilitatea decontarilor prin virament prin ordin de plataDecontarea fără numerar reprezintă orice plată efectuată prin intermediul documentelor de decontare

fără a întrebuinţa moneda în forma sa concretă (bilete de bancă şi monedă metalică). Prin urmare, raportul juridic de decontare constituie relaţia în care o persoană juridică sau fizică numită plătitor plăteşte documentul de decontare din contul propriu sau din contul creditului bancar unei alte persoane numite beneficiar (persoană fizică sau juridică desemnată prin documentul de decontare în vederea primirii unei anumite sume de bani ).

Pentru toate persoanele juridice şi fizice care utilizează transferuri de credit la Bancă sînt obligatorii următoarele noţiuni:

Beneficiar – persoana în favoarea căreia se transferă mijloacele băneşti.Banca plătitoare – banca care în baza ordinului de plată efectuiază transferul de credit.Banca beneficiară – banca care finalizează transferul de credit efectuînd operaţiunile relevante.Emitent – persoana care emite un ordin de plată.Ordinul de plată – document de plată în baza căruia se efectuiază transferul de credit.Plătitor – persoana din mijloacele / contul căreia se efectuiază transferul de credit.Titular de cont bancar – persoana pe numele căreia este deschis cont bancar.Transferul de credit reprezintă o serie de operaţiuni care începe prin emiterea de către emitent a

ordinului de plată şi executarea de către banca plătitoare a acestuia în scopul punerii la dispoziţia beneficiarului a unei sume de mijloace băneşti şi se finalizează prin înregistrarea de către banca beneficiară a sumei respective în contul beneficiarului.

Transferul de credit poate fi efectuat atît în lei moldoveneşti cît şi în valută străină , conform prevederilor actelor normative în vigoare. specificul utilizării , transferul de credit se clasifică în transfer ordinar şi transfer bugetar.Transferul de credit la Banca se efectuiază în baza ordinului de plată întocmit de către emitentul acestuia.

La efectuarea transferului de credit în lei moldoveneşti , emitentul ordinului de plată , în funcţie de mijloacele tehnice disponibile , utilizează formularul ordinului de plată

La efectuarea transferului de credit în valută străină , emitentul ordinului de plată utilizează formularul stabilit de sine stătător de către banca plătitoare. Banca plătitoare poate stabili formularul ordinului de plată conform modelului stabilitrdinul de plată utilizat la efectuarea transferului de credit în lei moldoveneşti se întocmeşte în conformitate cu modul de completare a ordinului de plată.

La întocmirea ordinului de plată utilizat la efectuarea transferului de credit în valută străină se indică elementele menţionate.

Ordinul de plată se emite :a) într-un singur exemplar în cazul emiterii de către banca plătitoare la efectuarea transferului de

credit în nume şi pe cont propriu;b) în 2 exemplare în cazul emiterii de către titularul de cont bancar, precum şi de către banca

plătitoare la efectuarea transferului în numele titularului de cont bancar ;c) în 3 exemplare în cazul emiterii de către titularul de cont bancar la efectuarea transferului de

credit în adresa Întreprinderii de Stat ”Poşta moldovei”, la care se anexează la necesitate şi 3 exemplare ale listei destinatarilor mijloacelor băneşti.

Ordinul de plată se prezintă spre executare la banca plătitoare de către emitent sau de către persoana împuternicită a acestuia în ziua în care a fost emis , iar în cazul emiterii ordinului de plată de către unitatea Trezoreriei de Stat , acesta se prezintă spre executare la banca plătitoare cu data emiterii în decursul anului bugetar curent.

În cazul cînd Banca este bancă plătitoare se acceptă spre executare ordinul de plată dacă sînt respectate următoarele condiţii:

- plătitorul are deschis cont bancar la banca plătitoare în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare;

- mijloacele băneşti din contul plătitorului sînt suficiente pentru efectuarea transferului;- asupra mijloacelor băneşti din contul plătitorului nu sînt aplicate restricţii privind

utilizarea acestora din partea organelor abilitate prin lege;- la ordinul de plată este anexat documentul justificativ , în cazul în care acest fapt

este prevăzut de actele normative în vigoare.Ordinul de plată neacceptat spre executare se restituie de către Bancă emitentului cu indicarea

motivului refuzului.Decontările prin ordinul de plată pot avea loc între clienţii care sunt deserviţi de aceeaşi instituţie

bancară, cît şi între clienţii deserviţi de instituţii bancare diferite.La Bancă clienţii trebuie să aibă deschise conturi curente (la dorinţă: cu dobîndă sau fără dobîndă,

prin care vor fi efectuate operaţiuni de decontare. Conform legislaţiei în vigoare, fiecare persoană fizică sau juridică poate deschide mai multe conturi curente în valută naţională în diferite bănci, indiferent de amplasarea teritorial-administrativă a acestuia.:

Contabilitatea operaţiunilor de decontări la băncile comerciale se ţine în conformitate cu „Planul de conturi Nr.55/11-01 al evidenţei contabile în bănci şi alte instituţii financiare din RM”, precum şi cu prevederile actelor normative în vigoare ale BNM în domeniul contabilităţii.

Decontările prin virament sunt gestionate la următorele conturi:1)Contul 2224„Conturi curente ale persoanelor juridice:La creditul conturilor se reflectă mijloacele băneşti înregistrate la cont.La debitul conturilor se reflectă trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti.Soldul creditor -reflectă suma mijloacelor băneşti disponibile la cont la un moment dat.2)Contul 2250„Conturi curente ale persoanelor fiziceLa creditul conturilor se reflectă mijloacele băneşti primite.La debitul conturilor se reflectă trecerea la scăderea mijloacelor băneşti.Soldul creditor - reflectă suma mijloacelor băneşti disponibile la cont la un moment dat.Astfel:

1) în cazul cînd ambii clienţii sunt deserviţi de Banca de Economii achitarea prin intermediul ordinului de plată are loc debitîndu-se contul plătitorului şi creditîndu-se contul beneficiarului:

a) În cazul cînd clienţii au deschise conturi curente fără dobîndă, se va înregistra:Debit contul 2224„Conturi curente ale persoanelor juridice”

2225 „Conturi curente ale persoanelor fizice”(contul plătitorului), în dependenţă de categoria de depunători.Credit contul 2224 „Conturi curente persoanelor juridice” 2225„Conturi curente ale persoanelor fizice”

(contul beneficiarului)b) cînd au deschise conturi curente cu dobîndă, se va înregistra:Debit contul 2251„Conturi curente ale persoanelor juridice” 2252 „Conturi curente ale persoanelor fizice” (contul plătitorului), (în dependenţă de categoria de depunători)Credit contul 2251„Conturi curente ale persoanelor juridice” 2252„Conturi curente ale persoanelor fizice” (contul beneficiarului)2) În cazul cînd clienţii sunt deserviţi de instituţii bancare diferite, achitarea prin intermediul

ordinului de plată are loc debitîndu-se contul plătitorului şi creditîndu-se contul „Nostro”:a) În cazul cînd plătitorul a deschis un cont curent fără dobîndă vom avea următoarea

formulă contabilă:Debit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice” 2225 „Conturi curente ale persoanelor fizice” (contul plătitorului)Credit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM”.

b) În cazul cînd plătitorul a deschis un cont curent cu dobîndă vom avea următoarea formulă contabilă:

Debit contul 2251„Conturi curente ale persoanelor juridice” 2252 „Conturi curente ale persoanelor fizice”

(contul plătitorului)Credit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM”.

11. Caracteristica generala si contabilitatea decontarilor prin acreditiv nationalAcreditivul reprezintă angajamentul unei bănci de a plăti o sumă determinată beneficiarului pentru

marfa livrată sau serviciile prestate contra remiterii într-un termen fixat, la prezentarea documentelor ce dovedesc că marfa a fost expediată sau serviciile prestate.

Forma decontărilor în baza acreditivelor se aplică în cazurile, în care această formă de decontare este stabilită în contract de către plătitor şi beneficiar.

Pe teritoriul Republicii Moldova se aplică numai acreditivul acoperit şi irevocabil.Acreditivul acoperit se numeşte acreditivul, la deschiderea căruia Banca plătitoare transferă Băncii

beneficiare mijloace băneşti în contul de bilanţ separat „Creditori privind decontări documentare”.Acreditivul irevocabil nu poate fi modificat sau anulat fără consimţămîntul ambelor părţi

contractante.Deschiderea acreditivului se realizează din contul mijloacelor personale ale plătitorului sau din

contul creditului băncii. Acreditivul este destinat pentru decontări cu un singur beneficiar şi poate fi transferat numai dacă este destinat de către banca emitentă ca fiind transferabil. Acreditivul se achită prin virament integral sau parţial. Nu se admite achitarea acreditivului în numerar.

Deschiderea acreditivului are loc din contul mijloacelor personale ale plătitorului sau din contul creditului Băncii.

Termenul de valabilitate al acreditivului se stabileşte pînă la 25 de zile. Termenul închiderii acreditivului, deschis din contul mijloacelor bugetare, nu poate depăşi limita anului bugetar, adică 31 decembrie.

Pentru a deschide un acreditiv clientul -plătitor prezintă Băncii de Economii cererea de acreditiv în 4 exemplare. Toate exemplarele cererii de acreditiv se legalizează cu semnăturile persoanelor împuternicite şi cu amprenta ştampilei rozunde a ordonatorului conform fişei cu specimene de semnături şi cu amprenta ştampilei, care se păstrează la banca emitentă. (figura 1, mişcarea 1).

Primul exemplar serveşte ca bază de trecere la scăderi a mijloacelor din contul plătitorului şi se coase în mapa Băncii plătitoare cu documentele zilei.

Exemplarele al 2-lea şi al 3-lea se remit prin intermediul Băncii Naţionale Băncii beneficiare, (mişcarea 2 ). Exemplarul al patrulea, marcat cu ştampila băncii plătitoare şi cu extrasul din cont anexat, se remite clientului plătitor drept confirmare a operaţiunii executate (mişcarea 3 ).

Mijloacele băneşti primite de la banca emitentă privind acreditivul deschis se înregistrează de către banca beneficiară în baza cererii de acreditiv în contul de bilanţ “Creditori privind decontări documentare”, destinat pentru evidenţa acreditivului. Banca beneficiară avizează beneficiarul privind deschiderea şi condiţiile acreditivului în ziua înregistrării de către acestea a sumei acreditivului în contul “Creditori privind decontări documentare”, înmînîndu-i un exemplar al cererii de acreditiv cu menţiunile băncii (mişcarea 4 ).

Figura 1Mecanismul de derulare a decontării în baza acreditivului.

5

1 3 98 4 6

72 2

Notă : Cu săgeată neîntreruptă este indicată circulaţia cererii de acreditiv, cu săgeată întreruptă circulaţia borderoului cererii.

Plătitor Beneficiar

Banca plătitoare

BNMBanca

beneficiară

Pentru a primi mijloacele pe acreditiv beneficiarul, expediind marfa sau prestînd serviciile, (mişcarea 5 ), prezintă Băncii beneficiare borderoul de utilizare a acreditivului în patru exemplare, alăturînd documentele de expediere şi alte documente prevăzute în cererea de acreditiv, (mişcarea 6 ).

Contabilizarea operaţiilor prin intermediul acreditivului este reflectată prin următoarele înregistrări :In cazul cînd Banca de Economii este bancă plătitoare.1) La prezentarea cererii de deschidere a acreditivului se va debita contul plătitorului şi se va credita

contul „Nostro”.a) în cazul cînd plătitorul are deschis un cont curent fără dobîndă:Debit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”

2225 „Conturi curente ale persoanelor fizice”(Contul plătitorului, în dependenţă de categoria de depunătoriCredit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM”.b) în cazul cînd plătitorul are deschis un cont curent cu dobîndă:Debit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice” 2252 „Conturi curente ale persoanelor fizice”(Contul plătitorului, în dependenţă de categoria de depunători)Credit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM”. (banca plătitoare)2) La banca beneficiară se va debita contul „Nostro” şi se va credita contul 2807.Contul 2807 „Creditori privind decontări documentare” este un cont de pasiv din clasa II „Obligaţiuni”

şi este destinat pentru evidenţa sumelor destinate diferitor creditori privind decontările documentare. Pe debit se reflectă micşorarea creditorilor privind decontările documentare pe credit majorarea creditorilor privind decontările documentare.

Debit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM” (banca beneficiară)Credit contul 2807 „Creditori privind decontările documentare”.În cazul cînd Banca de Economii este Bancă Beneficiară.

Banca Beneficiară sumele acreditivelor deschise se vor înregistra concomitent şi la contul de Pasiv a clasei VI – „Conturi condiţionale” – 6501 „Acreditive”; pe Debit se reflectă – transferarea sumei acreditivului, iar pe credit majorarea sumei acreditivului. Credit contul 6501 „Acreditive”.

3) La prezentarea documentelor justificative de către beneficiar privind efectuarea operaţiei (documentele date vor fi indicate în cererea de deschidere a acreditivului), se va debita contul destinat pentru evidenţa diferitor creditori privind decontările documentare, şi se va credita contul beneficiarului.

a) în cazul în care beneficiarul are deschis un cont curent fără dobîndă:Debit contul 2807 „Creditori privind decontările documentare”.Credit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice” 2225„Conturi curente ale persoanelor fizice”(Contul beneficiarului, în dependenţă de categoria de depunători).b) în cazul în care beneficiarul are deschis un cont curent cu obîndă:Debit contul 2807 „Creditori privind decontările documentare”Credit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice”

2252„Conturi curente ale persoanelor fizice”(Contul beneficiarului, în dependenţă de categoria de depunători).La achitarea acreditivului concomitent se va debita contul de acreditive.Debit contul 6501 „Acreditive”4) În cazul cînd suma acreditivului este achitată parţial, suma neutilizată se va întoarce la contul

plătitorului, astfel debitîndu-se contul de pasiv „Creditori privind decontările documentare” şi se va debita contul „Nostro” al băncii beneficiare.

Debit contul 2807 „Creditori privind decontările documentare”Credit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM”. (contul băncii plătitoare) Concomitent a suma

neutilizată se va debita contul de acreditive.Debit contul 6501 „Acreditive”.Iar la banca plătitoare se va debita contul „Nostro” şi se va credita contul plătitorului.a) în cazul în care plătitorul are deschis un cont curent fără dobîndă:Debit contul 031 „Contul „Nostro” în BNM”. (contul băncii beneficiare)Credit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”

2225 „Conturi curente ale persoanelor fizice”

(Contul beneficiarului, în dependenţă de categoria de depunători)b) în cazul în care plătitorul are deschis un cont curent cu dobîndă:Debit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM” (contul băncii beneficiare)Credit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice”

2252„Conturi curente ale persoanelor fizice”(Contul beneficiarului, în dependenţă de categoria de depunători)5) După cum ştim acreditivul este valabil timp de 25 de zile, în cazul nerespectării condiţiilor

contractului după expirarea termenului de 25 de zile, acreditivul este închis cu înregistrarea:Debit contul 2807 „Creditori privind decontări documentare”Credit contu l 1031 „Contul „Nostro” în BNM”. (banca beneficiară)Concomitent se va debita contul acreditivelor:Debit 6501 „Acreditive”.

13. Definitia, structura si caracteristica veniturilor bancareVeniturile bancare reprezintă valorile sau sumele încasate sau care urmează a fi încasate din dobînzile aferente

creditelor acordate şi altor investiţii, livrările de bunuri, executările de lucrări, prestările de servicii şi din avantajele pe care banca a consimţit să le primească, executarea unei obligaţii legale sau contractuale din partea tertilor, sumele sub forma veniturilor excepţionale şi a altor sume, obţinerea cărora reprezintă scopul activităţii băncii.

Procesul de creare a veniturilor băncilor constă din patru etape deosebit de importante şi anume crearea, facturarea, încasarea şi incorporarea.

Crearea veniturilor este momentul în care se constituie rezultatul ca produs al activităţii consumative de resurse,

cum ar fi: stabilirea dobânzilor de încasat de la debitori sau hotărârea de a vinde active.

Facturarea constă în transferarea dreptului de proprietate de la unitatea bancară către client, de exemplu,

momentul acordării creditului.

Încasarea constituie o etapă în care rezultatul vândut se transformă în bani, de exemplu, încasarea efectivă a dobînzii pentru creditul acordat, sau încasarea activului vândut.

Incorporarea este o etapă strict contabilă prin care veniturile sunt înglobate în rezultatele necesare absorbirii

cheltuielilor corespondente.

După natura lor, veniturile bancare se divizează în următoarele categorii de venituri: Venituri din dobânzi – se acumulează din activitatea de bază a băncii, mai sunt numite şi venituri din activitatea operaţională sau venituri procentuale. Aceste venituri includ:

veniturile aferente dobînzii de la creditele acordate bancilor, persoanelor fizice şi juridice, guvernului;veniturile aferente dobînzii de la contul NOSTRO în BNM;veniturile de la plasările la termen în alte bănci;veniturile de la plasările OVERNIGHT;venituri în urma încasării dobînzilor aferente investiţiilor in valori mobiliare de stat şi corporative;veniturile aferente operaţiunilor de factoring, leasing financiar, cambii bancare, etc.

Aceste venituri se reflectă în evidenţa contabilă a băncii conform principiului specializării exerciţiului, adică în

momentul calculării lor, fără a lua în consideraţie momentul achitării efective a acestora.

2. Venituri neaferente dobânzii – sunt veniturile formate în rezultatul desfăşurării activitaţii neoperationale a băncii, din această cauză mai sunt numite şi venituri neoperaţionale sau venituri neprocentuale. Aceste venituri includ veniturile formate în urma încasării comisioanelor de la următoarele tipuri de activităţi şi servicii prestate:

operaţiunile de creditare; investiţiile în valori mobiliare; operaţiuni cu valutele străine;etc.

3. Venituri extraordinare – sunt veniturile care apar foarte rar în activitatea bancară, ele includ veniturile de la creditele care au fost anulate înainte şi la moment achitate. Ele mai incorporează sumele primite de la organele de stat,

companiile de asigurari sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi, perturbări politice, accidente şi alte evenimente excepţionale.

14.15. Contabilitatea veniturilor bancare aferente dobinzilorLa reflectarea dobânzilor calculate se va înregistra formula contabilă:

Debit grupa de conturi 1700 ”Dobînda sporită ce urmează să fie primită”Credit contul din grupa de conturi de venituri aferente unei din categoriile de credite

La calcularea dobînzilor:-Calcularea dobînzii la contul NOSTRO:Debit contul 1701 „Dobînda sporită la conturile Nostro”Credit contul 4031 „Venituri aferente dobînzilor la contul Nostro”-Venituri de la plasări în bănci:Debit contul „1707 „Dobînda sporită la plasări la termen în bănci”Credit contul 4090 „Venituri aferente dobînzilor la plasări la termen”. -Dobînzile la creditele acordate agriculturii:Debit contul 1716 „Dobînda sporită la creditele acordate agriculturii”Credit contul 4230”Venituri aferente dobînzilor la creditele agriculturii”.

La încasare:-Încasarea în numerar a comisionului pentru ţinerea contului:Debit contul 1001 „Numerar în casierie”Credit contul 4677 „Comisioanele băncii pentru ţinerea conturilor”. Trecerea la scăderi de la contul curent al clientului a unei amenzi achitate băncii:

Debit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice” Credit contul 4951 „Amenzi, penalizări şi alte sancţiuni primite”

Este depistat surplus de mijloace fixe la inventariere:Debit contul 1600 „Active materiale pe termen lung”Credit contul 4941 „Alte venituri”

Veniturile se închid la sfîrşitul perioadei de gestiune la contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent”:

Debit clasa a IV-a „Venituri” Credit contul 3504. „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent”.

Informaţia privind veniturile bancare este generalizată în raportul financiar „Raportul de profit/pierdere a băncii”.

16. Definitia, structura si caracteristica cheltuielilor bancareCheltuielile bancare reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru resursele împrumutate sau atrase,

servicii primite şi lucrări prestate de terţi da care beneficiază banca, materialele consumate, remunerarea salariaţilor, executarea unor obligaţiuni legale sau contractuale, cheltuieli excepţionale.

În funcţie de sursele de intrare, cheltuielile bancare se clasifică în: Cheltuieli aferente dobânzilor; Cheltuieli neaferente dobânzilor.

Conturile de evidenţă a cheltuielilor sunt conturi de activ în care se foloseşte dubla înregistrare. În conformitate cu Planul de Conturi nr. 55/11 – 01 al Evidenţei Contabile, în bănci şi alte instituţii financiare din Republica Moldova di 26.03.1997, evidenţa cheltuielilor băncii se ţine în conturi analitice deschise în cadrul clasei a V-a “Cheltuieli”. Sumele de cheltuieli efectuate în dependenţă de tipul lor se vor înregistra în conturi analitice conform destinaţiei lor.

Cheltuielile bancare se înregistrează în evidenţa contabilă în baza principiului specializării exerciţiilor.Principiul specializării exerciţiilor - care presupune faptul că cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate şi în rapoartele financiare ale acelei perioade în care a avut loc calcularea lor indiferent de încasările sau plăţile efective ale mijloacelor băneşti.

Sumele de cheltuieli se înscriu în contabilitate în baza formularelor contabile cu utilizarea atât a documentelor bancare reglementate de BNM, cât şi a celor pentru uz intern: Ordin de plată, Ordin incaso, Nota de contabilitate,Cerere de paltă, Cerere de acreditiv.

Cheltuielile se determină ţinîndu-se cont de patru aspecte esenţiale în activitatea băncii: angajarea, consumul, plata ţi imputarea.

Angajarea are loc în momentul în care se contractează obligaţia bănească generatoare de plăţi sau consumatoare de resurse. În cazul contractării unui depozit, angajarea cheltuielilor intervine în momentul în care s-a creat obligaţia bănească de a rambursa depozitul, inclusiv dobînda aferentă.

Consumul este specific utilizării efective sau „sacrificării” resurselor în scopul satisfacerii cerinţelor activităţii bancare. De exemplu, utilizarea depozitelor primite în scopul plasării sub formă de credite în economie.Plata constă în achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relaţiilor financiare. Achitarea obligaţiei băncii faţă de creditor reprezintă o plată ca echivalent. În schimb, plata impozitului pe profit reprezintă un transfer fără echivalent.

Imputarea reprezintă momentul cînd cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra rezultatelor obţinute.Contabilitatea cheltuielilor bancare se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor:

Cheltuieli aferente dobînzilor;Cheltuieli neaferente dobînzilor;Alte cheltuieli.

La cheltuielile aferente dobînzilor se referă:sume de bani plătite clienţilor sub formă de dobînzi fixate sau variabile; plasamentele bancare; dobînzi achitate la certificatele de depozit etc.

La cheltuielile neaferente dobînzii, se referă:☺ cheltuieli privind remunerarea muncii;☺cheltuieli legate de prime;☺cheltuieli legate de achitarea impozitelor şi taxelor;☺cheltuieli privind plata serviciilor de consulting şi auditing etc.

Alte cheltuieli:☻amenzi, penalităţi, sancţiuni plătite de bancă;☻cheltuieli extraordinare;☻plata impozitelor şi taxelor;☻pierderi din vînzarea valorilor mobiliare, a activelor fixe şi a altor materiale etc.

17. Contabilitatea cheltuielilor aferente dobinzilor; 18. Contabilitatea cheltuielilor neaferente dobinzilorCheltuielile sunt gestionate în clasa a V-a „Cheltuieli” a planului de conturi.Conturile sunt active, în debit se înregistrează formarea cheltuielilor, iar în credit închiderea lor la sfîrşitul anului în

contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent”.Conturile de cheltuieli corespondează cu grupul de conturi 2700 „Dobînda sporită, ce urmează să fie plătită”, la

calcularea dobînzilor şi cu conturile de numerar la achitarea nemijlocită a cheltuielilor şi conturilor de activ, la consumul şi ieşirea lor.

La calcularea dobînzii se va înregistra:a) calcularea dobînzii la conturile curente:

Debit contul 5250”Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite la vedere primite” Credit contul 2719 „Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi

b) calcularea dobînzii la conturile LORO: Debit contul 5030 „Cheltuieli aferente dobînzilor la conturile Loro” Credit contul 2701 „Dobînda sporită la conturile Loro”

c) calcularea dobînzii la certificatele de depozit:Debit contul 5130 „Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite”

Credit contul 2713 „Dobînda sporită la certificatele de depozit”d) dobînda la depozitele la termen:

Debit contul 5370 „Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite la termen” Credit contul 2728 „Dobînda sporită la depozite la termen”

e) achitarea de la contul Nostro a unei amenzi: Debit contul 5950 „Amenzi, penalităţi şi alte sancţiuni” Credit contul 1031 „Contul Nostro”

f) s-au consumat materiale pentru cheltuieli de reclamă: Debit contul 5908 „Cheltuieli de reclamă Credit contul 1663 „Alte stocuri de mărfuri şi materiale”

g) s-au calculat salariul personalului băncii: Debit contul 5711 „Cheltuieli pentru remunerarea muncii” Credit contul 2804 „Decontării cu salariaţii băncii”

La sfîrşitul anului de gestiune cheltuielile se închid la contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent”, cu următoarea înregistrare:

Debit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent Credit clasa de conturi V.

19. Determinarea rezultatului exercitiului current si a rezultatului raportat si repartizarea luiPeriodic, lunar, trimenstrial sau anual, în funcţie de convenţia adoptată în contabilitate, se determină rezultatele

financiare bancare. Rezultatele financiare la rîndul lor, la fel ca şi veniturile, cheltuielile sunt divizate conform unor criterii şi sunt supuse unei clasificări.

În acest sens, conturile de cheltuieli şi conturile de venituri în care se înregistrează, în funcţie de natura lor, cheltuielile, respectiv veniturile, se închid provizoriu prin rezultatul exerciţiului.

Rezultatul exerciţiului reprezintă profitul sau pirderea, ce se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului, indiferent de data încasării sau plăţii lor.

Rezultatul exerciţiului(profitul sau pierderea) cuprinde: rezultatul curent; rezultatul excepţional; impozitul pe profit; profitul net;

Rezultatul curent reprezintă diferenţa dintre veniturile din operaţiunile curente pe de o parte, respectiv veniturile din exploatare şi veniturile din provizioane şi recuperări de creanţe amortizate şi cheltuieli curente, pe de altă parte, respectiv cheltuielile de exploatare şi cheltuielile cu provizioanele şi pierderi din creanţe nerecuperabile. Rezultatul curent este dat de formula:

Rc=Vc-Cc=(Ve+Vprc)-(Ce+Cppc),unde:

Rc=rezultatul curent; Vc=veniturile din operaţiunile curente; Cc=cheltuieli din operaţiuni curente;

Ve=venituri din exploatare; Ce=cheltuieli din exploatare; Vprc=venituri din provizioane şi recuperări de creanţe amortizate; Cppc=cheltuieli din provizioane şi pierderi de creanţe nerecuperabile;

Rezultatul excepţional reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile excepţionale. Ele constituie rezultatul unor operaţiuni efectuate de bancă, care nu sunt legate de activita-tea curentă, normală a acestei bănci. Sintatic, rezultatul excepţional este dat de următoarea formulă:

R exc=V exc-C exc, în care:R exc=rezultatul excepţional;V exc=venituri excepţionale;C exc=cheltuieli excepţionale.Impozitul pe profit reprezintă suma pe care banca o datorează statului şi care se calculează prin aplicarea cotei de

impozitare, stabilite prin actele normative privind profitul brut, determinat conform reglementărilor în domeniu. Banca, înregistrînd profitul brut, va achita impozitul pe profit (în Republica Moldova, începînd cu 01.01.2006, cota stabilită a impozitului pe profit al băncilor comerciale este de 15%).

Conturile de venit şi cheltuieli se inchid la contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent”.Veniturile se închid la sfîrşitul anului cu următoarea înregistrare:

Credit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent” Debit clasa a IV-a „Venituri”

Cheltuielile se închid cu următoarea înregistrare: Debit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent” Credit clasa de conturi V”Cheltuieli”.Contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent nu are sold iniţial şi final. Cheltuielile se

înregistrează în debit, iar veniturile - în credit. Diferenţa dintre debitul şi creditul contului 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent” constituie profitul brut(pînă la impozitare).

Rata impozitului pe venit pentru anul 2006 constituie 15%.La calcularea impozitului pe venit, se înregistrează următoarea formulă contabilă: Debit contul „5991” „Impozitul pe veni” Credit contul 2801 „Datorii curente privind impozitul pe venit”Contul 5991 „Impozitul pe venit” se închide cu contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent”, cu

următoarea înregistrare:Debit contul 350” „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent

Credit contul 5991 „Impozitul pe venit”.Profitul net se formează după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii şi rămîne la dispoziţia băncii. Profitul net

poate fi utilizat pentru: plata dobînzii sau a altor venituri aferente obligaţiunilor plasate de societate; acoperirea pierderilor din anii precedenţi; formarea capitalului de rezervă şi a altor fonduri necesare băncii; plata recompenselor către membrii Consiliului societăţii şi ai Comisiei de cenzori; invesrirea în vederea dezvoltării băncii(deschiderea reprezentanţelor, punctelor valutare, plasarea serviciilor

bancare noi, procurarea sistemelor bancare automatizate etc.); plata devidendelor. Devidend este cota-parte din profitul net al sociatăţii, care se repartizează între acţionari în

conformitate cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni deţinute. Banca este în drept să plătească devidende intermediare(trimestriale,semestriale) şi anuale pentru acţiunile aflate în circulaţie. Decizia cu privire la plata devidendelor intermediare se ia de Consiliul băncii, iar hotărîrea cu privirea la plata dividendelor anuale se ia de Adunarea generală a acţionarilor, la propunerea Consiliului societăţii

pentru alte scopuri, în conformitate cu legislaţia şi cu statutul societăţii. 1) Majorarea rezervelor: Debit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent

Credit contul 3502 „Capital de rezervă” 2) Calcularea devidendelor:

Debit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită) anul curent” Credit contul 2808 „Devidende către plată”

20. Clasificarea depozitelor bancare si caracteristica lorResurse depozit, pe care banca le poate avea în portofoliul ei. Dintre acestea fac parte: conturile de disponibilităţi ale agenţilor economici, ale persoanelor fizice, ale instituţiilor financiare şi publice, ale băncilor şi Trezoreriei statului; Depozitele la vedere şi la termen ale persoanelor fizice şi juridice; certificatele de depozit; depozitele instituţiilor financiare internaţionale; depozitele corespondente ale altor bănci; sumele în tranzit între unităţile băncii.Operaţiuni de depozit. Ponderea cea mai marea a resurselor atrase o constituie mijloacele acumulate la conturile de depozit.În majoritatea ţărilor conturile de depozit sunt clasificate după următoarele modalităţi:

c) În funcţie de modul de retragere şi scopul plasării mijloacelor depozitate;d) În funcţie de categoria de depunători:e) În funcţie de modul de calcul şi de achitare a dobînzii.

Conform modului de retragere şi scopului plasării mijloacelor depozitate deosebim: Depozite la vedere-mijloacele depuse în contul de depozit de către persoana fizică sau juridică fără a specifica termenul de retragere a acestora. Ele au un înalt grad de lichiditate pentru deţinătorii lor şi deaceea banca bonifică dobînzi mici sau nu bonifică deloc (în cazul depozitelor la vedere în valută). Aceste surse sînt utilizate de către bancă în scopul creditării, deoarece acest tip de depozit constituie o resursă ieftină pentru bănci. Depozite la termen-mijloacele depuse de către persoanele fizice sau juridice pe o perioadă fixată în scopul economisirii. Depunătorul are dreptul să-şi retragă mijloacele depuse în cont numai la termenul indicat în contract. Depozitele la termen se clasifică în categoriile:

Depozite pe termen scurt (scadenţa pînă la 1 an)Depozite pe termen mediu (scadenţa de la 1 an pînă la 5 ani)Depozite pe termen lung (scadenţa de la 5 ani şi mai mult)

Aceste depozite sînt bonificate de bancă la dobînda pieţei, dar, spre deosebire de cele la vedere, sunt mai mari.

În funcţie de categoria de depunători: Depozitele persoanelor fizice, care se mai numesc depozite personale. Resursele plasate de populaţie

fără stabilirea scopului de economisire sunt depozite obişnuite, iar depozitele de economii sunt mijloacele depuse în scopul păstrării şi economisirii ca ulterior să fie utilizate de depunător conform unor necesităţi concrete.

Depozitele persoanelor juridice, adică ale agenţilor economici şi a organizaţiilor de stat. Ponderea cea mai mare a depozitelor agenţilor economici o reprezintă depozitele la vedere şi disponibilităţile băneşti aflate în conturile curente.

Depozite ale băncilor şi ale altor instituţii financiare sunt resursele pe termen scurt care variază, de regulă între o zi şi un an şi apar ca efect al reciprocităţii în relaţiile de decontare pe piaţa interbancară. Depozitele atrase de la bănci reprezintă principala modalitate de completare a resurselor unei bănci pe termen scurt. De regulă depozitele băncilor sunt numite plasamente bancare.

În funcţie de unitatea monetară în care se depune depozitul deosebim:o Depozite în monedă naţională;o Depozite în valută. În Republica Moldova băncile practică atragerea resurselor depozitare

în dolari SUA şi în euro. Conform modului de calcul şi achitare a dobînzii, depozitele se clasifică în: Depozite la vedere şi conturi curente fără dobînzi; Depozite cu dobînzi.

21. Contabilitatea depozitelor bancare si a dobinzii calculateContabilitatea operaţiunilor de depozit se gestionează în clasa a II a planului de conturi, la grupele 2310- 2370. Conturi pasive . În credit se înregistrează deschiderea şi completarea depozitelor, în debit achitarea parţială sau închiderea depozitelor. Soldul iniţial şi final -creditor şi reflectă suma depozitului la sfîrşitul perioadei de gestiune. Deschiderea si completarea depozitelor se poate efectua din diferite surse:a)în numerarDebit contul 1001Credit contul 2310- 2370

b) din contul curent fără dobîndă:Debit contul 2224-2225Credit contul 2310- 2370

c)din contul curent cu dobîndă:Debit contul 2251-2252Credit contul 2310- 2370

d) prin transfer din altă bancă Debit contul 1031 Credit contul 2310- 2370

e) prin închiderea unui cont de depozit şi deschiderea altuia: Debit contul 2310- 2370Credit contul 2310- 2370

j) prin transfer de la un card de debit Debit contul 2258- 2259Credit contul 2310-2370

Contabilitatea dobînzii la conturile de depozit se ţine în clasa a II la grupul de conturi 2700 „Dobînda sporită ce urmează să fie plătită”. Conturi pasive . În credit se înregistrează calcularea dobînzii la depozitele deschise la bancă, în debit se reflectă achitarea dobînzii.

La calculul dobînzii pentru depozite se va respecta principiul sincronizării, care constă în concordanţa dintre clasele: a II-a cu a V-a din planul de conturi contabile. Conturile din grupul 2700 sinhronizează cu rupurile de conturi din clasa a V „Cheltuieli” 5310-5370. Formula de calcul: D=Si*T*Rd/360(365)*100%Unde:Si-soldul contului de depozit (Si=5000 lei)T-timpul pentru care se calculează dodînda (în zile) (T=360 zile)Rd-rata procentuală a dobînzii. (Rd=13%)

Reflectarea în contabilitate are loc în felul următor:1.calcularea dobînzii la depozitele de economii: Debit contul 5310

Credit contul 27222.calcularea dobînzii la depozitele deschise băncilor: Debit contul 5340 Credit contul 27253.calcularea dobînzii la depozitele deschise clienţilor:Debit contul 5370 Credit contul 2728

Achitarea dobînzii calculate la conturile de depozit: a)în numerarDebit contul 2700 Credit contul 1001

b) prin transfer în altă bancăDebit contul 2700 Credit contul 1031

c) prin deschiderea depozitului de economii al persoanei fiziceDebit contul 2700 Credit contul 2311

d) prin deschiderea unui card de debit Debit contul 2700Credit contul 2258- 2259

Închiderea conturilor de depozit se efectuiază invers de schiderii lor.

Calcularea dobînzii la conturile curente ale persoanelor fiziceLa calculul dobînzii pentru depozite se va respecta principiul sincronizării, care constă în concordanţa

dintre clasele: a II-a cu a V-a şi I-a cu a IV-a din planul de conturi contabile. Calcule: Formula de calcul: D=Si*T*Rd/360(365)*100%

Unde:Si-soldul contului de depozit (Si=5000 lei)T-timpul pentru care se calculează dodînda (în zile) (T=360 zile)Rd-rata procentuală a dobînzii. (Rd=13%)

Reflectarea în contabilitate are loc în felul următor:Debit contul 5252 – „Cheltuieli aferente dobînzilor la conturi curente ale persoanelor fizice” (650 lei)Credit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”

Achitarea dobînzii calculate la conturile curente ale persoanelor fizicea)în numerar

Debit contul 2719 – „Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie”

d) prin transfer în altă bancăDebit contul 2719 – „Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi”Credit contul 1031 – „Contul „NOSTRO” în BNM”

e) prin deschiderea depozitului de economii al persoanei fiziceDebit contul 2719 – „Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi”Credit contul 2311 – „Depozite de economii ale persoanelor fizice” d) prin deschiderea depozitului la termen scurt al persoanei fiziceDebit contul 2719 – „Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi”Credit contul 2374 – „Depozite la termen scurt primite de la persoane fizice (1 an şi mai puţin)”

e) prin deschiderea depozitului la termen mediu al persoanei fiziceDebit contul 2719 – „Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi”Credit contul 2375 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane fizice(mai mult de 1 an şi pînă la 5 ani”

prin deschiderea depozitului la termen lung al persoanei fiziceDebit contul 2719 – „Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi”Credit contul 2376 – „Depozite la termen lung primite de la persoane fizice (mai mult de 5 ani)”

g) deschiderea unui card de debit al persoanei fiziceDebit contul 2719 – „Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi”Credit contul 2259 – „Depozitul privind cardurile de debit ale persoanei fizice”

Închiderea unui cont curent cu dobîndă al persoanei fizice a) în numerarDebit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie”

b) prin transfer la altă bancăDebit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 1031 – „Contul „NOSTRO” în BNM”

f) prin închiderea unui depozit de economii al persoanei fiziceDebit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 2311 – „Depozit de economii al persoanei fizice”

g) prin deschiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoana fizicăDebit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”(5000 lei)Credit contul 2374 – „Depozite la termen scurt primite de la persoane fizice (1 an şi mai puţin)”

h) prin deschiderea depozitului la termen mediu al persoanei fiziceDebit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 2375 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane fizice (mai mult de 1 an şi pînă la 5 ani)”

i) prin deschiderea depozitului la termen lung al persoanei fiziceDebit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 2376 – „Depozite la termen lung primite de la persoane fizice (mai mult de 5 ani)” (5000 lei)

j) prin deschiderea unui card de debit al persoanei fiziceDebit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 2259 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor fizice”Pentru conturile curente cu dobîndă deschise persoanelor juridice se gestionează contul 2251 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”.

22. Caracterstica generala a operatiunilor cu numerarul. Tipurile de casieriiNumerarul reprezintă expresia materială a banilor pe care autorităţile monetare din fiecare ţară îi emit în conformitate cu propriile reglementări, fiind cunoscute generic ca bancnote în cazul celor de hîrtie, sau ca monedă în cazul celor de metal. Casieria bancară are următoarele funcţii principale: primirea, verificarea, păstrarea şi eliberarea numerarului şi a altor valori ale băncii sau ale clienţilor ei. În cadrul fiecărei bănci sunt organizate casierii bancare. Casieriile bancare sunt gestionate de conducătorul departamentului respectiv, contabilul-şef şi şeful de casierie din bancă, în funcţiile cărora intră organizarea, asigurarea funcţionării şi controlul activităţilor de casierie în conformitate cu prevederile normelor în vigoare. Totodată, ei sunt obligaţi să asigure efectuarea corectă şi la zi a evidenţelor operativ-contabile şi statistice, în scopul reflectării în orice moment şi cu exactitate a existenţei şi a mişcării numerarului şi a celorlalte valori gestionate de către personalul casieriei. De asemenea, asigură respectarea tuturor dispoziţiilor cu privire la păstrarea şi paza numerarului şi a celorlalte valori, pentru asigurarea integrităţii acestora.

Tipuri de case bancare:-case operative de încasări-case operative de plăţi-case pentru primirea diverselor valori depuse spre păstrare de deponenţi-case cu program prelungit-case de încasări serale-case de verificare a numerarului-case de încasări în lei, amplasate în afara sediului băncii-case pentru operaţiuni valutare-case de schimb şi de vînzare a formularelor de strictă evidenţă, a certificatelor de depozit, a acţiunilor şi a altor hîtrii de valoare Primirea (incasarea numerarului)

Casele de încasări ale băncilor primesc depunerile de numerar de la clienţii lor pentru diverse operaţiuni în timpul programului de ghişeu sau al programului prelungit. Operaţiunile de primire a numerarului prin casele de încasări se efectuează în baza următoarelor documente de casă: ordin de încasare, borderou însoţitor.

Primirea numerarului se face numai după înregistrarea sumei în Jurnalul de casă, iar operaţiunea de înregistrare în contul clienţilor respectivi se efectuează în aceeaşi zi, după verificarea numerarului de către casieri. În cazul depunerii numerarului după încheierea programului operativ de lucru prin genţi sigilate sau cu foaie de vărsămînt, înregistrarea în contul clienţilor se va face cu data următoarei zile lucrătoare.Pentru depunerea numerarului la bancă se utilizează şi documente de casă perfectate la calculatorul electronic cu respectarea normelor tehnice ale acestora. Acestea se ştampilează şi se semnează de persoanele autorizate şi au acelaşi mod de control, înregistrare şi circuit ca şi foaia de vărsămînt şi celelalte documente tipizate. Plata (eliberarea numerarului)

Prin casele de plăţi se efectuează plăţi în numerar în timpul programului de lucru. Sumele plătite trebuie înregistrate în evidenţele casieriei şi ale contabilităţii. Operaţiunile de eliberare a numerarului prin casele de plăţi se efectuează în baza următoarelor documente de casă: cecul de numerar; ordin de eliberare a numerarului.Casierul plătitor primeşte un avans în numerar din casa de operaţiuni de la casierul-şef la începutul fiecărei zile operative sau pe parcurs în baza semnăturii depuse în registrul acestuia. Suma avansului eliberat casierul plătitor va fi stabilită de casierul-şef, respectîndu-se plăţile programate pentru ziua respectivă, astfel încît la închiderea casei să nu rămînă numerar neutilizat.

23. Perfectarea documentara si contabilitatea operatiunilor de incasare a numeraruluiCasele de încasări ale băncilor primesc depunerile de numerar de la clienţii lor pentru diverse

operaţiuni în timpul programului de ghişeu sau al programului prelungit. Operaţiunile de primire a numerarului prin casele de încasări se efectuează în baza următoarelor documente de casă: ordin de încasare, borderou însoţitor.

Primirea numerarului se face numai după înregistrarea sumei în Jurnalul de casă, iar operaţiunea de înregistrare în contul clienţilor respectivi se efectuează în aceeaşi zi, după verificarea numerarului de către casieri. În cazul depunerii numerarului după încheierea programului operativ de lucru prin genţi sigilate sau cu foaie de vărsămînt, înregistrarea în contul clienţilor se va face cu data următoarei zile lucrătoare.

Pentru depunerea numerarului la bancă se utilizează şi documente de casă perfectate la calculatorul electronic cu respectarea normelor tehnice ale acestora. Acestea se ştampilează şi se semnează de persoanele autorizate şi au acelaşi mod de control, înregistrare şi circuit ca şi foaia de vărsămînt şi celelalte documente tipizate.

Depunerea cu ordin de încasareOrdinul de încasare se întocmeşte pentru depunerile de numerar în operaţiile interne ale băncii, cum

ar fi restituiri de avansuri spre decontare neutilizate, salarii neplătite, depunerea numerarului rezultat din vînzarea formularelor cu regim special, încasările zilei precedente în timpul programului prelungit de lucru, încasarea numerarului de la persoanele fizice pentru alimentarea conturilor de depozit, pentru restituirea creditelor şi în alte cazuri.

Ordinul de încasare se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul pentru contabilitate, unul pentru casierie, altul pentru client. Pentru înregistrarea numerarului primit de la BNM în evidenţele casieriei şi ale contabilităţii şi pentru alimentarea cu numerar a casei de operaţiuni se foloseşte ordinul de încasare întocmit în 2 exemplare, dintre care unul pentru contabilitate, altul pentru casierie. Acesta se perfectează de contabil şi se înregistrează în jurnalul de casă.

Depunerea numerarului cu borderou însoţitorBăncile pot organiza depunerea numerarului prin genţi sigilate de către clienţii cu un volum mare de

încasări. Programul de depunere a genţilor sigilate se stabileşte de bancă de comun acord cu clienţii. Pentru depunerea numerarului prin genţi sigilate banca încheie un contract cu clienţii respectivi. Ca document de depunere în toate cazurile se foloseşte borderoul însoţitor întocmit în 3 exemplare, dactilografiat sau completat manual.

Depunerea încasărilor la bancă prin genţi sigilate se poate face: prin colectarea de către seviciul de încasare a valorilor din cadrul băncii; la ghişeele băncii în timpul programului operativ de ghişeu la ghişeele băncii în afara programului operativ de ghişeu, dar pînă la finele programului de lucru; la ghişeele băncii, la casa de încasări serale .

Programul de ridicare de la clienţi a genţilor sigilate cu numerar se stabileşte de bancă, de comun acord cu clienţii, în baza unui contract.

Înregistrări determinate de operaţiuni de încasare a numerarului în lei:

Existenţa şi mişcarea numerarului din casieriile băncii se evidenţiază cu ajutorul contului 1001 „Numerar în casierie”

Contul 1001 „Numerar în casierie” este un cont activ. Se debitează cu sumele reprezentînd încasări în lei. Se creditează cu plăţile în numerar exprimate în lei. Soldul debitor exprimă numerarul în lei existent în casieriile băncii.

1. Alimentarea casei cu numerar de la BNM: Debit contul 1001– „Numerar în casierie” Credit contul 1031 – „Contul NOSTRO în BNM”2. Alimentarea casei cu numerar de la alte unităţi ale aceleeaşi bănci: Debit contul 1001– „Numerar în casierie” Credit contul 1032 – „Conturi NOSTRO în bănci”3. Achitarea de către clienţi a dobînzii în numerar: Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 1700 – „Dobînda sporită ce urmează să fie primită”4. Salariatul băncii (titularul de avans) întoarce în casă suma neutilizată a avansului: Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 1804 – „Decontări cu salariaţii băncii”5. Depozite la vedere fără dobîndă primite de la clienţi: Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 2220 – „Depozite la vedere fără dobîndă primite de la clienţi”6. Depozite la vedere cu dobîndă primite de la clienţi: Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 2250 – „Depozite la vedere cu dobîndă primite de la clienţi”7. Depozite de economii primite de la clienţi: Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 2310 – „Depozite de economii”8. Depozite la termen primite de la bănci:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 2340 – „Depozite la termen primite de la bănci”9. Depozite la termen primite de la clienţi:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 2370 – „Depozite la la termen primite de la clienţi”10. Vînzarea acţiunilor ordinare în numerar: Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 3001 – „Acţiuni ordinare plasate”11. Vînzarea acţiunilor preferenţiale în numerar: Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 3003 – „Acţiuni preferenţiale plasate”12. Se încasează dobînda din plasările creditelor overnight în numerar: Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4060 – „Venituri aferente dobînzilor la plasările overnight”13. Se încasează dobînda din plasările garanţiilor la vedere: Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4070 – „Venituri aferente dobînzilor la plasări-garanţii la vedere”14. Se încasează dobînda din plasările la termen în bănci: Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4090 – „Venituri aferente dobînzilor la plasări la termen în bănci”15. Se încasează dobînda la hîrtiile de valoare pentru comercializare:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4150 – „Venituri aferente dobînzilor la hîrtii de valoare p/u comercializare”16. Se încasează dobînda la hîrtiile de valoare investiţionale:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4180 – „Venituri aferente dobînzilor la hîrtii de valoare investiţionale”17. Se încasează dobînda la creditele acordate agriculturii/industriei alimentare:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie”

Credit contul 4230 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate agriculturii/ industriei alimentare”18. Se încasează dobînda la creditele acordate pentru construcţie şi îmbunătăţirea funciară:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4260 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate pentru construcţie şi îmbunătăţirtea funciară”

19. Se încasează dobînda la creditele de consum:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4290 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele de consum”20. Se încasează dobînda la creditele acordate industriei energetice şi a combustibilului:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4320 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate industriei energetice şi a combustibilului”21. Se încasează dobînda la creditele acordate băncilor:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4350 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate băncilor”

22. Se încasează dobînda la creditele acordate Guvernului:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4380 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate Guvernului”

23. Se încasează dobînda la creditele acordate industriei/comerţuluiDebit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4410 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate

industriei/comerţului”24. Se încasează dobînda la creditele acordate pentru procurarea imobilului:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4440 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate pentru procurarea imobilului”25. Se încasează dobînda la creditele acordate pentru construcţia drumurilor şi transportare:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4470 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate pentru construcţia drumurilor şi transportare”26. Se încasează dobînda la creditele acordate clienţilor:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4490 – „Venituri aferente dobînzilor la alte credite acordate clienţilor”27. Se încasează dobînda pentru leasingul financiar:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4530 – „Venituri aferente dobînzilor privind leasingul financiar”28. Se încasează plata de comision pentru ţinerea contului;Debit contul 1001– „Numerar în casierie”

Credit contul 4677 – „Conturi curente”

24. Perfectarea documentara si contabilitatea operatiunilor de plata a numeraruluiPrin casele de plăţi se efectuează plăţi în numerar în timpul programului de lucru. Sumele plătite

trebuie înregistrate în evidenţele casieriei şi ale contabilităţii. Operaţiunile de eliberare a numerarului prin casele de plăţi se efectuează în baza următoarelor documente de casă: cecul de numerar; ordin de eliberare a numerarului.

Casierul plătitor primeşte un avans în numerar din casa de operaţiuni de la casierul-şef la începutul fiecărei zile operative sau pe parcurs în baza semnăturii depuse în registrul acestuia. Suma avansului eliberat casierul plătitor va fi stabilită de casierul-şef, respectîndu-se plăţile programate pentru ziua respectivă, astfel încît la închiderea casei să nu rămînă numerar neutilizat. Eliberarea numerarului în baza cecului de numerar

Cecul din carnetul de cecuri de numerar este un instrument de plată prin care emitentul de cec dă ordin băncii de a-i elibera la prezentare o anumită sumă în numerar mandatarului indicat în cec sau însuşi emitentului. Cecul de numerar este utilizat în retragerile de numerar din conturile curente de către agenţii economici. Cecul se completează pe formular tipizat de document primar cu regim special de evidenţă, păstrare şi

utilizare, care reprezintă o filă din carnetul de cecuri de numerar. Cecul se decupează din carnetul de cecuri de numerar numai după emitere pentru a fi prezentat la bancă. Termenul de valabilitate a cecului pentru a fi prezentat la bancă este de 10 zile lucrătoare. Ziua emiterii nu se ia în calcul.

Întreprinderile, de regulă, primesc de la instituţiile financiare ale Republicii bani în numerar prin cec pentru retribuirea muncii, plata pensiilor şi indemnizaţiilor, achiziţionarea producţiei agricole, procurarea ambalajului şi obiectelor de la populaţie, acoperirea cheltuielilor de deplasare, cît şi pentru alte scopuri prevăzute de legislaţie.

Cecul de numerar se prezintă de către client executorului contabil. După ce executorul contabil şi controlorul verifică cecul de numerar conform prevederilor Regulamentului privind utilizarea carnetului de cecuri de numerar în vigoare, îl semnează şi îl transmite la casierie pe cale internă.

Casierul  plătitor,  primind  cecul de  la  contabilitate,  este obligat să verifice corectitudinea îndeplinirii cecului de numerar. Îi este interzis să elibereze numerarul altor persoane decît clientului (împuternicitului acestuia) numele căruia este înscris în cec şi care a semnat de primirea numerarului cecul de numerar. De asemenea, este interzis să se revină asupra structurii numerarului eliberat după ce s-a efectuat plata.

După eliberarea numerarului casierul plătitor semnează  pe  versoul cecului, iar pe faţa cecului pune ştampila cu menţiunea "Plătit".

Eliberarea numerarului în baza ordinului de eliberare a numeraruluiOrdinul de eliberare a numerarului se utilizează la eliberarea din contul curent în valută a

echivalentului  în numerar în lei moldoveneşti la cursul de schimb stabilit de bancă; eliberarea din contul curent în lei moldoveneşti a echivalentului în numerar în valută la cursul de schimb stabilit de bancă; eliberarea din contul curent în valută a echivalentului în numerar în altă valută la cursul de schimb stabilit de bancă; eliberarea numerarului aferent cheltuielilor proprii ale băncii, pentru răscumpărarea certificatelor de depozit, cumpărarea de valută şi efectuarea plăţilor la casa cu program prelungit, pentru înregistrarea în evidenţa contabilă a depunerii excedentului de numerar la BNM, la eliberarea numerarului între bănci (filiale) ş.a.

Ordinul de eliberare a numerarului se  perfectează în trei exemplare la calculator de către executorul contabil, care ulterior verifică corectitudinea completării  formularului, corespunderea sumei  în cifre cu cea în litere şi aplică semnătura pe ordin. După aceasta  executorul contabil înregistrează suma din ordin în jurnalul de casă, pe care ulterior îl transmite pentru verificare controlorului împuternicit cu drept de semnătură. Acesta este obligat să verifice ordinul de eliberare a numerarului din punctul de vedere al întocmirii corecte,   precum şi înregistrarea în Jurnalul de casă, după care  semnează ordinul şi îl transmite la casierie pe cale internă.  

Eliberarea numerarului prin bancomatDeţinătorii de carduri bancare au posibilitatea de a-şi transforma banii de cont în numerar prin

intermediul bancomatului. Bancomatul (distribuitorul automat de numerar) este un dispozitiv electromagnetic ce permite

utilizatorului autorizat să retragă numerar sub formă de bancnote şi monedă metalică.Pentru alimentarea bancomatului şi scoaterea din acesta a numerarului, printr-un ordin al

conducătorului băncii se desemnează responsabili ai băncii, unul dintre care este casier sau încasator. Cheile de la bancomat sunt deţinute de aceşti angajaţi. Alimentarea bancomatului cu numerar se efectuează pe măsura necesităţii, în baza Cererii scrise a casierului responsabil de deservirea bancomatului.

În baza informaţiei tipărite de bancomat, contabilul băncii emite ordinul de încasare pentru numerarul predat în casă şi ordinul de plată pentru reflectarea pe conturile de card ale clienţilor, care se întocmesc în 2 exemplare, unul pentru contabilitate, altul pentru casierie.

Înregistrări determinate de operaţiuni de eliberare a numerarului în lei:Sume depuse la BNM şi alimentarea cu numerar a caselor altor unităţi ale societăţii bancre:

Debit contul 1031 – „Contul NOSTRO în BNM” Debit contul 1032 – „Conturi NOSTRO în bănci”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 1. Se acordă credite pentru agricultură/industrie alimentară: Debit contul 1230 –„ Credite acordate agriculturii/industriei alimentare”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 2. Se acordă credite pentru construcţie şi îmbunătăţirea funciară: Debit contul 1260 – „Credite acordate pentru construcţie şi îmbunătăţirea funciară”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 3. Se acordă credite de consum: Debit contul 1290 – „Credite de consum”

Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 4. Se acordă credite industriei energetice şi a combustibilului: Debit contul 1320 – „Credite acordate industriei energetice şi combustibilului”Credit contul 1001– „Numerar în casierie” 5. Se acordă credite pentru bănci: Debit contul 1350 – „Credite acordate băncilor”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 6. Se acordă credite pentru Guvern: Debit contul 1380 – „Credite acordate Guvernului”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 7. Se acordă credite industriei/comerţului: Debit contul 1410 – „Credite acordate industriei/comerţului”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 8. Se acordă credite pentru procurarea imobilului: Debit contul 1440 – „Credite acordate pentru procurarea imobilului”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 9. Se acordă credite pentru construcţia drumurilor şi transportare: Debit contul 1470 – „Credite acordate pentru construcţia drumurilor şi transportare”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 10. Se acordă credite clienţilor: Debit contul 1490 – „Alte credite acordate clienţilor”Credit contul 1001– „Numerar în casierie” 11. Sînt procurate active materiale pe termen lung: Debit contul 1600 – „Active materiale pe termen lung”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 12. Sînt procurate active nemateriale: Debit contul 1630 – „Active nemateriale”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 13. Închiderea unui depozit la vedere fără dobîndă primit de la clienţi: Debit contul 2220 – „Depozite la vedere fără dobîndă primite de la clienţi”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 14. Închiderea unui depozit la vedere cu dobîndă primit de la clienţi: Debit contul 2250– „Depozite la vedere cu dobîndă primite de la clienţi”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 15. Închiderea unui depozit de economii primit de la clienţi: Debit – contul 2310 – „Depozite de economii”Credit – contul „1001” – „Numerar în casierie” 16. Închiderea unui depozit la termen primit de la bănci: Debit – contul „2340” – „Depozite la termen primite de la bănci”Credit – contul „1001” – „Numerar în casierie” 17. Închiderea unui depozit la termen primit de la clienţi: Debit – contul „2370” – „Depozite la la termen primite de la clienţi”Credit – contul „1001” – „Numerar în casierie” Achitarea dobînzii în numerar: Debit – contul „2700” – „Dobînda sporită, ce urmează să fie plătită”Credit – contul „1001” – „Numerar în casierie” 18. Achitarea dividendelor acţionarilor în numerar: Debit – contul „2808” – „Dividende către plată”Credit – contul „1001” – „Numerar în casierie” 19. Răscumpărare de acţiuni la valoarea de piaţă: Debit – contul „3005” – „Acţiuni ordinare de tezaur” Debit – contul „3006” – „Acţiuni preferenţiale de tezaur”Credit – contul „1001” – „Numerar în casierie” 20. Dobînzi plătite în numerar pentru conturile de depozite la vedere: Debit – contul „5250” – „Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite primite de la clienţi” Credit – contul „1001” – „Numerar în casierie”

21. Dobînzi plătite în numerar pentru conturile de depozite de economii: Debit – contul „5310” – „Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite de economii” Credit – contul „1001” – „Numerar în casierie” 22. Dobînzi plătite în numerar pentru depozitele la termen primit de la bănci: Debit – contul „5340” – „Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite la termen primite de la bănci” Credit – contul „1001” – „Numerar în casierie” 23. Dobînzi plătite în numerar pentru depozitele la termen primite de clienţi:Debit – contul „5370” – „Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite la termen primite de la clienţi” Credit – contul „1001” – „Numerar în casierie” 24. Salarii achitate personalului băncii:Debit – 5710 – „Cheltuieli aferente remunerării muncii şi defalcărilor obligatorii”

Credit – 1001 – „Numerar în casierie”25.Contabilitatea intrarii imobilizarilor corporale Pentru evidenţa mijloacelor fixe la bancă este destinat grupul de conturi 1600 „Active materiale pe termen lung”.Mijloacele fixe procurate de la alte persoane fizice şi juridice sunt reflectate în contabilitate în modul următor:

Dacă mijloacele fixe nu necesită montaj şi data punerii în funcţiune coincide cu momentul procurării, valoarea de cumpărare, precum şi cheltuielile de procurare şi aprovizionare , sunt incluse nemijlocit în debitul conturilor 1600 „Active materiale pe termen lung”.

Atunci cînd mijloacele fixe nu necesită montaj, iar data procurării acestora nu coincide cu momentul punerii în funcţiune( de exemplu, conform condiţiilor tehnice de exploatare, a mijloacelor de transport auto noi, le pot fi incluse în componenţa mijloacelor fixe numai după rodaj. Sau alt exemplu, banca a procurat în ianuarie anul curent, un set de mobilă şi l-a instalat, în luna februarie, atunci cheltuielile acumulate la achiziţionare sunt iniţial colectate în contul 1602 „Active materiale în curs de execuţie”.

La procurarea mijloacelor fixe ce necesită o perioadă îndelungată pînă la punerea în funcţiune (construcţia clădirilor, altor obiecte),cheltuielile acumulate iniţial sunt colectate la contul sintetic 1602 „Active materiale în curs de execuţie” în contrapartidă cu conturile grupei 1600 „Active materiale pe termen lung”.

7.2. Înregistrarea intrării mijloacelor fixe ce necesită montaj.În cazul intrării mijloacelor fixe ce necesită montaj e necesar de conabilizat valoarea de cumpărare a obiectului şi cheltuielile la montarea şi instalarea acestuia.Exemplu: Să admitem că banca a procurat un bancomat la valoarea de 54 000 mii lei,inclusiv TVA 9 000 lei la următoarele condiţii:

Dacă achitarea este efectuată în timp de 30 zile, cumpărătorul plăteşte toată suma, Dacă achitarea este efectuată în timp de 30 zile, cumpărătorului i se permite o reducere în mărime de

2% din valoarea de cumpărare (fără TVA).Presupunem că banca - cumpărătoare s-a achitat cu furnizorul timp de 10 zile.Cheltuielile la transportarea bancomatului constituie 480 lei, inclusiv TVA-80 lei;Cheltuielile de montare şi instalare a bancomatului au constituit 1972 lei, inclusiv:Retribuirea muncii.........................................................................................1200 lei,Contribuţii pentru asigurările sociale........................................3..72 lei,( 1 200*0,31)Costul materialelor folosite..............................................................................300 lei,Alte servicii a lucrătorilor................................................................................100 lei.La transportare bancomatul a fost parţial deteriorat, fapt ce a necesitat următoarele cheltuieli suplimentare:Valoarea pieselor schimbate.............................................................................2500 lei,Achitarea serviciilor efectuate de specialişti.......................................................200 lei.În baza operaţiilor exemplului nominalizat, vor fi întocmite următoarele formule contabile:

1) Înregistrarea bancomatului primit (minus reducerile efectuate 2%) 53 000 lei 45 000 +(45 000* 0,2)-(45 000* 0,02)

Dt 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 53100 lei Ct 2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice” 53100 lei Acceptarea facturii organizaţiei de transport privind serviciile de transport:Dt 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 480 leiCt 2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice” 480 lei

2) S-a virat furnizorului pentru bancomatul procurat la valoarea de procurare exclusiv rabatul acordat, precum şi organizaţiei de transport pentru servicii de transportare efecuate:

Dt 2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice” 53580 leiCt 1001 „Numerar în caserie”Ct 1031 „Contul NOSTRO „ 53580 lei.3) Reflectarea cheltuielilor de instalare a aparatului:

Dt 1602 „Active materiale în curs de execuţie” -la suma totală a cheltuielilor 1972 lei Ct 2804 „Decontări cu salariaţii băncii” 1200 lei Ct 2802 „Alte decontări cu bugetul de stat” -La suma contribuţiilor pentru asigurările sociale 372 lei Ct 1660 „Materiale” -la valoarea materialelor consumate 300 lei Ct 2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice” -La suma altor servicii prestate de specialişti 100 lei.În conformitate cu Legea privind taxa pe valoare adăugată, se determină suma TVA din suma efectivă a cheltuielilor de montaj. Ea constituie 394,40 lei (1 972*0,2).

4) S-a calculat TVA: Dt 1602”Active materiale în curs de execuţie” 394,40 lei Ct 2802 „Alte datorii cu bugetul de stat” 394,40 lei.La punerea în funcţiune după finisarea lucrărilor de montaj, se întocmeşte un proces-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe. În el se indică suma totală a cheltuielilor ce constituie valoarea de intrare ( valoarea de procurare cheltuielile de montaj, cheltuielile de încercare).Conform exemplului de mai sus, ele constituie 55 946,40 lei (53 100 + 480 + 1 972 + 394,40 ) .

5) Punerea în funcţiune a bancomatului (înregistrarea lui în componenţa mijloacelor fixe): Dt 1604 „Mobilă şi utilaj” 55946,40 lei Ct 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 55946,40 leiCheltuielile privind înlăturarea cheltuielilor de deteriorare a mijlocului fix în drum nu sunt încluse în valoarea lor de intrare. Asemenea cheltuieli se referă la cheltuielile de reparaţii, ţinîndu-se cont de destinaţia viitoare a mijlocului fix. Ţinîndu-se cont de aceasta, cheltuielile privind înlăturarea defectelor la deteriorare vor fi reflectate în contabilitate în felul următor:

6) Reflectarea consumului piesei pentru repararea mijlocului fix: Dt 5911 „Cheltuieli pentru repararea mobilei sau a utilajului” 2500 lei Ct 1660 „Stocuri de mărfuri şi materiale” 2500 lei

7) Au fost plătite din casă serviciile specialistului terţ pentru înlăturarea deteriorării mijlocului fix.Dt 5911 „Cheltuieli pentru repararea mobilei sau a utilajului” 200 leiCt 1001 „Casa” 200 lei. Valoarea obiectului pus în funcţiune constituie totalitatea de cheltuieli privind procurarea, instalarea, precum şi punerea în funcţiune, reglarea şi încercarea pînă la momentul întocmirii documentului privind punerea în exploatare.7.3. Înregistrarea obiectelor de mijloace fixe ce nu necesită montajAtunci cînd obiectele de mijloace fixe nu necesită montaj, iar momentul achiziţionării coincide cu momentul punerii în funcţiune, acestea se includ în componenţa mijloacelor fixe direct, fără a fi reflectate ca active materiale în curs de execuţie.Exemplu:Să presupunem că banca a procurat mobilă în valoare de 13400 lei (inclusiv TVA în sumă de 2 400 lei)Data procurării inventarului se consideră data punerii în funcţiune.Serviciile transportului propriu au constituit 200 lei.Această operaţie va fi reflectată în contabilitate în felul următor:

1) Înregistrarea mijlocului fix:Dt 1604 „Mobilă şi utilaj” 13400 leiCt 2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice” 13400 lei.2) Serviciile transportului propriu sunt trecute la valoarea mobilei procurate . Dt 1604 „Mobilă şi utilaj” 200 leiCt 5901 „Cheltuieli de transport” 200 lei.3) Calcularea bugetului TVA în mărime de 20% din costul serviciilor de transport:Dt 1604 „Mobilă şi utilaj” 40 lei

Ct 2802 „Alte decontări cu bugetul de stat” 40 lei.Prin urmare banca începe calcularea uzurii pe tipurile respective de mijloace fixe, în conformitate cu metoda aleasă începînd cu luna următoare de la momentul punerii în funcţiune.7.4. Intrările de mijloace fixe cu titlu gratuit

În conformitate cu utilizarea normelor matodologice a conturilor contabile, valoarea de intrare a mijloacelor fixe intrate cu titlu gratuit, precum şi a obiectelor intrate sub formă de subvenţii guvernamentale se evaluează la valoarea venală.Astfel, banca şi în acest caz trebuie să contabilizeze obiectul de mijloace fixe la valoarea reală determinată de piaţă în momentul intrării.Se presupune că preţurile de piaţă trebuie să fie publicate periodic în buletine speciale. În prezent de această informaţie dispune Camera de Comerţ şi Industrie şi Ministerul Economiei al Republicii Moldova.Dacă preţul de piaţă al unui obiect nu este confirmat, valoarea de intrare a acestuia este determinată de o expertiză independentă sau conform datelor din actele de primire-predare a mijloacelor fixe.Este evident că în baza actelor de primire-predare, în cazul intrării mijloacelor fixe parţial uzate, valoarea de intrare a acestora o constituie valoarea de bilanţ.Atunci cînd obiectul de mijloace fixe intrat cu titlu gratuit necesită cheltuieli (reparaţie, montaj, instalare ) aferente pregătirii acestuia pentru exploatare, în componenţa valorii de intrare a unui atare obiect se includ şi consumurile apărute.

Intrarea de mijloace fixe primite cu titlu gratuit ce nu necesită cheltuieli aferente pregătirii pentru utilizarea ulterioară

Obiectele primite cu titlu gratuit ce nu necesită cheltuieli de montaj şi instalare se iau la evidenţă nemijlocit în contul mijloacelor fixe.Exemplu:Să presupunem că băncii i s-a donat un autocamion evaluat la valoarea venală în sumă de 45 000 lei, suma uzurii calculate la momentul intrării autocamionului constituind 43 000 lei.Formula contabilă în acest caz va fi întocmită în felul următor: Dt 1605 „ Mijloace de transport” 45 000 lei Ct 4941 „Alte venituri” 45 000 lei Conform prevederilor S.N.C. 16 ”Contabilitatea activelor pe termen lung” ,suma uzurii calculate pentru obiectele de mijloace fixe intrate cu titlu gratuit nu trebuie reflectată.Mijloacele fixe şi alte obiecte intrate cu titlu gratuit ce necesită cheltuieli aferente pregătirii pentru utilizarea ulterioară se reflectă ca active materiale în curs de execuţie.Exemplu: Banca a primit cu titlu gratuit calculator a cărui valoare venală este egală cu 38 000 lei, cheltuielile de transport sunt achitate în numerar în sumă de 800 lei, prin intermediul unui titular de avans, fără a-l fi primit în prealabil din caserie. Cheltuielile pentru montajul au constituit:- Salariul calculat muncitorilor 700 lei- Contribuţiile pentru asigurările sociale 217 lei- Valoarea materialelor consumate 600 leiFormulele contabile vor fi următoarele:

1) Se înregistrează calculatorul primit cu titlu gratuit în componenţa activelor în curs de execuţie.Debit contul 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 38 000 leiCredit contul 4941 „Alte venituri” 38 000 lei

2) Reflectarea cheltuielilor aferente transportării calculatorului:Debit contul 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 800 leiCredit contul 2804 „Decontări cu salariaţii băncii” 800 lei

3) Se reflectă cheltuielile pentru montajul obiectului.Debit contul 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 1 517 leiCredit contul 2804 „Decontări cu salariaţii băncii” 700 leiCredit contul 2802 „Alte decontări cu bugetul” 217 leiCredit contul 1660 „Stocuri de mărfuri şi materiale” 600 lei

4) se calculează TVA din suma aferentă cheltuielilor pentru montaj – 303,40 lei ( 1 517*0,2):

Debit contul 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 303,40 leiCredit 2802 „Alte decontări cu bugetul ” 303,40 lei

5) Punerea obiectului în funcţiune la cost efectiv:Debit contul 1604 „Mobilă şi utilaj” 40 620,40 leiCredit contul 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 40 620,40 leiÎn exemplul examinat mai sus valoarea de intrare a obiectului pus în funcţiune în sumă de 40620,40 lei se compune din valoarea venală a acestuia - 38 000 lei, cu care s-a mărit venitul băncii, cheltuielile de transport-800 lei, cheltuielile de montaj şi instalare - 1517 lei şi TVA cu 303,40 lei. În momentul punerii obiectului în funcţiune banca determină: durata de funcţionare utilă, valoarea rămasă probabilă, valoarea uzurabilă , stabileşte metoda de calculare a uzurii, în baza căreia se calculează norma anuală şi suma uzurii.

26. Uzura mijloacelor fixe. Amortizarea si tipurile ei pentru imobilizarile corporaleMetode de calculare a uzurii. În conformitate cu cerinţele S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”, banca utilizează următoarele metode de calcul a uzurii:

Liniară; În raport cu volumul de servicii prestate; Soldului degresiv.

Ultima metodă făce parte din metodele accelerate. Este de menţionat că în baza calculării uzurii mijloacelor fixe după primele două metode stă valoarea uzurabilă, iar după a treia - valoarea de bilanţ a obiectului respectiv. Totuşi valoarea probabilă rămasă este necesară pentru a determina uzura obiectului din ultimul an al duratei de funcţionare utile. La calcularea uzurii mijloacelor fixe se va înregistra:

1) Debit contul 5680„Cheltuieli priind uzura acumulată la mijloacele fixe” Credit contul 1680 „Uzura acumulată”Trecerea la scăderi a uzurii acumulate:

2) Debit contul 1680 „Uzura acumulată”Credit contul 1600 „Imobilizari corporale”

27.Contabillitatea iesirilor mijloacelor fixe(imobilizarilor corporale)În procesul desfăşurării activităţii băncii mijloacele fixe pot fi scoase din funcţiune din cauza uzării complete, comercializării, transferului cu titlu gratuit, schimbului, lichidării.La casarea mijloacelor fixe, din cauza uzurii integre, cît şi a calamităţilor naturale, se întocmeşte un proces-verbal de lichidare, în cazul transmiterii cu titlu gratuit, schimbului, comercializării, se întocmeşte un proces-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe.Astfel, la scoaterea în rezultatul uzurii complete se întocmeşte formula:Casarea uzurii acumulate:

3) Debit contul 1680 „Uzura acumulată”Credit contul 1600 „Mijloacele fixe”

Casarea valorii de bilanţ:4) Debit contul 5920 „Scoaterea din uz a activelor necomerciale”

Credit contul 1600 „Mijloace fixe”Înregistrarea materialelor la intrări: 3) Debit contul 1663 „Alte stocuri de mărfuri şi materiale” Credit contul 1600 „Active materiale pe termen lung”La predarea cu titlu gratuit a mijloacelor fixe se întocmeşte:Casarea uzurii acumulate:

1) Debit contul 1680 „Uzura acumulată”Credit contul 1600 „Mijloace fixe”

Casarea valorii de bilanţ:2) Debit contul 5920 „Scoaterea din uz a activelor necomerciale”

Credit contul 1600 „Mijloace fixe”Înregistrarea TVA din valoarea obiectului donat:

3) Debit contul 5941 „Alte cheltuieli”Credit contul 2802 „Alte decontări cu buget28. Contabilitatea OMVSD si socurilor de materiale ale bancii

Potrivit regulamentului cu privire la obiectele de mică valoare şi scurtă durată Nr:05/2-30.154 din 3 iunie 1997 şi paragrafului 34 al S.N.C. 2, obiectele de mică valoare şi scurtă durată sunt active care:

au o valoare unitară mai mică decît limita stabilită de legislaţie, indiferent de durata de exploatare.

Au o durată de serviciu mai mică de un an, indiferent de valoarea unei unităţi.Pentru realizarea contabilităţii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se folosesc conturile:-1661 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, care se debitează cu valoarea obiectelor intrate şi se creditează cu suma trecută la cheltuieli a valorii uzurabile, precum şi cu valoarea bunurilor materiale utilizabile obţinute din lichidarea obiectelor.-1692 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”- pentru obiectele ce nu se consumă la prima lor utilizare. Creditul acestui cont reflectă valoarea uzurabilă a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată inclusă în cheltuieli sau consumuri în momentul dării lor în folosinţă, iar debitul reflectă casarea uzurii calculate aferentă obiectelor scoase din folosinţă.Exemplu:Banca procură obiecte de mică valoare şi scurtă durată de 108000 lei.Cheltuielile de transport sunt de 8500 lei. TVA constituie 18000 lei. Se transmit în expluatare obiecte cu valoarea de 85000 lei. La sfîrşitul anului, cînd se desfăşoară inventarierea, nu se mai constată obiectele respective.Valoarea rămasă a fost calculată în mărime de 850 lei. Înregistrări:

1) Aprovizionarea de la furnizori cu plata ulterioară.Debit contul 1661 „Active de mică valoarea şi scurtă durată” 98500 leiDebit contul 1802 „ Alte decontări cu bugetul statului” 18000 leiCredit contul 2805 „ Alte decontări cu persoane fizice şi juridice” 116500 lei

2) Uzura obiectelor date în folosinţă (valoarea uzurabilă se determină ca 85000-850= 84150)Debit contul 5692 „Cheltuieli privind uzura activelor de mică valoare şi scurtă durată ” 84150 leiCredit contul 1692 „Uzura activelor de mică valoare şi scurtă durată” 84150 lei3)Scoaterea din folosinţă a obiectelor de mică valoare şi scurtă duratăDebit contul 1692 „Uzura activelor de mică valoare şi scurtă durată” 84150 leiCredit contul 1661 „Active de mică valoare şi scurtă durată” 84150 leiDacă valoarea rămasă a activelor de mică valoare şi scurtă durată determinată în prealabil este mai mare decît valoarea materialelor obţinute la scoaterea din folosinţă a obiectelor, diferenţa în cauză se înregistrează prin formula:Debit contul 5941 „Alte cheltuieli” Cebit contul 1661 „Active de mică valoare şi scurtă durată”Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind categoriile de bunuri econmice aflate la dispoziţia băncii pentru a fi:

consumate la prima lor utilizare înregistrate ca producţie în curs de execuţie vîndute (dacă este necesar)

Activele date sînt gestionate la grupul de conturi 1660 „Stocuri de mărfuri şi materiale” şi cuprind conturile:-1661 „Active de mică valoare şi scurtă durată”-1662 „Pietre şi metale nemonetare preţioase”-1663 „Alte stocuri de mărfuri şi materiale”În debitul conturilor se reflectă intrarea materialelor în patrimoniul băncii, iar în creditul conturilor ieşirea materialelor din patrimoniul băncii.

29. Clasificarea creditelor bancare si caracteristica lorClasificarea creditelor se realizeaza dupa mai multe principii:1. dupa periaoada de acordare

-la vedere-la termen (mediu, scurt, lung)

2. dupa beneficiar -populatiei -agentilor economici -altor banci, institutii financiare -statului

3. dupa destinatie -de consum -productive4. dupa modul de acordare si rambursare - ordinare -overdraft -avansurile in cont curent -linia de credit -credite de scont -creditul factoring -credit de tip leasing5.dupa modul de asigurare -asigurate -neasigurate6. dupa risc -standart (2%) -supravegheate(5%) -substandart (30%) -dubioase (60%) -compromise (100%)Creditarea nu este o ştiinţă exactă şi de aceia nu este posibil ca prin utilizarea unei formule sau utilizarea unei teorii să se garanteze că suma acordată unui client va fi rambursată cu dobînda aferentă. Există, totuşi, principii generale de creditare, care, dacă sînt aplicate consecvent, permit reducerea gradului de incerditudine, şi prin urmare, a riscului aplicat în creditare.

Acceptul băncii de a acorda un credit reflectă punctul ei de vedere privind capacitatea de rambursare, prezentă şi viitoare, a clientului. Prin urmare, este esenţial ca banca să obţină cît mai multe informaţii în legătură cu situaţia financiară a potenţialului client şi să fie sigură că se poate baza pe toate informaţiile oferite de acesta. În această analiză, banca ia în consideraţie măsura în care îl cunoaşte pe client; analiza se face diferenţiat pentru un client nou şi pentru un client tradiţional.

Dacă solicitantul este deja client al băncii, banca va lua în considerare evidenţele sale referitoare la acesta. De exemplu, referitor la creditările anterioare: dacă a fost respectat graficul de rambursare a ratelor şi dobînzilor. Orice solicitare de reînnoire a unui credit se bazează pe relaţiile anterioare cu clienţii.

30. Evaluarea solicitantului la operatiunile de creditareAcceptul băncii de a acorda un credit reflectă punctul ei de vedere privind capacitatea de rambursare,

prezentă şi viitoare, a clientului. Prin urmare, este esenţial ca banca să obţină cît mai multe informaţii în legătură cu situaţia financiară a potenţialului client şi să fie sigură că se poate baza pe toate informaţiile oferite de acesta. În această analiză, banca ia în consideraţie măsura în care îl cunoaşte pe client; analiza se face diferenţiat pentru un client nou şi pentru un client tradiţional.

Dacă solicitantul este deja client al băncii, banca va lua în considerare evidenţele sale referitoare la acesta. De exemplu, referitor la creditările anterioare: dacă a fost respectat graficul de rambursare a ratelor şi dobînzilor. Orice solicitare de reînnoire a unui credit se bazează pe relaţiile anterioare cu clienţii.

Solicitările noilor clienţi a băncii este tratată diferit. Dacă cel care solicită un credit nu este clientul băncii, ca un prim pas, trebuie să se obţină referinţe satisfăcătoare despre integritatea şi situaţia financiară a persoanelor care conduc afacerea. Trebuie să se obţină informaţiile financiare relevante, de care are nevoie banca, deci să estimeze solvabilitatea împrumutătorului.

Solvabilitatea este capacitatea agentului economic de a rambursa creditul şi dobînda aferentă în termen şi volum deplin.

Sursele principale de rambursare a împrumutului sînt: Venituri din realizarea măsurii creditate; Venituri din altă activitate; Alte surse (realizarea proprietăţii).Analiza financiară a stării împrumutătorului începe cu estimarea şi analiza coeficienţilor financiari.

Coeficienţii financiari reprezintă coraportul dintre diferite conturi de bilanţ, rapoarte cu privire la venituri şi mişcarea mijloacelor băneşti

Coeficienţii financiari se divizează în 4 categorii principale:1. Lichiditatea2. Solvabilitatea3. Leverage4. Profitabilitatea

Prin lichiditate se subînţelege capacitatea de a transforma rapid activele în bani fără pierderea postului lor de viaţă. Pentru ca întreprinderea să aibă o lichiditate înaltă, ea trebuie să menţină coraportul acceptabil dintre transformarea activelor curente (pe termen scurt) şi termenele oblgaţiunilor curente.Clientul care se adresează la bancă pentru primirea creditului este obligat să prezinte cererea de acordare a unui credit, care va conţine informaţia iniţială privind împrumutul solicitat: scopul, mărimea creditului, tipul şi termenul împrumutului, asigurarea probabilă.

31. Contabilitatea operatiunilor de acordare a creditelor bancareCreditele acordate agenţilor economici şi persoanelor fizice se înregistrează în conturile bilanţiere din

grupele 1230-1490- “ Credite acordate clienţilor ”. Aceste conturi fac parte din clasa I –“ Active ”. În Debitul lor se reflectă sumele creditelor eliberate, iar creditul acestor conturi reflectă sumele creditelor rambursate sau transferul sumelor creditelor cu termen expirat, dintr-un cont în altul, în conformitate cu ordinea privind creditele expirate şi creditele fără dobîndă.

Creditele acordate clienţilor se divizează în următoarele categorii:

În cazul eliberării în numerar a creditului:Debit contul 1441 “ Credite pentru scurt acordate pentru procurarea imobilului” Credit contul 1001 “ Numerar în casierie ”

Contul 1001 “ Numerar în casierie ” este un cont al clasei a I-a “Active”: pe debitul acestui cont se înregistrează numerarul primit în casierie, iar în credit – numerarul eliberat, soldul este debitor.

În cazul eliberării creditului prin deschiderea unui cont de card:Debit contul 1441 “ Credite pentru scurt acordate pentru procurarea imobilului” Credit contul 2258 “ Depozite privind carduri de debit ale persoanelor

juridice ” Contul 2258 ” Depozite privind carduri de debit ale persoanelor juridice”este un cont al clasei a II-a

“Obligaţiuni”: în creditul acestui cont se reflectă mijloacele băneşti înscrise în cont, iar în debit – mijloacele băneşti ieşite din cont. Soldul este creditor.

În cazul eliberării creditului prin transfer la altă bancă:Debit contul 1441 “ Credite pentru scurt acordate pentru procurarea imobilului” Credit contul 1031 contul “ Nostro ” la BNM

32. Contabilitatea operatiunilor de rambursare a creditelor bancare. Contabilitatea dobinzii la creditele acordate

Rambursarea creditului se efectuează în baza ordinului de platăşi a notei de contabilitate întocmită după următoarea schemă:

Rambursarea creditului prin casarea mijloacelor de la contul clientuluiDebit conturile “Conturile curente ale agenţilor economici”,

respectiv grupele 2220- 2250Credit conturile “ Credite la termen acordate clienţilor ”, respectiv grupele 1230-1490

Rambursarea creditului în numerar:Debit contul 1001 “ Numerar în casierie” Credit contul 1441 “Credite pe termen scurt acordate pentru procurarea imobilului”

Rambursarea creditului prin transferDebit contul 1031 “ Contul “Nostro” la BNM” Credit contul 1441 “Credite pe termen scurt acordate pentru procurarea imobilului”

Caracteristica dobînzii şi reflectarea ei în evidenţa contabilăSub aspect comercial dobînda reprezintă preţul capitalului cedat temporar cu obligaţia de rambursare,

un preţ special pentru piaţa capitalului.

Ratele dobînzii aferente creditelor sunt examinate de către Comitetul pentru Credite în fiecare caz aparte şi pot fi reduse sau majorate în dependenţă de particularităţile individuale ale debitorului. Diapazonul ratei dobînzii aferenta creditului se determină de bancă, în dependenţă de risc. Calcularea dobînzii se efectuează prin următoarea formulă:dul datoriei la dobînda confrom numărul (lunar, trimestrial, anual)data calculării * contractului * de zile 360 zile * 100%

Sporirea dobînzilor la bancă se efectuează zilnic şi se reflectă în evidenţa contabilă la dat de 21 şi ultima zi operaţională în baza notelor de contabilitate, după următoarea schemă:Debit contul 1737 “ Dobînda sporită la credite acordate pentru procurarea

imobilului ” Credit contul 4441 “ Venituri aferente dobînzilor la credite pe termen scurt acordate pentru procurarea imobilului ”

Această înregistrare contabilă se efectuează de către contabilitate pentru fiecare debitor separat prin note de contabilitate, în baza dispoziţiei emise de secţia credite şi semnate de persoanele responsabile ale filialei.

Grupa de conturi de venituri 4230-4490 “ Venituri aferente dobînzilor ” este destinată pentru evidenţa

veniturilor aferente, dobînzilor la credite acordate. În creditul lor se înregistreză dobînzile cîştigate. Încasarea sumelor dobînzilor sporite la creditele acordate se efectuează conform cerinţelor prevăzute în contractul de credit , întocmindu-se note de contabilitate sau prin dispoziţii de plată a clientului după următoarea schemă:Debit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”Credit contul 1737 “ Dobînda sporită la credite acordate pentru procurarea

imobilului ” sauDebit contul 1001 “ Numerar în casierie ” Credit contul 1737 “ Dobînda sporită la credite acordate pentru procurarea

imobilului ” sauDebit contul 1031 “ Contul “Nostro” la BNM ” Credit contul 1737 “ Dobînda sporită la credite acordate pentru procurarea

imobilului ”Această înregistrare contabilă se efectuează în contabilitate în baza ordinului de plată a debitoruluiÎn cazul în care încasarea dobînzii se efectuează anticipat ( înaintea sporirii lor), sumele respective se

reflectă în conturile pentru dobînda primită anticipat (2761) în baza notelor de contabilitate sau / şi ordinelor de plată a clientului, întocmite după următoarea schemă:Debit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”Credit contul 2761 “ Dobînda necîştigată primită ”

în cazurile cînd datoriile pentru dobînda sporită la creditele acordate clienţilor nu au fost achitate în termenii stabiliţi de achitare a lor, atunci la data expirării termenului, contractele respective se trec în categoria “credite fără dobîndă ” şi se încetează sporirea dobînzilor la ele. Sumele dobînzilor deja sporite se stornează în baza următoarelor note de contabilitate:Debit contul 4441 “Venituri din dobînzi la credite pentru procurarea

imobilului” Credit contul 1737 “Dobînda sporită de primit la credite pentru procurarea

imobilului”

33.Caracteristica mijloacelor proprii si contabilitatea operatiilor cu actiunile emise la bancaResursele bancilor sunt constituite din resurse proprii si resurse atrase. Resursele proprii ale bancii

comerciale sunt constituite din resurse prorii si resurse atrase. Resursele proprii ale BC sunt constituite din capital subscris de actionari se de benificiile distribuite si inglobate in diferite fonduri de rrezerva sau de risc. Capitalul propriu al bancii este constituit din capitalul social, surplusul de capital, profitul nedestribuit, capitalul de rezerva, precum si din alte fonduri si reserve ale bancii. Capitalul social se constutuie din valoarea aporturilor primate de la actionari in contul achitarii actiunilor si va fi egal cu prdusul valorii nominale a actiunilor plasate si numarul acestora. Detinatorii de actiuni ordinare au dreptul de a participa la adunarea generala a actionarilor. Aceste actiuni dau dreptul la dividende in limita profitului net obtinut de societatea bancara in anul anterior si la un

procentaj din suma rezultata in urma unei eventuale lichidari a activelor societatii bancare in functie de actiuni detinute si de ponderea acestora in totalul actiunilor emise de companie. Detinatorii de actiuni preferentiale pot ava deptul sa primeasca dividende intr-o anumita suma indifferent daca banca a avut profit sau pierdere in anul anterior, si ei nu au dreptul la vot in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA). actiunile preferentiale se impart in: cumulative, necumuative, partial cumulative. Surplusul de capital reprezinta mijloacele obtinute de banca din vinzarea actiunilor la un prêt mai mare decit valoarea nominala. Profitul nerepartizat reprezinta profitul acumulat pe parcursul anului de gestiune dupa impozitare si plate dividendelor. Fondurile proprii de rezerva au ca obiectiv asigurarea solvabilitatii, lichiditatii si potejarii impotriva riscului de credit si a ratei dobinzei, riscului valutar si a altor riscuri. Fondul de rezerva trebuie sa constituie nu mai putin de 15% din valoarea capitalului social al bancii. Capitalul de rezerv este folosit numai in cazul insuficientei de profit si se repartizeaza pentru acoperirea pierderilor bancii si/sau plata dobinzii. Actiunile sunt emise la valoarea nominala, iar plasate la valoarea de piata. Diferenta dintre valoare nominala sic ea de piata se tine la contul 3501 “Surplus de capital”.

Contabilitatea:1) Reflecta plasarea actiunilor la VN

Dt 1001,1031, 1032, 2224, 2225Ct 3001, 3003

2) Reflectam plasarea actiunilor la un prêt mai mare ca VNDt 1031, 1001Ct 3001, 3003Ct 3501

3) Reflectam plasarea actiunilor la un prêt mai mic ca VNDt 1031, 1001Dt 3501Ct 3001, 3003

4) reflectam anularea actiunilor in cazul cind valoarea de rascumparate coincide cu VNDt 3001, 3003Ct 3005, 3006

5) Reflectam anularea in cazul cind VN este mai mare ca valoarea de rascumparare Dt 3001, 3003Ct 3501Ct 3005, 3006

6) reflectam anularea in cazul cind VN este mai mica ca V de rascumparareDt 3001, 3003Dt 3501Ct 3005, 3006

7) Reflectam revinzarea in cazul cind valoarea de revinzare este egala cu valoarea de rascumprareDt 1031, 1001Ct 3005, 3006

8) Reflectam revinzarea in cazul cind: Vrevinzare > VrscumparareDt 1031, 1001Ct 3005, 3006Ct 3501

9) Reflectam revinzarea in cazul cind: Vrevinzare < VrascumparareDt 1031, 1001Dt 3501Ct 3005, 3006

10) Reflectam rescumpararea actiunilorDt 3005, 3006Ct 1001, 1031, 1032

34.caracteristica si contabilitatea rezervelor formate la banca si a dividendelor calculate

Caracteristica rezervelor formate la banca. Fondul de dezerva este destinat pentru acoperirea pieredrilor de la operatiunilor active si in acelasi timp fiind utilizate pentru pata dividendelor la actiunile privilegiate. Nu mai putin de 5% de la venitul curat sunt destinate fondului de rezerva. Capitalul de rezerva se formeaza din contul defalcarilor din profitul nedistribuit in marime de 15% de la capitalul social conform statutului bancii. Rezervele reprezinta profitul capitalizat al bancii cu scopul achtarii sau compensarii unor prejudicii sau cheltuieli

neprevazute. Rezervele bancare minime obligatorii constau in obligatia BC de a-si constitui depozite in conturile deschise la banca centrala. Politica rezervelor minime obligatorii constituie u instrument important de interventii a autoritatilor monetare, care poate fi utilizata pentru sporirea volumului creditelor acordate economiei contrbuind astfel la stimularea dezvoltarii activitatii economice, sau pentru reducerea creditelor acordate economiei. BNM obliga BC sa mentina in scopuri de lichiditare o rezerva minima obligatorie calculata la o rata specificata. Din mijlocele atrase in lei MD si valuta neconvertibila, reducere obligatorie se mentine in lei MD. Din mijloacele trese in valuta liber convertibila, rezerva obligatorie se mentine in dolari SUA si/sau euro UE. BC mentine rezervele obligatorii in contul current deschis la BNM din mijloacele atrase in lei MD si valute necunvertibile. Rezervele din mijloacele atrase in dolari SUA si eoro UE sunt mentinute intr-un cont special al rezervelor obligatorii deschise la BNM.

Contabilitarea rezervelor formate la banca. Rezervele sunt gestionate in clasa a 3-a la contul de pasiv 3502 “Capitalul de rezerva”. In Ct se reflesta formarea rezervelor, iar in Dt se reflecta utilizarea acestora, soldul este creditor.1) Reflectam formarea rezervelor din profitul anului current:

Dt 3504Ct 3502

2) Reflecta formarea rezervelor din profitul anilor precedentiDt 3505Ct 3502

3) Reflectam utilizarea rezervelor pentru plata dividendelor la sectiunile preferentiale:Dt 3502Ct 2808

4) Reflectm utilizarea rezervelor pentru acoperirea anilor precedenti:Dt 3502Ct 3505

5) reflectam tilizarea rezervei pentru majorarea valorii nominale a actinilor:“Actiuni ordinare plasate”Dt 3502Ct 3001

“Actiuni preferentiale plasate”Dt 3502Ct 3003

Caracteristica dividendelor calculate: dividendele reprezinta distribuirea de sume banesti catra actoinarii unei societati bancare, distribuirea ce se realizeaza proportional cu numarul de actiuni detinute de fiecare actionar. Dividendul este cota aparte ce se plateste actionarilor, ele se platesc intr-un termen de maxim 60 de zile de la data publicarii in monitorul official a hotaririi adumarii generale, in nmerar sau prin transfer bancar.

Pentru actiuniale emise inn baza profitului calculate si conform deciziilor AGA, BC v calcula divinende care se gestioneaa la contul 2808 “Dividende catre plata”, in crditul acestui cont se reflecta calcularea dividendelor din diverse surse, iar in debit se reflecta achitarea acestora. Dividendul reprezinta venitul rezultat din repartizarea profitului net dupa impozitare intre actionari in conformitate cu cota de participatie depusa in capitalul actionar. La inregistrarea dividendelor la conturile curente la cardurile de debit si la depozitele la termen se vor intocmi cererile de deschidere a conturilor, cererile de constituire a conturilor curente cu dobinda si cererile de constituire a conturile de economii.

Contabilitate dividendelor calculate:1) Rflectam calcularea dividendului di profitul anului current:

Dt 3504Ct 2808

2) Reflecta calcularea dividendului din profitul anului precedent:Dt 3505Ct 2808

3) reflectam calcularea dividendului din rezervele bancii:Dt 3502Ct 2808

4) Reflectam achitarea dividendelor prin transfer la alta banca:Dt 2808Ct 1031

5) reflectam achitarea dividendelor prin transferl al filiala:Dt 2808Ct 2861

6) Reflectam inregistrarea dividendelor la contul current:Dt 2808Ct 2224, 2225

7) Reflectam inregistrarea dividendelor la cardurile de debit:Dt 2808Ct 2258, 2259

8) reflectam inregistrarea dividendelor la depozitele la termen:Dt 2808Ct 2370

35. Caracteristica si clasificarea valorilor mobiliareValoarea mobiliara este titlul financiar care confirma drepturile patrimonile sau nepatrimoniale ale

uneni personae in raport cu alta persoana, drepturi ce nu pot fi realizate sau transmise fara prezentarea acestui titlu financiar. Bunurile mobiliare sunt caracterizate prin mobilitatea lor, conferita de trecerea fizica de la un proprietar la altul. Valoril mobiliare pot fi actiunile, obligatiunile, instrumentele financiare ale administratiei publice centrale si locale precum si instrumentele financiare derivate sau orice alte tipuri de credite. Prin pietele de valori mobiliare se intermediaza miscarea capitalului, totodata se efectueaza redistribuirea resurselor materiale si umane in economie. Organe de control si supraveghere: comisia nationala a valorilor mobiliare si capisia natoinala a pietii comerciale. BC procur valori mobiliare de stat in scopuri investitionale pentru a detin active cu lichiditatea inalta, pentru a servi ca garantii la creditele interbancare, precum si pentru a acumula venituri in urma acestor investitii. VM de stat se emit sub forma dematerializata si plasarea lor se efectueaza prin intermediul licittiilor desfasurate de BNM. BC poate sa apara pe piata de capital in urmatoarele ipostaze:

Emitent => poate emite actiuni si obligatiuni; In calitate de investitor => poate emite actiuni, obligatiuni, VM de stat; In calitate de intermediar => consulting, activitatea de broker si dealer.Activitatea de brokeraj presupune vinzarea si cumpararea VM din numele clientului. In baza unui contract va incasa un comision pentru serviciul dat.Activitatea de dealer presupune activitate bancii pe piata valorii mobiliare in cont si nume propriu.Activitarea de underwriting presupune promovarea ofertelor si plasamentelor de valori mobiliare.Activitatea de tinere a registrului (pentru SA).Activitea de depozitare presupune depozitarea VM a unui detinator la banca.Avtivitatea de administrare a investitilor totalitatea VM de ce dispune o anumita companie. Factorii ce determina succesul investitional:

Lichiditatea – activele care pot fi transformate active si fara pierdere in numerar. Profitabilitatea – profipul reprezinta ratiunea pentru care bancile opereaza asemeni unor companii

comerciale.Riscul:

De credit – reprezinta pierderea rezultata din nerecuperarea totala sau partiala a fondurilor investite De dobinda – este pierdere de rezultate din revolutia contrar asteptarilor rate dobinzilor, pierderea care

afecteaza profitul sau costurilor bancii.

Clasificare valorilor mobiliare: 1)VM primare:

Actiuni: a) ordinare; b) preferentiare.

Obligatiuni: a) cu dobinda; b) convertibile in actiuni. VM de stat: a) bonuri de trezorarie;

b) bonuri de acoperire a decalajului de casa; c) obligatiuni de stat.2) VM derivate:

Forward; Futures;

Option.

Investitiile BC in VM. Investitii directe: Investirea MB in actiunile si obligatiunile companiilor; Investirea MB in VM de stat.

Investitii indiecte: In scopul procurarii MF, in scopul gestionarii politicii de marketing – aceste investitii nu

aduc profit direct.

36. Caracteristica si contabilitatea VM emise Bancile comerciale, ca formă organizatorico-juridică, este societate pe acţiuni şi este cunoscut faptul că societăţile pe acţiuni îşi constituie capitalul prin emisiunea valorilor mobiliare.

Acţiunile/ obligaţiunile băncii pot fi procurate atît de investitorii străini, cît şi de cei autohtoni, fiind reprezentaţi de persoane fizice, juridice şi de stat.

Emitenţii care efectuiază abonarea deschisă la hărtiile de valoare trebuie să prezinte la CSPHV prospectul emisiunii şi informaţiile despre emitent şi hîrtiilr lui de valoare. Prospectul emisiunii trebuie să fie publicat. Lista informaţiilor pe care trebuie să le conţină prospectul emisiunii se stabileşte de CSPHV.

Operaţiile de emitere a titlurilor de valoare sunt operaţii pasive ale băncii şi sunt gestionate în clasa II "Obligaţiuni ” la grupul de conturi 2180 "Hîrtii de valoare emise".Grupa este destinată pentru evidenţa tuturor titlurilor de valoare emise de bancă. În Credit - se reflectă valoarea nominală a titlurilor de valoare emise, plasate. În Debit - este reflectată răscumpărarea titlurilor de valoare emise. Titlurile de valoare emise ca şi cele investiţionale pot fi vîndute la valoare de piaţă,care poate să difere de cea nominală. Dacă se vînd la valoarea de piaţă mai mare ca valoarea nominală, atunci în acest caz ele se vînd cu primă,şi se gestionează la contul 2185”Prima la hîrtii de valoare emise”. Grupa este destinată pentru evidenţa primelor la hîrtiile de valoare de valoare emise. Dacă titlurile de valoare emise sunt vîndute la valoarea nominală mai mare ca valoarea de piaţă înseamnă că ele se vînd cu scont, care se gestionează la grupul de conturi 2186 "Sconturi şi prime la hîrtiile de valoare" cont de activ. Regimul juridic al emiterii titlurilor de valoare de către băncile comerciale, este diferit în funcţie de tipul titlurilor emise. Titlurile corporative (acţiunile) sunt emise în conformitate cu principiile stabilite în legea privind societăţile pe acţiuni şi legea cu privire la instituţiile finanicare. Totodată, particularităţile emiterii de către băncile comerciale a titlurilor de valoare, sunt stabilite şi de actele normative ale Băncii Naţionale, principiul dintre care este Instrucţiunea privind particularităţile emisiunilor de acţiuni ale băncilor şi modul de autorizare a lor de către B.N.M. Plasarea titlurilor de valoare are loc prin intermediul licitaţiilor desfăşurate de B.N.M conform dispoziţiilor Ministerului de Finanţe al Republicii Moldova. Se depune preventiv o cerere de participare la licitaţii care apoi se confirmă printr-un certificat de confirmare. La licitaţii se admit numai băncile comerciale-dealeri primari, care au încheiat cu B.N.M. Acordul cu privire la îndeplinirea funcţiilor de Dealer primar pe piaţa Hîrtiilor de Valoare de Stat. Plasarea titlurilor de valoare emise cu primă Primele sunt gestionate la contul 2185 "Primele la hîrtii de valoare emise" Grupa este destinată pentru evidenţa primelor la hîrtiile de valoare emise.Cont de pasiv. În credit - se reflectă prime la hîrtii de valoare emise,În debit - suma amortizării lunare. La realizarea titlurilor de valoare emise cu primă, adică la valoare de piaţă cu înregistrare în caserie: Debit 1001 „Numerar în casierie";Credit 2181 „Hîrtii de valoare emise cu rata dobînzii fixă";Credit 2185 „Prime la hîrtii de valoare emise";Contul 2181 ”Hîrtii de valoare emise cu rata dobînzii fixă” – cont de pasiv.În credit – se reflectă valoarea nominală a hîrtiilor de valoare emise. În debit – se reflectă valoarea de piaţă. Prima se amortizează lunar şi se include în dependenţă de termenul titlului de valoare în venitul băncii şi atunci vom înregistra următoarea formula contabilă:Debit 2185 „Prime la hîrtii de valoare emise";Credit 4202 „Amortizarea primelor";

Contul 4202 ”Amortizarea primelor” se gestionează la grupul de conturi 4200 "Creşterea sconturilor şi amortizarea primelor la hîrtii de valoare". Această grupă este destinată pentru evidenţa părţii cîştigate a primelor aferente hîrtiilor de valoare emise la fel şi pentru evidenţa părţii cîştigate de sconturi, aferente hîrtiilor de valoare răscumpărate. Pentru titluri de valoare emise banca calculează dobînda, care se reflectă la grupa de conturi 2700 "Dobînda sporită ce urmează să fie plătită". Grupa este destinată pentru evidenţa dobînzii calculate, dar neachitate. La calcularea dobînzii se va înregistra:Debit 5180 „Cheltuieli aferente dobînzilor la hîrtii de valoare emise";Credit 2716 „Dobînda sporită la hârtii de valoare emise";Grupul de conturi 5180 "Cheltuieli aferente dobînzilor la hîrtiile de valoare emise şi alte obligaţiuni" este destinată pentru evidenţa cheltuielilor aferente dobînzilor pe hîrtii de valoare emise şi alte obligaţiuni. În debitul contului se reflectă cheltuielile aferente dobînzilor pe hîrtiile de valoare emise cu rata dobânzii fixe, pe operaţiunile efectuate prin acordul REPO. Achitarea dobînzii se va reflecta în următoarea formulă contabilă:Debit 2716 „Dobînda sporită la hîrtii de valoare emise";Credit 1001 „Numerar în casierie";Exemplu:Banca plasează certificate de economii - 100 unităţi , cu valoarea nominală 400 lei, la preţ de 430 lei.Dobînda constituie 13% anual.Dobînda se achită la expirarea termenului.Termenul obligaţiunii - 3 luni.a) Înregistrarea titlurilor de valoare emise cu primă în numerar: Debit 1001 „Numerar în casierie" – 43.000 lei Credit 2180 „Hîrtii de valoare aflate în circulaţie şi alte creanţe" – 40.000 lei; Credit 2185 „Prime la hîrtiile de valoare emise" - 3000 lei;b) Înregistrarea titlurilor de valoare emise cu primwwwwwwwwwwwwwwwasdmş-ă la contul „Nostro":Debit 1031 Contul "Nostro" – 43.000 lei;Credit 2180 „Hîrtii de valoare aflate în circulaţie şi alte creanţe " – 40.000 lei; Credit 2185 „Prime la hîrtii de valoare emise" - 3000 lei; Lunar prima se amortizează (se include treptat la conturile respective de venituri), amortizarea primelor se efectuează în corespondenţă cu contul 4202”Amortizarea primei la hîrtiile de valoare emise”.Prima se calculează ca raportînd suma primei la numărul de luni.Debit 2185 „Prima la hîrtii de valoare emise"-1000 lei;Credit 4202 „Amortizarea primei la hîrtiile de valoare emise"-1000 lei; Banca calculează dobînda, care se va reflecta prin formula:Debit 5180”Cheltuieli aferente dobînzii la hîrtiile de valoare emise”-1378,3 lei;Credit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise”-1378,3 lei;

Dobînda=43.000 * 13% * 90 zile =1378,3 lei 100% * 365 zileDobînda se achită în felul următor:a)Debit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise"-1378,3 lei; Credit 1001 „Numerar în casierie"-1378,3 lei;b)Debit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise"-1378,3 lei; Credit 1031 Contul „Nostro"-1378,3 lei;

Plasarea titlurilor de valoare emise cu scont Sconturile la titlurile de valoare emise se gestionează la contul de pasiv 2186”Sconturi la hîrtii de valoare emise”.Acest cont face parte din grupul de conturi 2180”Prime şi sconturi la hîrtiile de valoare”. Aceast grup este destinată pentru evidenţa primelor la hîrtiile de valoare emise şi dobînzii la procurarea hîrtiilorde valoare. În debitul contului 2186 – se reflectă sconturi la hîrtiile de valoare emise În creditul lui – suma amortizată lunar. La realizarea titlurilor de valoare emise cu scont se înregistrează formula:Debit 1001 „Numerar în casierie";Debit 2186 „Sconturi la hîrtii de valoare emise";Credit 2180 „Hîrtii de valoare aflate în circulaţie şi alte creanţe"; Scontul se amortizează lunar şi se include în cheltuielile băncii, se calculează raportînd suma scontului la numărul de luni. În acest caz vom înregistra:Debit 5202 „Sporirea sconturilor";

Credit 2186 „Sconturi la hîrtiile de valoare emise"Contul 5202 se gestionează în grupul de conturi 5200 "Amortizarea primelor şi creşterea sconturilor la hîrtiile de valoare". Grupa este destinată pentru evidenţa sumelor amortizării primelor la hîrtiile de valoare de investiţii procurate şi creşterea sconturilor la hîrtiile de valoare emise.Exemplu:Banca plasează obligaţiuni cu valoarea nominală - 3000 lei, cea de piaţă - 2800 lei,dobînda constituie 15% anual, iar termenul este de 6 luni.Dobînda se achită la expirarea termenului. a)Înregistrarea titlurilor de valoare emise la valoare nominală în numerar:Debit 1001 „Numerar în casierie" – 2.800 lei;Credit 2186 „Sconturi la hîrtiile de valoare emise" – 200 lei; Credit 2180 „Hîrtii de valoare aflate în circulaţie şi alte creanţe " - 3000 lei;b) Înregistrarea titlurilor de valoare emise la valoare nominală la contul „Nostro":Debit 1031 Contul "Nostro" – 2.800 lei;Credit 2186 „Sconturi la hîrtii de valoare emise" - 200 lei;Credit 2180 „Hîrtii de valoare aflate în circulaţie şi alte creanţe " – 3.000 lei;Scontul se amortizează lunar şi se include în cheltuielile băncii. În acest caz vom înregistra:Debit 5202 „Sporirea sconturilor"-33,33 lei;Credit 2186 „Sconturi la hîrtiile de valoare emise"-33,33 lei; Pentru hîrtiile de valoare emise banca calculează dobînda, care pentru bancă este cheltuială:Debit 5180”Cheltuieli aferente dobînzii la hîrtiile de valoare emise”-193,31 lei;Credit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise”-193,31 lei;Dobînda= 2800* 14% * 180 zile =193,31 lei 100% * 365 zileDobînda se achită în următor:a)Debit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise"-193,31 lei; Credit 1001 „Numerar în casierie"-193,31 lei;b)Debit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise"-193,31 lei; Credit 1031 Contul „Nostro"-193,31 lei;

37. Caracteristica si contabilizarea valorilor mobiliare investitionaleProcesul investiţional este un aspect vital al activităţii bancare şi, totodată, o componentă esenţială în

activitatea băncilor. În acelaşi timp el constituie intermediarul financiar în cadrul unei economii ce se întemeiază şi activează pe principii sănătoase. Respectarea legalităţii, siguranţa investiţiilor, asigurarea lichidităţilor şi profitabilitatea sunt principii fundamentale care stau la baza deciziilor băncii privind investiţiile oferite în scopul realizării obiectivului fundamental.

Băncile participă pe piaţa monetară prin acordarea de credite pe termen scurt şi efectuarea plasamentelor bancare la alte bănci şi investirea în valori mobiliare de pînă la un an de zile (de obicei, în bonuri de tezaur de stat). Pe piaţa de capital băncile acţionează prin acordarea de credite pe termene medii şi lungi, investirea mijloacelor băneşti în acţiunile şi obligaţiunile companiilor economice, dar şi prin investirea mijloacelor în valori mobiliare de stat (obligaţiuni de stat). Operaţiile de investiţie sunt operaţii active ale băncii şi se gestionează în clasa I “Active " la grupul de conturi 1180 "Hîrtii de valoare investiţionale".În Debit - se reflectă valoarea nominală a investiţiilor procurate.În Credit-este reflectată răscumpărarea titlurilor de valoare investiţionale.Titlurile de valoare investiţionale sînt procurate la valoare de piaţă, care poate să difere de cea nominală. Diferenţa dintre valoarea nominală şi valoarea de piaţă, în cazul cînd ultima este mai mare poartă denimirea de PRIMĂ. Primele la valorile mobiliare investiţionale sînt gestionează la contul 1191 "Prime la hîrtii de valoare investiţionale". Sconturile la valorile mobiliare investiţionale sunt gestionate la contul 1192"Sconturi la hîrtii de valoare investiţionale". Titlurile de investiţie sunt titluri cu venit fix, care au fost achiziţionate cu intenţia de a fi deţinute o perioadă lungă de timp, în principiu pînă la scadenţă.

Reflectarea în evidenţă a titlurilor de valoare investiţionale cu scont.Sconturile la titlurile de valoare investiţionale sunt gestionate la contul de Activ 1192"Sconturi la hîrtii de valoare investiţionale".

La procurarea titlurilor de valoare investiţionale la valoare nominală cu înregistrare în caserie:Debit 1182"Hîrtii de valoare investiţionale" Credit 1001 "Numerar în caserie"Contul 1001-cont de Activ: În Debit se reflectă încasarea, depunerea, primirea mijloacelor băneşti, în credit eliberarea sau transferarea banilor. Lunar scontul se amortizează (adică se include treptat la contul respectiv de venituri). Amortizarea scontului se efectueză prin contul de venituri 4201 „ Sporirea sconturilor la hîrtii de valoare investiţionale", care este un cont de Pasiv.Debit 1192 "Sconturi la hîrtii de valoare investiţionale"Credit 4201 " Sporirea sconturilor la hîrtii de valoare investitionale" La procurarea titlurilor de valoare investiţionale la valoare nominală cu înregistrare la cont:Debit 1182 "Hîrtii de valoare investiţionale" Credit 1031 "Contul ,Nostro' în BNM" Exemplu: În cazul procurării titlurilor de valoare investiţionale cu scont reflectăm înregistrarea: Banca procură 1000 cambii cu valoarea de piaţă =50 lei,valoarea nominală=53 lei, rata dobînzii=5%, termenul=3 luni. În contabilitate se va reflecta în modul următor:Debit 1182 "Hîrtii de valoare investiţionale"-53.000 leiCredit 1031 "Contul 'Nostro' în BNM-50.000 lei .Credit 1192 "Sconturi la hîrtii de valoare investiţionale"-3.000 lei Amortizarea scontului, care se efectuează prin contul de venituri 4201 "Sporirea sconturilor la hîrtii de valoare investiţionale", prin înregistrarea: Debit 1191"Prime la hîrtii de valoare investiţionale"-16.666,7 Credit 4201 "Sporirea sconturilor la hîrtii de valoare investiţionale" La calculul dobînzii:Debit 1713 "Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale" Credit 4182 " Venituri aferente dobînzilor la hîrtii de valoare investiţionale" La achitarea dobînzii se va înregistra: Debit 1031 "Contul 'Nostro' în BNM-205,47Credit 1713 "Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale" Contul de activ -1713”Dobînda sporită la hîrtii de valoare invetiţionale” În Debit are loc creşterea sau mărirea dobînzii pentru hîrtiile de valoare investiţionale care trebuie primită. În Credit are loc micşorarea sau transferarea dobînzii la hîrtiile de valoare investiţionale. În cazul procurării tilturilor de valoare investiţionale cu primă vom avea următoarea înregistrare: Se procură titluri de valoare investiţionale la valoarea de piaţă=1000 lei, valoarea nominală=700 lei. Debit 1180 "Hîrtii de valoare investiţionale"-700 lei Debit 1191 "Prime la hîrtii de valoare investiţionale"-300 lei Credit 100l "Numerar în caserie"-1000 lei Lunar prima se amortizează ( adică se include proporţional la contul respectiv de cheltuieliîn dependenţă de perioada valorilor mobiliare). Amortizarea primei se efectueză prin contul de cheltueli 5201 "Amortizarea primelor la hîrtii de valoare investiţionale", care este un cont de Activ.Debit 5201 "Amortizarea primelor la hîrtii de valoare investitionale" Credit 1191"Prime la hîrtii de valoare investiţionale"Pentru titluri de valoare investiţionale banca calculează dobîndă:Debit 1713"Dobînda sporită la hîrtii de valoare investitionale"Credit 4180"Venituri aferente dobînzilor la hîrtii de valoare investiţionale"-Achitarea dobînzii, se reflectă prin formula: Debit 1031"Contul 'Nostro' în BNM"Credit 1713 "Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale" Exemplu: În cazul procurării titlurilor de valoare investiţionale cu primă vom avea următoare înregistrare:Se va reflecta în contabilitate în felul următor:

Exemplu:Banca procură 1000 cambii cu valoarea de piaţă =70 lei, valoarea nominală=50 lei, rata dobînzii=7%, termenul=6 luni. Debit 1180"Hîrtii de valoare investitionale"-50.000 leiDebit 1191"Prime la hîrtii de valoare investiţionale”-20.000 lei Credit 1001"Numerar în caserie"-70.000 lei Amortizarea primei, se efectuează prin contul de cheltuieli 5201"Amortizarea primelor la hîrtii de valoare investiţionale". Debit 5201" Amortizarea primelor la hîrtii de valoare investitionale"-3333,3 leiCredit 1191 "Amortizarea primelor la hîrtii de valoare investiţionale"-3333,3 lei Se calculează dobînda:Debit 1713"Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale"-2416,43 lei Credit 4180"Venituri aferente dobînzilor la hîrtii de valoare investiţionale"-2416,43lei La achitarea dobînzii se va înregistra: Debit 1031"Contul 'Nostro' în BNM-2416,43 leiCredit 1713"Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale"-2416,43 lei Contul de Activ -1713"Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale"În Debit are loc creşterea sau mărirea dobînzii pentru hîrtiile de valoare investiţionale care trebuie primită. În Credit are loc micşorarea sau transferarea dobînzii pentru hîrtiile de valoare investiţionale.

38.Caracteristica generala si clasificarea operatiilor de leasing

39. Contabilitatea operaţiilor de leasing la locator.Operaţiunile de leasing la locator sînt reflectate în contabilitatea băncii în clasa I la grupurile 1600, 1530, 1700 şi conturile de mijloace băneşti.

1. Reflectăm procurarea activelor de la furnizor:Dt 1811 “ Active transmise în posesiune/achiziţionate pentru vînzare “Dt 5783 “Taxa pe valoare adaugată”Ct 2805 “Decontări cu alte persoane fizice şi juridice”

2. Achitarea cu furnizorul :Dt 2805 ” Decontări cu alte persoane fizice şi juridice”Ct 1031 ”Contul Nostro în BNM”

3. Reflectăm transmiterea activelor în leasing: (la suma totală a tranzacţiei )Dt 1531, 1532 „ Leasingul acordat altor bănci” , „Leasing acordat clienţilor”Ct 1811 „Active transmise în posesiune/achiziţionate pentru vînzare”

4. Reflectăm înregistarea comisionului de la operaţiunile de leasing:Dt 1805 ” Decontări cu alte personae fizice şi juridice”Ct 4535 ”Comisioane de la prestarea serviciilor privind leasingul financiar”Ct 2802 ”Alte decontări cu bugetul”

5. Reflectăm încasarea comisionului :Dt 1001, 1031, 2224 „Numerar în casierie”, „Contul Nostro în BNM”Ct 1805 ”Decontări cu alte persoane fizice şi juridice”

6. Reflectarea în contabilitate a plăţilor elaşonate: Dt 1001, 1031, 2224 „Numerar în casierie”, „Contul Nostro în BNM” Ct 1531, 1532 ” Leasingul acordat altor bănci şi clienţilor” Ct 2802 „Alte decontări cu bugetul”

7. Reflectăm calcularea dobânzii:

Dt 1746 ”Dobânda calculată la leasingul financiar”Ct 4532 ”Venituri din dobânzi privind leasingul financiar”Ct 2802 „Alte decontări cu bugetul”

8. Reflectăm încasarea dobânzii :Dt 1001, 1031, 2224 „Numerar în casierie”, „Contul Nostro în BNM”Ct 1746 ” Dobânda calculată la leasingul financiar”

9. Reflectăm transferarea TVA în buget:Dt 2802 ” Alte decontări cu bugetul”Ct 1031 ” Contul Nostro în BNM”

40. Contabilitatea operaţiunilor de leasing la locatar.1. Reflectarea în contabilitate a obligaţiunilor faţă de locator aferent activului primit în leasing ( la suma

totală):Dt 1608 „ Imobilizări corporale în curs de execuţie”Ct 2531, 2532 „ Datorii faţă de bănci privind leasingul finaciar” , “Datorii faţă de clienţi privind leasingul financiar”

2. Reflectarea comisionului:Dt 5915 „Comisioane şi taxe plătite”Dt 5783 „TVA”Ct 2805, 1001 ”Decontări cu alte persoane fizice şi juridice”, „Numerar în casierie”

3. Reflectarea plăţilor eşalonate pentru activul primit în leasing:Dt 2531, 2532 „ Datorii faţă de bănci privind leasingul finaciar” , “Datorii faţă de clienţi privind leasingul financiar”Dt 5783 „TVA”Ct 1001, 1031 „Numerar în casierie”, „Contul Nostro în BNM”

4. Reflectăm calcularea dobânzii :Dt 5531, 5532 „Cheltuieli cu dobânzi privind leasingul financiar primit de la bănci ”Dt 5783 „TVA”Ct 2731 „Dobânda calculată la datorii privind leasingul financiar”

5. Reflectăm achitarea dobânzii pentru leasing:Dt 2731 „Dobânda calculată la datorii privind leasingul financiar”Ct 1001, 1031, 2224... „Numerar în casierie”, „Contul Nostro în BNM”...

6. Locatorul calculează uzura pentru activele primite în leasing:Dt 5680 „Cheltuieli aferente amortizării”Ct 1680 „ Contra-cont Amortizarea imobilizărilor corporale,necorporale”

7. La expirarea termenului de leasing activul este transmis în posesia locatarului:Dt 1604, 1605... „ Mobilă şi utilaj”, „ Mijloace de transport”

Ct 1608 „ Contra-cont

41. Caracteristica generala si clasificarea operatiilor de factoring.Caracterizarea generala. Operatiunile de factoring au aparut pentru prima oara in SUA la sfirsitul secolului 19. Factoringul este un contract incheiat intre factoru shi aderent(vinzatorul creditor) prin care aderentul transfera

factorului o parte sau toate creantele pe care le poseda asupra tertilor debitori dupa care factorul se obliga sa incasese si sa suporte riscul insolvabilitatii debitorilor. Scopul operatiunii de factoring este anularea riscului aparut din operatiunile creditoare si efectuarea platilor in termin ale agentilor economici. Operatiunile de factoring sunt favorabile vinzatorilor, deoarece vinzatorul este interest de a obtine cit mai rapid sumele datorate de clientii sai si implicit de a-si micsora riscul in caz de neplata. Acest system este favorabil mai ales furnizorilor care efectueaza numeroase livrari in loturi relative mari, care au o activitate sezoniera sau o clientela dispersata.Obiecte ale operatiunii de factoring pot fi:

- Facturile, documente comerciale intocmite de vinzator si predate cumparatorului in vederea specificarii marfurilor vindute(denumite sortiment, cantitate, pret, suma totala, etc.)

- Titlurile de creante (bilete de ordin.)In operatiunile de factoring sunt implicate 3 parti:

- Vinzatorul nummit si adherent- Factorul- Cumparatorul

Operatiunea de factoring se realizeaza in modul urmator: 1. Vinzatorul si cumparatorul incheie un contract de vinzare/cumparare a marfurilor in care se specifica

un sir de conditii, printer care si forma platii.2. Vinzatorul, cumparatorul, factorul incheie documente juridice privind efectuarea operatiunii de

factoring( contractual de factoring) .3. Factorul, anterior incheierii contractului de factoring analizeaza atit vinzatorul cit si cumparatorul4. Vinzatorul transmite facturile factorului pentru ale achita5. Factorul preia asupra sa de la creditor titlurile de creante si crediteaza contul vinzatorului cu suma

corespunzatoare.De obicei factorul plateste 80 – 90 % din valoarea facturii, iar 10 – 20% constituie comisionul factorului.Clasificarea factoringului :

1. Conform modului de efectuare a operatiunilor de factoring avem: a) factoring deschis – reprezinta operatiunea de factoring prin care cumparatorul debitor este instiintat despre faptul ca vinzatorul creditor a vindut creantele factorului. B) factoring inchis – reprezinta operatiunea prin care cumparatorul nu este anuntat despre vinzarea creantelor de catre aderent factorului.

2. In functie de conventiile incheiate intre furnizor si factor: a) cu drept de regres – ceea ce ii da dreptul factorul in cazul neonorarii platii de catre comparator de a cere rambursarea creditului de la adherent; b) fara drept de regres – operatiunea in cazul careia factorul nu are dreptul de a solicita raambursarea creditului de la adherent in cazul neonorarii obligatiunilor cumparatorului fata de el.

3. In functie de sectorul pietei unde se efectueaza operatiunile de factoring exista : a) factoring intern – in care toti participantii implicatii in afacere sunt din aceeasi tara; b) factoring international – in care unul din participanti este dintro tara straina; c) factoringul partial si total; d) factoring fara finantare si cu finantare.

42. Contabilitatea operatiunilor de factoring.1)Inregistrarea in contul extrabilantier a contravalorii factoringului achizitionat de la aderent:

Intrare 73032)Reflectarea suma factoringului:

Dt 1494 Ct 2251(furnizor)

3) reflectam calculul comisionului:Dt 1805Ct 4498

4)Reflecta incasarea comisionului:Dt 2251 (furnizor)Ct1805

5)Reflectam incasarea creantei de la comparator:Dt 2251 (cumparator)

Ct 14946)Reflectam diminuarea platii in extrabilantier:

Iesire 73037)Reflectam transferul diferentei dintre suma creantei si a factoringului:

Dt 2251 (cumparator)Ct 2251 (furnizor)

8)Reflectam calculul dobinzii:Dt 1743Ct 4494

9)Reflectam incasarea dobinzii:Dt 2251 (furnizor)Ct 1743

10)reduceri la pierderi la credite la factoring:Dt 5847Ct 1499

43. Tipurile de conturi valutare deschise clientilor si caracteristica lor.Principalii operatori pe pietele valutare sunt bancile, bursele de valori si casele de schimb valutar.

Bancile comerciale efectueaza operatiuni pe piata valutara pentru a cumpara o anumita cantitate de valuta necesara in activitatile lor valutare cu clientii precum si pentru acoperirea riscurilor aferente fluctuatiior schimbului valutar.

In cumpararea si vinzarea unei valute exista o differenta intre cursul de cumparare sic el de vinzare. Aceasta diferenta este cunoscuta sub denumirea de marja, fiind cea care permite bancilor sa obtina profit. Regula principala la stabilirea cursurilor de vinzare/cumparare este ca bancile cumpara o anumita valuta la un curs mai cazut si vind aceeasi valuta la un curs mai inalt, in momente diferite acumulind in urma diferentelor de preturi un cistig. Aceasta activitate este denumita speculatie valutara.

Operatiunile effectuate pe piata valutara sunt de 2 tipuri: la vedere si la termen. Majoritatea operatiunilor de schimb valutar sunt operatiuni la vedere.

Operatiunile la vedere (operatiuni spot) sunt acele operatiuni in care vinzarea si cumpararea de valuta se incheie in aceiasi zi, asrfel ca momentul tranzactiei coincide cu momentul formarii cursului valutar al zilei. Operatiunile la vedere sunt tranzactiile ce se efectueaza cu plata imediata.

Operatiunile la termen (forward). Caracteristica acestor operatiuni este ca la momentul incheierii tranzactiei intervine un curs al zilei, care este diferit de cursul valutar de la data executarii tranzactiei. Din diferenta de curs dintre cele 2 momente de timp rezulta avantaje sau dezavantaje pentru partenerii tranzactiei. In functie de termenii la care se efectueaza operatiunile la termen, acestea au, de regula, perioade fixate: 1 luna, 2, 3, 9 luni si maximum 12 luni.

Arbitrajul valutar se defineshte ca o tranzacte de vinzare si de cumparare de valuta in scopul de a realiza un profit sua de a echilibra disponobilul in valuta.

Arbitrajul valutar speculative constituie poeratiunile de valuta pe piata valutara in scopul realizarii unui profit. Profitul poate rezulta din direfenta de curs a acelorasi valute inregistrate concomitant pe piete diferite, la un moment dat; sau din diferenta de curs dintre 2 valute pe 2 piete diferite in acelasi timp sau la date diferite.

Arbitraj valtar impus, care este eecutat in momentul in care gestiune disponibilului valutar al unei banci necesita luarea unor masuri de echlibrare a pozitiilor valutare prin operatiunile de vinzare/cumparare (fortata).

Operatiunile valutare hedging sunt desemnate prin operatia in care un comparator (importator) si o banca se angajeaza pe deotarte sa plateasca o suma in valuta, la un anumit termen, iar pe de alta parte, se imprumuta cu aceeasi suma de valuta, la acelasi termen de rambursare. Prin astfel de operatiune cumparatorul se apara de riscul pierderilor din diferentele de curs in cazul deprecierii valutei.

Operatiunile SWAP sunt operatiuni incheiate frecvent intre un client si o banca sau intre 2 banci, prin care se incheie cuncomitent o tranzatie la vedere si o tranzactie la termen, in alta valuta. Prin aceasta operatiune riscul este inlaturat, iar bnca poate avea un cistig daca cursul de vinzare a valutei euro la termen este mai mare decit cursul de cumparare a aceleiasi valute la vedere, si invers in caz contrar banca va suferi o pierdere.

44. Contabilitatea operatiunilor valutare la conturile clientilor.Conturile valutare se deschid de cele mai dese ori la 2251. Conturi curente ale persoanelor juridice

(sunt nmai pentr inregistrare si trasferare). Efectuarea operatiunilor valutare are loc prin contul de tranzit 2796. Se permite la op valutare: inregistrarea, eliberarea, retragerea MB in numerar. Vinzarea si cumpararea se reflecta la cursul valutar al bancii, BC ia commission de la persoanele juridice. Impozitul pe valuta este impozitul republican. 1)Refl procurare valutei straine:

Dt 2251Ct 2796

2)Refl inregistrarea valutei in lei MD:Dt 2796Ct 2224Ct 4654

3)Refl incasarea comisionului:Dt 2224Ct 4674

4)Reflectam vinzarea valutei:Dt 2224Ct 2796

5)refl inregistrarea MDL in valua:Dt 2796Ct 2251Ct 4654

6)calc imp pe valuta(de la cont current in MDL):Dt 2224Ct 2802

45.contabilitatea operatiunilor valutare in casele de schimb valutar.1 euro = 15.80 leiCurs de cumparare = 15.75 leiCurs de vinzare = 15.82 lei

1)Reflectam porcurarea 200 euro:Dt 1003 3160 lei (200*15.80)Ct 1003 3150 lei (200*15.75)Ct 4654 10 lei

2)Reflectam incasarea comisionului:Dt 1003 Ct 4674 15.75 lei (3150*0.5%)

3)Reflectam vinzarea a 300 UE:Dt 1003 4746 lei (300*15.82)Ct 1003 4740 lei (300*15.80)Ct 4654 6 lei

4)din vinzare luam commission:Dt 1003Ct 4674 47.46 lei (4746*1%)

5)Reflectam calcularea impozitului:Dt 1003 Ct 2808 4.746 lei (4746*0.1%)

46. caracteristica generala si clasificarea cardurilor bancare.Caracteristica generala. Cardul reprezinta un instrument cu ajutorul caruia se poate efectua plata pentru un produs sau servixiu utilizinduse sisteme specific de transfer a fondurilor. Este un support de informative standartizat si personalizat prin intermediul caruia detinatorul, cu utilizarea numarului personalizat de identificare are acces la distanta la contul banker in vederea efectuarii anumitor operatiunii prevazute de banca emitenta. In functie de provenienta MB disponibile in cont se disting urmatoarele tipuri de carduri bancare: a) card de debit – prin intermediul caruia detinatorul dispune de MB depozitate la banca si care ofera posbilitatea acordarii unei facilitate

de overdraft ( descoperit de cont) in cazul insuficientei MB in contul acestuia; b) card de credit – prin intermediul caruia detinatorul dispune de MB oferite de banca sub forma unei linii de credit. Majoritate cardurilor de debit pot fi folosite atit in tara cit si in strainatate, atit pentru tranzactii la comercianti, cit si pentru rettrageri de numerar. Pentru a obtine un card de debit este necesar de a completa o cerere de cont si de solicitare de card. Cardurile de debit cu overdraft se obtin de obicei in urma unei conventii dintre firma angajatoare si o banka care are in portofoliu acest produs. Overdraftul consta in faptul ca posesorul unui astfel de card are acces la un credit stabilit de banca emitenta impreuna cu firma angajatoare. Creditul oferit reprezinta echivalentul a maximum 3 venituri lunare nete. Dobinda pentru sumele utilizate din descoperitul de cont si-o ia automat banca in momentul in care salariul se vireaza pe cardul de debit. De obicei dobinda aplicata cardurilor de debit cu o overdraft este mai mica decit cea a cardurilor de credit. Cardurile de debit sunt conturi de pasiv. In credit se inregistreaza deschiderea sau completare cardului de debit. In debit se reflecta achitarea partial sau inchiderea cardului de debit. Soldul este creditor. Detinatorul de card bancar primeste la sfirsitul lunii extrasse de cont. extrasul de cont trebuie sa contina urrmatoarele date: data tranzactiei, suma, tipul, numarul chitantei, taxele retinute pentru utilizarea cardului si a pinului. Elemetele de securizare si individualizare a cardului: a)suport fizic – din material plastic(cu dimensiuni standartizate)b)adversul contine elemente confetioante in relief( numarul cardului, numele prenumele, etc.)c)preversul contine banda magnetica standart pentru inregistrare si/sau microprocessor integrat, un panel de semnatura.d)standardele EMV – europay master card visa.Clasificarea cardurilor bancare.

1. In functie de modul de pastrare a informatiei. a) Cu micropprocesorb) Cu banda magneticac) Mixte.2. In functie de emiten:a) Carduri bancareb) Carduri nebancare.3. In functie de scopul utilizarrii:a) Carduri personaleb) Carduri de afaceri/ sau business

47. contabilitatea operatiunile privind cardurile bancare.Contabilitatea cardurilor de debit:

1. Deschiderea cardului de debit pentru personae fizice: a) In numerar:

dt1001, ct2259 – conturi curente ale pf pentru operatiunile cu carduri bancare

b) Prin transfer de la alta banca: dt1031, ct 2259

c) Prin inchiderea unui deposit de economii al pf: dt2311 – depozite de economii ale pfct 2259

d) Prin inchiderea depozitului la termen scurt primit de la client – pfDt2374 – depozite pe temen scurt ale pfCt 2259

e) Prin inchiderea unui cont current ale pfDt2225Ct2259

2. Deschidera cardului de debit pentru pja) In numerar

Dt1001

Ct2258 – conturi curente ale pj pentru operatiuni cu carduri bancareb) Prin transfer de alta banca

Dt1031Ct2258

Contabilitate cardurilor de credite. Pentru evidenta acestora este destinat contul 1492”credite acordate prin conturi de card”, care este un cont de active. In dt se reflecta sumele de credite de card acordate, in ct se reflecta rambursarea creditelor de card de catre client.

1. Reflectam transferal creditului in alta banca:Dt1492Ct 1031

2. Reflectam transferal de credit in filialaDt1492Ct1861 – conturi nostro ale filialelor locale

3. Reflectam inregistrarea creditului la conturile curente ale clientilorDt1492Ct2224