‚

CREDITARE BANCARA

CREDITUL – INSTITUTIILE DE CREDIT , ROLUL LOR IN ECONOMIE

Actul de creditare este o activitate complexa care are 4 coordonate:- economica ( macro si micro);- juridical;- contabila;- monetara.

Posibilitatile de finantare:- din resurse proprii (capitalul , capacitate de autofinantare);- apelul de creditare ( creditul bancar, creditul furnizor).

Aspectul macroeconomic al creditului:- creditul poate fi vazut ca un process de redistribuire a produsului intern brut, process

prin care se mobilizeaza resursele financiare de pe piata si se repartizeaza direct sau indirect, avand drept obiectiv atingerea unor tinte economico sociale.

CREDITUL are 3 functii la nivel macroeconomic:

1. Functia de repartitie – unitatile cu excedent de resurse (UER) dau cu imprumut unitatilor cu deficit de resurse (UDR) care prin activitatea lor demonstreaza ca vor si pot sa ramburseze banii.In acest fel creste gradul de concentrare al capitalurilor.

2. Functia de control – bancile dau credite pentru obiective clar stipulate in contract si prin normele bancare vor urmari utilizarea creditului in scopul respective. Urmarirea utilizatorului creditului presupune verificari periodice ale situatiei financiare a imprumutatului. Orice abatere de la indicatorii stabiliti, reprezinta un avertisment pentru banca, care poate lua masuri adecvate pana la oprirea creditului. Bancile vor da credited oar intreprinderilor rentabile.

3. Functia de emisiune monetara – bancile comerciale si bancile comerciale creeaza moneda monetizand active care prin natural or nu sunt bani, forma prin care se manifesta aceasta moneda creeata este reprezentata prin mijloace de plata.Institutiile financiar nebancare (IFN) - chiar daca desfasoara unele actiuni

asemanatoare cu bancile nu sunt centre creatoare de moneda. Creatia monetara a bancilor comerciale nu este nelimitata, deoarece acestea trebuie

sa atraga permanent resurse lichide cu care sa-si acopere moneda non create.O banca comerciala creaza moneda prin 4 mecanisme:

a) Monetizarea activelor reale: - o banca cumpara de la un client al sau un imobil

A X P A Banca P

www.referat.ro

Ct.crt IC +100 ct.crt.”x”100IC +100 -100

Banca a monetizat un active real .

b) Monetizarea activelor financiare reprezentate de valute sa devize .exemplu:Un agent economic “X” vinde bancii sale valuta incasata de la un export.

A X P A Banca PCt.crt devize ct.crt.”X”+100+100 +100Devize -100

Banca a monetizat un active financiar sub forma de valuta.Teoretic monetizarea valutelor este neinflationista.

c) Un agent economic “X” incaseaza o cambia de la un debitor al sau si o prezinta bancii sale pentru a fi scontata ( Banca ii da un credit pe baza acestui effect commercial).

A X P A Banca PCt.crt 100 credit scont credit acordat ct.crt X +100

100 -100

Banca a monetizat un titlufinanciar sub forma de cambie.

d) “X” primeste de la banca sa un credit de trezorerie pentru a-si achizitiona materii prime.

A X P A Banca PCt.crt 100 credit trez. credit acordat cont X 100

100 100

Banca a monetizat un drept personal ( “X” recunoaste ca are o datorie la banca).

A monetize = a crea moneda

In momentul in care banca incaseaza cambia de la banca emitenta a acesteia si cand clientul “X” ramburseaza creditul de trezorerie luat , are loc procesul de desfiintare a monedei.

In cazul monetizarii imobilului si devizelor, moneda create este definitiva, pe cand in situatiile “c” si “d” este temporara, cand creditul este rambursat se desfiinteaza Intermediarii financiari.

In activitatea financiara, intermediarii au un loc important, iar rolul lor nu va disparea curand.

Intermediarii financiari, chiar daca maresc costurile finantarii, deoarece si ei sunt entitati cu profit , au si o functie care ii face de neinlocuit.

Au functia de a agrega resursele monetare.- strang resurse de la UER si le redistribuie la UDR;- strang sume relative mici de la foarte multi si acorda imprumuturi relativ mari unui

numar de entitati mici;- bancile atrag resurse de la UER pe termene relativ scurte si acorda imprumuturi

UDR pe termene relative lungi.Bancile intermediind resurse financiare obtin venituri sub forma de dobanzi.Bancile atragand de pe piata resurse au costuri sub forma de dobanzi.

FINANTAREA DIRECTA

Moneda ( moneda economisita)UER UDRTitluri(forma de recunoastere a datoriei)Titluri : - actiunile- obligatiunile

In acest mod de finantare directa relatiile se stabilesc nemijlocit intre imprumutat si imprumutator ale caror nevoi si asteptari sunt sincron.

Finantarea directa este singura metoda de finantare avutra in vedere de teoria clasica si de cea a lui Keynes.

FINANTAREA INDIRECTA REALIZATA DE IFN

Sincronizarea intre UER si UDR este realizata de IFN care transforma caracteristicile titlurilor pentru ca aceste sa se poata potrivi cumparatorilor lor caracteristici (valoarea si scadenta).

IFN acorda imprumuturi numai din resursa economisita si atrasa de la UER.

IFN – Societatea de leasing, Societatea de asigurare,reasigurare, Cooperative de credit, Bancile populare,Fondurile de pensii Private,Societatile care au rezultat in procesul de privatizare in masa – SIFURI (societati de servicii si intermedieri financiare).

Concluzie :

- Finantarea directa se realizeaza pe piata de capital care este parte a pietei monetar-financiare;

- Finantarea indirecta prin IFN se realizeaza pe piata financiar monetara;- Finantare indirecta prin Banci se realizeaza prin piata financiar monetara.

Piata financiar monetara = piata de capital + altele.In cazul finantarii prin IFN putem spune ca depozitele creeaza creditele.In cazul bancilor sunt valabile asertiunile ca creditele creeaza depozite si invers.

Trasaturile creditului:

In procesul de creditare intervin 2 contrapartide: imprumutatul si imprumutatorul intre care se stabileste un contract cu clauze.

Procesul de creditare implica transformarea scadentelor ( imprumutatorii agrega resursele cu scadente diferite si le acorda sub forma de credite, care au un profil al scadentelor diferit de profilul scadentelor resurselor).

Exista un interval de timp intre momentul acordarii unui credit si momentul rambursarii lui finale, in aceasta perioada pot aparea conditii adverse – riscuri - cu cat perioada de timp este mai mare , cu atat riscul este mai mare.

In procesul de creditare, imprumutatorul (banca, IFN) acorda spre utilizare fonduri imprumutatului. Costul utilizat fondurilor imprumutate se numeste dobanda.

Dobanda se exprima intotdeauna sub forma ratei procentuale anuale, indeferent de perioada implicate

Creditele se pot rambursa intr-o mare varietate de forme, insa cele mai utilizate sunt esalonate in timp.

Graficul de rambursare a unui credit se numeste scadentar.Ca urmare a riscului pe care il suporta un imprumutator la acordarea de credite,

bancile constituie de regula garantii.

CARACTERISTICILE PROCESULUI DE CREDITE SI CATEGORII DE CREDITE

Definitia extinsa a creditului:Prevederea sau angajamentul de a furniza fonduri sau substitute ale fondurilor ( inregistrate atat contabil cat si extracontabil) pe baza sau in lipsa unor garantii catre un debitor care se oblige sa ramburseze la cererea imprumutatorului sau la o data fixa sau determinabila in timp ( pe baza unui scadentar) suma imprumutata precum si dobanzile si comisioanele aferente).Distingem:

1. O banca acorda fonduri sau limite substitute ale fondurilor ( moneda non create) sub forma mijlocului de plata sau utilizand tehnici bancare, in toate situatiile fondurile si substitutele sting obligatiile debitorului.

2. Bancile pot cere sau nu garantii.3. Exista un contract intre imprumutat si imprumutator, iar in acest contract banii pot

fi luati imediat dupa semnarea contractului sau ulterior.4. Indiferent ca exista sau nu, garantia bancara cunoaste scopul creditului.5. Creditul este purtator de dobanzi si/sau comisioane.6. Bancile urmaresc evolutia financiara a clientilor prin analiza situatiilor lor

financiare ( bilantul,balanta,contul de profit si pierderi si conturi anuale,sach flow- disponibilitati-numerar ).

7. Banca va urmari si situatia zonei geografice si a sectorului de activitatate al clientilor sai ( imprumuturi/exporturi) , va analiza si situatia politica a tarii.

8. Procesul de creditare trebuie vazut ca o strategie in care ambele parti trebuie sa castige.

MODUL DE STABILIRE A NIVELULUI CREDITULUI

Stabilirea valorii unui credit se face tinandu-se cont de:- necesarul pentru finantarea obiectivului vizat de clienbt;- posibilitatea clientului de a face fata rambursarilor.

Cel mai simplu mod de a acorda un credit,deoarece cunosti suma creditului este creditul de scont ( pe baza efectelor de comert).Banca in acest caz va acorda un credit.VALOARE CREDIT = VN – AGIOVN-valoarea nominala a efectului commercial;AGIO-rata dobanzii pentru creditul de scoint(numit taxa de scont);- commission pentru scontarea efectelor de comert.

In aceeasi categorie intra si creditele de factoring si forfetare.

Creditele de scont,factoring si forfetare – situatii particulare in care se stie de la inceput valoarea data cu imprumut.

In celelalte cazuri, banza va analiza necesarul de finantare si posibilitate de rambursare pe care le are clientul.

Cash-flow indeplineste aceasta conditie prin care banca estimeaza nevoia de finantare in opozitie cu posibilitatile de plata.Cash flow = tabloul intrarilor si iesirilor de numerar, aferente unei perioade de timp.

Dupa analizarea cash flow-lui , banca isi face o imagine asupra necesarului de finantat si a posibilitatii clientului de a rambursa.

La fel ca si contul de profit si pierderi, cash flow-ul este format din 4 parti:

1. din exploatare:intrarea si iesirea numerarului afferent actiunilor de exploatare.2. din financiara: dobanzi,plati si incasari,vanzari sau retrageri de capital.

3. din activitati exceptionale;4. din activitate institutionala: iesiri de numerar pentru cumparari de utilaje,

dispozitive, constructii.

Contractele de credit si clauzele contractuale:Simple sau complexe in functie de client si obiectivul de finantat, contractul cuprinde:

- suma implicata sau plafonul pana la care clientul poate trage sume;- nivelul dobanzii sub forma RPA si frecventa modificarii acesteia;- comisioane si conditii in care anumite comisioane se pot aplica;- modalitati de rambursare ( cea mai cunoscuta – scadentar);- alte elemente in functie de client ( pentru firme – prezentarea situatiei financiare-

periodic respectarea anumitor indicatori) .

MODALITATI DE RAMBURSARE

Scara larga de restituire a unui credit:- intr-o singura rambursare la scadenta ( credit – balon);- o perioada de timp rambursarea dobanzii si apoi capitalul imprumutat( situatii in care

si dobanda se poate rambursa dupa o perioada de timp;- perioada de gratie- periodic se ramburseaza sume identice pana la scadenta finala ( mai ales personae

fizice);- periodic se ramburseaza sume din ce in ce mai mici;- nu se specifica nici o data de rambursare, ci banca poate cere in anumite conditii

rambursarea integrala a creditului acordat.( credite reinoibile-revolvang)- In economiile moderne se aplica insa anumitor categorii de clienti credite cu

rambursare graduala – crescatoare in timp ( tinerii pentru credit ipotecar sau imobiliar si cei care fac investitii de tip green fields( investitii de la 0).

OBIECTIVELE CREDITULUI

Bancile acorda credite numai pentru scopuri legale.Cunoasterea scopului creditului este pentru banca estimarea nivelului de risc.In functie de risc se stabileste pretul creditului.

DOBANZI SI COMISIOANE

Dobanzile pot fi:

- fixe;- variabile.

Dobanzile fixe - au fost specifice perioadelor dinaintea recesiunii economice cauzate de criza petroliera din anii 1980.

Dupa criza petroliera, reglementarile sistemului bancar s-au modificat pe piata financiara , au intervenit pregnant IFN, s-a ascutit concurenta, resursele economisite nu mai mergeau in cvasitotalitatea lor spre banci si fluctuau de la Banci la IFN – in tara si in strainatate si invers si ca atare costul acelor resurse a devenit fluctuant.

Din moment ce resursele au fost fluctuante si creditele urmeaza acelasi profil.Frecventa cu care se schimba dobanzile la credite este un indicator care arata

stabilitatea economica .Evolutia ratelor dobanzilor este influentata de :

- cererea si oferta de fonduri;- nivelul estimate al inflatiei;- obiectivele politicii monetare ale bancii comerciale.

Ratele dobanzilor de pe piata pot fi mai ridicate: cererea de credit poate fi ridicata ,pentru ca intervine un factor care se numeste “ asteptarile” agentilor economici si ale populatiei.

Cand “asteptarile” sunt pozitive – revigorare economica – cererea de credite poate creste , in plus exista mecanisme prin care ratele dobanzilor pot fi scazute artificial pe piata , dar cererea de credite san u creasca ci sa scada – deoarece “asteptarile” sunt negative.

COMISIOANELE:

Au forme foarte variate:

- fixe stabilite (x ron) ;- procente dintr-un anumit sold(x% din soldul rambursat anticipat);- combinatie intre suma fixa si procent.

CATEGORII DE CREDITE

Exista mai multe criterii de clasificare a creditelor:o dupa criteriul perioadei:

- pe tremens curt;- pe termen mediu;- pe termen lung.

o dupa obiectivul creditului:

- credite pentru productie si comert:(finantare capital circulant,fie creditele pentru investitii);

- creditele de consum( nevoi personale – perioade relative scurte de timp);- credite de export/import (pe langa finantarea export/import ofera si servicii specifice

derularii comertului international – asigurarea bunurilor .Import export – deoarece tarile doresc sa aiba mai multe exporturi si-au facut banci specializate, prin care exportatorii sunt stimulati- EXIM BANK; si celelalte banci comerciale pot derula acte de import/export, dar aceste banci EXIM stimuleaza pe exportatori.

- credite “ comerciale” – creditele de scont , factoringul si forfetarea – acordate pe baza unor inscrisuri:efecte comerciale si facturi.

o dupa clasificarea clientului:- pentru persoane juridice subancare( pe baza societatilor);- pentru personae fizice sau intreprinzatori particulari (PFA,AV,MED);- pentru banzi si IFN;- pentru agentii guvernamentale ( credite guvernamentale);

o dupa criteriul de stingere a obligatiilor de plata:- credite amortizabile( exista o scadenta finala pana la care creditul trebuie rambursat

total);- credite neamortizabile( reinoibile sau revolving);

o dupa criteriul de rambursare:- asigura rambursare la scadenta( balon);- prin anuitati constante in fiecare personae se ramburseaza aceeasi suma);- anuitati descrescatoare prin sume din ce in ce mai mici;- prin anuitati crescatoare prin plata graduala in crestere;- anuitatea este formata din:- a) partea din capital – amortisment;- b) dobanda.

CRITERII DE CLASIFICARE

1. Dupa criteriul garantiei avem:a. credite neacoperite cu nici un fel de garantie ( credite in alb);b. Credite acoperite cu active financiare sau reale;c. Credite acoperite cu echivalent numerar;d. Credite acoperite cu ipoteci asupra cladirilor si terenurilor.

2. Dupa calitatea creditelor:a. credite performante;

b. credite neperformante – sunt acele credite care la un moment dat nu mai sunt rambursate de catre clientii bancii.

REGULI PENTRU CONSTRUCTIA CASH FLOW

Cash flow se construieste pe baza bilantului si contului de profit si pierdere.Datele din bilant sunt luate ca diferenta dintre perioada curenta su perioada precedenta cu semnul dat de regulile de mai jos:

Datele din contul de profit si pierdere se iau ca atare din aceasta situatie financiara:1. Orice element de Activ care scade de la o perioada reprezinta o intrare de

numerar( cu exceptia numerarului insusi).2. Orice element de Activ care creste de la o perioada la alta reprezinta o iesire

de numerar , adica numerarul este imobilizat in acelasi active , cu aceeasi exceptie de mai sus.

3. Orice element de Pasiv care scade de la o perioada la alte reprezinta o iesire de numerar ( se diminueaza resursele).

4. Orice element de Pasiv care creste de la o perioada la alta reprezinta o intrare de numerar , deoarece cresc resursele.

Observatie:Sunt anumite cresteri si descresteri ale elementelor de Pasiv si Activ care nu au

nici o legatura cu numerarul (cash).Exemplu: reevaluarea unui imobil.

Exemplu exercitiu:1

Perioada 1

Stoc: 12000 Capital: 10000Creante: 7000 Profit reinvestit: 6000Cont current: 4000 Furnizori: 7000

23000 23000

Perioada 2

Mijloace fixe: 6000 Capital: 15000Amortizare: 1500 Profit reinvestit: 13000

4500Stoc: 8000 Furnizori: 4000Creante: 12000Cont current: 7500

32000 32000

Cashflow

Observatie:Se construieste asemanator cu contul de profit si pierdere, in sensul ca se respecta cele 3 reguli:- exploatare;- financiar;- investitional

1.Cashflow din exploatare: - Stocul scade, creste numerarul( +4000 – intrare numerar_ - Creantele cresc, a crescut numerarul -5000 - Furnizorii scad , iesire de numerar -3000 - Profit reinvestit , creste numerarul +7000 +4000 -5000 -3000 +7000 +3000 – din exploatare s-au generat 3000 unitati monetare.

2.Cashflow din activitatea financiara – nu exista nici un credit, singura activitate financiara a fost varsarea de capital.CF = +5000

3.Cashflow din activitatea investitionala.Firma a cumparat mijloace fixe , au crescut mijloacele fixe, numerarul a scazut -- - 6000

1+2+3 = CASHFLOW

Net final = +2000 +1500 amortizare = +3500

Exercitiu 2:

Cashflow se construieste pentru a se cunoaste nevoile pentru finantare:

Prognoza 1.

Bilant deschidere perioada Bilant inchidere perioada prognoza prognoza

Casa+ct.crt - -Creante 7000 10000Stocuri 6000 11000 Total activecirculante 13000 21000Credit 3000 ?=3592Furnizori 3000 5000Impozit 5800 5604 Total pasivecurente 11800 ?=1496Mijloace fixe 5000 5000Total active 18000Capital 500 500Profit retinut 5700 11304

Contul Profit-Pierdere prognozat

Cifra de afaceri 75000Costul productiei 45000Profit brut 30000Cheltuieli regie 18000Cheltuieli chirii 500Cheltuieli dobanzi 292Impozit estimat 5604cu prognozaProfit net 5604

Cheltuieli productie = cheltuieli variabile

Rezolvare:

Cashflow prognozat:

Vanzari(cifra de afaceri) 75000Creante -3000Vanzari incasate 7200072000 – estimari ale vanzarilorCost productie -45000Stocuri -5000Furnizori 2000Cheltuieli regie -18000Cheltuieli chirie -500 Cashflow exploatare 5500

5500 – reprezinta numerarul degajat din activitatea de exploatare

Cheltuieli dobanzi -292Cheltuieli impozit -5800 Cashflow dupa sectorul financiar -592

Sector investitiiMijloace fixe 0Capital 0 Cashflow net final -592

-592 – reprezinta necesarul suplimentar de numerar in anul de prognoza.

Am avul credit 3000? = 3592Am incheiat anul cu un necesar de 3592.

Cashflow spune cauza unui anumit nivel al numerarului .

Concluzii cashflow:

Compania genereaza din exploatare un nivel bun al numerarului ( 5500) , dar in principal din cauza impozitului cashflow-ul final este negative.

Bancile calculeaza pe baza bilantului si contului de profit si pierdere o serie de indicatori carora le acorda note (punctaje) , rezultand un punctaj final pentru aspectele financiare ale unei firme.

Alaturi de punctajele pentru activitatea financiara, se dau note si altor aspecte (management, sectoare de activitate); ex.model a fisei de evaluare a agentului economic( note de curs) .

PRINCIPALII INDICATORI:

1. Indicatori de lichiditate:

a. indicatorii lichiditatii curente ( se calculeaza ca raport al activelor circulante si passive curente inmultit cu 100, dupa formula urmatoare):

Active circulante x 100Pasive curente

13000 x 100 = 110%11800

21000 x 100 = 148%14196

Cu cat acest indicator este mai mare este mai bine, bancile dorind ca acest indicator sa fie peste 100%.

Acest indicator arata capacitatea activelor care generand numerar , acopera obligatiile pe termen scurt.

b. indicatorii lichiditatii imediate ( test acid) se calculeaza dupa formula:

Active circulante – Stoc x 100 Pasive curente = 13000 – 6000 x 100 = 60%

11800 = lichiditatea imediata in perioada de prognoza:

21000 – 1000 x 100 = 70% 14196

Bancile doresc ca acesti indicatori sa fie mai mari de 50%.

2. Indicatorii eficientei activitatii:

- viteza de rotatie a stocurilor:

a. VR(viteza de rotatie) = Stocuri ____ x T Costul de productie

VR = 8500 X 360 = 69 – 70 zile45000

b. VR a creantelor = Creante x TCifra de afaceri

VRC = 8500 X 360 = 42 zile 75000

c. VR a furnizorilor = Furnizori X T Costul de productie

VRF = 4000 x 360 = 32 zile 45000

T – perioada de etimp pentru care se calculeaza indicatorul .T = 30 zile – daca se calculeaza lunar;T = 90 zile – daca se calculeaza trimestrial;T = 180 zile – daca se calculeaza indicator simestrial;T = 360 zile – dace se calculeaza indicator anual.

3.Gradul de indatorare exprima totalul datoriilor ( financiare, comerciale, fiscale sau parti ale acestora) comparat cu: capitalul propriu, fondurile proprii sau total active.Putem calcula 3 indicatori .

Cu cat acest indicator este mai mare, cu atat intreprinderea este mai fragila din punct de vedere financiar, ca are multe obligatii.

Bancile doresc ca acest indicator sa fie cat mai mic.

TEHNICI DE FINANTARE

Pentru a-si finanta clientii , bancile utilizeaza mai multe tehnici, numute tehnici de finantare. Aceste tehnici depend de:- client (cine este clientul, cu ce fel de afaceri se ocupa el);- obiectivul finantat ( de ce are nevoie de respectivul credit);

Ca urmare , bancile si-au definit metode specifice de a finanta obiectivele unui client. Exemple de tehnici de finantare:

I. Creditare( finantare) pentru productie si comert ( clienti personae juridice sau intreprinzatori particulari).Aceste modalitati de finantare au ca obiectiv:- finantarea exploatarii ( stocuri, creante);

- finantarea nevoilor financiare pe termene mai lungi ( cumparare utilaje)- finantarea derularii profitabile a unei afaceri ( participarea de targuri si expozitii,

pentru efectuarea de contracte).

1. Linia de credit – este un contract intre banca si client, prin care banca primeste de la clientul sau solicitari pentru fonduri pana la un anumit plafon. De regula banca solicita garantii pentru a acorda linie de credit. Clauzele contractuale pot prevedea anumite clauze, care daca nu sunt respectate de client, banca ii poate refuza imprumutul. Linia de credit este un credit pe termen scurt, de regula sub 1 an , iar obiectivul de finantat este capitalul circulant ( exploatarea). Liniile de credit se acorda si pentru finantarea unor nevoi sezoniere; cand productia a fost vanduta, creditul este rambursat.

2. Imprumuturi revolding ( reinnoibile) – este similar cu linia de credit, doar ca linia de credit este reinnoita automat dupa o anumita perioada de timp. Reinnoirea se face pe baza situatiilor financiare prezentate de client bancii sale. Plafonul se poate modifica in functie de necesarul de numerar ( nevoile de finantare). Nu orice client primeste revolding; doar clientii cu o bonitate ridicata. Deoarece reinnoirile se pot face teoretic la nesfarsit, aceasta forma de finantare se numeste facilitate permanente de casa. Si persoanele fizice pot primi astfel de credite ( pe card).

3. Imprumuturi la termen – este o tehnica prin care o banca acorda o sum ape o perioada determinate de timp, sau o serie de credite la date specificate de timp. Obiectivul unei astfel de tehnici poate fi reprezentat de achizitionarea de utilaje, anumite lucrari de renovare, reabilitare, pentru finantarea unor datorii pe care le are agentul economic. Aceasta tehnica nu se utilizeaza pentru finantarea exploatarii ( de zi cu zi). Scadenta unui astfel de credit nu trebuie sa depaseasca durata economica de viata a activului finantat. La aceste tipuri de credite, de regula garantia poate fi chiar obiectul achizitionat.

4. Imprumuturi punte – sunt credite acordate unui agent economic pentru ca acesta sa traverseze o anumita perioada de timp pana cand apare un eveniment din care rezulta bani. Exemplu: un agent economic vrea sa achizitioneze o hala de productie in afara orasului, urmand ca sa-si vandal o cladire sau un teren din centrul orasului. Pana obtine banii din vanzare, banca ii ofera un credit.

5. Imprumuturi avand la baza active - in cel mai larg sens al cuvantului, toate imprumuturile garantate cu active intra in aceasta categorie. Practic insa, termenul sau conceptual se aplica acelor credite care sunt garantate cu creante care vor fi incasate de la debitori pentru productia vanduta, garantata cu stocurile de materii prime sau productie finite, garantata cu utilaje, masini, echipamente sau garantate cu ipoteci. Aceasta forma de finantare este mai prudenta, acorda o mare importanta garantiei si initial a fost singura cale de creditare a persoanelor fizice dupa 1989. Daca fondurile nu sunt rambursate, banca executa garantia ( oricare ar fi ea.).

6. Credite de tip overdraft ( descoperire de cont) – sunt creditele ad hoc , sau neintentionale acordate de banca clientilor sai care nu dispun intr-un anumit moment de suficiente fonduri pentru a face anumite plati scadente. Bancile aorda astfel de credite numai clientilor cu o bonitate ridicata. Practic, banca face plati in numele clientului, iar cand clientul face incasari , banca isi recupereaza acest credit.

II. Imprumuturi imobiliare si ipotecare – sunt cele mai consistente din punct de vedere al fondurilor implicate.

Creditele ipotecare se refera la un credit acordat unei personae fizice pentru a-si construe o locuinta sau pentru a cumpara o locuinta aflata in constructie, si ca atare , garantia este o ipoteca a unui imobil inexistent.

Creditul imobiliar, este tot o varianta a creditului ipotecar in care garantia este o ipoteca asupra unui imobil care deja exista.

Ipoteca se constituie in favoarea bancii, iar daca clientul nu respecta rambursarea, banca va executa ipoteca.

1. Imprumuturi ipotecare rezidentiale – credite pentru constructia sau cumpararea de locuinte de catre personae fizice. Aceste imprumuturi se pot manifesta sub doua forme:

- clasice;- sprijinite de govern.

In economia actuala, aceste credite au rata variabila a dobanzii. In tarile cu concurenta in acest domeniu, clauzele asupra dobanzii pot cuprinde aspecte de genul: in urmatorii 2 ani, rata dobanzii nu va creste cu mai mult de 2% si pana la scadenta , rata dobanzii nu poate fi mai mare de X %.

O varianta a acestui tip de credite il reprezinta rambursarea cu anuitati reverse, adica o perioada de timp sumele de rambursare sunt mai mici crescand gradual pana la scadenta. 2. Imprumuturi garantate cu locuinta , ipoteca asupra locuintei. In economiile occidentale sunt imprumuturi substitute ale creditelor de consum, adica sunt imprumuturi de valori mai mari acordate persoanelor fizice pe termene medii si care nu au un obiectiv cunoscut pentru banca.

Avantajul acestui tip de credit este ca bancile accepta ipoteca de rang(grad) 2 si 3; pentru client, avantajul este ca in general, acolo unde se practica, cheltuielile cu dobanzile sunt deductibile fiscal.

III. Alte modalitati de finantare specifice economiilor dezvoltate.

1. Imprumuturi pentru case modulare – casa modulara este termenul utilizat de anumite tari dezvoltate care doresc sa resolve problema locative a cetatenilor lor mai saraci. Aceste imprumuturi sunt acordate , fie viitorilor proprietari acestor case, fie autoritatilor locale dintr-o anumita zona.

TEMA PENTRU ACASA:

Banca considera ca prognoza prezentata anterior trebuie refacuta , iar agentul economic face o noua prognoza ( prognoza 2) , estimandu-=si o cifra de afaceri superioara ( 80000) , in ideea ca va degaja mai mult numerar.

Bilantul de deschidere va fi la fel, se modifica bilantul de inchidere:Bilant prognoza 2:Numerar(ct.crt si casa) 0Creante 16000Stocuri 13000Credit ?Furnizori comerciali 5000Impozit de plata 5594Mijloace fixe 5000Capital 500Profit retinut 11294

Cont profit si pierdere prognozat:

Cifra afaceri 80000Cost productie 52000Cheltuieli regie 15625Cheltuieli chirie 500Cheltuieli cu dobanzile 687Cheltuieli cu impozitul 5594

Se cere sa se construiasca cashflow si sa se calculeze indicatorii.

MARJA BRUTA = profit brut/cifra de afaceri x 100 = 28000/80000x100=35%MARJA NETA = profit net/cifra de afacerix100=5594/80000x100=7%

2.Imprumuturi garantate cu titluri: operatorii pe o astfel de piata emit titluri care reprezinta modalitatea prin care constructia de locuinta se finanteaza.

3.Refinantare: tehnica prin care in cazul in care dobanzile la credite reale, imprumutatul ia un nou credit ( la o dobanda mai mica), ramburseaza vechiul credit, ramanand astfel cu o datorie mai mica. Aceasta tehnica este la initiativa clientului, nu a bancii, care poate alege un credit mai ieftin , ca sa ramburseze unul mai scump.

4.Brokerii de credite: sunt firme intermediare intre banci si clienti, adica bancile isi externalizeaza o parte din activitatea de creditare si aceasta activitate este preluata de acesti brokeri. In tara noastra se practica de cca 1 an , iar segmentul de banca este creditarea persoanelor fizice.

IV. IMPRUMUTURILE DE CONSUM

- cunoscute sub numele de retail bancar( banca cu amanuntul); aceste tipuri de credite se deosebesc de alte categorii.

a) Prima deosebire este ca valorile implicate in creditare sunt mai scazute.b) O pondere importanta o au “liniile de credit deschise”(carduri) si care nu au o finalizare.c) Creditele de consum se supun unei legislatii mai dure decat creditele comerciale si de productie.d) Scopul acestui fapt este protectia consumatorului.

Si in Romania , o persoana fizica care a luat un credit se poate adresa protectiei consumatorilor. Pentru creditele de consum, bancile sunt obligate sa calculeze si sa prezinte clientului “dobanda anuala efectiva” (DAE).DAE = reprezinta valoarea procentuala anuala a costului total al unui credit.Exemplu. Un credit are o rata a dobanzii de 10% (rata anuala) si un DAE de 12% Asta inseamna ca pe langa dobanda ca cheltuiala pentru client , mai exista si comisioane care ridica costul total la 12%.

Creditele de consum au devenit o activitate foarte profitabila pentru toate bancile, inclusiv in Romania.

Rau platnicii sunt inregistrati intr-o baza de date gestionate de un organism numit “ birou de credite”.

TEHNICI ALTERNATIVE DE FINANTARE

Au fost dezvoltate cel mai adesea de institutiile financiare nebancare (IFN).Cateva dintre aceste tehnici:- leasingul;- factoringul si forfetarea;- acreditivul si incassoul documentar.

LEASINGUL – contract prin care o parte numita locator da in folosinta un bun unei parti numite locatar. Bunul poate fi achizitionat la sfarsitul perioadei de leasing , cu alte cuvinte , dreptul de proprietate trece de la locator la locatar.

In lume exista 2 tipuri de leasinguri:- leasing operational – inchiriere pura( bunul nu e achizitionat de locatar).In Romania

companiile care practica leasingul operational nu pot practica celalalt leasing;- leasingul financiar – in care la sfarsitul perioadei de leasing locatarul achizitioneaza

bunul la valoarea justa.Companiile care practica leasingul financiar intra in categoria IFN.

Din punct de vedere economic , nu intereseaza daca la sfarsitul perioadei de leasing titlul de proprietate trece la locatar.

Bancile sunt implicate in activitatea de leasing sub 3 aspecte:- bancile finanteaza companii de leasing, deoarece companiile de leasing trebuie sa

dispuna de bunuri ca sa le dea in leasing;- bancile pot emite scrisoare de garantie in favoarea unei companii de leasing pe baza

carora aceste companii cumpara bunuri de la producator;- bancile si-au dezvoltat propriile departamente sau structuri de leasing actioneaza in

calitate de locatar.

FACTORINGUL SI FORFETAREA reprezinta metode de finantare prin care un agent economic solicita un credit pe baza facturilor.

Factoringul – este o finantare pe termen scurt, interna si externa ( 90 zile).Forfetarea – se aplica numai finantarilor externe si este o tehnica de finantare pe

termen mediu

Factoring:Un agent economic prezinta bancii sale facturile . Bancile le analizeaza ; pe unele

le accepta , pe altele le resping. Din facturile acceptate , de regula bancile finanteaza de regula intre 80 si 90 %. La scadenta facturilor , banca va fi cea care va incasa creantele.

Pentru acest credit, banca percepe o dobanda ( deoarece acorda un credit) si percepe un commission (deoarece face clientului un serviciu de incasare a creantelor).

Dobanda + commission = agio

Forfetarea:Se practica pe termen mediu dar in relatiile internationate tot pe baza de facturi.Clientul are urmatoarele costuri in cazul forfetarii:

- dobanda- deoarece primeste un credit- comision – idem ca la factoring.- prima de risc – deoarece este implicata valuta ( cursurile se pot modifica , astfel

incat sa avem diferente favorabile ). Prima de risc trebuie sa include si riscul de tara.

Toate cele 3 – au denumirea de taxa de forfetare.

APLICATIA 1.

Facilitate de casa – finantare prin contul current

In data de 15.-03 avem :Rulaj debitor Rulaj creditor025 mil 17 mil13 mil 16 mil8 mi _____

46 mil 33 milSold debitor = 13 mil – reprezinta creditul acordat de banca clientului in ziua de 15.03Se cere:

a) presupunem ca rata dobanzii practicata de banca la acest credit e de 20%.Calculati valoarea dobanzii in ziua de 15.03.

b) in ziua de 16.03 agentul economic incaseaza 100 mil de la un debitor al sau si plateste drepturi salariale b1 = 90 milb2 = 70 mil

presupunand ca rata dobanzii la vedere bonificata de banca este de 1,5% , calculate dobanda in ziua de 16.03 in cele 2 saituatii b1 si b2. Rezolvare:

a) D = SD x r x t = 13 milx0,2x1/360=7222,22 leib)

b1D C13007222.22 10000000090000

Sold debitor = 3007222,22

D=SD x r x t = 3007222,22 x 0,2 x 1/360 = 1670,70

b2 D C13007222.22 10000000070000

Sold creditor 16992777,78

D= SC x r x t = 16992777,78 x 1,5 x 1/360 = 708,03Sold final 16.03 = 16992777,78 = 708,03 = 16993485

APLICATIA 2

Credite de trezorerie

Sub forma unei linii de credite avansata in contul current al unui client.Suma imprumutata : 6000 ronData acordarii: 9.08.2005Data scadentei: 8.11.20053 luniRata anuala a dobanzii = 10%Se cere:a) presupunem ca rambursarile se fac in zilele de 8 sept.,8 oct.,8 nov.Modalitatea de

plata 3 anuitati descrescatoare.

Sa se alcatuiasca scadentarul sis a se calculeze veniturile bancii din acest credit.Nu exista comisioane.b) clientul plateste la 8.09 prima rata , iar ul;terior intra in incapacitate de plata .banca

decide ca pe 9.11 sa treaca creditul in categoria “restant”. In aceasta situatie rata dobanzii penalizatoare este cu 5% mai mare decat dob.initiala .Se cere sa se calculeze ecare este valoarea capitalului restant si a dobanzii aferente pana la data de 9.11.05.exclusiv.

-la sfarsitul anului 31.12. , sa se calculeze valoarea dobanzilor restante ale clientului tinand cont ca la creditele restante dobanda se aplica atat capitalului restant, cat si dobanzilor restante.Care este datoria totala a clientului fata de banca sa la 31.12.

Sold initial1

Dobanda2

Amortisment credit 3

Anuitate4

Sold final al perioadei5

9.01-8.09 6000 51.67 2000 2051.67 40009.09-8.10 4000 33.33 2000 2033.33 20009.10-8.11 2000 17.22 2000 2017.22 0

102.22 6000 Col 2 = col 1 x r x t = 6000x0,1x31/360=51,67

4000x0,1x30/360=33,33 2000x0,1x31/360=17,22

Permanent col 1 se diminueazaCol 3=valoare credit/nr.de plati = 6000/3=2000Col4=col2+col3Col 5=col 1-col 3

a) venit bancii din acest credit = 102,22b) val capitalului restant = 4000

val.dob.rest = 67,78cap.rest = 4000x0,1x61/360 = 67,78

c)cap.rest.= 4000 dob.rest = 67,78…………….. 53 zile

9.11 – cap rest = 4000 = 4000x0,15%x 53/360=88,33Dob.rest = 67,78 = 67,78x0,15%x53/360=1,5 Rata dob = 15% 89,83penalizatoare

capital restant = 4000dobanda restanta 9.sept- 8 nov = 67,78dobanda restanta = 89,83total datorie fata de banca = 4157,61 ron

APLICATIE 3

Creditele pe baza efectelor comerciale – cambia , biletul la ordin, ordinal de plata= credite comerciale acordate persoanelor juridice.

O companie se prezinta la BRD pe data de 16.06 cu urmatorul pachet de efecte comerciale.Efect comercial Valoare nominata scadenta Numar zileCambia a 20 mil 10.09 86Cambia b 10 mil 16.07 30Billet la ordin 15 mil 16.10 122

45 mil Taxa scont = 10%Comision - 50 mii lei daca val nominala <= 10 mil- 100mii lei val nominala > 10 mi

a) d=20x0,1x86/360=477778 leiagio = 477778+100000=577778

b) d = 10x0,1x30/360=83333 agio=83333+50=133333c)15x0,1x122/360=508333 agio=508333+100000=608333total agio = 1319444credit = VN – agio = 45 mil-1319444=43680556

APLICATIE 4

Credit de scont acordat pe baza scadentei mediiPe 15.12.04 la banza vine un client cu 2 cambiiCambia a = val.nominala = 300000e scadenta 20.12.04Cambia b=val.nominala = 500000e=scadenta 20.12.04Banca aplica principiul scadentei medii.Pentru cele 2 cambii calculeaza o medie aritmetica ponderata rezultand un numar mediu de zileSM = nr zile

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate