ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVAFACULTATEA „FINANŢE”

CATEDRA „BĂNCI ŞI ACTIVITATE BANCARĂ”

Tăbîrță Trofim

TENDINȚE ACTUALE ÎN CREDITAREA BANCARA DIN

REPUBLICA MOLDOVA

REFERAT la disciplina universitară

„Monedă şi credit”

Autor: student gr FB-107 Tăbîrță Trofim–

Coordonator ştiinţific: prof. univ. D-na. Ana BERDILĂ–

CHIȘINĂU 2010

C U P R I N S

1.ESENŢA ŞI FUNCŢIILE CREDITULUI BANCAR............................................................3

1.1. PARTICULARITĂȚI SPECIFICFE CREDITULUI BANCAR....................................4

2. PORTOFOLIUL DE CREDITE TOTAL AL BĂNCILOR COMERCIALE DIN

REPUBLICA MOLDOVA……………………………………………………………………..5

3. STRATEGII CONTEMPORANE AFERENTE CREDITĂRII BANCARE DIN

REPUBLICA MOLDOVA..........................................................................................................8

3.1. ÎMPACHETAREA CREDITELOR CU DEPOZITELE BANCARE............................8

3.2. POLITICI ŞI TENDINTE DE CREDITARE ALE BĂNCILOR

COMERCIALE............................................................................................................................9

CONCLUZII...............................................................................................................................13

BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................14

ANEXE........................................................................................................................................15

2

1.ESENŢA ŞI FUNCŢIILE CREDITULUI BANCAR

Implicaţiile creditului asupra creşterii economice şi echilibrului monetar explica interesul

specialiştilor pentru conţinutul creditului şi definirii lui. Creditul reprezintă o formă şi o pârghie

economică de bază a economiei moderne contemporane. El exprimă o relaţie bănească între o

persoană fizică sau juridică-creditor, care acordă un împrumut în bani sau vinde mărfuri sau servicii

cu plata amânată temporar şi o altă persoană fizică sau juridică, debitor, care primeşte împrumutul

sau cumpără pe datorie.

Noţiunea de credit se defineşte printr-un raport de interese băneşti ce apare între o persoană

fizică sau juridică numită creditor, care acordă pe un termen prestabilit altei persoane numită

debitor, un împrumut de bani sau care vinde mărfuri/servicii pe datorie, în general, cu o dobândă

stabilită în funcţie de riscul pe care şi-l asumă creditorul sau de reputaţia debitorului.

Creditul bancar este împrumutul bănesc acordat solicitanţilor (agenţi economici sau persoane

fizice) de către instituţiile specializate - denumite instituţii bancare - sub formă bănească, pentru un

timp determinat, ce va fi rambursat în viitor, la o anumita dată, fiind însoţit de dobândă.

Sistemul de credit se caracterizează prin totalitatea instituţiilor bancare şi creditare cu drept de a

organiza şi a executa operaţiunile de creditare într-o anumită ţară la o anumită etapă a dezvoltării

economice. Prin sistemul de creditare se subînţelege totalitatea elementelor ce determină

organizarea procesului de creditare (metodologia si tehnologia), precum şi reglementarea acestuia

în conformitate cu principiile şi normele de creditare.

Sistemul de credit evidenţiază două nivele de organizare a operaţiunilor de creditare: sistemul

instituţiilor bancare şi sistemul instituţiilor nebancare. Sistemul bancar este reprezentat de banca

centrală a statului şi de diverse tipări de bănci, iar cel nebancar este reprezentat de instituţiile

financiar-creditare specializate.

Banca centrală are un rol important în organizarea operaţiunilor de creditare deoarece, conform

legislaţiei statului, ea este banca ce acorda credite de ultimă instanţă statului şi băncilor comerciale.

De asemenea, banca centrală elaborează şi supraveghează politica monetar-creditară a statului.

Banca centrală va majora sau va micşora - la necesitate - volumul creditării economiei naţionale

prin manevrarea ratelor de bază ale creditelor acordate băncilor comerciale, cât şi prin diverse

instrumente ale politicii monetar-creditoare. Utilizarea corectă a instrumentelor, în funcţie de

evoluţia, de durata si de conjunctura economiei, va permite creditului exercitarea rolului de factor

mobilizator, dar si de reglare a vieţii economice.

Rolul băncilor comerciale constă în faptul că ele acordă mijloace băneşti (necesare economiei

naţionale) sub formă de credite bancare.

3

Băncile comerciale contribuie în mod substanţial şi la susţinerea nivelului de trai al populaţiei

prin acordarea creditelor de consum, a creditelor pentru educaţie şi învăţământ, pentru procurarea,

reconstruirea si repararea imobilelor.

1.1. PARTICULARITĂȚI SPECIFICFE CREDITULUI BANCAR

Pentru a putea contura rolul şi funcţiile creditului bancar trebuie evidenţiate şi analizate

următoarele particularităţi specifice creditului bancar:

-- obiectul creditului bancar este reprezentat de disponibilităţile băneşti sub

formă de monedă fiduciară sau monedă scripturală;

-- participanţii (subiecţii) creditului bancar sunt: cel ce acordă creditul, numit

creditor (banca) şi cel care primeşte şi foloseşte creditul, numit debitor (agenţi

economici, populaţia, statul, alte bănci şi instituţii financiare);

-- scadenta — momentul sau momentele stabilite pentru rambursarea creditului.

La stabilirea scadenţei băncile comerciale iau în considerare activitatea debitorului,

afacerea propriu-zisă, alte condiţii.

-- asigurarea creditului, formată din bunuri ce se constituie la dispoziţia sau

solicitarea creditorului sau a unui terţ pentru a asigura îndeplinirea de către debitor a

obligaţiunii de rambursare a sumei creditului, achitării dobânzilor şi a taxelor de credit;

-- dobânda este reprezentată de o sumă de bani plătită de către debitor

creditorului său pentru împrumutul acordat pe un termen determinat si pentru riscul

asumat de acesta în caz de neonorare a obligaţiunilor de credit.

Creditul bancar este principala sursă de asigurare a fondurilor băneşti necesare diferitelor

sectoare de activitate ale economiei naţionale. Prin acordarea creditului bancar se formează

fundamentul activităţii bancare. Creditul bancar are un rol deosebit şi în promovarea relaţiilor

economice internaţionale, stimulând exporturile, asigurând o desfăşurare normală, rapidă şi în

deplină siguranţă a operaţiunilor de export.

Creditul bancar are un rol semnificativ în ridicarea nivelului de trai al populaţiei prin acordarea

împrumuturilor băneşti pentru procurarea bunurilor de consum, a locuinţelor şi automobilelor,

pentru investirea în capitalul uman, sub formă de credite pentru educaţie, studii etc.

Corporaţiile şi întreprinderile mari sunt deservite de băncile cu un capital mare. Băncile mici

sunt orientate spre acordarea creditelor persoanelor individuale şi întreprinderilor mici.

4

2. PORTOFOLIUL DE CREDITE TOTAL AL BĂNCILOR COMERCIALE DIN

REPUBLICA MOLDOVA

Portofoliul de credite total al bancilor comerciale din Republica Moldova la situatia din

30.06.2010 a constituit 23.456,5 mln. lei (~1.971 mln. USD). Ponderea creditelor acordate in totalul

activelor bancilor comerciale este de 59,15%. Creditele acordate in valuta straina constituie 44,38%

din totalul portofoliul de credite al bancilor. Structura portofoliului de credite a bancilor comerciale

este urmatoarea:

Fig.2.1.http://www.bank.md/index.php?fid=2&nrpg=476

Liderii pietei privind marimea portofoliului de credite sunt urmatoarele banci:

Nr.ord. Banca Portofoliul de credite (in mln. lei) Ponderea pietei

1. Moldova Agroindbank 4.570 19,48%

2. Victoriabank 3.695 15,75%

3. Moldindconbank 2.881 12,28%

4. Eximbank 2.476 10,56%

5. Banca de Economii 2.389 10,18%

5

Tabelul2.2.http://www.bank.md/index.php?fid=2&nrpg=476

Deci, acesti 5 participanti ai pietei detin 68,26% din creditele acordate de bancile comerciale din

Republica Moldova.

Calitatea portofoliilor de credite (fondul de risc) variaza de la banca la banca - de la 2,88% pentru

Procredit Bank, pina la 32,04% pentru BCR Chisinau. Fondul de risc mediu pe sistem este de

10,39%.

Liderii calitatii portofoliilor de credite sunt urmatoarele banci:

Nr.ord. Banca Fondul de risc Portofoliul de credite (in mln. lei)

1. Procredit Bank 2,88% 700

2. Universalbank 3,89% 196

3. Comertbank 4,59% 189

4. EuroCreditBank 7,53% 105

5. Moldova Agroindbank 7,92% 4.570

Tabelul2.3.http://www.bank.md/index.php?fid=2&nrpg=476

De asemenea, ca un factor a calitatii portofoliilor de credite este raportul dintre suma creditelor

expirate si in stare de neacumulare si portofoliul de credite. Cea mai rea situatie este la urmatoarele

banci:

Cea mai buna situatie este inregistrata la Universalbank - doar

1,54% din portofoliu sunt credite expirate si in stare de

neacumulare. 

Bancile comerciale din Republica Moldova au obtinut in prima

jumatate a anului 2010 venituri din activitatea de creditare in suma de1.522mln.lei (~128mln.USD).

Liderii rentabilitatii portofoliilor de credite sunt:

Nr.ord. BancaRentabilitatea

portofoliului de creditePortofoliul de

credite (in mln. lei)

1. Universalbank 19,71% 196

2. Procredit Bank 18,54% 700

3. EuroCreditBank 17,66% 105

BCR Chisinau

61,10%

Eximbank 50,46%

Unibank 26,21%

Fincombank 17,58%

Energbank 14,47%

6

4. Banca Sociala 17,28% 1.608

5. Comertbank 16,54% 189

Tabelul2.4.http://www.bank.md/index.php?fid=2&nrpg=476

Cea mai mica rentabilitate a portofoliului de credite este la BCR Chisinau - 6,94% anual.

Durata medie de formare a portofoliilor de credite proprii in mediu este de 349 zile. Suma creditelor

acordate de bancile comerciale in trimestru II al anului 2010 este de 6.118 mln. lei (~514

mln.USD).

Liderii pietii in acordarea creditelor in trimestru II 2010 sunt:

Nr.ord. BancaSuma creditelor acordate in

trimestrul II 2010 (in mln. lei)Portofoliul de credite

(in mln. lei)

1.Moldova

Agroindbank1.454 4.570

2. Victoriabank 1.097 3.695

3. Moldindconbank 868 2.881

4. Banca de Economii 691 2.389

5. Banca Sociala 416 1.608

Tabelul 2.5. http://www.bank.md/index.php?fid=2&nrpg=476

Daca analizam pretul creditelor acordate in trimestru II 2010 observam cele mai mici rate medii

a dobanzilor la urmatoarele institutii bancare:

- pentru credite ipotecare:

Cea mai mare rata medie a dobanzii la creditele ipotecare

acordate le-a inregistrat Procredit Bank-ul - 26,06% anual.

- pentru credite de consum:

Cea mai mare rata medie a dobanzii la creditele de

consum acordate le-a inregistrat Banca de Economii -

29,73% anual.

Universalbank 13,93%Victoriabank 14,50%BCR Chisinau 15,00%Mobiasbanca SG 15,05%Moldova Agroindbank 15,10%

Universalbank 16,68%EuroCreditBank 16,90%Comertbank 18,19%Moldova Agroindbank 18,46%Unibank 18,52%

7

3. STRATEGII CONTEMPORANE AFERENTE CREDITĂRII BANCARE DIN

REPUBLICA MOLDOVA

Perioada contemporană poate fi caracterizată prin expansiunea creditară a băncilor prin

instrumente inovaţionale în segmentele pieţei, care cândva păreau chiar inaccesibile. Acest proces

se caracterizează în primul rând prin apropierea maximă a produsului creditar de nevoile financiare

ale clientului şi ajustarea armonioasă cu fluxul său de numerar.

Prezintă, de exemplu, un interes deosebit procesul de creditare la asistă procesele investiţionale

speciale, cum sunt achiziţiile de companii.

Finanţarea prin credite presupune achiziţionarea unei firme prin intermediul datoriei principale

sau senior („senior debt”); credit de legătură („bridge financing”); datorie subordonată sau

mezanină („mezzanine debt”); credit pentru fondul de rulment („working capital”). Finanţarea prin

credite debutează cu faza ofertei de finanţare („tender financing”). Ea presupune că cel care ia cu

imprumut fondurile necesare unei achiziţii trebuie să demonstreze propriului acţionariat capacitatea

de a cumula sumele necesare ofertei.

3.1. ÎMPACHETAREA CREDITELOR CU DEPOZITELE BANCARE.

Creditul poate deveni un stimulator pentru oferirea unor servicii bancare complementare.

În părerea noastră, băncile au posibilitatea de a mări treptat termenele de atragere a mijloacelor

băneşti libere ale populaţiei la conturi de depozit pe un termen de 10 ani şi mai mult.

Însă pentru aceasta trebuie ca băncile să ofere o anumită protecţie a depunătorilor de anumite

riscuri, principalele dintre care sunt riscul inflaţionist şi riscul lichidităţii.

Riscul inflaţionist, adică al deprecierii sumei plasate şi a dobânzilor primite poate fi gestionat

prinoferirea unor condiţii speciale de calcul a ratei dobânzii la depozitele pe termen lung, astfel

încât deponenţii să obşină un nivel acceptabil al ratei reale (efective) a dobânzii.

În condiţiile actuale, dat fiind faptul, că unele categorii de depunători consideră mai importantă

menţinerea unui ecivalent valutar al sumei în lei; lor li se pot oferi depozite cu rate ajustabile, însă

la rata modificării cursului leului moldovenesc faţă de EURO, căci utilizarea EURO ca mijloc de

tezaurizare de către populaţia Republicii Moldova creşte din an în an.

În ce priveşte riscul lichidităţii, problema aferentă este mai complicată, căci este legată de

posibilitatea, că depunătorul va avea nevoie de banii depuşi până la expirarea termenului

8

depozitului. În acest caz apare frica, că retrăgând suma depusă înainte de termen, deponentul va

pierde cel puţin o parte a dobânzilor aferente.

Pentru rezolvarea acestei probleme este necesară o soluţie complexă. Dat fiind faptul, că nevoia

eventuală de bani la deponent cel mai probabil va avea un caracter temporar, are sens de a

împacheta noul produs – depozitul pe termen lung – cu un cont de card de credit.

Dintr-o parte, depozitul pe termen lung va servi drept garanţie pentru restituirea creditelor

oferite prin intermediul cardului, iar suma lui – ca plafon pentru volumul creditului.

Din altă parte, pentru a face rost temporar de bani deponentul nu va fi nevoit să rupă contractul

de depozit.

În afară de aceasta, creditul poate fi completat cu alte servicii bancare. Spre exemplu, Republica

Moldova se dezvoltă cu paşi rapizi reţelele de telefonie celulară, ceea ce acordă posibilitatea

implementării tehnologiilor mobile-banking.

Dacă primele patru servicii pot constitui un mijloc de aprofundare a colaborării dintre bancă şi

client, apoi ultimul serviciu va permite, de asemenea, ridicarea securităţii utilizării cardurilor

bancare şi, posibil, reducerea numărului de fraude şi combaterea escrocheriilor cu cardurile bancare.

O altă idee de lărgire a operaţiunilor de creditare ar consta în următoarele.

Pentru atragerea mijloacelor băneşti în scopul finanţării diferitor programe ipotecare, banca

ipotecară ar putea emite obligaţiuni ipotecare sau obligaţiuni garantate prin acorduri (gajul) de

ipotecă.

Schema de emitere este următoarea: banca investiţională emite obligaţiuni ipotecare, apoi

mijloacele obţinute le foloseşte pentru creditarea ipotecară. Prin urmare, activele create în cadrul

ipotecii servesc drept garanţie pentru rambursarea împrumutului.

Aplicarea tehnologiei Data Mining în bănci

Tehnologiile Data Mining reprezintă sisteme de analiză intelectuală a datelor, care devin tot mai

actuale în domeniul bancar în legătură cu influenţa următorilor factori: acumularea de către bănci a

unui volum mare de informaţie, intensificarea concurenţei, mărirea numărului de cazuri de

escrocherii şi nerambursare a creditelor.

3.2. POLITICI ŞI TENDINTE DE CREDITARE ALE BĂNCILOR COMERCIALE

Politica de credit stabileşte obiectivele şi priorităţile activităţii creditare a băncii, mijloacele şi

metodele de realizare a acestora precum şi principiile şi schema organizării procesului de creditare.

Politica de credit creează baza procesului de creditare a băncii în concordanţă cu strategia şi

9

activitatea acesteia fiind condiţia necesară în cadrul elaborării procedurilor şi standardelor ce

reglementează procesul de creditare.

Ea este strategia şi tactica băncii în domeniul operaţiunilor de creditare fiind stabilită de către

bancă în baza legislaţiei în domeniu.

Astfel politica de creditare a băncii trebuie:

-- Să stabilească cum va fi organizat serviciul de creditare;

-- Să stabilească diferite niveluri de delegări funcţii şi responsabilităţi;

-- Să stabilească comitetul de creditare şi funcţiile lui;

-- Să descrie procesul de aprobare a creditului;

Politica de credit determină direcţiile de bază ale activităţii de credit. Ele la rîndul său pot fi

tratate drept o sistemă de realizare a direcţiilor adoptate ale politicii de credit. Politica de credit

trebuie să releve următoarele elemente de bază:

-- organizarea activităţii creditare;

-- gestiunea portofoliului creditar;

-- controlul asupra creditării;

-- principiile de determinare a competenţelor;

-- criteriile generale de selectare a creditelor;

-- limitele pe direcţii separate de creditare;

-- principiile monitoringului creditar;

-- formarea fondului de risc.

În compartimentul aferent portofoliului de credite urmează a fi incluse limitele şi normativele ce

determină mărimea acceptabilă a riscului aferentă unui client sau unui grup de clienţi ce acţionează

în comun. Pe lângă toate acestea banca este în drept de a stabili limita totală a creditelor acordate

persoanelor fizice, determinând această sumă în corelaţie cu capitalul propriu al băncii.

Compartimentul “Monitoring creditar” urmează a fi dedicat ordinei de perfectare a

documentelor creditare, istoriei creditare a debitorului, determinării categoriei clientului – nivelului

de risc, lucrului cu restabilirea creditelor neperformante, la care a fost sistată calcularea dobînzii, şi

creditelor compromise care au fost trecute la pierderi.

În compartimentul “Formarea fondului de risc” sunt determinate caracteristicile creditelor care

necesită formarea rezervelor pentru acoperirea pierderilor posibile.

Politica de credit se elaborează în concordanţă cu strategiile băncii şi a politicii acesteia în

domeniul administrării riscurilor. Ea determină următoarele direcţii ale activităţii creditare:

10

-- Standardele şi criteriile de care se conduc persoanele antrenate în procesul de

creditare;

-- Competenţele de adoptare a deciziilor în procesul de creditare de care se

conduce în special managementul superior al băncii;

-- Principiile de monitorizare a calităţii portofoliului creditar al băncii şi

activitatea auditului intern şi extern al băncii.

Pentru ca o politică bancară de creditare să se dovedească şi utilă, nu doar un exerciţiu

academic, ea trebuie să îndeplinească condiţii de formulare corectă şi conţinut complet.

O politică de creditare poate fi apreciată ca fiind corectă dacă în elaborarea ei s-a acordat

prioritate atingerii următoarelor obiective:

-selecţia unor credite sigure şi cu o probabilitate maximă de rambursare;

-selecţia unor plasamente fructuoase pentru fondurile de care dispune banca;

-încurajarea extinderii creditelor care corespund nevoilor pieţelor pe care operează banca.

Strategia şi politica de creditare. Principalul obiectiv al băncii este de a maximiza veniturile

obţinute pentru acţionarii săi în condiţiile păstrării unor nivele acceptabile ale parametrilor de risc.

Aceşti parametri trebuie să fie determinaţi de Consiliul de Administraţie ( sau Comitetul de

Credite), dar trebuie gestionaţi de Comitetul de Credit şi de Comitetul de gestiune al activelor şi

pasivelor băncii.

Strategia şi politicile de creditare sunt parte integrantă a planului de afaceri al băncii. Planul

de afaceri propune un cadru pentru :

- analiza tendinţelor actuale ale pieţei şi a competitorilor;

- analiza poziţiei pe piaţă a băncii şi performanţa operaţională;

- stabilirea obiectivelor pentru îmbunătăţirea performanţelor şi a profitului;

- panificarea utilizării resurselor pentru a exploata oportunităţile şi a maximiza profitul.

O politică de creditare formulată cu grijă şi bine administrată conduce la: înţelegerea clară, la

toate nivelele organizatorice, a obiectivelor şi parametrilor activităţii de creditare; posibilitatea

menţinerii unor standarde de credite corespunzătoare; evitarea riscurilor excesive pentru bancă;

evaluarea corespunzătoare a oportunităţii afacerilor.

Scopul activităţii de creditare este de a utiliza fondurile băncii în active performante, prin

asigurarea de produse şi servicii de calitate clienţilor, pentru toate solicitările de credite care

îndeplinesc standardele acceptate prin Normele de Creditare ale băncilor şi care asigură menţinerea

profitabilităţii băncilor.

Politica de creditare a băncilor din Republica Moldova stabileşte:

11

-- principiile generale pe baza cărora este concepută aceasta;

-- limitele maxime de expunere sectorială şi pe client;

-- politica de preţuri, respectiv costul creditului;

-- principiile de aprobare a creditelor şi de delegare a competenţelor;

-- principiile de evaluare a creditelor, de analiză a capacităţii de rambursare, de

garantare a creditelor, precum şi proceduri de urmărire a creditelor;

-- principiile de revizuire şi clasificare a creditelor, precum şi determinarea

necesarului de provizioane specifice de risc.

Politica băncilor susţine o atitudine de promovare a creditului către clienţii consideraţi a avea

capacitatea reală de rambursare şi de îndeplinire a obligaţiilor la termen.

Principalele obiective strategice vizează:

- continuarea politicii prudenţiale conservatoare prin orientarea activităţii de creditare către

sectoare viabile ale economiei;

- restructurarea portofoliului de clienţi şi consolidarea poziţiei băncii pe piaţa bancară în strânsă

corelare cu condiţiile concrete de restructurare a sectoarelor economice;

- elaborarea unor criterii selective privind atragerea de noi clienţi corporativi având în vedere

performanţele financiare, perspectivele de dezvoltare, viabilitatea sectorului în care activează;

- creşterea implicării băncii în dezvoltarea sectorului privat, precum şi susţinerea agenţilor

economici cu activitate de export prin crearea de produse noi care să satisfacă cerinţele acestora şi

respectiv atragerea clienţilor către banca comercială;

- diminuarea gradului de risc al portofoliului de credite;

- creşterea gradului de lichiditate al portofoliului de credite.

Activitatea de creditare are la bază prudenţa bancară, ca un criteriu fundamental de politică

bancară ce caracterizează întreaga activitate. Fiecare decizie de acordare a unui credit trebuie să se

bazeze pe o analiză detaliată a propunerii, luând în considerare atât aspectele financiare cît şi cele

nefinanciare, şi aplicând principiile creditării în mod sistematic.

Principiile reglementează întregul proces de creditare şi anume: primirea şi analiza cererilor de

credit, procesul de analiză al creditului, întocmirea şi păstrarea dosarelor de credit, precum şi

controlul şi urmărirea creditelor.

Normele de creditare elaborate într-o formă clară şi flexibilă, conţin procedurile specifice de

aplicare a principiilor statuate în politica de creditare, având ca scop aplicarea unitară a regulilor de

creditare în întreaga reţea de unităţi teritoriale ale băncii. Ele definesc principiile de analiză

12

diferenţiate în funcţie de natura clienţilor şi a categoriilor de credite punând accent deosebit pe

latura preventivă privind riscul în creditare. Crearea cadrului de aplicare a politicilor de creditare.

Cu scopul de a pune în aplicare strategia şi politicile de creditare, Comitetul de Credite

determină funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească departamentele de credite.

CONCLUZII

În baza unui studiu al activităţii sistemului bancar însă nu este greu de observat că, condus de

tendinţa apriga de majorare a veniturilor, acesta nu întotdeauna a ales cele mai eficiente căi de

atingere a scopurilor sale astfel, nu întotdeauna băncile autohtone s-au dovedit a fi receptive la

tendinţele pieţei pentru a evita ulterioarele eşecuri, o dovadă perfectă a cuvintelor de mai sus fiind

chiar BC“Investprivatbank”SA (bancă declarată falită în 2009).

Departamentul ce elaborează politica de credit a băncii urmează să efectueze sistematizat

analize şi prognoze atât a situaţiei financiare din interiorul băncii cît şi a situaţiei economiei

naţionale în ansamblu dar şi a economiei pe plan mondial, deoarece anume de capacitatea de

sesizare rapidă a tendinţelor pieţei depind şi strategiile băncii care se relevă în politica de credit şi

care determină acţiunile băncii în activitatea sa de zi cu zi, bine determinate, elaborate şi aplicate în

practică acestea permit băncii evitarea deficienţelor şi minimizarea efectelor negative cauzate de

anumite situaţii create atât pe plan intern şi naţional cît şi internaţional.

Astfel, prin intermediul unei perfecţionări continue şi adaptări sistematizate la tendinţele pieţei

politica de credit se va transforma într-un pilon sigur al profitabilităţii şi calităţii portofoliului de

credite şi eficientizării activităţii de creditare a băncii care ulterior va determina constituirea unor

indicatori financiari stabili şi generarea unor venituri cu ritmuri constante de creştere. Creşterea

volumului de creditare este evidentă şi constantă, momentul care demonstrează că sistemul bancar

continuă să-şi mărească treptat influenţa asupra dezvoltării sectorului real al economiei. Cu toate că,

creşterea volumului de creditare este un indicator pozitiv care demonstrează dorinţa clienţilor de a

împrumuta bani de la bancă şi este un factor important, care prezintă sursa de venit pentru bănci, în

situaţii în care are loc un „boom” creditor, sistemul financiar poate deveni slab şi neperformant.

Condiţiile economice actuale de dezvoltare a instituţiilor financiare impun existenţa unor

politici şi strategii bine organizate şi determinate prin aplicarea tehnicilor specifice şi

instrumentelor manageriale caracteristice economiei autohtone în situaţia crizei financiare

mondiale.

13

Sensibilitatea portofoliului de credit la tendinţele economiei actuale pune în faţa instituţiilor

bancare problema elaborării unor strategii eficiente ce vor permite ulterior îmbunătăţirea sau

menţinerea calităţii portofoliului de credite.

BIBLIOGRAFIE

1. Rapoarte anuale, trimestriale// www.bnm.md

2. Indicatorii sistemului bancar // www.logos.press.md

3. Rapoarte anuale// www.maib.md

4. Regulamentul nr.3/09 cu privire la expunerile "mari".//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.70/31 din 14.12.1995.

5. Regulamentul 1/09 privind tranzacţiile cu persoane afiliate băncii.// Monitorul Oficial al Republicii Moldova 27-28, art. 102 din 19.02.2010 .

6. Regulamentul nr. 149 cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale şi formarea reducerilor pentru pierderi la active şi provizioanelor pentru pierderi la angajamente condiţionale.// Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, -152/560.

7. Regulamentul cu privire la creditele expirate.// Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.87- 89 din 24.09.1998.

8. Regulamentul nr.153 cu privire la activitatea de creditare a băncilor ce operează în Republica Moldova//Monitorul Oficial nr. 8 din 30.01.1998.

9. Politica de creditare a BC ”Moldova-Agroindbank” SA. aprobată la şedinţa Consiliului de administraţie din 22.12.2009

10. Basno C. Monedă şi Credit. Bucureşti: Editura Economică, 1991. 178p.

11. Basno C., Dardac N. Management Bancar. Bucureşti: Editura Economică, 2002. 271p.

12. Berea, Aurel Octavian; Stoica, Emilia Cornelia. Creditul bancar: coordonate actuale si perspective, Bucuresti: Ed. Expert, 2003. – 362 p.

13. Cociug V.Cinic L. Management bancar. Culegere de probleme.-Chişinău: Editura ASEM, 2008. - 137p.

14. Cociug V. Cinic L. Gestiunea riscurilor bancare.- Chişinău: Editura ASEM, 2008.- 215p.

14

Anexa 1.LIMITE PRIVIND ACTIVITATEA DE CREDITARE A BINCILOR COMERCIALE DIN REPUBLICA

MOLDOVA

Denumirea actului

legislativ

Responsabilităţi primare

Regulamentul cu privire la clasificarea creditelor şi

formarea reducerilor pentru pierderi la credite

(fondul de risc)

Creditele acordate unui debitor, datoriile căruia depăşesc de 8 ori capitalul propriu (în cazul în care nu există alte probleme potenţiale sau reale, legate de starea financiară a acestuia sau de asigurarea creditului) se clasifică nu mai sus ca supravegheat. Dobânzile aferente la credite nu se supun clasificării şi pentru acestea nu se rezervă mijloace în contul reduceri pentru pierderi la credite (fondul de risc).

Legea Republicii Moldova

cu privire la gaj

Plata pentru înregistrarea gajului şi pentru furnizarea informaţiei, eliberarea extrasului din Registrul gajului sau a oricărei alte informaţii privind înregistrarea, se percepe taxa de stat stabilită prin Legea taxei de stat. Pentru înregistrarea gajului, se percepe, de asemenea, plata stabilită prin   Legea cu privire la metodologia calculării plăţii pentru servicii notariale." "Taxa de stat pentru îndeplinirea actelor notariale se varsă de solicitant sau de persoana care desfăşoară activitate notarială la bugetul de stat. Persoana care desfăşoară activitate notarială varsă taxa de stat cel tîrziu în ziua lucrătoare următoare celei în care a fost îndeplinit actul notarial."

15

Regulamentul BNM cu

privire la creditele mari

limitarea acordării creditelor mari:• datoria creditului mare acordat unei persoane sau unui grup de persoane nutrebuie să depăşească 25% din capitalul normativ total al băncii;• suma datoriilor nete la creditele acordate la zece persoane, inclusiv la grupurilepersoanelor în interconexiune, care au cele mai mari datorii nu trebuie sa depăşească50% din portofoliul total al creditelor băncii;• datoria totală la creditele mari a băncii nu trebuie să depăşească de 5 ori capitalulnormativ al băncii.

Regulamentul BNM

privind încheierea

acordurilor cu persoanele

afiliate băncilor

comerciale, inclusiv

eliberarea creditelor

limitarea acordării creditelor persoanelor afiliate:• datoria creditului acordat unei persoane afiliate sau grup de persoane afiliate ce acţionează în comun nu trebuie să depăşească 250 mii lei;• datoria totală a creditelor acordate persoanelor afiliate băncii nu trebuie să depăşească capitalul de gradul I;

Regulamentul BNM cu

privire la acordarea

creditelor de către bănci

funcţionarilor săi.

limitarea acordării creditelor funcţionarilor bancari:• suma pentru acordarea creditelor curente unei persoane (funcţionar al băncii) nu trebuiesă depăşească 10 salarii de funcţie a persoanei respective;• suma pentru acordarea creditelor imobiliare unei persoane (funcţionar al băncii), nutrebuie să depăşească 100 salarii de funcţie a persoanei respective;• datoria totală a creditelor acordate funcţionarilor bancari nu trebuie să depăşească 10% din capitalul normativ total.

Legea cu privire la

creditul ipotecar

limitarea ratelor de plătit în cazul unui credit ipotecar, la cel mult 35% din veniturile nete ale solicitantului şi ale familiei sale (faţă de limita de 50% existentă anterior, conform legii).

Regulamentul cu privire

Băncile ale căror active depăşesc 50 milioane lei trebuie să formeze un comitet dedirijare a activelor şi pasivelor. Acest comitet, în

16

la dirijarea riscului ratei

dobanzii

componenţa căruia vor intra membriai organului executiv şi conducători ai subdiviziunilor de sine stătătoare, va elabora şiva prezenta spre aprobare consiliului băncii proiectul politicii cu privire la dirijareariscului ratei dobânzii, care va include dirijarea combinată a riscului ratei dobânzii,riscului lichidităţii, riscului scadenţei, măsuri privind respectarea de către bancă aprevederilor actelor normative de domeniu şi controlul realizării politicii în cauză;

Sursa: regilamentele BNM//www.bnm.md.

Anexa 2.CHESTIONAR - MODEL

Chestionarul dat se va îndeplini de către colaboratorul responsabil de credite din filiala BC ”Moldova-Agroindbank” SA Este preferabilă obţinerea unor răspunsuri afirmative la majoritatea întrebărilor indicate mai jos.În cazul apariţiei unor neclarităţi sau obţinerii de răspunsuri negative la unele din întrebări, este necesară obţinerea de informaţii suplimentare pentru detalierea şi clarificarea momentelor obscure.

Argumentarea informaţiilor preliminare privind solicitarea de credit:1. Este oare întemeiată solicitarea de credit a clientului?2. Este oare logic scopul pentru care este solicitat creditul?3. Este oare întemeiată şi argumentată suma creditului solicitat?4. Este oare întemeiat termenul pentru care este solicitat creditul?5. Este oare întemeiată modalitatea solicitată de acordare a creditului?6. Posedă oare solicitantul la momentul discuţiei date referitor la afacerea desfăşurată fără a consulta alte persoane sau

materiale accesorii?7. Posedă oare solicitantul informaţii concrete privind distribuirea şi asimilarea sumei creditului?8. Este oare conştientizată de către solicitant sursa achitării creditului la scadenţă?9. Este delimitată sursa achitării lunare a dobînzilor aferente creditului?10. Poate oare banca fi sigură de faptul că solicitantul nu va utiliza creditul pentru acoperirea breşelor financiare?11. Poate oare banca avea încredere în intenţiile solicitantului de a rambursa creditul şi de a achita plăţile aferente acestuia?12. Există oare o sursă secundară bine determinată de rambursare a creditului şi achitare a plăţilor aferente acestuia?13. Are oare solicitantul posibilităţi suplimentare de a achita datoriile în afara sursei primare şi celei secundare?14. A conştientizat oare solicitantul setul de probleme cu care se va confrunta în viitor la realizarea obiectivelor fixate?15. A conştientizat oare solicitantul setul de riscuri la care este expusă activitatea lui de bază?16. A conştientizat oare solicitantul posibilităţile de achitare a datoriilor potenţiale faţă de bancă în cazul în care activitatea

lui va fi influenţată esenţial de riscurile existente?17. Este oare redusă probabilitatea achitării creditului din contul realizării de către bancă a averii remise în gaj?Proprietarii, conducerea şi personalul companiei solicitante:18. Are oare conducerea firmei experienţă suficientă pentru a conduce?19. Au oare persoanele cu funcţii de conducere experienţă suficientă de activitate în domeniul dat?20. Este oare banca asigurată de faptul că directorul sau fondatorii solicitantului, care sunt persoane cu influenţă personală

în zonă, ar putea anula posibilitatea de recuperare în viitor a creditul acordat?21. Există oare un număr suficient de personal calificat pentru realizarea operaţiunilor necesare desfăşurării procesului de

producţie al clientului?22. Sunt oare eficiente planurile financiare, bugetul şi sistemul de control ale solicitantului de credit?23. Există oare în cadrul conducerii solicitantului de credit un sistem de succesiune bine stabilit?24. În cadrul firmei solicitante de credit lipsesc oare conflicte între proprietari şi conducere care pot avea repercusiuni

serioase asupra afacerii date?25. Este oare familiarizată banca cu deciziile luate de conducerea companiei solicitante de credit?26. Corespund oare datele deţinute de către bancă cu cele prezentate de solicitantul de credit?27. Este oare satisfăcătoare relaţia dintre conducerea companiei solicitante de credit şi personalul angajat?28. Este oare satisfăcător nivelul existent de remunerare a muncii personalului angajat?

17

Baza contractuală a creditului solicitat:29. A prezentat oare debitorul potenţial întreg pachetul de documente solicitat de bancă?30. Sunt oare documentele prezentate întocmite în conformitate cu cerinţele băncii?31. Corespund oare semnăturile de pe documente cu specimenele de semnături autentificate notarial?32. A prezentat oare solicitantul documentele necesare în mod operativ?Situaţia financiară a companiei solicitante:33. Realizează oare la timp solicitantul de credit situaţiile sale financiare?34. Corespund oare documentele financiare realităţii existente?35. Este oare acceptabilă pentru bancă situaţia reală privind activele, valoarea lor şi gradul de acoperire cu acestea a

angajamentelor existente?36. Este oare solicitantul de credit proprietar al tuturor stocurilor existente?37. Este oare capitalul de lucru al solicitantului de credit suficient pentru realizarea afacerii planificate?38. Dacă există datorii debitoriale, sunt oare ele însoţite de o bază contractuală corespunzătoare şi de măsuri concrete de

recuperare?39. Dacă există datorii creditoriale, sunt ele însoţite de o bază contractuală corespunzătoare şi de masuri concrete de

achitare?40. Este oare asigurat solicitantul de pericolul apariţiei GAP-urilor de timp între recuperarea creanţelor şi achitarea

datoriilor? 41. Lipsesc oare obligaţiuni asumate de solicitantul de credit în afara bilanţului?Tendinţe în evoluţia companiei solicitante:42. Este oare istoria şi evoluţia situaţiei financiare a solicitantului de credit satisfăcătoare pentru bancă?43. Are oare solicitantul de credit în dezvoltarea sa tedinţe pozitive care se pot dezvolta în viitor?44. Va evolua oare situaţia financiară a solicitantului după obţinerea creditului în direcţie pozitivă?45. Sunt oare cunoscute de către bancă problemele de bază cu care se confruntă solicitantul de credit în activitatea sa?46. Ştie oare solicitantul care sunt sursele sale de venituri?47. Ştie oare solicitantul care sunt principalele sume la capitolul cheltuieli?48. Sunt oare suficiente veniturile solicitantului pentru acoperirea cheltuielilor cu dobînda şi a riscurilor (de curs valutar, de

tranzacţionare necalitativă, de producere a calamităţilor ş.a.)?49. Dispune solicitantul creditului de mijloace pentru acoperirea datoriilor în cazul unui exces de perderi?50. Există oare o concentrare a vînzărilor firmei solicitante pe clienţi, ramură de activitate şi tări?51. Sunt oare cunoscuţi de către solicitantul de credit principalii concurenţi existenţi pe piaţă?52. Este oare favorabilă poziţia solicitantului de credit în raport cu concurenţii săi?53. Este oare important segmentul de piaţă ocupat de către solicitantul de credit?54. Este oare segmentul de piaţă ocupat de solicitant în creştere?55. Produsele solicitantului sunt oare avansate şi adecvate cerinţelor consumatorilor?56. Are oare solicitantul de credit cel puţin 3 surse de aprovizionare pentru fiecare materie primă de bază?57. Este oare favorabilă politica de preţuri promovată de solicitantul de credit?58. Sunt oare preţurile solicitantului de credit mai reduse decît cele ale concurenţilor?59. Creşterea costurilor directe de producţie şi, implicit, a preţurilor pot oare fi uşor suportate de solicitantul de credit?60. Sunt oare capacităţile de producţie neutilizate de către solicitantul de credit nesemnificative?61. Are oare solicitantul de credit un plan de afaceri întocmit şi o strategie de dezvoltare bine determinată?Garanţiile creditului solicitat:62. Lipseşte oare o finanţare de către clientul solicitant de credit a investiţiilor pe termen lung din contul împrumuturilor pe

termen scurt?63. Este oare suficientă suma averii propuse în gaj pentru acoperirea creditului solicitat şi a dobînzilor aferente acestuia?64. Sunt oare prezentate în bancă documentele ce confirmă dreptul de proprietate a solicitantului asupra averii propuse în

gaj?65. Sunt oare asigurate bunurile propuse în gaj de toate situaţiile care pot duce la deterioarea acestora?66. Sunt oare bunurile propuse în gaj asigurate în folosul băncii?67. Va putea oare banca să realizeze cu uşurinţă bunurile propuse în gaj la preţurile indicate de solicitant?68. Există oare la moment o piaţă de desfacere şi cumpărători potenţiali la bunurile propuse în gaj? 69. Este oare asigurată banca că solicitantul nu are intenţia să realizeze averea propusă în gaj contra sumei creditului?70. Este oare asigurată banca de necesitatea solicitării de garanţii suplimentare?Relaţia solicitantului de credit cu BC ”Moldova-Agroindbank” SA şi alte bănci:71. Dacă solicitantul a mai beneficiat de credite la BC ”Moldova-Agroindbank” SA., şi-a onorat acesta în termen şi în sumă

deplină obligaţiunile asumate?72. Dacă solicitantul a beneficiat de credite la alte bănci, şi-a onorat acesta în termen şi în sumă deplină obligaţiunile

asumate?73. Lipsesc oare datorii ale solicitantului faţă de BC ”Moldova-Agroindbank” SA la creditele acordate?74. Lipsesc oare datorii ale solicitantului faţă de alte bănci la creditele acordate?Riscurile potenţiale ale afacerii:75. Conştientizează oare solicitantul întregul set de riscuri la care poate fi expusă afacerea dată?76. Sunt oare seturile de riscuri depistate acceptabile pentru bancă?77. Este oare pozitiv rezultatul confruntării situaţiei financiare actuale cu prognoza ei pe viitor?78. Există oare în cadrul companiei solicitante de credit raporturi ale auditului calificat pentru ultimii 3 ani?79. Este oare compania solicitantă de credit în afara oricăror restricţii de ordin financiar?Concluzii generalizatoare:

18

80. Este oare solicitantul de credit un client care se încadrează în strategia de creditare a băncii?81. Se include oare creditul solicitat în categoria creditelor "mari" sau "afiliate" pentru bancă?82. Corespunde oare creditul solicitat politicii creditare a băncii?83. Corespunde oare creditul solicitat prevederilor legislaţiei în vigoare, actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei

şi BC ”Moldova-Agroindbank” SA?84. Poate oare banca satisface condiţiile solicitate de client?85. Prin acordarea acestui credit va putea banca obţine profit?86. Va fi oare posibilă acordarea creditului solicitat în conformitate cu politica creditară a băncii şi legislaţia în vigoare?

Sursa: Politica de creditare a BC ”Moldova-Agroindbank” SA. aprobată la şedinţa Consiliului de administraţie din 22.12.2009//www.maib.md.

Anexa 3.

LISTA DOCUMENTELOR PREZENTATE LA SOLICITAREA CREDITULUI

ÎN CADRUL BC ”Moldova-Agroindbank” SA. DE CĂTRE O PERSOANĂ JURIDICĂNr.d/o

Denumirea documentelor Data primirii în bancă

Data restit. de bancă

I.Informaţii generale 1. Cererea de solicitare a creditului2. Copia buletinelor de identitate sau a paşapoartelor persoanelor responsabile (conducatorului,

contabilului-şef) 3. Procesul-verbal cu decizia de solicitare a creditului, depunerea în gaj a averii şi acordarea

dreptului la semnăturăII.Caracteristica organizatorico-juridică

1. Certificatul de înregistrare a intreprinderii2. Statutul şi alte documente de constituire, precum şi toate modificările la ele3. Procesul-verbal sau ordinul de numire în funcţie a directorului

4. Procura pentru reprezentanţii împuterniciţi ai întreprinderii sau fondatori, autentificată la notar5. Procesul-verbal privind acordul de solicitare a creditului şi depunerea în gaj a averii6. Extrasul din Registrul Comercial (cu indicarea fondatorilor şi conducătorului) la data depunerii

cererii în bancă7. Certificatele care confirmă înlesniri8. Licentele de activitate9. Certificatul de la Inspectoratul Fiscal de Stat cu privire la deschiderea contului de împrumut10. Certificatul privind atribuirea codului fiscal

III.Caracteristica economico-financiară1. Dările de seamă privind activitatea economica şi starea financiară: pe anul curent (trimestriale),

pe ultimiii trei ani (anuale) cu ştampila Departamentului Statistică2. În cazul existenţei conturilor în alte bănci:

- Scrisoarea de la bancă despre existenţa sau lipsa creditelor (cu indicarea sumei, soldului, termenului, ratei dobînzii, garanţiei) şi datoriilor pe credite şi dobînzi;

- Extrasul privind rotaţiile în contul de împrumut;- Copiile contractelor de credit şi de gaj pe creditele curente în alte bănci

3. Informaţia despre creditele precedente şi curente (locul primirii, suma,data acordării,data rambursării, rata dobînzii)

4. Referitor la creditele precedente în cadrul BCA "Banca de Economii" - informaţia despre istoria rambursărilor

5. Descifrarea datoriei de debitor şi creditor (denumirea, suma, data apariţiei, data stingerii)6. În cazul cînd firma-solicitant are în posesie acţiunile altor firme:

- certificatul de posesie;- lista posesorilor cu menţionarea cotelor-părţi;- dinamica cotării acţiunilor la Bursa de Valori

19

7. Informaţia privind mijloacele fixe (formele 10 şi 11, contractele de cumpărare, dare în expluatare, altă documentaţie tehnică)

8. Contractele privind obligaţiunile de arendă9. Concluzia auditorului calificat (în cazul societăţii pe acţiuni cu peste 300 de acţionari)

IV.Caracteristica activitatii planificate1. Contractele cu furnizorii de materie primă,mărfuri,servicii2. Contractele cu furnizorii potenţiali de instalaţii,utilaje,care urmează a fi procurate din contul

creditului solicitat3. Contractele cu beneficiarii viitoarei producţii4. Contractele de parteneriat, inclusiv cu investitorii care stau la baza viitoarei activităţi (dacă

activitatea prevede cooperarea)5. Business-planul activităţii întreprinderii pentru perioada 1-5 ani, inclusiv proiectele financiare şi

argumentarea tehnico-economică a proiectului sau afacerii comerciale6. Documentele privind cheltuielile de deviz şi proiect, în cazul cînd scopul proiectului este

construcţia, reconstrucţia, reparaţia capitală (pentru persoanele fizice)7. Detaliile tehnice ale producţiei, proiecte de reclamă, mostre, fotografii etc.

Informaţii privind asigurarea creditului

I.SURSA PRIMARĂ DE RAMBURSARE

1. Fluxul de numerar prognozat2. Planul de venituri şi cheltuieli3. Informaţia privind rulajul pe conturile curente (în lei şi valută)

II.SURSĂ SECUNDARA DE RAMBURSARE

1.Pentru bunurile circulante1. Lista bunurilor propuse în gaj, cu indicarea unităţii de măsură, cantităţii şi preţului unei unităţi,

conform valorii contabile, semnate de conducatorul şi contabilul-şef al solicitantului 2. Documentele ce confirma achitarea totala fata de furnizori a marfii propuse in gaj3. Acordul tuturor proprietarilor de a remite bunurile in gaj4. Documentele ce confirma dreptul de proprietate al solicitantului asupra bunurilor propuse in gaj5. Acordul Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, în cazul cînd statul

deţine o cotă în fondul statutar al întreprinderii6. Declaraţia vamală pentru produsele importate7. Paşapoartele tehnice pentru utilaj8. Certificatele de conformitate ale Sistemului National de Certificare al Republicii Moldova,

certificatele igienice de la Centrul Naţional Ştiintifico-Practic de Igienă şi Epidemiologie, certif. de calitate de la producător, certif. de provenienţă

9. Certificatele de depozitare, în cazul bunurilor circulante depozitate, iar dacă depozitul este arendat – şi certificatul care atestă lipsa datoriilor pentru arendă2.Pentru bunurile imobiliare

1. Hotărîrea autorităţilor locale pentru construcţia imobilului2. Procesul-verbal de repartizare a sectorului de pămînt pentru construcţie, eliberat de Primărie3. Procesul-verbal de recepţie finală a obiectului în expluatare şi Hotărîrea corespunzătoare a

Primăriei4. Dosarul cadastral, eliberat de Organul Cadastral Teritorial5. Extrasul din Registrul bunurilor imobile, eliberat de Organul Cadastral Teritorial6. Certificatul cu privire la valoarea bunului imobil, eliberat de Organul Cadastral Teritorial7. Decizia Primariei cu privire la privatizarea terenului aferent8. Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, eliberat de Primărie9. Confirmarea dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care sunt amplasate obiectele gajate10. Actele de vînzare cumpărare a imobilului şi terenului aferent11. Fotografii ale imobilului, planul lui şi descrierea succintă12. Pentru apartamentele privatizate şi casele de locuit, cu excepţia caselor de locuit ale persoanelor,

activitatea de bază a cărora este agricultura, cazurilor cînd creditul este acordat pentru construcţia casei de locuit şi în cazurile prezenţei copiilor minori

a. Acordul scris al tuturor membrilor familiei privind gajarea apartamentului sau casei, legalizat de notar

b. Certificatul eliberat de către Organul de Tutelă şi Curatelă privind consimţămîntul de a gaja apartamentul unde au viză de reşedinţă sau locuiesc minori (de la secţia de protecţie a familiei şi copilului de pe lîngă Pretură)

c. Cartea de imobil a locuinţei privatizate, care trebuie să se păstreze la Bancăd. Certificatul eliberat de către Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat pe

lîngă Ministerul Economiei şi Reformelor al Republicii Moldova (lista participanţilor la

20

privatizare)e. Documentele, în baza cărora persoana juridică sau fizică a devenit proprietar al imobilului

(contractele de vînzare-cumpărare, contractele de privatizare, contractele de donaţie etc).f. Fotografiile bunurilor propuse în gaj, semnate de către reprezentantul solicitantului de credit

3.Pentru mijloacele de transport1. Certificatele de înmatriculare a mijloacelor de transport2. Confirmarea Direcţiei înmatriculare a transportului pe lîngă Ministerul Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la faptul că transportul propus în gaj nu este deja gajat, nu se află sub sechestru sau în litigiu

3. Interdicţia notarului vizată de Direcţia sus-menţionată4.În cazul cînd debit. Gajist este o terţă persoană (juridică)

1. Scrisoarea solicitantului de credit către terţa persoană cu rugămintea de a depune în gaj obiectul-proprietatea terţei pers.

2. Toate documentele juridice şi financiare prevăzute în listă3. Procesul-verbal al organului competent privind acceptarea depunerii în gaj a averii şi

împuternicirea cu dreptul la semnăt. Sursa: Politica de creditare a BC ”Moldova-Agroindbank” SA. aprobată la şedinţa Consiliului de administraţie din 22.12.2009//www.maib.md.

Anexa 4.

LISTA DOCUMENTELOR PREZENTATE LA SOLICITAREA CREDITULUI

ÎN CADRUL BC ”Moldova-Agroindbank” SA. DE CĂTRE O PERSOANĂ FIZICĂNr.d/o

Denumirea documentelor Data primirii în bancă

Data restit. de banca,

I. Informaţii generale 1. Cererea de solicitare a creditului2. Copia buletinului de identitate sau a paşaportului

II. Caracteristica economico-financiară1. Declaraţiile despre venituri pentru ultimii 2 ani2. Certificatul despre salariul mediu lunar în decursul ultimelor 12 luni3. Informaţia despre creditele precedente şi curente (locul primirii, suma,data acordării,data

rambursării, rata dobînzii)4. Referitor la creditele precedente în cadrul BCA "Banca de Economii" - informaţia despre

istoria rambursărilor

Informaţii privind asigurarea creditului

I. SURSA PRIMARĂ DE RAMBURSARE

3. Informaţia privind depozitele în lei sau valută

II. SURSĂ SECUNDARA DE RAMBURSARE

1. Pentru bunurile circulante1. Lista bunurilor propuse în gaj, cu indicarea unităţii de măsură, cantităţii şi preţului unei

unităţi 2. Documentele ce confirma achitarea totala a mărfii3. Documentele ce confirma dreptul de proprietate al solicitantului asupra bunurilor propuse in

gaj4. Declaraţia vamală pentru produsele importate5. Paşapoartele tehnice pentru utilaj6. Certificatele de depozitare, în cazul bunurilor circulante depozitate, iar dacă depozitul este

arendat – şi certificatul care atestă lipsa datoriilor pentru arendă2. Pentru bunurile imobiliare

21

1. Hotărîrea autorităţilor locale pentru construcţia imobilului2. Procesul-verbal de repartizare a sectorului de pămînt pentru construcţie, eliberat de Primărie3. Procesul-verbal de recepţie finală a obiectului în expluatare şi Hotărîrea corespunzătoare a

Primăriei4. Dosarul cadastral, eliberat de Organul Cadastral Teritorial5. Extrasul din Registrul bunurilor imobile, eliberat de Organul Cadastral Teritorial6. Certificatul cu privire la valoarea bunului imobil, eliberat de Organul Cadastral Teritorial7. Decizia Primariei cu privire la privatizarea terenului aferent8. Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, eliberat de Primărie9. Confirmarea dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care sunt amplasate obiectele

gajate10. Actele de vînzare cumpărare a imobilului şi terenului aferent11. Fotografii ale imobilului, planul lui şi descrierea succintă12. Pentru apartamentele privatizate şi casele de locuit, cu excepţia caselor de locuit ale

persoanelor, activitatea de bază a cărora este agricultura, cazurilor cînd creditul este acordat pentru construcţia casei de locuit şi în cazurile prezenţei copiilor minori

a. Acordul scris al tuturor membrilor familiei privind gajarea apartamentului sau casei, legalizat de notar

b. Certificatul eliberat de către Organul de Tutelă şi Curatelă privind consimţămîntul de a gaja apartamentul unde au viză de reşedinţă sau locuiesc minori (de la secţia de protecţie a familiei şi copilului de pe lîngă Pretură)

c. Cartea de imobil a locuinţei privatizate, care trebuie să se păstreze la Bancăd. Certificatul eliberat de către Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat

pe lîngă Ministerul Economiei şi Reformelor al Republicii Moldova (lista participanţilor la privatizare)

e. Documentele, în baza cărora persoana juridică sau fizică a devenit proprietar al imobilului (contractele de vînzare-cumpărare, contractele de privatizare, contractele de donaţie etc).

f. Fotografiile bunurilor propuse în gaj, semnate de către solicitantul de credit3. Pentru mijloacele de transport

1. Certificatele de înmatriculare a mijloacelor de transport2. Confirmarea Direcţiei înmatriculare a transportului pe lîngă Ministerul Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la faptul că transportul propus în gaj nu este deja gajat, nu se află sub sechestru sau în litigiu

3. Interdicţia notarului vizată de Direcţia sus-menţionată4. În cazul cînd debit. Gajist este o terţă persoană (juridică)

1. Scrisoarea solicitantului de credit către terţa persoană cu rugămintea de a depune în gaj obiectul-proprietatea terţei pers.

2. Toate documentele juridice şi financiare prevăzute în listă3. Procesul-verbal al organului competent privind acceptarea depunerii în gaj a averii şi

împuternicirea cu dreptul la semnăt. Sursa: Politica de creditare a BC ”Moldova-Agroindbank” SA. aprobată la şedinţa Consiliului de administraţie din 22.12.2009//www.maib.md.

22

Anexa 5.

LIMITELE ACCEPTATE DE CĂTRE BC ”Moldova-Agroindbank” SA. LA COEFICIENŢII UTILIZAŢI LA EVALUAREA RISCULUI

Coeficienţii de lichiditate:

lichiditatea de gradul I = active cu lichiditate de gradul I / datorii pe termen scurt; > = 0,1

lichiditatea de gradul II = active cu lichiditate de gradul I şi II / datorii pe termen scurt; > = 0,3

lichiditatea de gadul III = active cu lichiditate de gradul I, II şi III / datorii pe termen scurt; > = 0,8

unde:

- active cu lichiditate de gradul I sunt mijloacele băneşti şi investiţiile pe termen scurt în HVS;

- active cu lichiditate de gradul II - mijloace băneşti + investiţii în HVS + 30 % din creanţe + 70 % din stocuri;

- active cu lichiditate de gradul III - mijloace băneşti + investiţii în HVS + total creanţe + total stocuri;

Coeficienţii de solvabilitate:

solvabilitatea de gradul I = 70 % din active curente / datorii totale; > = 0,7

solvabilitatea de gradul II = (70 % din active curente + 50 % active pe termen lung) / datorii totale; > = 1

Coeficienţii gradului de îndatorare:

gradul de îndatorare I = datorii totale / total bilanţ; < = 0,7

gradul de îndatorare II = datorii pe termen scurt / total bilanţ; < = 0,7

Coeficienţii stabilităţii financiare:

coeficientul de imobilizare = active pe termen lung / total active; < = 0,5

coeficientul de manevrare = (capital propriu - active pe termen lung) / capital propriu; > = 0

coeficientul de reevaluare = suma reevaluării / capital propriu; < = 0,3

Coeficienţii de rentabilitate:

rentabilitatea beneficiului global = profit brut / vînzări nete; > = 15 rentabilitatea de la activitatea operaţională = profit de la activ. oper. / vînzări nete; > = 8 rentabilitatea beneficiului net = profit net / vînzări nete; > = 5 rentabilitatea activelor totale =profit net / active totale; > = 5

Coeficienţii activităţii de afaceri:

viteza de rotaţie a stocurilor totale = nr. de zile în perioadă * stocuri totale / vînzări nete; < = 90

viteza de rotaţie a datoriilor debitoriale = nr. de zile în perioadă * dat.debit. / vînz. nete; < = 60

viteza de rotaţie a datoriilor creditoriale = nr. de zile în perioadă * dat.cred. / vînz. nete; < = 60

ciclul de producţie = vit.de rot. a d.debit. + vit.de rot. a stoc. - vit.de rot. a dat. credit.; < = 90

Coeficienţii istoriei creditare:

ponderea pasivelor cu dobîndă în total pasive = pasive cu dobîndă / total pasive; < = 0,5

23

capacitatea de acoperire a dobînzilor = profitul brut / cheltuieli cu dobînda; > = 1

capacitatea de acoperire a dat financiare = profitul brut / datorii financiare; > = 1

ponderea chelt. cu dobînda în cifra de afaceri = chelt. cu dobînda / vînzări nete; < = 5 %

coeficientul de istorie creditară pozitivă, unde > = 0

se conferă cîte un punct în cazul achitării în termen a creditelor primite anterior şi se scade cîte un punct în cazul neonorării

obligaţiunilor asumate la creditele primite anterior;

Coeficienţii datoriei debitoare:

ponderea celui mai mare debitor în suma totală = suma celei mai mari dat.debitoare / total datorii debit.; < = 0,3 gradul de concentrare a datoriilor debitoare = suma celor mai mari 8 datorii debitoare / total datorii debitoare;

< = 0,8 termenul mediu de achitare a datoriilor debitoare = ((suma1*termenul în luni pînă la achitare) + (suma2*termenul în

luni pînă la achitare) + (suma3*termenul în luni pînă la achitare) + (suma4*termenul în luni pînă la achitare) + (suma5*termenul în luni pînă la achitare)) / suma1 + suma2 + suma3 + suma4 + suma5 < = 90

Coeficienţii datoriei creditoare:

ponderea celui mai mare creditor în suma totală = suma celei mai mari dat.creditoare / total datorii creditoare;< = 0,3 gradul de concentrare a datoriilor creditoare = suma celor mai mari 8 datorii creditoare / total datorii creditoare;

< = 0,8

termenul mediu de achitare a datoriilor creditoare = ((suma1*termenul în luni pînă la achitare) + …. + (suma N*termenul în luni pînă la achitare)) / suma1 +…..+ suma N, unde sumele 1-N sunt egale cu sumele 1-5 din formula de calcul a termenului mediu de achitare a datoriilor debitoare > = 45

Coeficienţii de structura si GAP:

raportul activelor pe termen lung la capital = active pe termen lung / capital propriu < = 120 %

raportul creditelor pe termen scurt la active curente = credite t.scurt / active curente < = 50 %

raportul investitiilor pe termen scurt la active curente = investitii t.scurt / active curente < = 35 %

raportul angajamentelor cu termenul de scadenta pina la termenul de achitare a creditului solicitat la suma activelor

curente < = 80 %

raportul angajamentelor cu termenul de scadenta pina la termenul de achitare a creditului solicitat la suma angajamentelor

totale < = 50 %

diferenta dintre termenul mediu de achitare a obligatiunilor si termenul mediu de recuperare a creantelor

> = 0

diferenţa dintre termenul mediu al pasivelor şi cel al activelor > = 0

Raportările diferitor capitole din bilanţ şi raportul despre profit şi pierderi la suma creditului solicitat:

suma creditului solicitat / total active; < = 0,5 rulajul mediu lunar pentru ultimele 12 luni / suma creditului solicitat; > = 0,3 vînzări nete / suma creditului solicitat; > = 6 rezultatul din activitatea economico-financiara / suma creditului solicitat in mijloace fixe; > = 0,8 suma creditelor existente / suma creditului solicitat; < = 0,3 termenul mediu de achitare a creditelor existente / termenul creditului solicitat; < = 0,7 suma angajamentelor extrabilantiere/ suma creditului solicitat. = 0

Coeficienţii de personal:

raportarea sumei activelor totale la numarul total de personal angajat; < = 200000 coeficientul de corespundere a conducatorului solicitantului cerintelor bancii; > =

3 coeficientul de corespundere a contabilului-sef cerintelor bancii; > = 3

Coeficienţii capacitatii de deservire a datoriei:

raportarea sumei vinzarilor medii lunare existente la suma vinzarilor lunare necesare; > = 0,8 raportarea sumei profitului brut lunar existent la suma profitului brut lunar necesar; > = 0,8 raportarea sumei intrarilor medii lunare existente la suma intrarilor lunare necesare; > = 0,7unde:

24

- profitul brut lunar necesar trebuie sa acopere cheltuielile lunare aferente dobinzilor, cheltuielile lunare de baza a

solicitantului, precum si suma lunara spre rambursare a partii din credit utilizate pentru completarea mijloacelor fixe;

- vinzarile medii lunare necesare se calculeaza ca raportul dintre profitul brut lunar necesar la ponderea medie statistica a

profitului brut in suma vinzarilor nete;

- suma intrarilor medii lunare necesare in conturile curente trebuie sa constituie 75 % din suma vînzărilor nete medii lunare

necesare;

coeficientul de dinamica a profitului, adica existenta profitului si atestarea unei tendinte de crestere a acestuia in dinamica; > = 0

Coeficienţii sursei secundare de achitare:

capacitatea de acoperire a creditului si dobinzilor, adica raportarea sumei averii propuse in gaj evaluate de banca la suma creditului si dobinzii; > = 1

gradul de lichiditate al averii propuse in gaj, adica numarul de zile necesar pentru realizarea averii propuse in gaj pe piata < = 60

gradul de completare a documentelor de proprietate asupra averii propuse in gaj; = 100 % corespunderea calitatii documentelor de proprietate asupra averii propuse in gaj cerintelor de calitate stabilite de banca;

= 100 %Coeficienţii compartimentului juridic:

gradul de completare a pachetului de documente juridice stabilite de banca; = 100 % corespunderea calitatii documentelor juridice cerintelor de calitate stabilite de banca; = 100 % gradul de corespundere solicitarii de credit politicii promovate de banca; = 100 %

Coeficienţii bazei contractuale:

suficienta bazei contractuale incheiate si prezentate in banca vizind afacerea creditata; = 100 % gradul de corespundere a conditiilor de livrare si celor de achitare din contracte; = 100 % existenta proiectelor contractelor necesare stabilite de banca; = 100 %

Sursa: Politica de creditare a BC ”Moldova-Agroindbank” SA. aprobată la şedinţa Consiliului de administraţie din 22.12.2009//www.maib.md.

25