Gest Bancara

download Gest Bancara

If you can't read please download the document

Transcript of Gest Bancara

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    1/29

    GESTIUNE BANCARA

    70% - examen30% - seminarExamen : 25 de grile (100 puncte)

    Bibliografie: Gestiune si Audit bancar, Editura Economica 2003, Vasile Dedu

    Aspecte actuale ale managementului bancar

    Procesul de dereglementare a creat noi posibilitati investitionale pe pietele monetare sfinanciare, ceea ce a dinamizat concurenta dintre banci si societatile financiare non-bancare. Iprezent se manifesta tendinta accentuarii interdependentei dintre piata monetara si cefinanciara. Astfel, daca piata monetara traditionala a fost o piata a lichiditatilor iar piata financiara piata a investitiilor pe termen mediu si lung, tendintele moderne evidentiaza o crestere a caracterululichid al titlurilor negociate pe piata financiara si aparitia unor forme noi de titluri negociabile p

    piata monetara (de la termen scurt la termen mediu).Dezvoltarea pietelor financiare si diversificarea instrumentelor financiare au marit posibilitatilde acces la fonduri pentru banci; astfel, bancile au intrat si pe pietele de capital, la concurenta centitatile de valori mobiliare, de asigurari, fonduri mutuale si fonduri de pensii. Bancile au trebuit sinitieze si sa dezvolte noi produse si servicii, sa foloseasca instrumente si tehnici specifice noilor pietpentru a putea face fata concurentei.

    Practicile bancare traditionale, bazate pe atragerea de depozite si acordarea de creditereprezinta doar o parte din activitatea bancilor. Noile activitati, care se bazeaza pe utilizareinformatiilor in timp real, cum ar fi tranzactiile de pe pietele financiare si generarea de venituri dincomisioane, reprezinta acum surse importante pentru profitabilitatea unei banci.

    Nevoia de produse si servicii noi pentru o activitate profitabila intr-un mediu internationa

    caracterizat printr-o concurenta acerba, a dus la aparitia unor instrumente financiare noi, cum suncele numite elemente in afara bilantului. In aceasta categorie intra angajamentele in favoarealtor banci sau in favoarea clientilor, cautiuni, avalulsigarantii, acordate altor banci sau clienteleprecum si instrumente financiare derivate. Toate aceste elemente nu sunt considerate active sapasive in cadrul bilantului. Cu toate ca pot aduce o profitabilitate sporita, instrumentele financiare iafara bilantului maresc riscurile gestiunii bancare. In special instrumentele financiare derivate, carsunt din punct de vedere tehnic destul de complicate, sunt foarte riscante, necesitand masusuplimentare de control si administrare a riscului.

    In prezent, exista ingrijorarea ca dezvoltarea noilor instrumente financiare, in special a celor iafara bilantului, pot avea ca efect concentrarea riscului si cresterea volatilitatii in cadrul sistemulubancar. Corelatia dintre diferitele tipuri de riscuri, atat la nivelul unei banci cat si la nivelul intregulusistem bancar, s-a accentuat foarte mult. Reglementarile si supravegherea in domeniul bancar acapatat valente noi datorita orientarii activitatii bancare preponderent catre piete.

    Pe plan international, responsabilitatea privind mentinerea sub control a riscului activitatbancilor a fost redefinita ca un parteneriat intre institutiile de reglementare si cei care actioneazefectiv pe aceste piete. Pe plan mondial, la nivel macroeconomic, a aparut conceptul de mod dguvernare sau guvernanta care se refera la modul in care un guvern isi indeplinestresponsabilitatile. Pentru aprecierea guvernarii trebuie sa se raspunda la urmatoarele intrebari:

    1. Este guvernarea eficace?2. Da Guvernul dovada de transparenta?

    1

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    2/29

    3. Sunt asumate la nivelul Guvernului responsabilitati clare?4. Metodele de guvernare sunt aplicate in concordanta cu practicile democratic

    internationale?O guvernanta ineficienta este caracterizata prin interventia excesiva a guvernului i

    economie, reglementari impovaratoare pentru agentii economici, interventii preferentiale pe piata dipartea statului, cum ar fi: restrictii in activitatea comerciala si pe piata valutara, controlul pretulu

    directionarea creditului, exceptarea de la taxe.O guvernanta eficienta se bazeaza pe asumarea clara a responsabilitatilor, transparenta actulu

    de guvernare, gestionarea eficienta a domeniilor economice controlate de stat, transparenta ielaborarea bugetului, controlul eficient al cheltuielilor bugetare, adoptarea unui sistem fiscal eficacsi mentinerea unei transparente privind activitatea bancii centrale.

    Pornind de la conceptul de guvernanta la nivel macroeconomic, a aparut conceptul de mod dadministrare al firmelor corporate governance. In activitatea bancilor pe pietele financiarecorporate governance se transforma in bank governance, in sensul administrarii eficiente a banciloO buna guvernanta a bancilor se poate realiza prin gestionarea eficienta a riscurilor ce pot sa apara inactivitatea bancara, in cadrul unui parteneriat in care fiecare isi asuma un rol in evitarea, diminuaresi administrarea riscurilor.

    Acest parteneriat este compus din:- institutii de reglementare a activitatii bancare: au rolul de a facilita, prin reglementaril

    adoptate, diminuarea riscurilor prin stabilirea limitelor expunerii la risc si a altoparametrii utilizati in administrarea riscurilor;

    - institutii de supraveghere: au rolul de monitorizare a eficientei si profitabilitatii politicilode reglementare si apreciere a modului de respectare a reglementarilor;

    - actionarii bancilor: pot participa la diminuarea riscurilor prin evitarea numirii in consiliude administratie a unor persoane care vor folosi ulterior banca in vederea refinantarpropriilor firme;

    - Consiliul de Administratie al bancii: are responsabilitatea definirii strategiei, numir

    managementului executiv, stabilirea politicii operationale, in scopul asigurarii solvabilitatsi lichiditatii bancii;- managementul executiv: trebuie sa fie constituit din persoane cu experienta si expertiza i

    domeniul bancar, care sa aiba un profil etic ireprosabil;- auditul intern al bancii: reprezinta bratul prelungit al Consiliului de Administratie pri

    care acesta controleaza modul in care sunt implementate si respectate politicile stabilitetrebuie sa fie independent fata de managementul excutiv si sa aprecieze in mod corect sreal activitatea bancii (modul de atragere si de plasare a resurselor, corelat cu gradul drisc, inregistrarile contabile, functionarea sistemelor informatice). Pastrandu-independenta fata de managementul executiv, auditorii interni au rolul de a asistconducerea executiva in identificarea domeniilor in care pot aparea riscuri si luare

    masurilor necesare evitarii sau administrarii acestora;

    - auditul extern: are un rol important in evaluarea riscurilor prin furnizarea de informatprivind activitatile bancilor pe diverse piete si in cadrul unor sisteme bancare. Activitateauditorilor externi trebuie sa fie orientata in special catre identificarea riscurilor posibile smai putin catre analiza de rutina a sistemelor financiare contable. Auditorii externi, in monormal, colaboreaza cu institutiile de supraveghere bancara si cu managementul banciTrebuie evitata insa o exagerare a implicarii auditorilor externi, care ar slabi sau limitrolul managementului bancii sau al institutiilor de supraveghere;

    2

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    3/29

    - clientii: ca participanti pe piata, clientii trebuie sa isi asume responsabilitatea pentrdeciziile privind investitiile lor financiare.

    Politici ale managementului bancar

    Gestiunea bilantului este o componenta a managementului bancii, analiza facuta in acest plapermitand concluzii despre trecut si masuri de eficientizare a activitatii in viitor. In acelasi timpgestiunea bilantului, si in mod special cea a activelor bancii, se asigura in conditiile unui mediu icare banca exista. Natura acestui mediu va avea efecte asupra modului in care functioneaza bancaritmul in care acesta trebuie sa se schimbe, oportunitatile pe care le are ca sa realizeze profituri si sase extinda. Mediul este sursa de care banca are nevoie pentru a functiona, si el poate fi grupat incategorii principale;

    - politic;- economic;- social;- tehnologic.Atunci cand ne referim la gestiunea activelor bancare avem in vedere supravegherea

    gestiunea plasamentelor bancii, foarte diversificate in practica internationala dar mai putidiversificate in Romania. In acelasi timp, gestiunea activelor bancare inseamna tendinta de a obtinactive de o calitate ridicata si cu o expunere cat mai redusa la risc.

    Principiile procesului institutional sau de valorificare a fondurilor sub forma de plasamente suforma de active au ca scop succesul plasarii fondurilor care cuprind elemente precum: lichiditate, riscperioada de timp, rezerve de capital. Politicile managementului bancar trebuie sa cuprinda si srezolve in mod corespunzator toate aceste componente.

    Obiectivul fundamental al activitatii unei banci este acela de a asigura o relatie optima intrActive si Pasive, astfel incat sa se ajunga la maximizarea profitului si la mentinerea riscului la un

    nivel acceptabil, in conditiile unui sistem concurential ce actioneaza pe piata vasta, greu previzibila.In acelasi timp, banca face parte dintr-un sistem ce functioneaza organic, aflandu-se i

    interdependenta cu celelalte banci. Acest sistem este coordonat si supravegheat de Banca Centraldeoarece bancile indeplinesc pe langa rolul propriu de societate comerciala si pe acela de instrumende baza prin care Banca Centrala isi realizeaza macro-politicile monetare.

    Bancile sunt dependente de starea mediului economic in care isi desfasoara rolul dintermediar financiar. In timp ce politica monetara se liberalizeaza si pietele nu se mai supun unoreglementari rigide, se intensifica controlul prudential asupra bancilor. Bancile isi apreciazactivitatea prin prisma contributiei la maximizarea profitului, o data cu supravegherea atenta diferitelor riscuri la care sunt expuse.

    Politicile managementului bancar se realizeaza in mod concret prin elaborarea si urmarire

    planurilor financiare si nefinanciare ale societatii bancare, astfel:1. Planul managementului clientuluiPlanul managementului clientului este fundamentat pe analize proprii si teste facute d

    unitatile din reteaua bancii, iar in final se elaboreaza catalogul cuprinzand structura clientilosocietatii bancare. Acest catalog se tipareste si se difuzeaza in retea pentru a fi utilizat de lucratoriproprii in activitatea curenta a bancii. Aplicarea politicilor bancii in domeniul clientilor este asiguratde directia de Marketing, la aceasta urmand sa participe si alte directii care prin specificul lor au legatura stransa si directa cu clientii.

    2. Planul managementului produselor si serviciilor bancare

    3

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    4/29

    Din sondajele efectuate impreuna cu alte societati bancare, rezulta ca abordarea acesteprobleme a cunoscut o evolutie asemanatoare cu cea a managementului clientilor. Astfel, au foselaborate 2 cataloage distincte: cel al produselor si serviciilor practicate si cel al produselor sserviciilor noi. Ambele au fost difuzate in retea.

    Planul de implementare pentru produse si servicii bancare trateaza distinct 2 etape almanagementului propriu-zis, si anume:

    a) elaborarea normelor de lucru pentru produse si servicii noi (operatiune deosebit dcomplexa si importanta, si aceasta dupa un calendar bine-determinat)

    b) promovarea produselor si serviciilor bancare si implementarea efectiva. Implicarea pentracest capitol presupune si alte masuri, printre care:

    testarea produselor si serviciilor noi in unitati pilot ale bancii; pregatirea personalului pentru a fi in masura sa promoveze corespunzato

    aceste produse si servicii.

    3. Planul managementului resurselor umane- cuprinde o serie de actiuni foarte importante pentru asigurarea unui personal bine instrui

    competent si atasat bancii, cu o pregatire adecvata din punct de vedere al informatizaricapabil sa realizeze el insusi obiectivele managementului bancar si politicile de ansambl

    ale bancii;- prevede realizarea unor lucrari importante pentru capitolul resurse umane, cum ar f

    constituirea fondului cadrelor de conducere, programe speciale pentru instruirea sperfectionarea profesionala, dosarele de cariera.

    4. Planul managementului pentru marketing si vanzariPlanul managementului pentru marketing si vanzari presupune desfasurarea in paralel

    actiunilor de pregatire si familiarizare a personalului cu asemenea activitati, cu cele de marketing svanzari propriu-zise. Masurile sunt de natura organizatorica, de pregatire procedurala si instituire actiunilor specifice. Printre actiunile ce se urmaresc cu prioritate, se inscriu:

    - elaborarea programelor de marketing;

    - elaborarea programelor de reclama si publicitate;- dezvoltarea structurilor organizatorice cerute de specificul activitatiil- programul de pregatire profesionala in domeniul marketinguluiAprofundarea si dezvoltarea politicii de marketing, a tehnicilor de vanzare si elaborare

    procedurilor de monitorizare a pietelor reprezinta obiective majore.

    5. Planul managementului pentru planificare si prognozePlanificarea pe termen scurt si pana la 3-5 ani reprezinta un capitol important a

    managementului bancar si un instrument de lucru indispensabil pentru evolutia viitoare a banciManagementul in domeniul planificarii si prognozei consta in:

    - elaborarea planurilor financiare si a bugetului de venituri si cheltuieli pentru centrala ssucursala;

    - procedurile de lucru privind activitatile de planificare financiara a bancii;- elaborarea nivelurilor indicatorilor de planificare financiara annual si aprobarea planului.Sistemul si modelele de prognoza constitutie instrumente indispensabile in activitatea d

    planificare (tehnici de proiectie, indicatori, perioade, etc). Un aspect important in activitatea acestumanagement il constituie cooperarea care trebuie realizata in aceasta activitate intre compartimentude planificare si alte directii din centrala care, prin natura activitatii, pot furniza date sau urmeaza sparticipe la realizarea indicatorilor proiectati.

    6. Managementul retelei de unitati a societatii bancareManagementul in domeniul retelei de unitati a societatii bancare are ca obiective:

    4

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    5/29

    - identificarea zonelor ce nu sunt ocupate corespunzator de unitati ale societatii bancare;- stabilirea criteriilor si conditiilor necesare pentru infiintarea unei unitati bancare;- criterii de evaluare si performanta a unitatii bancare in functiune;- elaborarea procedurilor de lucru pentru calculul indicatorilor la nivelul sucursalei s

    intocmirea planurilor financiare de catre unitatile teritoriale;- intocmirea procedurilor de lucru pentru urmarirea profitabilitatii la sucursale prin sistemel

    de analiza periodica;- informarea conducerii bancii asupra rezultatelor obtinute de sucursale in executare

    planurilor financiare si a indicatorilor de profitabilitate.Criteriile de functionare si performanta au o deosebita importanta, acestea avand menirea de

    combina o suma de criterii cantitative si calitative capabile sa dimensioneze nivelul de performanta afiecarei unitati in parte, mai ales in conditiile in care acestea functioneaza ca centru de profit.

    7. Planul managementului profitabilitatiiO decizie strategica, fundamentala, o constituie organizarea in societatea bancara a centrelo

    de profit, pentru ca pe aceasta cale sa se poata masura contributia financiara a fiecarui centru dactivitate prin indicatori adecvati si specifici de costuri si profitabilitate.

    Prin aplicarea principiilor profitabilitatii in unitatile teritoriale, prin managementu

    profitabilitatii s-a realizat:- elaborarea unui model de profitabilitate ce a fost implementat de centrele de profit;- testarea in centre pilot a modelului de profitabilitate;- elaborarea procedurilor de lucru pentru aplicarea modelului de profitabilitate;- implementarea si generalizarea modelului de profitabilitate pe intreaga retea a societat

    bancare;Conceptia de implementare a modelelor de profitabilitate in centrele de profit are in vedere

    etape succesive:a) determinarea profitului la nivelul sucursalei;b) determinarea profitului pe fiecare unitate teritoriala, pe fiecare produs si serviciu bancar s

    pe fiecare client.Reusita acestui proiect si a modelului de profitabilitate implica aprofundarea problemelolegate de modalitatile de calcul ale profitabilitatii la nivelul centrului de activitate, sistemul dcolectare a datelor si evaluarea calculelor transmise de la centru, monitorizarea profitabilitatii tuturocentrelor de activitate, proceduri de raportare, modalitati de valorificare a concluziilor, analizeprofitabilitati, etc.

    8. Planul managementului pentru trezorerie si riscManagementul trezoreriei si al riscului prevede perfectionarea sistemului de relatii a

    compartimentului de trezorerie cu celelalte compartimente si cu unitatile din teritoriu, elaborareraportului zilnic de lichiditati pentru conducerea operativa a trezoreriei, pregatirea introducerinstrumentelor derivate care asigura protectia riscului de dobanda, elaborarea programului d

    identificare a utilizatorilor instrumentelor specifice activitatii de trezorerie.

    Rolul consultantei in managementul bancar

    Consultanta, organizata ca activitate specifica a unei societati bancare, are rolul pe de-o partde afacilita accesul clientilor bancii la produsele si serviciile bancare oferite si pe de alta parte dposibilitatea bancii, ca urmare a contactului direct cu clientii, sa decida asupra dezvoltarii de noproduse si servicii la cererea acestora, astfel incat relatia banca-client devine benefica ambelor parti.

    5

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    6/29

    Pentru a veni in intampinarea clientilor este necesara, intr-o prima etapa, definirea sprezentarea unor conditii generale de afaceri. Impactul unei astfel de actiuni asupra clientilor poatservi managementului bancar la cunoasterea in amanunt a cerintelor persoanelor juridice si fizice carapeleaza la serviciile bancare si la extinderea pe aceasta cale a bazei de clienti o data cu diversificareproduselor si serviciilor bancare.

    Un bun management bancar se poate realiza prin delimitarea unui cadru de lucru in car

    regulile sunt bine determinate, astfel incat acest cadru sa nu fie rigid in relatia banca-client si sa oferposibilitatea gestionarii constiente a riscurilor pe categorii de operatiuni, care sa protejeze atat clientucat si banca in relatia dintre acestia.

    Informarea prealabila a clientilor, la solicitarea acestora privind produsele si serviciile bancareconsta in prezentarea continutului conventiilor care urmeaza sa se incheie cu clientii privinangajamentul si obligatiile partilor semnatare, precum si obligativitatea depunerii periodice situatiilor si rapoartelor financiare pe baza carora se urmareste mentinerea permanenta a conditiiloinitiale de acordare a diverselor forme de facilitati pe care banca le practica.

    Confidentialitatea operatiunilor din punct de vedere al marimii facilitatilor, termenelor drambursare, costurilor, categoriilor de garantii etc. precum si sinceritatea si corectitudinea clientilofata de banca, constituie, atat pentru unitatea bancara cat si pentru agentii economici, o obligati

    prealabil asumata si inscrisa in prevederile contractuale.Competenta si profesionalismul personalului bancar in ceea ce priveste modul de servire

    clientilor porneste de la asistenta financiar-bancara acordata. Ea asigura in acest mod incredereclientelei ca solicitarile acesteia vor fi in mod cert si riguros executate. Prezentarea unor conditii dafaceri, desi nu este o noutate pentru multi agenti economici, este absolut necesara in actuala etapa drestructurare a unor societati comerciale ale caror nuclee de manageri sunt in formare, dar mai ales sadreseaza intreprinderilor mici si mijlocii in vederea familiarizarii acestora cu specificitatesistemului bancar.

    Principiile ce stau la baza relatiilor de afaceri dintre client si banca

    1. Banca ofera clientilor sai produse si servicii numai in stricta concordanta cu prevederillegii privind activitatea bancara, a normelor emise de banca centrala precum si in conformitate cstatutul propriu aprobat de AGA;

    2. Relatiile de afaceri se bazeaza pe incredere reciproca;3. In cazul in care clientul nu respecta obligatiile asumate, banca poate lua decizia unilateral

    de incetare a relatiilor cu clientulsi trecerea la actionarea pe baza legala, la lichidarea eventualeloprejudicii;

    4. Relatia banca client are la baza legatura permanenta dintre cei 2 parteneri de afacerrelatie care se realizeaza prin comunicari scrise. Clientul trebuie sa informeze banca in scris si in mooperativ asupra unor disfunctionalitati in derularea afacerilor, in vederea rezolvarii cu promptitudine situatiilor create astfel incat partile sa nu inregistreze din aceasta cauza consecinte negative din punc

    de vedere economic sau de alta natura.5.Bancaraspunde de modul in care isi respecta obligatiile contractuale . Dispozitiile de oric

    fel ale clientilor trebuie sa indice clar obiectul tranzactiei, eventualele amendamente asupra carora sau pus de acord partile; orice tranzactie trebuie sa aiba la baza o conventie semnata de persoanautorizate sa reprezinte banca, cat si de clientul in relatii cu tertii;

    6. Clientii au obligatia sa respecte prevederile din conventiile incheiate cu banca; totodatclientul este raspunzator pentru alimentarea in timp util a conturilor sale, in vederea evitarii intarzierplatilor catre terte persoane.

    6

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    7/29

    Conditii pentru derularea de afaceri puse la dispozitia clientilor prin intermediuconsultantei bancare

    Banca deschide clientilor sai conturi cu respectarea planului in vigoare, pe baza de cerere ddeschidere de cont.

    Operatiunile efectuate in cont se fac in limita disponibilului si cu respectarea legislatiei invigoare. In situatia in care agentul economic nu dispune de disponibilitati pentru o perioad

    determinata de timp, in vederea efectuarii platilor scadente, banca poate acorda, la solicitareclientului, credite pe termen scurt, mediu sau lung, dupa caz, conform procedurilor de aplicare planului in vigoare. Rolul consultantei in aceasta din uma situatie este determinat. Se are in vederanaliza financiara efectuata asupra activitatii clientului, din care trebuie sa rezulte un cash-flowasigurator in ceea ce priveste viabilitatea afacerii propuse de client si capacitatea acestuia de dispune la termenul stabilit de lichiditatea necesara rambursarii creditului.

    O consultanta efectuata cu profesionalism ofera clientilor increderea ca afacerile pot fi derulatconform contractelor de aprovizionare-desfacere incheiate cu furnizorii si respectiv cu beneficiarii sabanca fiind aceea care poate spori sau diminua, prin servicii de consultanta acordate, profitul obtinuatat de client cat si de banca.

    In situatia in care banca doreste sa se implice in mod deosebit intr-o anume subramura pe caro considera cu bune perspective de dezvoltare in viitor, ea poate incheia conventii cu clientii selectadin respectivul sector de activitate, conventii privind unele facilitati in perceperea sau bonificarea ddobanzi, nivelul taxelor, spezelor si comisioanelor. In aceasta din urma situatie, managementul bancaeste cel care, in urma analizelor de piata efectuate, isi concentreaza prin intermediul consultanteefortul de atragere a clientilor din sectorul resp, devenit strategic pt banca pentru o anumita perioada.

    Orientarea catre sectoare de activitate si grupuri de clienti poate avea consecinte deosebit dfavorabile asupra cresterii profitului bancii, a consolidarii pe piata interna si internationala pozitiei bancii.

    Prin intermediul propriei retele, banca ofera la solicitarea clientului informatii referitoare lactivitatea si afacerile acestuia, avand un caracter promotional, nu atat prin marfurile oferite clientilo

    sai cat mai ales prin serviciile bancii, cu ajutorul carora se pot finaliza afaceri pentru agenteconomici.

    Consultanta bancara poate oferi clientului, in baza unei conventii scrise, informatii asupra unoeventuale pierderi pe care acesta le-ar inregistra ca urmare a modificarilor intervenite in preturile dpe piata interna sau internationala, asupra valorii sau lipsei de valoare a efectelor or titlurilodepozitate sau asupra oricaror circumstante care ar putea prejudicia sau afecta valoarea acestora.

    Banca este cea care cunoaste, mai bine decat clientul in cele mai multe dintre cazuri, regulile suzantele uniforme privind acreditivele documentare, regulile uniforme privind incasso-urile, precumsi alte reglementari exterioare in materie de comert si decontari astfel incat riscul clientului de pierde in derularea unei afaceri sa fie minim.

    Primul acord de la Basel

    In anul 1987, Comitetul de la Basel a demarat un proiect de standardizare a activitatii dsupraveghere a capitalului detinut de bancile internationale. Dupa o runda de consultatii cautoritatile de supraveghere din tarile membre G10 dar si din alte state, a fost semnat in 1988 Acordude la Basel. Acordul considera capitalul socialsi rezervele dezvaluite (acele rezerve create sau sporitprin retinerea veniturilor sau a altor surplusuri, de ex: prime de capital, profit reinvestit, rezervgenerale, rezerve legale; sunt excluse rezervele din reevaluare) drept principalele elemente al

    7

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    8/29

    capitalului propriu al bancii, deoarece acestea reprezinta principalul constituent al capitalului bancarecunoscut in sistemele bancare din intreaga lume.

    Tinand cont de aceste aspecte, in vederea unei supravegheri adecvate, capitalul minim a fosdefinit in 2 transe, cu prevederea ca cel putin 50% din capitalul detinut trebuie sa provina dicapitalurile proprii (capital social + rezerve). Elementele cuprinse in transa a doua sunt reglementatla nivel national in functie de reglementarile contabile si de supraveghere bancara specifice fiecare

    tari.Capitalul suplimentar poate fi alcatuit din urmatoarele elemente:a) rezerve nedezvaluite: pot fi constituite diferit in functie de reglementarile legale s

    contabile din fiecare tara. Desi pot avea aceleasi calitati precum rezervele legale, intr-ucontext international, luarea lor in considerare la determinarea capitalului este pusa lindoiala datorita lipsei de transparenta si faptului ca in multe tari rezervele nedezvaluite nsunt recunoscute, nici ca element de capital nici ca element contabil;

    b) rezerve din reevaluare: pot fi luate in calcul la determinarea capitalului suplimentar dacprovin fie dintr-o evaluare formala din bilant, fie dintr-un plus de valoare din reevaluaretitlurilor de valoare inregistrate in contabilitate la costul istoric. Aceste rezerve sunconstituite doar daca autoritatea de supraveghere considera ca activele reevaluate au fos

    corect evaluate, iar valoarea rezultata reflecta fluctuatiile pretului si costul lichidarfortate.Comitetul de la Basel considera ca adecvata reducerea din valoarea determinata a 55% didiferenta dintre costul istoric si valoarea de piata care ar acoperi evolutia ulterioara pretului si costul de lichidare fortata;

    c) provizioanele generale sau rezervele generale pentru riscul de credit: acest gen dprovizioane sau rezerve poate fi luat in calcul doar in cazul in care nu sunt atribuitanumitor active sau nu reflecta o reducere a valorii anumitor active;

    d) instrumente lichide de capital imprumutat: sunt cuprinse acele instrumente de datorie carprezinta anumite calitati specifice capitalului. Doar in cazul in care caracteristicile acesto

    instrumente se aseamana foarte bine cu cele ale capitalului, adica pot fi o sursa dacoperire a pierderilor fara a determina declansarea falimentului, ele pot fi incluse icapitalul suplimentar.Totodata, aceste instrumente trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:

    - sa fie negarantate, subordonate si in totalitate angajate;- sa nu poata fi rascumparate la initiativa detinatorului sau fara acordul prealabil a

    autoritatii de supraveghere;- sa fie disponibile pentru acoperirea pierderilor fara a implica incetarea activitat

    bancii;- desi instrumentele de capital pot fi purtatoare de dobanzi ce nu pot fi orican

    diminuate sau eliminate, acest tip de datorie trebuie sa permita amanarea platii in

    cazul in care profitul bancii nu poate face fata platilor;e) datoria subordonata: Comitetul de la Basel a recunoscut ca datoria subordonata n

    indeplineste toate conditiile unui element de capital datorita existentei unei maturitati certsi incapacitatii aceasteia de a absorbi pierderile in alte conditii decat cele ale unei lichidarAceste deficiente justifica introducerea unei restrictii suplimentare cu privire lincorporarea datoriei subordonate in cadrul capitalului suplimentar. Astfel, datorisubordonata poate fi considerata element al capitalului suplimentar in limita a cel puti5% din valoarea acestuia, daca indeplineste urmatoarele criterii:

    8

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    9/29

    - are o maturitate de cel putin 5 ani, iar in ultimii 5 ani pana la maturitate valoarea esa se reduca cu 20% pe an. Desi autoritatile nationale reglementeaza elementeldeductibile prin legile de organizare a activitatii financiare, acordul formuleazcateva propuneri, astfel: din valoarea capitalului propriu se deduce valoarea vadulucomercial, iar din suma reprezentand capitalul suplimentar se deduc investitiilfacute in filialele angajate in activitati financiar-bancar si neconsolidate in sistemu

    national;

    Multiplicatorii de riscAcordul propunea utilizarea unor factori de risc pentru evaluarea expunerii bancii in functie d

    natura activelor si elementele extrabilantiere detinute. Astfel, a fost introdusa o metoda simpla dcalcul bazata pe 5 multiplicatori: 0,10, 20, 50, 100%. Din multitudinea de riscuri care vizeaza banca, primul acord de la Basel isi propunea acoperirea riscului de credit in principal si secundariscul de tara. Era lasata la latitudinea autoritatilor de supraveghere din fiecare tara introducerea unometode de gestionare a altor riscuri decat cele mentionate.

    Riscul de taraPentru evaluarea activelor provenind din strainatate, Comitetul de la Basel a avut 2 optiuni: fie s

    considere toate activele straine ca fiind mai riscante ca cele din tara , fie sa existe o diferentiere intrstatele stabile din punct de vedere financiar si restul statelor. A fost aleasa a doua varianta. Astfeactivele provenind din tarile membre OECD vor avea o pondere de risc mai mica decat restuactivelor straine. Acordul propune autoritatilor nationale evaluarea diferitelor entitati din sectorupublic cu multiplicatorii 0, 10, 20, 50% in functie de gradul de lichiditate insa impune utilizarefactorului de 20% pentru creditele acordate catre sectorul public necentral din tarile membre OECD.

    Societatile comerciale detinute de sectorul public vor fi evaluate cu 100% pentru a nu afectconcurenta cu societatile private.

    Creditele garantate de bancile din afara OECD vor avea un multiplicator de 20% in cazul in carmaturitatea este de maximum 1an.Creditele garantate cu ipoteca asupra unui imobil locuit sau inchiriat vor avea riscul redus cu 50%Elementele extrabilantiere au fost impartite in 5 categorii:1. Elemente asimilate creditelor cu pondere de risc 100%;2. Situatii neprevazute privind tranzactiile (anumite obligatiuni, scrisori de credit, stand-by legat

    de anumite tranzactii) cu pondere de 50%;3. Datorii neprevazute pe termen scurt provenite din miscarea bunurilor pondere 20%;4. Angajamente cu durata mai mare de 1 an 50%;5. Instrumente pe rata dobanzii si curs valutar (swap, options, contracte futures).

    Cel de-al doilea acord de la Basel

    Cel de-al doilea acord de la Basel a fost incheiat in ianuarie 2001. Acesta este structurat in parti:

    Partea 1: delimiteaza domeniul de aplicabilitate al recomandarilor;Partea 2: reglementeaza cerintele minime de capital;Partea 3: trateaza procesul de supraveghere a activitatii bancare;Partea 4: subliniaza si sustine importanta transparentei sistemului bancar.

    9

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    10/29

    I. Prima parte: Domeniul de aplicabilitate al recomandarilor

    Acordul de la Basel se adreseaza bancilor active pe plan international si se aplica asuprgrupurilor la nivel consolidat. Sunt vizate de acest acord la nivel consolidat grupurile bancarsubordonate unei alte entitati. Sunt considerate grupuri bancare grupurile care desfasoarpreponderant activitati bancare.

    Potrivit acestui acord, instituitiile de supraveghere trebuie sa urmareasca gradul de capitalizare afiecarei banci in particular. In masura in care este posibil, toate activitatile bancare si financiarrelevante desfasurate in interiorul unui grup ce contine o banca activa la nivel international vor furmarite prin consolidare. Astfel, entitatile bancare, de valori mobiliare si cele care desfasoara altactivitati financiare si care sunt detinute sau controlate de un grup sunt supuse consolidariSupraveghetorii vor evalua oportunitatea consolidarii entitatilor detinute si vor stabili gradul in caracestea vor fi incluse in valoarea totala a capitalului.

    Atunci cand o entitate nu este supusa consolidarii, toate investitiile in activele si pasivele acesteiaefectuate de grup, vor fi deduse din calculul capitalului. Aceste entitati vor fi supuse reglementariloprivind adecvarea capitalului.

    II. Partea a doua: Cerinte minime de capital

    Acordul de la Basel defineste raportul fondurilor proprii evidentiind faptul ca numaratorul ramanneschimbat. De asemenea, procentul de minim 8% ramane acelasi. Modificarile apar la definireactivelor ponderate cu riscuri adica a masurii riscurilor cu care se confrunta banca.

    Modificarile survenite in structura activelor afectate de risc provin din 2 parti:- imbunatatirea evaluarii riscului de credit;- introducerea unui nou model explicit de comensurare a riscului operational.Acordul presupune utilizarea a 2 metode pentru dimensionarea riscului de credit:1. Metoda standardizata

    - se apropie de vechea metoda propusa de acordul din 1988 prin aceea ca propune bancilodivizarea expunerilor la riscul de credit in mai multe categorii stabilite de Autoritatea dSupraveghere;

    - la nivel national sunt stabiliti si factorii de ponderare corespunzatori fiecarei categorii.2. Metoda bazata pe ratinguri internepropune 2 variante:a) o versiune de bazab) o versiune avansataCele 2 variante (de baza si avansata) se deosebesc prin prisma elementelor determinate de banc

    si a celor precizate explicit de autoritatea de supraveghere.Metoda ratingurilor interne se deosebeste de metoda standardizata prin aceea ca evaluaril

    interne ale principalilor factori de risc reprezinta informatii esentiale ce stau la baza determinari

    nivelului capitalului necesar.Pentru determinarea expunerilor fata de administratiile centrale, banci sau mari companii est

    necesara cunoasterea a 4 elemente:a) probabilitatea de faliment: exprima posibilitatea ca debitorul sa intre in incapacitat

    de plata intr-o anumita perioada de timp;b) pierderea asociata falimentului: masoara procentul din expunere ce nu va

    recuperat in cazul falimentului;c) expunerea la faliment: reprezinta, in cazul angajamentelor de credit, suma care va f

    utilizata din totalul facilitatii in momentul falimentului;

    10

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    11/29

    d) maturitatea.

    III. Partea a 3 a: procesul de supraveghere bancara

    Pornind de la corelatia care exista intre nivelul minim al capitalului, eficacitatea si forta politicilode gestionare a riscurilor, putem aprecia ca supravegherea bancara a fost, este si va ramane un facto

    esential in activitatea bancii centrale din fiecare tara.Cresterea capitalului minim nu trebuie considerata ca fiind singura optiune in cazul in care s

    constata cresterea riscului la care este expusa o banca. Exista si alte metode de verificare a riscuriloprecum:

    - implementarea unor limite interne;- imbunatatirea controlului intern.

    Procesul de analizare a supravegherii se bazeaza pe 4 principii:1. Bancile ar trebui sa aiba un sistem de evaluare a nivelului minim al capitalului adecvat, propri

    propriului profil de risc;2. Institutiile de supraveghere trebuie sa urmareasca si sa analizeze sistemele interne ale bancilo

    de stabilire a capitalului adecvat;

    3. Supraveghetorii trebuie sa ceara bancilor sa pastreze raporturile de capital peste nivelurilminime reglementate;

    4. Institutiile de supraveghere trebuie sa incerce sa intervina in fazele incipiente pentru a prevenreducerea nivelului capitalului sub nivelul minim indicat de riscurile la care este expusa banca

    Acordul de la Basel subliniaza importanta dezvoltarii de fiecare banca a unui sistem propriu dsupraveghere a riscurilor si de evaluare a nevoilor interne de capital in concordanta cu propriul profde risc. O astfel de evaluare se poate realiza printr-o varietate de metode, precum:

    - inspectia la sediul bancii;- solicitarea de rapoarte privind politica de gestionare a riscurilor;- angajarea si utilizarea informatiilor oferite de auditorii externi;

    - solicitarea unor rapoarte periodice.Procesul de evaluare a sistemului de determinare a nivelurilor adecvate ale capitalurilor estalcatuit din urmatoarele elemente:

    a) supravegherea realizata de consiliul de conducere;b) elementele unui proces optim de evaluare a capitalului;c) evaluarea ansamblului de riscuri;d) monitorizarea si raportarea;e) evaluarea controlului intern.

    a) Supravegherea realizata de consiliul de conducere:- una din functiile de baza ale consiliului de conducere este proiectarea, implementarea s

    sustinerea planului strategic al bancii;

    - pe termen lung, planificarea strategica reprezinta modalitatea de imbinare a sistemelor dgestionare a activelor, de obtinere a surselor de finantare, de management, de marketing, cscopul obtinerii de profit;

    - planificarea strategica permite unei entitati sa anticipeze si sa se adapteze schimbarilor;- planul strategic trebuie sa precizeze clar: necesarul de capital al bancii, cheltuielile de capita

    anticipate, nivelul dorit al surselor externe de finantare si totodata gradul de toleranta la risc abancii.

    b) Elementele unui proces optim de evaluare a capitalului:

    11

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    12/29

    - politici si proceduri menite sa asigure ca banca identifica, masoara si raporteaza toate riscurilcu care se confrunta;

    - un proces care sa coreleze nivelul capitalului cu cel al riscurilor;- un proces care sa vizeze atingerea unor obiective in privinta capitalului adecvat raportat l

    valoarea riscului;- un sistem de control intern, analiza si audit care sa asigure integritatea intregului proces d

    management.c) Evaluarea ansamblului de riscuri: toate categoriile de riscuri ce afecteaza activitatea si rezultatelbancare trebuie luate in considerare in procesul de evaluare al nivelului optim al capitalului.d) Monitorizarea si raportarea:Bancile trebuie sa puna bazele unui sistem functional de monitorizare si raportare a expunerilor la rissi a modificarilor in functie de schimbarea profilului riscului. Structurile de conducere vor informate despre evolutia riscului si a nevoilor de capital ale bancii. Raportarile trebuie sa permitconducerii sa evalueze nivelul si tendinta riscurilor, sa evalueze senzitivitatea si utilitatepreviziunilor facute in procesul de dimensionare a nevoilor de capital si sa determine daca bancdetine un nivel suficient de capital care sa permita asigurarea impotriva riscurilor si care sa sincadreze in cadrul politicilor privind nivelul capitalului.

    e) Evaluarea controlului internInstitutiile de supraveghere trebuie sa urmeze si sa analizeze sistemele interne ale bancilor de stabilira capitalului adecvat precum si capacitatea acestora de a urmari si respecta normele reglementate alcapitalului. Supraveghetorii vor analiza gradul in care obiectivele si procesele interne vizeazgestionarea tuturor riscurilor care pot afecta respectiva banca.

    Structuri de activ si pasiv ale unei societati bancare

    Pornind de la notiunea de patrimoniu, bilantul oricarei societati bancare reprezinta fotografie la un moment dat a structurilor de activ si de pasiv ale societatii respective.

    Activul si pasivul patrimoniului pot fi analizate intr-o dubla ipostaza:a) Activul patrimoniului reprezinta totalitatea bunurilor economico-financiare de car

    dispune un agent economic la un moment dat.Pasivul patrimoniului reprezinta totalitatea surselor financiare care au stat la bazconstituirii acestor bunuri.

    b) Activul patrimoniului reprezinta o resursa cu ajutorul careia se pot rambursa la scadentobligatiile din pasiv.Pasivul reprezinta obligatiile pe care o entitate le are la un moment dat.

    ACTIVUL se poate clasifica in functie de valorificare si lichiditate.Valorificare: modul in care activele isi transmit valoarea in bunurile nou create sau in servici

    prestate.- active fixe: isi transmit valoarea intr-un termen mai lung;- active circulante.Lichiditatea: capacitatea activelor de a se transforma in bani.- cu cat un activ se transforma mai usor in bani cu atat este mai lichid;- cele mai lichide active: resursele monetare detinute in conturi curente si casierie.PASIVUL se poate clasifica in functie de modul de provenienta al resurselor si in functie d

    exigibilitate.

    Dupa modul de proveninta al surselor, avem:

    12

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    13/29

    a) surse proprii (capital social, rezerve, provizioane);b) surse atrase (datorii, imprumuturi, credite).Exigibilitatea = termenul de scadenta al surselor:- unele surse pot avea un termen de rambursare indelungat (capital social, rezerve

    imprumuturi pe termen lung);- alte surse au termen apropiat de rambursare (datorii comerciale, fiscale, salariale, credite s

    imprumuturi pe termen scurt).Pentru societatile bancare, corelarea lichiditatii activelor cu exigibilitatea surselor este d

    foarte mare importanta. Lichiditatea unei firme consta in capacitatea acesteia de a face fatobligatiilor pe termen scurt. Firmele trebuie sa detina active lichide suficiente pentru a rambursdatoriile la scadenta. Intrelichiditate si profitabilitate exista un raport invers proportional. Cu cafirma detine la un moment dat mai multe active lichide fara a le investi pentru un rezultat financiaulterior, cu atat profitabilitatea firmei este mai redusa.

    Raportul intre lichiditate si profitabilitate este arbitrat de risc. Cu cat lichiditatea unefirme este mai mare, cu atat profitabilitatea scade dar riscul de a nu rambursa la timp datoriile curenteste mai mic (risc de lichiditate redus). Invers, daca lichiditatea este redusa, profitabilitatea poate fmare dar riscul de lichiditate creste.

    Administrarea corecta a activelor si pasivelor unei societati bancare consta in gasirea unesolutii adecvate pentru ecuatia: Lichiditate, Profitabilitate, Risc.

    Administrarea Activului si Pasivului se bazeaza pe diferenta neta dintre dobanda obtinuta prinplasarea capitalului (dobanda activa) si dobanda platita pentru atragerea capitalului (dobanda pasivaraportat la totalul activelor purtatoare de dobanda. Acest indicator se numeste marja neta de dobandsi, exprimat in procente, poate fi folosit ca o baza de comparatie intre societatile bancare de aceeasmarime.

    Definirea structurilor de Pasiv ale unei banci comerciale

    Activitatea unei banci incepe cu atragerea de resurse, regasite in Pasivul bilantului. Resurselsau fondurile proprii determina pentru o banca riscul minim pe care aceasta si-l poate asuma iangajarea resurselor sale. Ele reprezinta garantia solvabilitatii bancii. Desi pentru aceste resursproprii nu se plateste dobanda, folosirea acestora nu se face fara a suporta costuri. Aceste costuri sunreprezentate de dividendele platite actionarilor bancii.

    Fondurile proprii stau la baza calculului indicatorului de adecvare a capitalului, numit sIndicator Cooke. Fondurile proprii ale unei bancii sunt formate din: capital propriu si capitasuplimentar.

    Capitalul propriu sau capitalul de baza se compune din:- capital social (aportul actionarilor la constituirea bancii);- prime legate de capital integral incasate (prime de emisiune, aport, fuziune, divizare

    conversie).Alte elemente cuprinse in fondurile proprii:- fondul de rezerva: constituit prin repartizarea anuala a unui procent de pana la 25% di

    profitul brut pana cand fondul astfel creat egaleaza capitalul social si apoi minim 10% pancand fondul de rezerva ajunge de 2 ori mai mare decat capitalul social. Scopul constituiriacestui fond este de a preintampina eventuale crize de lichiditate ale bancii precum spentru majorarea capitalului social. Acest fond trebuie constituit obligatoriu de banci maales in primii ani de activitate;

    13

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    14/29

    - rezerve generale pentru riscul de credit: se constituie din profitul brut, astfel incat lsfarsitul fiecarui exercitiu financiar sa reprezinte 2% din soldul creditelor acordatclientilor nebancari in vederea acoperirii riscului din activitatea de creditare;

    - rezerve din influentele de curs valutar aferente aprecierii disponibilitatilor in valutreprezentand capital social in valuta;

    - rezerve din diferente favorabile din reevaluarea patrimoniului;

    - fondul imobilizarilor corporale;- rezerve statutare;- rezultatul reportat reprezentand profit nerepartizat;- rezultatul net al exercitiului financiar curent reprezentand profit.Capitalul suplimentar secompune din:- fondul special constituit de casele de economii pentru domeniul locativ;- imprumuturi subordonate;- datoria subordonata reprezentata prin titluri pe durata nedeterminata;- valoarea nominala a actiunilor preferentiale cumulative pe durata determinata;- alte elemente care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

    sunt la dispozitia institutiei de credit pentru acoperirea pierderilor potential

    generate de riscuri specifice activitatii bancare; se regasesc in evidentele contabile ale institutiei de credit; nivelul lor este stabilit de conducerea institutiei de credit, verificat d

    auditorul financiar si comunicat BNR.

    Resurse atrase(21.12.2005)

    Operatiunile bancare se bazeaza in principiu pe resursele atrase, fapt pentru care bancile oferclientilor o gama larga de instrumente de economisire in functie de:

    Perioada de constituire a depozitelor

    Concurenta existent ape piata interbancara Structura si veniturile populatiei

    Factorii economici

    Resursele atrase reprezinta disponibilitati in lei si valuta aflate in conturile curente si de deposit alclientilor. Pentru atragerea acestor resurse banca plateste un cost care se numeste dobanda pasiva.

    Exista mai multe criterii de clasificare a depozitelor:-cele ale pers. fizice fata de cele ale pers. juridice-cele in moneda nationala fata de cele in valutaTotusi cel mai usual criteriu de clasificare a depozitelor este in raport cu scadenta si caracteristicil

    contului.Clientii unei banci pot fi grupati in:

    -clienti bancari, acei clienti reprezentati de banci si institutii financiare-clienti nebancari reprezentati de pers. Fizice si juridice, altele decat bancile

    Clientii nebancariPrincipalele caracteristici ale celor mai importante tipuri de conturi ale clientilor nebancari sunt:a)conturi curente-sunt acele conturi prin care clientii deruleaza toate incasarile, platile curente, iar soldu

    loe este imprevizibil de la o zi la alta. Pentru disponibilitatile aflate in aceste conturi banca ofera de obicei o ratmica a dobanzii si prin urmare aceasta reprezinta o sursa de fonduri cu cost redus pentru banca in conditiile icareaceasta poate anticipa pe baze statistice evolutia soldului.

    14

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    15/29

    b)Depozite la termen si conturi de economii-conturile de deposit pe diferite termene, in general variinde la o saptamana la 1 an se deschid de catre titularii de cont in scopul fructificarii economiilor lor sin u se poplatii inainte de scurgerea unui anumit interval de timp.Potrivit intelegerii dintre banca si client, suma constituica deposit la termen nu poate fi retrasa pana la expirarea termenului, decat sub sanctiunea pierderii unei partdin dobanda afernta, astfel de depozite asigura bancii resurse stabile, fapt pentru care bancile bonifica o rata dobanzii mai mare, cu cat termenele de constituire a depozitelor sunt mai mari.Sumele din aceste conturi sunplasate de catre bancaprin accord de credite pe perioade de timp corelatecu termenele de constituire a acestodepozite.Acestea pot fi utilizate drept garantie pe operatiunile de asumare de risc in numele si in contuclientilor prin angajamente de plata(emitere de scrisori de garantii, deschidere/confirmare acreditive, avalizade efecte de comert,etc).In acest caz ele poarta denumirea de depozite colaterale.Pot fi assimilate conturilor ddepozite la termen asa cum sunt cunoscute in prectica bancara internationala urmatoarele tipuri de conturi

    1.Conturi pentru conventii de rascumparare- reprezinta o modalitate menita sa valorificeportofoliul dtitluri ale bancii prin incheierea unui accord intre banca si client(pers juridical), prin care banca vinde clientulutitluri de valoare cu angajamentul de rascumparare la o data ulterioara, la acelasi prt + dobanda aferenta; astfede acorduri sunt asemanatoare depozitelor la termen deoarece esenta tranzactiei consta in depunerea la bancde catre client a fondurilor disponibile pentru o anumita perioada de timp.(de obicei pe term scurt, overnighsau cateve zile)

    2.Conturi ATS(Automated Transfer System)- acestea presupun mentinerea in cont a unui depos

    minim fara dobanda sau o dobanda foarte mica, destinata platilor curente, intimp ce sumele incasate cartdepasesc acest plafon sunt virate automat intr-un cont de economii in regim de dobanda la termen.

    Certificatele de deposit emise de banci in valori diferite au o gama larga a scadentelor, si orata dobanzilor bonificata in functie de nivelul de piata al ratei dobanzii.

    Emisiunile de certificate de deposit sunt folosite de catre banci in vederea atragerii unor fonduri foatusor de controlat in sensul ca se cunoaste cu destul de multa precizie care sunt conturile aferente categoriilode fonduri si a diferentelor de evolutie ulterioara a ratei dobanzii.Certificatele de deposit prezinta si avantajpentru cumparatori cum ar fi:

    -Lichiditatea-pot fi oricand transformate in numerar dar pierd o parte din dobanda-Negociabilitatea-pot fi vandute si cumparate oricand pana la data scadentei(dreptul de proprietat

    poate fi transferat noului proprietar, acestafiind indreplatit sa primeasca interaga suma la sfarsitul perioadei car

    a fost convenita inter banca si deponentul initialIn multe tari unde exista un system banmcar dezvoltat piata secundara are un rol active in privintcertificatelor de depozitceea ce sporeste atractivitatea lor atat pentru clienti cat si pentru banca, care este astfsigura ca depozitul nu va fi lichidat inainte de termen.

    Clientii bancariDisponibilitatile in lei si in valuta ale clientilor bancari sunt evidentiate sub forma:-Conturi curente LORO mentinute de alte banci-Depozite interbancare atrase de la alte banciUn element essential in activitatea bancara il reprezinta interdependenta interdependenta relatiei dinte

    bancile din interaga lume, prin faptul ca fiecare banca poate fi un client al altei banciConturile LORO reprezinta conturi curente deschise de o banca in evidentele sale, pe numele alto

    banci.In cazul in care o banca deruleaza un volum mare de operatiuni, intr-o anumita moneda sau intr-

    anumita tara, aceasta va deschide la una sau mai multe din bancile salecorespondente conturi LOROResursele la dispozitia bancii aflatein contul LORO ale bancii au aceleasi caracteristicicasi cele aflate i

    conturile curente ale clienti;lorActivitatea bancaracurenta atat la nivel national cat si la nivel international se bazeaza pe reteaua d

    corespondenti bancari create de fiecare bancaIn lireatura de specialitate, relatia stabilita intre banci poarta denumirea de relatie de corresponden

    notiune ce acopera o gama larga de servicii pe care o banca le poate oferii unei alte banci si reciproc.Ficare banca promoveaza propria politicape piata locala sau nationala si in acelasi timp doreste s

    sustina interesele altei banci, prin aceasta oferind servicii clientilor bancilor corespondente

    15

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    16/29

    Nici o banca nu poate fi prezenta in fiecare tara din lume si in consecinta practica de a folosii o altbanca in calitate de agent s-a extins foarte mult

    Acesta relatie de correspondent bancar sta la baza operarii unei banci pe alte piete si constituie cadrude lucreu pt transferal international de fonduri.

    Ea consta in primul rand in sistemul de relatii constituit de catre o banca cu banci din diverse tari allumii, system care sa permita desfasurarea in mod correct, rapid si efficient a tranz comerciale sau necomercialderulate de clienti prin banci.

    Alegera bancii bancii corespondente are la baza anumite criteriiobiective care depend de interesuclientilor pt o anumita tara, de facilitatile oferite de aceasta banca, precum si de criterii subiective legate drenumele bancii pt a evita riscurile existente pe piata internationala.Important de mentionat este ca rdintrebanci suntrelatii de incredere.

    Depozitele interbancare atraseDepozitele atrase de la banci reprezinta resurse pe termen scurt care variaza de regula intre1 zi si1 an

    apar ca effect al reciprocitatii in relatiile de decontaredinter banci pe piata interbancara.Depozitele atrase de lalte banci reprezinta principala modalitate de completare a resurselor unei banci pe termen scurt.Volumudepozitelor atrase de la banci precum si termenele acestora ofera o imagine concludenta privind bonitatebancii pe piata interbancara locala sau internationala dupa caz

    Imprumuturi

    In unele cazuri bancile ajung in situatia de aapela la alte bancipt a-si procura fondurile de care anevoie. Imprumuturile interbancare sunt frecvente in cazurile in care bancile se afla in situatia in care platilzilnice depasesc inasarile iar banca nu dispune de lichiditati suficiente..Orice banca se poate confrunta cmomente in care constata ca are un deficit de lichiditate si va cauta sa se finanteze de la alte banci..In categoriresurselor imprumutate sunt incluse imprumuturi de la alte banci com.Aceste imprumuturi reprezinta resursstabile pt cbanci, relative ieftine, dar accesul acestora la astfel de fonduri este conditionat de bonitatea bancii iain unele cazuri de prezentarea unor garantii.

    GESTIUNE BANCARA

    FACILITATI ACORDATE DE BANCA NATIONALA A ROMANIEI

    BNR desfasoara operatiuni pe piata monetara si poate acorda facilitati permanente bancilor pers juridicromane si sucursalelor din Romania ale bancilor pers juridice straine care indeplinesc urmatoarele criterii deligibilitate: in cazul bancilor pers juridice romane constituirea de reserve minime obligatorii si incadrarea i

    reglementarile BNR privind indicatorii de solvabilitate in cazul sucursalelor din Romania ale bancilor pers juridice straine constituirea de reserve minim

    obligatorii si certificarea cel putin annual de catre autoritatea de supraveghere bancara din tara de origina incadrarii bancii straine in prevederile reglementarilor de prudenta bancara in vigoare in tara respective

    Operatiunile pe piata monetara ale BNR pot fi derulate alternativ sau simultan in functie de conditiilpietei si in conformitate cu politicile monetare ale BNR.

    Activele eligibile pt tranzactionare si pt garantare sunt titluri de stat precum si alte categorii de activ

    eligibile stabilite in baza unei hotarari a consililui de Administratie BNR. Operatiunile pe piata monetara BNRse efectueaza pe baza urmatoarelor tipuri de tranzactii:1. Cumparare sau vanzare de active eligibile pt tranzactionareCumpararile reversibile reprezinta tranzactii reversibile prin care in scopul injectarii de fonduri in sistem pcresterea lichiditatii, BNR cumpara de la banci active eligibile pt tranzactionare. Bancile au obligatia de rascumpara reapectivele active la o data ulterioara si la un prt stabilit la data incheierii tranzactiei.Vanzarile reversibile reprezinta tranzactii reversibile prin care in scopul absorbtiei de scopuri in sistem pmicsorarea lichiditatii BNR vinde bancilor active eligibile pt tranzactionare angajandu-se sa rascumpere activla data ulterioara si la un prt stabilit la data incheierii tranzactiei.

    16

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    17/29

    2. Acordarea de credite colaterizate cu active eligibile pt garantare reprezinta tranzactii reversibile pricare in scopul injectarii de lichiditate BNR acorda credite bancilor acestea pastrand proprietatea asupractivelor eligibile aduse in garantie.3. Vanzari sau cumparari de active eligibile pt tranzactionare reprezinta tranzactii prin care in scopuabsorbtiei sau injectarii de lichiditatii in sist BNR vinde sau cumpara active eligibile pt tranzactionare si carimplica transferul proprietatii asupra activelor resapective4. Emiterea de certificate de depozit reprezinta tranzactii prin care in scopul absorbtiei de lichiditatBNR vinde bancilor certificate de depozit . Certificatele de depozit emise de BNR reprezinta obligatii alacestuia fata de detinatorii acestor instrumente si sunt negociabile.Emiterea de certificate de depozit se face iforma dematerializata,ele sunt emise cu discount si sunt rascumparate la scadenta la val nominala.5. Swap valutar Consta in 2 tranzactii simultane incheiate cu aceeasi contapartida prin care BNR:

    cumpara la vedere valuta contra lei in scopul injectarii de lichiditate si vinde la o data ulterioar

    aceeasi suma in valuta contra lei sau

    vinde la vedere valuta convertibila contra lei in scopul absobtiei de lichiditate si cumpara la

    data ulterioara aceeasi suma in valuta contra lei6. Atragere de depozite tranzactie cu scadenta prestabila in cadrul careia in scopul absorbtiei de lichiditatBNR atrage depozite de la banci . Scadenta operatiunilor pe piata monetara nu poate fi >90 zile calendaristiccu exceptia emiterii certificatelor de depozit a caror scadenta maxima e 1 an.Operatiunile pe piata monetara spot desfasura pe baza de lichiditate ( cu exceptia emiterii certificatelor de depozit ) si prin proceduri bilaterale

    Definirea structurilor de activ si de pasiv

    Activele unei banci comerciale reflecta modul in care au fost plasate resursele si cuprind in principaurmatoarele categ in ordinea descresterii lichiditatii acestora:

    1. Numerar aflat in caseria bancii.In vederea efectuarii operatiunilor de incasari si plati bancile trebuie spastreze o anumita cantitate de numerar in caserie.

    Numerarul afalt in caserie nu adduce bancii nici un venit insa asigura capacitatea de a-si onora platifata de clienti.Interesul bancii este ca fondurile sub forma numerarului din caserie sa fie cat mai mici ,a tat caeste necesar surplusul de numerar fiind contraproductiv mai ales tinand seama de costul mare al operatiunplasarii acestuia in alte active aducatoare de venituri.Nevoia de numerar se poate aprecia de catre banci ifunctie de datele statistice adunate de-a lungul timpului

    2. Disponibil in lei si valuta aflata in contul current la BNR sub forma rezervei minime obligatoriRezerva minima obligatory reprezinta un instrument de politica monetara al carui rost este asigurarea de catrbanca a unor resurse minime lichide necesare satisfacerii obligatiei de plata ale clientilor sai la un moment daMOdul de determinare a rezervei minime obligatorii are la baza in principal vol depozitelor clientilor nebancari

    Rezerva minima obligatorie se constituie distinct in lei pt fondurile atrase in lei si in valuta pt fondurilatrase in valuta.Pt reserve minime obligatorii BNR bonifica dobanzile < dobanda de pe piata iar pt surplusul dfonduri fata de rezerva minima bancile comerciale nu primesc dobanda.

    Activitatea zilnica de administrare a fondurilor detinute in conturile curente la BNR trebuie facuta c

    acuratete in caz contrar aparand fonduri blocate inutil si neremunerate.3. Disponibilitatile aflate in conturile NOSTROConturile Nostro reprezinta conturile curente deschise deo banca in alta banca ca urmare a stabilir

    relatiei de correspondent. In scopul efectuarii de operatiuni de incasari si palti in numele clientilor sai o bancdeschide la unele din bancile corespondente conturi curente.

    In vedere frunctificarii excesului de lichiditate la un moment dat bancile actioneaza pe piata interbancarprin plasarea acestor fonduri sub forma depozitelor la vedere sau la termen in baza unor angajamente de concurrent prin care se pot stabili si unele facilitati pe care o banca le acorda celeilalte banci. Intrucat disponibiluin conturile nostro sunt remunerate cu dobanzi mici este necesar ca soldurile lor sa fie tinute sub control zilnicoreland volumul de operatiuni cu plasarea surplusului in depozite interbancare. Se pot inregistra pierderi dc

    17

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    18/29

    printr-o administrare defectuoasa a acestora active se acorda plati peste disponibilul din aceste conturi ( caz icare se opereaza pe sold debitor,overdraft)

    4. Depozitele interbancare plasate- reprezinta plasamente pe termen scurt remunerate la nivelul pietei utilizate pt fructificarea temporara a fondurilor disponibile.

    5.Credite acordate bancilor in baza unei conventii sau contract incheiate intre acestea .pot fi acordate :- de pe o zip e alta:credite fara garantii( pe o perioada de cel mult o zi lucratoare)- la termen : credite fara garantie in alb acordate pe un termen fix dar nu >de o zi lucratoare- credite financiare sau credite comparator acordate bancilor nerezidente ai caror beneficiary finali su

    tag ec nefinanciari ,nerezidentiSpre deosebire de depozitele interbancare plasate ,dobanzile la creditele acordate bancilor sunt mai mar

    datorita in principal termenelor mai mari pe care sunt acordate.Creditele acordate clientilor nebancari ocupa pondere ridicata in totalul plasamentelor unei banci comerciale . Tipurile,termenii si conditiile acordarii dcredite bancare pe termen S,M si L depind in principal de imprejurariel si necesitatile clientilor.Plasamentelunei banic in credite acordate clientelei nebancare prezinta un gr de risc ridicat dar si o remunerare supetuturor celorlalte plasamente.

    Creditele de trezorerie destinate acoperirii necesarului de lichid prin activitatea curenta a clientilor sunacordate pe termen scurt si pot imbraca diverse forme cum ar fi :

    avans in cont current

    linia de credit sau facilitatea de overdraft creditul revolving credite pt finantare stocuri credite sezoniere credite pt importuri credite de scont

    Creditele pe termen mediu si lung sunt destinate in general procurarii de echipamente sau bunurimobiliare acoperirii nevoilor determinate de operatiunile de export , finantarea investitiilor

    Analiza sensibilitatii activelor si pasivelor unei soc bancare la variatiile rateidobanzii (GAP analyses)

    In cazul ac. analize toate A&P sunt clasificate in 2 categ:

    a) A&P sensibile la variatia nivelului general al ratelor dobanzii pe piatab) A&P insensibile la variatia niv gen al ratelor dob pe piata

    Analiza de sensibilitate ia in calcul variatiile de dob incasate (in cazul A) si de dob platita (icazul P) in functie de schimbarile ratelor dob pe piata, luand in consideratie efectul schimbarii ratelodobanzii asupra valorii activului respectiv.

    A(P)sensibile sunt considerate acelea al caror venituri (costuri) prin dobanda variaza ifunctie de nivelul ratei dob existente pe piata intr-un anumit interval de timp.

    A (P) insensibile sunt considerate acelea al caror ven (costuri) prin dob nu variaza infunctie de niv ratei dob pe piata intr-un anumit interval de timp.

    Alegerea intervalului pe care se masoara se masoara sensibilitate A & P f importanta.Intr-uorizont de timp sufficient (poate 1 an) toate A si P sunt sensibile.intr-un interval f scurt (o zimajoritatea A si P sunt sensibile la variatia ratei dob pe piata.

    In clasificare A si P in sensibile sau insensibile la variatia ratelor dobanzii se tine cont lscadenta.

    18

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    19/29

    Pot fi considerate A sensibile la rata dob numai acele plasamente ale caror ven se vor incasintr-un interval de timp pt care se face analiza. Pot fi considerate P sensibile la rata dob acele sursde finan ale caror costuri vor fi platite in per de timp pt care se face analiza.

    De obicei, ac per este de max 1 an; astfel sunt considerate A sensibile la rata dob, toate acele Acare au scadenta sub 1 an ( titluri de valoare, credite /TS), precumn si creditele acordate cu o ratvariabile a dobanzii indifferent de termen. Toate celelalte A sunt considerate insensibile la variatiil

    ratei dob (titl de valoare /TL; credite /TL ; disponibil in conturile curente; numerar si alte active).Sunt considerate P sensibile la rata dob, acele P care au scadenta/TS ( depozite la termen sub

    an; dep atrase de pe piata monetara interbancara; certif. de dep/ TS). Celelalte P sunt considerate a finsensibile la rata dob ( depozite /Tl; certif. de depozit/ TL).

    Efectul pe care il poate avea variatia ratelor dob pe piata asupra marjei nete de dobanda, si decimplicit asupra profitabilitatii institutiei financiare se cuantifica prin diferentele intre A sensibile si sensibile la dob.

    Aceasta diferenta poate fi exprimata in mai multe moduri:1. in valoare absoluta

    GAP= AS-PS2. in valoare relativa (raportat la totalul active)

    activeTotal

    PSASGAP

    rel_

    =

    3. indicatorul de sensibilitate la rata dob ( ISD)

    PS

    ASISD =

    Ultimele 2 forme de exprimare a GAP-ului permit compararea sensibilitatii pt diferite instrumfin.

    Daca val GAP >0 instit fin are o sensibiliate fata de A; in ac caz si relGAP >0 , iar ISD>1.

    Daca val GAP

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    20/29

    In cazul previzionarii de crestere a ratelor dob pe piata o instit fin cu un GAP pozitiv, va inreo crestere a NIM. Profitul va creste deoarece ven obtinute pe baza A sensibile la dob vor creste mamult decat costurile de atragere a resurselor.

    O instit fin care previzioneaza o crestere a ratei dob pe piata, darn u are in acel moment uGAP>0 va tb sa ajusteze portofoliul de A (de ex: ar putea sa scurteze scadenta A sale prin vantitlurilor de valoare /TL folosind fonsurile obtinute pt a cump titluri de valoare/TS); de asemene

    poate creste nivelul creditelor acordate cu rate variabile ale dobanzii. Aceste ajustari de portofolivor creste volumul A sensibile la dobanda ceea ce se va reflecta in cresterea veniturilor pt aceste A.

    O alta strategie in cazul previziunii cresterii de rata a dob, ar putea fi marirea exigibilitatisurselor de fin; acest lucru se poate efectua prin vanz certif. de depoz /TL.

    Folosind o astfel de strategie efectul de crestere a ratei dob pe piata asupra cosurilor surselofin va fi mai redus contribuind la cresterea NIM.

    In cazul previziunilor de scadere a ratei dob pe piata ajustarile ce tb efectuate in cazul unumanag. Ofensiv sunt inverse (GAP a: vanz titl/TS si cump titl/TL).

    Instit fin tb sa-si ajusteze port a.i. sa obt un GAP

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    21/29

    de fonduri pe piata interbancare, atrag de fonduri in RON/valuta. Intr-o banca, ac decizii strategice pTS sunt luate de ALCO. In timp ce deciziile pe TL sau TL de Comitetul de Directie si Consiliul dAdm la propunerea Comitetului de risc si/sau Comitetul de Adm a A si P.

    Operatiuni derulate prin trezorerie

    Activitatea de trez consta in gestiunea A si P in vederea atragerii obiectivelor strategice dperspective ale bancii in cond de minimizare a infl factorilor de risc si de max profitului previzionaprin bugetul de ven si chelt concomitent cu asigurarea operative a lichiditatii bancii in scopusatisfacerii cerintelor clientilor.

    Desfasurandu-se intr-un context macroeconomic dat, trezoreria tb sa tina seama de sit ec si fiinterna si internationala de previziunile asupra acesteia precum si de mediul concurential care isi punamprenta asupra cererii si ofertei de produse bancare.

    Trazoreria unei banci comerciale ocupa un loc central in activitatea de administrare operative A si P avand rolul unui regulator al fondurilor atrae si plasate.

    Putem prezenta trez. unei bancii ca un instr de masura si control a A si P in fiecare moment azilei, ca pe o balanta care poate fi oricand dezechilibrata de actiunea unor factori externi si care va t

    sa fie echilibrata prin decizii operative.Organizarea active de trezorerie depinde in mare masura de dimensiunile bancii, de gama d

    operatiuni pe care banca le desfasoara sau pt care este autorizata de BC, de stadiul sau de dezv. Incadrul trez se deruleaza op de plasare sau atragere de depoz sau vanz/cump de devize sau metalpretioase.

    Tranz derulate in cadrul trez unei banci pot fi tranz pt pozitie (evitarea sau diminuarea unopierderi); tranz speculative (specularea unor schimbari pe pietele monetare/valutare).

    La ac activ mai pot fi adaugate cele legate de studiile de piata, cele pv op cu numerar sau op cutitluri. Datorita complexitatii op derulate in Directia Trez structura organizatorica a ac se dezv pe mamulte niveluri.

    Arbitrajul (front office)=> componenta active a trezoreriei, prin intermediul careia sefectueaza o mare parte din tranzactiile interbancare, si anume:o Atragerea si plasarea de fonduri sub forma depozitelor si a creditelor interbancare;

    o Vanz si cump de devize sau metale pretioase

    D p d v al scopului pt care sunt effectuate tranz interbancare se clasif in:- tranz pt pozitie;- tranz speculative.

    Tranz pt pozitie reprez operatiuni de atragere sau plasare de depozite si operatiuni de vanz saucump de devize sau metale pretioase care sunt efectuate pt:

    asig lichiditatii prin atragerea de depozite;

    plasarea in depozite a surplusului de lichiditati; asig niv prevazute de BC pt indicatorii de prudenta (lichiditate, solvabilitate, RMO, po

    valutara);

    satisfacerea unor solicitari ale clientilor.

    Tranzactiile pt pozitie au cascop evitarea si atenuarea unor pierderi care ar fi generate de: lipsa de lichiditati ca urmare a unor angajamente deja asumate (de ex: din credite acordat

    clientelei, rambursarea unor depoz/credite bancare); nefructificarea unor resurse disponibili; nevalorificarea surplusului de numerar;

    21

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    22/29

    nerealizarea ind de prudentialitate stab de BC.

    Operatiuni cu titluri de valoare

    Portofoliul de titluri al unei bancieste format din A financiare ( mai ales titluri de credicambia si biletul la ordin), care aduc bancii ven din dob.

    In mod traditional plasamentul in titluri de val a fost trata ca plasament alternativ, deoarece iactivitatea curenta a bancilor se urm in principal urmatoarele:

    - constituirea , mai intai, a RMO;- constituirea rezervelor de lichiditatea;- acoperirea cererii de credite;- daca mai raman resurse diponibile, acestea sunt investite in titulti

    Prin detinerea de astfel de titulti care pot fi usor transformate in lichiditati bancile isi pot regavolumul capitalului circulant si ca atare, pot asigura flexibilitatea si supletea necesara gestionarieficiente a A si P.Port de titl gestionat in mod active poate indeplini mai multe functii, in primul rand in gestionarelichiditatii, dar si in satisfactia cond legale pt garantii la creditele de refinantare, iar in al II lea rand

    pt diversificarea plasamentelor bancare.In intelesul reglementarilor in vigoare in Romania sunt considerate titluri:~ valori mobiliare;~ titluri de stat ( certif. de trezorerie, bonurile de teazau);~ creante negociabile;~ titl de piata interbancara.

    Valorile mobiliare sunt titluri negociabile emise in forma materialializata sadematerializata ( in inscrisuri in conturi) care confera detinatorilor drepturi patrimoniale asupremitentului. Ac constau in principal in act si oblig.

    Titlurile de stat se emit de organelle de specialitate ale Adm Publice Centrale, de regula, suforma dematerializata si include certif. de trez, bonuri de teazaur, oblig de stat.In tara noastra principalul tip de plasam: bonuri de tezaur ac sunt vandute de stat (prin BC saMFP) la o valoarea sub par (cu discount) sau la VN ( cu dobanda).

    Diferenta dintre VN de cumparare si VN pe care banca o va primi la scadenta reprez dobcastigate de banc ape per cat a detinut bonurile de tezaur in portofoliuTitlurile de stat au 2 caracteristici fundamentale:

    - sunt 100% sigure, deoarece sunt garantate de stat- exista o piata secundara a acestora tocmai datorita increderii pe care ac titluri o inspir

    investitorilor.Datorita ac calitati, precum si normeloremise de BC, care le prefera in garantarea diferitelor o

    desfasurate de bancile comerciale, titl de stat au o pondere importanta in A bancilor.Creantele negociable- include certif. de dep, biletele de trezorerie si alte titluri emise d

    banciin baza unor reglementari specifice.Titlurile de piata interbancara - se emit numai daca sunt negociabile pe piata interbanc s

    cuprind : biletul la ordin negociabil, certif. interbancare si alte Bc emise si negociabileAlte creante reprez printr-un titlu negociabile pe piata includ:- cambiile- biletele la ordin

    22

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    23/29

    In ac varietate a titlurilor in care se intersecteaza emitentii, organismul de reglementare a pietei dcapital (CNVM); piata bursiera, bancile, clientele; este important de retinut genurile de operatiuni incare pot fi implicate bancile. Ac op se clesif pe op: - in ct propriu;

    - in numele si ct clientilor

    Rolul si functiile Comitetului de Administrare a activelor si pasivelor

    In scopul asigurarii unei eficiente sporite dpdv operational o banca comerciala trebuie sa-sdezvolte o infrastructura corespunzatoare. Datorita dimensiunii sale precum si a necesitatii de mentine un control fin strict precum si un control al responsabilitatilor o banca com este organizata igeneral intr-o structura functionala sporita in luarea deciziilor cat si o flexibilitate necesara.

    Deciziile operative => sunt luate in special la nivelul directiilor operative (Trezorerie, Credit) aceste decizii se refera la activitatea de zi cu zi.

    Deciziile strategice => au un character complex si vizeaza in principal: - realiz obiectivelobancii in acest sens si in conformitate cu prevederile legii bancare fiecare banca trebuie sa-sconstituie comitete operative de lucru care sa coordoneze active principale ale unei banci.

    In scopul administrarii eficiente a A si P in fiecare banca functioneaza Comitetul dAdministrare a A si P si Comitetul de Risc.Comitetul de Administrare a A si P are in principal urm atributii:

    Stabileste periodic nivelul de A si P in functie de strategia bancii si evolutia banc

    interbancara

    Stabileste periodic plafonul de expunere a bancii privind angajamentele bilantiere s

    extrabilantiere de plata

    Apreciaza riscurile derivand din influenta factorilor macroeconomici asupra activitatii banci

    elaborand diverse scenario in baza carora urmeaza a se lua decizii

    Analizeaza ori de cate ori este nevoie gradul de expunere globala a bancii, exprimat pri

    indicatori care masoara riscul de credit, lichiditate , dobanda Face propuneri privind adaptarea strategiei si politicii bancii in vederea detinerii profitabilitat

    in conditiile unui risc global acceptabil

    Analizeaza periodic situatia costurilor medii de refinantare pe total si in structura defalcat p

    lei si valute si pe centre de profit

    Stabileste nivelul preturilor de transfer aplicate soldurilor creditoare ale conturilor de decontar

    ale centrelor de profit fata de trezoreria centrala a bancii, precum si pretul de transfer aplicasoldurilor debitoare ale conturilor de decontare ale centrelor de profit fata de TrezoreriCentrala a bancii

    Informeaza lunar Comitetul de Directie pe baza datelor din evidenta contabila asupra niv d

    dob medie realizat pe perioada scurta pe total A si P pe principalele pozitii din bilant, precumsi asupra gradului de acoperire a A si P pe total, pe structura si termene

    Analizeaza periodic factorii determinanti care influenteaza pozitia de lichiditate si anume niv s

    evolutia soldurilor conturilor clientelei in evidentele bancii, situatia liniilor de credit existenteevolutia dob pe piata interna , precum si riscul potential de lichiditate dar de portofoliuangajamentelor in afara bilantului si stabileste masuri privind asigurarea surselor de finantarpe toate termenele

    23

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    24/29

    Propune spre avizare sau aprobare Comitetului de Directie respective Consiliului d

    Administrare a bancii, plafonul max admis privind pozitia valuatara a bancii si raporteaza lunaacestuia pozitia respectiveComitetul de Risc are in principal atributiile :

    Analizeaza si propune stabilirea relatiilor de correspondent, stabilirea limitelor de risc pe tari s

    pe banci

    Analizeaza si aproba credite peste un anumit plafon, precum si proiectele de sindicalizare

    operatiuni de decontari si forfetari

    Stabileste politica privind plasamentele in titluri de valoare, participatiile inalte societati

    Analizeaza ori de cate ori este nevoie situatia expunerii bancii in momente de criza si fac

    propuneri privind limitarea riscurilorIn unele banci Comitetul de Risc face parte din Comitetul de Administrare a A si P, in altel

    fiind o entitate separata.Comitetul de Administrare a A si P poarta responsabilitatea pt planificarea financiara general

    a bancii si pt managementul lichiditatii, profitabilitatii si al riscului.

    Administrarea riscurilor in activitatea bancara

    Unul dintre cele mai importante domenii ale managementului A si P bancare il reprezintgestionarea riscului.

    Riscul reprezinta pericolul de a sufeii o pierdere. Administrarea riscului ia in considerarfactorii masurabili sau nu care ameninta sau pot influenta negative realizarea obiectivelor unei firmsi propune solutii strategice si operationale pt a se opune acestori factori.

    Riscul poate fi definit ca un eveniment incert, dar posibil, originea lui aflandu-se iincertitudine; este pagubitor, efectele lui o data produse nu mai pot fi inlaturate; apare in procesuactivitatii umane, sociale, economice, politice si in raporturi dintre om si natura.

    Succesul in afaceri depinde de asumarea unor riscuri, fara asumarea unui element de risprofitul realizat poate fi scazut. Prin asumarea mai multor riscuri creste sansa obtinerii unui profit maimportant.

    Gestionarea riscurilor pt managementul unei banci inseamna studierea posibilitatilor dinvestitii pe pietele monetar-financiare care sa aduca profit actionarilor si clientilor bancii, dar iacelasi timp reducerea posibilitatilor de pierdere la un nivel acceptabil.

    Toate afacerile iau in consideratie un elemnt de risc care sa le asigure un profit potentialModul in care o firma trateaza diferitele tipuri de risc si felul in care decide sa le gestionezreprezinta un criteriu important in stabilirea structurii organizatorice a companiei si a modului de action ape piata in relatiile cu clientii si consurenta.

    Inclinatia la risc reprezinta un termen generic menit sa masoare tendinta unror pers sa

    institutii pt un grad de risc mai ridicat sau mai scazut.Atractia fata de risc este determinate de o combinatie de 2 factori principali:- experienta individuala- inclinatia naturala, genetica de a-ti asuma sau nu riscuri

    De asemenea poate fi influentat de de obligatiile fata de terte persoane. Conducerea unei banccand decide comportamentul fata de anumite riscuri ce pot apare in activitatea bancii va lua iconsideratie propria atitudine fata de risc, perceptia personala asupra nivelului riscului, experientbancii in domeniu si responsabiilitatile fata de terti (actionari, clienti, personalul bancii).

    24

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    25/29

    Este bine ca un bancher sa cunoasca preferinta fata de risc a clientilor sai pt a putea negocimai bine cu acestia. In cazul in care un client are un apetit ridicat fata de risc acest lucru ii poate creapremisele unui profit mai mare dar in acelasi timp contractul de credit au acest client devine mariscant.

    Intr-un climat caracterizat printr-o concurenta mare banca trebuie sa plaseze fonsuri care sgenereze un profit pt depozitele atrase, care uneori nu pot avea o dob corelata cu gradul de risc a

    imprumutatului. In acest caz conducerea bancii trebuie sa ia decizia asumarii unui risc sau sa-sassume riscul de a nu reusi sa genereze un flux monetary sufficient pt plata dividentelor actionarilor sa dob de capital atrase.

    In ultimii ani au aparut mai multe abordari privind clasificarea riscurilor in activitatea bancaraUna din cele mai interesante ii apartine lui Sonie Bratanovici .. banking risk conform eriscurile bancare se impart in:1. Riscuri financiare definite ca un grad de incertitudine privind veniturile viitoare , fiind de tipuri - riscuri pure care include riscul de lichiditate, de credit, de solvabilitate si care produpierderi bancii daca nu sunt gestiunare corespunzator

    -riscuri speculative bazate pe arbitraj financiar si care pot produce pierderi in cazul in cararbitrajul este facut intr-un mod necorespunzator.Din aceasta categorie fac parte riscul de rata dob

    riscul valutar, riscul de piata.Riscurile financiare au o mare interdependenta si pot induce o crestere a portofoliului gen de risc abancii astfel: bancile care au structura activelor si pasivelor in mai multe valute sunt expuse risculuvalutar care este corelat si cu riscul de rata a dob privind atragerea si plasarea unor sume in diferitvalute ceea ce poate duce la un risc de lichiditate.

    2. Riscuri operationale care sunt legate de :=> functionarea sistemelor interne (in special sist informatic) si de tehnologia folosita=> respectarea procedurilor si normelor bancii=> managementul defectuos

    => frauda3. Riscuri ale afacerii- se refera la:=> nivelul de dezvoltare macroeconomica=>politica monetara=> factori legislative de reglementare=> infrastructura sist fin=> infrastructura sist fin=> sistemul de plati=> riscul sistemic general privind operatiunile bancare4. Riscuri conjuncturale se refera la unele evenimente care daca se materializeaza pot producpierderi bancii

    Riscurile specifice administrarii activelor si pasivelor bancii-riscurile din aceasta categorie sunt specifice pt institutiile fin. De regula aceste riscuri se pot masura. i. se poate determina costul exact al prevenirii lor.

    1. Riscul de rata dobanzii- reprezinta probabilitatea de a suferii o pierdere sau o nerealizare a profiturilor prognozate datoritvariatiei ratei dobanzii pe piata intr-un sens nefavorabil pt banca

    25

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    26/29

    - pt gestionarea acestui risc de rata dob, trebuie sa analizeze structura A si P determinand dependentacestora fata de schimbarilor ratei dob.In acest sens trebuie evidentiate A si Psensibile si insensibile la variatia ratei dob trebuie cunoscuta ifiecare moment diferenta dintre A si P sensibile la rata dob (GAP) pt evitarea pierderilor din variatiilde rata a dob trebuie mentionata o valoare a GAP-ului care sa tinda catre 0.In acest mod variatia venit obtinute din activele sensibile la dob compenseaza variatia costului d

    atragere a resurselor intr-o anumita perioada (managementul defensive al A si P. Astfel acest tip dmanagement (GAP tinde catre 0) conserva marja nete de ob evitand pierderile din variatiile de piatale ratei dob.In cazul in care se poate prognoza cu un grad ridicat de certitudine cresterea sau scaderea intr-anumita perioda de timp a ratei dob pe piata printr-un management ofensiv se poate valorifica ifolosul bancii acest trend marindu-se marja neta de dob.2. Riscul de curs valutar- reprezinta probabilitatea de a suferi o pierdere sau o nerealizare a venit prognozate datorita variatiecursurilor vaalutare pe piata intr-un sens nefavoprabil pt banca.-reprezinta probabilitatea ca o variatie adversa a cursului valutar pe piata sa duca la diminuareprofitului semnificativ la bancile implicate in operatiuni valutare pe cont propriu sau in numel

    clientilorPt gestionarea acestui risc banca trebuie sa analizeze permanent structura A si P in diferit

    valute.Trebuie intocmita o structura a activelor si pasivelor pt fiecare din valutele implicate itranzactii de atragere si plasare de fonduri.

    Pt acoperirea riscului de curs valutar se utilizeaza un indicator denumit pozitie valuatrindividuala care se calculeaza pt tranzactii prin compararea A (venit ce se vor obtine) si a pasivelo(costuri ce se vor plati).Exista 2 tipuri de pozitie valutara:

    - pozitie valutara lunga cand val A depaseste val P in valuta respectiva- pozitie valutara scurta cand val P depaseste val A in valuta respectiva

    O anumita pozitie valutara poate deveni favorabila sau defavorabila pt banca in functie de evoluticursului de schimb.

    Riscul de credit

    Reprez riscul de a suferi o pierdere datorita incalcarii obligatiilor debitorilor prevazute in contractul dcredit.

    Intarzierea platii dobanzilor sau a ratelor reprez manifestari ale unui asemenea risc, care poate avemotivatii si poate fi rezolvat prin intelegeri.

    Acest risc poate fi evitat prin:

    O buna cunoastere a clientilor;

    Analiza creditului; Garantii adecvate;

    Administrarea corecta a portofoliului de credite.

    Riscul de creditare mai este denumit si risc de insolvabilitate a dobanzii si risc de rambursare.Riscul de credit apare atunci cand imprumuturile nu sunt rambursate in volumul si la termenul stabilit.Intre plasamentele bancilor, pe primul loc sunt creditele. Orice banca isi asuma intr-o oarecare masur

    riscuri atunci cand acorda credite si in mod cert, toate bancile inregistreaza in mod curent pierderi la portofoliude credite atuncic and unii dintre debitori nu isi onoreaza obligatiile. Oricare ar fi insa nivelul riscurilor asumate

    26

  • 7/27/2019 Gest Bancara

    27/29

    pierderile la portofoliul de credite pot fi minimizate daca operatiunile de creditare sunt organizate si gestionatcu profesionalism.

    Pentru o banca, decizia de a accepta un risc de credit este foarte importanta deoarece banii care se riscsunt atat ai deponentilor cat si ai proprietarilor (din capitalul propriu).

    Acest lucru obliga banca prin intermediul conducerii i inspectorilor de credit sa ia toate masurinecesare pt a stabili si mentine un risc al activelor considerat a fi normal (risc minim).

    Principalii factori care ar putea conduce la cresterea riscului de credit sunt:1. neatentia in formularea normelor de creditare;2. prezenta unor conditii de creditare prea generoase;3. nerespectarea de catre personalul bancii a normelor interne de creditare;4. concentrarea ricscanta a creditelor pe anumite piete;5. cresterea excesiva a valorii portofoliului de credite peste posibilitatile rezonabile ale bancii de

    acoperi riscurile respective;6. sisteme defectuoase sau inexistenta unor sisteme de detectare a creditelor cu probleme;7. creditarea preferentiala.

    Pentru a depasi deficientele sistemice si procedurale de acest gen care duc la cresterea pierderilor icadrul portofoliului de credite, bancile trebuie sa conceapa si s implementeze politici de creditare performante ssa angajeze/ pregateasca personal implicat in activitatea de creditare pt a intelege si a respecta disciplina acesto

    norme.Pt aceasta este necesar un feed-back permanent, prin care conducerea bancii sa fie informata despr

    eficacitatea procesului de control a calitatii creditelor, a. . cele cu probleme sa fie detectate si corectate ltimp.

    Pt un bancher experimentat, pot constitui semnale negative:

    reducerea disponibilului in cont;

    cresterea frecventei apelului la liniile de credit;

    nerambursare la termen ;

    depunerea cu intarziere a rapoartelor financiare.

    Odata ce se inregistreaza o intarziere la plata, se pot lua o serie de masuri immediate care presupurevederea termenilor contractului de credit (intocmirea unui act aditional).

    O politica bancara de creditare poa