curs Contabilitatea Bancara

133
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA COLEGIUL FINANCIAR – BANCAR “A.DIORDIŢĂ” Curs rezumativ de lecţii la Contabilitate bancară

Transcript of curs Contabilitatea Bancara

Page 1: curs Contabilitatea Bancara

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

COLEGIUL FINANCIAR – BANCAR “A.DIORDIŢĂ”

Curs rezumativ de lecţii la Contabilitate

bancară

Page 2: curs Contabilitatea Bancara

Chişinău 2009

Cuprins:

Capitolul 1. Obiectul contabilităţii bancare .

Capitolul 2. Bilanţul bancar.

Capitolul 3. Documentaţia bancară şi circuitul documentar.

Capitolul 4. Contabilitatea mijloacelor proprii ale băncii.

Capitolul 5. Contabilitatea mijloacelor atrase ale băncii.

Capitolul 6. Contabilitatea operaţiunilor de casă cu numerarul.

Capitolul 7. Contabilitatea activelor materiale la bancă.

Capitolul 8. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor băncii.

Capitolul 9.Contabilitatea operaţiunilor de decontări .

Capitolul 10. Contabilitatea operaţiunilor de creditare

Capitolul 10. Contabilitatea operaţiunilor cu valori mobiliare.

2

Page 3: curs Contabilitatea Bancara

Capitolul 1. Obiectul contabilităţii bancare .

1.1.Obiectul contabilităţii bancare.Obiectul contabilităţii a fost determinat pe măsura dezvoltării ştiinţei despre

contabilitate în ansamblu. O dată cu editarea în anul 1975, în Franţa, a lucrării lui Edmond de Granjeu “La teme des livres rendue facile” acesta a fost stabilit definitiv ca fiind patrimoniul întreprinderii.

Concepţia economică constă în faptul că obiectul contabilităţii este determinat ca mişcarea capitalului examinat din punct de vedere al utilizării acestuia (pe termen lung sau scurt) şi al modului de procurare al acestuia (propriu sau atras). Creşterea rolului şi a gradului de independenţă al instituţiilor financiare în condiţiile economiei de piaţă, orientarea lor la utilizarea experienţei, acumulate în practica internaţională, au determinat trecerea la sistemul de evidenţă şi analiză ale operaţiunilor efectuate în baza standardelor internaţionale ale evidenţei. În scopul reorganizării sistemului evidenţei a fost elaborat Planul de conturi al evidenţei contabile în bănci şi alte instituţii financiare din Republica Moldova (ulterior – Planul de conturi) şi au fost descrise conturile .

Drept obiect al contabilităţii bancare servesc: Activele; Obligaţiunile;(pasive) Capital şi Rezerve; ;(pasive) Veniturile; Cheltuielile.

1.1.Obiectul contabilităţii bancare.

În definirea activului şi pasivului se creează în plan metodologic posibilitatea de a pune în evidenţă modul de valorificare al patrimoniului. Altfel spus, activul prin elementele sale componente formează baza materială, iar pasivul caracterizează în expresie valorică felul relaţiilor economice privind gestiunea bazei materiale.

Activele grupeaza mijloacele băncii dupa componenţa lor. La activele băncii se referă:

- Mijloacele băneşti (în casierie, în casele de schimb valutar şi în drum);- Contul „Nostro” la BNM şi la alte bănci;- Credite bancare;- Valori mobiliare investiţionale;- Plasamente în bănci;- Active pe temen lung; - Materiale şi OMVSD;- Dobânda sporită ce urmează să fie primită;- Decontări cu personalul (creanţa);- Decontări cu debitorii;-Alte active.

3

Page 4: curs Contabilitatea Bancara

Activele societăţilor bancare pot fi grupate în:1) Active interne:

a) numerar în casieriile bancilor;b) credite interne, care pot fi credite neguvernamentale pe termen scurt, mediu si lung

şi credite guvernamentale;c) sume în tranzit între sediile băncii;d) active interbancare;e) alte active (credite preluate de bănci, profit repartizat, diferenţe nete nefavorabile

din reevaluarea activelor şi pasivelor externe).2) Active externe:

Activele externe reflectă, pe de o parte, activele exprimate în valute convertibile, iar pe de altă parte, active externe exprimate în valute neconvertibile.

Obligaţiunile băncii includ:- Conturi Loro (conturile altori bănci deschise la bancă);- Împrumuturi primite;- Titluri de valoare emise;- Certificate de depozit;- Depozitele clienţilor;- Conturi curente ale clienţilor;- Dobânda sporită ce urmează să fie plătită;- Decontări privind leasingul (datorii);- Decontări cu personalul (datorii);- Decontări cu bugetul;-Carduri de debit (depozit);-Alte obligaţiuni.

La Capital şi rezerve se referă: - Capitalul social (acţiuni simple şi preferenţiale);- Surplus de capital (diferenţa dintre valoarea nominală şi cea de piaţă a acţiunilor emise şi plasate);- Capitalul de rezervă; - Profitul net;- Capitalul secundar (diferenţa din reevaluarea activelor pe termen lung);

Pasivele societăţilor bancare deasemenea pot fi grupate:1) Pasive interne:a) depozite ale clienţilor nebancari care cuprind disponibilităţi la vedere ale agenţilor economici şi ale populaţiei,economiile populaţiei la vedere sau la termen,depozite în lei,în valuta convertibită şi neconvertibilă; b) sume în tranzit între sediile băncii;c) pasive interbancare;d)depozite publice, care cuprind disponibilităţi pentru investiţii de la bugetul de stat, disponibilităţi ale bugetelor locale, fondul pentru sănătate, disponibilităţi ale asigurărilor sociale de stat, disponibilităţi ale Trezoreriei statului ş.a.;d)fonduri proprii care cuprind capitalul social, fondul de rezervă, profitul net, acţiuni, fondul de risc, alte fonduri;

4

Page 5: curs Contabilitatea Bancara

i) alte pasive. 2) Pasive externe, care cuprind în principal:a) pasive pe termen scurt, respectiv împrumuturi de la bănci străine, depoziteale băncilor străine, depozite ale altor nerezidenţi, angajamente şi acorduribilaterale de plăţi ş.a.;b)pasive pe termen mijlociu şi lung exprimate atît în valute convertibile, cîtşi în valute neconvertibile.

Veniturile bancare cuprind :1.Veniturile aferente dobânzilor;2. Veniturile neaferente dobânzilor

Veniturile aferente dobânzilor Veniturile neaferente dobânzilorVeniturile aferente la contul nostru Venituri din comisioane Veniturile la plasările în bancă Venituri din amenzi, penalităţi primite Veniturile la valorile mobiliare investiţionale

Venituri din ieşirea activelor pe termen lung

Veniturile la creditele acordate Venituri din operaţiuni cu cardurile Veniturile la leasingul financiar Venituri excepţionale

Alte venituri

Cheltuielile băncii includ:

1.Cheltuieli aferente dobânzilor;2. Cheltuieli neaferente dobânzilor

Cheltuieli aferente dobânzilor Cheltuieli neaferente dobânzilorConturi Loro Întreţinerea personalului bănciiÎmprumuturile primite Cheltuieli privind imobilulCertificat de depozit Alte cheltuieli operaţionale ale bănciiDepozitele clienţilor Amenzi, penalităţi plătiteConturile curente Ieşirea activelor nematerialeValorile mobiliare emise Cheltuieli extraordinare La leasingul financiar şi alte dobânzi Cheltuieli privind impozitul pe venit

1.2.Planul de conturi al evidenţei contabile în bănci.

Planul de conturi are drept menire organizarea ţinerii evidenţei contabile, asigurarea utilizatorilor cu informaţia economico-administrativă necesară, precum şi întocmirea dărilor de seamă financiare şi a altor rapoarte stabilite.

Planul de conturi este elaborat în baza standardelor internaţionale, normativelor mondiale, regulamentelor şi experienţei evidenţei contabile.Planul de conturi are următoarea structură:

5

Page 6: curs Contabilitatea Bancara

Conturile sunt grupate în clase: -clasa 1 - Active;-clasa 2 - Obligaţiuni;-clasa 3 - Capital acţionar;-clasa 4 - Venituri;-clasa 5 - Cheltuieli;-clasa 6 - Conturi condiţionale;-clasa 7 - Conturi memorandum.Conturile claselor “Active ” şi “Cheltuieli” sunt active, conturile claselor “Obligaţiuni” , “Capital acţionar”, “Venituri” sunt pasive.În limita fiecărei clase conturile sunt unite în grupe după destinaţia lor economică.În clasa “Active” conturile sunt repartizate în ordinea descreşterii lichidităţii.Pentru evidenţierea în clase a grupelor de conturi, în grupe – a conturilor aparte, este folosit principiul ierarhic.Ierarhia claselor, grupelor, conturilor este reflectată cu ajutorul sistemului de notaţii numerice.Pentru notarea conturilor concrete se foloseşte numărul din 4 cifre.

Prima cifră a numărului contului reprezintă clasa contului, indicînd apartenenţa la active, obligaţiuni, capital acţionar, venituri, cheltuieli, conturi condiţionale sau conturi memorandum.

A doua şi a treia cifră reprezintă grupa contului, care grupează conturi cu apartenenţă economică omogenă.

A patra cifră reprezintă obiectul concret al evidenţei.În cadrul acestei structuri fiecare grupă poate include pînă la 9 conturi. Cu toate acestea,

pentru a evita divizarea conturilor, avînd conţinut general economic, unele grupe includ un număr mai mare de conturi. În acelaşi timp, într-o grupă se include conturile care (după cifra a doua şi a treia) ar fi trebuit raportate la diferite grupe.Conturile sunt multivalutare.Folosirea Planului de conturi se simplifică prin aplicarea principiului sincronizării ultimelor 3 cifre din numerele conturilor claselor “Venituri” – “Active” şi “Cheltuieli” - “Obligaţiuni”.Soldurile conturilor claselor “Active” , “Obligaţiuni”, “Capital acţionar” se folosesc la întocmirea “Dării de seamă privind starea financiară (bilanţul contabil)”, iar soldurile conturilor claselor “Venituri” şi “Cheltuieli” se folosesc pentru întocmirea “Dării de seamă cu privire la venituri şi cheltuieli” Evidenţa pe conturile primelor cinci clase se efectuează după metoda dublei înscrieri. Evidenţa pe conturile condiţionale se divizează în conturi debitoare şi creditoare după destinaţia operaţiunilor efectuate. Evidenţa se ţine prin înscrierea operaţiunea la debitul/ creditul contului şi trecerea la scăderi prin contabilizarea inversă. Metoda dublei înscrieri nu se aplică. Pentru evidenţa valorilor şi documentelor importante în activitatea băncii sau consemnate la aceasta sunt destinate conturile memorandum. Evidenţa pe conturile memorandum se ţine după schema: intrare, ieşire, sold.

6

Page 7: curs Contabilitatea Bancara

În afara de Plan fde conturi şi descrierile conturilor, în aactivitatea sa practică băncile se vor conduce şi de alte active normative ale BNM reglementînd ţinerea evidenţei contabile, precum şi de Standardele naţionale ale evidenţei contabile.

7

Page 8: curs Contabilitatea Bancara

Capitolul 2. Bilanţul bancar.

Obiectivele capitolului:

Definirea bilanţului contabil al băncii şi distingerea principalelor tipuri de bilanţuri bancare.

Descrierea structurii bilanţului contabil al băncii. Dezvăluirea funcţiilor bilanţului contabil.

Bilanţul contabil, aşa cum prevede Legea Contabilităţii, reprezintă documentul oficial de gestiune al unităţilor patrimoniale, asigurînd formarea unei imagini fidele, clare si complete în ceea ce priveşte patrimoniul, situaţia financiară şi rezultatele obţinute. Prin conţinutul şi funcţiile pe care le îndeplineşte, bilanţul constituie un instrument deosebit de important în procesul de fundamentare a deciziilor privind dirijarea activităţii curente şi îndeosebi a celei de perspectivă.

Bilanţul bancar reprezintă, ca în orice ramură economică, o expresie esenţială a activităţii societăţii bancare, punînd în lumină resursele utilizate, plasamentele angajate, şi rezultatele activităţii din domeniul bancar.

Bilanţul contabil poate să-şi îndeplinească rolul important ce-i revine în procesul conducerii numai în măsura în care îndeplineşte anumite condiţii sau cerinţe:1) Reflectarea realităţii privind elementele de activ şi de pasiv existente la dispoziţia societăţii bancare constituie condiţia fundamentală pe care trebuie să o îndeplinească bilanţul. În acest scop, este necesar ca operaţiile economice să fie înregistrate integral, corect şi la timp, pe baza documentelor justificative în care au fost consemnate.2) Bilanţul contabil trebuie să prezinte datele după un sistem unitar, după aceleaşi norme metodologice în vederea aprecierii corecte şi comparative a activităţii şi pentru centralizarea datelor la nivelul direcţiilor din cadrul băncilor centrale.3) Respectarea metodologiei de detertminare a indicatorilor, în vederea redării corecte, atît a aspectelor pozitive, cît şi a celor negative din activitatea desfăşurată de unităţile bancare, ceea ce permite luarea deciziilor corespunzătoare care să înlăture deficienţele constatate.4) Întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite constituie o altă condiţie pentru bilanţ, prin intermediul căreia se asigură conducerea, controlul şi analiza activităţii desfăşurate, în mod operativ şi eficient, precum şi o centralizare a datelor la termenele prevăzute.

Întocmirea bilanţului contabil bancar presupune, în primul rînd, lucrări pregătitoare, cum ar fi: înregistrarea în conturi a tuturor operaţiilor, verificarea exactităţii înregistrărilor în conturile analitice şi sintetice, în al doilea rînd, întocmirea propriu-zisă a bilanţului prin completarea formularelor, anexelor şi a raportului explicativ ce se prezintă Consiliului de Administraţie.

Caracteristicile esenţiale ale activităţii bancare sunt evidenţiate clar cu ajutorul bilanţului bancar.

Oglindind mijloacele şi resursele băncii, bilanţul contabil reflectă, cu ajutorul conturilor, respectiv al indicatorilor pe care îi conţine, funcţiile îndeplinite de bănci în cadrul economiei naţionale.Funcţiile bilanţului contabil:

8

Page 9: curs Contabilitatea Bancara

1.De generalizare - sistematizează şi grupează informaţiile contabile după o structură bine determinată, care este unică şi obligatorie pentru toate unităţile şi are un rol esenţial de informare pentru demonstrarea rolului Băncilor Comerciale în sistemul informaţional contabil. Ea rezultă din analiza datelor prezentate la Banca Comercială care astfel e transformată într-un instrument de gestionare eficientă şi de conducere a întreprinderii. Prin bilanţ se prezintă situaţia elementelor patrimoniale şi rezultatul perioadei de gestiune, se cunoaşte starea bunurilor economice la un moment dat, a creantelor,datoriilor şi a surselor proprii.2.De analiză - o continuare şi o desfăşurare a funcţiei de informare. În baza bilanţului se analizează situaţia patrimonială şi financiară a băncii, capacitatea de plată a acesteia, starea decontărilor cudebitorii şi creditorii.Bilanţul contabil bancar are formă verticală şi constă din trei părţi: Active, Obligaţiuni şi Capital şi Rezerve.Posturile de activ sunt grupate în bilanţ în sensul micşorării lichidităţii, adică începînd cu cele mai lichide şi terminînd cu cele mai puţin lichide.Pasivele sunt grupate în sensul descreşterii exigibilităţii obligaţiunilor.

Structura bilantului contabil bancar

Cont Subcont

Articol Subarticol

Denumirea indicatorilor Suma

A B C D E I 1 ACTIVE X

1 1 0 Mijloace băneşti în numerar

2 0 Mijloace băneşti datorate de bănci

3 0 Mijloace băneşti datorate de BNM

4 0 Mijloace plasate overnight

5 Hîrtii de valoare X1 Hîrtii de valoare cumparate pentru

vînzare

2 Hîrtii de valoare investiţionale

9 Total hîrtii de valoare

6 Credite şi cerinţe privind leasingul financiar

1 Credite

2 Cerinţe privind leasingul financiar

3 Minus Reduceri pentru pierderi la credite

9 Credite si cerinţe privind leasingul financiar net

7 0 Mijloace fixe nete

8 0 Dobînda sporită ce urmează sa fie primită

9 0 Alta avere imobilă

10 0 Alte active

1 1 99 9 Total active

9

Page 10: curs Contabilitatea Bancara

A B C D E I2 OBLIGAŢIUNI ŞI CAPITAL

ACŢIONAR X

2 1 OBLIGAŢIUNI X1 Depozite fără dobîndă X1 1 Mijloace băneşti datorate băncilor

2 Depozite ale persoanelor fizice

3 Depozite ale persoanelor juridice

9 Total depozite fără dobîndă

2 1 2 Depozite cu dobîndă X1 Mijloace băneşti datorate băncilor

2 Depozite ale persoanelor fizice

3 Depozite ale persoanelor juridice

9 Total depozite cu dobîndă

2 1 99 9 Total depozite

2 2 1 0 Hîrtii de valoare vîndute conform acordurilor “REPO”

2 0 Împrumuturi overnight

3 0 Alte împrumuturi

4 0 Dobinda sporită ce urmează să fie plătită

5 0 Alte obligaţiuni

6 0 Datorii subordonate

2 2 99 9 Total obligaţiuni

2 3 CAPITAL ACŢIONAR X1 0 Acţiuni ordinare

2 0 Acţiuni preferenţiale

3 0 Surplus de capital

4 0 Fond de reevaluare (indexare) a mijloacelor fixe

5 0 Profit nedistribuit

2 3 99 9 Total capital subscris

2 9 99 9 Total obligaţiuni si capital subscris

Egalitatea bilantului contabil bancar se determină după relaţia:Active =Obligaţiuni +Capital şi Rezerve

10

Page 11: curs Contabilitatea Bancara

Capitolul 3. Documentatia bancara si controlul bancar intern

Obiectivele capitolului: Caracterizarea documentaţiei bancare. Definirea şi descrierea circuitului documentar bancar. Identificarea tipurilor de control bancar intern.

1.Notiunea, conţinutul, si clasificarea documentelor.Documentaţia reprezintă actul scris în care se reflectă executarea operaţiunilor economice sau modul în care vor fi reflectate aceastea.

În funcţie de conţinutul şi destinaţia lor, rolul documentelor se manifestă pe multiple planuri.Documentele îndeplinesc următoarele funcţii:

1. funcţia de consemnare, letrica si cifrica, cantitativă şi valorică a operaţiunilor economice efectuate în cadrul întreprinderii;

2. funcţia de acte justificative;3. funcţia informativă;4. funcţia de asigurare;5. funcţia de calculaţie;

Cu ajutorul documentelor se poate urmări activitatea economico-financiară a unităţilor economice şi financiare în cele mai mici detalii.

După natura operaţiilor la care se referă documentele se împart în:a. documente privind activitatea financiar – contabilă: (activele pe termen

lung, activele curente, salariile, pasivele, rapoartele financiare) b. documente privind alte activităţii: (documente privind activitatea de cercetare,

activitatea de control). După caracterul şi funcţia pe care o îndeplinesc, documentele se împart în:

a. documente de dispoziţie:(ordin de plată, ordin de plată incasso, ordin deîncasare);

b. documente justificative:( factura, chitanţa);c. documente mixte:(cererea de plată, cerere de acreditiv);

După locul întocmirii şi circulaţiei, documentele pot fi:a. documente interne:( ordin de plată de casă);b. documente externe:(ordin de plată, cerere de plată, cec de numerar).

În raport cu modul de întocmire, conţinut şi rolul lor în cadrul procesului informaţional – economic distingem;a. documente primare:(cec de numerar,ordin de încasare, nota de contabilitate);b. documente centralizatoare(balanţa de verificare);

După forma de prezentare, se deosebesc:a. documente tipizate- se întocmesc pe formulare tip strict determinate;b. documente netipizate- se întocmesc pe formulare specifice.

După regimul de tipărire şi utilizarea formularelor folosite la intocmirea documentelor se disting:

11

Page 12: curs Contabilitatea Bancara

a. documente întocmite pe formulare cu regim special – au un regim deosebit de tipărire, numerotare, gestionare, evidenţă, folosire şi păstrare;b. documente fără regim special.

După suportul care depozitează informaţia, se disting:a. documente pe suport de hîrtie;b. documente pe suporturi magnetice:(benzi, dischete).

După numărul operaţiilor economice pe care le cuprind, documentele se împart:a. documente singulare;b. documente cu multiple operatii.

După tehnica întocmirii, se deosebesc:a. documente care se întocmesc manual;b. documente care se întocmesc cu mijloace tehnice (calculatoare).Conţinutul documentelor se concretizează în anumite elemente obligatorii.Dintre aceste elemente unele au un caracter comun, adică se refera la toate categoriile de documente, iar altele au un caracter specific.

Caracterul operaţiilor bancare şi diferenţa lor de alte operaţii efectuate în ramurile economiei naţionale necesită utilizarea unei documentaţii specifice. Documentaţia bancară este elaborată şi certificată de BNM şi este obligatorie pentru toate unităţile bancare, persoanele fizice şi juridice care efectuează diferite operaţiuni prin intermediul instituţiilor financiare.Bancile comerciale efectuează zilnic un volum mare de operaţiuni. Aceste operaţiuni necesită o organizare raţională a lucrului cu documentele. În acest scop documentele bancare sunt standardizate şi unificate. Standardizarea este utilizarea documentelor unice la efectuarea operaţiunilor similare în toate băncile comerciale. Unificarea prezintă micşorarea numarului de tipuri de documente pentru operatiunile bancare. După caracterul operaţiunilor efectuate documentele se împart în :

documente de casă; documente memoriale; documente de memorandum sau extrabilanţiere.

Destinaţia documentelor de casă constă în perfectarea dreptului de încasare şi eliberare a numerarului în valută natională sau străină. La ele se referă:

Ordinul de încasare Borderoul însoţitor; Ordinul de plată; Cecul de numerar.

Documentele memoriale prezintă documentele utilizate pentru efectuarea operaţiunilor de decontari prin virament. La ele se referă:

Ordinul de plată; Ordinul de plată incasso; Cererea de plată; Cererea de acreditiv Borderou de utilizare a acreditivului.

12

Page 13: curs Contabilitatea Bancara

Documentele extrabilanţiere sunt utilizate la bancă pentru reflectarea operaţiunilor la conturile extrabilanţiere. La ele se referă: dispoziţii extrabilanţiere pe venit şi dispoziţii extrabilanţiere pe cheltueli.

Documentul în care sunt corectate: suma, denumirea clientului, numărul contului de decontare nu sunt primate spre execuţie. Documentele primite la bancă, atît în timpul

operativ cît şi după expirarea lui, sunt semnate de executorul responsabil şi de un lucrător al băncii care a verificat operaţiunea. Contabilul - şef semnează numai documentele ce

reflectă operaţiunile de casare incontestabilă de la conturile clientilor.2.Circuitul documentar graficul lui. Circuitul documentar reprezintă mişcarea succesivă a documentelor bancare de la momentul întocmirii lor pînă la transmiterea lor în arhivă. De la organizaţia reuşită a circuitului documentar depinde reflectarea la timp a operaţiunilor bancare în bilanţul băncii. Pentru aceasta în bancă este întocmit graficul circuitului documentar. În graficul circuitului documentar se prevede mişcarea documentului de la o diviziune la alta. Acest grafic este aprobat de conducatorul băncii. Circuitul bancar intern are loc în baza unor principii bine determinate: La efectuarea operaţiilor de casă cu numerarul sunt respectate două condiţii:

La încasarea numerarului operaţia efectuată se reflectă în evidenţa contabilă numai după ce numerarul este încasat în casierie;

La eliberarea numerarului operaţiunea se efectuează numai după ce a fost reflectată în documentul evidenţei contabile .

La efectuarea decontărilor fără numerar, cînd clienţii sunt deserviţi de aceeaşi instituţie bancară, documentele memoriale se reflectă în primul rînd în Debitul contului plătitorului şi după aceea în Creditul contului beneficiarului.

3. Controlul bancar intern.Totalitatea procedeelor şi metodelor utilizate de aparatul operativ şi de evidenţăpentru verificarea operaţiunilor bancare poartă denumirea de control bancar intern.Scopul acestui control constă în asigurarea integrităţii valorilor băncii şi efectuarea operaţiunilor în corespundere cu legislaţia în vigoare. Controlul bancar intern se divizează în control preventiv, controlcurent şi ulterior.

Controlul preventiv este efectuat cu scopul prevenirii efectuării unor operaţiuni bancare în care se încalcă legislaţia: plăţi de orice fel faţă de furnizori, plata drepturilor salariale, dobînzi şi comisioane ce urmează să fie plătite, eliberarea în consum a materialelor etc. Controlul preventiv este executat de contabilul şef al băncii, directori de filiale şi şefi de agenţii.

Controlul curent este efectuat în procesul circuitului documentar şi se ocupa cu verificarea perfectării documentelor şi operaţiunilor bancare în corespundere cu legea în vigoare. La control curent se referă şi verificarea registrelor de evidenţă sintetică şi analitică la încheierea zilei de lucru. Controlul curent este efectuat de executorii responsabili, contabil, şef de secţie. Executorul responsabil la efectuarea operaţiei de decontare şi casare verifica disponibilul la cont. În unele cazuri în lipsa mijloacelor la cont documentele sunt achitate dacă clientul întocmeşte cu banca contractul de deservire overdraft. Unui control riguros sunt supuse documentele privind operaţiunile de casă. La înregistrarea operaţiei la contul executorului verifică semnatura executorului responsabil din banca plătitoare. Această semnatură dovedeşte că operaţiunea dată a fost efectuată

13

Page 14: curs Contabilitatea Bancara

anterior. Contabilul şef verifica numai dispoziţia incasso. Un rol important în controlul curent aparţine examinării reclamanţiilor şi plîngerilor din partea clienţilor. Deasemenea sunt verificate toate extrasele bancare şi anexele lor. În baza extraselor bancare are loc un control reciproc a datelor din contabilitatea bancară şi contabilitatea financiară a clientului.Cu toate că controlului curent sunt supuse toate operaţiunile efectuate la bancă este necesar şi un control ulterior al acestor operaţiuni.

Controlul ulterior este efectuat periodic. Controlul ulterior este efectuat lunar sau trimestrial. Principalele obiective urmărite de controlul ulterior sunt:-concordanţa evidenţei contabile sintetice şi analitice la bancă;-lucrările privind decontările reciproce;-modul de dirijare a evidenţei tehnico-operative;-respectarea termenilor de acordare şi rambursare a creditelor şi dobînzilor restante.

Controlul ulterior se divizează în: Control tematic; Control complex; Control total;

Scopul controlului tematic constă în stabilitatea stării de activitate pentru un indicator concret (tema concreta) pe intreaga instituţie bancară. Acest control este efectuat sau în baza documentelor respective sau în baza observaţiilor. Controlul complex constă în controlul activităţii unui lucrător concret sau a unei secţii concrete. Controlul total constă în verificarea întregii activităţi a băncii. Mai efectiv se consideră controlul complex. Rezultatele controlului ulterior sunt înregistrate în Proces -verbal.

14

Page 15: curs Contabilitatea Bancara

Capitolul 5. Contabilitatea resurselor atrase ale bănciiObiectivele capitolului

Descrierea tipurilor de depozite deschise la bancă.

Determinarea dobânzii la depozitele bancare.

Întocmirea formulelor contabile în baza operaţiunilor bancare.

Perfectarea documentară a operaţiunilor cu depozitele.

Resursele atrase de bancă constituie aproximativ 80-90% din resursele totale ale băncii. Aceste resurse băneşti sunt necesare pentru realizarea operaţiunilor active. Mobilizarea pe un termen anumit a mijloacelor băneşti temporar disponibile de la persoanele fizice şi juridice îi permite băncii să folosească aceste mijloace pentru creditarea agenţilor economici.

În funcţie de caracteristicile resurselor atrase, ele pot fi grupate în: Resurse depozit, pe care banca le poate avea în portofoliul ei. Dintre acestea fac

parte: conturile de disponibilităţi ale agenţilor economici, ale persoanelor fizice, ale instituţiilor financiare şi publice, ale băncilor şi Trezoreriei statului; Depozitele la vedere şi la termen ale persoanelor fizice şi juridice; certificatele de depozit; depozitele instituţiilor financiare internaţionale; depozitele corespondente ale altor bănci; sumele în tranzit între unităţile băncii.

Resurse nondepozit, pe care banca le poate procura în situaţii dificile, cum ar fi lipsa de lichidităţi. Dintre acestea fac parte: împrumuturi de la Banca Naţională a Moldovei; împrumuturile de pe piaţa interbancară de la alte bănci; vînzarea temporară a bonurilor de trezorerie şi altor titluri de stat sau valorilor mobiliare corporative pe care le are în portofoliul ei; emiterea obligaţiunilor, cambiilor bancare.

5.1. Tipuri şi particularităţi ale conturilor bancare. Contul bancar este un cont analitic deschis de bancă pe numele titularului de cont, prin care se efectuează operaţiuni de încasări şi/sau plăţi ale mijloacelor băneşti. Contul curent bancar este contul deschis de bancă pentru titularul de cont, care serveşte la înregistrarea în ordine cronologică a operaţiunilor în numerar şi/sau fără numerar efectuate în/din acest cont în conformitate cu legislaţia în vigoare. Cont de depozit este un cont deschis de bancă pentru titularul de cont, destinat evidenţei operaţiunilor de depunere şi plasare a mijloacelor băneşti temporar libere la termen (cont de depozit la termen - cont deschis de bancă, în care sînt depuse mijloace băneşti cu dobîndă, pentru o perioadă fixă de timp) sau la vedere (cont de depozit la vedere - cont deschis de bancă, în care sînt depuse mijloace băneşti cu sau fără dobîndă fără fixarea termenului de plasare) în conformitate cu legislaţia în vigoare.Contul de credit este contul bancar deschis pentru înregistrarea creditelor acordate persoanelor fizice şi juridice.Contul Loro este contul bancar deschis de către o altă bancă la banca dată.

15

Page 16: curs Contabilitatea Bancara

Cont provizoriu este contul bancar deschis pentru persoanele fizice şi juridice pe o perioadă de timp limitată, destinat acumulării de mijloace băneşti suficiente pentru formarea capitalului social.

Sistemul de codificare a conturilor este conceput astfel încît conţine o cantitate de informaţii referitoare atît la client, cît şi la bancă.

Numărul de cont este construit pe două niveluri: nivel sintetic; nivel analitic.

Nivel sintetic al contului este format din patru caractere şi reprezintă clasa, grupa, subgrupa şi tipul contului. Nivelul sintetic al conturilor utilizat de băncile comerciale trebuie să fie aprobat de BNM.

Nivel analitic al unui cont include un număr de caractere ce poate varia de la cîteva caractere la douăsprezece. Aceste poziţii sunt folosite la identificarea mai multor tipuri de date pentru a facilita operaţiunile în cont sau ca informaţii de gestionare solicitate de bancă. Caracterele la nivelul analitic redau următoarele: cifra-cheie a băncii, codul băncii, al filialei, numărul clientului, tipul clientului, indicatorul de valută, alte informaţii.5.2.Operaţiuni de depozit. Ponderea cea mai marea a resurselor atrase o constituie mijloacele acumulate la conturile de depozit.În majoritatea ţărilor conturile de depozit sunt clasificate după următoarele modalităţi:

a) În funcţie de modul de retragere şi scopul plasării mijloacelor depozitate;b) În funcţie de categoria de depunători:c) În funcţie de modul de calcul şi de achitare a dobînzii.

Conform modului de retragere şi scopului plasării mijloacelor depozitate deosebim: Depozite la vedere-mijloacele depuse în contul de depozit de către persoana fizică sau juridică fără a specifica termenul de retragere a acestora. Ele au un înalt grad de lichiditate pentru deţinătorii lor şi deaceea banca bonifică dobînzi mici sau nu bonifică deloc (în cazul depozitelor la vedere în valută). Aceste surse sînt utilizate de către bancă în scopul creditării, deoarece acest tip de depozit constituie o resursă ieftină pentru bănci. Depozite la termen-mijloacele depuse de către persoanele fizice sau juridice pe o perioadă fixată în scopul economisirii. Depunătorul are dreptul să-şi retragă mijloacele depuse în cont numai la termenul indicat în contract. Depozitele la termen se clasifică în categoriile:

Depozite pe termen scurt (scadenţa pînă la 1 an)Depozite pe termen mediu (scadenţa de la 1 an pînă la 5 ani)Depozite pe termen lung (scadenţa de la 5 ani şi mai mult)

Aceste depozite sînt bonificate de bancă la dobînda pieţei, dar, spre deosebire de cele la vedere, sunt mai mari.

16

Page 17: curs Contabilitatea Bancara

În funcţie de categoria de depunători: Depozitele persoanelor fizice, care se mai numesc depozite personale. Resursele

plasate de populaţie fără stabilirea scopului de economisire sunt depozite obişnuite, iar depozitele de economii sunt mijloacele depuse în scopul păstrării şi economisirii ca ulterior să fie utilizate de depunător conform unor necesităţi concrete.

Depozitele persoanelor juridice, adică ale agenţilor economici şi a organizaţiilor de stat. Ponderea cea mai mare a depozitelor agenţilor economici o reprezintă depozitele la vedere şi disponibilităţile băneşti aflate în conturile curente.

Depozite ale băncilor şi ale altor instituţii financiare sunt resursele pe termen scurt care variază, de regulă între o zi şi un an şi apar ca efect al reciprocităţii în relaţiile de decontare pe piaţa interbancară. Depozitele atrase de la bănci reprezintă principala modalitate de completare a resurselor unei bănci pe termen scurt. De regulă depozitele băncilor sunt numite plasamente bancare.

În funcţie de unitatea monetară în care se depune depozitul deosebim:o Depozite în monedă naţională;o Depozite în valută. În Republica Moldova băncile practică atragerea

resurselor depozitare în dolari SUA şi în euro. Conform modului de calcul şi achitare a dobînzii, depozitele se clasifică în: Depozite la vedere şi conturi curente fără dobînzi; Depozite cu dobînzi.

Conturile curente deschise clienţilor destinate operaţiunilor curente de încasări şi plăţi sunt conturi bifuncţionale putînd avea fie solduri creditoare cînd sumele respective pot fi retrase de către titularii de cont în orice moment fără preaviz, fie solduri debitoare în condiţii accidentale, neautorizate. Conturile curente se creditează de client cu sumele de la diverşi debitori sau prin acordări de credite şi se debitează cu plăţile făcute către creditori sau cu rambursările de credite.

Conturile de depozit sunt conturi pasiveÎn Ct –deschiderea sau completarea contului de depozit;În Dt –achitarea parţială sau închiderea contului de depozitSoldul iniţial şi final -creditor.

5.3.Contabilitatea operaţiunilor de depozitDeschiderea contului curent fără dobîndă al persoanei fizice:

a) în numerarDebit contul 1001 – „Numerar în casierie”Credit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”

b) prin transfer la altă bancă Debit contul 1031 – „Contul „NOSTRO” în BNM”Credit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice” c)prin închiderea unui depozit de economii al persoanei fiziceDebit contul 2311 – „Depozite de economii ale persoanelor fizice”Credit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice” d)prin închiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoană fizicăDebit contul 2374 – „Depozite la termen scurt primite de la persoane fizice (1 an şi mai puţin)”

17

Page 18: curs Contabilitatea Bancara

Credit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice” e) prin închiderea depozitului la termen mediu al persoanei fiziceDebit contul 2375 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane fizice (mai mult de 1 an şi pînă la 5 ani)”Credit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”

f) prin închiderea depozitului la termen lung al persoanei fiziceDebit contul 2376 – „Depozite la termen lung primite de la persoane fizice (mai mult de 5 ani)”Credit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”

g) închiderea unui depozit privind cardul de debitDebit contul 2259 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor fizice”Credit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”

Închiderea unui cont curent fără dobîndă al persoanei fizicec) în numerar

Debit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie”

d) prin transfer la altă bancăDebit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 1031 – „Contul „NOSTRO” în BNM”

e) prin închiderea unui depozit de economii al persoanei fiziceDebit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 2311 – „Depozit de economii al persoanei fizice”

f) prin deschiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoana fizicăDebit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 2374 – „Depozite la termen scurt primite de la persoane fizice (1 an şi mai puţin)”

g) prin deschiderea depozitului la termen mediu al persoanei fiziceDebit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 2375 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane fizice (mai mult de 1 an şi pînă la 5 ani)”

h) prin deschiderea depozitului la termen lung al persoanei fiziceDebit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 2376 – „Depozite la termen lung primite de la persoane fizice (mai mult de 5 ani)”

i) prin deschiderea unui card de debit al persoanei fiziceDebit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 2259 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor fizice”

2. Deschiderea contului curent fără dobîndă al persoanei juridice:a) în numerar

Debit contul 1001 – „Numerar în casierie”Credit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”

b) prin transfer la altă bancă Debit contul 1031 – „Contul „NOSTRO” în BNM”Credit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”

18

Page 19: curs Contabilitatea Bancara

c)prin închiderea unui depozit de economii al persoanei juridicăDebit contul 2312 – „Depozite de economii ale persoanelor juridice”Credit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice” d)prin închiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoană juridicăDebit contul 2371 – „Depozite la termen scurt primite de la persoane juridice(1an şi mai puţin)”Credit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice” e) prin închiderea depozitului la termen mediu al persoanei juridiceDebit contul 2372 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane juridice (mai malt de 1 an şi pînă la 5 ani)”Credit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”

f) prin închiderea depozitului la termen lung al persoanei juridiceDebit contul 2373 – „Depozite la termen lung primite de la persoane juridice(mai mult de 5 ani)”Credit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”

g) închiderea unui depozit privind cardul de debitDebit contul 2258 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor juridice”Credit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”

Închiderea unui cont curent fără dobîndă al persoanei juridice: a) în numerar

Debit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie”

b) prin transfer la altă bancăDebit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”Credit contul 1031 – „Contul „NOSTRO” în BNM”

c) prin închiderea unui depozit de economii al persoanei juridiceDebit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”Credit contul 2312 – „Depozit de economii al persoanei juridice”

d) prin deschiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoana juridică

Debit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”Credit contul 2371 – „Depozite la termen scurt primite de la persoanejuridice(1 an şi mai puţin)”

e) prin deschiderea depozitului la termen mediu al persoanei juridiceDebit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”Credit contul 2372 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane juridic(mai mult de 1 an şi pînă la 5 ani)”

f) prin deschiderea depozitului la termen lung al persoanei juridiceDebit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”Credit contul 2373 – „Depozite la termen lung primite de la persoane juridice (mai mult de 5 ani)”

g) prin deschiderea unui card de debit al persoanei juridiceDebit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”Credit contul 2258 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor juridice”

19

Page 20: curs Contabilitatea Bancara

b. Deschiderea contului curent cu dobîndă al persoanei fizice .a) în numerar

Debit contul 1001 – „Nmerar în casierie”Credit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”

b) prin transfer la altă bancă Debit contul 1031 – „Contul „NOSTRO” în BNM” Credit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice” c)prin închiderea unui depozit de economii al persoanei fiziceDebit contul 2311 – „Depozite de economii ale persoanelor fizice” Credit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice „ d)prin închiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoană fizicăDebit contul 2374 – „Depozite la termen scurt primite de la persoane fizice (1 an şi mai puţin)” (5000 lei)Credit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice” e) prin închiderea depozitului la termen mediu al persoanei fiziceDebit contul 2375 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane fizice (mai mult de 1 an şi pînă la 5 ani)” Credit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”

f) prin închiderea depozitului la termen lung al persoanei fiziceDebit contul 2376 – „Depozite la termen lung primite de la persoane fizice (mai mult de 5 ani)” Credit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”

g) închiderea unui depozit privind cardul de debitDebit contul 2259 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor fizice” (5000 lei)Credit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”

Calcularea dobînzii la conturile curente ale persoanelor fiziceLa calculul dobînzii pentru depozite se va respecta principiul sincronizării, care

constă în concordanţa dintre clasele: a II-a cu a V-a şi I-a cu a IV-a din planul de conturi contabile.

Calcule: Formula de calcul: D=Si*T*Rd/360(365)*100%Unde:Si-soldul contului de depozit (Si=5000 lei)T-timpul pentru care se calculează dodînda (în zile) (T=360 zile)Rd-rata procentuală a dobînzii. (Rd=13%)

Reflectarea în contabilitate are loc în felul următor:Debit contul 5252 – „Cheltuieli aferente dobînzilor la conturi curente ale persoanelor fizice” (650 lei)Credit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”

Achitarea dobînzii calculate la conturile curente ale persoanelor fizicea)în numerar

Debit contul 2719 – „Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie”

b) prin transfer în altă bancăDebit contul 2719 – „Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi”

20

Page 21: curs Contabilitatea Bancara

Credit contul 1031 – „Contul „NOSTRO” în BNM”c) prin deschiderea depozitului de economii al persoanei fizice

Debit contul 2719 – „Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi”Credit contul 2311 – „Depozite de economii ale persoanelor fizice” d) prin deschiderea depozitului la termen scurt al persoanei fiziceDebit contul 2719 – „Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi”Credit contul 2374 – „Depozite la termen scurt primite de la persoane fizice (1 an şi mai puţin)”

e) prin deschiderea depozitului la termen mediu al persoanei fiziceDebit contul 2719 – „Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi”Credit contul 2375 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane fizice(mai mult de 1 an şi pînă la 5 ani”

d) prin deschiderea depozitului la termen lung al persoanei fiziceDebit contul 2719 – „Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi”Credit contul 2376 – „Depozite la termen lung primite de la persoane fizice (mai mult de 5 ani)”

g) deschiderea unui card de debit al persoanei fiziceDebit contul 2719 – „Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi”Credit contul 2259 – „Depozitul privind cardurile de debit ale persoanei fizice”

Închiderea unui cont curent cu dobîndă al persoanei fizice a) în numerarDebit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie”

b) prin transfer la altă bancăDebit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 1031 – „Contul „NOSTRO” în BNM”

c) prin închiderea unui depozit de economii al persoanei fiziceDebit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 2311 – „Depozit de economii al persoanei fizice”

d) prin deschiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoana fizică

Debit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”(5000 lei)Credit contul 2374 – „Depozite la termen scurt primite de la persoane fizice (1 an şi mai puţin)”

e) prin deschiderea depozitului la termen mediu al persoanei fiziceDebit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 2375 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane fizice (mai mult de 1 an şi pînă la 5 ani)”

f) prin deschiderea depozitului la termen lung al persoanei fiziceDebit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”Credit contul 2376 – „Depozite la termen lung primite de la persoane fizice (mai mult de 5 ani)” (5000 lei)

g) prin deschiderea unui card de debit al persoanei fiziceDebit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”

21

Page 22: curs Contabilitatea Bancara

Credit contul 2259 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor fizice”Pentru conturile curente cu dobîndă deschise persoanelor juridice se gestionează contul 2251 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”.

5.4. Creditele interbancare.O sursă importantă utilizată de banca comercială pentru menţinerea lichidării şi

completarea resurselor financiare necesare, reprezintă creditele interbancare.Creditele interbancare sunt centralizate atunci când Banca Naţională a Moldovei acordă

credite băncilor comerciale, iar creditul interbancar descentralizate sunt în cazul când o bancă comercială sau altă instituţie financiară acordă credit băncilor comerciale următoarele tipuri de credite interbancare:

Credite directe Credite overnight Credite de lombard Facilitate sub formă acordurilor REPO

Creditele directe sunt acordate de Banca Naţională a Moldovei băncilor comerciale pentru ca acestea ulterior să le acorde cooperativelor de construcţie a locuinţelor pentru complexul agro-industrial şi în alte scopuri în economie. Aceste credite sunt acordate băncilor la o rată de bază a dobânzii stabilită de Banca Naţională a Moldovei, echivalentă cu rata de bază la creditele pe termen lung în vigoare la data acordării ca sursă de asigurarea a creditelor acordate băncilor comerciale servesc mijloacele din contul corespondent LORO, rezervele obligatorii şi valorile mobiliare de stat disponibile din portofoliile proprii ale băncilor.

Creditele overnight se acordă de Banca Naţională a Moldovei peste noapte băncilor comerciale în scopul efectuării plăţilor acestora, precum şi în scopul menţinerii rezervelor obligatorii. Banca Naţională a Moldovei acordă aceste credite, în lei MD cu termen de rambursare în prima sesiune de decontare a următoarelor zile operaţionale şi astfel acest credit se consideră credit cu termen de o zi. Volumul garanţiei (volumul valorilor mobiliare de stat la valoarea nominală) trebuie să depăşească cu 3 % valoarea totală a creditului (suma creditului, dobânzi şi comisioane oferite).

Rata dobânzii pentru acest credit se stabileşte de consiliul de administraţie al Banca Naţională a Moldovei. Dobânda la creditul respectiv se achită concomitent cu creditul ce se calculează pentru fiecare zi după formula:

D = S * Rd * N / 100 * 365unde

D- suma dobânzii pentru utilizarea creditului overnight S- suma creditului overnight Rd- rata dobânzii

N- numărul zilelor de utilizare a creditului overnight care poate fi mai mare sau egal cu 1. Formula respectivă se aplică pentru calcularea dobânzii la creditele cu termenul de o zi

şi pentru creditele la termen ce se prelungesc în zilele de odihnă sau de sărbători.Creditele de lombard (facilitatea de lombard) reprezintă cumpărarea de către Banca

Naţională a Moldovei a activelor eligibile vândute de către o bancă comercială la un preţ

22

Page 23: curs Contabilitatea Bancara

determinat urmată de recumpărarea aceloraşi active de către băncile comerciale de la Banca Naţională a Moldovei la un preţ determinat de recumpărarea în timp de maxim 5 zile. În alţi termeni Banca Naţională a Moldovei în scopul administrării lichidităţii băncile comerciale acordă un credit pe un termen de maxim 5 zile, asigurat cu active eligibile.

Active eligibile reprezintă valori mobiliare de stat, dematerializate emise de Ministerul Finanţelor în monedă naţională. Activele se consideră eligibile numai dacă prevăd data scadenţei după data recumpărării de banca comercială şi au termen de circulaţie de până la 91 zile din data cumpărării lor.

Preţul de cumpărare este suma preţurilor de cumpărare (Pi) ale tuturor valorilor mobiliare eligibile individuale, oferite pentru vânzare Banca Naţională a Moldovei. Preţul de cumpărare al unei valori mobiliare individuale este stabilit în modul următor:

Pi = VNi / 1 + Rd * T i / 100 * 365undePi – preţ de cumpărare a unei valori mobiliare individuale de statVNi – valoarea nominală a unei valori mobiliare individualeRd – data dobânzii cu care au fost procurate valorile mobiliare Ti – numărul actual de zile dintre data cumpărării de Banca Naţională a Moldovei şi

data scadenţei valorilor mobiliare.Preţul de recumpărare este suma preţului de cumpărare (PRi) al tuturor valorilor

mobiliare eligibile, oferite spre vânzarea de Banca Naţională a Moldovei. Preţul de recumpărare al unei valori mobiliare individuale este calculat astfel:

PRi = Pi * (1 + Rl * T / 100 * 365)unde:Pri – preţul de recumpărare al valorilor mobiliare individualePi – preţul de cumpărare al valorilor mobiliare individualeRL – rata de lombardT – numărul actual de zile dintre data cumpărării şi data recumpărăriiContul creditului interbancar se gestionează în clasa a doua la conturile 2060 – 2090,

sunt conturi pasive în Credit contului– primirea şi înregistrarea creditelor interbancare Debit contului – rambursarea creditelor primite. Înregistrarea creditelor interbancareDebit contul 1031 –„Contul „Nostro” în BNM”Debit contul 1032 –„Conturi „Nostro” în bănci”Credit contul 2060 –„Împrumuturi overnight” Pentru creditul interbancar este calculată dobândaDebit contul 5060 - „Cheltuieli aferente dobînzilor la împrumuturi overnight”

Credit contul 2700 –„ Dobînda sporita, ce urmează să fie plătită” Achitarea dobânzii

Debit contul 2700 –„ Dobînda sporita, ce urmează să fie plătită” Credit contul 1031 –„Contul „ Nostro” în BNM „

Credit contul 1032 –„ Conturi „Nostro” în bănci”

23

Page 24: curs Contabilitatea Bancara

Credit contul 2032 –„ Conturi „Loro” ale băncilor” Rambursarea creditelorDebit contul 2060 –„Împrumuturi overnight”

Credit contul 1031 –„Contul „ Nostro” în BNM „Credit contul 1032 –„ Conturi „Nostro” în bănci”Credit contul 2032 –„ Conturi „Loro” ale băncilor”

24

Page 25: curs Contabilitatea Bancara

Capitolul 6. Contabilitatea operaţiunilor de casă cu numerarul.

Obiectivele capitolului: Explicarea esenţei şi rolului operaţiunolor de casă; Descrierea ordinii şi contabilitatea operaţiunilor de încasare a numerarului; Descrierea ordinii şi contabilitatea operaţiunilor de eliberarea a numerarului;

5.1.Caracteristica departamentului casierie şi tipurile de case. Numerarul reprezintă expresia materială a banilor pe care autorităţile monetare

din fiecare ţară îi emit în conformitate cu propriile reglementări, fiind cunoscute generic ca bancnote în cazul celor de hîrtie, sau ca monedă în cazul celor de metal.

Bancnotele sunt titluri de credit emise de băncile centrale, care se obligă să restituie la prezentare (la vedere) valoarea nominală a acestora.

Monedele metalice sunt piese de metal de formă circulară, mai exact discuri plate ştanţate cu modele specifice în relief, ce se utilizează din cele mai vechi timpuri ca echivalent al valorii. Astăzi, monedele sunt confecţionate din aliaje simple, de regulă feroase, şi servesc în majoritatea cazurilor ca monedă divizionară, asigurînd expresia monedei pentru valorile fracţionare ale unităţilor monetare sau ca reprezentante ale speţelor monetare de valori mici.

Casieria bancară are următoarele funcţii principale: primirea, verificarea, păstrarea şi eliberarea numerarului şi a altor valori ale băncii sau ale clienţilor ei. În cadrul fiecărei bănci sunt organizate casierii bancare.

Casieriile bancare sunt gestionate de conducătorul departamentului respectiv, contabilul-şef şi şeful de casierie din bancă, în funcţiile cărora intră organizarea, asigurarea funcţionării şi controlul activităţilor de casierie în conformitate cu prevederile normelor în vigoare. Totodată, ei sunt obligaţi să asigure efectuarea corectă şi la zi a evidenţelor operativ-contabile şi statistice, în scopul reflectării în orice moment şi cu exactitate a existenţei şi a mişcării numerarului şi a celorlalte valori gestionate de către personalul casieriei. De asemenea, asigură respectarea tuturor dispoziţiilor cu privire la păstrarea şi paza numerarului şi a celorlalte valori, pentru asigurarea integrităţii acestora.

Ca personal operativ în casieriile bancare pot fi angajaţi controlori-operatori şi casieri. Personalul casieriei cu funcţie de gestionar încheie contracte privind răspunderea materială şi contracte privind răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor materiale, precum şi orice alte documente referitoare la aceste probleme. Necunoaşterea legilor şi a normelor de casă nu poate fi invocată în apărare de cei ce urmează să răspundă material pentru gestionarea incorectă a banilor şi a celorlalte valori.

Personalului i se interzice: să încredinţeze altor persoane sarcinile primite privind operaţiunile cu valori; să execute direct dispoziţiile altor bănci sau ale clienţilor băncii privind eliberarea

sau primirea de numerar ori de alte valori în contul lor, primirea documentelor de vărsămînt sau de plată fără efectuarea prealabilă a controlului contabilităţii.

în cazurile de părăsire a locului de muncă să lase banii şi celelalte valori pe mese sau să le lase deschise, ori cu cheia în broască, casetele de fier şi dulapurile metalice în care se păstrează valorile.

25

Page 26: curs Contabilitatea Bancara

Fiecare casier de ghişeu are locul său de muncă într-o cabină separată. Cabinele sunt dotate cu casete de fier sau cu dulapuri metalice cu încuietori pentru păstrarea valorilor în timpul programului de lucru.

Controlorii-verificatori de bani vor avea casete de fier sau dulapuri metalice cu încuietori pentru păstrarea valorilor în timpul programului de lucru; mese de verificat numerarul, compartimentate cu geamuri transparente. La părăsirea temporară a locului de muncă verificatorul de bani va introduce numerarul în dulapul metalic prevăzut cu încuietori, ale căror chei vor fi ţinute de persoanele care depozitează numerar în acestea. Pentru maşinile de numărat monede metalice se vor amenaja locuri speciale, care să permită atît asigurarea securităţii numerarului, cît şi atenuarea zgomotului. Pentru verificarea banilor de către clienţi se vor amenaja încăperi separate sau spaţii speciale, dotate cu mese şi geamuri transparente. Aceste încăperi vor fi amplasate cît mai aproape de ghişeul de plăţi.

Accesul în incinta casieriei a altor persoane în afara personalului acesteia, a conducătorului, gestionarilor de valori, organelor de control ale băncii delegate se realizează doar cu aprobarea conducătorului băncii respective.

Pentru asigurarea securităţii valorilor care se manipulează şi se păstrează în timpul programului de lucru de către personalul casieriei se vor instala mijloace tehnice de pază şi alarmă. Aceste mijloace vor avea capacitatea de a fi declanşate cu uşurinţă de către şeful casieriei, casierii de ghişeu, controlorii-verificatori, persoanele care supraveghează numărarea banilor de către clienţi şi în caz de necesitate ei vor avea posibilitate să alarmeze uşor posturile de pază. Şeful casieriei este obligat să verifice zilnic, înainte de începerea programului, modul de funcţionare a sistemelor de alarmă sonoră instalate în casierie.

Numerarul şi celelalte valori aflate în bancă se păstrează în mod obligatoriu în tezaur, iar în lipsa acestuia, în seifuri de fier refractate, prevăzute cu cel puţin 2 chei. Tezaurul este construit în conformitate cu cerinţele tehnice. El este dotat cu rafturi pentru depozitarea numerarului şi cu instalaţie de aerisire în vederea prevenirii producerii umidităţii şi a altor factori cu repercusiuni asupra bunei păstrări a bancnotelor şi monedelor metalice şi a altor hîrtii şi obiecte de valoare. Pentru asigurarea securităţii valorilor (inclusiv cel pentru casete), tezaurul trebuie să fie prevăzut cu mijloace tehnice automate de alarmă.

Tipuri de case bancareCompartimentul casierie funcţionează în încăperi special amenajate, separate de

locul de muncă al celorlalte departamente şi corespunde cerinţelor tehnice de proiectare şi organizare a compartimentelor de casă şi tezaur.

În cadrul casieriei se pot organiza mai multe tipuri de case:- case operative de încasări primesc depunerile de numerar de la clienţii săi pentru

diverse operaţiuni în timpul programului de ghişeu sau programului prelungit. Operaţiunile de primire a numerarului se efectuează în baza următoarelor documente de casă: ordin de încasare a numerarului ,borderou însoţitor

- case operative de plăţi – se efectuează eliberarea de numerar la cererea clienţilor în timpul programului de lucru stabilit. Operaţiunile de eliberare a

26

Page 27: curs Contabilitatea Bancara

numerarului se efectuează pe baza următoarelor documente de casă: cec de numerar (Anexă 10); ordin de eliberare a numerarului

- case pentru primirea diverselor valori depuse spre păstrare de deponenţi (persoane fizice sau juridice) – în principal se ocupă de operaţiunile legate de expertizarea şi depozitarea acestora. Valorile depuse la bancă spre păstrare se depozitează în tezaurul cu casete;

- case cu program prelungit (special) - funcţionează, de obicei, cîteva ore (de la 2 la 5 ore) după programul obişnuit de lucru al casei operative;

- case de încasări serale - funcţionează pe toată perioada de noapte;- case de verificare a numerarului – numerarul încasat de bănci cu borderou însoţitor

sau ordin de încasare se verifică, se triază şi se împachetează de către grupele de verificare organizate în cadrul casieriei. Verificarea se face după îndepărtarea banderolelor, numărîndu-se bancnotă cu bancnotă de la 1 la 100 fiecare pacheţel;

- case de încasări în lei, amplasate în afara sediului băncii;- case pentru operaţiuni valutare: încasări şi  plăţi  în conturile curente valutare

ale  persoanelor fizice şi juridice; încasări de cecuri de călătorie şi nominale; alte operaţiuni valutare cu valute efective. Casele valutare  vor fi dotate cu tehnică de calcul adecvată, precum şi  cu aparatura necesară pentru depistarea falsurilor (lămpi cu  lumină ultravioletă şi detectoare de cerneală magnetică, albume cu specimene de bancnote, buletine informative de falsuri şi emisiuni de valută etc.

- case de schimb şi de vînzare a formularelor de strictă evidenţă, a certificatelor de depozit, a acţiunilor şi a altor hîtrii de valoare: se ocupă cu schimbul de bancnote uzate prezentate de către clienţi cu bancnote bune. În băncile unde nu se pot organiza astfel de case, aceste operaţiuni se vor efectua de către unul din casierii de ghişeu, stabilit pentru efectuarea acestor operaţiuni. Fiecare bancă, în funcţie de volumul operaţiunilor efectuate, tipurile de clienţi, poate deschide diverse tipuri de case în compartimentul casieriei bancare a centralei, filialei, agenţiei. Băncile care efectuează un volum mai mic de operaţiuni pot comasa aceste activităţi. Un singur funcţionar bancar poate efectua cîteva oparaţiuni a caselor comasate.

5.2.Perfectarea documentară şi contabilitatea operaţiilor de încasare a numerarului.

Casele de încasări ale băncilor primesc depunerile de numerar de la clienţii lor pentru diverse operaţiuni în timpul programului de ghişeu sau al programului prelungit. Operaţiunile de primire a numerarului prin casele de încasări se efectuează în baza următoarelor documente de casă: ordin de încasare, borderou însoţitor.

Primirea numerarului se face numai după înregistrarea sumei în Jurnalul de casă, iar operaţiunea de înregistrare în contul clienţilor respectivi se efectuează în aceeaşi zi, după verificarea numerarului de către casieri. În cazul depunerii numerarului după încheierea programului operativ de lucru prin genţi sigilate sau cu foaie de vărsămînt, înregistrarea în contul clienţilor se va face cu data următoarei zile lucrătoare.

Pentru depunerea numerarului la bancă se utilizează şi documente de casă perfectate la calculatorul electronic cu respectarea normelor tehnice ale acestora. Acestea se ştampilează şi se semnează de persoanele autorizate şi au acelaşi mod de control, înregistrare şi circuit ca şi foaia de vărsămînt şi celelalte documente tipizate.

27

Page 28: curs Contabilitatea Bancara

Depunerea cu ordin de încasareOrdinul de încasare se întocmeşte pentru depunerile de numerar în operaţiile

interne ale băncii, cum ar fi restituiri de avansuri spre decontare neutilizate, salarii neplătite, depunerea numerarului rezultat din vînzarea formularelor cu regim special, încasările zilei precedente în timpul programului prelungit de lucru, încasarea numerarului de la persoanele fizice pentru alimentarea conturilor de depozit, pentru restituirea creditelor şi în alte cazuri.

Ordinul de încasare se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul pentru contabilitate, unul pentru casierie, altul pentru client. Pentru înregistrarea numerarului primit de la BNM în evidenţele casieriei şi ale contabilităţii şi pentru alimentarea cu numerar a casei de operaţiuni se foloseşte ordinul de încasare întocmit în 2 exemplare, dintre care unul pentru contabilitate, altul pentru casierie. Acesta se perfectează de contabil şi se înregistrează în jurnalul de casă.

Depunerea numerarului cu borderou însoţitorBăncile pot organiza depunerea numerarului prin genţi sigilate de către clienţii cu

un volum mare de încasări. Programul de depunere a genţilor sigilate se stabileşte de bancă de comun acord cu clienţii. Pentru depunerea numerarului prin genţi sigilate banca încheie un contract cu clienţii respectivi. Ca document de depunere în toate cazurile se foloseşte borderoul însoţitor întocmit în 3 exemplare, dactilografiat sau completat manual.

Depunerea încasărilor la bancă prin genţi sigilate se poate face: prin colectarea de către seviciul de încasare a valorilor din cadrul băncii; la ghişeele băncii în timpul programului operativ de ghişeu la ghişeele băncii în afara programului operativ de ghişeu, dar pînă la finele programului de lucru; la ghişeele băncii, la casa de încasări serale .

Programul de ridicare de la clienţi a genţilor sigilate cu numerar se stabileşte de bancă, de comun acord cu clienţii, în baza unui contract.

Înregistrări determinate de operaţiuni de încasare a numerarului în lei:Existenţa şi mişcarea numerarului din casieriile băncii se evidenţiază cu ajutorul

contului 1001 „Numerar în casierie”Contul 1001 „Numerar în casierie” este un cont activ. Se debitează cu sumele reprezentînd încasări în lei. Se creditează cu plăţile în numerar exprimate în lei. Soldul debitor exprimă numerarul în lei existent în casieriile băncii.

1. Alimentarea casei cu numerar de la BNM: Debit contul 1001– „Numerar în casierie” Credit contul 1031 – „Contul NOSTRO în BNM”2. Alimentarea casei cu numerar de la alte unităţi ale aceleeaşi bănci: Debit contul 1001– „Numerar în casierie” Credit contul 1032 – „Conturi NOSTRO în bănci”3. Achitarea de către clienţi a dobînzii în numerar: Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 1700 – „Dobînda sporită ce urmează să fie primită”4. Salariatul băncii (titularul de avans) întoarce în casă suma neutilizată a avansului: Debit contul 1001 – „Numerar în casierie”

28

Page 29: curs Contabilitatea Bancara

Credit contul 1804 – „Decontări cu salariaţii băncii”5. Depozite la vedere fără dobîndă primite de la clienţi: Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 2220 – „Depozite la vedere fără dobîndă primite de la clienţi”6. Depozite la vedere cu dobîndă primite de la clienţi: Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 2250 – „Depozite la vedere cu dobîndă primite de la clienţi”7. Depozite de economii primite de la clienţi: Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 2310 – „Depozite de economii”8. Depozite la termen primite de la bănci:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 2340 – „Depozite la termen primite de la bănci”9. Depozite la termen primite de la clienţi:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 2370 – „Depozite la la termen primite de la clienţi”10.Vînzarea acţiunilor ordinare în numerar: Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 3001 – „Acţiuni ordinare plasate”11.Vînzarea acţiunilor preferenţiale în numerar: Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 3003 – „Acţiuni preferenţiale plasate”12.Se încasează dobînda din plasările creditelor overnight în numerar: Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4060 – „Venituri aferente dobînzilor la plasările overnight”13.Se încasează dobînda din plasările garanţiilor la vedere: Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4070 – „Venituri aferente dobînzilor la plasări-garanţii la vedere”14.Se încasează dobînda din plasările la termen în bănci: Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4090 – „Venituri aferente dobînzilor la plasări la termen în bănci”15.Se încasează dobînda la hîrtiile de valoare pentru comercializare:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4150 – „Venituri aferente dobînzilor la hîrtii de valoare p/u comercializare”16.Se încasează dobînda la hîrtiile de valoare investiţionale:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4180 – „Venituri aferente dobînzilor la hîrtii de valoare investiţionale”17.Se încasează dobînda la creditele acordate agriculturii/industriei alimentare:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4230 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate agriculturii/ industriei alimentare”18.Se încasează dobînda la creditele acordate pentru construcţie şi îmbunătăţirea

funciară:

29

Page 30: curs Contabilitatea Bancara

Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4260 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate pentru construcţie şi îmbunătăţirtea funciară”

19.Se încasează dobînda la creditele de consum:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4290 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele de consum”20.Se încasează dobînda la creditele acordate industriei energetice şi a combustibilului:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4320 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate industriei energetice şi a combustibilului”21.Se încasează dobînda la creditele acordate băncilor:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4350 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate băncilor”

22.Se încasează dobînda la creditele acordate Guvernului:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4380 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate Guvernului”

23.Se încasează dobînda la creditele acordate industriei/comerţuluiDebit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4410 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate

industriei/comerţului”24.Se încasează dobînda la creditele acordate pentru procurarea imobilului:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4440 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate pentru procurarea imobilului”25.Se încasează dobînda la creditele acordate pentru construcţia drumurilor şi

transportare:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4470 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate pentru construcţia drumurilor şi transportare”26.Se încasează dobînda la creditele acordate clienţilor:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4490 – „Venituri aferente dobînzilor la alte credite acordate clienţilor”27.Se încasează dobînda pentru leasingul financiar:Debit contul 1001 – „Numerar în casierie” Credit contul 4530 – „Venituri aferente dobînzilor privind leasingul financiar”28.Se încasează plata de comision pentru ţinerea contului;Debit contul 1001– „Numerar în casierie” Credit contul 4677 – „Conturi curente”

5.3.Perfectarea documentară şi contabilitatea de plată a numerarului

30

Page 31: curs Contabilitatea Bancara

Prin casele de plăţi se efectuează plăţi în numerar în timpul programului de lucru. Sumele plătite trebuie înregistrate în evidenţele casieriei şi ale contabilităţii. Operaţiunile de eliberare a numerarului prin casele de plăţi se efectuează în baza următoarelor documente de casă: cecul de numerar; ordin de eliberare a numerarului.

Casierul plătitor primeşte un avans în numerar din casa de operaţiuni de la casierul-şef la începutul fiecărei zile operative sau pe parcurs în baza semnăturii depuse în registrul acestuia. Suma avansului eliberat casierul plătitor va fi stabilită de casierul-şef, respectîndu-se plăţile programate pentru ziua respectivă, astfel încît la închiderea casei să nu rămînă numerar neutilizat. Eliberarea numerarului în baza cecului de numerar

Cecul din carnetul de cecuri de numerar este un instrument de plată prin care emitentul de cec dă ordin băncii de a-i elibera la prezentare o anumită sumă în numerar mandatarului indicat în cec sau însuşi emitentului. Cecul de numerar este utilizat în retragerile de numerar din conturile curente de către agenţii economici. Cecul se completează pe formular tipizat de document primar cu regim special de evidenţă, păstrare şi utilizare, care reprezintă o filă din carnetul de cecuri de numerar. Cecul se decupează din carnetul de cecuri de numerar numai după emitere pentru a fi prezentat la bancă. Termenul de valabilitate a cecului pentru a fi prezentat la bancă este de 10 zile lucrătoare. Ziua emiterii nu se ia în calcul.

Întreprinderile, de regulă, primesc de la instituţiile financiare ale Republicii bani în numerar prin cec pentru retribuirea muncii, plata pensiilor şi indemnizaţiilor, achiziţionarea producţiei agricole, procurarea ambalajului şi obiectelor de la populaţie, acoperirea cheltuielilor de deplasare, cît şi pentru alte scopuri prevăzute de legislaţie.

Cecul de numerar se prezintă de către client executorului contabil. După ce executorul contabil şi controlorul verifică cecul de numerar conform prevederilor Regulamentului privind utilizarea carnetului de cecuri de numerar în vigoare, îl semnează şi îl transmite la casierie pe cale internă.

Casierul  plătitor,  primind  cecul de  la  contabilitate,  este obligat să verifice corectitudinea îndeplinirii cecului de numerar. Îi este interzis să elibereze numerarul altor persoane decît clientului (împuternicitului acestuia) numele căruia este înscris în cec şi care a semnat de primirea numerarului cecul de numerar. De asemenea, este interzis să se revină asupra structurii numerarului eliberat după ce s-a efectuat plata.

După eliberarea numerarului casierul plătitor semnează  pe  versoul cecului, iar pe faţa cecului pune ştampila cu menţiunea "Plătit".

Eliberarea numerarului în baza ordinului de eliberare a numeraruluiOrdinul de eliberare a numerarului se utilizează la eliberarea din contul curent în

valută a echivalentului  în numerar în lei moldoveneşti la cursul de schimb stabilit de bancă; eliberarea din contul curent în lei moldoveneşti a echivalentului în numerar în valută la cursul de schimb stabilit de bancă; eliberarea din contul curent în valută a echivalentului în numerar în altă valută la cursul de schimb stabilit de bancă; eliberarea numerarului aferent cheltuielilor proprii ale băncii, pentru răscumpărarea certificatelor de depozit, cumpărarea de valută şi efectuarea plăţilor la casa cu program prelungit, pentru înregistrarea în evidenţa contabilă a depunerii excedentului de numerar la BNM, la eliberarea numerarului între bănci (filiale) ş.a.

31

Page 32: curs Contabilitatea Bancara

Ordinul de eliberare a numerarului se  perfectează în trei exemplare la calculator de către executorul contabil, care ulterior verifică corectitudinea completării  formularului, corespunderea sumei  în cifre cu cea în litere şi aplică semnătura pe ordin. După aceasta  executorul contabil înregistrează suma din ordin în jurnalul de casă, pe care ulterior îl transmite pentru verificare controlorului împuternicit cu drept de semnătură. Acesta este obligat să verifice ordinul de eliberare a numerarului din punctul de vedere al întocmirii corecte,   precum şi înregistrarea în Jurnalul de casă, după care  semnează ordinul şi îl transmite la casierie pe cale internă.  

Eliberarea numerarului prin bancomatDeţinătorii de carduri bancare au posibilitatea de a-şi transforma banii de cont în

numerar prin intermediul bancomatului. Bancomatul (distribuitorul automat de numerar) este un dispozitiv electromagnetic

ce permite utilizatorului autorizat să retragă numerar sub formă de bancnote şi monedă metalică.

Pentru alimentarea bancomatului şi scoaterea din acesta a numerarului, printr-un ordin al conducătorului băncii se desemnează responsabili ai băncii, unul dintre care este casier sau încasator. Cheile de la bancomat sunt deţinute de aceşti angajaţi. Alimentarea bancomatului cu numerar se efectuează pe măsura necesităţii, în baza Cererii scrise a casierului responsabil de deservirea bancomatului.

În baza informaţiei tipărite de bancomat, contabilul băncii emite ordinul de încasare pentru numerarul predat în casă şi ordinul de plată pentru reflectarea pe conturile de card ale clienţilor, care se întocmesc în 2 exemplare, unul pentru contabilitate, altul pentru casierie.

Înregistrări determinate de operaţiuni de eliberare a numerarului în lei:Sume depuse la BNM şi alimentarea cu numerar a caselor altor unităţi ale

societăţii bancre: Debit contul 1031 – „Contul NOSTRO în BNM” Debit contul 1032 – „Conturi NOSTRO în bănci”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie”

1. Se acordă credite pentru agricultură/industrie alimentară: Debit contul 1230 –„ Credite acordate agriculturii/industriei alimentare”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 2. Se acordă credite pentru construcţie şi îmbunătăţirea funciară: Debit contul 1260 – „Credite acordate pentru construcţie şi îmbunătăţirea funciară”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 3. Se acordă credite de consum: Debit contul 1290 – „Credite de consum”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 4. Se acordă credite industriei energetice şi a combustibilului: Debit contul 1320 – „Credite acordate industriei energetice şi combustibilului”Credit contul 1001– „Numerar în casierie” 5. Se acordă credite pentru bănci: Debit contul 1350 – „Credite acordate băncilor”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie”

32

Page 33: curs Contabilitatea Bancara

6. Se acordă credite pentru Guvern: Debit contul 1380 – „Credite acordate Guvernului”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 7. Se acordă credite industriei/comerţului: Debit contul 1410 – „Credite acordate industriei/comerţului”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 8. Se acordă credite pentru procurarea imobilului: Debit contul 1440 – „Credite acordate pentru procurarea imobilului”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 9. Se acordă credite pentru construcţia drumurilor şi transportare: Debit contul 1470 – „Credite acordate pentru construcţia drumurilor şi transportare”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 10.Se acordă credite clienţilor: Debit contul 1490 – „Alte credite acordate clienţilor”Credit contul 1001– „Numerar în casierie” 11.Sînt procurate active materiale pe termen lung: Debit contul 1600 – „Active materiale pe termen lung”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 12.Sînt procurate active nemateriale: Debit contul 1630 – „Active nemateriale”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 13.Închiderea unui depozit la vedere fără dobîndă primit de la clienţi: Debit contul 2220 – „Depozite la vedere fără dobîndă primite de la clienţi”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 14.Închiderea unui depozit la vedere cu dobîndă primit de la clienţi: Debit contul 2250– „Depozite la vedere cu dobîndă primite de la clienţi”Credit contul 1001 – „Numerar în casierie” 15.Închiderea unui depozit de economii primit de la clienţi: Debit – contul 2310 – „Depozite de economii”Credit – contul „1001” – „Numerar în casierie” 16.Închiderea unui depozit la termen primit de la bănci: Debit – contul „2340” – „Depozite la termen primite de la bănci”Credit – contul „1001” – „Numerar în casierie” 17.Închiderea unui depozit la termen primit de la clienţi: Debit – contul „2370” – „Depozite la la termen primite de la clienţi”Credit – contul „1001” – „Numerar în casierie” Achitarea dobînzii în numerar: Debit – contul „2700” – „Dobînda sporită, ce urmează să fie plătită”Credit – contul „1001” – „Numerar în casierie” 18.Achitarea dividendelor acţionarilor în numerar: Debit – contul „2808” – „Dividende către plată”Credit – contul „1001” – „Numerar în casierie” 19.Răscumpărare de acţiuni la valoarea de piaţă: Debit – contul „3005” – „Acţiuni ordinare de tezaur”

33

Page 34: curs Contabilitatea Bancara

Debit – contul „3006” – „Acţiuni preferenţiale de tezaur”Credit – contul „1001” – „Numerar în casierie” 20.Dobînzi plătite în numerar pentru conturile de depozite la vedere: Debit – contul „5250” – „Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite primite de la clienţi” Credit – contul „1001” – „Numerar în casierie” 21.Dobînzi plătite în numerar pentru conturile de depozite de economii: Debit – contul „5310” – „Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite de economii” Credit – contul „1001” – „Numerar în casierie” 22.Dobînzi plătite în numerar pentru depozitele la termen primit de la bănci: Debit – contul „5340” – „Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite la termen primite de la bănci” Credit – contul „1001” – „Numerar în casierie” 23.Dobînzi plătite în numerar pentru depozitele la termen primite de clienţi:Debit – contul „5370” – „Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite la termen primite de la clienţi” Credit – contul „1001” – „Numerar în casierie” 24.Salarii achitate personalului băncii:Debit – 5710 – „Cheltuieli aferente remunerării muncii şi defalcărilor obligatorii” Credit – 1001 – „Numerar în casierie”

34

Page 35: curs Contabilitatea Bancara

Capitolul. 7 Contabilitatea activelor materiale şi nemateriale la bancă

Obiectivele capitolului: Examinarea modului de evaluare a activelor materiale ale băncii; Descrierea modului de contabilizare a operaţiunilor cu activele materiale pe termen

luing şi a stocurilor de materiale ale băncii; Studierea metodelor de calculare a uzurii mijloacelor fixe şi a obiectelor de mică

valoare şi scurtă durată. Reflectarea rezultatelor inventarierii în contabilitatea băncii.

7.1.Evaluarea activelor materiale ale băncii.Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală cu durata de funcţionare utilă mai mare de 1 an, care pot fi utilizate în activitatea băncii pentru a obţine un avantaj economic sau care se află în proces de creare şi nu sunt destinate vînzării. Activele care corespund acestor cerinţe se contabilizează în conformitate cu S.N.C. 16 ”Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”. Acele active pe termen lung ce nu sunt folosite în activitatea băncii ,ca clădirile ce nu se folosesc, terenurile se includ în componenţa proprietăţii de investiţie şi îşi ţin evidenţa conform cerinţelor S.N.C.25 „Contabilitatea investiţiilor”.După componenţă şi omogenitate activele materiale pe termen lung se divizează în următoarele grupuri:

Active materiale în curs de execuţie; Terenuri; Mijloace fixe.

Activele materiale în curs de execuţie reprezintă cheltuielile privind achiziţionarea şi crearea activelor la beneficiarul construcţiei în decursul unei perioade îndelungate (construirea clădirilor, de exemplu).În componenţa activelor materiale în curs de execuţie pot fi incluse şi investiţiile capitale ulterioare( modernizarea sau reparaţia ulterioară)Terenurile prezintă un gen special de imobil, ce are o durată de utilizare nelimitată în desfăşurarea activităţii băncii sau poate fi destinat închirierii.În componenţa acestei categorii intră ariile de pămînt de care dispune banca ,ocupate sub clădirile şi edificiile ei. Mijloace fixe sunt activele materiale ,al căror preţ unitar depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie(1000 lei),planificate pentru utilizare în activitatea băncii mai mult de 1an,sunt destinate închirierii sau în scopuri administrative.

Din mijloace fixe fac parte clădirile , mijloacele de transport ,inventarul.Uzurabile sunt numite activele materiale pe termen lung cu o durată de utilizare limitată , pe

parcursul căreia se calculează uzura. Această grupă o constituie mijloacele fixe. Active materiale pe termen lung neuzurabile numin activele care au o durată de utilizare nelimitată sau se află în proces de creare.Acestea cuprind terenurile şi activele materiale în curs de execuţie.

35

Page 36: curs Contabilitatea Bancara

În funcţie de apartenenţă , distingem active materiale pe termen lung proprii (ce intră în patrimoniul băncii)şi active materiale pe termen lung închiriate(ce aparţin altei persoane fizice sau juridice).Exista evaluare initiala si ulterioara a activelor materiale pe termen lung.Evaluarea initiala. Aceasta evaluare are loc in momentul constatarii obiectului respectiv drept activ la valoarea de intrare.Valoarea de intrare a acivelor materiale pe termen lung cuprinde:

o Valoarea de procurare(ce include tote taxele vamale,taxe de import,impozitele prevazute de legislatia in vigoare)

o Cheltuielile de aducere a obiectului acizitionat in starea de lucru pentru a fi utilizat dupa destinatie.

Cheltuielile de aducere a obiectului acizitionat in stare de lucru,pracum si cheltuielile le gate de procurarea lui includ: cheltuieli de pregatire a terenului de constructie; cheltuieli de transport; montaj;instalare si experimentare;salariile specialistilor.Modul de reflectare în evidenţa contabilă a intrărilor de mijloace fixe este prevăzut de S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” şi depinde de condiţiile şi modul de achiziţionare şi creare.Modul de achiziţionare a mijloacelor fixe la bancă sunt deja foarte cunoscute:în urma construcţiei, procurării contra plată de la alte persoane fizice sau juridice primirii cu titlu gratuit, stabilirea plusurilor de mijloace fixe cu ocazia inventarierii, achiziţionării prin schimb.Documentele primare:

factura de expediţie; Factura fiscală;

Momentul includerii în componenţa mijloacelor fixe este considerat data punerii ţn funcţiune a obiectului. Calcularea uzurii mijloacelor fixe se efectuiază începînd cu luna ulterioară lunii trecerii la intrări,iar pentru obiectele ieşite nu se calculează,şirii acestora. începînd cu luna ulterioară lunii ieDocumentul de bază a punerii în funcţiune a obiectului este Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe.Pentru evidenţa mijloacelor fixe la bancă este destinat grupul de conturi 1600 „Active materiale pe termen lung”.Mijloacele fixe procurate de la alte persoane fizice şi juridice sunt reflectate în contabilitate în modul următor:

Dacă mijloacele fixe nu necesită montaj şi data punerii în funcţiune coincide cu momentul procurării, valoarea de cumpărare, precum şi cheltuielile de procurare şi aprovizionare , sunt incluse nemijlocit în debitul conturilor 1600 „Active materiale pe termen lung”.

Atunci cînd mijloacele fixe nu necesită montaj, iar data procurării acestora nu coincide cu momentul punerii în funcţiune( de exemplu, conform condiţiilor tehnice de exploatare, a mijloacelor de transport auto noi, le pot fi incluse în componenţa mijloacelor fixe numai după rodaj. Sau alt exemplu, banca a procurat în ianuarie anul curent, un set de mobilă şi l-a instalat, în luna februarie, atunci cheltuielile

36

Page 37: curs Contabilitatea Bancara

acumulate la achiziţionare sunt iniţial colectate în contul 1602 „Active materiale în curs de execuţie”.

La procurarea mijloacelor fixe ce necesită o perioadă îndelungată pînă la punerea în funcţiune (construcţia clădirilor, altor obiecte),cheltuielile acumulate iniţial sunt colectate la contul sintetic 1602 „Active materiale în curs de execuţie” în contrapartidă cu conturile grupei 1600 „Active materiale pe termen lung”.

7.2. Înregistrarea intrării mijloacelor fixe ce necesită montaj.În cazul intrării mijloacelor fixe ce necesită montaj e necesar de conabilizat valoarea de cumpărare a obiectului şi cheltuielile la montarea şi instalarea acestuia.Exemplu: Să admitem că banca a procurat un bancomat la valoarea de 54 000 mii lei,inclusiv TVA 9 000 lei la următoarele condiţii:

Dacă achitarea este efectuată în timp de 30 zile, cumpărătorul plăteşte toată suma, Dacă achitarea este efectuată în timp de 30 zile, cumpărătorului i se permite o

reducere în mărime de 2% din valoarea de cumpărare (fără TVA).Presupunem că banca - cumpărătoare s-a achitat cu furnizorul timp de 10 zile.Cheltuielile la transportarea bancomatului constituie 480 lei, inclusiv TVA-80 lei;Cheltuielile de montare şi instalare a bancomatului au constituit 1972 lei, inclusiv:Retribuirea muncii.........................................................................................1200 lei,Contribuţii pentru asigurările sociale........................................3..72 lei,( 1 200*0,31)Costul materialelor folosite..............................................................................300 lei,Alte servicii a lucrătorilor................................................................................100 lei.La transportare bancomatul a fost parţial deteriorat, fapt ce a necesitat următoarele cheltuieli suplimentare:Valoarea pieselor schimbate.............................................................................2500 lei,Achitarea serviciilor efectuate de specialişti.......................................................200 lei.În baza operaţiilor exemplului nominalizat, vor fi întocmite următoarele formule contabile:

1) Înregistrarea bancomatului primit (minus reducerile efectuate 2%) 53 000 lei 45 000 +(45 000* 0,2)-(45 000* 0,02)

Dt 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 53100 lei Ct 2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice” 53100 lei Acceptarea facturii organizaţiei de transport privind serviciile de transport:Dt 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 480 leiCt 2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice” 480 lei

2) S-a virat furnizorului pentru bancomatul procurat la valoarea de procurare exclusiv rabatul acordat, precum şi organizaţiei de transport pentru servicii de transportare efecuate:

Dt 2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice” 53580 leiCt 1001 „Numerar în caserie”Ct 1031 „Contul NOSTRO „ 53580 lei.3) Reflectarea cheltuielilor de instalare a aparatului:

Dt 1602 „Active materiale în curs de execuţie” -la suma totală a cheltuielilor 1972 lei Ct 2804 „Decontări cu salariaţii băncii” 1200 lei

37

Page 38: curs Contabilitatea Bancara

Ct 2802 „Alte decontări cu bugetul de stat” -La suma contribuţiilor pentru asigurările sociale 372 lei Ct 1660 „Materiale” -la valoarea materialelor consumate 300 lei Ct 2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice” -La suma altor servicii prestate de specialişti 100 lei.În conformitate cu Legea privind taxa pe valoare adăugată, se determină suma TVA din suma efectivă a cheltuielilor de montaj. Ea constituie 394,40 lei (1 972*0,2).

4) S-a calculat TVA: Dt 1602”Active materiale în curs de execuţie” 394,40 lei Ct 2802 „Alte datorii cu bugetul de stat” 394,40 lei.La punerea în funcţiune după finisarea lucrărilor de montaj, se întocmeşte un proces-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe. În el se indică suma totală a cheltuielilor ce constituie valoarea de intrare ( valoarea de procurare cheltuielile de montaj, cheltuielile de încercare).Conform exemplului de mai sus, ele constituie 55 946,40 lei (53 100 + 480 + 1 972 + 394,40 ) .

5) Punerea în funcţiune a bancomatului (înregistrarea lui în componenţa mijloacelor fixe):

Dt 1604 „Mobilă şi utilaj” 55946,40 lei Ct 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 55946,40 leiCheltuielile privind înlăturarea cheltuielilor de deteriorare a mijlocului fix în drum nu sunt încluse în valoarea lor de intrare. Asemenea cheltuieli se referă la cheltuielile de reparaţii, ţinîndu-se cont de destinaţia viitoare a mijlocului fix. Ţinîndu-se cont de aceasta, cheltuielile privind înlăturarea defectelor la deteriorare vor fi reflectate în contabilitate în felul următor:

6) Reflectarea consumului piesei pentru repararea mijlocului fix: Dt 5911 „Cheltuieli pentru repararea mobilei sau a utilajului” 2500 lei Ct 1660 „Stocuri de mărfuri şi materiale” 2500 lei

7) Au fost plătite din casă serviciile specialistului terţ pentru înlăturarea deteriorării mijlocului fix.

Dt 5911 „Cheltuieli pentru repararea mobilei sau a utilajului” 200 leiCt 1001 „Casa” 200 lei. Valoarea obiectului pus în funcţiune constituie totalitatea de cheltuieli privind procurarea, instalarea, precum şi punerea în funcţiune, reglarea şi încercarea pînă la momentul întocmirii documentului privind punerea în exploatare.7.3. Înregistrarea obiectelor de mijloace fixe ce nu necesită montajAtunci cînd obiectele de mijloace fixe nu necesită montaj, iar momentul achiziţionării coincide cu momentul punerii în funcţiune, acestea se includ în componenţa mijloacelor fixe direct, fără a fi reflectate ca active materiale în curs de execuţie.Exemplu:Să presupunem că banca a procurat mobilă în valoare de 13400 lei (inclusiv TVA în sumă de 2 400 lei)Data procurării inventarului se consideră data punerii în funcţiune.Serviciile transportului propriu au constituit 200 lei.

38

Page 39: curs Contabilitatea Bancara

Această operaţie va fi reflectată în contabilitate în felul următor:1) Înregistrarea mijlocului fix:Dt 1604 „Mobilă şi utilaj” 13400 leiCt 2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice” 13400 lei.2) Serviciile transportului propriu sunt trecute la valoarea mobilei procurate . Dt 1604 „Mobilă şi utilaj” 200 leiCt 5901 „Cheltuieli de transport” 200 lei.3) Calcularea bugetului TVA în mărime de 20% din costul serviciilor de transport:Dt 1604 „Mobilă şi utilaj” 40 leiCt 2802 „Alte decontări cu bugetul de stat” 40 lei.Prin urmare banca începe calcularea uzurii pe tipurile respective de mijloace fixe, în conformitate cu metoda aleasă începînd cu luna următoare de la momentul punerii în funcţiune.7.4. Intrările de mijloace fixe cu titlu gratuit

În conformitate cu utilizarea normelor matodologice a conturilor contabile, valoarea de intrare a mijloacelor fixe intrate cu titlu gratuit, precum şi a obiectelor intrate sub formă de subvenţii guvernamentale se evaluează la valoarea venală.Astfel, banca şi în acest caz trebuie să contabilizeze obiectul de mijloace fixe la valoarea reală determinată de piaţă în momentul intrării.Se presupune că preţurile de piaţă trebuie să fie publicate periodic în buletine speciale. În prezent de această informaţie dispune Camera de Comerţ şi Industrie şi Ministerul Economiei al Republicii Moldova.Dacă preţul de piaţă al unui obiect nu este confirmat, valoarea de intrare a acestuia este determinată de o expertiză independentă sau conform datelor din actele de primire-predare a mijloacelor fixe.Este evident că în baza actelor de primire-predare, în cazul intrării mijloacelor fixe parţial uzate, valoarea de intrare a acestora o constituie valoarea de bilanţ.Atunci cînd obiectul de mijloace fixe intrat cu titlu gratuit necesită cheltuieli (reparaţie, montaj, instalare ) aferente pregătirii acestuia pentru exploatare, în componenţa valorii de intrare a unui atare obiect se includ şi consumurile apărute.

Intrarea de mijloace fixe primite cu titlu gratuit ce nu necesită cheltuieli aferente pregătirii pentru utilizarea ulterioară

Obiectele primite cu titlu gratuit ce nu necesită cheltuieli de montaj şi instalare se iau la evidenţă nemijlocit în contul mijloacelor fixe.Exemplu:Să presupunem că băncii i s-a donat un autocamion evaluat la valoarea venală în sumă de 45 000 lei, suma uzurii calculate la momentul intrării autocamionului constituind 43 000 lei.Formula contabilă în acest caz va fi întocmită în felul următor: Dt 1605 „ Mijloace de transport” 45 000 lei Ct 4941 „Alte venituri” 45 000 lei Conform prevederilor S.N.C. 16 ”Contabilitatea activelor pe termen lung” ,suma uzurii calculate pentru obiectele de mijloace fixe intrate cu titlu gratuit nu trebuie reflectată.

39

Page 40: curs Contabilitatea Bancara

Mijloacele fixe şi alte obiecte intrate cu titlu gratuit ce necesită cheltuieli aferente pregătirii pentru utilizarea ulterioară se reflectă ca active materiale în curs de execuţie.Exemplu: Banca a primit cu titlu gratuit calculator a cărui valoare venală este egală cu 38 000 lei, cheltuielile de transport sunt achitate în numerar în sumă de 800 lei, prin intermediul unui titular de avans, fără a-l fi primit în prealabil din caserie. Cheltuielile pentru montajul au constituit:- Salariul calculat muncitorilor 700 lei- Contribuţiile pentru asigurările sociale 217 lei- Valoarea materialelor consumate 600 leiFormulele contabile vor fi următoarele:

1) Se înregistrează calculatorul primit cu titlu gratuit în componenţa activelor în curs de execuţie.

Debit contul 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 38 000 leiCredit contul 4941 „Alte venituri” 38 000 lei

2) Reflectarea cheltuielilor aferente transportării calculatorului:Debit contul 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 800 leiCredit contul 2804 „Decontări cu salariaţii băncii” 800 lei

3) Se reflectă cheltuielile pentru montajul obiectului.Debit contul 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 1 517 leiCredit contul 2804 „Decontări cu salariaţii băncii” 700 leiCredit contul 2802 „Alte decontări cu bugetul” 217 leiCredit contul 1660 „Stocuri de mărfuri şi materiale” 600 lei

4) se calculează TVA din suma aferentă cheltuielilor pentru montaj – 303,40 lei ( 1 517*0,2):

Debit contul 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 303,40 leiCredit 2802 „Alte decontări cu bugetul ” 303,40 lei

5) Punerea obiectului în funcţiune la cost efectiv:Debit contul 1604 „Mobilă şi utilaj” 40 620,40 leiCredit contul 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 40 620,40 leiÎn exemplul examinat mai sus valoarea de intrare a obiectului pus în funcţiune în sumă de 40620,40 lei se compune din valoarea venală a acestuia - 38 000 lei, cu care s-a mărit venitul băncii, cheltuielile de transport-800 lei, cheltuielile de montaj şi instalare - 1517 lei şi TVA cu 303,40 lei. În momentul punerii obiectului în funcţiune banca determină: durata de funcţionare utilă, valoarea rămasă probabilă, valoarea uzurabilă , stabileşte metoda de calculare a uzurii, în baza căreia se calculează norma anuală şi suma uzurii.

7.5. Contabilitatea plusurilor de mijloace fixe constatate cu ocazia inventarieriiObiectele de mijloace fixe constatate cu ocazia inventarierii se înregistrează în contabilitate majorînd concomitent veniturile.Principalul constă în determinarea corectă a valorii obiectelor necontabilizate.Conform principiilor standardelor naţionale, plusurile de mijloace fixe constatate cu ocazia inventarierii trebuie să fie evaluate la valoarea de bilanţ în momentul depistării. Valoarea

40

Page 41: curs Contabilitatea Bancara

de bilanţ e necesar să fie determinată la preţ de piaţă concret pentru fiecare obiect, ţinîndu-se cont de uzura fizică şi morală.Exemplu: Să admitem că în secţia de creditare s-a depistat o imprimantă a cărei valoare de piaţa este egală cu 2 200 lei. Această sumă se şi consideră valoarea de bilanţ a acesteia. Pentru această sumă trebuie să se întocmească formula:Debit 1604 „Mobilă şi utilaj” 2 200 leiCredit 4941 „Alte venituri” 2 200 leiSuma uzurii nu se reflectă în conturile contabile.Evidenţa analitică a mijloacelor fixe se ţine în fişe de inventar.Evidenţa sintetică a intrării mijloacelor fixe se ţine în diferite registre,în funcţie de căile de intrare a acestora.7.6.Metode de calculare a uzurii. În conformitate cu cerinţele S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”, banca utilizează următoarele metode de calcul a uzurii:

Liniară; În raport cu volumul de servicii prestate; Soldului degresiv.

Ultima metodă făce parte din metodele accelerate. Este de menţionat că în baza calculării uzurii mijloacelor fixe după primele două metode stă valoarea uzurabilă, iar după a treia - valoarea de bilanţ a obiectului respectiv. Totuşi valoarea probabilă rămasă este necesară pentru a determina uzura obiectului din ultimul an al duratei de funcţionare utile. La calcularea uzurii mijloacelor fixe se va înregistra:

1) Debit contul 5680„Cheltuieli priind uzura acumulată la mijloacele fixe” Credit contul 1680 „Uzura acumulată”Trecerea la scăderi a uzurii acumulate:

2) Debit contul 1680 „Uzura acumulată”Credit contul 1600 „Mijloacele fixe”

7.7.Contabilitatea ieşirii mijloacelor fixe din patrimoniul băncii.În procesul desfăşurării activităţii băncii mijloacele fixe pot fi scoase din funcţiune din cauza uzării complete, comercializării, transferului cu titlu gratuit, schimbului, lichidării.La casarea mijloacelor fixe, din cauza uzurii integre, cît şi a calamităţilor naturale, se întocmeşte un proces-verbal de lichidare, în cazul transmiterii cu titlu gratuit, schimbului, comercializării, se întocmeşte un proces-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe.Astfel, la scoaterea în rezultatul uzurii complete se întocmeşte formula:Casarea uzurii acumulate:

3) Debit contul 1680 „Uzura acumulată”Credit contul 1600 „Mijloacele fixe”

Casarea valorii de bilanţ:4) Debit contul 5920 „Scoaterea din uz a activelor necomerciale”

Credit contul 1600 „Mijloace fixe”Înregistrarea materialelor la intrări: 3) Debit contul 1663 „Alte stocuri de mărfuri şi materiale” Credit contul 1600 „Active materiale pe termen lung”La predarea cu titlu gratuit a mijloacelor fixe se întocmeşte:

41

Page 42: curs Contabilitatea Bancara

Casarea uzurii acumulate:1) Debit contul 1680 „Uzura acumulată”

Credit contul 1600 „Mijloace fixe”Casarea valorii de bilanţ:

2) Debit contul 5920 „Scoaterea din uz a activelor necomerciale”Credit contul 1600 „Mijloace fixe”

Înregistrarea TVA din valoarea obiectului donat:3) Debit contul 5941 „Alte cheltuieli”

Credit contul 2802 „Alte decontări cu bugetul de stat”Pentru activitatea economică şi administrativă a băncilor se folosesc diferite mijloace, care prin specificul utilităţii şi a circulaţiei valorii lor nu întrunesc cele două condiţii ce caracterizează mijloacele fixe, fiind mijloace cu o valoare sub limita pentru mijloacele fixe sau cu o durată de funcţionare utilă mai mică de un an.Aceste obiecte, de regulă, nu se consumă într-un singur ciclu de exploatare, ci îşi transferă valoarea lor în mai multe cicluri, pe măsura utilizării lor, în cheltuielile activităţilor sub formă de uzură calculată în proporţie de 100 % din valoarea acestora, diminuată cu valoarea probabilă rămasă. Excepţie fac obiectele de mică valoare şi scurtă durată, a căror valoare unitară este mai mică de 1/20 din limita stabilită. Ele se trec la cheltuieli pe măsura predării lor în exploatare.Potrivit regulamentului cu privire la obiectele de mică valoare şi scurtă durată Nr:05/2-30.154 din 3 iunie 1997 şi paragrafului 34 al S.N.C. 2, obiectele de mică valoare şi scurtă durată sunt active care:

au o valoare unitară mai mică decît limita stabilită de legislaţie, indiferent de durata de exploatare.

Au o durată de serviciu mai mică de un an, indiferent de valoarea unei unităţi.

Pentru realizarea contabilităţii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se folosesc conturile:-1661 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, care se debitează cu valoarea obiectelor intrate şi se creditează cu suma trecută la cheltuieli a valorii uzurabile, precum şi cu valoarea bunurilor materiale utilizabile obţinute din lichidarea obiectelor.-1692 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”- pentru obiectele ce nu se consumă la prima lor utilizare. Creditul acestui cont reflectă valoarea uzurabilă a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată inclusă în cheltuieli sau consumuri în momentul dării lor în folosinţă, iar debitul reflectă casarea uzurii calculate aferentă obiectelor scoase din folosinţă.Exemplu:Banca procură obiecte de mică valoare şi scurtă durată de 108000 lei.Cheltuielile de transport sunt de 8500 lei. TVA constituie 18000 lei. Se transmit în expluatare obiecte cu valoarea de 85000 lei. La sfîrşitul anului, cînd se desfăşoară inventarierea, nu se mai constată obiectele respective.Valoarea rămasă a fost calculată în mărime de 850 lei. Înregistrări:

1) Aprovizionarea de la furnizori cu plata ulterioară.

42

Page 43: curs Contabilitatea Bancara

Debit contul 1661 „Active de mică valoarea şi scurtă durată” 98500 leiDebit contul 1802 „ Alte decontări cu bugetul statului” 18000 leiCredit contul 2805 „ Alte decontări cu persoane fizice şi juridice” 116500 lei

2) Uzura obiectelor date în folosinţă (valoarea uzurabilă se determină ca 85000-850= 84150)

Debit contul 5692 „Cheltuieli privind uzura activelor de mică valoare şi scurtă durată ” 84150 leiCredit contul 1692 „Uzura activelor de mică valoare şi scurtă durată” 84150 lei3)Scoaterea din folosinţă a obiectelor de mică valoare şi scurtă duratăDebit contul 1692 „Uzura activelor de mică valoare şi scurtă durată” 84150 leiCredit contul 1661 „Active de mică valoare şi scurtă durată” 84150 leiDacă valoarea rămasă a activelor de mică valoare şi scurtă durată determinată în prealabil este mai mare decît valoarea materialelor obţinute la scoaterea din folosinţă a obiectelor, diferenţa în cauză se înregistrează prin formula:Debit contul 5941 „Alte cheltuieli” Cebit contul 1661 „Active de mică valoare şi scurtă durată”Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind categoriile de bunuri econmice aflate la dispoziţia băncii pentru a fi:

consumate la prima lor utilizare înregistrate ca producţie în curs de execuţie vîndute (dacă este necesar)

Activele date sînt gestionate la grupul de conturi 1660 „Stocuri de mărfuri şi materiale” şi cuprind conturile:-1661 „Active de mică valoare şi scurtă durată”-1662 „Pietre şi metale nemonetare preţioase”-1663 „Alte stocuri de mărfuri şi materiale”În debitul conturilor se reflectă intrarea materialelor în patrimoniul băncii, iar în creditul conturilor ieşirea materialelor din patrimoniul băncii. Înregistrări:

1.Aprovizionarea de la furnizori cu plata ulterioarăDebit contul 1660 „Stocuri de mărfuri şi materiale” 98500 leiDebit contul 1802 „ Alte decontări cu bugetul statului” 18000 leiCredit contul 2805 „ Alte decontări cu persoane fizice şi juridice” 116500 leiUtilizarea stocurilor la bancă:Debit contul 5900”Alte cheltuieli operaţionale” Credit 1663„Alte stocuri de mărfuri şi materiale”

43

Page 44: curs Contabilitatea Bancara

Capitolul 8. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilore bancare

Obiectivele capitolului:

Studierea modului de formarea a veniturilor şi cheltuielilor bancare; Examinarea modului de determinare a rezultatului financiar la bancă; Descrierea căilor de reparizare a re udierea metodelor de calculare a uzurii mijloacelor fixe şi a OMVSD. Reflectarea rezultatelor inventarierii în contabilitatea băncii.

8.1.Caracteristica, clasificarea şi contabilizarea veniturilor bancare.Veniturile bancare reprezintă valorile sau sumele încasate sau care urmează a fi încasate din dobînzile aferente creditelor acordate şi altor investiţii, livrările de bunuri, executările de lucrări, prestările de servicii şi din avantajele pe care banca a consimţit să le primească, executarea unei obligaţii legale sau contractuale din partea tertilor, sumele sub forma veniturilor excepţionale şi a altor sume, obţinerea cărora reprezintă scopul activităţii băncii.

Procesul de creare a veniturilor băncilor constă din patru etape deosebit de importante şi anume crearea, facturarea, încasarea şi incorporarea.

Crearea veniturilor este momentul în care se constituie rezultatul ca produs al activităţii consumative de resurse, cum ar fi: stabilirea dobânzilor de încasat de la debitori sau hotărârea de a vinde active.

Facturarea constă în transferarea dreptului de proprietate de la unitatea bancară către client, de exemplu, momentul acordării creditului.

Încasarea constituie o etapă în care rezultatul vândut se transformă în bani, de exemplu, încasarea efectivă a dobînzii pentru creditul acordat, sau încasarea activului vândut.

Incorporarea este o etapă strict contabilă prin care veniturile sunt înglobate în rezultatele necesare absorbirii cheltuielilor corespondente.

După natura lor, veniturile bancare se divizează în următoarele categorii de venituri: Venituri din dobânzi – se acumulează din activitatea de bază a băncii, mai sunt numite şi venituri din activitatea operaţională sau venituri procentuale. Aceste venituri includ:

veniturile aferente dobînzii de la creditele acordate bancilor, persoanelor fizice şi juridice, guvernului;

veniturile aferente dobînzii de la contul NOSTRO în BNM;veniturile de la plasările la termen în alte bănci;veniturile de la plasările OVERNIGHT;venituri în urma încasării dobînzilor aferente investiţiilor in valori mobiliare de stat şi

corporative;veniturile aferente operaţiunilor de factoring, leasing financiar, cambii bancare, etc.

Aceste venituri se reflectă în evidenţa contabilă a băncii conform principiului specializării exerciţiului, adică în momentul calculării lor, fără a lua în consideraţie momentul achitării efective a acestora.

2. Venituri neaferente dobânzii – sunt veniturile formate în rezultatul desfăşurării activitaţii neoperationale a băncii, din această cauză mai sunt numite şi venituri neoperaţionale sau

44

Page 45: curs Contabilitatea Bancara

venituri neprocentuale. Aceste venituri includ veniturile formate în urma încasării comisioanelor de la următoarele tipuri de activităţi şi servicii prestate:

operaţiunile de creditare; investiţiile în valori mobiliare; operaţiuni cu valutele străine;etc.

3. Venituri extraordinare – sunt veniturile care apar foarte rar în activitatea bancară, ele includ veniturile de la creditele care au fost anulate înainte şi la moment achitate. Ele mai incorporează sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurari sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi, perturbări politice, accidente şi alte evenimente excepţionale.

Evidenţa analitică a veniturilor se ţine pe tipuri de venituri, surse, perioade de obţinere a acestora şi alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a băncii. Evidenţa sintetică a veniturilor se gestionează în clasa a IV-a „Venituri”.Conturile din clasă sunt conturi pasive.

În credit este indicată formarea şi majorarea veniturilor, iar în debit- închiderea veniturilor la sfîrşitul anului de gestiune la contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent”.

La reflectarea dobânzilor calculate se va înregistra formula contabilă:Debit grupa de conturi 1700 ”Dobînda sporită ce urmează să fie primită”Credit contul din grupa de conturi de venituri aferente unei din categoriile de credite

La calcularea dobînzilor:-Calcularea dobînzii la contul NOSTRO:Debit contul 1701 „Dobînda sporită la conturile Nostro”Credit contul 4031 „Venituri aferente dobînzilor la contul Nostro”-Venituri de la plasări în bănci:Debit contul „1707 „Dobînda sporită la plasări la termen în bănci”Credit contul 4090 „Venituri aferente dobînzilor la plasări la termen”. -Dobînzile la creditele acordate agriculturii:Debit contul 1716 „Dobînda sporită la creditele acordate agriculturii”Credit contul 4230”Venituri aferente dobînzilor la creditele agriculturii”.

La încasare:-Încasarea în numerar a comisionului pentru ţinerea contului:Debit contul 1001 „Numerar în casierie”Credit contul 4677 „Comisioanele băncii pentru ţinerea conturilor”. Trecerea la scăderi de la contul curent al clientului a unei amenzi achitate băncii:

Debit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice” Credit contul 4951 „Amenzi, penalizări şi alte sancţiuni primite”

Este depistat surplus de mijloace fixe la inventariere:Debit contul 1600 „Active materiale pe termen lung”Credit contul 4941 „Alte venituri”

Veniturile se închid la sfîrşitul perioadei de gestiune la contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent”:

Debit clasa a IV-a „Venituri” Credit contul 3504. „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent”.

45

Page 46: curs Contabilitatea Bancara

Informaţia privind veniturile bancare este generalizată în raportul financiar „Raportul de profit/pierdere a băncii”.

8.2.Caracteristica, clasificarea şi contabilizarea cheltuielilor bancareCheltuielile bancare reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru resursele

împrumutate sau atrase, servicii primite şi lucrări prestate de terţi da care beneficiază banca, materialele consumate, remunerarea salariaţilor, executarea unor obligaţiuni legale sau contractuale, cheltuieli excepţionale.

În funcţie de sursele de intrare, cheltuielile bancare se clasifică în: Cheltuieli aferente dobânzilor; Cheltuieli neaferente dobânzilor.

Conturile de evidenţă a cheltuielilor sunt conturi de activ în care se foloseşte dubla înregistrare. În conformitate cu Planul de Conturi nr. 55/11 – 01 al Evidenţei Contabile, în bănci şi alte instituţii financiare din Republica Moldova di 26.03.1997, evidenţa cheltuielilor băncii se ţine în conturi analitice deschise în cadrul clasei a V-a “Cheltuieli”. Sumele de cheltuieli efectuate în dependenţă de tipul lor se vor înregistra în conturi analitice conform destinaţiei lor.

Cheltuielile bancare se înregistrează în evidenţa contabilă în baza principiului specializării exerciţiilor.Principiul specializării exerciţiilor - care presupune faptul că cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate şi în rapoartele financiare ale acelei perioade în care a avut loc calcularea lor indiferent de încasările sau plăţile efective ale mijloacelor băneşti.

Sumele de cheltuieli se înscriu în contabilitate în baza formularelor contabile cu utilizarea atât a documentelor bancare reglementate de BNM, cât şi a celor pentru uz intern: Ordin de plată, Ordin incaso, Nota de contabilitate,Cerere de paltă, Cerere de acreditiv.

Cheltuielile se determină ţinîndu-se cont de patru aspecte esenţiale în activitatea băncii: angajarea, consumul, plata ţi imputarea.

Angajarea are loc în momentul în care se contractează obligaţia bănească generatoare de plăţi sau consumatoare de resurse. În cazul contractării unui depozit, angajarea cheltuielilor intervine în momentul în care s-a creat obligaţia bănească de a rambursa depozitul, inclusiv dobînda aferentă.

Consumul este specific utilizării efective sau „sacrificării” resurselor în scopul satisfacerii cerinţelor activităţii bancare. De exemplu, utilizarea depozitelor primite în scopul plasării sub formă de credite în economie.Plata constă în achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relaţiilor financiare. Achitarea obligaţiei băncii faţă de creditor reprezintă o plată ca echivalent. În schimb, plata impozitului pe profit reprezintă un transfer fără echivalent.

Imputarea reprezintă momentul cînd cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra rezultatelor obţinute.

Contabilitatea cheltuielilor bancare se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor:Cheltuieli aferente dobînzilor;Cheltuieli neaferente dobînzilor;Alte cheltuieli.

La cheltuielile aferente dobînzilor se referă:sume de bani plătite clienţilor sub formă de dobînzi fixate sau variabile;

46

Page 47: curs Contabilitatea Bancara

plasamentele bancare; dobînzi achitate la certificatele de depozit etc.

La cheltuielile neaferente dobînzii, se referă:☺ cheltuieli privind remunerarea muncii;☺cheltuieli legate de prime;☺cheltuieli legate de achitarea impozitelor şi taxelor;☺cheltuieli privind plata serviciilor de consulting şi auditing etc.

Alte cheltuieli:☻amenzi, penalităţi, sancţiuni plătite de bancă;☻cheltuieli extraordinare;☻plata impozitelor şi taxelor;☻pierderi din vînzarea valorilor mobiliare, a activelor fixe şi a altor materiale etc.

Cheltuielile sunt gestionate în clasa a V-a „Cheltuieli” a planului de conturi.Conturile sunt active, în debit se înregistrează formarea cheltuielilor, iar în credit închiderea lor la sfîrşitul anului în contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent”.

Conturile de cheltuieli corespondează cu grupul de conturi 2700 „Dobînda sporită, ce urmează să fie plătită”, la calcularea dobînzilor şi cu conturile de numerar la achitarea

nemijlocită a cheltuielilor şi conturilor de activ, la consumul şi ieşirea lor.La calcularea dobînzii se va înregistra:

a) calcularea dobînzii la conturile curente: Debit contul 5250”Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite la vedere primite” Credit contul 2719 „Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi

b) calcularea dobînzii la conturile LORO: Debit contul 5030 „Cheltuieli aferente dobînzilor la conturile Loro” Credit contul 2701 „Dobînda sporită la conturile Loro”

c) calcularea dobînzii la certificatele de depozit: Debit contul 5130 „Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite” Credit contul 2713 „Dobînda sporită la certificatele de depozit”

d) dobînda la depozitele la termen: Debit contul 5370 „Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite la termen” Credit contul 2728 „Dobînda sporită la depozite la termen”

e) achitarea de la contul Nostro a unei amenzi: Debit contul 5950 „Amenzi, penalităţi şi alte sancţiuni” Credit contul 1031 „Contul Nostro”

f) s-au consumat materiale pentru cheltuieli de reclamă: Debit contul 5908 „Cheltuieli de reclamă Credit contul 1663 „Alte stocuri de mărfuri şi materiale”

g) s-au calculat salariul personalului băncii: Debit contul 5711 „Cheltuieli pentru remunerarea muncii” Credit contul 2804 „Decontării cu salariaţii băncii”

La sfîrşitul anului de gestiune cheltuielile se închid la contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent”, cu următoarea înregistrare:

Debit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent Credit clasa de conturi V.

47

Page 48: curs Contabilitatea Bancara

Informaţia privind cheltuielile bancare estegeneralizată în raportul financiar „Raportul de profit/pierdere a băncii

Erorile legate de sumele şi înregistrările contabile a sumelor de cheltuieli comise şi depistate se corectează numai prin note de contabilitate. Sume incorect înregistrate în baza notelor de contabilitate de corectare se trec la ieşire din contul în care a fost reflectată incorect în contul ce urmează a fi reflectată corect. Nota de contabilitate de corectare se întocmeşte în 4 exemplare pe formulare tip dintre care:

Primul exemplar serveşte drept ordin pentru executarea contabilizării şi se anexează la documentele memoriale de zi. Al doilea şi al treilea exemplar servesc drept anexe pentru înscrierile în Debitul şi creditul contului. Al patrulea exemplar rămâne în “Carnetul de note de contabilitate de corectare”. Se indică data când a fost comisă eroarea şi trimiterea la documentul de bază.

8.3.Modul de constituire,calcularea şi contabilizarea rezultatelor financiare la bancă. Periodic, lunar, trimenstrial sau anual, în funcţie de convenţia adoptată în contabilitate, se

determină rezultatele financiare bancare. Rezultatele financiare la rîndul lor, la fel ca şi veniturile, cheltuielile sunt divizate conform unor criterii şi sunt supuse unei clasificări.

În acest sens, conturile de cheltuieli şi conturile de venituri în care se înregistrează, în funcţie de natura lor, cheltuielile, respectiv veniturile, se închid provizoriu prin rezultatul exerciţiului.

Rezultatul exerciţiului reprezintă profitul sau pirderea, ce se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului, indiferent de data încasării sau plăţii lor.

Rezultatul exerciţiului(profitul sau pierderea) cuprinde: rezultatul curent; rezultatul excepţional; impozitul pe profit; profitul net;

Rezultatul curent reprezintă diferenţa dintre veniturile din operaţiunile curente pe de o parte, respectiv veniturile din exploatare şi veniturile din provizioane şi recuperări de creanţe amortizate şi cheltuieli curente, pe de altă parte, respectiv cheltuielile de exploatare şi cheltuielile cu provizioanele şi pierderi din creanţe nerecuperabile. Rezultatul curent este dat de formula:

Rc=Vc-Cc=(Ve+Vprc)-(Ce+Cppc),unde:

Rc=rezultatul curent; Vc=veniturile din operaţiunile curente; Cc=cheltuieli din operaţiuni curente;

Ve=venituri din exploatare; Ce=cheltuieli din exploatare; Vprc=venituri din provizioane şi recuperări de creanţe amortizate; Cppc=cheltuieli din provizioane şi pierderi de creanţe nerecuperabile;

Rezultatul excepţional reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile excepţionale. Ele constituie rezultatul unor operaţiuni efectuate de bancă, care nu sunt legate de activita-tea curentă, normală a acestei bănci. Sintatic, rezultatul excepţional este dat de următoarea formulă:

R exc=V exc-C exc, în care:

48

Page 49: curs Contabilitatea Bancara

R exc=rezultatul excepţional;V exc=venituri excepţionale;C exc=cheltuieli excepţionale.Impozitul pe profit reprezintă suma pe care banca o datorează statului şi care se calculează

prin aplicarea cotei de impozitare, stabilite prin actele normative privind profitul brut, determinat conform reglementărilor în domeniu. Banca, înregistrînd profitul brut, va achita impozitul pe profit (în Republica Moldova, începînd cu 01.01.2006, cota stabilită a impozitului pe profit al băncilor comerciale este de 15%).

Conturile de venit şi cheltuieli se inchid la contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent”.Veniturile se închid la sfîrşitul anului cu următoarea înregistrare:

Credit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent” Debit clasa a IV-a „Venituri”

Cheltuielile se închid cu următoarea înregistrare: Debit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent” Credit clasa de conturi V”Cheltuieli”.Contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent nu are sold iniţial şi final.

Cheltuielile se înregistrează în debit, iar veniturile - în credit. Diferenţa dintre debitul şi creditul contului 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent” constituie profitul brut(pînă la impozitare).

Rata impozitului pe venit pentru anul 2006 constituie 15%.La calcularea impozitului pe venit, se înregistrează următoarea formulă contabilă: Debit contul „5991” „Impozitul pe veni” Credit contul 2801 „Datorii curente privind impozitul pe venit”Contul 5991 „Impozitul pe venit” se închide cu contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere

neacoperită)- anul curent”, cu următoarea înregistrare:Debit contul 350” „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent

Credit contul 5991 „Impozitul pe venit”.Profitul net se formează după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii şi rămîne la

dispoziţia băncii. Profitul net poate fi utilizat pentru: plata dobînzii sau a altor venituri aferente obligaţiunilor plasate de societate; acoperirea pierderilor din anii precedenţi; formarea capitalului de rezervă şi a altor fonduri necesare băncii; plata recompenselor către membrii Consiliului societăţii şi ai Comisiei de cenzori; invesrirea în vederea dezvoltării băncii(deschiderea reprezentanţelor, punctelor valutare,

plasarea serviciilor bancare noi, procurarea sistemelor bancare automatizate etc.); plata devidendelor. Devidend este cota-parte din profitul net al sociatăţii, care se

repartizează între acţionari în conformitate cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni deţinute. Banca este în drept să plătească devidende intermediare(trimestriale,semestriale) şi anuale pentru acţiunile aflate în circulaţie. Decizia cu privire la plata devidendelor intermediare se ia de Consiliul băncii, iar hotărîrea cu privirea la plata dividendelor anuale se ia de Adunarea generală a acţionarilor, la propunerea Consiliului societăţii

pentru alte scopuri, în conformitate cu legislaţia şi cu statutul societăţii.

49

Page 50: curs Contabilitatea Bancara

1) Majorarea rezervelor: Debit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent Credit contul 3502 „Capital de rezervă” 2) Calcularea devidendelor: Debit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită) anul curent” Credit contul 2808 „Devidende către plată”

Calculul rezultatului financiar obţinut la bancă este prezintat în tabelă.

Calculul rezultatului financiar obţinut de bancă

I. Rezultatul ordinar al activităţii băncii

1a. Venituri aferente dobînzilor=soldul tuturor articolelor clasificate la categoria venituri aferente dobînzilor

1b.Cheltuieli aferente dobînzilor=soldul tuturor articolelor clasificate la categoria cheltuieli aferente dobînzilor

2. Venit net aferent dobînzilor=venituri aferente dobînzilor-cheltuieli aferente dobînzilor

3. Venit net aferent dobînzilor după defalcări pt reduceri pt pierderi la credite=venit net aferent dobînzilor-defalcări pt reduceri sau pt pierderi la credite

4a. Venituri neaferente dobînzilor=soldul tuturor articolelor clasificate la categoria venituri neaferente dobînzilor

4b. Cheltuieli neaferente dobînzilor=soldul tuturor articolelor clasificate la categoria cheltuieli neaferente dobînzilor

5a. Alte venituri=soldul tuturor articolelor clasificate la categoria alte venituri

5b. Alte cheltuieli=soldul tuturor articolelor clasificate la categoria alte cheltuieli

6a. Total venituri neaferente dobînzilor=venituri neaferente dobînzilor+alte venituri

6a. Total cheltuieli neaferente dobînzilor=cheltuieli neaferente dobînzilor+alte cheltuieli

7. Venitul net neaferent dobînzilor = total venituri neaferente dobînzilor-total cheltuieli neaferente dobînzilor

8. Venitul(pierderi) net pînă la impozitare şi pînă la articole extraordinare=venit net afferent dobînzilor după defalcări pentru reduceri pentru pierderi la credite- venitul net neaferent dobînzilor

50

Page 51: curs Contabilitatea Bancara

9. Impozitul pe venit=Venitul(pierderi) net pînă la impozitare*cota procentuală a impozitului stabilită conform legislaţiei în vigoare

10. Rezultatul(venit sau pierdere) net din activitatea ordinară =venitul(pierderi) net pînă la impozite şi pînă la articole extraordinare- impozit pe venit

II. Rezultatul excepţional(extraordinar) bancar11a. Venituri excepţionale 11b.Cheltuieli excepţionale

12. Rezultatul excepţional net înaintea impozitului=venituri excepţionale-cheltuieli excepţionale

13. Rezultatul excepţional net =rezultatul excepţional înaintea impozitului-rezultatul excepţional înaintea impozitului*cota procentuală a impozitului stabilită conform legislaţiei

III. Rezultatul net

14.Profitul net/pierdere a(l) activităţii băncii=rezultatul net din activitatea ordinară+rezultatul net excepţional

51

Page 52: curs Contabilitatea Bancara

Capitolul 9. Contabilitatea operaţiunilor de decontări .

Obiectivele capitolului:

9.1.Caracteristica şi contabilitatea transferurilor de credit prin ordin de plată.Decontarea fără numerar reprezintă orice plată efectuată prin intermediul

documentelor de decontare fără a întrebuinţa moneda în forma sa concretă (bilete de bancă şi monedă metalică). Prin urmare, raportul juridic de decontare constituie relaţia în care o persoană juridică sau fizică numită plătitor plăteşte documentul de decontare din contul propriu sau din contul creditului bancar unei alte persoane numite beneficiar (persoană fizică sau juridică desemnată prin documentul de decontare în vederea primirii unei anumite sume de bani ).

Pentru toate persoanele juridice şi fizice care utilizează transferuri de credit la Bancă sînt obligatorii următoarele noţiuni:

Beneficiar – persoana în favoarea căreia se transferă mijloacele băneşti.Banca plătitoare – banca care în baza ordinului de plată efectuiază transferul de

credit.Banca beneficiară – banca care finalizează transferul de credit efectuînd operaţiunile

relevante.Emitent – persoana care emite un ordin de plată.Ordinul de plată – document de plată în baza căruia se efectuiază transferul de

credit.Plătitor – persoana din mijloacele / contul căreia se efectuiază transferul de credit.Titular de cont bancar – persoana pe numele căreia este deschis cont bancar.Transferul de credit reprezintă o serie de operaţiuni care începe prin emiterea de

către emitent a ordinului de plată şi executarea de către banca plătitoare a acestuia în scopul punerii la dispoziţia beneficiarului a unei sume de mijloace băneşti şi se finalizează prin înregistrarea de către banca beneficiară a sumei respective în contul beneficiarului.

Transferul de credit poate fi efectuat atît în lei moldoveneşti cît şi în valută străină , conform prevederilor actelor normative în vigoare. specificul utilizării , transferul de credit se clasifică în transfer ordinar şi transfer bugetar.Transferul de credit la Banca se efectuiază în baza ordinului de plată întocmit de către emitentul acestuia.

La efectuarea transferului de credit în lei moldoveneşti , emitentul ordinului de plată , în funcţie de mijloacele tehnice disponibile , utilizează formularul ordinului de plată

La efectuarea transferului de credit în valută străină , emitentul ordinului de plată utilizează formularul stabilit de sine stătător de către banca plătitoare. Banca plătitoare poate stabili formularul ordinului de plată conform modelului stabilitrdinul de plată utilizat la efectuarea transferului de credit în lei moldoveneşti se întocmeşte în conformitate cu modul de completare a ordinului de plată.

52

Page 53: curs Contabilitatea Bancara

La întocmirea ordinului de plată utilizat la efectuarea transferului de credit în valută străină se indică elementele menţionate.

Ordinul de plată se emite :a) într-un singur exemplar în cazul emiterii de către banca plătitoare la

efectuarea transferului de credit în nume şi pe cont propriu;b) în 2 exemplare în cazul emiterii de către titularul de cont bancar , precum şi

de către banca plătitoare la efectuarea transferului în numele titularului de cont bancar ;

c) în 3 exemplare în cazul emiterii de către titularul de cont bancar la efectuarea transferului de credit în adresa Întreprinderii de Stat ”Poşta moldovei”, la care se anexează la necesitate şi 3 exemplare ale listei destinatarilor mijloacelor băneşti.

Ordinul de plată se prezintă spre executare la banca plătitoare de către emitent sau de către persoana împuternicită a acestuia în ziua în care a fost emis , iar în cazul emiterii ordinului de plată de către unitatea Trezoreriei de Stat , acesta se prezintă spre executare la banca plătitoare cu data emiterii în decursul anului bugetar curent.

În cazul cînd Banca este bancă plătitoare se acceptă spre executare ordinul de plată dacă sînt respectate următoarele condiţii:

- plătitorul are deschis cont bancar la banca plătitoare în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare;

- mijloacele băneşti din contul plătitorului sînt suficiente pentru efectuarea transferului;

- asupra mijloacelor băneşti din contul plătitorului nu sînt aplicate restricţii privind utilizarea acestora din partea organelor abilitate prin lege;

- la ordinul de plată este anexat documentul justificativ , în cazul în care acest fapt este prevăzut de actele normative în vigoare.

Ordinul de plată neacceptat spre executare se restituie de către Bancă emitentului cu indicarea motivului refuzului.

Decontările prin ordinul de plată pot avea loc între clienţii care sunt deserviţi de aceeaşi instituţie bancară, cît şi între clienţii deserviţi de instituţii bancare diferite.

La Bancă clienţii trebuie să aibă deschise conturi curente (la dorinţă: cu dobîndă sau fără dobîndă, prin care vor fi efectuate operaţiuni de decontare. Conform legislaţiei în vigoare, fiecare persoană fizică sau juridică poate deschide mai multe conturi curente în valută naţională în diferite bănci, indiferent de amplasarea teritorial-administrativă a acestuia.:

Contabilitatea operaţiunilor de decontări la băncile comerciale se ţine în conformitate cu „Planul de conturi Nr.55/11-01 al evidenţei contabile în bănci şi alte instituţii financiare din RM”, precum şi cu prevederile actelor normative în vigoare ale BNM în domeniul contabilităţii.

Decontările prin virament sunt gestionate la următorele conturi:1)Contul 2224„Conturi curente ale persoanelor juridice:La creditul conturilor se reflectă mijloacele băneşti înregistrate la cont.

53

Page 54: curs Contabilitatea Bancara

La debitul conturilor se reflectă trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti.Soldul creditor -reflectă suma mijloacelor băneşti disponibile la cont la un

moment dat.2)Contul 2250„Conturi curente ale persoanelor fiziceLa creditul conturilor se reflectă mijloacele băneşti primite.La debitul conturilor se reflectă trecerea la scăderea mijloacelor băneşti.Soldul creditor - reflectă suma mijloacelor băneşti disponibile la cont la un

moment dat.Astfel:

1) în cazul cînd ambii clienţii sunt deserviţi de Banca de Economii achitarea prin intermediul ordinului de plată are loc debitîndu-se contul plătitorului şi creditîndu-se contul beneficiarului:

a) În cazul cînd clienţii au deschise conturi curente fără dobîndă, se va înregistra:

Debit contul 2224„Conturi curente ale persoanelor juridice” 2225 „Conturi curente ale persoanelor fizice”

(contul plătitorului), în dependenţă de categoria de depunători.Credit contul 2224 „Conturi curente persoanelor juridice” 2225„Conturi curente ale persoanelor fizice”

(contul beneficiarului)b) cînd au deschise conturi curente cu dobîndă, se va înregistra:Debit contul 2251„Conturi curente ale persoanelor juridice” 2252

„Conturi curente ale persoanelor fizice” (contul plătitorului), (în dependenţă de categoria de depunători)Credit contul 2251„Conturi curente ale persoanelor juridice” 2252„Conturi curente ale persoanelor fizice” (contul beneficiarului)2) În cazul cînd clienţii sunt deserviţi de instituţii bancare diferite, achitarea

prin intermediul ordinului de plată are loc debitîndu-se contul plătitorului şi creditîndu-se contul „Nostro”:

a) În cazul cînd plătitorul a deschis un cont curent fără dobîndă vom avea următoarea formulă contabilă:

Debit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice” 2225 „Conturi curente ale persoanelor fizice” (contul plătitorului)Credit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM”.

b) În cazul cînd plătitorul a deschis un cont curent cu dobîndă vom avea următoarea formulă contabilă:

Debit contul 2251„Conturi curente ale persoanelor juridice” 2252 „Conturi curente ale persoanelor fizice” (contul plătitorului)Credit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM”.

54

Page 55: curs Contabilitatea Bancara

9.2.Modalitatea de organizare şi contabilitatea decontărilor prin cerere de plată.

Debitarea directă este o modalitate de plată care constă în debitarea de către banca plătitoare a contului bancar al plătitorului cu suma plăţii indicată în cererea de plată emisă de beneficiar şi creditarea corespunzătoare de către banca beneficiară a contului bancar al beneficiarului .

Debitarea contului bancar al plătitorului de către banca plătitoare se efectuiază în conformitate cu mandatul de debitare directă , iar creditarea corespunzătoare de către banca beneficiară a contului bancar al beneficiarului în conformitate cu angajamentul privind debitarea directă.

Mandatul de debitare directă este un act juridic prin care plătitorul acordă o împuternicire unui anumit beneficiar pentru a emite cereri de plată , precum şi băncii plătitoare pentru a-i debita contul cu sumele indicate în cererile de plată.

Mandatul de debitare directă se întocmeşte în 3 exempare în conformitate cu cerinţele din, se legalizează cu semnăturile persoanelor împuternicite ale plătitorului şi beneficiarului şi se prezintă de către plătitor la banca plătitoare.

La Banca de Economii debitarea directă se efectuează în baza cererii de plată emise de către beneficiar, care în funcţie de mijloacele tehnice disponibile poate utiliza formularul cererii de plată .

Cererea de plată se întocmeşte în limba de stat, în conformitate cu Modul de completare a cererii de plată. În cererea de plată nu se admit corectări şi/sau ştersături.

Cererea de plată se prezintă de către beneficiar sau de către persoana împuternicită a acestuia la banca beneficiară în două exemplare. Primul exemplar al cererii de plată se legalizează cu semnăturile persoanelor cu drept de semnătură şi ştampila beneficiarului

Cererea de plată urmează a fi prezentată la banca beneficiară cu 3 zile lucrătoare înainte de data finalizării plăţii . Data finalizării plăţii se indică de către beneficiar în cererea de plată şi reprezintă data în care banca beneficiară urmează să crediteze contul beneficiarului .

Banca beneficiară primeşte spre executare cererea de plată, dacă sînt respectate următoarele condiţii :

a) beneficiarul are deschis cont bancar în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare ;

b) cererea de plată este întocmită în conformitate;c) banca dispune de angajamentul privind debitarea directă al beneficiarului.În cazul în care banca beneficiară nu primeşte cererea de plată spre executare,

aceasta se restituie beneficiarului cu indicarea motivului refuzului.Pe primul şi al doilea exemplare ale cererii de plată primite spre executare se

aplică menţiunule.Decontările prin cerere de plată la Banca de Economii pot avea loc între clienţii

care sunt deserviţi de aceeaşi instituţie bancară, cît şi între clienţii deserviţi de instituţii bancare diferite.

55

Page 56: curs Contabilitatea Bancara

La bancă clienţii trebuie să aibă deschise conturi curente (la dorinţă: cu dobîndă sau fără dobîndă) la băncile comerciale, prin care vor fi efectuate operaţiuni de decontare. Fiecare persoană fizică sau juridică poate deschide mai multe conturi curente în valută naţională în diferite bănci, indiferent de amplasarea teritorial-administrativă a acestuia.:

Decontările prin virament sunt gestionate la conturile :1) Contul 2224 :La creditul conturilor se reflectă mijloacele băneşti primite.La debitul conturilor se reflectă trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti.Soldul creditor - reflectă suma mijloacelor băneşti disponibile la cont la un

moment dat.2)Contul 2250-La creditul conturilor se reflectă mijloacele băneşti primite.La debitul conturilor se reflectă trecerea la scăderea mijloacelor băneşti.Soldul creditor - reflectă suma mijloacelor băneşti disponibile la cont la un

moment dat. Astfel:

1) în cazul cînd ambii clienţii sunt deserviţi de Banca de Economii achitarea prin intermediul cerere de plată are loc debitîndu-se contul plătitorului şi creditîndu-se contul beneficiarului:

a) cînd clienţii au deschise conturi curente fără dobîndă, se va înregistra:Debit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”

2225 „Conturi curente ale persoanelor fizice”(contul plătitorului), în dependenţă de categoria de depunători.Credit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice” 2225 „Conturi curente ale persoanelor fizice”

(contul beneficiarului) b) cînd au deschise conturi curente cu dobîndă, se va înregistra:Debit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice” 2252 „Conturi curente ale persoanelor fizice” (contul plătitorului), (în dependenţă de categoria de depunători)Credit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice” 2252 „Conturi curente ale persoanelor fizice” (contul beneficiarului)2) în cazul cînd clienţii sunt deserviţi de instituţii bancare diferite, achitarea

prin intermediul cererii de plată are loc debitîndu-se contul plătitorului şi creditîndu-se contul „Nostro”:

a) cînd plătitorul a eschis un cont curent fără dobîndă vom avea următoarea formulă contabilă:

Debit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice” 2225 „Conturi curente ale persoanelor fizice” (contul plătitorului)Credit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM”.

b) cînd plătitorul a deschis un cont curent cu dobîndă vom avea următoarea formulă contabilă:

56

Page 57: curs Contabilitatea Bancara

Debit contul 2251„Conturi curente ale persoanelor juridice” 2252 „Conturi curente ale persoanelor fizice” (contul plătitorului)Credit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM”.

9.3.Caracteristica şi contabilitatea decontărilor prin acreditiv.Acreditivul reprezintă angajamentul unei bănci de a plăti o sumă determinată

beneficiarului pentru marfa livrată sau serviciile prestate contra remiterii într-un termen fixat, la prezentarea documentelor ce dovedesc că marfa a fost expediată sau serviciile prestate.

Forma decontărilor în baza acreditivelor se aplică în cazurile, în care această formă de decontare este stabilită în contract de către plătitor şi beneficiar.

Pe teritoriul Republicii Moldova se aplică numai acreditivul acoperit şi irevocabil.Acreditivul acoperit se numeşte acreditivul, la deschiderea căruia Banca

plătitoare transferă Băncii beneficiare mijloace băneşti în contul de bilanţ separat „Creditori privind decontări documentare”.

Acreditivul irevocabil nu poate fi modificat sau anulat fără consimţămîntul ambelor părţi contractante.

Deschiderea acreditivului se realizează din contul mijloacelor personale ale plătitorului sau din contul creditului băncii. Acreditivul este destinat pentru decontări cu un singur beneficiar şi poate fi transferat numai dacă este destinat de către banca emitentă ca fiind transferabil. Acreditivul se achită prin virament integral sau parţial. Nu se admite achitarea acreditivului în numerar.

Deschiderea acreditivului are loc din contul mijloacelor personale ale plătitorului sau din contul creditului Băncii.

Termenul de valabilitate al acreditivului se stabileşte pînă la 25 de zile. Termenul închiderii acreditivului, deschis din contul mijloacelor bugetare, nu poate depăşi limita anului bugetar, adică 31 decembrie.

Pentru a deschide un acreditiv clientul -plătitor prezintă Băncii de Economii cererea de acreditiv în 4 exemplare. Toate exemplarele cererii de acreditiv se legalizează cu semnăturile persoanelor împuternicite şi cu amprenta ştampilei rozunde a ordonatorului conform fişei cu specimene de semnături şi cu amprenta ştampilei, care se păstrează la banca emitentă. (figura 1, mişcarea 1).

Primul exemplar serveşte ca bază de trecere la scăderi a mijloacelor din contul plătitorului şi se coase în mapa Băncii plătitoare cu documentele zilei.

Exemplarele al 2-lea şi al 3-lea se remit prin intermediul Băncii Naţionale Băncii beneficiare, (mişcarea 2 ). Exemplarul al patrulea, marcat cu ştampila băncii plătitoare şi cu extrasul din cont anexat, se remite clientului plătitor drept confirmare a operaţiunii executate (mişcarea 3 ).

Mijloacele băneşti primite de la banca emitentă privind acreditivul deschis se înregistrează de către banca beneficiară în baza cererii de acreditiv în contul de bilanţ “Creditori privind decontări documentare”, destinat pentru evidenţa acreditivului. Banca beneficiară avizează beneficiarul privind deschiderea şi condiţiile acreditivului în ziua înregistrării de către acestea a sumei acreditivului în

57

Page 58: curs Contabilitatea Bancara

contul “Creditori privind decontări documentare”, înmînîndu-i un exemplar al cererii de acreditiv cu menţiunile băncii (mişcarea 4 ).

Figura 1Mecanizmul de derulare a decontării în baza acreditivului.

5

1 3 98 4 6

72 2

Notă : Cu săgeată neîntreruptă este indicată circulaţia cererii de acreditiv, cu săgeată întreruptă circulaţia borderoului cererii.

Pentru a primi mijloacele pe acreditiv beneficiarul, expediind marfa sau prestînd serviciile, (mişcarea 5 ), prezintă Băncii beneficiare borderoul de utilizare a acreditivului în patru exemplare, alăturînd documentele de expediere şi alte documente prevăzute în cererea de acreditiv, (mişcarea 6 ).

Contabilizarea operaţiilor prin intermediul acreditivului este reflectată prin următoarele înregistrări :

In cazul cînd Banca de Economii este bancă plătitoare.1) La prezentarea cererii de deschidere a acreditivului se va debita contul

plătitorului şi se va credita contul „Nostro”.a) în cazul cînd plătitorul are deschis un cont curent fără dobîndă:Debit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”

2225 „Conturi curente ale persoanelor fizice”(Contul plătitorului, în dependenţă de categoria de depunătoriCredit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM”.b) în cazul cînd plătitorul are deschis un cont curent cu dobîndă:Debit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice” 2252 „Conturi curente ale persoanelor fizice”(Contul plătitorului, în dependenţă de categoria de depunători)Credit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM”. (banca plătitoare)2) La banca beneficiară se va debita contul „Nostro” şi se va credita contul 2807.Contul 2807 „Creditori privind decontări documentare” este un cont de pasiv din

clasa II „Obligaţiuni” şi este destinat pentru evidenţa sumelor destinate diferitor creditori privind decontările documentare. Pe debit se reflectă micşorarea creditorilor

58

Plătitor Beneficiar

Banca plătitoareBNM

Banca beneficiară

Page 59: curs Contabilitatea Bancara

privind decontările documentare pe credit majorarea creditorilor privind decontările documentare.

Debit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM” (banca beneficiară)Credit contul 2807 „Creditori privind decontările documentare”.În cazul cînd Banca de Economii este Bancă Beneficiară.

Banca Beneficiară sumele acreditivelor deschise se vor înregistra concomitent şi la contul de Pasiv a clasei VI – „Conturi condiţionale” – 6501 „Acreditive”; pe Debit se reflectă – transferarea sumei acreditivului, iar pe credit majorarea sumei acreditivului. Credit contul 6501 „Acreditive”.

3) La prezentarea documentelor justificative de către beneficiar privind efectuarea operaţiei (documentele date vor fi indicate în cererea de deschidere a acreditivului), se va debita contul destinat pentru evidenţa diferitor creditori privind decontările documentare, şi se va credita contul beneficiarului.

a) în cazul în care beneficiarul are deschis un cont curent fără dobîndă:Debit contul 2807 „Creditori privind decontările documentare”.Credit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice” 2225„Conturi curente ale persoanelor fizice”(Contul beneficiarului, în dependenţă de categoria de depunători).b) în cazul în care beneficiarul are deschis un cont curent cu obîndă:Debit contul 2807 „Creditori privind decontările documentare”Credit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice”

2252„Conturi curente ale persoanelor fizice”(Contul beneficiarului, în dependenţă de categoria de depunători).La achitarea acreditivului concomitent se va debita contul de acreditive.Debit contul 6501 „Acreditive”4) În cazul cînd suma acreditivului este achitată parţial, suma neutilizată se va

întoarce la contul plătitorului, astfel debitîndu-se contul de pasiv „Creditori privind decontările documentare” şi se va debita contul „Nostro” al băncii beneficiare.

Debit contul 2807 „Creditori privind decontările documentare”Credit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM”. (contul băncii plătitoare)

Concomitent a suma neutilizată se va debita contul de acreditive.Debit contul 6501 „Acreditive”.Iar la banca plătitoare se va debita contul „Nostro” şi se va credita contul

plătitorului.a) în cazul în care plătitorul are deschis un cont curent fără dobîndă:Debit contul 031 „Contul „Nostro” în BNM”. (contul băncii beneficiare)Credit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”

2225 „Conturi curente ale persoanelor fizice”(Contul beneficiarului, în dependenţă de categoria de depunători)b) în cazul în care plătitorul are deschis un cont curent cu dobîndă:Debit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM” (contul băncii beneficiare)Credit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice”

2252„Conturi curente ale persoanelor fizice”(Contul beneficiarului, în dependenţă de categoria de depunători)

59

Page 60: curs Contabilitatea Bancara

5) După cum ştim acreditivul este valabil timp de 25 de zile, în cazul nerespectării condiţiilor contractului după expirarea termenului de 25 de zile, acreditivul este închis cu înregistrarea:

Debit contul 2807 „Creditori privind decontări documentare”Credit contu l 1031 „Contul „Nostro” în BNM”. (banca beneficiară)Concomitent se va debita contul acreditivelor:Debit 6501 „Acreditive”.

60

Page 61: curs Contabilitatea Bancara

Capitolul 10. Contabilitatea operaţiunilor de creditare

Obiectivele capitolului: Explicarea rolului şi funcţiilor creditului băncar; Descrierea modului de reflectare a operaţiunilor bancii cu creditele bancare; Contabilizarea operaţiunilor de acordare şi rambursare a creditelor bancare; Analiza solvabilităţii clientului solicitant de credit; Calcularea dobînzii la operaţiunile de creditare şi contabilizarea ei.

10.1.Caracteristica operaţiunilor de creditere. Creditarea nu este o ştiinţă exactă şi de aceia nu este posibil ca prin utilizarea unei

formule sau utilizarea unei teorii să se garanteze că suma acordată unui client va fi rambursată cu dobînda aferentă. Există, totuşi, principii generale de creditare, care, dacă sînt aplicate consecvent, permit reducerea gradului de incerditudine, şi prin urmare, a riscului aplicat în creditare.

Activitatea de creditare a banca are la bază următoarele principii: Minimizarea riscului de nerambursare a creditului – întregul sistem de administrare a

creditelor, inclusiv etapa de examinare a cererilor credit, eliberarea şi monitorizarea creditelor, va contribui la atingerea scopului menţionat;

Utilizarea creditului conform destinaţiei - creditul e necesar să fie utilizat strict după destinaţie, în corespundere cu contractul de credit şi actele prezentate de împrumutător ce ţin de măsurile de creditare;

Asigurarea creditului – creditul va fi asigurat prin formele de asigurare corespunzătoare, prevăzute în legislaţia RM;

Caracterul plătibil al creditului – în corespundere cu destinaţia creditului, asigurarea, termenul de utilizare, gradul, de risc, costul resurselor antrenate şi alţi factori, va fi determinat “preţul” creditului – rata dobînzii, care să asigure acoperirea cheltuielilor băncii aferente creditării şi obţinerea unui profit optimal;

Solvabilitatea împrumutătorului - creditele se eliberează de regulă, numai împrumutătorilor cu indici de solvabilitate în limita stabilită de politica normelor în vigoare, care să asigure rambursarea la termen a creditelor şi dobînzilor aferente;

Termenul creditării – creditele se acordă în termeni prevăzuţi în contractul de credit.Acceptul băncii de a acorda un credit reflectă punctul ei de vedere privind

capacitatea de rambursare, prezentă şi viitoare, a clientului. Prin urmare, este esenţial ca banca să obţină cît mai multe informaţii în legătură cu situaţia financiară a potenţialului client şi să fie sigură că se poate baza pe toate informaţiile oferite de acesta. În această analiză, banca ia în consideraţie măsura în care îl cunoaşte pe client; analiza se face diferenţiat pentru un client nou şi pentru un client tradiţional.

Dacă solicitantul este deja client al băncii, banca va lua în considerare evidenţele sale referitoare la acesta. De exemplu, referitor la creditările anterioare: dacă a fost respectat graficul de rambursare a ratelor şi dobînzilor. Orice solicitare de reînnoire a unui credit se bazează pe relaţiile anterioare cu clienţii.

61

Page 62: curs Contabilitatea Bancara

Solicitările noilor clienţi a băncii este tratată diferit. Dacă cel care solicită un credit nu este clientul băncii, ca un prim pas, trebuie să se obţină referinţe satisfăcătoare despre integritatea şi situaţia financiară a persoanelor care conduc afacerea. Trebuie să se obţină informaţiile financiare relevante, de care are nevoie banca, deci să estimeze solvabilitatea împrumutătorului.

Solvabilitatea este capacitatea agentului economic de a rambursa creditul şi dobînda aferentă în termen şi volum deplin.

Sursele principale de rambursare a împrumutului sînt: Venituri din realizarea măsurii creditate; Venituri din altă activitate; Alte surse (realizarea proprietăţii).Analiza financiară a stării împrumutătorului începe cu estimarea şi analiza

coeficienţilor financiari. Coeficienţii financiari reprezintă coraportul dintre diferite conturi de bilanţ, rapoarte cu privire la venituri şi mişcarea mijloacelor băneşti

Coeficienţii financiari se divizează în 4 categorii principale:1. Lichiditatea2. Solvabilitatea3. Leverage4. ProfitabilitateaPrin lichiditate se subînţelege capacitatea de a transforma rapid activele în bani fără

pierderea postului lor de viaţă. Pentru ca întreprinderea să aibă o lichiditate înaltă, ea trebuie să menţină coraportul acceptabil dintre transformarea activelor curente (pe termen scurt) şi termenele oblgaţiunilor curente.

Coeficientul lichidităţii pe termen – preconizează ca pentru rambursarea împrumutului pe termen scurt este posibil să fie lichidate uşor doar unele active curente. Din activele curente curente se exclud stocurile şi cheltuielile achitate în avans, deoarece valoarea acestora în active provoacă dubii în cazul falimentării, sau lichidării şi ele se află la sfîrşitul listei activelor supuse transformării în bani. În baza formularului 2,3 avem:

Coeficientul Mijloace băneşti + Investiţii pe termen scurt + Datoria debitoareLichidităţii ═ ——————————————————————————pe termen Obligaţiuni pe termen scurt

Valoarea admisibilă a acestui coeficient este de la 0,5 pînă la 2. Coeficientul lichidităţii curente – indică în care măsură prevederile creditelor pe termen

pot fi satisfăcute prin activele lichide. Concomitent, coeficientul lichidităţii curente reprezintă o estimare aproximativă privitor la faptul cu cît valoarea activelor pe termen scurt poate fi redusă în rezultatul lichidării silite, ca pînă la sfîrşit să satisfacă cerinţele creditării.

Coeficientul Active curenteLichidităţii ═ —————————curente Obligaţiuni curente

62

Page 63: curs Contabilitatea Bancara

Valoarea optimală: mai mare de 1. Capital PropriuSolvabilitatea = ———————— Pasiv Total

Pasivul include: obligaţiuni, capital, datorii pe termen scurt şi datorii pe termen lung.

Solvabilitatea este indicatorul ce se apreciază pozitiv dacă valoarea lui este cuprinsă între 0,3 şi 0,5.Clientul care se adresează la bancă pentru primirea creditului este obligat să prezinte cererea de acordare a unui credit, care va conţine informaţia iniţială privind împrumutul solicitat: scopul, mărimea creditului, tipul şi termenul împrumutului, asigurarea probabilă. Cerere va fi semnată de conducătorul sau adjunctul organizaţiei, care este împuternicit să soluţioneze chestiuni financiare. În dependenţă de caracterul măsurii pentru care se solicită creditul concomitent cu cererea , în bancă se prezintă şi următoarele documente: Bilanţul întreprinderii Argumentarea tehnico-economică privind eficienţa măsurii creditate cu calculele

necesare ce ţin de cheltuielile prognozate şi veniturile de la realizare Contractele cu privire la procurarea mărfurilor, materiei prime, utilajului, etc., precum

şi contractul privind realizarea produselor, mărfurilor şi serviciilor; Documentele, care să confirme garantarea obligaţiunilor în una sau cîteve forme ce ţin

de rambursarea creditelor; Persoanele fizice vor prezenta buletinul de identitate şi certificatul ce confirmă fluxul

veniturilor.Poate fi solicitat avizul serviciului de audit cu privire la rezultatele analizei activităţii economico-financiare.

10.2.Contabilitatea acordării şi rambursării creditelor bancareCreşterea rolului şi a gradului de independenţă al instituţiilor financiare în condiţiile economiei de piaţă, orientarea lor la utilizarea experienţei acumulate în practica internaţională, au determinat trecerea la sistemul de evidenţă şi analiza operaţiilor efectuate în baza standardelor internaţionale ale contabilităţii.

Evidenţa contabilă a creditelor eliberate şi a angajamentelor pe termen primite de la împrumutător se ţine în conformitate cu “ Planul de conturi Nr.55/11-01 al evidenţei contabile în bănci şi alte instituţii financiare din RM “, precum şi cu prevederile actelor normative şi altor documente în vigoare ale BNM în domeniul evidenţei contabile.

Creditele acordate agenţilor economici şi persoanelor fizice se înregistrează în conturile bilanţiere din grupele 1230-1490- “ Credite acordate clienţilor ”. Aceste conturi fac parte din clasa I –“ Active ”. În Debitul lor se reflectă sumele creditelor eliberate, iar creditul acestor conturi reflectă sumele creditelor rambursate sau transferul sumelor creditelor cu termen expirat, dintr-un cont în altul, în conformitate cu ordinea privind creditele expirate şi creditele fără dobîndă.

Creditele acordate clienţilor se divizează în următoarele categorii:

63

Page 64: curs Contabilitatea Bancara

Categoria 1: “ Credite la termen acordate clienţilor ”. La categoria dată se referă creditele de la dat acordării pînă la data expirării termenului de scadenţă şi se reflectă în următoarele conturi: 1231, 1232, 1233, 1261, 1262, 1263, 1291, 1292, 1293, 1321, 1322, 1323, 1351, 1352, 1353, 1381, 1382, 1383, 1411, 1412, 1413, 1441, 1442, 1443, 1471, 1472, 1473.

Categoria 2: “ Credite fără dobîndă acordate clienţilor ”. La categoria dată se referă creditele cu statut “ credite fără dobîndă ” pentru care dobînzile nu se calculează şi nu se sporesc. Ele se reflectă în următoarele conturi: 1235, 1265, 1295,1325, 1359, 1385, 1415, 1445, 1475.

Creditele cu dobîndă (sau în stare de acumulare) sînt credite la care toate plăţile se efectuează în termenii stabiliţi ale căror dobînzi se reflectă prin aplicarea metodei sporirii.

Creditele la care plata nu a fost achitată în termeni de pînă la 60 zile de asemenea se consideră credite în stare de sporire (acumulare).

La eliberarea creditelor se emit ordinele privind deschiderea conturilor de împrumut ale beneficiarilor cu sumele creditelor eliberate conform termenului creditelor acordate şi tipuri de valută.

După întocmirea contractului de credit şi de gaj băncile trec la acordarea propriu-zisă a creditului. Dacă contractul de credit prevede acoperirea creditului peste o perioadă de timp sau pe părţi (în tranşe), obligaţiunea băncii de a elibera creditul în viitor se reflectă la creditul contului condiţional Ct 6601 “ Obligaţiunile de acordare a creditelor în viitor ”. Intrări: contul 6601 “ Obligaţiunile de acordare a creditelor în viitor ”

Pe măsura acordării creditului în viitor, suma transferată agentului economic se reflectă la debitul contului 6601 “ Obligaţiunile de acordare a creditelor în viitor”.Ieşiri: contul 6601 “ Obligaţiunile de acordare a creditelor în viitor ”

După examinarea şi acceptarea de către bancă a documentelor prezentate pentru eliberarea creditului, se efectuează următoarele înregistrări contabile: Debitult conturilor “ Credite la termen acordate clienţilor ”, respectiv grupele 1230-1490.Creditul conturilor “ Conturi curente ale clienţilor ”, respectiv grupele 2220-2250.

Plata se efectuează în baza ordinului de plată a debitorului, vizate de colaboratorul secţiei credite, responsabil pentru utilizarea creditului de către debitor conform destinaţiei şi de către directorul filialei (băncii). Conturile curente ale clienţilor sunt conturile clasei a II - a “ Obligaţiuni ”:În debit- se înregistrează transferurile de pe cont,În credit – intrările în cont. Soldul este creditor.

În cazul eliberării în numerar a creditului:Debit contul 1441 “ Credite pentru scurt acordate pentru procurarea imobilului” Credit contul 1001 “ Numerar în casierie ”

Contul 1001 “ Numerar în casierie ” este un cont al clasei a I-a “Active”: pe debitul acestui cont se înregistrează numerarul primit în casierie, iar în credit – numerarul eliberat, soldul este debitor.

În cazul eliberării creditului prin deschiderea unui cont de card:Debit contul 1441 “ Credite pentru scurt acordate pentru procurarea imobilului” Credit contul 2258 “ Depozite privind carduri de debit ale persoanelor

juridice ”

64

Page 65: curs Contabilitatea Bancara

Contul 2258 ” Depozite privind carduri de debit ale persoanelor juridice”este un cont al clasei a II-a “Obligaţiuni”: în creditul acestui cont se reflectă mijloacele băneşti înscrise în cont, iar în debit – mijloacele băneşti ieşite din cont. Soldul este creditor.

În cazul eliberării creditului prin transfer la altă bancă:Debit contul 1441 “ Credite pentru scurt acordate pentru procurarea imobilului” Credit contul 1031 contul “ Nostro ” la BNM

Contul 1031 – contul “ Nostro ” la BNM este un cont de Activ: în debitul lui se reflectă mijloacele intrate în cont, în credit – mijloacele scoase din cont, soldul este debitor.

Conform condiţiilor şi termenilor prevăzuţi în contract de credit se emit ordinele privind încasarea plăţilor prevăzute ( comisioane, taxe administrative ş.a.

Înainte de transferarea de către debitor a sumei comisioanelor datorate băncii, banca fără să aştepte acest transfer, în scopul constituirii de venituri pentru perioada gestionară, sporeşte suma comisionului, reflectînd sumele calculate în perioada respectivă prin următoarea înregistrare contabilă:

La eliberarea creditului de către bancă societăţii, aceasta reţine comision în sumă de 2% de la valoarea creditului oferit.Debit contul 2224 “„Conturi curente ale persoanelor juridice”Credit contul 4445 “ Comisioane la prestarea serviciilor de creditare a procurării imobilului ”

Contul 4445 “ Comisioane la prestarea serviciilor de creditare a procurării imobilului ” este un cont al clasei a IV-a “ Venituri ”, în creditul lui se reflectă comisioane ce le percepe banca la prestarea serviciilor de creditare.

La eliberarea unui certificat ce atestă că suma de bani pe care o deţine debitorul este într-adevăr eliberată în formă de credit, se încasează o sumă de Debit contul 2224 “„Conturi curente ale persoanelor juridice” Credit contul 4445 “ Comisioane la prestarea serviciilor de creditare a procurării imobilului ” – Creditele pot fi rambursate de către agenţii economici în următorul mod: prin plăţi parţiale prevăzute în contractul de credit sau prin plăţi preventive pînă la

rambursarea totală a creditului; în sumă completă, conform termenului rambursării, prevăzut în contractul de credit sau

înainte de termen.Rambursarea creditului se efectuează în baza ordinului de platăşi a notei de

contabilitate întocmită după următoarea schemă:Rambursarea creditului prin casarea mijloacelor de la contul clientului

Debit conturile “Conturile curente ale agenţilor economici”, respectiv grupele 2220- 2250

Credit conturile “ Credite la termen acordate clienţilor ”, respectiv grupele 1230-1490 Rambursarea creditului în numerar:

Debit contul 1001 “ Numerar în casierie” Credit contul 1441 “Credite pe termen scurt acordate pentru procurarea imobilului”

Rambursarea creditului prin transferDebit contul 1031 “ Contul “Nostro” la BNM”

65

Page 66: curs Contabilitatea Bancara

Credit contul 1441 “Credite pe termen scurt acordate pentru procurarea imobilului”

10.3. Caracteristica dobînzii şi reflectarea ei în evidenţa contabilăSub aspect comercial dobînda reprezintă preţul capitalului cedat temporar cu

obligaţia de rambursare, un preţ special pentru piaţa capitalului.În scopul obţinerii rezultatelor preconizate, în cadrul bancii, la determinarea plăţii

pentru credit se iau în considerare următorii factori:a) Cheltuieli de facto la mobilizarea mijloacelor;b) Gradul de risc aferent acordării creditului şi riscul aferent dobînzii;c) Cheltuieli ce ţin de perfectarea creditului şi controlului asupra rambursării lui (analiza

solvabilităţii împrumutatorului, cheltuieli ce ţin de controlul utilizării creditului, etc.);d) Cotele de refinanţare ale BNM şi cotele propuse pentru aceste scopuri altor bănci din

RM;e) Termenul de utilizare a creditului;f) Caracterul relaţiilor dintre bancă şi debitor;g) Normativul de profit, care poate fi obţinut în caz de investire a mijloacelor în alte

active.Ratele dobînzii aferente creditelor sunt examinate de către Comitetul pentru Credite

în fiecare caz aparte şi pot fi reduse sau majorate în dependenţă de particularităţile individuale ale debitorului. Diapazonul ratei dobînzii aferenta creditului se determină de bancă, în dependenţă de risc.Spre exemplu: Pentru persoane fizice şi juridice – de la valoarea coeficientului rentabilităţii

nule(CRN)(care spre exemplu în anul 2005 = 14,5 % anual)+ 3 puncte] pînă la 25% anual;

Pentru angajaţii băncii – conform ratei calculate în dependenţă de CRN, în diapazonul de la CRN pînă la [CRN+3puncte].

Calcularea dobînzii se efectuează prin următoarea formulă:dul datoriei la dobînda confrom numărul (lunar, trimestrial, anual)data calculării * contractului * de zile 360 zile * 100%

Calculul dobînzii se face automat prin intermediul calculatorului , care recunoaşte un oarecare simbol şi determină perioada pe care se calculează (lunar, trimestrial, la expirarea termenului de creditare, etc.). De exemplu la calculul lunar al dobînzii se foloseşte simbolul 1.

Grupa conturilor 1700 (1716-1743). Dobînzi sporite la creditele acordate clienţilor este destinată pentru evidenţa dobînzii calculate, dar încă neprimite (înregistrate în debit). La creditul conturilor acestea se înregistrează sumele achitate de clienţi.Evidenţa sintetică a veniturilor la dobînzii se gestionează în clasa IV- “Venituri”, în dependenţă de ramura la care se referă unitatea economică ce beneficiază de credit.

66

Page 67: curs Contabilitatea Bancara

Indiferent de termenii prevăzuţi în contractele de credit, calculul dobînzilor se efectuează zilnic pentru toate contractele, indiferent de categoriile sau tipul împrumutătorului. Sursa de creditare se reflectă zilnic în Borderoul dobînzilor calculate.

Sporirea dobînzilor la bancă se efectuează zilnic şi se reflectă în evidenţa contabilă la dat de 21 şi ultima zi operaţională în baza notelor de contabilitate, după următoarea schemă:Debit contul 1737 “ Dobînda sporită la credite acordate pentru procurarea

imobilului ” Credit contul 4441 “ Venituri aferente dobînzilor la credite pe termen scurt acordate

pentru procurarea imobilului ” Această înregistrare contabilă se efectuează de către contabilitate pentru fiecare

debitor separat prin note de contabilitate, în baza dispoziţiei emise de secţia credite şi semnate de persoanele responsabile ale filialei.

Grupa de conturi de venituri 4230-4490 “ Venituri aferente dobînzilor ” este destinată pentru evidenţa veniturilor aferente, dobînzilor la credite acordate. În creditul lor se înregistreză dobînzile cîştigate. Încasarea sumelor dobînzilor sporite la creditele acordate se efectuează conform cerinţelor prevăzute în contractul de credit , întocmindu-se note de contabilitate sau prin dispoziţii de plată a clientului după următoarea schemă:Debit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”Credit contul 1737 “ Dobînda sporită la credite acordate pentru procurarea

imobilului ” sauDebit contul 1001 “ Numerar în casierie ” Credit contul 1737 “ Dobînda sporită la credite acordate pentru procurarea

imobilului ” sauDebit contul 1031 “ Contul “Nostro” la BNM ” Credit contul 1737 “ Dobînda sporită la credite acordate pentru procurarea

imobilului ”Această înregistrare contabilă se efectuează în contabilitate în baza ordinului de

plată a debitorului. În cazurile în care în contractele de credit respective este stipulată condiţia sustragerii de către bancă din contul debitorului a mijloacelor care constituie plata pentru utilizarea creditelor primite, filiala de comun acord cu debitorul, prin întocmirea unei note de contabilitate, efectuează înregistrarea contabilă menţionată, cu condiţia obligatorie de semnare pe viitor a notei respective de către debitor.

În cazul în care încasarea dobînzii se efectuează anticipat ( înaintea sporirii lor), sumele respective se reflectă în conturile pentru dobînda primită anticipat (2761) în baza notelor de contabilitate sau / şi ordinelor de plată a clientului, întocmite după următoarea schemă:Debit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”Credit contul 2761 “ Dobînda necîştigată primită ” sauDebit contul 1001 “ Numerar în casierie “ Credit contul 2761 “ Dobînda necîştigată primită ” sau

67

Page 68: curs Contabilitatea Bancara

Debit contul 1031 “ Contul “Nostro” la BNM” Credit contul 2761 “ Dobînda necîştigată primită ”

Contul 2761 “ Dobînda necîştigată primită ” este un cont al clasei a II-a Obligaţiuni. În creditul acestui cont se reflectă avansul primit, iar în debit – partea cîştigată în luna curentă şi trecută la conturile corespunzătoare ale veniturilor. Dobînzile primite anticipat în mărimea sumei sporite în luna gestionară, se transferă la conturile pentru dobînda sporită în ultima zi operaţională a lunii, în baza notei de contabilitate, întocmite după următoarea schemă:Debit contul 2761 “ Dobînda necîştigată primită ” Credit contul 1737 “Dobînda sporită de primit la credite pentru procurarea

imobilului”în cazurile cînd datoriile pentru dobînda sporită la creditele acordate clienţilor nu au

fost achitate în termenii stabiliţi de achitare a lor, atunci la data expirării termenului, contractele respective se trec în categoria “credite fără dobîndă ” şi se încetează sporirea dobînzilor la ele. Sumele dobînzilor deja sporite se stornează în baza următoarelor note de contabilitate:Debit contul 4441 “Venituri din dobînzi la credite pentru procurarea

imobilului” Credit contul 1737 “Dobînda sporită de primit la credite pentru procurarea

imobilului”

Concomitent, suma dobînzii sporite anterior se trece la contul de Memorandum, prin următoarea înregistrare contabilă:Intrare: contul 7202 “ Dobînda sporită la credite neachitate

de împrumutaţi ” În cazul cînd, după trecerea creditului în categoria “creditelor fără dobînzi” debitorul

achită dobînda restantă, trecută anterior la scăderi din venit şi înregistrată la contul de Memorandum şi/sau dobînda spre achitare pentru perioada de derulare a creditului, această achitare se reflectă cu suma respectivă prin următoarele înregistrări contabile:Debit contul 1737 “Dobînda sporită de primit la credite pentru procurarea

imobilului” Credit contul 4441 “Venituri din dobînzi la credite pentru

procurarea imobilului” Iar, mai apoi:

Debit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”Debit contul 1001 “ Numerar în casierie ” Debit contul 1031 “ Contul “Nostro” la BNM ” Credit contul 1737 “Dobînda sporită de primit la credite pentru procurarea

Imobilului şi concomitent, suma dobînzii achitate (luată anterior la evidenţa Memorandum) se trece la ieşire din contul de Memorandum prin următoarea înregistrare contabilă:Ieşire: contul 7202 “ Dobînda sporită la credite neachitate de împrumutaţi ”lei.

68

Page 69: curs Contabilitatea Bancara

10.4.Evidenţa creditelor fără dobîndăCreditele fără dobîndă reprezintă creditele la care a fost încetată sporirea lunară a

dobînzilor, în urma neachitării de către debitor în termen mai mare de 60 zile a oricărei plăţi prevăzute de contractul de credit. Încetarea sporirii dobînzilor are loc în baza dispoziţiei la adresa contabilităţii, emise de secţia credite şi semnate de persoanele responsabile din bancă. Încetarea calculării dobînzilor aferente poate avea loc numai în baza deciziei Comitetului de Credite al Băncii notificată prin proces verbal. Această procedură se efectuează în scopul reflectării corecte în bilanţul băncii a veniturilor care vor fi obţinute în viitor.

În cazul în care Banca trece creditul în categoria creditelor fără dobîndă, se efectuează următoarea înregistrare contabilă:Debit contul 1445 “ Credite fără dobîndă acordate pentru procurarea

imobilului ” Credit contul 1441 “Credite pe termen scurt acordate pentru procurarea imobilului”

La decizia Băncii, în baza procesului verbal al Comitetului de Credite, creditul clasificat în categoria creditelor “ compromise ” se trece la scăderi din contul reducerilor pentru pierderi le credite, prin efectuarea următoarei înregistrări contabile:Debit contul 1501 contra-cont “ Reduceri pentru pierderi la credite ” Credit contul 1441 “Credite pe termen scurt acordate pentru procurarea imobilului”

Concomitent, suma acestui credit se înregistrează în felul următor:Intrare: contul 7201 “Credite achitate din contul reducerilor pentru pierderi la credite”

În cazul recuperării complete sau parţiale a creditului trecut anterior la scăderi, se înregistrează următoarea înregistrare contabilă:Debit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”Credit contul 1501 contra-cont “ Reduceri pentru pierderi la credite ” sauDebit contul 1001 “ Numerar în casierie” Credit contul 1501 contra-cont “ Reduceri pentru pierderi la credite ” sauDebit contul 1031 “ Contul “Nostro” la BNM ” Credit contul 1501 “ Reduceri pentru pierderi la credit ”

În cazul cînd are loc achitarea plăţilor aferente creditelor trecute la scăderi din contul reducerilor pentru pierderi la credite, se efectuează următoarea înregistrare contabilă:Debit contul 1737 “ Dobînda sporită la credite acordate pentru

procurarea imobilului ” Credit contul 4441 “ Venituri aferente dobînzilor la credite pe termen scurt acordate

pentru procurarea imobilului ” şiDebit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”Credit contul 1737 “ Dobînda sporită la credite acordate pentru

procurarea imobilului ” În cazul achitării de către debitor a sumelor datorate băncii, are loc înregistrarea

ieşirilor din următoarele conturi Memorandum:

69

Page 70: curs Contabilitatea Bancara

Ieşire: contul 7201 “ Credite achitate din contul reducerilor pentru pierderi la credite ”

Ieşire: contul 7202 “ Dobînda sporită la credite neachitate ale împrumutaţilor ” – 6300 lei.În cazul achitării complete de către debitor a sumelor datorate băncii se efectuează

următoarea înregistrare contabilă:Ieşire: contul 7101 “ Obligaţiuni sub formă de acorduri la credite ” Ieşire: contul 7102 “ Obligaţiuni sub formă de acorduri de gaj

la credite acordate ” 10.5. Contabilitatea obligaţiunilor la credite acordate. Drept obligaţiune la credite acordate clientului, în bancă, servesc următoarele documente: Contractele de credit, înregistrate notarial; Contractele de gaj, cu adeverinţă de înregistrare notarială; Garanţiile şi cauţiunile.

Evidenţa obligaţiunilor nominalizate se ţine la conturile Memorandum din grupa 7100 “ Obligaţiuni la credite acordate ”.Evidenţa contractelor de credit , la suma contractului se ţine în contul 7101 “ Obligaţiuni sub formă de acorduri la credite ”. La intrare în cont, în baza notelor de contabilitate (de intrare în cont extrabilanţier ) se înregistrează sumele iniţiale a contractelor de credit. La ieşire din cont, în baza notelor de contabilitate (de ieşire în cont extrabilanţier) se înregistrează sumele iniţiale a contractelor de credit la momentul rambursării depline a creditului. După semnarea contractului de acordare a creditului ,în bancă se va înregistra:Intrare: 7101 “ Obligaţiuni sub formă de acorduri de credit ” în momentul rambursării creditului:Ieşirea: 7101 “Obligaţiuni sub formă de acorduri de credit ”

Evidenţa contractului de gaj se ţine la conturile: 7102 “ Obligaţiuni sub formă de acorduri de gaj la creditele acordate ” – în cazul cînd în calitate de gaj se primeşte imobil sau altă avere. La intrare în aceste conturi se reflectă obligaţiunile la credite eliberate primite de la clienţi. La ieşire din cont se reflectă trecerea la scăderi a obligaţiunilor primite, la rambursarea deplină a creditului.

Gajul se va înregistra:Intrare: contul 7102 “ Obligaţiuni sub formă de acorduri de gaj la

credite acordate ”În cazul rambursării creditului şi dobînzii aferente în volum deplin, se va înregistra:Ieşire: contul 7102 “ Obligaţiuni sub formă de acorduri de gaj la

credite acordateÎn cazul cînd la acordarea creditului, reieşind din condiţiile contractului de credit în pachetul de documente au fost prezentate şi scrisori de garanţie sau cauţiuni, acestea sunt luate la evidenţă în contul 7121 “ Garanţii şi cauţiuni primite ”.

Contractele de credit, contractele de gaj, scrisorile de garanţie şi cauţiunile în original se păstrează în tezaurul băncii, cu înregistrarea lor în “ Registrul evidenţei numerarului casei operaţiunilor de zi şi a altor valori ” pînă la achitarea deplină a sumei creditului.

La data rambursării creditelor acordate, contractele de credit, contractele de gaj, scrisorile de garanţii şi cauţiunile se transmit în secţia de credite a băncii (sau filiale).

70

Page 71: curs Contabilitatea Bancara

La expirarea termenului executării obligaţiunii asigurate ca gaj în conformitate cu “ Legea cu privire la gaj ” banca soluţionează problema privind îndreptarea urmărei asupra obiectului gajat cu solicitarea instanţelor judiciare sau fără a apela la acestea.

Banca, obţinînd dreptul de posesie asupra obiectului gajat, în conformitate cu SNC, reflectă costul gajului majorarea activelor proprii. În cazul cînd creditul este deja trecut la scăderi din contul reduceri pentru pierderi la credite, înregistrarea gajului în posesie Băncii se reflectă prin următoarele formule contabile:Pentru suma creditului:Debit contul 1809 “ Active luate în posesie ” Debit contul 1811 “ Altă avere imobilă ” Credit contul 1501 “Reduceri pentru pierderi la credite”

Prin urmare, înregistrarea contabilă a gajului în posesia Băncii, se efecuează la valoarea cea mai mică (suma creditului), respectînd principiul de prudenţă al contabilităţii. Concomitent cu înregistrările menţionate mai sus, se reflectă la:

Ieşire: contul 7201 “ Credite achitate din contul reducerilor pentru pierderi la credite”

În cazul cînd creditul nu a fost anterior trecut la scăderi din contul reducerilor pentru pierderi la credite, înregistrarea obiectului gajului în posesia băncii are loc prin următoarele formule contabile:pentru suma creditului:Debit contul 1809 “ Active luate în posesie ” şi/sau:Debit contul 1811 “ Altă avere imobilă ” Credit contul 1441 “ Credite la termen scurt acordate pentru procurarea imobilului (un an şi mai puţin) ”La fel ca şi în cazul precedent, în acest caz evidenţa bunurilor gajate trecute în posesia băncii se efectuează de asemenea la suma cea mai mică – suma creditului.

Pentru toate cazurile menţionate mai sus, numai atunci cînd prin trecerea bunurilor gajate în posesia Băncii datoriile debitorului faţă de bancă se consideră achitate complet, se efectuează următoarele înregistrări contabile:Ieşire: contul 7101 “ Obligaţiuni sub formă de acorduri la credite ” Ieşire: contul 7102 “ Obligaţiuni sub formă de acorduri de gaj

la creditele acordate ” Originalele contractelor corespunzătoare urmează a fi transmise în secţia credite

pentru arhivarea acestora. În conformitate cu legislaţia în vigoare, în cazul cînd mijloacele obţinute în posesie nu satisfac toate cerinţele Banca are dreptul de a obţine mijloacele lipsă din contul valorificării altor bunuri care aparţin debitorului.

În cazul imposibilităţii obţinerii sumelor menţionate mai sus din contul altei averi a debitorului, partea neachitată a datoriei la credit este supusă procedurii de amortizare a datoriilor creditare stabilite de Bancă.

Bunurile gajate de Bancă pot fi utilizate în 2 direcţii: În scopul de a le primi în proprietatea sa; În scopul comercializării lor ulterioare.

71

Page 72: curs Contabilitatea Bancara

În cazul cînd banca primeşte decizia de a lua bunurile indicate mai sus în proprietatea sa, se efectuează următoare înregistrare contabilă:Debit contul 1737 “ Dobînda sporită la credite acordate pentru

procurarea imobilului ” Credit contul 4441 “ Venituri aferente dobînzilor la credite la termen scurt acordate pentru procurarea imobilului (un an şi mai puţin) ” Ieşire contul 7202 “ Dobînda sporită la credite neachitate de împrumutaţi ” Debit contul 1603 “ Clădiri şi edificii ” –Credit contul 1809 “ Active luate în posesie ” –şi/sau:Credit contul 1811 “ Altă avere imobilă ”

În cazul cînd Banca primeşte decizia de a vinde bunurile gajate, luate anterior în posesie, în conformitate cu “ Legea cu privire la gaj ”, mijloacele obţinute în urma realizării se distribuie în următoarea succesiune: Compensarea cheltuielilor legate de comercializarea bunurilor gajate, inclusiv cheltuieli

de judecată; Satisfacerea creanţelor creditului gajat; Achitarea plăţilor către alte persoane care au dreptul de a primi mijloace din

comercializarea obiectului gajului, ş.a.În cazul cînd comercializarea gajului a fost efectuată la un preţ mai mare decît cel

înregistrat în evidenţă şi suma obţinută acoperă datoriile existente ale debitorului faţă de Bancă, iar valoarea bunurilor gajate luate în posesia Băncii a fost mai mică decît datoria la credit se fac următoarele înregistrări contabile:Debit contul 2224 “ Contul curent al cumpărătorului ” – Credit contul 1809 “ Active luate în posesie ”şi/sau:Credit contul 1811 “ Altă avere imobilă ” – Credit contul 1501 “ Reduceri pentru pierderi la credite ” Ieşire: contul 7201 “ Credite achitate din contul reducerilor

la pierderi la credite” - În cazul cînd starea financiară a împrumutătorului se îmbunătăţeşte pînă la momentul cînd Banca comercializează bunurile materiale depuse ca gaj şi este posibilă îndeplinirea obligaţiunilor faţă de bancă, achitarea lor se reflectă astfel:Debit contul 2224 “ Contul curent al clientului” Credit contul 4441 “ Venituri din dobînzi la credite acordate pentru

procurarea imobilului” – Credit contul 1501 “ Reduceri pentru pierderi la credite ”

72

Page 73: curs Contabilitatea Bancara

Capitolul 10.Contabilitatea operaţiunilor cu valoarile mobiliare

Obiectivele capitolului:

Descrierea modului de reflectare a operaţiunilor bancii cu valorile mobiliare;; Definirea noţiunilor de primă şi scont la operaţiunile cu valorile mobiliare; Calcularea dobînzii la operaţiunile cu valorile mobiliare şi contabilizarea ei.

10.1. Contabilitatea titlurilor de valoare investiţionale. Procesul investiţional este un aspect vital al activităţii bancare şi, totodată, o componentă esenţială în activitatea băncilor. În acelaşi timp el constituie intermediarul financiar în cadrul unei economii ce se întemeiază şi activează pe principii sănătoase. Respectarea legalităţii, siguranţa investiţiilor, asigurarea lichidităţilor şi profitabilitatea sunt principii fundamentale care stau la baza deciziilor băncii privind investiţiile oferite în scopul realizării obiectivului fundamental.

Băncile participă pe piaţa monetară prin acordarea de credite pe termen scurt şi efectuarea plasamentelor bancare la alte bănci şi investirea în valori mobiliare de pînă la un an de zile (de obicei, în bonuri de tezaur de stat). Pe piaţa de capital băncile acţionează prin acordarea de credite pe termene medii şi lungi, investirea mijloacelor băneşti în acţiunile şi obligaţiunile companiilor economice, dar şi prin investirea mijloacelor în valori mobiliare de stat (obligaţiuni de stat).

În perioadele de instabilitate economică, cînd cererea de credite este scăzută, băncile pot dispune de fonduri pe care le plasează în titluri financiare. Ele joacă un rol deosebit în cadrul activului bancii, deoarece:

Permit să utilizeze toate fondurile de care dispune la momentul dat; Pot ajuta banca cu resurse lichide, prin achiziţionare de titluri financiare care

se potrivesc nevoilor de lichiditate ale băncii; Contribuie la diversificarea portofoliului de active; Protejează împotriva riscurilor financiare.

Operaţiile de investiţie sunt operaţii active ale băncii şi se gestionează în clasa I “Active " la grupul de conturi 1180 "Hîrtii de valoare investiţionale".În Debit - se reflectă valoarea nominală a investiţiilor procurate.În Credit-este reflectată răscumpărarea titlurilor de valoare investiţionale.Titlurile de valoare investiţionale sînt procurate la valoare de piaţă, care poate să difere de cea nominală. Diferenţa dintre valoarea nominală şi valoarea de piaţă, în cazul cînd ultima este mai mare poartă denimirea de PRIMĂ. Primele la valorile mobiliare investiţionale sînt gestionează la contul 1191 "Prime la hîrtii de valoare investiţionale". Sconturile la valorile mobiliare investiţionale sunt gestionate la contul 1192"Sconturi la hîrtii de valoare investiţionale". Titlurile de investiţie sunt titluri cu venit fix, care au fost achiziţionate cu intenţia de a fi deţinute o perioadă lungă de timp, în principiu pînă la scadenţă. Multe persoane fizice şi juridice investesc cu scopul de a obţine un profit cît mai mare. Sub investiţie se subînţelege activele pe care le deţine o unitate economică cu scopul ameliorării situaţiei financiare în rezultatul repartizării veniturilor de la sumele investite.

73

Page 74: curs Contabilitatea Bancara

Deosebim: investiţii curente, pot fi uşor realizate şi destinate pentru deţinere nu mai mult de un an şi investiţii pe termen lung ce nu pot fi realizate liber şi destinate pentru o perioadă mai mare de un an. Titlurile de valoare investiţionale sunt titlurile ce sunt ţinute în portofoliul băncii pînă la scadenţă: hîrtiile de valoare de stat, certificate de depozit şi de economii, trate, alte titluri de valoare.

Reflectarea în evidenţă a titlurilor de valoare investiţionale cu scont.Sconturile la titlurile de valoare investiţionale sunt gestionate la contul de Activ 1192"Sconturi la hîrtii de valoare investiţionale". La procurarea titlurilor de valoare investiţionale la valoare nominală cu înregistrare în caserie:Debit 1182"Hîrtii de valoare investiţionale" Credit 1001 "Numerar în caserie"Contul 1001-cont de Activ: În Debit se reflectă încasarea, depunerea, primirea mijloacelor băneşti, în credit eliberarea sau transferarea banilor. Lunar scontul se amortizează (adică se include treptat la contul respectiv de venituri). Amortizarea scontului se efectueză prin contul de venituri 4201 „ Sporirea sconturilor la hîrtii de valoare investiţionale", care este un cont de Pasiv.Debit 1192 "Sconturi la hîrtii de valoare investiţionale"Credit 4201 " Sporirea sconturilor la hîrtii de valoare investitionale" La procurarea titlurilor de valoare investiţionale la valoare nominală cu înregistrare la cont:Debit 1182 "Hîrtii de valoare investiţionale" Credit 1031 "Contul ,Nostro' în BNM" Exemplu: În cazul procurării titlurilor de valoare investiţionale cu scont reflectăm înregistrarea: Banca procură 1000 cambii cu valoarea de piaţă =50 lei,valoarea nominală=53 lei, rata dobînzii=5%, termenul=3 luni. În contabilitate se va reflecta în modul următor:Debit 1182 "Hîrtii de valoare investiţionale"-53.000 leiCredit 1031 "Contul 'Nostro' în BNM-50.000 lei .Credit 1192 "Sconturi la hîrtii de valoare investiţionale"-3.000 lei Amortizarea scontului, care se efectuează prin contul de venituri 4201 "Sporirea sconturilor la hîrtii de valoare investiţionale", prin înregistrarea: Debit 1191"Prime la hîrtii de valoare investiţionale"-16.666,7 Credit 4201 "Sporirea sconturilor la hîrtii de valoare investiţionale" La calculul dobînzii:Debit 1713 "Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale" Credit 4182 " Venituri aferente dobînzilor la hîrtii de valoare investiţionale" La achitarea dobînzii se va înregistra: Debit 1031 "Contul 'Nostro' în BNM-205,47Credit 1713 "Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale" Contul de activ -1713”Dobînda sporită la hîrtii de valoare invetiţionale”

74

Page 75: curs Contabilitatea Bancara

În Debit are loc creşterea sau mărirea dobînzii pentru hîrtiile de valoare investiţionale care trebuie primită. În Credit are loc micşorarea sau transferarea dobînzii la hîrtiile de valoare investiţionale. În cazul procurării tilturilor de valoare investiţionale cu primă vom avea următoarea înregistrare: Se procură titluri de valoare investiţionale la valoarea de piaţă=1000 lei, valoarea nominală=700 lei. Debit 1180 "Hîrtii de valoare investiţionale"-700 lei Debit 1191 "Prime la hîrtii de valoare investiţionale"-300 lei Credit 100l "Numerar în caserie"-1000 lei Lunar prima se amortizează ( adică se include proporţional la contul respectiv de cheltuieliîn dependenţă de perioada valorilor mobiliare). Amortizarea primei se efectueză prin contul de cheltueli 5201 "Amortizarea primelor la hîrtii de valoare investiţionale", care este un cont de Activ.Debit 5201 "Amortizarea primelor la hîrtii de valoare investitionale" Credit 1191"Prime la hîrtii de valoare investiţionale"Pentru titluri de valoare investiţionale banca calculează dobîndă:Debit 1713"Dobînda sporită la hîrtii de valoare investitionale"Credit 4180"Venituri aferente dobînzilor la hîrtii de valoare investiţionale"-Achitarea dobînzii, se reflectă prin formula: Debit 1031"Contul 'Nostro' în BNM"Credit 1713 "Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale" Exemplu: În cazul procurării titlurilor de valoare investiţionale cu primă vom avea următoare înregistrare:Se va reflecta în contabilitate în felul următor: Exemplu:Banca procură 1000 cambii cu valoarea de piaţă =70 lei, valoarea nominală=50 lei, rata dobînzii=7%, termenul=6 luni. Debit 1180"Hîrtii de valoare investitionale"-50.000 leiDebit 1191"Prime la hîrtii de valoare investiţionale”-20.000 lei Credit 1001"Numerar în caserie"-70.000 lei Amortizarea primei, se efectuează prin contul de cheltuieli 5201"Amortizarea primelor la hîrtii de valoare investiţionale". Debit 5201" Amortizarea primelor la hîrtii de valoare investitionale"-3333,3 leiCredit 1191 "Amortizarea primelor la hîrtii de valoare investiţionale"-3333,3 lei Se calculează dobînda:Debit 1713"Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale"-2416,43 lei Credit 4180"Venituri aferente dobînzilor la hîrtii de valoare investiţionale"-2416,43lei La achitarea dobînzii se va înregistra: Debit 1031"Contul 'Nostro' în BNM-2416,43 leiCredit 1713"Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale"-2416,43 lei Contul de Activ -1713"Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale"În Debit are loc creşterea sau mărirea dobînzii pentru hîrtiile de valoare investiţionale care trebuie primită.

75

Page 76: curs Contabilitatea Bancara

În Credit are loc micşorarea sau transferarea dobînzii pentru hîrtiile de valoare investiţionale. Importanţa dobînzii, oricare ar fi teoria monetară care încearcă să o explice, se manifestă particular în unele funcţii economice caracteristice economiei de piaţă contemporane. Dobînda stabileşte numai un oarecare echilibru între cererea şi oferta de capitaluri monetare. Fără acest factor, n-ar fi posibil a se asigura o echilibrare monetară a pieţei. Dobînda este un instrument fundamental al politicii monetare.Prin intermediul modificării dobînzii, banca centrală influenţează asupra expansiunii creditului şi monedei scripturale. De asemenea, dobînda este utilizată în unele limite în influenţarea inflaţiei şi deflaţiei, în mobilizarea economiilor latente şi determinarea nivelului investiţiilor. Evoluţia dobînzii, decurgînd din cerinţele spontane ale dezvoltării economice, sau derivată prin politicele monetare şi de credit, are un rol deosebit în orientarea şi uneori dirijarea tendinţelor economice în ansamblu şi în diferitele sale sfere. Optimizarea ei în funcţie de potenţialul ei şi de cerinţele reale ale economiei reprezintă o chestiune majoră în economia de piaţă contemporană. În continuare vom exemplifica un exemplu cu dobîndă la titluri de valoare investiţionale. Pentru titluri de valoare investiţionale banca calculează dobînda la contul de activ -1713”Dobînda sporită la hîrtii de valoare invetiţionale”În Debit are loc creşterea sau mărirea dobînzii pentru titluri de valoare investiţionale care trebuie primită. În Credit are loc micşorarea sau transferarea dobînzii la titluri de valoare investiţionale.Debit 1713 “Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale”Credit 4180 “Venituri aferente dobînzilor la hîrtii de valoare investiţionale”Achitarea dobînzii se reflectă prin următoarea înregistrare contabilă: Debit 1031 “Contul ‘Nostro’ în BNMCredit 1713 “Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale”

10.2. Contabilitatea titlurilor de valoare plasate. Bancile comerciale, ca formă organizatorico-juridică, este societate pe acţiuni şi este cunoscut faptul că societăţile pe acţiuni îşi constituie capitalul prin emisiunea valorilor mobiliare.

Acţiunile/ obligaţiunile băncii pot fi procurate atît de investitorii străini, cît şi de cei autohtoni, fiind reprezentaţi de persoane fizice, juridice şi de stat.

Emitenţii care efectuiază abonarea deschisă la hărtiile de valoare trebuie să prezinte la CSPHV prospectul emisiunii şi informaţiile despre emitent şi hîrtiilr lui de valoare. Prospectul emisiunii trebuie să fie publicat. Lista informaţiilor pe care trebuie să le conţină prospectul emisiunii se stabileşte de CSPHV.

Operaţiile de emitere a titlurilor de valoare sunt operaţii pasive ale băncii şi sunt gestionate în clasa II "Obligaţiuni ” la grupul de conturi 2180 "Hîrtii de valoare emise".Grupa este destinată pentru evidenţa tuturor titlurilor de valoare emise de bancă. În Credit - se reflectă valoarea nominală a titlurilor de valoare emise, plasate. În Debit - este reflectată răscumpărarea titlurilor de valoare emise. Titlurile de valoare emise ca şi cele investiţionale pot fi vîndute la valoare de piaţă,care poate să difere de cea nominală. Dacă se vînd la valoarea de piaţă mai mare ca valoarea nominală, atunci în acest caz ele se vînd cu primă,şi se gestionează la contul 2185”Prima la hîrtii de valoare emise”. Grupa este destinată pentru evidenţa sconturilor la

76

Page 77: curs Contabilitatea Bancara

hîrtiile de valoare cumpărate şi primelor la hîrtiile de valoare emise. Dacă titlurile de valoare emise sunt vîndute la valoarea nominală mai mare ca valoarea de piaţă înseamnă că ele se vînd cu scont, care se gestionează la grupul de conturi 2186 "Sconturi şi prime la hîrtiile de valoare" cont de pasiv. Regimul juridic al emiterii titlurilor de valoare de către băncile comerciale, este diferit în funcţie de tipul titlurilor emise. Titlurile corporative (acţiunile) sunt emise în conformitate cu principiile stabilite în legea privind societăţile pe acţiuni şi legea cu privire la instituţiile finanicare. Totodată, particularităţile emiterii de către băncile comerciale a titlurilor de valoare, sunt stabilite şi de actele normative ale Băncii Naţionale, principiul dintre care este Instrucţiunea privind particularităţile emisiunilor de acţiuni ale băncilor şi modul de autorizare a lor de către B.N.M. Plasarea titlurilor de valoare are loc prin intermediul licitaţiilor desfăşurate de B.N.M conform dispoziţiilor Ministerului de Finanţe al Republicii Moldova. Se depune preventiv o cerere de participare la licitaţii care apoi se confirmă printr-un certificat de confirmare. La licitaţii se admit numai băncile comerciale-dealeri primari, care au încheiat cu B.N.M. Acordul cu privire la îndeplinirea funcţiilor de Dealer primar pe piaţa Hîrtiilor de Valoare de Stat. Plasarea titlurilor de valoare emise cu primă Primele sunt gestionate la contul 2185 "Primele la hîrtii de valoare emise" Grupa este destinată pentru evidenţa primelor la hîrtiile de valoare emise.Cont de pasiv. În credit - se reflectă prime la hîrtii de valoare emise,În debit - suma amortizării lunare. La realizarea titlurilor de valoare emise cu primă,adică la valoare de piaţă cu înregistrare în caserie: Debit 1001 „Numerar în casierie";Credit 2181 „Hîrtii de valoare emise cu rata dobînzii fixă";Credit 2185 „Prime la hîrtii de valoare emise";Contul 2181”Hîrtii de valoare emise cu rata dobînzii fixă” – cont de pasiv.În credit – se reflectă valoarea nominală a hîrtiilor de valoare emise. În debit – se reflectă valoarea de piaţă. Prima se amortizează lunar şi se include în dependenţă de termenul titlului de valoare în venitul băncii şi atunci vom înregistra următoarea formula contabilă:Debit 2185 „Prime la hîrtii de valoare emise";Credit 4202 „Amortizarea primelor";Contul 4202”Amortizarea primelor” se gestionează la grupul de conturi 4200 "Creşterea sconturilor şi amortizarea primelor la hîrtii de valoare". Această grupă este destinată pentru evidenţa părţii cîştigate a primelor aferente hîrtiilor de valoare emise la fel şi pentru evidenţa părţii cîştigate de sconturi, aferente hîrtiilor de valoare răscumpărate. Pentru titluri de valoare emise banca calculează dobîndă ,care se reflectă la grupa de conturi 2700 "Dobînda sporită ce urmează să fie plătită". Grupa este destinată pentru evidenţa dobînzii calculate, dar neachitate. La calcularea dobînzii se va înregistra:Debit 5180 „Cheltuieli aferente dobînzilor la hîrtii de valoare emise";Credit 2716 „Dobînda sporită la hârtii de valoare emise";

77

Page 78: curs Contabilitatea Bancara

Grupul de conturi 5180 "Cheltuieli aferente dobînzilor la hîrtiile de valoare emise şi alte obligaţiuni" este destinată pentru evidenţa cheltuielilor aferente dobînzilor pe hîrtii de valoare emise şi alte obligaţiuni. În debitul contului se reflectă cheltuielile aferente dobînzilor pe hîrtiile de valoare emise cu rata dobânzii fixe, pe operaţiunile efectuate prin acordul REPO. Achitarea dobînzii se va reflecta în următoarea formulă contabilă:Debit 2716 „Dobînda sporită la hîrtii de valoare emise";Credit 1001 „Numerar în casierie";Exemplu:Banca plasează certificate de economii- 100 unităţi , cu valoarea nominală 400 lei, la preţ de 430 lei.Dobînda constituie 13% anual.Dobînda se achită la expirarea termenului.Termenul obligaţiunii - 3 luni.a) Înregistrarea titlurilor de valoare emise cu primă în numerar: Debit 1001 „Numerar în casierie" – 43.000 lei Credit 2180 „Hîrtii de valoare aflate în circulaţie şi alte creanţe" – 40.000 lei; Credit 2185 „Prime la hîrtiile de valoare emise" - 3000 lei;b) Înregistrarea titlurilor de valoare emise cu primă la contul „Nostro":Debit 1031 Contul "Nostro" – 43.000 lei;Credit 2180 „Hîrtii de valoare aflate în circulaţie şi alte creanţe " – 40.000 lei; Credit 2185 „Prime la hîrtii de valoare emise" - 3000 lei; Lunar prima se amortizează (se include treptat la conturile respective de venituri), amortizarea primelor se efectuează în corespondenţă cu contul 4202”Amortizarea primei la hîrtiile de valoare emise”.Prima se calculează ca raportînd suma primei la numărul de luni.Debit 2185 „Prima la hîrtii de valoare emise"-1000 lei;Credit 4202 „Amortizarea primei la hîrtiile de valoare emise"-1000 lei; Banca calculează dobînda, care se va reflecta prin formula:Debit 5180”Cheltuieli aferente dobînzii la hîrtiile de valoare emise”-1378,3 lei;Credit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise”-1378,3 lei;

Dobînda=43.000 * 13% * 90 zile =1378,3 lei 100% * 365 zileDobînda se achită în felul următor:a)Debit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise"-1378,3 lei; Credit 1001 „Numerar în casierie"-1378,3 lei;b)Debit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise"-1378,3 lei; Credit 1031 Contul „Nostro"-1378,3 lei;

Plasarea titlurilor de valoare emise cu scont Sconturile la titlurile de valoare emise se gestionează la contul de pasiv 2186”Sconturi la hîrtii de valoare emise”.Acest cont face parte din grupul de conturi 2180”Prime şi sconturi la hîrtiile de valoare”. Aceast grup este destinată pentru evidenţa primelor la hîrtiile de valoare emise şi dobînzii la procurarea hîrtiilorde valoare. În debitul contului 2186 – se reflectă sconturi la hîrtiile de valoare emise În creditul lui – suma amortizată lunar. La realizarea titlurilor de valoare emise cu scont se înregistrează formula:

78

Page 79: curs Contabilitatea Bancara

Debit 1001 „Numerar în casierie";Debit 2186 „Sconturi la hîrtii de valoare emise";Credit 2180 „Hîrtii de valoare aflate în circulaţie şi alte creanţe"; Scontul se amortizează lunar şi se include în cheltuielile băncii, se calculează raportînd suma scontului la numărul de luni. În acest caz vom înregistra:Debit 5202 „Sporirea sconturilor";Credit 2186 „Sconturi la hîrtiile de valoare emise"Contul 5202 se gestionează în grupul de conturi 5200 "Amortizarea primelor şi creşterea sconturilor la hîrtiile de valoare". Grupa este destinată pentru evidenţa sumelor amortizării primelor la hîrtiile de valoare de investiţii procurate şi creşterea sconturilor la hîrtiile de valoare emise.Exemplu:Banca plasează obligaţiuni cu valoarea nominală - 3000 lei, cea de piaţă - 2800 lei,dobînda constituie 15% anual, iar termenul este de 6 luni.Dobînda se achită la expirarea termenului. a)Înregistrarea titlurilor de valoare emise la valoare nominală în numerar:Debit 1001 „Numerar în casierie" – 2.800 lei;Credit 2186 „Sconturi la hîrtiile de valoare emise" – 200 lei; Credit 2180 „Hîrtii de valoare aflate în circulaţie şi alte creanţe " - 3000 lei;b) Înregistrarea titlurilor de valoare emise la valoare nominală la contul „Nostro":Debit 1031 Contul "Nostro" – 2.800 lei;Credit 2186 „Sconturi la hîrtii de valoare emise" - 200 lei;Credit 2180 „Hîrtii de valoare aflate în circulaţie şi alte creanţe " – 3.000 lei;Scontul se amortizează lunar şi se include în cheltuielile băncii. În acest caz vom înregistra:Debit 5202 „Sporirea sconturilor"-33,33 lei;Credit 2186 „Sconturi la hîrtiile de valoare emise"-33,33 lei; Pentru hîrtiile de valoare emise banca calculează dobînda, care pentru bancă este cheltuială:Debit 5180”Cheltuieli aferente dobînzii la hîrtiile de valoare emise”-193,31 lei;Credit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise”-193,31 lei;Dobînda= 2800* 14% * 180 zile = 193,31 lei 100% * 365 zileDobînda se achită în următor:a)Debit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise"-193,31 lei; Credit 1001 „Numerar în casierie"-193,31 lei;b)Debit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise"-193,31 lei; Credit 1031 Contul „Nostro"-193,31 lei;

79

Page 80: curs Contabilitatea Bancara

80