1. Migrena comuna

Este o migrena fara perturbari neurologice focale care sa preceada aparitia sa. Tulburarile neurologice survin cel mai adesea in timpul crizei, iar cand persista dupa un acces migrenos, vorbim de migrena complicata.

Localizarea obisnuita este frontotemporala, uni sau bilateral. Durerile survin la trezire si sunt atenuate prin somn. Pot fi provocate de mirosuri, alimente sau ciclu menstrual.

La femeile insarcinate cedeaza in al doilea trimestru de sarcina. Pot sa dureze de la 6 ore la 2 zile , evolueaza in cicluri de la cateva luni la cativa ani.

2. Cefaleea de tensiune

Sunt in general dureri bilaterale , iar cele organizate sunt frontale sau occipitale. Bolnavii descriu senzatia de cap plin, strans, comprimat.

Instalarea crizelor este mai progresiva decat in migrena, dar bolnavii descriu adesea, o durere de tip pulsatil.

Dureaza de la cateva ore la 1-2 zile, evolueaza in cicluri de cativa ani, apare in special la adultii tineri , predominand la femei.

3. Cefaleea dupa punctia lombara

Survine in general in 2 zile dupa punctie, uneori in primele 12 zile. Poate apare la 30% dintre pacienti. Durerea este pozitionala , incepe cand bolnavul se aseaza sau trece in ortostatism. Durerile se atenueaza in decubit dorsal, sau cand se produce o compresie abdominala. Se agraveaza la miscarile capului. Sediul este occipito-frontal. Se asociaza adesea cu greturi, vertige, fotofobie sau vedere incetosata.

Aceste simptome dispar in general dupa cateva zile, dar pot persista cateva saptamani si cateva luni.

4. Arterita temporala

Apare la indivizi peste 55ani, 65% femei . Simptome initiale, cele mai frecvente sunt : cefaleea, polimialgiile, febra, pierdere in greutate. Cefaleea domina tabloul clinic.

Localizarea este temporala la 50% dintre pacienti, dar poate atinge orice parte a craniului . Apare intr-un context cu stare de rau si durere musculara. De obicei se intalneste progresiv in cateva ore, dar uneori brutal.

Se accentueaza la frig. Pot fi prezenti noduli rosiatici sensibili sau o striatiune rosie a pielii la nivelul arterei temporale.

5. Etiologia epilepsiei

Etiologia unei crize poate fi abordata in raport cu varsta bolnavului si tipurile de leziuni. Copil 0-2 ani:

hipoxie si ischemie perinatale

contuzie intracraniana la nastere

infectii acute

malformatii congenitale

boli genetice

tulburari metabolice

Copil 2-12 ani :

idiopatice

infectii acute

traumatisme

convulsii hiperpiretice

Adolescent 12-18 ani : idiopatice

traumatisme

sevraj (droguri, alcool)

malformatii arterio-venoase

Adultul tanar (18-35 ani) :

traumatisme

alcoholism

tumori cerebrale

Adult peste 35 ani :

tumori cerebrale

boli cerebro-vasculare

alcoholism

tulburari metabolice (insuficienta renala, hepatita, anomalii electrolitice)

6. Crizele partiale simple

Pot avea aspectul simptomelor motorii, senzoriale, vegetative sau psihice. In cazul semnelor motorii, acestea constau in contractii repetate ale musculaturii unei parti din corp (deget , mana, brat, fata ) fara pierderea constiintei.

Activitatea musculara poate ramane localizata sau se poate extinde din aproape in aproape catre regiuni contigue homolaterale (police drept, mana dreapta, brat drept, hemifata dreapta).

Aceasta extindere se numeste de tip Jacksonian, este determinate de progresiunea descarcarilor epilictiforme in cortexul motor contralateral, in cateva secunde sau minute.

Aceste crize partiale simple pot sad ea tulburari sub forma semnelor senzoriale parestezii, senzaii de vertij, halucinatii, semne psihice auditive sau vizuale simple.

7. Crizele grand mal

Sunt cele mai frecvente crize, majoritatea sunt generalizate de la inceput, altele apar secundar unei crize partiale.

Pot sa debuteze printr-o pierdere brusca de constiinta, contractii tonice musculare, pacientul poate sa emita un zgomot de expiratie fortata, care rezulta din contractia muschilor respiratori, apoi cade la sol, ramane rigid mai multe secunde, poate fi cianozat datorita insuficientei respiratorii, se poate traumatize adesea in cadere, urmeaza contractii ritmice in serii la nivelul celor patru membre.

Durata acestei faze variaza, incetand atunci cand contractia musculara inceteaza. Bolnavul ramane inconstient si nu poate fi trezit timp de cateva minute sau mai mult.

In general, isi recapata constienta progresiv, dar ramane adesea dezorientat pentru un anumit timp si poate fi chiar agresiv.

In timpul crizelor , sunt frecvente muscarea limbii si pierderea de urina si materie fecala.

Dupa criza , bolnavul nu-si aminteste nimic, revenirea la starea normala poate dura uneori mai multe zile . Pot sa apara cefaleea si somnolenta.

8. Absentele

Absenta pura este o incetare brusca a activitatii constiente fara miscari convulsive; pot fi atat scurte (cateva secunde sau minute) incat uneori trec neobservate.

Se pot asocial cu manifestari motorii minore: clipit, miscare de masticatie, usoara agitatie a membrelor.

La sfarsitul absentei bolnavul isi recapata foarte rapid constienta, in general fara sa treaca printr-un stadiu de confuzie. Cel mai adesea, absentele debuteaza la copil intre 6-14 ani. Pot reveni de sute de ori intr-o zi , timp de saptamani sau luni pana la punerea diagnosticului.