Facultatea de ŞtiinŃe Juridice, Economice şi Administrative din Braşov Program de studiu: Drept

Examen licenta – iulie 2018

DREPT PENAL. PARTEA GENERALĂ 1. Legea penala prevede: a) faptele care constituie infractiuni; b) fatele care constituie infractiuni si contraventii; c) faptele care constituie contraventii. 2. Normele juridice penale prohibitive spre deosebire de cele onerative prevăd: a. obligaŃia de a nu face b. obligaŃia de a face c. incriminarea omiterii săvârşirii faptei. 3. Care sunt izvoarele formale ale dreptului penal: a. ConstituŃia b. Codul penal român c. Legile speciale d. Tratate, pacte şi convenŃii internaŃionale e. Cutuma 4. PrecizaŃi care dintre principiile enunŃate reprezintă principiile generale ale dreptului penal: a.Principiul legalităŃii b.Principiul umanismului în dreptul penal cPrincipiul egalităŃii în faŃa legii penale d. Principiul teritorialităŃii 5. Legea penala se aplica: a) tuturor infractiunilor, chiar daca, ulterior comiterii faptei, o fapta nu mai este prevazuta ca infractiune de legea penala noua; b) infractiunilor savârsite în timpul cât ea se afla în vigoare; c) tuturor infractiunilor, chiar daca, la data comiterii o fapta nu erea incriminata dar, ulterior, aceasta a fost prevazute de legiuitor ca infractiune. 6.Prin lege penală se înŃelege în conformitate cu prevederile art 173 Cod Penal orice dispoziŃie cu caracter penal cuprinsă în: a.ConstituŃia României b.OrdonanŃe de urgenŃă c.Acte normative care aveau putere de lege la data adoptării lor. d.Legi organice

7. PrecizaŃi care sunt faptele penale pedepsite de către statul roman în virtutea principiului teritorialităŃii, prevăzut de articolul 8 Cod Penal. a. infracŃiunile săvârşite pe teritoriul României b. infracŃiunile săvârşite de către un cetăŃean roman în spaŃiul Uniunii Europene. c. infracŃiunile săvârşite de un cetăŃean străin sau fără cetăŃenie împotriva statului roman sau a unui cetăŃean roman. 8.PrecizaŃi care sunt faptele penale pedepsite de către statul roman în virtutea principiului realităŃii legii penale, prevăzut de articolul 10 alin 1 , Cod Penal: a. InfracŃiunile săvârşite în afara teritoriului Ńării de către un cetăŃean străin sau o persoană fără cetăŃenie, contra statului pe care se afla.. b. InfracŃiunile săvârşite în afara teritoriului Ńării de către un cetăŃean străin sau o persoană fără cetăŃenie contra unui cetăŃean român ,a unei persoane fizice sau juridice române sau contra statului roman c.InfracŃiunile săvârşite pe teritoriul Ńării de către un cetăŃean străin sau o persoană fără cetăŃenie, contra statului roman ori contra unui cetăŃean român ori a unei persoane fizice sau juridice române. 9.Care sunt cazurile în care legea penala romana se aplica în virtutea principiului universalitătii: a) s-a savarşit o infracŃiune pe care statul roman şi-a asumat obligatia să o reprime în temeiul unui tratat internaŃional, indiferent dacă este prevăzuta sau nu de legea penală a statului pe al cărui teritoriu a fost comisa; b) s-a cerut extradarea sau predarea infractorului şi aceasta a fost refuzata. c) infractiunile să fie săvârsite pe teritoriul tării de către un cetătean strain sau o persoana fara cetatenie. 10.Infractiunea este fapta prevazute de legea penala care: a)este savârsita cu vinovatie; b)prezinta pericol social; c)este savârsita cu vinovatie, nejustificata, si imputabila persoanei care a savârsit-o. 11.O fapta prevazuta de legea penala este savârsita cu vinovatie atunci când: a)fapta a fost comisa cu intentie, din culpa sau cu intentie depasita; b)rezultatul socialmente periculos s-a produs din vina faptuitorului; c)fapta a fost savârsita cu intentie. 12.InfracŃiunea este săvârşită cu intenŃie directă atunci când autorul: a. prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui. b. prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte. c. prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce

13. InfracŃiunea este săvârşită cu intenŃie indirectă atunci când autorul a.prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte b. prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui c. nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă. 14. InfracŃiunea este săvârşită din culpă , forma – cu uşurinŃă, atunci când autorul: a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce b)nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă c) prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui 15.Ne aflam în prezenta intentiei depasite (preterintentiei) atunci când: a.)fapta penala a fost savârşita cu intenŃie, autorul urmarind sa produca o anumita urmare periculoasa, la care s-a adaugat culpa autorului, ca un element de agravare a formei iniŃiale de vinovaŃie şi care, în final, agraveaza şi urmarea, facând-o mai grava decât cea pe care autorul se aştepta s-o produca fapta sa b)fapta a fost savârsita cu intentie, autorul urmarind atingerea unui rezultat socialmente periculos, acesta depasind însa, în gravitate intentia initiala a faptuitorului. c)fapta a fost savârsita cu intentie, dar autorul a apreciat, fara temei ca rezultatul socialmente periculos nu va fi de o gravitate foarte mare. 16.Obiectul juridic special al infracŃiunii îl reprezintă: a.)valoarea socială concretă împotriva căreia se îndreaptă nemijlocit fapta infracŃională b). totalitatea valorilor ocrotite de legea penală c) grup de valori de aceeaşi natură şi care constituie o parte a obiectului juridic general 17.Obiectul juridic complex al infracŃiunii cuprinde: a) două valori diferite ocrotite prin aceeaşi normă penală, un obiect direct şi unul indirect. b) grup de valori de aceeaşi natură şi care constituie o parte a obiectului juridic general c) totalitatea valorilor ocrotite de legea penală 18.Există tentativă atunci când: a) urmarea materială nu s-a produs din motive independente de voinŃa autorului. b) urmarea periculoasă nu s-a produs din voinŃa făptuitorului c) s-au produs urmari materiale nesemnificative. 19.InfracŃiunea este săvârşită din culpă , forma – fără prevedere, atunci când autorul: a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce b) nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă

c)prevede rezultatul faptei sale şi îl urmăreşte 20.In cazul infractiunii consumate: a.)urmarea imediata consta din vatămarea efectiva a valorii sociale protejata prin norma de incriminare b) urmarea imediata consta numai in crearea unei stari de pericol pentru valoarea sociala protejata c) rezultatul (urmarea periculoasa), nu se produce. 21. Prin ce se caracterizeaza infractiunile continuate: a. elementul material este alcatuit dintr-o pluralitate de acte, savârșite la anumite intervale de timp, dar în realizarea acelorasi urmari, a unor actiuni sau inactiuni ce prezinta, fiecare în parte, continutul aceleiasi infractiuni. b actiunea ce constituie elementul material este susceptibila de prelungire si dupa momentul consumarii c. sunt realizate atunci cand, dupa savarsirea continutului de baza al unei infractiuni, rezultatul acesteia se amplifica de la sine. 22.Prin “desistare” se întelege: a) situatia în care rezultatul socialmente periculos nu se mai produce, din motive independente de autor. b) situatia în care autorul întreprinde demersuri în vederea savârsirii unei fapte incriminate de legea penala însa rezultatul acesteia nu se produce din cauza modalitatii în care s-a încercat comiterea sa. c) situatia în care executarea acŃiunii incriminate de legea penala a început dar nu este dusa pâna la capat din iniŃiativa proprie a autorului. 23.Latura obiectiva a infractiunii este alcatuita din: a) elementul material, urmarea periculoasa si forma de vinovatie ceruta de lege; b) elementul material si urmarea periculoasa; c) elementul material, urmarea periculoasa şi raportul de cauzalitate. 24.Precizati tipurile unitatii legale infractionale: a) Infractiunea continuata b) Infractiunea complexa c) Infractiunea progresiva si infractiunea de obicei d) Infractiunea continua 25.Formele pluralitatii de infractiuni sunt: a) concursul de infracŃiuni b) recidiva c) pluralitatea intermediara de infractiuni

26. Există concurs real de infracŃiuni atunci când: a) două sau mai multe infractiuni au fost savarşite de aceeasi persoana, prin actiuni sau inactiuni distincte, înainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele. b) una dintre infracŃiuni a fost comisa pentru săvarsirea sau ascunderea altei infractiuni. c) o acŃiune sau o inacŃiune savarsită de o persoana, din cauza imprejurarilor în care a avut loc sau a urmarilor pe care le-a produs, realizează conŃinutul mai multor infracŃiuni 27“Elementul material” al infractiunii consta în: a) mijlocul fix utilizat de inculpat la savârsirea infractiunii; b) consta din acŃiunea sau inacŃiunea incriminata; c) totalitatea materialelor folosite de inculpat în cazul comiterii unei infractiuni. 28.Există concurs formal de infracŃiuni atunci cand: a) o actiune sau o inactiune savarsita de o persoana, din cauza imprejurărilor în care a avut loc sau a urmarilor pe care le-a produs, realizeaza continutul mai multor infractiuni. b) una dintre infractiuni a fost comisa pentru savarsirea sau ascunderea altei infractiuni c)două sau mai multe infractiuni au fost savarşite de aceeasi persoana, prin actiuni sau inactiuni distincte, in baza aceleiasi rezolutii infractionale 29.CondiŃiile de existenta a concursului de infractiuni: a) savarşirea a două sau mai multe infractiuni de catre aceeasi persoana b) cel puŃin două dintre infractiuni să-si păstreze caracterul penal şi sa poată atrage răspunderea penala a faptuitorului c) cel puŃin două dintre infractiuni să-si păstreze caracterul penal şi sa poată atrage răspunderea penala a faptuitorului 30.La stabilirea starii de recidiva nu se Ńine seama de hotararile de condamnare privitoare la: a) faptele care nu mai sunt prevazute de legea penala; b.) infractiunile amnistiate; c) infractiunile savarşite din culpă. 31.Precizati formele participatiei penale proprii: a) Autoratul b) Instigarea c) Complicitatea 32. Precizati care sunt cauzele justificative: a) Legitima apărare

b) Starea de necesitate c) Iresponsabilitatea d) Minoritatea făptuitorului 33.Precizati care sunt cauzele de neimputabilitate: a) Excesul neimputabil b) Iresponsabilitatea c) IntoxicaŃia d) Consimtamantul persoanei vatamate 34.Precizati care sunt cauzele justificative: a) Exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaŃii b) Constrangerea fizica si constrangerea morala c) Eroarea d) Excesul neimputabil 35. Precizati care sunt cauzele de neimputabilitate: a) Cazul fortuit b) Intoxicatia c) Excesul neimputabil d) Legitima aparare 36. Amnistia, retragerea plangerii prealabile, impacarea, lipsa plangerii prealabile reprezinta: a) Cauze care inlatura raspunderea penala b) Cauze justificative c) Cauze de neimputabilitate 37.Dupa felul lor,pedepsele sunt clasificate in: a) Pedepse principale b) Pedepse accesorii c) Pedepese complementare d) Detentiunea pe viata 38.Pedepsele principale in dreptul penal roman( articolul 53 din Codul Penal) sunt: a) Detentiunea pe viata b) Inchisoarea c) Amenda d) Sanctiunea contraventionala cuprinsa intre 300 lei si 200000 lei 39.Regimul inchisorii reprezinta : a) Privarea de libertate pe durata determinata , cuprinsa intre 15 zile si 30 ani b) Privarea de libertate pe durata determinata cuprinsa intre 30 zile si 25 ani c) Privarea de libertate pe durata determinata intre 15 zile si 25 ani.

40. Amenda consta in suma de bani pe care condamnatul este obligat sa o plateasca condamnatului. Cuantumul amenzii se stabileste prin sistemul zilelor amenda.Precizati care este suma corespunzatoare unei zile amenda si care este numarul zilelor amenda: a) Suma corespunzatoare unei zile amenda este cuprinsa intre 10 – 50 lei iar numarul zilelor amenda este cuprins intre 30 – 400 de zile b) Suma corespunzatoare unei zile amenda este cuprinsa intre 10 – 30 lei iar numarul zilelor amenda este cuprins intre 15 – 300 de zile c) Suma corespunzatoare unei zile amenda este cuprinsa intre 20– 40 lei iar numarul zilelor amenda este cuprins intre 40 – 400 de zile 41. Pedepsele complementare aplicabile persoanei fizice sunt: a) Interzicerea exercitarii unor drepturi, degradarea militara, publicarea hotararii definitive de condamnare; b) Interzicerea exercitarii unor drepturi (dreptul de a fi ales in functii publice, dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, dreptul strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei, dreptul de a alege, etc); c) Interzicerea exercitarii unor drepturi si degradarea militara. 42.Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi se dispune: a) in cazul tuturor sentintelor date de instanta judecatoreasca; b) ori de cate ori instanta, in functie de natura si gravitatea faptei, imprejurarile cauzei si persoana infractorului, apreciaza ca pedeapsa principala nu este suficienta; c) doar la solicitarea procurorului de sedinta. 43. Constituie circumstante atenuante legale conform prevederilor articolului 75 din Codul Penal urmatoarele imprejurari: a) Depasirea limitelor legitimei aparari b) Depasirea limitelor starii de necesitate c) Eforturile depuse de infractor pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii d) Imprejurarile legate de fapta comisa, care diminueaza gravitatea infractiunii sau periculozitatea infractorului 44.Circumstantele atenuante judiciare: a) Sunt obligatorii, codul penal prevăzând prevederi exprese in acest ses; b) Au un caracter facultativ, reprezentând un atribut al judecătorului de a stabili dacă le va aplica sau nu; c) Prin aplicarea lor pedeapsa aplicata este mai mare. 45. Constituie circumstante agravante: a) Savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna

b) Savarsirea infractiunii profitand de starea de vadita vulnerabilitate a persoanei vatamate,datorata varstei,starii de sanatate,infirmitatii sau altor cauze c)Imprejurarile legate de fapta comisa, care diminueaza gravitatea infractiunii sau periculozitatea infractorului d) Depasirea limitelor starii de necesitate 46.Cadrul masurilor de siguranta este prevazut de art. 108 din Codul penal. Măsurile de siguranta sunt: a) obligarea la tratament medical b) internarea medicala c) interzicerea exercitarii unor drepturi 47.Cadrul măsurilor de siguranŃă este prevăzut de art. 108 din Codul penal. Măsurile de siguranŃă sunt: a) interzicerea ocuparii unei functii sau a exercitarii unei profesii b) confiscarea speciala c) confiscarea extinsa d) dreptul de a fi ales în autoritatile publice sau în orice alte functii publice 48. Durata masurii de siguranta: a) incepe de îndata ce a fost dispusa si se aplica pe durata nedeterminata, durand pană la insanatosirea faptuitorului b) incepe deindata ce a fost dispusa si se aplica pe durata determinata , dar nu mai mult de doi ani c) incepe dindata si se aplica pe durata determinata , dar nu mai mult de 1 an 49. Interzicerea ocuparii unei functii sau profesii ca si masura de siguranta se ia fata de persoana care a savarsit fapta prevazuta de legea penala urmare a : a) incapacitatii, nepregatirii sau altor cauze care il fac impropriu pentru ocuparea unei anumite functii ori pentru exercitarea unei profesii b) exercitarii abuzive, voit ilegale a profesiei, functiei c) urmare a aplicarii unei pedepse cu inchisoarea cuprinsa intre un an si cinci ani 50.Minorii cu varsta cuprinsa intre 14- 16 ani : a) raspund penal b) nu raspund penal. c) răspund penal numai daca se dovedeste ca au savarsit fapta cu vinovătie, respectiv au avut discernamant 51.Sunt masuri educative neprivative de libertate: a) stagiul de formare civică b) supravegherea c) internarea într-un centru educativ 52.Sunt masuri educative neprivative de libertate:

a) consemnarea la sfarsit de săptamana; b) asistarea zilnica. c) internarea într-un centru de detentie. 53. Sunt masuri educative privative de libertate a) internarea într-un centru educativ; b) supravegherea; c) asistarea zilnica. d) consemnarea la sfarsit de saptamana; 54. Sunt masuri educative privative de libertate: a) internarea intr-un centru de detenŃie. b) asistarea zilnica. c) supravegherea; d) consemnarea la sfarsit de saptamana; 55.Conform art. 133 C. pen., masurile educative: a) nu atrag interdictii, decaderi sau incapacitati b) atrag interdictii, decaderi sau incapacitati c) atrag doar interdictii DREPT PENAL. PARTEA SPECIALĂ

1. Pedeapsa: a. poate fi hotarata de judecator chiar daca legea nu prevede, daca fapta este foarte

grava si aduce atingere unor valori sociale foarte importante b. nicio pedeapsa nu poate fi stabilita şi aplicata in afara limitelor legii c. poate fi hotarata de instanta si atunci cand legea nu prevede, insa numai de

catre Inalta Curte de Casatie si Justitie

2. Ca regula generala, infractiunea savarsita la bordul unei aeronave romanesti care survoleaza

spatiul aerian al Japoniei: a. nu va constitui infractiune daca legea penala japoneza nu incrimineaza fapta b. se considera savarsita pe teritoriul Japoniei

c. se considera savarsita pe teritoriul Romaniei

3. In ipoteza in care un cetatean roman sustrage bunuri, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, in mai multe state ale Uniunii Europene, se va aplica legea penala romana daca: a. numai dacă primul act de executare a infractiunii continuate a fost savarsit in tara b. chiar daca numai un singur act de executare a infractiunii continuate a fost savarsit

in Romania c. numai daca infractorul este pe teritoriul tarii noastre

4. In cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila: a. intotdeauna b. daca instanta apreciaza in acest sens c. daca faptuitorul a avut o buna conduita dupa savarsirea faptei

5. Exista praeterintentie (intentie depasita): a. cand fapta constand intr-o actiune sau inactiune intentionată produce un rezultat

mai grav, care se datoreaza culpei faptuitorului b. cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale dar socoteste fara temei ca nu se va

produce c. cand faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi putea si trebuia sa prevada

ca actiunile sale vor duce la un rezultat ce va depasi limitele de siguranta impuse de lege

6. Care din urmatoarele este cauza justificativa: a. starea de necesitate b. constrangerea fizica c. excesul neimputabil

7. Obiectul juridic al infractiunii este complex daca: a. fapta prevazuta de legea penala pune in pericol sau vatama doua sau mai multe

valori sociale b. fapta prevazuta de legea penala aduce atingere unei valori sociale de importanta

deosebita c. pentru savarsirea infractiunii faptuitorul se foloseste de mijloace deosebit de

sofisticate

8. In cazul minorului sub 14 ani:

a. exista o prezumtie absoluta ca nu raspunde din punct de vedere penal b. exista o prezumtie relativa ca nu raspunde din punct de vedere penal c. raspunde din punct de vedere penal, dar numai in cazul infractiunilor savarsite cu

intentie

9. Nu poate fi subiect activ al infractiunii: a. minorul de 16 ani b. femeia insarcinata c. statul

10. Poate fi subiect pasiv al infracŃiunii: a. numai o persoana fizica b. numai o persoana juridica c. persoana fizica si persoana juridica 11. Care din urmatoarele este pedeapsa complementara: a. interzicerea dreptului de a alege b. amenda penala c. tinerea in catuse pe perioada executarii pedepsei

12. In ce consta principiul umanismului legii penale? a. intreaga reglementare penala trebuie sa porneasca de la interesele fundamentale

ale omului b. intreaga activitate in domeniul dreptului penal trebuie sa se desfasoare pe baza

legii si in conformitate cu legea c. intreaga reglementare juridica penala trebuie sa asigure prevenirea savarsirii

faptelor periculoase, atat prin conformare cat si prin constrangere fata de cei care savarsesc asemenea fapte

13.Ce se intelege prin interpretarea legii penale?

a. o operatiune logico-rationala ce se efectueaza cu ocazia aplicarii normei de drept si are drept scop aflarea vointei legiuitorului, exprimata in acea norma

b. o operatiune logica ce se refera la fapte tipice si trebuie aplicata unor fapte concrete care sunt variabile

c. o activitate stiintifica prin care se explica si se desluseste continutul normativ al legilor

14. Este in legitima aparare persoana care savarseste fapta pentru a:

a. salva de la un pericol imediat şi care nu putea fi înlăturat altfel viata, integritatea corporala sau sanatatea sa ori a altei persoane

b. indeplini o obligatie impusa de autoritatea competenta c. inlatura un atac direct, material, imediat si injust

15. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine in cursul urmaririi penale? a. nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa

momentul intrarii ei in vigoare, conform principiului activitatii legii penale b. se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala c. se va pronunta achitarea

16. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca aceasta intervine in cursul judecatii? a. se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala b. se va pronunta clasarea c. se va pronunta achitarea

17. Ce fel de act este extradarea? a. administrativ, bilateral, politic b. bilateral, juridic, civil c. politic, juridic, bilateral

18. Ce se intelege prin „verbum regens"?

a. mobilul infractiunii b. scopul infractiunii c. elementul material al laturii obiective a infractiunii

19. In cazul caror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate in dreptul penal? a. infractiunilor formale b. infractiunilor formale de atitudine c. infractiunilor de rezultat

20. In cazul caror infractiuni nu este posibila tentativa? a. la infractiunile continuate b. la infractiunile omisive c. la infractiunile savarsite cu intentie indirecta

21. Complicele este persoana care: a. cu intentie sau din culpa, ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de

legea penala b. promite, dupa savarsirea faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau

ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita

c. cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.

22. Ce este starea de necesitate?

a. este o cauza care in mod direct inlatura caracterul penal al faptei b. este o cauza care inlatura raspunderea penala c. este o cauza care inlatura executarea pedepsei

23. Ce se inlatura prin constrangerea morala? a. caracterul penal, deoarece fapta nu mai constituie infractiune b. raspunderea penala c. executarea pedepsei

24.Cand se considera ca o infractiune este infractiune continuata? a. atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii obiective,

se prelungeste in timp, in chip natural, chiar dupa momentul consumarii b. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau

inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul unei infractiuni, inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele

c. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni

25. Care este momentul consumarii infractiunii progresive? a. momentul epuizarii rezultatului b. momentul prin care se savarsesc actiunile prin care se realizeaza elementele

materiale specifice laturii obiective c. momentul incetarii ultimei actinuii sau inactiuni

26. Cand exista eroarea de fapt?

a. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut ca acea fapta constituie o infractiune

b. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a prevazut ca se vor produce anumite consecinte grave

c. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei

27. Obiectul material in cazul infractiunii de omor este reprezentat de: a. corpul victimei in viata b. obiectul folosit de faptuitor (arma) c. infractiunea de omor este lipsita de obiect material intrucat viata nu se poate

concretiza intr-o valoare materiala

28. Omorul calificat cu premeditare [art. 189 alin. 1 lit. a) C.pen.]: a. implica o simpla chibzuire anterioara asupra faptei b. implica exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte de pregatire a infractiunii c. implica existenta unui interval de timp intre luarea hotararii de a comite

infractiunea si savarşirea acesteia, chiar daca faptuitorul nu a chibzuit asupra faptei si nu a pregatit-o

29. Fapta lui A de a-i furniza lui B o cantitate de otrava, cunoscand ca B o va folosi pentru a-l ucide pe C, rezultat ce s-a produs, poate reprezenta:

a. instigare la infractiunea de omor b. complicitate materiala la infractiunea de omor c. coautorat la infractiunea de omor

30. Subiect pasiv al infractiunii de omor poate fi: a. un cadavru b. o persoana juridica c. o persoana care mai are de trait doar cateva minute 31. Uciderea din culpa prin care s-a cauzat moartea a două sau mai multor persoane:

a. constituie o infractiune de ucidere din culpa, in varianta agravata b. constituie infractiune de omor calificat c. constituie atatea infractiuni de ucidere din culpa cati subiecti pasivi sunt

32. Subiectul activ la infractiunea de lovire sau alte violente:

a. nu este circumstantiat de norma de incriminare b. poate fi reprezentat si de un functionar public care se afla in exercitarea atributiilor

de serviciu c. poate fi reprezentat si de victima, in ipoteza automutilarii

33. Sub aspectul laturii subiective, infractiunea de vatamare corporala:

a. se poate savarsi numai din culpa b. se poate savarsi numai cu intentie directa c. se savarseste cu intentie directa sau indirecta

34. A il loveste pe B cu o teava metalica in zona capului, de peste 6 ori, survenind leziuni grave si fiind necesare peste 90 de zile de ingrijiri medicale se va retine: a. tentativa la infractiunea de omor b. infractiunea de vatamare corporala c. infractiunea de vatamare corporala in varianta agravata

35. Care din următoarele enunturi este corect cu privire la subiectul activ al infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal:

a. subiect activ poate fi si o persoana juridica b. participatia este posibila numai in forma complicitatii c. subiect activ poate fi orice persoana fizica cu raspundere penala

36. In ceea ce priveste latura subiectiva a infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal:

a. se poate savarsi si din culpa b. se poate savarsi numai cu intentie directa calificata prin scop c. se savarseste cu intentie directa sau indirecta

37. Situatia premisa in cazul infractiunii de evadare (art. 285 C. pen.) consta in: a. existenta unei hotarari judecatoresti de condamnare b. existenta starii legale de retinere sau detinere c. existenta unui mandat de executare a pedepsei 38. Care din urmatoarele actiuni pot constitui infractiune de amenintare? a. amenintarea cu o actiune in justitie b. amenintarea cu razbunarea divina c. amenintarea cu loviri sau alte violente

39. In cazul infractiunii de amenintare:

a. pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unei pluralitati de infractiuni b. infractiunea se va retine numai daca faptuitorul a luat hotararea sa savarseasca

infractiunea sau fapta cu care se ameninta c. tentativa nu este posibila

40. In cazul nerestituirii unui bun predat ca urmare a inducerii in eroare a unei persoane

se va retine: a. infractiunea de inselaciune b. infractiunea de abuz de incredere c. nu va exista o fapta penala 41. In cazul infractiunii de viol:

a. tentativa este posibila doar in forma intrerupta b. elementul material poate consta numai intr-un raport sexual, nu si intr-un act

sexual c. fapta se poate comite si din culpa

42. Poate fi obiect material al infractiunii de furt: a. un autovehicul b. un bun imobil prin natura lui c. un lucru abandonat

43. Daca faptuitorul ameninta victima ca va publica unele fotografii ale concubinei sale daca nu ii da o suma de bani, se va putea retine infractiunea de: a. amenintare b. santaj c. nu constituie fapta penala

44. Subiect activ al infractiunii de luare de mita poate fi: a. orice persoana cu raspundere penala b. paznicul de la o societate comerciala c. un ofiter de politie 45. Infractiunea de fals intelectual se consuma in momentul:

a. finalizarii intocmirii inscrisului oficial de catre functionarul public aflat in exercitarea atributiilor de serviciu

b. folosirii inscrisului falsificat c. in care functionarul transmite inscrisul persoanei pentru care a fost intocmit

46. Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare: a. decat pedeapsa aplicata autorului b. decat pedeapsa aplicata autorului, in urma reducerii, ca efect al circumstantelor

atenuante c. decat pedeapsa prevazuta de lege pentru autor

47. Fapta de a condamna o persoana stiind ca este nevinovata constituie:

a. represiune nedreapta b. cercetare abuziva c. supunere la rele tratamente 48. Fapta inculpatului de a asmuti cainii asupra victimei, cu consecinta decesului, ca urmare a multiplelor plagi muscate:

a. constituie infractiune de omor b. constituie infractiune de ucidere din culpa c. constituie infractiune de loviri cauzatoare de moarte

49. In cazul in care victima infractiunii de omor este o femeie gravida, iar faptuitorul nu

cunostea starea de graviditate a acesteia se va retine: a. infractiunea de omor b. infractiunea de omor calificat (asupra unei femei gravide) c. infractiune de omor in concurs cu infractiunea de vatamare a fatului

50. In cazul in care talharia a avut ca urmare moartea victimei se va retine:

a. infractiunea de talharie in concurs cu infractiunea de omor b. infractiunea de omor calificat c. niciuna dintre variante 51. Obiectul material al infracŃiunii de uz de fals (art. 323 C. pen.) poate fi: a) doar un înscris oficial; b)doar un înscris sub semnătură privată; c)un înscris oficial sau un înscris sub semnătură privată

52.Conform legislaŃiei române, suprimarea vieŃii unui bolnav aflat în fază terminală, la rugămintea acestuia: a)reprezintă infracŃiunea de omor; b)uciderea la cererea victimei; c)nu reprezintă infracŃiune, dacă a fost în prealabil aprobată de organele abilitate. 53.La infracŃiunea de violare de domiciliu (art.224 C.pen): a)actele pregătitoare nu sunt incriminate; b)tentativa este incriminată; c)urmarea imediată constă într-un rezultat material. 54.Raportul sexual cu o persoană de sex diferit, care este frate, prin constrângerea acestuia sau profitând de imposibilitatea lui de a se apăra, constituie: a)infracŃiunea de viol (art. 218 C. pen); b)agresiunea sexuală (art. 219 C. pen); c)concurs formal între infracŃiunea de viol şi agresiune sexuală. 55. Intr-o cauză penală, dacă un martor face declaraŃii mincinoase cu scopul de a determina zădărnicirea urmăririi penale, se întrunesc condiŃiile săvârşirii infracŃiunii de: a)mărturie mincinoasă; b)favorizarea făptuitorului în concurs cu mărturia mincinoasă; c) favorizarea făptuitorului în concurs cu mărturia mincinoasă şi falsul în declaraŃii.

DREPT PROCESUAL CIVIL

NOTA : RĂSPUNSUL POATE CONTINE UNUL DOUA SAU TREI ENUNTURI CORECTE

1. În ceea ce priveşte excepŃia de necompetenŃă materială: A. Poate fi invocată exclusiv de către părŃi, dar numai până la prima zi de înfăŃişare în faŃa

primei instanŃe; B. Poate fi invocată de către părŃi ori de către judecător la prima zi de înfăŃişare în faŃa

primei instanŃei, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului; C. Poate fi invocată direct în faŃa instanŃei de recurs;

2. Ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi asigurat principiul contradictorialitatii in

procesul civil? A. toate elementele procesului trebuie supuse dezbaterii părșilor; B. este necesar ca părșile să se fi exprimat efectiv cu privire la orice element ce ar avea legatura cu pretentia dedusa judecatii C. este suficient ca partile sa fi fost in masura sa se fi exprimat cu privire la cateva elemente ce ar avea legatura cu pretentia dedusa judecatii.

3. Dacă minorul – parte litigantă, împlineşte în timpul procesului vârsta de 14 ani,

atunci: A. Reprezentarea legală se transformă în asistare; B. Minorul va fi citat persoanal; C. Reprezentarea legală se transformă în asistare, urmând a fi citat părintele sau tutorele;

4. Care sunt modalitatile concrete prin care se poate manifesta rolul activ al

judecatorului? A. îndatorirea, in cazul in care partile nu sunt asistate sau reprezentate de catre un avocat sau de vreun alt mandatar, de a da partilor indrumarile necesare cu privire la drepturile si obligatiile ce le revin in proces; B. posibilitatea de a ordona din oficiu dovezile pe care le considera necesare pentru solutionarea cauzei chiar daca partile se impotrivesc; C. obligatia instantei de a pune, din oficiu, in dezbaterea partilor anumite imprejurari de fapt sau de drept care ar putea conduce la dezlegarea cauzei, chiar daca acestea nu sunt mentionate in cerere sau intampinare

5. Cererea prin care reclamantul solicită instanŃei judecătoreşti să se constate că a

intervenit prescipŃia extinctivă a dreptului pârâtului de a obŃine executarea silită a unui debit este:

A. Inadmibibilă în toate cazurile; B. Admisibilă numai dacă nu s-a declanşat executare silită cu privire la debitul respectiv ; C. Admisibilă în toate cazurile;

6. Arătarea titularului dreptului, ca formă de intervenŃie forŃată a terŃilor în

procesul civil: A. Poate fi formulată atât de reclamant , cât şi de pârât, dar nuami în faŃa primei instanŃe; B. Se poate formula numai în cazul cererilor (proceselor) prin care se urmăreşte

valorificarea unui drept real; C. Presupune pronunŃarea, de către instanŃa de judecată a unei încheieri judecătoreşti de

încuviinŃare sau de respingere în principiu a acesteia; 7. Intervine nulitatea cererii de chemare în judecată:

A. Dacă lipseşte semnătura reclamantului, cu condiŃia ca partea care invocă nulitatea să probeze şi vătămarea;

B. Dacă lipseşte obiectul cererii de chemare în judecată, vătămarea fiind prezumată; C. În cazul neindicării domiciliului sau reşedinŃei pârâtului, vătămarea fiind prezumată de

lege;

8. În ceea ce priveşte decăderea: A. Intervine în cazul nerespectării termenelor judecătoreşti; B. Intervine dacă nu există o derogare expresă de la sancŃiunea decăderii; C. Aceasta sancŃionează neexercitarea în termen legal peremptoriu a drepturilor procedurale

recunoscute de lege părŃilor şi procurorului; 9. Cererea prin care se solicită înfiinŃarea sechestrului judiciar:

A. Se soluŃionează în toate cazurile de instanŃa în raza căreia se află bunul ce urmează a fi pus sub sechestru;

B. Se soluŃionează de urgenŃă, fără citarea părŃilor; C. Se soluŃionează prin încheiere supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunŃare;

10. În cazul asigurării dovezilor:

A. Dacă există urgenŃă, această procedură poate fi utilizată pentru a se constata mărturia unei persoane, părerea unui expert, starea unor lucruri, sau pentru a se dobândi recunoaşterea unui înscris, a unui fapt sau a unui drept;

B. Întâmpinarea este obligatori; C. În toate cazurile, procedura de asigurare a dovezilor se realizează cu citarea părŃilor;

11. Hotărârile primei instanŃe sunt executorii de drept când au ca obiect:

A. Despăgubiri pentru accidente de muncă; B. Pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale; C. Despăgubiri în caz de moarte dacă despăgubirile s-au acordat sub forma unei sume fixe;

12. Citarea prin publicitate se dispune: A. în cazul în care pârâtul, domiciliat în străinătate, nu îşi îndeplineşte obligaŃia de alegere a

domiciliului în România; B. atunci când în cursul procesului partea îşi schimbă domiciliul şi nu aduce la cunoştinŃa

instanŃei această împrejurare; C. când comunicarea actelor de procedură nu se poate face datorită faptului că s-a dărâmat

clădirea, spaŃiul a devenit de nelocuit sau din alte motive asemănătoare.

13. Cum se atacă hotărârea ce constituie regulatorul de competenta? a. poate fi atacata numai odata cu fondul; b. poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la pronuntare; c. poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la comunicare. 14. Ce face instanta in fata careia s-a ivit conflictul de competenta? a. va suspenda, dar numai la cererea persoanei interesate, orice procedura; b. va suspenda din oficiu orice alta procedura; c. va suspenda numai in cazurile prevazute de lege.

15. Care sunt participantii in procesul civil? a. instanta si partile, procurorul, organul de executare, martorii, expertii si aparatorii; b. organul de executare, procurorul; c. martorii, expertii, interpretii, aparatorii 16. Ce caracter au normele care prevad compunerea instantei? a. supletiv; b. imperativ; c. dispozitiv. 17. Proba îndeplinirii procedurii de citare se face: a. numai cu dovada de primire, sau, după caz, cu procesul-verbal întrocmit protrivit dispozișiilor legale, proba cu martori nefiind admisibilă; b. prin martori dacă nu există dovadă de primite sau proces-verbal întocmit în acest sens c. prin prezumșii legale relative atunci când agenrul procedural nu a întocmit o dovadă de îndeplinire a procedurii de citare, 18. Unde se poate face cererea de interventie voluntara principală? a. în fașa primei instante, pana la inceperea dezbaterilor; b. numai în fata primei instante, pana la terminarea dezbaterilor; c. în fata instantei de apel cu invoirea partilor. 19. Cum se calculeaza termenul pe zile in procesul civil? a. se calculeaza pe zile libere, actul procesual, putand fi efectuat in tot cursul zilei; b. se calculeaza pe zile pline, actul fiind considerat facut in termen daca se trimite in acest termen prin posta recomandat; c. se calculeaza pe zile libere, actul putand fi depus numai in orele in care serviciile instantei functionează; 20. Nulitatea unui act de procedură atrage sau nu anulabilitatea actelor subsecvente? a. atrage nulitatea actelor subsecvente, neconditionat; b. atrage nulitatea actelor subsecvente dependente de actul nul, numai daca s-a cauzat o vatamare ce nu poate fi inlaturata altfel; c. nu atrage nulitatea actelor subsecvente independente de actul nul. 21. De cine trebuie justificată calitatea procesuala? a. de reclamant pentru calitatea procesuala activa si de parat pentru calitatea procesuala pasiva; b. de reclamant atat pentru calitatea procesuala activa cat si pentru calitatea procesuala pasiva c. de parat atat pentru calitatea procesuala activa cat si pentru calitatea procesuala pasiva.

22. În ce formă se face cererea de interventie principala? a. se face printr-o simpla petitie; b. se face în forma cerută pentru cererea principala; c. are cuprinsul stabilit expres de lege. 23. În ce se clasifică normele de procedură propriu-zise? a. norme de procedură contencioasă, norme de procedură necontencioasă si norme de executare silită b. norme de executare silită directă si indirectă c. norme de procedură pentru procedura de drept comun si pentru procedurile specia 24. Cererea prin care se solicită înființarea sechestrului judiciar: a. se solușionează în toate cazurile de instanșa în raza căreia se află bunul ce urmează a fi pus sub sechestru; b. se solușionează de urgenșă, fără citarea părșilor; c. se solușionează prin încheiere supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunșare.

25. Dacă cel citat, aflându-se la domiciliu, nu vrea să primească citația:

a. agentul procedural va afișa citașia pe ușa locuinșei celui citat, încheind proces-verbal în acest sens;

b. agentul procedural face proces verbal și instanșa va dispune citarea prin publicitate;

c. agentul procedural va face menșiune despre refuzul de primire, va restitui în întregime citașia instanșei, care va judeca procesul fără alte formalităși relative la citare;

26. În cazul renunțării la judecată:

a. dacă reclamantul renunșă la judecată în intervalul dintre introducerea acșiunii și comunicarea eu către pârât, renunșarea produce efectele specifice, fără acodrul pârâtului, reclamantul putând fi obligat la cerere la cheltuielile de judecată;

b. dacă reclamantul renunșă la judecată în intervalul dintre introducerea acșiunii și comunicarea ei către pârât, renunșarea produce efectele specifice, cu acordul pârâtului, reclamantul neputând fi însă obligat la cheltuielile de judecată;

c. dacă renunșarea intervine după ce s-a comunicat pârâtului cererea de chemare în judecată, dar înainte de a se intra în dezbaterea fondului, dacă legea nu prevede altfel, renunșarea produce efectele specifice, fără a fi necesar acordul pârâtului, dar la solicitarea acestuia, reclmantul poate fi obligat la cheltuieli de judecată.

27. În cazul în care se admite contestația în anulare, sunt posibile următoarele soluții:

a. dacă s-a reșinut că partea nu a fost legal citată la termenul când a avut loc judecata, se va anula hotărârea atacată și se va proceda la rejudecarea cauzei;

b. dacă s-a constatat necompetenșa absolută a instanșei care a pronunșat hotărârea atacată, se va anula această hotărâre și se va proceda la rejudecarea cuzei evocându-se fondul;

c. dacă hotărârea atactă este rezultatul unei greșeli materiale se desfiinșează hotărârea pronunșată în recurs și calea de atac se rejudecă.

28. Constația în anulare de drept comun este admisibilă:

a. dacă motivele au fost invocate în recurs și aceastea au fost respinse ca neîntemeiate;

b. dacă pricina s-a judecat de către o instanșă necompetentă material, partea a invocat aceasta în motivele de recurs, dar recursul a fost respins ca tardiv;

c. partea nu a fost legal citată la judecarea apelului, a formulat recurs invocând acest motiv, dar recursul s-a perimat;

29. În procedura specială a divorțului, hotărârea judecătorească a primei instanțe:

a. este supusă apelului în toate cazurile;

b. nu se motivează dacă una dintre părși solicită instanșei aceasta;

c. va dispune desfacerea căsătoriei în cazul de culpă comună a soșilor, chiar dacă pârâtul nu a fostmulat cerere reconvenșională, dacă prin probele administrate reiese că amândoi soșii sunt vinovași de destrămarea căsătoriei.

30. Cererea reconvențională:

a. se solușionează de instanșa competentă se judece cererea principală chiar dacă a fost disjunsă;

b. trebuie să cuprindă pretenșii ce se întemeieiază pe acelașii raport juridic cu cele din cererea principală;

c. trebuie depusă cel mai târziu până la prima zi de înfășișare sub sancșiunea decăderii;

31. Debitorul poate invoca în cadrul contestației la executare motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului dacă:

a. executare silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești;

b. executarea silită se face în temeiul unei hotărâri arbitrale;

c. executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu o cale procesuală specifică pentru desfiinșarea lui.

32. Cererea pârâtului de a se constata perimarea cererii de chemare în judecată:

a. se poate ridica în orice fază a pricinii;

b. nu influenșează soarta cererii reconvenșionale, care se va judeca în continuare;

c. se va admite chiar dacă, după ultima zi a termenului de perimare dar înainte de înregistrarea cererii de constatare a perimării, reclamantul a efectuat un act de procedură.

33. În cazul renunțării la dreptul subiectiv pretins:

a. este necesar consimșământul pârâtului dacă s-a intrat în dezbaterea fondului;

b. nu afectează cererea de intervenșie principală sau cererea reconvenșională;

c. se poate face în fașa primei instanșe, a instanșei de apel sau a instanșei de recurs.

34. Suspendarea legală de drept intervine:

a. când amândouă părșile o cer;

b. în cazul ivirii unui conflict de competenșă;

c. când, după o amâanare a judecășii în temeiul învoielii părșilor, acestea nu stăruie în judecată.

35. În cazul în care apelul nu este motivat:

a. instanșa anulează apelul;

b. instanșa se pronunșă în fond pe baza celor invocate la prima instanșă;

c. Instanșa respinge apelul ca inadmisibil.

36. Modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere:

a. când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenșei altei instanșe;

b. când instanșa a depășit atribușiile puterii judecătorești;

c. Când hotărârea se întemeiază pe o greșeală gravă de fapt, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate.

37. Decizia instanței de recurs este obligatorie în caz de rejudecare:

a. cu privire la necesitatea administrării unor probe;

b. cu privire la problemente de drept dezlegate;

cu privire la interpretarea probelor administrate;

38. Într-un proces de partaj judiciar:

a. Intervenșia principală este inadmisibilă;

b. Intervenșia principală este admisibilă dar trebuie făcută până la pronunșarea încheierii de admitere în principiu;

c. Intervenșia principală este admisibilă dat trebuie făcută până la închiderea dezbaterilor în primă instanșă;

39. Cheltuielile de judeată:

a. pot fi acordate și din oficiu, dacă se referă la tzxele judiciare de timbru, onorariile de experși sau despăgubirea martorilor;

b. asupra cărora instanșa a omis să se pronunșe, pot fi obșinute pe calea cererii de completare a hotărârii;

c. pot fi acordate, la cerere, dacă reclamantul a renunșat la judecată după comunicarea acșiunii dar înainte de primul termen de judecată;

40. Reprezintă titlu executoriu fără a mai fi necesară parcurgerea procedurii de învestire cu formulă executorie:

a. cambia, cecul sau biletul la ordin;

b. actele autentificate de notarul public constând într-o creanșă certă, lichidă și exigibilă;

c. hotărârilor arbitrare.

41. Nulitatea sau neregularitatea unui act de procedura:

a) constand necompetenta instantei de insolventa poate fi ridicata oricand; b) constand in citarea viciata la primul termen de judecata la care s-a declinat competenta atrage nulitatea hotararii declinatorii; c) constand in neluarea juramantului martorului trebuie invocata in sedinta ce urmeaza neregularitatii respective; d) constand in necompetenta teritoriala a instantei sesizata cu o actiune in stabilirea pensiei de intretinere trebuie invocata de reclamant cel mai tarziu la prima infatisare.

42.Sunt participanti in procesul civil a instanta si părtile b martorii, expertii,interpretii,aparatorii c organul de executare ,procurorul

43.Normele care prevad compunerea instantei au caracter a supletiv b imperativ c dispozitiv

44.Mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate intr un proces daca a obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comună b.drepturile și obligașiile lor au cauză comună c se dispune astfel prin lege

45.Coparticiparea procesuală este întotdeauna a facultativă b obligatorie c obligatorie ,dacă dispune legea

46.cererea de intervenție voluntară într-un proces poate fi făcută a numai de un terș interesat b de una din părși c.de instantă ,din oficiu

47.actele procesuale de dispoziție pot fi făcute de mandatar a dacă are procură generală b.dacă are procură generală iar mandantul nu are domiciliul și nici reședinșa în șară c.numai în baza unei procuri speciale pentru exercitarea acestor drepturi

48.Mandatul dat pentru reprezentare în proces încetează a prin moartea celui ce l a dat b dacă cel ce l a dat a devenit incapabil c.prin retragerea kui de către moștenitori sau de către reprezentantul mandantului incapabil

49.cererile pentrurepararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârțite în procese penale sunt de competența a judecătoriei b tribunalului c InalteiCurti de Casașie și Justișie

50. cererea de chemare în judecată se poate introduce a la instanșa domiciliului pârâtului ,dacă acesta are domiciliul cunoscut

b la instanșa reședinșei din șară a pârâtului ,dacă pârâtul nu are domiciliul cunoscut c.la instanșa domiciliului sau reședinșei reclamantului ,dacă domiciliul sau reședinșa

pârâtului nu sunt cunoscute

51. cererile privitoare la executarea ,anularea ,rezolutiunea sau rezilierea unui

contract se pot introduce a la instanșa de la domiciliul pârâtului b la instanșa locului unde s-a incheiat contractul c la instanșa locului prevazut în contract pentru executare

52.cererile ce izvorăsc dintr-un contract de transport pot fi judecate de a instanșa de la domiciliul părătului b instanșa de la locul de plecare c.instanșa de la locul de sosire

53. Este reglementată prin norme imperative a.recuzarea b abtinerea c incompatibilitatea

54.Instanța hotărățte asupra recuzării a.în ședinșăpublică bnumai în prezenșa părșilor c.ascultând obligatoriu judecătorul recuzat

55.Recuzarea se soluționează de a.instanșa la care funcșionează și judecătorul recuzat b instanșa ierarhic superioară când privește toși judecătorii unei instanșe c.Inalta Curte de Casașie și Justișie DREPT PROCESUAL PENAL

1. In cadrul procesului penal: a. Punerea în mișcare a acșiunii penale se poate face și de către organul de cercetare penală b. Funcșia de urmărire penală se realizează doar de procuror în toate cazurile c. În principiu, exercitarea unei funcșii judiciare este incompatibila cu exercitarea unei alte

funcșii judiciare

2. Prezumția de nevinovăție: a. Este o prezumșie absolută in toate cazurile și nu poate fi răsturnată sub nicio formă b. Operează până la pronunșarea hotărârii în prima instanșă c. Presupune faptul că suspectul nu este obligat să își dovedească nevinovășia

3. În cadrul procesului penal:

a. Funcșia de verificare a legalitășii trimiterii sau netrimiterii în judecată este compatibilă cu funcșia de urmărire penală

b. funcșia de dispozișie asupra drepturilor și libertășilor fundamentale ale persoanei în cursul urmăririi penale se realizează în faza de judecată

c. exercitarea funcșiei de urmărire penală nu este compatibilă cu exercitarea funcșiei de judecată

4. În ceea ce privețte dreptul la libertate ți siguranță : a. Este garantat dreptul oricărei persoane la libertate și siguranșă b. Orice persoană arestată are dreptul de a fi informată într-un termen lăsat la aprecierea

organelor judiciare si numai in limba romană asupra motivelor arestării c. Orice persoană arestată nu are dreptul de a formula contestașie împotriva dispunerii

măsurii

5. Partea civilă a. Poate fi doar o persoană fizică b. Se poate constitui ca parte in proces până la terminarea cercetării judecătorești c. Se poate constitui ca parte civilă în procesul penal până la începerea cercetării

judecătorești

6. Renunțarea la pretențiile civile: a. Poate fi doar totală și definitivă b. Chiar dacă este parșială, nu se va putea reveni asupra renunșării c. Se poate face doar până la terminarea cercetării judecătorești

7. Partea civilă:

a. Poate îndrepta erorile materiale din cererea de constituire ca parte civilă și după începerea cercetării judecătorești până la terminarea acestora

b. Poate solicita în orice stadiu al procesului mărire întinderii pretenșiilor, chiar și în căile extraordinare de atac

c. Este obligată să exercite funcșia de acuzare a inculpatului, altfel nu va putea recupera prejudiciul suferit din infracșiune

8. Până la terminarea cercetării judecătorețti partea civilă poate: a. Mări sau micșora întinderea pretenșiilor civile b. Solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri bănești, chiar dacă

repararea în natură este posibilă c. Să introducă o nouă cerere de constituire ca parte civilă

9. Renunțarea la pretențiile civile: a. Poate avea loc în căile extraordinare de atac b. Nu poate fi parșială c. Se poate face în timpul dezbaterilor, în prima instanșă

10. Judecătoria judecă în prima instanță:

a. Infracșiunea de omor b. Infracșiunile privind regimul vamal c. Infracșiunile care au avut ca urmare moartea praeterintenșionată a unei persoane

11. Curtea de apel judecă în prima instanță:

a. Infracșiunile săvârșite de chestori b. Toate infracșiunile contra securitășii nașionale, în toate cazurile indiferent de calitatea

persoanei c. toate infracșiunile de genocid, în toate cazurile indiferent de calitatea persoanei

12. Curtea de apel judecă infracțiunile săvârțite de:

a. Judecătorii de la Curtea Constitușională b. Deputași c. Magistrașii-asistenși de la Înalta Curte de Casașie și Justișie

13. Curtea Militară de Apel judecă în prima instanță

a. Infracșiunile săvârșite de colonei, inclusiv b. Toate infracșiunile săvârșite de militari , indiferent de gradul lor c. Infracșiunile săvârșite de amirali, generali, mareșali

14. Înalta Curte de Casație ți Justiție judecă în prima instanță:

a. Infracșiunile săvârșite de chestori b. Infracșiunile săvârșite de avocași, notari publici și executori judecătorești c. Infracșiunile săvârșite de membri din România ai Parlamentului European

15. Excepția de necompetență materială nu poate fi invocată de:

a. Martorul din acea cauză b. Procuror c. De către instanșă, din oficiu

16. Reunirea cauzelor se dispune în mod obligatoriu:

a. În cazului infracșiunilor continuate b. În cazul cand o persoană a săvârșit mai multe infracșiuni, la diferite interval de timp,

chiar neavând legătură directă între ele c. În cazul în care la săvârșirea infracșiunii au participat mai multe persoane

17. Tribunalul judecă :

a. Apelurile împotriva hotărârilor pronunșate de judecătoriile din circumscripșia sa b. Contestașiile formulate împotriva măsurilor preventive dispuse de judecătorii c. Cererile de strămutare

18. Cererea de recuzare:

a. Se poate face numai în scris b. Se poate face numai oral c. Poate privi numai pe acei judecători care compun completul de judecată

19. Până la soluționarea conflictului pozitiv de competență judecata:

a. Se poate suspenda numai cu plata unei caușiuni b. Se suspenda potrivit dispozișiilor exprese ale Codului de procedură penală c. Nu se suspendă

20. Normele de procedură penală urmăresc: a. Asigurarea exercitării eficiente a atribușiilor organelor judiciare cu garantarea

drepturilor parșilor b. Aflarea adevărului chiar dacă se încalcă principiul aflării adevărului c. Aflarea adevărului chiar dacă are loc încălcarea dreptului la apărare

21. Sunt considerate măsuri restrictive de libertate:

a. Reșinerea b. Controlul judiciar c. Arestul preventiv

22. Punerea în mițcare a acțiunii penale:

a. Are loc întotdeauna după continuarea urmăriri penale in personam b. Poate avea loc indiferent de situașie c. Poate avea loc chiar dacă urmărirea penală a fost începută doar in rem

23. Constituie cazuri în care acțiunea penală nu poate fi pusă în mițcare:

a. Fapta există b. Fapta este prevăzută de legea penală c. Există o cauză justificativă ori de neimputabilitate

24. Sunt părți în procesul penal:

a. Inculpatul b. Suspectul c. Martorul

25. Judecătorul este incompatibil dacă:

a. A fost expert sau martor, într-o altă cauză b. Nu este rudă cu avocatul c. Este tutore sau curator al unei părși sau al unui subiect procesul principal

26. Martorul:

a. Nu are nici o obligașie procesuală b. Are obligașia de a da declarașii conforme cu realitatea c. Are obligașia de a comunica în scris, oricând apreciază ca este necesar, orice schimbare

a adresei la care este citat

27. Partea responsabilă civilmente nu poate fi introdusă în procesul penal: a. La cererea părșii îndreptășite potrivit legii civile b. De procuror c. După începerea cercetării judecătorești

28. Sunt subiecți procesuali principali:

a. Suspectul b. Avocatul părșii civile c. Avocatul inculpatului

29. Cererea de administrare a unei probe se respinge motivat atunci când: a. Administrarea probei nu este contrară legii b. Cererea a fost formulata de o persoană neîndreptășită c. Proba este necesară, faptul nefiind notoriu

30. Constituirea de parte civilă:

a. Se poate face numai în scris b. Se poate face si oral c. Trebuie să se facă cel mai târziu până în faza camerei preliminare

31. O persoană juridică :

a. Nu poate avea calitate de suspect b. Poate avea calitate de persoană vătămată c. Poate avea calitatea de martor

32. Constituie impediment la punerea în mițcare a acțiunii penale:

a. Inexistenșa unei cauze justificative b. Încheierea unui acord de mediere c. Depăsirea termenului rezonabil al procesului penal

33. În situația în care se reține existența unei cauze justificative se poate dispune:

a. Clasarea b. Încetarea urmăririi penale c. Neînceperea urmăririi penale

34. Înalta Curte de Casație ți Justiție judecă în prima instanță infracțiunile săvârțite de:

a. Arhierei b. Chestori c. Judecătorii cu rang de judecătorie, dar care au calitatea de membru al C.S.M.

35. Tribunalul are competență funcțională de a judeca:

a. În primă instanșă b. În apel c. Cererile de strămutare

36. Infracțiunile săvârțite de senatori sunt de competența:

a. Tribunalului b. Curșii de Apel c. Înaltei Curși de Casașie și Justișie

37. Excepția de necompetență după calitatea persoanei a instanței superioare celei

competente potrivit legii poate fi invocată: a. Numai de procuror b. Până la începerea cercetării judecătorești c. În tot cursul judecășii până la pronunșarea hotărârii definitive

38. Cererile de strămutare sunt de competența: a. Judecătoriilor b. Tribunalelor c. Curșilor de Apel și Înalta Curte de Casașie și Justișie

39. Pentru obținerea probelor:

a. Pot fi întrebuinșate ameninșări ori promisiuni b. Nu pot fi obșinute prin tortură c. Poate fi încălcat, pentru aflarea adevărului, principiul loialitășii administrării probelor

40. Principiul legalității privețte: a. Exclusiv legalitatea realizării actului de justișie b. Activitatea de incriminare a legiuitorului c. Atât activitatea legislativă cât și activitatea de realizarea a actului de justișie

41. Suspendarea urmăririi penale se poate dispune: d. De către organele de cercetare penală e. De către procuror f. De procuror și de către organele de cercetare penală atunci când urmărire penală se

efectuează de către aceștia

42. Percheziția domiciliară poate fi dispusă în cursul urmăririi penale: a. De către procuror, numai când există urgenșă b. De instanșa competentă potrivit legii c. De judecătorul de drepturi și libertăși competent

43. Extinderea acțiunii penale poate fi dispusă: a. Numai de către procuror b. și de către organele de cercetare penală c. atât de procuror cât și de organele de cercetare penală

44. Clasarea: a. poate fi dispusă numai de către procuror b. poate fi dispusă și de către organele de cercetare penală c. presupune în mod obligatoriu motivarea de către procuror a ordonanșei

45. În cazul ordonanței de clasare, plângerea se face în termen de: a. 20 de zile de la emiterea ordonanșei b. 10 zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus solușia c. 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus solușia

46. Dispozițiile procurorului: a. sub sancșiunea inopozabilitășii, trebuie să fie scrise și motivate b. pot fi și orale c. sunt întotdeauna exprimate prin ordonanșe motivate

47. Hotărârea prin care instanța se pronunță asupra apelului se numețte: a. Sentinșă b. Decizie c. Încheiere

48. Rechizitoriul: a. Se comunică tuturor părșilor b. Este întocmit de procuror c. Este întocmit de către organul de cercetare penală

49. Judecătorul de cameră preliminară: a. Poate exercita și funcșia de judecată b. Nu exercită funcșia de judecată în nicio situașie c. Poate să fi fost judecător de drepturi și libertăși chemat să decidă, în aceeași cauză, în

cursul urmăririi penale

50. Procurorul: a. Nu poate delega nicio atribușie organelor de cercetare penală b. Nu poate da dispozișii organelor de cercetare penală c. Poate dispune începerea urmăririi penale in rem

51. Martorul: a. Poate fi audiat în cadrul procedurii audierii anticipate b. Poate fi și o persoană juridică c. Nu are nicio obligașie procesuală

52. Efectuarea în continuarea a urmăririi penale in personam: a. Poate fi făcută doar de către procuror b. Poate fi făcută și de către organul de cercetare penală c. Poate fi făcută și după trimiterea în judecată asupra aceleiași persoane cu privire la

fapta ce face obiectul judecășii

53. Judecata cauzei în prima instanță: a. Se efectuează numai la sediul instanșei b. Se efectuează în prezenșa procurorului c. Se efectuează numai în ședinșă nepublică

54. Inculpatul: a. trebuie să fie prezent la judecarea cauzei, la toate termenele de judecată, în toate cazurile b. poate să fie adus cu mandat de aducere c. nu are dreptul la ultimul cuvânt

55. Suspendarea cauzei în cursul judecății: a. Nu poate avea loc în nicio situașie b. Este posibilă conform dispozișiilor Codului de procedură penală c. Poate interveni în cazul decesului inculpatului

DREPT CIVIL. PARTEA GENERALĂ (răspunsuri multiple)

1. Părțile:

a. Sunt obligate să acșioneze cu bună credinșă doar la încheierea contractului, neavând relevanșă și atitudinea ulterioară;

b. Pot limita obligașia legală de a acșiona cu bună credinșă cu prilejul încheierii unui contract;

c. Trebuie să acșioneze cu bună credinșă și pe timpul exercitării contractului, iar nu doar la încheierea acestuia.

2. Contractul:

a. Este unilateral, dacă executarea lui presupune obligașii numai în sarcina unei părși; b. Este sinalagmatic atunci când obligașiile născute din acesta sunt reciproce, dar nu și

interdependente; c. Este unilateral sau bilateral după numărul părșilor între care este încheiat.

3. Contractelor nenumite le sunt aplicabile:

a. Toate regulile privitoare la contracte; b. Toate regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamănă cel mai mult; c. Regulile de drept comun în materie de contracte, iar atunci când acestea nu sunt

îndestulătoare, se vor aplica regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamănă cel mai mult.

4. Nu este cu titlu oneros contractul prin care:

a. Fiecare parte urmărește să își procure un avantaj în schimbul obligașiilor asumate; b. Oricare dintre părși urmărește să procure celeilalte părși un beneficiu, urmărind a

obșine în schimb un avantaj; c. Cel pușin una dintre părși vrea să procure celeilalte părși un beneficiu, fără a

obșine vreun avantaj în schimbul acestuia.

5. Constituie o condiție esențială specială pentru validitatea unui contract: a. Capacitatea de exercișiu; b. Forma ad validitatem; c. O cauză determinată și licită.

6. Constituie condiții esențiale pentru validitatea unui contract:

a. Capacitatea de a contracta; b. Consimșământul, viciat sau nu, al părșilor; c. O anumită formă, atunci când legea o prevede expres.

7. Consimțământul părților trebuie să fie: a. Sincer și serios; b. Liber exprimat, chiar în necunoștinșă de cauză; c. Serios, liber și exprimat în cunoștinșă de cauză.

8. Contractul este anulabil dacă la momentul încheierii:

a. Una din părși s-a aflat într-o eroare esenșială, chiar dacă cealaltă parte nu cunoștea că faptul asupra căruia a purtat eroarea era esenșail pentru încheierea contractului;

b. Una din părși s-a aflat într-o eroare esenșială, iar cealaltă parte nu avea cum să știe că faptul asupra căruia a purtat eroarea era esenșial pentru încheierea contractului;

c. Una din părși s-a aflat într-o eroare esenșială, iar cealaltă parte știa sau, după caz, trebuia să știe că faptul asupra căruia a purtat eroarea era esenșial pentru încheierea contractului.

9. Cauza actului juridic civil:

a. Trebuie să existe și să nu fie posibilă; b. Trebui să nu fie contrară bunelor moravuri; c. Trebuie să nu fie contra legii și să fie posibilă.

10. Intervine întotdeauna sancțiunea nulității absolute:

a. Atunci când lipsește cauza la încheierea contractului; b. Atunci când, la încheierea contractului, cauza a fost imorală; c. Atunci când, la încheierea contractului, cauza ilicită este comună părșilor

contractante.

11. Dacă părțile s-au învoit ca un contract să fie încheiat într-o anumită formă, pe care legea nu o cere: a. Contractul este nul absolut, dacă forma nu a fost respectată; b. Contractul este anulabil, dacă forma nu a fost resepectată; c. Contractul se socotește valabil chiar dacă forma nu a fost respectată.

12. Nulitatea actului juridic civil intervine: a. Atunci când sunt încălcate normele juridice care reglementează condișiile de

validitate a actului juridic civil; b. Doar atunci când nu sunt respectate condișiile de fond; c. Atunci când nu sunt respectate condișiile de validitate, de formă.

13. In funcție de întinderea efectelor, nulitățile se clasifică în: a. Nulităși de drept și nulităși judiciare; b. Nulităși totale și nulităși parșiale; c. Nulităși absolute și nulităși relative.

14. Spre deosebire de nulitate, rezoluțiunea: a. Presupune un act juridic valabil încheiat; b. Presupune o cauză ulterioară încheierii actului juridic; c. Se aplică în materia oricăror acte juridice.

15. Spre deosebire de rezoluțiune, nulitatea:

a. Produce efecte retroactiv; b. Operează de drept; c. Se aplică oricărui act juridic.

16. Spre deosebire de reziliere, nulitatea: a. Presupune un act juridic valabil încheiat; b. Operează de drept; c. Se aplică oricărui act juridic.

17. Spre deosebire de nulitatea relativă, nulitatea absolută: a. Intervine nu numai în cazurile expres prevăzute de lege; b. Poate fi invocată și de instanșă din oficiu; c. Desfiinșează în întregime actul.

18. Clasificarea nulităților în absolute ți relative se face după: a. Cum sunt sau nu expres prevăzute de lege; b. Natura interesului ocrotit; c. Întinderea efectelor.

19. Forma este cerută ad validitatem în cazul: a. Împuternicirii avocașiale; b. Contractului de comodat; c. Contractului de ipotecă.

20. Nerespectarea formei actului juridic civil cerute ad probationem: a. Poate atrage nulitatea actului juridic; b. Atrage caducitatea actului juridic; c. Nu atrage nicio cauză de nulitate.

21. Intervine nulitatea absolută a actului juridic civil în cazul nerespectării formei cerute: a. Ad validitatem; b. Ad validitatem în cazul contractului de comodat; c. Ad probationem, când înscrisul îl constituie actul translativ de proprietate al unui bun

mobil încorporat într-un imobil.

22. Prescripția extinctivă: a. Este sancșiunea care constă în stingerea dreptului subiectiv neexercitat în termen; b. Este o institușie de ordine publică; c. Constă în stingerea, în condișiile stabilite de lege, a dreptului material la acșiune

nexercitat în termen.

23. Termenul de prescripție extinctivă: a. Este esenșialmente legal; b. Poate fi legal sau convenșional; c. General este de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel.

24. Este imprescriptibilă extinctiv acțiunea: a. De partaj; b. Întemeiată pe plata nedatorată; c. În revendicarea bunului adjudecat.

25. Termenul general de prescripție extinctivă aplicabil acțiunilor personale, este de: a. 3 ani; b. 10 ani; c. 1 an.

26. Sunt imprescriptibile extinctiv: a. Acșiunea în tăgadă a paternitășii; b. Acșiunile personale; c. Acșiunea prin care se solicită radierea din Cartea Funciară a unui drept concurent.

27. Repunerea în termenul de prescripție: a. Are caracter judiciar; b. Nu poate fi dispusă din oficiu de către organul de jurisdicșie; c. Operează și prin convenșia părșilor.

28. Sunt termene speciale de prescripție: a. Termenul de 10 ani, aplicabil dreptului la acșiune privitor la drepturile reale care nu

sunt declarate prin lege imprescriptibile; b. Termenul de 3 ani, aplicabil dreptului la acșiune ale unei societăși hoteliere pentru

serviciile prestate; c. Termenul de 6 luni, aplicabil dreptului la acșiune izvorâtă dintr-un contract de

transport de bunuri terestru, aerian sau pe apă, îndreptată împotriva transportatorului.

29. Se poate dispune repunerea în termenul de prescripție extinctivă în cazul: a. Culpei sub forma neglijenșei; b. Spitalizării îndelungate sau repetate a mamei, împreună cu copilul în numele căruia

urma să introducă acșiunea; c. Erorii de drept invocate de titularul dreptului subiectiv.

30. Sunt termene speciale de prescripție extinctivă aplicabile acțiunilor

nepatrimoniale: a. Termenul de 6 luni, aplicabil cererii în anularea căsătoriei; b. Termenul de 30 de zile, aplicabil acșiunii în revendicarea animalelor domestice

rătăcite pe terenul altuia; c. Termenul de 2 ani, aplicabil dreptului la acșiune întemeiat pe un raport de asigurare.

DREPT CIVIL. PERSOANELE 1. În ce situaŃie femeia care a dobândit capacitatea de exerciŃiu deplină prin încheierea căsătoriei înainte de a fi împlinit vârsta de 18 ani, pierde capacitatea dobândită ? a. în cazul desfacerii căsătoriei prin divorŃ, înainte ca femeia respectivă să fi

împlinit 18 ani b. în cazul încetării căsătoriei prin decesul soŃului înainte ca femeia respectivă să

fi împlinit 18 ani c. prin punerea sub interdicŃie judecătorească 2. Care sunt persoanele cu capacitate civilă de exerciŃiu restrânsă ? a. bărbatul minor de 15 ani pus sub interdicŃie b. femeia de 16 ani căsătorită c. minorii între 14 şi 18 ani 3. Care sunt persoanele fără capacitate de exerciŃiu ? a. minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani b. minorul cu vârsta între 14 şi 18 ani c. persoanele decăzute din drepturile părinteşti 4. De când este recunoscută capacitatea de folosinŃă anticipată a copilului? a. de la naştere b. de la concepŃie, dacă se naşte viu c. de la întocmirea actelor de stare civilă 5. Ce fel de condiŃie este capacitatea persoanei de a încheia un act juridic civil ? a. de fond b. de formă c. neesenŃială 6. Când încetează capacitatea de folosinŃă a persoanei fizice ? a. la data la care persoana devine majoră b. la data morŃii constatate fizic c. la data la care este pronunŃată o hotărâre judecătorească declarativă de

moarte, chiar dacă nu este definitivă

7. Ce are în conŃinut capacitatea de folosinŃă anticipată? a. drepturi şi obligaŃii b. numai drepturi c. drepturi, dar şi unele obligaŃii în condiŃii excepŃionale

8. Ce reprezintă autonomia de voinŃă a persoanei în dreptul civil ? a. posibilitatea subiectului activ de a avea o anumită conduită, de a cere

subiectului pasiv o conduită corespunzătoare şi de a apela la forŃa coercitivă a statului în caz contrar

b. libertatea pe care o are persoana de a încheia contracte, precum şi de a îndeplini orice act producător de efecte juridice, in limitele stabilite de lege, cu respectarea ordinii publice şi bunelor moravuri

c. posibilitatea pe care o are creditorul chirografar de a dispune de bunurile debitorului

9. Ce se înŃelege prin persoană cu tulburări psihice ? a) persoana care nu este capabilă să înŃeleagă semnificaŃia şi consecinŃele comportamentului său. b) persoana cu dezechilibru psihic c) persoana cu dezechilibru psihic sau insuficient dezvoltată psihic sau dependentă de alcool sau de droguri precum şi persoana care manifestă alte dereglări ce pot fi calificate ca tulburări psihice 10. Ce reprezintă “organizarea de sine stătătoare” ca element constitutiv al persoanei juridice? a. persoanele juridice care desfăşoară aceeaşi activitate au aceeaşi organizare b. compartimentarea colectivului persoanei juridice în raport cu activităŃile ce se

desfăşoară c. o persoana juridică îşi păstrează aceeaşi organizare pe tot timpul funcŃionării ei

11. Care sunt componentele care stau la baza înfiinŃării persoanei juridice prin “actul de înfiinŃare recunoscut”? a. actul constitutiv şi statutul asociaŃiei b. statutul şi autorizarea c. statutul şi hotărârea judecătorească 12. Care este structura capacităŃii civile a persoanei juridice ? a. capacitatea de folosinŃă şi capacitatea de exerciŃiu b. capacitate civilă specializată c. capacitate de folosinŃă limitată 13. Ce reprezintă “specialitatea” ca şi caracter juridic al capacităŃii de folosinŃă a persoanei juridice? a. o persoană juridică nu poate avea decât un singur scop b. este reglementată prin lege c. dobândeşte numai acele drepturi şi acele obligaŃii care sunt în legătură cu

realizarea scopului propriu 14. Ce acte poate încheia în mod valabil minorul lipsit de capacitate de exerciŃiu ? a. acte de conservare şi acte de dispoziŃie de mică valoare b. acte de dispoziŃie c. testamente şi donaŃii

15. Care sunt atributele de identificare ale persoanei fizice ? a. sediul şi denumirea b. numele şi domiciliul c. porecla şi pseudonimul

16. De când dobândeşte persoana juridică supusă înregistrării capacitate de folosinŃă anticipată ? a. de la întocmirea actului de autorizare b. de la recunoaşterea actului de înfiinŃare c. de la întocmirea actului de înfiinŃare 17. De către cine sunt încheiate de regulă, actele juridice ale minorului cu capacitate de exerciŃiu restrânsă ? a. de minor, personal şi singur b. de reprezentantul legal c. de minor, cu încuviinŃarea prealabilă a ocrotitorului legal 18. Ce se poate solicita instanŃei de judecată dacă data morŃii din hotărârea declarativă de moarte este inexactă ? a. anularea b. rectificarea c. ratificarea 19. Cine reprezintă persoana juridică în raporturile cu terŃii? a. organul unipersonal de conducere, în calitate de reprezentant legal b. orice angajat al persoanei juridice c. numai acea persoana împuternicită prin procură 20. În ce situaŃii încetează capacitatea civilă de exerciŃiu restrânsă? a. prin deces b. la împlinirea vârstei de 21 ani c. în cazul în care minorul cu vârstă între 14 şi 21 ani este pus sub interdicŃie

judecătorească

21. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la nume? a. opozabilitatea faŃă de terŃi, inalienabilitatea, universalitatea,

prescriptibilitatea, legalitatea b. opozabilitatea faŃă de terŃi, legalitatea, divizibilitatea, imprescriptibilitatea,

personalitatea, inalienabilitatea, universalitatea c. opozabilitatea faŃă de terŃi, inalienabilitatea, universalitatea,

imprescriptibilitatea, legalitatea, personalitatea, unitatea 22. Care sunt cerinŃele de valabilitate a consimŃământului persoanei ? a. să provină de la o persoană cu capacitate de folosinŃă b. să fie exprimat cu intenŃia de a produce efecte juridice c. sa fie determinabil 23. Când lipseşte intenŃia persoanei fizice de a produce efecte juridice ? a. când declaraŃia de voinŃă a fost făcută în glumă (iocandi causa) b. când declaratia de voinŃă s-a făcut sub condiŃie simplă potestativă din partea

celui ce se obligă c. când manifestarea de voinŃă nu a fost făcută în scris 24. Cum poate fi reorganizată persoana juridică? a. absorbŃie b. fuziune c. dizolvare 25. Prin ce mijloace este asigurată egalitatea persoanelor în faŃa legii civile? a) prin mijloace de drept civil

b) prin mijloace convenŃionale c) prin mijloace de drept administrative 26. Ocrotirea minorului se realizează numai prin: a) mijloace de drept civil b) mijloace de drept civil, drept constituŃional, drept administrativ, dreptul familiei etc. c) instanŃele de judecată 27. Potrivit dispoziŃiilor Legii nr. 272/2004, prin “copil” se înŃelege: a) persoana care nu a împlinit vârsta de 14 ani b) persoana care nu a dobândit capacitatea deplină de exerciŃiu c)persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nu a dobândit capacitatea deplină de exerciŃiu, în condiŃiile legii 28. Ocrotirea minorului se realizează, în primul rând: a) prin instituŃiile de specialitate ale statului b) prin părinŃi

c) prin instituirea tutelei, prin adopŃie, prin darea în plasament 29. Cel mai important efect al punerii persoanei sub interdicŃie judecătorească este: a) lipsirea de capacitate de exerciŃiu şi de folosinŃă a interzisului b) lipsirea de capacitate de folosinŃă a interzisului c) lipsirea de capacitate de exerciŃiu 30. Încetarea persoanei juridice de drept privat, dacă scopul a fost realizat ori nu mai poate fi îndeplinit este o cauză de: a) dizolvare b) transformare c) desfiinŃare

DREPT CIVIL. DREPTURI REALE

1. Sunt obiect al proprietăŃii private : a) toate bunurile de uz sau de interes privat, aparŃinând persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat sau de drept public, inclusiv bunurile care alcătuiesc domeniul privat al Statului şi al unităŃilor administrativ teritoriale; b) numai bunurile de uz sau interes privat aparŃinând persoanelor fizice , persoanelor juridice de drept privat ; c) atât bunurile de uz sau de interes privat aparŃinând persoanelor fizice sau persoanelor juridice de drept privat, cât şi bunurile care alcătuiesc domeniul privat al unităŃilor administrativ – teritoriale, cu excepŃia celor care aparŃin persoanelor juridice de drept public. 2. Sunt obiect al proprietăŃii publice : a) bunurile statului şi ale unităŃilor administrativ teritoriale care , prin natura lor sau prin declaraŃia legii , sunt de uz sau de interes public , indiferent de modul de dobândire; b) bunurile statului şi ale unităŃilor administrativ teritoriale care , prin natura lor sau prin declaraŃia legii, sunt de uz sau de interes public, însă numai dacă au fost legal dobândite de către acestea; c) numai bunurile statului şi ale unităŃilor administrativ teritoriale, care , prin declaraŃia legii , sunt de interes public. 3. Dreptul de proprietate se poate dobândi în condiŃiile legii: a) în cazul bunurilor imobile, prin înscrierea în cartea funciară, în condiŃiile legii; b) în mod exclusiv prin : convenŃie, moştenire legală, sau testamentară , accesiune , uzucapiune, ca efect al posesiei de bună-credinŃă în cazul bunurilor mobile şi al fructelor , prin ocupaŃiune, tradiŃiune, precum şi prin hotărâre judecătorească , atunci când ea este translativă de proprietate prin ea însăşi; c) prin efectul unui act administrativ.

4. Riscul pierii bunului : a) îl suportă proprietarul; b) îl suportă proprietarul, dacă prin lege nu se dispune altfel; c) îl suportă proprietarul , dacă acesta nu a fost asumat cu o altă persoană: 5. Exproprierea : a) presupune că , în caz de divergenŃă asupra cuantumului despăgubirilor , acesta să fie stabilit pe cale judecătorească; b) se poate face numai pentru o cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii, cu justă şi prealabilă despăgubire, fixată de expropriator , prin act administrativ; c) se poate face şi pentru o cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii, cu justă şi prealabilă despăgubire, fixată de comun acord între proprietar şi expropriator. 6. Pot fi supuse confiscării: a) numai bunurile destinate pentru săvârşirea unei infracŃiuni sau cele rezultate din acestea; b) orice bunuri; c) bunurile destinate sau folosite pentru săvârşirea unei infracŃiuni ori contravenŃii sau cele rezultate din acestea. 7. Dreptul la acŃiune în revendicare: a) este imprescriptibil, cu excepŃia cazurilor în care prin lege se dispune altfel; b) presupune întotdeauna şi un drept subsidiar la despăgubiri; c) îl are proprietarul unui bun , pârât fiind posesorul sau o altă persoană care îl deŃine fără drept. 8. Ca efect al admiterii acŃiunii în revendicare : a) pârâtul nu va fi obligat la restituirea productelor sau a contravalorii acestora; b) pârâtul va fi obligat la restituirea bunului sau la despăgubiri dacă bunul a pierit din culpa sa or a fost înstrăinat , iar despăgubirile vor fi evaluate în raport cu momentul restituirii; c) posesorul de rea-credinŃă sau detentorul precar va fi obligat , la cerere , şi la restituirea fructelor produse de bun până la intentarea acŃiunii în revendicare. 9. Întinderea şi modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate: a) numai prin înŃelegerea părŃilor; b) numai prin hotărâre judecătorească; c) printr-o folosinŃă continuă pe timp de 10 ani. 10. Cotele părŃi din dreptul de proprietate : a) sunt prezumate a fi egale , până la proba contrară, care va putea fi făcută cu orice mijloc de probă, inclusiv cu martor şi prezumŃie, indiferent de modul de dobândire; b) nu conferă coproprietarului , titular exclusiv al uneia dintre cote, dreptul de a dispune în mod liber de ea, decât în lipsă de stipulaŃie contrară. c) sunt prezumate a fi egale, până la proba contrară, însă , dacă bunul a fost dobândit prin actul juridic, proba contrară nu se va putea face decât prin înscrisuri.

11. Fiecare coproprietar : a) care, împotriva voinŃei celorlalŃi proprietari , exercită în mod exclusiv folosinŃa bunului comun poate fi obligat la despăgubiri; b) care , împotriva voinŃei celorlalŃi proprietari , exercită în mod exclusiv folosinŃa bunului comun, poate uzucapa acel bun; c) are dreptul de a folosi bunul comun , chiar dacă schimbă destinaŃia , însă numai dacă nu aduce atingere drepturilor celorlalŃi coproprietari. 12. Fructele produse de bunul comun: a) se cuvin coproprietarilor care le cultivă şi le produc; b) se cuvin tuturor coproprietarilor , proporŃional cu cota lor parte din drept; c) se cuvin tuturor coproprietarilor , invers proporŃional cu cota lor parte din drept. 13. Hotărârile judecătoreşti: a) potrivnice unui coproprietar sunt opozabile celorlalŃi coproprietari; b) potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalŃi coproprietari; c) pronunŃate în folosul coproprietăŃii , profită tuturor coproprietarilor. 14. Prin partaj , fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor : a) în toate cazurile , numai cu începere de la data stabilită în actul de partaj; b) nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărŃelii voluntare, sau , după caz , de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti; c) imobilelor numai dacă actul de partaj s-a încheiat în formă autentică sau sub semnătură privată , cu dată certă. 15. Actele încheiate de un coproprietar cu privire la bunul comun: a) rămân întotdeauna valabile şi sunt opozabile celui căruia i-a fost atribuit bunul în urma partajului; b) nu rămân valabile şi nu sunt opozabile celui căruia i-a fost atribuit bunul în urma partajului; c) rămân valabile şi sunt opozabile celui căruia i-a fost atribuit bunul în urma partajului, numai dacă s-a încheiat în condiŃiile legii. 16. GaranŃiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale de părŃi: a) nu se strămută de drept asupra bunului atribuit acestuia; b) se strămută de drept asupra bunului atribuit acestuia sau , după caz, a sumelor de bani care i-au fost atribuite prin partaj; c) se strămută de drept numai asupra bunului atribuit acestuia , iar nu şi asupra sumelor de bani care i-au fost atribuite prin partaj; 17. De regulă , actele de administrare cu privire la bunul aflat în coproprietate obişnuită: a) pot fi efectuate de unul dintre coproprietari doar cu acordul celorlalŃi coproprietari; b) pot fi făcute numai cu acordul coproprietarilor ce deŃin majoritatea cotelor părŃi; c) pot fi efectuate fără acordul celorlalŃi coproprietari.

18. Dacă unul din coproprietarii bunului aflat în coproprietate obişnuită doreşte să închirieze bunul pe o perioadă de 4 ani : a) are nevoie de acordul tuturor coproprietarilor; b) are nevoie de acordul coproprietarilor care deŃin majoritatea cotelor părŃi; c) nu are nevoie de acordul celorlalŃi coproprietari. 19. Coproprietarul nu are nevoie de acordul celorlalŃi coproprietari pentru a face: a) acte de dispoziŃie; b) acte de administrare; c) acte de conservare. 20. De regulă , înălŃimea zidului despărŃitor dintre două proprietăŃi : a) nu poate depăşi 2 m; b) nu poate depăşi 3 m; c) nu poate depăşi 1,5 m. 21. Dreptul de proprietate are caracter perpetuu, în sensul că : a) are o durată limitată în timp; b) nu se pierde prin neîntrebuinŃare din partea titularului; c) se pierde doar odată cu moartea sau , după caz, încetarea existenŃei titularului. 22. Limitele juridice ale exercitării dreptului de proprietate pot izvorî : a) numai din convenŃie sau hotărâre judecătorească; b) numai din lege sau din hotărâre judecătorească; c) din lege din uzanŃe. 23. În ceea ce priveşte distanŃa minimă în construcŃii : a) părŃile pot conveni o altă distanŃă minimă în afară de cea prevăzută de lege, numai prin act juridic încheiat în formă autentică; b) părŃile pot conveni o altă distanŃă minimă în afară de cea prevăzute de lege, şi prin act juridic încheiat în forma înscrisului sub semnătură privată; c) aceasta constă în 60 cm faŃă de linia de hotar , în toate cazurile, chiar dacă prin lege sau regulamentul de urbanism se prevede altfel. 24. Dreptul de trecere al proprietarului fondului care nu are acces la calea publică : a) se stinge în momentul în care fondul dominant dobândeşte un alt acces la calea publică; b) nu poate fi stabilit fără consimŃământul proprietarului fondului aservit; c) este prescriptibil extinctiv în termenul de prescripŃie de 10 ani; 25. Dreptul de trecere poate fi stabilit: a)prin hotărâre judecătorească sau prin convenŃia părŃilor , chiar dacă titularul fondului dominant are acces la calea publică ; b) printr-o folosinŃă continuă de 5 ani; c) exclusiv prin voinŃa părŃilor.

26. Dreptul de proprietate asupra unui imobil se stinge în cazul în care: a) se constituie asupra imobilului un drept de uzufruct; b) imobilul piere fortuit; c) imobilul este ipotecat sau grevat de sarcini. 27. Dreptul de proprietate publică încetează prin : a) uzucapiunea bunului de către un terŃ; b) concesionarea bunului; c) trecerea bunului în domeniul privat , în condiŃiile legii; 28. AcŃiunea în revendicarea unui bun proprietate comună pe cote părŃi : a) poate fi introdusă doar de unul dintre coproprietari; b) atrage inadmisibilitatea acŃiunii, dacă nu este promovată de toŃi coproprietarii; c) trebuie introdusă , în toate cazurile, de toŃi coproprietarii. 29. Coproprietarii sunt obligaŃi să suporte cheltuielile de întreŃinere a bunului proprietate comună efectuate de un terŃ : a) solidar ; b) proporŃional cu cota parte a fiecăruia; c) nu pot fi obligaŃi la suportarea cheltuielilor de întreŃinere a bunului proprietate comună. 30. Coproprietatea forŃată : a) nu poate avea ca obiect bunuri asupra cărora există un drept de proprietate periodică ; b) întotdeauna poate înceta prin partaj; c) nu poate înceta prin partaj judiciar.

DREPT CIVIL. TEORIA OBLIGAțIILOR 1.În cazul plăŃii nedatorate, accipiensul de bună-credinŃă: a)este îndreptăŃit să reŃină preŃul primit atunci când lucrul a fost înstrăinat; b)păstrează fructele lucrului la a cărui restituire este obligat; c)nu va fi eliberat de obligaŃia de restituire a valorii lucrului care a pierit fortuit, afară de cazul în care face dovada că lucrul ar fi pierit şi la solvens. 2.În materia îmbogăŃirii fără justă cauză: a)trebuie să nu existe un temei legal pentru mărirea unui patrimoniu pe seama diminuării patrimoniului altei persoane; b)obligaŃia de restituire există şi pentru valoarea bunului ce a pierit fortuit după data introducerii acŃiunii în restituire; c)lipsa cauzei legitime a mărimii patrimoniului unei persoane în detrimentul celeilalte are în vedere noŃiunea de cauză a actului juridic

3.În materia îmbogăŃirii fără justă cauză: a)actio de in rem verso este condiŃionată de inexistenŃa unui alt mijloc juridic de recuperare a pierderii suferite; b)răspunderea este integrală,obligaŃia de restituire nefiind limitată la îmbogăŃirea efectivă a patrimoniului; c)restituirea este datorată chiar dacă îmbogăŃirea nu mai subzistă la data sesizării instanŃei. 4.Spre deosebire de răspunderea contractuală, răspunderea civilă delictuală: a)nu intervine ori de câte ori un contract este declarat nul, absolut sau relativ; b)în principiu, poate fi înlăturată printr-o convenŃie încheiată anterior săvârşirii faptei ilicite; c)nu are caracter solidar între coautori.

5. În materia răspunderii civile delictuale,asiguratorul care a plătit despăgubirea se subrogă în drepturile victimei: a)pentru întreaga indemnizaŃie plătită,atât în cadrul unei asigurări de persoane cât şi de bunuri, în care calitatea de persoană asigurată o avea victima; b)în limitele indemnizaŃiei plătite, în cadrul unei asigurări de persoane în care calitatea de persoană asigurată o avea victima; c)în limitele indemnizaŃiei plătite în temeiul unei asigurări de bunuri în care calitatea de persoană asigurată o avea victima.

6.Pentru stabilirea prejudiciului în cadrul răspunderii civile delictuale, întotdeauna se au în vedere următoarele elemente: a)starea materială a autorului prejudiciului; b)gradul de vinovăŃie al autorului prejudiciului; c)prejudiciul efectiv suferit de cel păgubit.

7.Prin repararea integrală a prejudiciului în cadrul răspunderii civile delictuale se înŃelege: a)atât damnum emergens,cât şi lucrum cessans b)numai prejudiciul previzibil; c)atât prejudiciul previzibil, cât şi cel imprevizibil atunci când fapta licită s-a săvârşit cu intenŃie.

8.În cadrul răspunderii civile delictuale repararea prejudiciului se poate realiza: a)numai prin exercitarea unei acŃiuni în justiŃie pentru plata despăgubirilor; b)printr-o convenŃie a părŃilor, încheiată în mod valabil, prin care se stabileşte întinderea despăgubirilor şi modalitatea de plată; c)prin echivalent, atunci când repararea în natură nu mai este posibilă, constând într-o sumă globală sau prestaŃii periodice cu caracter viager ori temporar.

9.În materia răspunderii civile delictuale: a)autorul faptei ilicite poate fi obligat să repare prejudiciul cauzat ca urmare a atingerii aduse unui interes al altuia; b)ordinul superiorului nu îl exonerează de răspundere pe cel care putea să îşi dea seama de caracterul ilicit al faptei sale; c)dacă prejudiciul a fost cauzat prin acŃiunea simultană a mai multor persoane, fără să se poată stabili dacă este fapta vreuneia dintre ele, toate persoanele vor fi exonerate de răspundere faŃă de victimă. 10.Dovada elementelor răspunderii civile delictuale: a)trebuie făcută de victima prejudiciului; b)nu poate fi făcută prin prezumŃii; c)trebuie făcută cu respectarea regulilor care guvernează proba actelor juridice. 11.Dacă fapta ilicită cauzatoare de prejudicii a fost săvârşită de organele de conducere ale persoanei juridice cu prilejul exercitării funcŃiei lor. a).persoana juridică nu poate invoca beneficiul de discuŃiune; b)va fi angajată exclusiv răspunderea persoanei fizice care a săvârşit fapta chiar dacă aceasta avea calitatea de organ de conducere al persoanei juridice; c)persoana juridică poate invoca beneficiul de diviziune. 12.Răspunderea părinŃilor pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori: a)poate fi angajată numai dacă copilul nu a devenit major după împlinirea vârstei de 16 ani, prin efectul căsătoriei b)nu poate fi angajată dacă ulterior săvârşirii faptei prejudiciabile copilul a devenit major; c)se angajează numai dacă se dovedeşte că la data săvârşirii faptei prejudiciabile copilul a acŃionat cu discernământ. 13.Este angajată răspunderea părinŃilor în următoarele situaŃii: a)pentru fapta ilicită a copilului minor lipsit total de discernământ ca efect al alienaŃiei ori debilităŃii mintale; b)pentru fapta ilicită a copilului minor, indiferent la data săvârşirii acesteia copilul se afla într-un centru de plasament;

c)ulterior săvârşirii acesteia copilul a fost dat spre adopŃie. 14.Pentru copilul care la data săvârşirii faptei ilicite nu mai locuia cu părinŃii: a)răspunderea părinŃilor pentru fapta prejudiciabilă nu poate fi înlăturată doar prin simplul fapt că la data săvârşirii faptei ilicite, părinŃii nu mai aveau posibilitatea de a executa supravegherea legală, întrucât minorul părăsise locuinŃa; b)răspunderea părinŃilor pentru fapta prejudiciabilă este înlăturată dacă copilul se afla temporar în vizită la rude sau prieteni; c)răspunderea părinŃilor pentru fapta prejudiciabilă este înlăturată dacă copilul se afla în stare de arest preventiv. 15.Răspunderea părinŃilor pentru fapta ilicită a copilului minor: a)revine ambilor părinŃi, chiar dacă la data săvârşirii faptei ilicite aceştia nu mai aveau locuinŃă comună, iar potrivit învoielii lor copilul era încredinŃat doar unuia dintre ei; b)este înlăturată pentru acel părinte lipsit de discernământ, de natură a înlătura vinovăŃia pentru neîndeplinirea îndatoririlor părinteşti; c)este o răspundere solicitară dacă copilul a avut discernământ la data săvârşirii faptei, iar victima a ales să tragă la răspundere deopotrivă pe minor şi părinŃi. 16.Răspunderea părinŃilor pentru fapta ilicită a minorilor este înlăturată: a)dacă minorul a săvârşit fapta ilicită cauzatoare de prejudicii în calitate de prepus; b)dacă se dovedeşte că s-a exercitat supravegherea, dar fapta ilicită nu a putut fi împiedicată; c)pentru părintele care domiciliază cu copilul după divorŃ,dacă fapta ilicită a fost săvârşită de minor în perioada vizitei sale la celălalt părinte. 17.Dacă fapta ilicită este săvârşită de un minor ce are calitatea de prepus: a)comitentul care a plătit despăgubirea se poate regresa împotriva părinŃilor; b)iar comitentul este părintele său, victima are dreptul de a opta asupra temeiului răspunderii; c)comitentul care a plătit despăgubirea nu se poate regresa împotriva prepusului înainte ca acesta din urmă să împlinească vârsta de 18 ani. 18. Conform art.1375 C.civ.,este angajată răspunderea civilă delictuală pentru prejudiciile cauzate de: a)animalele sălbatice aflate în captivitate; b)animalele sălbatice aflate în stare de libertate; c)numai animalele domestice.

19 .Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale poate revenit: a)celui care deŃine paza juridică a unui animale sălbatic; b)depozitarului animalului; c)proprietarului, chiar dacă la momentul producerii prejudiciului animalul scăpase de sub supravegherea sa. 20.AcŃiunea în răspundere civilă delictuală pentru prejudiciile cauzate prin ruina edificiului poate fi intentată: a)împotriva superficiarului; b)împotriva arhitectului, constructorului sau a proiectantului; c)împotriva uzufructuarului.

21.AcŃiunea în regres pentru recuperarea daunelor plătite în temeiul răspunderii pentru ruina edificiului poate fui intentată împotriva: a)constructorului în temeiul contractului de antrepriză pentru viciile ascunse ale lucrului care au constituit cauza ruinei; b)locatorului, în temeiul contractului de locaŃiune,dacă ruina edificiului s-a datorat neefectuării reparaŃiilor locative; c)oricărei persoane căreia i se încredinŃase paza materială a bunului. 22.În materia răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general, calitatea de paznic juridic al lucrului o are: a)posesorul bunului; b)proprietarul lucrului,chiar şi în cazul în care lucru i s-a furat anterior producerii faptei ilicite cauzatoare de prejudicii; c)numai proprietarului lucrului, chiar dacă bunul a fost dat în folosinŃă altei persoane. 23.Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general: a)se aplică în raporturile dintre paznicul juridic şi paznicul material pentru prejudiciile cauzate unui terŃ; b)se aplică între victima prejudiciului şi paznicul juridic al lucrului, chiar dacă între aceştia există un contract având ca obiect folosinŃa lucrului; c)nu se aplică dacă victima a folosit în mod clandestin lucrul.

24.Nu intră în sfera răspunderii civile delictuale: a)răspunderea ofertantului pentru retragerea intempestivă a ofertei; b)răspunderea faŃă de terŃi ca urmare a neefectuării unui contract; c)acŃiunile ulterioare ale păgubitului care a optat într-o acŃiune anterioară pentru răspunderea civilă contractuală (potrivit principiului efecta una via non datur recursus ad alteram).

25.Răspunderea civilă a persoanei juridice: a)îmbracă forma răspunderii pentru fapta altuia atunci când fapta ilicită a fost săvârşită de un reprezentant al acesteia în exercitarea atribuŃiilor încredinŃate; b)nu are loc în cazul în care fapta ilicită săvârşită de organul de conducere al persoanei juridice cu ocazia exercitării funcŃiei sale şi-a depăşit limitele legale ale funcŃiei; c)poate fi şi o răspundere civilă pentru fapta proprie.

26.În materia răspunderii civile a persoanei juridice pentru fapta proprie: a)nu există un drept de regres împotriva persoanelor fizice din componenŃa organului de conducere care a săvârşit fapta ilicită; b)persoanele fizice din componenŃa organelor de conducere care au săvârşit o faptă ilicită nu pot răspunde personal într-o acŃiune directă a victimei împotriva lor; c)persoanele fizice care intră în componenŃa organelor de conducere a persoanei juridice îşi angajează o răspundere civilă delictuală pentru fapta proprie, atât faŃă de persoana juridică cât şi faŃă de victimă. 27. Atunci când fapta ilicită şi prejudiciabilă este săvârşită de prepuşii unor comitenŃi diferiŃi: a)acŃiunea în regres a prepusului plătitor se va diviza corespunzător vinovăŃiei celorlalŃi prepuşi; b)solidaritatea prepuşilor nu atrage solidaritatea comitenŃilor; c)victima este îndreptăŃită să pretindă de la fiecare comitent întreaga despăgubire. 28.Răspunderea comitentului pentru fapta prepusului: a)se întemeiază pe prezumŃia legală de culpă a comitentului; b)este înlăturată dacă victima a cunoscut că prepusul a acŃionat în interes propriu: c)este angajată indiferent dacă comitentul dovedeşte împrejurări de natură a înlătura însăşi răspunderea pentru fapta proprie a comitentului. 29.Plata este valabilă: a)dacă a fost efectuată unui creditor aparent, indiferent de reaua sau buna-credinŃă a plătitorului; b)dacă a fost efectuată unui terŃ în măsura în care profită creditorului; c)dacă este efectuată unei persoane care devine ulterior titular al creanŃei. 30.Plata: a)este un mod prin care pot fi stinse numai obligaŃiile constând în remiterea unei sume de bani; b)este un act juridic unilateral;

c)poate fi făcută numai de către debitorul obligaŃiei de a face intuitu personae, dacă creditorul nu consimte ca plata să fie făcută de o altă persoană.

DREPT CIVIL.CONTRACTE.

1.Conventia prin care promitentul se obliga ca, in cazul in care urmeaza sa vanda un bun, sa-l prefere la pret egal, in calitate de cumparator, pe beneficiarul promisiunii, reprezinta: a.contract sub conditie b.pact de preferinta c. promisiunea de porte-fort

2. Dupa modul in care se exprima vointa partilor, contractele se clasifica in: a.contracte sinalagmatice si unilaterale b.constitutive, translative, declarative c.negociabile, de adeziune, obligatorii

3.Contractul cu titlu oneros in care partile nu cunosc existenta si intinderea exacta a obligatiilor, dar au in vedere posibilitatea unui castig si riscul unei pierderi, depinzand de o imprejurare viitoare si incerta, face parte din categoria contractelor: a.comutative b.consensuale c.aleatorii 4. Din categoria actelor dezinteresate face parte si contractul: a.de renta viagera b. de donatie c.de comodat 5.Din categoria contractelor de adeziune face parte si contractul: a.de furnizare a energiei electrice b.de tranzactie c.de comodat 6.Policitatiunea reprezinta: a.acceptarea unei oferte dar numai in anumite conditii b.momentul realizarii acordului de vointe cand oferta se intalneste cu acceptarea c.propunerea facuta de o persoana unei alte persoane de a incheia un contract in conditii determinate 7.Leziunea ca viciu de consimtamant inseamna: a.inducerea in eroare a unei persoane prin mijloace dolosive pentru a o determina sa incheie un act juridic b.paguba suferita de o parte, rezultata din vadita disproportie dintre contraprestatii c.amenintarea unei persoane cu un rau de natura a-i provoca o temere care sa o determine sa

incheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi incheiat 8.Care dintre modalitatile contractului poate fi definita drept: “ Evenimentul viitor si sigur ca se va produce, care amana inceperea sau dupa caz, stingerea executarii drepturilor si a

obligatiilor corelative dintr-un contract”: a.conditia b.termenul c.sarcina 9. Care dintre urmatoarele afirmatii privind nulitatea absoluta este corecta: a.este prescriptibila in termenul general de 3 ani b.poate fi invocata numai de persoana al carei interes a fost nesocotit la incheierea contractului c.nu poate fi acoperita prin confirmare

10.Incapacitatea speciala prevazuta pentru judecatori, procurori, grefieri, avocati de a cumpara, direct sau prin persoane interpuse, drepturi litigioase a avut ca ratiune a reglementarii: a. evitarea unui potential conflict de interese, asa numitul abuz de reprezentare b.protejarea intereselor celui reprezentat sau ocrotit c.existenta posibilitatii de influentare a unui proces in exercitarea functiilor amintite 11. Contractul prin care practicienii in insolventa cumpara bunurile a caror vanzare se face prin intermediul lor, pe care le administreaza ori a caror administrare o supravegheaza: a.este lovit de nulitate absoluta b. atrage nulitatea relativa c. este valabil daca bunurile respective au fost cumparate prin licitatie publica 12. Arvuna confirmatorie: a.va fi imputata asupra pretului in situatia in care vanzarea se incheie b.reprezinta doar o garantie in vederea incheierii contractului c.reprezinta pret al dezicerii de contract 13. Dintre cazurile de preemtiune stabilite de Codul civil se enumera si: a.dreptul de preemtiune in favoarea fostului proprietar expropriat, daca expropriatorul doreste sa instraineze imobilul dobandit prin expropriere b.terenurile din fondul forestier aflate in proprietate privata se pot vinde cu respectarea, in ordine, a dreptului de preemtiune al coproprietarilor sau vecinilor c.dreptul de preemtiune in favoarea statului roman in cazul vanzarii monumentelor istorice aflate in proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat

14.In situatia de inalienabilitate absoluta si permanenta se enumera si : a.lucrurile comune, care nu apartin nimanui (res communis), dar destinate uzului general b.bunurile mobile parasite pe terenuri aflate in proprietatea unitatilor administrativ-teritoriale c.bunurile imobile mostenite

15.Daca la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare, bunul individual determinat este pierit in intregime: a. contractul nu produce nici un efect fiind lovit de nulitate absoluta, prin urmare, cumparatorul nu va putea fi obligat la plata pretului, iar daca l-a platit, are dreptul la restituire b. contractul nu produce nici un efect fiind lovit de nulitate relativa, prin urmare, cumparatorul nu va putea fi obligat la plata pretului, iar daca l-a platit, are dreptul la restituire c. contractul urmeaza sa fie reziliat, prin urmare, cumparatorul are dreptul la restituirea pretului platit

16. Atunci cand se vinde un imobil determinat, fara indicarea suprafetei, pentru un pret total: a. cumparatorul sau vanzatorul pot cere rezolutiunea contractului ori modificarea pretului pe motiv ca suprafata este mai mica sau mai mare decat s-a crezut b.nici cumparatorul si nici vanzatorul nu pot cere rezolutiunea contractului ori modificarea pretului pe motiv ca suprafata este mai mica sau mai mare decat s-a crezut c.cumparatorul poate solicita vanzatorului sa-i transmita exact suprafata convenita

17. In caz de evictiune totala: a.cumparatorul va putea solicita rezolutiunea vanzarii, restituirea pretului si repararea prejudiciului suferit (daune interese) b. cumparatorul va putea solicita doar rezolutiunea vanzarii si restituirea pretului c.cumparatorul poate cere doar cheltuielile efectuate de el pentru lucrarile necesare sau utile efectuate in legatura cu bunul vandut 18. Contractul de comision are urmatoarele caractere juridice: a.este un contract consensual, sinalagmatic, intuitu personae, cu titlu oneros, comutativ b. este un contract consensual, unilateral, cu titlu gratuit, comutativ, aleatoriu c. este un contract solemn, sinalagmatic, cu titlu oneros, translativ de proprietate 19.Clauza star del credere sau ducroire semnifica: a.o garantie de sine statatoare privind asumarea expresa de catre comisionar a obligatiei de a-l garanta pe comitent de executarea obligatiilor tertului b.o clauza de exclusivitate pentru vanzarea de catre comisionar a unui imobil apartinand comitentului c.dreptul de retentie al comisionarului care a suferit prejudicii in indeplinirea comisionului pentru creantele sale asupra comitentului 20. Comodatarul nu raspunde: a.pentru pierderea sau deteriorarea bunului rezultata numai din folosinta in scopul careia bunul i-a fost imprumutat b.pentru pierderea sau deteriorarea bunului din cauza de forta majora chiar daca prelungeste folosinta dupa scadenta obligatieie de restituire c. pentru pierderea sau deteriorarea bunului din cauza de forta majora chiar daca a folosit bunul

cu alta destinatie decat aceea pentru care i-a fost imprumutat 21. Care din urmatoarele afirmatii privind contractul de imprumut de consumatie este corecta: a.partile pot stabili clauze de indexare sau de revizuire pentru a se proteja impotriva riscului devalorizarii banilor/cresterii sau scaderii pretului bunurilor b. obiectul imprumutului de consumatie poate fi format numai din sume de bani c. restituirea anticipata a bunurilor imprumutate in cazul imprumutului cu titlu oneros se poate face si fara consimtamantul imprumutatorului 22. Care din urmatoarele afirmatii privind contractul de donatie, este corecta: a. contractul de donatie, de regula, trebuie sa imbrace forma autentica, aceasta fiind o conditie ad probationem, sanctiunea pentru nerespectarea formei ceruta de lege, fiind nulitatea relativa b. donatia nu este susceptibila de confirmare, insa prin exceptie poate fi confirmata de mostenitorii universali si cu titlu universal ai donatorului; confirmarea va produce efecte doar fata de mostenitorii care au consimtit la confirmare c. donatia este reglementata in Codul civil, in materia actelor dezinteresate, din categoria carora face parte 23. Din categoria donatiilor indirecte face parte si: a.remiterea de datorie b.donatia cu sarcina c.darul manual

24. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la darul manual este corecta: a. darul manual, este un contract real, care nu presupune forma autentica, si care, in afara acordului de vointe dintre parti, presupune si traditiunea/remiterea efectiva a bunului corporal b. pot fi considerate daruri manuale orice bunuri mobile corporale sau incorporale, fungibile sau nefungibile c.darul manual reprezinta o forma a donatiilor indirecte si se poate constitui din orice bun imobil sau mobil, corporal sau incorporal, fungibil sau nefungibil, consumptibil sau neconsumptibil 25.Contractul de intretinere poate inceta prin rezolutiune unilaterala atunci cand: a.creditorul a decedat inainte de implinirea termenului b.comportamentul celeilalte parti face imposibila executarea contractului in raport cu bunele moravuri c.cand capitalul/bunul a pierit partial sau si-a diminuat valoarea 26. Care din urmatoarele afirmatii privind contractul de locatiune este corecta: a.locatiunea pe o durata de pana la 3 ani, inclusiv, poate fi incheiata cu acordul copropietarilor care detin majoritatea cotelor-parti, fiind considerata un act de administrare b. locatiunea pe o durata de pana la 3 ani, inclusiv, poate fi incheiata cu acordul copropietarilor care detin majoritatea cotelor-parti, fiind considerata un act de dispozitie c.locatiunea pe o durata de pana la 3 ani, inclusiv, poate fi incheiata cu acordul tuturor copropietarilor, fiind considerata un act de dispozitie

27. Printre aplicatiile mandatului fara reprezentare se numara si: a.contractul de comision b.contractul de schimb c.contractul de intretinere 28. Care din urmatoarele afirmatii privind contractul de renta viagera este corecta: a.avand un caracter intuitu personae, in cazul mortii debirentierului, obligatia nu se transmite la mostenitori b.daca debirentierul nu isi indeplineste obligatiile, credirentierul poate cere sechestrul si vanzarea bunurilor debirentierului pana la concurenta sumei suficiente pentru plata rentei in viitor c.in cazul pluralitatii de credirentieri, moartea unuia dintre credirentieri duce la stingerea partiala a rentei .

29. Contractul de schimb prezinta urmatoarele caractere juridice: a.este un contract sinalagmatic, solemn, oneros, comutativ, translativ de proprietate, cu executare succsesiva b. este un contract sinalagmatic, intuitu personae, solemn, oneros, comutativ, translativ de proprietate, cu executare dintr-o data c. este un contract sinalagmatic, in principiu consensual, oneros, comutativ, translativ de proprietate, instantaneu 30. Printre cauzele de nulitate absoluta care conduc la desfiintarea tranzactiei se regaseste si situatia: a.cand tranzactia s-a incheiat pentru executarea unui act anulabil b.cand tranzactia a fost incheiata in baza unor inscrisuri dovedite ulterior ca fiind false c. cand au fost descoperite ulterior inscrisuri necunoscute de toate partile si care ar fi putut influenta tranzactia

DREPT CIVIL SUCCESIUNI

1. Are capacitate succesorala:

a. persoana care este nascuta si se afla in viata la data deschiderii succesiunii b. copilul nenascut la data deschiderii succesiunii c. persoana juridica neconstituita inca

2. Persoanele disparute:

a. nu pot moşteni

b. sunt considerate in viata daca nu a intervenit o hotarare declarativa de moarte ramasa definitiva

c. au capacitate succesorala provizorie 3. În dreptul civil actual, cazurile de nedemnitate sunt stabilite prin:

a. Hotarare judecatoreasca b. Act administrativ c. Lege

4. O persoana poate avea vocatie la mostenire: a. doar in temeiul legii b. in temeiul vointei partilor c. in temeiul legii si testamentului

5. In linie dreapta: a. fiul si tatal sunt rude de gradul intai b. fratii sunt rude de gradul al doilea c. fiul si tatal sunt rude de gradul doi

6. Mostenirea legala: a. ia in considerare solidaritatea familiala b. intervine cand cel care lasa mostenirea nu a dispus prin testament de bunurile sale

in favoarea unei sau unor persoane c. nu coexista cu mostenirea testamentara

7. Bunicii si strabunicii defunctului fac parte din clasa: a. ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati b. ascendentilor ordinari c. colateralilor ordinari

8. Trasaturile specifice ale transmisiunii succesorale sunt: a. transmisiunea mostenirii este o transmisiune pentru cauza de moarte b. transmisiunea mostenirii este o transmisiune universala c. transmisiunea mostenirii este divizibila

9. Pentru ca reprezentarea succesorala sa poata opera, se cer intrunite urmatoarele conditii: a. Reprezentatul trebuie sa fie predecedat b. Reprezentantul nu trebuie sa existe in momentul deschiderii mostenirii c. Reprezentantul trebuie sa nu fie nedemn,renuntator sau exheredat

10. In cazul reprezentarii succesorale, se cer intrunite urmatoarele conditii in persoana celui care reprezinta: a. reprezentantul sa fie ascendent in linie

dreapta a celui reprezentat b. reprezentantul sa fie descendent in linie dreapta a celui reprezentat

c. ambele variante.

11. In temeiul reprezentarii succesorale:

a. reprezentatul urca in locul si gradul celui reprezentat b. reprezentantul urca in locul si gradul celui reprezentat c. efectele reprezentarii se produc in baza vointei succesibililor, nu de drept

12. Clasa descendentilor:

a. este alcatuita din copii defunctului si urmasii acestora b. fac parte din aceasta clasa copiii din casatorie, precum şi cei adoptati, insa nu si cei

din afara casatoriei; c. culeg 1/2 din mostenire in concurs cu sotul supravietuitor al defunctului.

13. Daca parintii vin in concurs cu colateralii privilegiati la mostenirea copilului lor, intinderea drepturilor succesorale este diferita: a. cand exista un singur parinte in concurs cu fratii si surorile defunctului sau

descendentii acestora, parintele va primi 1/2 din mostenire b. cand exista un singur parinte in concurs cu fratii si surorile defunctului sau

descendentii acestora, parintele va primi 1/4 din mostenire c. c. cand exista ambii parinti in concurs fratii si surorile defunctului sau descendentii

acestora, parintii vor primi 1/3 din mostenire

14. Colateralii ordinari: a. pot veni la mostenire numai in nume propriu b. pot veni la mostenire prin reprezentare c. sunt obligati la raportul donatiilor

15. Cota succesorala a sotului supravietuitor este de: a. 3/4 din mostenire cand vine in concurs cu ascendentii sau colateralii ordinari b. 1/2 din mostenire cand vine in concurs cu copiii defunctului sau cu descendentii

acestora c. c. 1/5 din mostenire cand vine in concurs cu copiii defunctului sau cu ascendentii

acestora

16. Sotul supravietuitor. a. Poate fi inlaturat de la mostenire de rudele defunctului b. Poate inlatura de la mostenire rudele defunctului c. Nu poate inlatura de la mostenire rudele defunctului, indiferent din ce clasa fac ele

parte

17. Potrivit legii, sotul supravietuitor: a. are un drept de mostenire in concurs cuoricare clasa de mostenitori;

b. are dreptul la 1/4 din mostenire in deplina proprietate cand vine in concurs cu alte rude decat descendentii;

c. are un drept permanent de abitatie asupra casei de locuit

18. Din punct de vedere al obiectului lor, legatele pot fi: a. legatul universal, care confera legatarului chemare la o fractiune din mostenire sau

la o masa de bunuri determinate b. legatul cu titlu universal, care confera legatarului chemare sau vocatie la intreaga

mostenire; c. legatul cu titlu particular

19. Sotul supravietuitor dobandeste un drept de abitatie asupra casei in care a locuit daca sunt intrunite urmatoarele conditii: a. Chiar daca are locuinta proprie b. casa in care a locuit sa faca parte din masa succesorala a sotului decedat; c. a locuit in casa care formeaza dreptului de abitatie

20. Testamentul prezinta urmatoarele caractere juridice: a. este un act juridic multilateral b. este un act esentialmente irevocabil c. este un act esentialmente revocabil

21. Certificatul de mostenitor: a. este actul final al procedurii succesorale contencioase, intocmit de notarul public b. cuprinde acordul mostenitorilor cu privire la calitatea de mostenitor a fiecaruia,

compunerea masei succesorale, precum si cotele ce revin mostenitorilor din patrimoniul defunctului

c. se elibereaza de notarul public dupa ce a trecut un an de la deschiderea succesiunii

22. Vointa testatorului de a revoca legatul se poate manifesta si tacit, ea rezultand neindoielnic din anumite acte sau fapte ale acestuia, cum ar fi: a. incompatibilitatea sau contrarietatea dintre dispozitiile testamentului posterior si

cele din testamentul anterior b. instrainarea voluntara de catre testator a bunului care face obiectul unui legat cu

titlu universal c. ambele variante dispozitiile testamentului

23. Petitia de ereditate: a. este o actiune imprescriptibila prin care un mostenitor cere instantei judecatoresti

recunoasterea calitatii sale de mostenitor legal sau testamentar; b. este o actiune prescriptibila prin care un mostenitor cere instantei judecatoresti

recunoasterea titlului sau de mostenitor legal sau testamentar; c. este o actiune prescriptibila prin care un mostenitor cere instantei judecatoresti

recunoasterea titlului sau de mostenitor legal sau testamentar si obligarea celui care detine bunurile succesorale sa le restituie.

24. Imparteala mostenirii este un act juridic: a. Constitutiv b. translativ c. declarativ

25. Revocarea judecatoreasca a legatelor: a. este relizata prin hotarare data de executorii judecatoresti b. poate avea loc in timpul vietii testatorului, la cererea celor interesati c. reprezinta o sanctiune pentru faptele culpabile savarsite de catre legatar fata de

defunct sau fata de memoria acestuia

26. Cauzele de nulitate sau anulare a legatelor privesc a. capacitatea persoanei care face actul b. viciile de consimtamant c. niciuna dintre variante

27. Cota succesorala a colateralilor privilegiati este de a. 1/4din mostenire cand vin in concurs cu ambii parinti ai defunctului b. 1/2din mostenire cand vin in concurs cu ambii parinti ai defunctului c. 2/3din mostenire cand vin in concurs cu un singur parinte al defunctului

28. Ascendentii privilegiati: a. vin la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare b. sunt mostenitori rezervatari c. nu sunt mostenitori sezinari

29. Actele juridice avand ca obiect bunurile mostenirii pe care mostenitorul aparent le-a incheiat cu tertii: a. actele de administrare se mentin b. actele de dispozitie privind bunuri mobile se mentin intotdeauna c. c. error communis facit jus

30. Din punct de vedere al modului de manifestare a vointei revocatorii, revocarea voluntara a testamentului poate fi: a. expresa sau tacita b. absoluta sau relativa c. totala sau partiala