Subiecte Examen Licenta Md 2011
-
Upload
liliacalb20028400 -
Category
Documents
-
view
103 -
download
10
description
Transcript of Subiecte Examen Licenta Md 2011
Pag
e1
SUBIECTE EXAMEN LICENŢĂ – MEDICINA DENTARĂ
TEMA NR. 1.
Anestezia in medicina dentara (1, pag. 6-53) – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Hematomul obrazului după anestezia la tuberozitate:
A. Apare prin înţeparea plexului branhial
B. Se manifestă clinic prin apariţia unei tumefacţii geniene
C. Se resoarbe în 2-3 ore
D. Necesită antibioterapie
E. Necesită utilizarea căldurii locale în primele 6 ore după producere
BD 37
2 Manifestările sincopei vaso-vagale în stadiul presincopal sunt :
A. Pierderea bruscă şi tranzitorie a stării de conştienţă
B. Paloare faciala
C. Hiperventilaţie
D. Diaforeză
E. Greaţă
BCDE 43
3 Care dintre afirmaţiile următoare cu privire la adrenalină este falsă?
A. Este o catecolamină
B. Este simpatomimetică
C. Este cel mai eficient vasodilatator folosit în anestezicele locale
D. Se foloseşte în concentraţii de 1:10000 până la 1: 200000
E. Necesită adăugarea unui conservant de tip bisulfit
CD 15
4 Anestezia tronculară periferică:
A. Vizează trunchiul nervos şi ramurile sale
B. Are durată de acţiune mai redusă decât anestezia topică
C. Deformează regiunea anesteziată
D. Este o anestezie loco-regională prin infiltrație
E. Include anestezia tronculară bazală
AD 23
5 Care variantă de răspuns este corectă în ceea ce priveşte administrarea
lidocainei în timpul gravidităţii şi lactaţiei:
A. Are efect teratogen
B. Poate determina hipotensiune de sarcină
C. Nu se recomandă monitorizare cardiacă fetală
D. Se recomandă temporizarea administrării la gravide în primul
trimestru de sarcină
E. Nu se recomandată înlocuirea temporară a alimentaţiei la sân
pentru 24 de ore
ABD 10
6 Complicaţiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt:
A. Ulceraţii ale mucoasei
AC 39
Pag
e2
B. Ruperea acului
C. Alveolita postextracţională
D. Pareza facială tranzitorie
E. Hematom
7 Reperele pentru anestezia nervului palatin anterior sunt:
A. Ultimul molar la 1 cm deasupra coletului
B. La 0,5 cm înapoi de marginea posterioară a palatului dur
C. La 1 cm înaintea cârligului aripii interne a apofizei pterigoide
D. La 1 cm înaintea cîrligului aripii externe a apofizei pterigoide
E. Unghiul diedru format de creasta alveolară cu lama orizontală a
osului palatin
ACE 26
8 *Anestezia locală prin infiltraţie nu include:
A. Anestezia de contact
B. Anestezia submucoasă
C. Anestezia intradermică
D. Anestezia plexală
E. Anestezia intraligamentară
A 20
9 Gaura infraorbitară este situată:
A. La 5 mm înafara liniei verticale mediopupilare
B. Pe orizontala ce uneşte gaura supraorbitară cu cea mentonieră
C. Pe linia verticală ce trece între cei doi premolari superiori
D. La 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior
E. Deasupra suturii zigomato-maxilare
CD 28
10 Manifestările clinice ale alergiei sunt:
A. Dispnee cu wheezing
B. Angioedem
C. Hipotensiune arterial
D. Bradicardie
E. Colaps
ABCE 45
11 Anestezia plexală:
A. Este o anestezie supraperiostală
B. Rar utilizată la maxilar
C. Este paraapicală
D. Este mai puţin eficientă la copii şi tineri
E. Este o anestezie prin imbibiţie
AC 21
12 Reperele pentru anestezia la tuberozitate sunt:
A. Creasta zigomato-alveolară
B. Rădăcina mezială a molarului de 12 ani
C. Mucoasa mobilă
D. Înainte muşchiului maseter
E. Marginea inferioară a osului zigomatic
ABC 25
13 *Lidocaina:
A. Are pH-ul 8
D 8
Pag
e3
B. Are toxicitate de 3 ori mai mare faţă de procaină
C. Are putere anestezică de două ori mai mică decât a procainei
D. Se metabolizează în proporţie de 90% la nivel hepatic
E. Doza uzuală este de 18 ml soluţie
14 Accidentele locale al anesteziei loco-regionale cuprind:
A. Sincopa vaso-vagală
B. Durerea
C. Alveolita postextractională
D. Pareza facială tranzitorie
E. Descuamarea epitelială
BD 35
15 Tratamentul de urgenţă al edemului căilor aeriene superioare presupune:
A. Oxigenoterapie
B. Administrare de adrenalină 0,3-0,5 mg dim sol.de1/1000
subcutanat
C. Administrare de metaproterenol 0.3 ml sol. 5% cu 2.5-3 ml ser
fiziologic
D. Administrare de epinefrină în bronhospasm
E. Administrare de antibiotice în edem laringian
ABCD 45
16 *Anestezia la spina Spix :
A. Se efectuează rar pe cale orală
B. Nu permite anestezierea mucoasei vestibulare distal de gaura
mentonieră
C. Are ca reper planul de ocluzie al molarilor superiori
D. Determină anestezia nervului bucal
E. Anesteziază și nervul auriculo-temporal
B 29
17 *Articaina:
A. Nu este întotdeauna asociată în soluţie cu vasoconstrictor
B. Este contraindicată la copii sub 4 ani
C. Este indicată la pacienţii cu bronhospasm în antecedente
D. Are putere anestezică mai redusă decât lidocaina
E. Se recomandă injectare rapidă
B 13
18 *Anestezia intraligamentară:
A. Nu necesită seringi speciale
B. Durata de instalare este mare
C. Reduce riscul de alveolită postextracţională
D. Durerea locală postanestezică e mai redusă
E. Este indicată la pacienţii cu risc hemoragic
E 22
19 Necroza mucoasei:
A. Apare pe fondul ischemiei prelungite
B. Este mai frecventă după anestezii efectuate vestibular
C. Apare după decolări brutale ale muco-periostului
D. Are culoare roşie intensă
E. Este un accident al anesteziei loco-regionale
AC 39
Pag
e4
20 *Anestezia topică:
A. Necesită o concentraţie mai mică a anestezicului decât pentru
injectare
B. Foloseşte frecvent xilina 0.5-1%
C. Se poate utiliza şi pentru anestezia unui nerv situat relativ
submucos
D. Nu necesită uscarea prealabilă a locului de aplicare a
anestezicului
E. Durata este de aproximativ două ore
C 19
21 Anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori are contraindicaţii în:
A. Procese inflamatorii retrotuberozitare
B. Tumori localizate în treimea distală a vestibulului superior
C. Pacienţi sub tratament anticoagulant
D. Hemofilici
E. Pacienţi cu odontectomii ale molarilor de minte în antecedente
ABCD 24
22 Catecolaminele au ca efecte locale :
A. Vasoconstricţie la locul injectării
B. Creşterea ratei de absorbţie a anestezicului în fluxul sangvin
C. Putere anestezică mai mare
D. Efect mai îndelungat
E. Stimularea receptorilor din pereţii arteriolari
ACDE 16
23 Durerea ca accident local al anesteziei loco-regionale are ca etiologie:
A. Utilizarea soluţiilor prea reci față de temperatura camerei
B. Injectarea rapidă a soluţiei anestezice
C. Injectarea din eroare a unor substanţe toxice
D. Folosirea acelor cu bizou ascuțit
E. Injectarea unor soluţii cu urme de alcool
ABCE 35
24 Mepivacaina:
A. Are o toxicitate de 1,5-2 faţă de procaină
B. Durata anesteziei este crescută
C. Are potenţă de 2 faţă de lidocaină
D. Nu este metabolizată în ficat
E. Este eliminată renal în proporţie de 50-60%
ABC 11
25 Articaina este contraindicată la
A. Pacienţi epileptici fără tratament
B. Pacienţi cu porfirie acută recurentă
C. Pacienţi cu deficit de colinesterază plasmatică
D. Pacienţi cu tulburări de conducere atrio-ventriculare severe
E. Pacienţi sub tratament cu anticoagulant
ABCD 13
26 Semnele clinice ale accidentului general hipertensiv sunt
A. Stare de agitaţie nemotivată
B. Tegumente uscate
C. Senzaţia de greaţă
D. Cefalee intensă
ACD 51
Pag
e5
E. Frison
27 Tratamentul anginei pectoral constă în:
A. Poziţia declivă a pacientului
B. Aspirarea secreţiilor din cavitatea orală
C. Administrarea unui vasodilatator coronarian
D. Oprirea intervenţiei dentare
E. Administrarea de antiedematoase per os
ACD 49
28 Accidentele locale puncţiei anestezice la Spix sunt:
A. Ruperea acului
B. Producerea unui hematom
C. Trismus persistent
D. Injectite postanestezice
E. Congestia tegumentelor
AB 30
29 Reperele pentru spina Spix sunt:
A. Creasta temporală a mandibulei
B. Tuberozitatea mandibulară
C. Incizura sigmoidă
D. Plica pterigomandibulară
E. Planul de ocluzie al molarilor inferiori
ADE 29
30 Avantajele anesteziei intraligamentare sunt:
A. Lipsa anesteziei la nivelul părţilor moi
B. Anestezia simultană la mai mulţi dinţi
C. Posibilitatea localizării la un singur dinte
D. Folosirea unei cantităţi de 0,15-0,20 ml soluţie anestezică
E. Nu necesită seringi speciale
ABCD 22
TEMA NR. 2.
Extractia dentara (1, pag. 64-102) – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Indicațiile de extracție ale dinților permanenți sunt multiple, fiind legate de:
A. Starea dintelui respectiv
B. Erupția incompletă a dintelui pe arcadă
C. Patologia structurilor adiacente
D. Afecțiuni asociate
E. Vârsta pacientului
ACD 64
2 Indicațiile de extracție ale dinților temporari sunt:
A. Dinți temporari care împiedică erupția celor permanenți
ABE 64,65
Pag
e6
B. Dinți temporari cu procese carioase complicate
C. Dinți temporari cu macrodonție
D. Dinți temporari cu procese carioase meziale
E. Dinți temporari fracturați
3 Contraindicațiile absolute ale extracției dentare sunt:
A. Leucemia acută
B. Hipertensiunea arterială controlată
C. Diabetul zaharat tip 2
D. Tratamentul cronic cu aspirina
E. Infarctul miocardic mai recent de 6 luni
AE 65
4 Contraindicațiile locale ale extracției dentare sunt:
A. Leziuni locale ale mucoasei orale (stomatite , herpes, etc)
B. Plăgi ale buzelor
C. Tumori maligne în teritoriul oro-maxilo-facial
D. Tumori benigne de mici dimensiuni
E. Sinuzita maxilară rinogenă
ACE 65
5 *Tulburarile hepatice determina modificari importante in:
A. Formula eritrocitara
B. Hemostaza
C. Formula leucocitara
D. Cresterea VSH-ului
E. Scaderea hematocritului
B 66
6 Imunosupresoarele sunt medicamente administrate la pacientii cu :
A. Transplante
B. Afectiuni cardiovasculare
C. Diabet insulinodependent
D. Reactii de hipersessibilitate
E. Boli autoimune
ADE 66
7 Pentru extractia dentara , in mod uzual , sunt necesare :
A. Sindesmotoame
B. Instrumentar rotativ
C. Elevatoare
D. Stilet butonat
E. Clesti de extractie
ACE 69
8 *Clestii drepti pentru maxilar sunt utili:
A. In zona posterioara a arcadei dentare
B. In zona anterioara frontala
C. Pentru extractia premolarilor inferiori
D. Pentru extractia molarilor de minte superiori
E. Pentru extractia resturilor radiculare intraalveolare
B 70
9 *Aplicarea clestelui de extractie se face intotdeauna:
A. Spre partea meziala a dintelui
B. In axul dintelui
B 72
Pag
e7
C. Oblic anterior dreapta
D. Orizontal
E. Spre partea distala a coroanei
10 Pentru extractia caninilor superiori se practica urmatoarele tehnici de
anestezie locala:
A. Anestezie plexala si anestezie la gaura incisiva
B. Anestezie la tuberozitate si la gaura palatina mare
C. Anestezie la tuberozitate si la gaura incisiva
D. Anestezie la Spina Spix
E. Anestezie la gaura infraorbitara si la nivelul gaurii incisive
AE 75
11 *Cand se extrage molarul doi mandibular , miscarea de basculare va avea o
amplitudine mai mare spre:
A. Lingual
B. Vestibular
C. Mezial
D. Distal
E. Coletul dintelui
B 79
12 Extractia cu clestele a molarului de minte mandibular erupt , au urmatoarele
indicatii:
A. Radacinile molarului de minte inferior sunt drepte –paralele sau
usor divergente
B. Radacini recurbate spre distal
C. Radacini recurbate spre mezial
D. Integritatea coroanei dentare a molarului trei permite priza cu
clestele
E. Radacini cu odontoame satelite
AD 79
13 Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele tehnici:
A. Extractia cu clestele de radacini
B. Extractia cu sindesmotoamele
C. Extractia cu ajutorul elevatoarelor
D. Extractia cu ciupitorul de os
E. Extractia prin alveolotomie
ACE 82
14 Alveolotomia este indicata in urmatoarele situatii:
A. Dinti sau radacini cu anchiloza dento-alveolara
B. Resturi radiculare la nivelul marginii alveolare
C. Dinti cu radacini convergente ce cuprind un sept interradicular
gros
D. Dinti cu osteita periradiculara
E. Radacini deformate prin procese de hipercimentoza
ACE 86
15 *In extractia prin alveolotomie linia de incizie trebuie situata pe os
integru,astfel ca, la sfarsitul interventiei ea sa fie situata la o distanta de:
A. 2 mm de defectul osos creat
B. 6-8 mm de defectul osos creat
C. 2-3 mm de defectul osos creat
B 86
Pag
e8
D. 2-4 mm de defectul osos creat
E. 1 cm de defectul osos creat
16 *Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tablei osoase vestibulare este
indicata pentru:
A. Resturi radiculare mici, situate profund
B. Radacini situate in imediata apropiere a marginii alveolare
C. Radacini deformate in regiunea apicala
D. Anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea radacinii
E. Radacini cu procese periapicale
B 87
17 *In extractia prin alveolotomie ,dupa chiuretajul alveolar si regularizarea
osoasa,se va practica sutura lamboului,cu fire separate suturandu-se mai
intai:
A. Mucoasa din dreptul alveolei postextractionale
B. Inciziile de descarcare
C. Papilele dentare
D. 1/3 mijlocie a lamboului
E. Unghiurile lamboului
E 90
18 *Daca radacinile dintelui temporar,la examenul radiologic sunt atasate de
coroana premolarului permanent extractia trebuie sa fie facuta cu:
A. Elevatoarele
B. Clestele de electie pentru premolari
C. Sindesmotoamele
D. Dalta si ciocanul
E. Separatie radiculara
E 90
19 In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori
legati de:
A. Leziuni patologice preexistente
B. Particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate
C. Starea generala a pacientului
D. Particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras
E. Starea de igiena a cavitatii orale
ABD 92
20 In aparitia fracturii radiculare a dintelui de extras , factorii de risc sunt:
A. Radacini curbe,cudate,in”baioneta”
B. Creasta zigomato-alveolara
C. Anchiloza dento-alveolara
D. Sept interradicular gros
E. Os alveolar dens
ACDE 92
21 *Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent in cazul extractiilor
din zone cu corticala subtire:
A. Corticala orala la nivelul caninului superior
B. Corticala vestibulara la nivelul grupului frontal inferior
C. Corticala vestibulara din dreptul molarilor inferiori
D. Corticala palatinala la nivelul molarilor superiori
E. Corticala palatinala la nivelul premolarilor 2 superiori
B 94
Pag
e9
22 *Fractura mandibulei este un accident rar al extractiei dentare asociat
aproape exclusiv cu:
A. Extractia sau odontectomia molarului de minte inferior
B. Absenta de pe arcada a molarului 2 si a molarului1
C. Aplicarea unei presiuni pe mandibula
D. Sustinerea incorecta a mandibulei
E. Existenta unei laxitati capsulo- ligamentare
A 95
23 Accidentele sinusale constau in:
A. Deschiderea sinusului maxilar
B. Impingerea radacinii in spatiul retrotuberozitar
C. Impingerea radacinilor sub mucoasa sinusala
D. Impingerea radacinilor in plina cavitate sinusala
E. Impingerea radacinii sub mucoasa vestibulara
ACD 96
24 *Lezarea nervoasa in cazul extractiilor molarilor de minte inferiori apare in:
A. 1% din cazuri
B. 0,1% din cazuri
C. 0,6-5% din cazuri
D. 7% din cazuri
E. 8% din cazuri
C 97
25 *In mod normal sangerarea plagii postextractionale se opreste dupa:
A. 3 minute
B. 5 minute
C. 8 minute
D. 10 minute
E. 15-20 minute
E 98
26 Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi:
A. Fractura procesului alveolar
B. Lezarea unor vase(ex.artera alveolara inferioara)
C. Mesarea alveolei
D. Persistenta tesutului de granulatie in alveola
E. Sutura plagii postextractionale
ABD 99
27 *Factorii generali care determina tulburari in macanismul hemostazei sunt:
A. Tratamentele citostatice
B. Accidentele ischemice cerebrale
C. Starea de graviditate
D. Hipotensiunea arteriala
E. Infarctul miocardic
A 99
28 *Alveolita postextractionala este favorizata de:
A. Pansament supraalveolar prelungit
B. Infectii preexistente acute sau cronice
C. Sutura plagii postextractionale
D. Extractii atraumatice
E. Administrarea de antiinflamatorii nonsteroidiene post extractional
B 100
Pag
e10
29 *In alveolita uscata simptomatologia este dominate de fenomene dureroase
intense,care apar:
A. Imediat dupa extractie
B. La 2-3 zile postextractional
C. Dupa 4 zile de la extractie
D. La 5 zile postextractional
E. Dupa o saptamana de la extractie
B 100
30 Factorii care influenteza vindecarea intarziata a plagii postextractionale sunt:
A. Dehiscenta plagii
B. Radioterapia
C. Solutia anestezica
D. Tratamentul cu citostatice
E. Varsta pacientului
ABE 101
TEMA NR. 3.
Patologia eruptiei dentare (1, pag. 116-122, 131-157, 159-169) – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Tulburările care interesează dintele în timpul perioadei de dezvoltare în
grosimea osului producând incluzia dentară sunt :
A. Poziţia ectopică a germenului dentar
B. Malformaţiile coronare
C. Malpoziţii ale dinţilor vecini
D. Fibromucoasa densă
E. Plicaturarea lamei dentare
ABE 116
2 *Dintre cauzele locale ale incluziei dentare sunt si obstacolele în calea
erupţiei dintelui reprezentate de:
A. Malformaţii corono-radiculare
B. Hiperplazii gingivale
C. Fracturi ale oaselor maxilare
D. Sindromul compresiei de maxilar
E. Traumatisme
B 116
3 Factorii generali incriminaţi în etiopatogenia incluziei dentare sunt :
A. Razele X
B. Factorii ereditari
C. Hipertiroidismul
D. Traumatismele
E. Sindromul Turner
ABE 116
Pag
e11
4 Reducerea spţiului pe arcadă reprezintă o cauză locală a incluziei dentare
prin următoarele mecanisme (pag 116):
A. Macrodonţii
B. Sindromul compresiei de maxilar
C. Ereditatea încrucişată
D. Traumatisme locale
E. Osteita deformantă
ABC 116
5 Multitudinea de forme clinice ale incluziei dentare permite clasificarea după
următoarele criterii:
A. După criteriul morfologic
B. După criteriul etiologic
C. După criteriul topografic
D. După criteriul antropologic
E. După criteriul filogenetic
ABC 117
6 Simptomatologia incluziei dentare este reprezentată de:
A. Prezenţa tremelor
B. Prezenţa diastemelor
C. Existenţa pe arcadă a unui spaţiu
D. Mobilitate accentuată a dintelui temporar
E. Mobilitate accentuată a dinţilor vecini
ABC 117
7 Principalele date furnizate de investigaţia radiologică privind incluzia
dentară sunt:
A. Poziţia dintelui inclus
B. Adîncimea incluziei
C. Starea dinţilor vecini
D. Densitatea osoasa
E. Ocluzia centrica
ABC 117
8 *Structurile anatomice la distanţă util a fi observate pe ortopantomogramă în
incluziile dentare heterotopice sunt :
A. Apofizele stiloide
B. Conductul auditiv intern
C. Oasele parietale
D. Apofizele mastoide
E. Conductul auditiv extern şi intern
A 119
9 *Incidenţa Donovan este indicată în radiologie în:
A. Incluzia molarului de minte superior
B. Incluzia molarului de minte inferior
C. Incluzia caninului superior
D. Incluzia molarilor maxilari situaţi oblic
E. Incluzia premolarilor superiori
B 120
10 Pe ortopantomograma efectuată in incluzia dentară sunt vizibile:
A. Dintele inclus
B. Arcadele dento-alveolare
C. Dinţii în erupţie
ABCD 118
Pag
e12
D. Starea dinţilor vecini
E. Rapoartele în sens transversal ale arcadelor dentare
11 *Factorii locali din etiopatogenia incluziei molarului de minte inferior sunt
în legătură cu:
A. Angularea
B. Relaţia cu canalul mandibular
C. Morfologia rădăcinii
D. Natura ţesutului acoperitor
E. Topografia locului de erupţie şi morfologia molarului inclus
E 131
12 Reperele folosite în clasificarea incluziei molarului de minte inferior ce ne
permit o apreciere clinică asupra gradului de dificultate a extracţiei sunt:
A. Angularea
B. Relaţia cu planul ocluzal
C. Relaţia cu ramul mandibular
D. Morfologia rădăcinii
E. Vârsta pacientului
ABCD 131
13 *Din punt de vedere al angulării axului molarului de minte inferior inclus, ce
permite o evaluare a dificultăţii extracţiei in plan sagital după Peterson se
descriu:
A. Incluzia mezio-angulară-odontectomie dificilă
B. Incluzia orizontală –odontectomie foarte dificilă
C. Incluzia verticală –odontectomie uşoară
D. Incluzia verticală –odontectomie foarte uşoară
E. Incluzia disto-angulară –odontectomie foarte dificilă
E 131
14 După clasificarea lui Winter care are în vedere unghiul format între
orizontala planului ocluzal şi axul lung al molarului de minte inferior inclus,
incluzia poate fi :
A. Incluzie cu ax inversat –unghi negativ
B. Incluzie orizontală
C. Incluzie mezio-angulară
D. Incluzie verticală
E. Incluzie axială
ABCD 131
15 Din punt de vedere al relaţiei molarului de minte inferior cu ramul
mandibular după Pell şi Gregory clasificarea cuprinde 3 clase :
A. Clasa I: Diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber faţă
de marginea anterioară a ramului mandibular
B. Clasa II: jumătatea distală a coroanei este acoperită de marginea
anterioară a ramului mandibular
C. Clasa III: coroana molarului inclus este total acoperită de ramul
mandibular
D. Clasa III: coroana molarului inclus situată vestibular este parţial
acoperită de ramul mandibular
E. Clasa III: coroana molarului inclus situată lingual nu este total
acoperită de ramul mandibular
ABC 133
Pag
e13
16 În general morfologia rădăcinii influenţează dificultatea extracţiei molarului
de minte inclus prin:
A. Curbura rădăcinilor
B. Lungimea rădăcinii
C. Spaţiul periodontal
D. Dimensiunea mezio-distală a rădăcinilor- cu cât această
dimensiune este mai mare la nivel cervical cu atât este mai uşoară
extracţia
E. Curbura rădăcinilor spre mezial scade dificultatea extracţiei
ABC 136
17 *În incluzia dentară, dacă între molarul de minte şi molarul de 12 ani există
spaţiu:
A. Extracţia molarului de minte este mult mai dificilă
B. Extracţia molarului de minte este mult mai facilă
C. Se vor folosi numai elevatoarele
D. Se va folosi numai cleştele corespunzător
E. Se vor folosi numai freze cilindrice de dimensiuni mici
B 137
18 Factori care uşurează odontectomia M3 inferior sunt:
A. Poziţia mezio-angulară
B. Poziţia disto-angulară
C. Clasa II după Pell şi Gregory
D. Spaţiu parodontal larg
E. Os elastic
ADE 141
19 *Factori care îngreunează odontectomia M3 inferior sunt:
A. Poziţia mezio-angulară
B. Poziţia disto-angulară
C. Clasa II după Pell şi Gregory
D. Rădăcini scurte
E. Clasa B după Pell şi Gregory
B 141
20 Tulburările asociate erupţiei sau incluziei molarului de minte inferior sunt:
A. Complicaţii septice
B. Complicaţii trofice
C. Complicaţii tumorale
D. Complicaţii mecanice
E. Complicaţii osoase
ABCD 141
21 *Incluzia caninului superior este:
A. Mai frecventă la sexul masculin
B. Mai frecventă la sexul feminine
C. Mai frecventă pe hemiarcada dreaptă
D. Mai frecventă în poziţie vestibulară
E. Mai frecventă în poziţie orizontală
B 159
22 În odontectomia caninului inclus se pot produce o serie de accidente
intraoperatorii:
A. Deschiderea foselor nazale
B. Deschiderea sinusului maxilar
ABCD 163
Pag
e14
C. Luxarea dinţilor vecini
D. Fractura procesului alveolar
E. Sinuzita maxilară odontogenenă
23 *Indicaţiile redresării chirurgical-ortodontice a caninilor incluşi sunt:
A. La pacienţii tineri
B. În incluzii profunde
C. În anomalii de formă
D. În anomalii de volum
E. La adulti
A 165
24 În majoritatea cazurilor incluzia incisivilor centrali superiori este consecinţa:
A. Prezenţei unui dinte supranumerar care blochează erupţia acestuia
B. Unui traumatism la nivelul incisivilor temporari
C. Unei boli intercurente
D. Prezenţei altor dinţi inca neerupti pe arcada
E. Unor modificări morfologice ale maxilarelor
AB 166
25 Transplantarea caninului inclus constă în:
A. Extracţia caninului inclus şi introducerea într-o alveolă nou creată
în creasta alveolară
B. Extracţia pe cale mixtă a caninului inclus
C. Extracţia caninului inclus şi introducerea în alveola rămasă după
extracţia dintelui temporar
D. Extracţia pe cale vestibulară a caninului inclus
E. Repoziţionarea chirurgicală a dintelui inclus
AC 166
26 Atitudinea terapeutică în incluzia caninilor superiori poate fi radicală sau
conservatoare în raport cu :
A. Poziţia incluziei
B. Profunzimea incluziei
C. Spaţiul existent pe arcadă
D. Vârsta pacientului
E. Poziţia dinţilor antagonisti
ABCD 160
27 Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel:
A. Incluzie palatinală, mezializată sau distalizată
B. Incluzie vestibulară
C. Incluzie intermediară sau transversală
D. Incluzie joasă
E. Incluzie înaltă
ABC 160
28 *Complicaţiile supurative uşoare reprezentate de pericoronarita asociată
incluziei caninului superior pot evolua spre:
A. Rinite supurate
B. Tromboflebita sinusului cavernos
C. Meningite
D. Pericardite
E. Septicemie
A 160
Pag
e15
29 *Odontectomia pe cale mixtă a caninului superior este indicată în (pag.163):
A. Incluziile vestibulo-palatine transversale
B. Incluziile înalte
C. Incluziile superficiale
D. Incluziile complicate
E. Incluziile profunde
A 163
30 În redresarea chirurgical-ortodontică a caninului inclus tratamentul cuprinde
trei etape principale:
A. Menţinerea sau obţinerea spaţiului necesar pe arcadă
B. Descoperirea chirurgicală a coroanei şi ancorarea dintelui
C. Tracţionarea lentă şi progresivă pînă la alinierea caninului pe
arcadă
D. Transplantarea dintelui
E. Extracţia propriu-zisă
ABC 165
TEMA NR. 4.
Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale (1, pag. 174-194)
– 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Anomaliile anatomice ce indicǎ rezecţia apicalǎ sunt urmǎtoarele:
A. Calcificǎri ale canalului cu reacţie periapicalǎ
B. Canale cu curburi accentuate
C. Cǎi false, perforaţii ale podelei camerei pulpare
D. Obturaţia incompletǎ a canalelor laterale
E. Resorbţii radiculare externe sau interne
ABE 174
2 Contraindicaţiile absolute ale rezecţiei apicale sunt:
A. Corticala groasǎ – aşa cum se întâmpla în cazul molarilor
mandibulari
B. Dinţi fǎrǎ valoare proteticǎ
C. Raportul nefavorabil coroanǎ-rǎdǎcinǎ –care trebuie foarte bine
evaluat preoperator
D. Fractura radicularǎ verticala
E. Pacienţi cu imunosupresie
BDE 175
3 Dezavantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ:
A. Dimensiuni limitate ce oferǎ acces minim, ceea ce constituie un
inconvenient dacǎ apexul sau leziunea periapicalǎ sunt dificil de
localizat
B. Se intervine asupra marginii gingivale libere
C. Decolarea se realizeazǎ folosind uneori forţe excesive, ceea ce
AC 177
Pag
e16
duce la delabrarea lamboului la capete
D. Pacientul poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ
E. Incizie şi decolare facile
4 Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt:
A. Accesul chirurgical este foarte bun
B. Tensiunea în lambou este minimǎ
C. Sutura interdentarǎ este mai dificilǎ
D. Rǎdǎcinile dentare sunt vizibile în totalitate
E. Igiena orala este mai dificil de menţinut
ABD 179
5 Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmǎtoarele:
A. Accesul este nefavorabil, dupǎ decolarea lamboului
B. Corticala osoasa nu este bine evidentiata
C. Colţurile lamboului se pot necroza
D. Irigaţia lamboului poate fi deficitarǎ
E. Sutura este dificilǎ deoarece lamboul de mucoasǎ este subţire
CDE 178
6 Avantajele lamboului gingival in plic sunt:
A. Decolarea lamboului este dificilǎ
B. Tensiunea asupra lamboului este excesivǎ
C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia
D. Accesul si vizibilitatea sunt minime
E. Inserţia gingivalǎ poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi
CE 179
7 Principiile generale privind incizia si creearea lambourilor în rezecţia apicalǎ
sunt:
A. Incizia se va realiza printr-o miscare fermǎ şi continuǎ
B. Incizia trebuie sǎ intersecteze o cavitate deja existentǎ
C. Inciziile verticale trebuie practicate în convexitǎţile dintre
eminenţele radiculare
D. Baza lamboului trebuie sǎ fie mai îngustǎ decât marginea sa
liberǎ
E. Lamboul va fi astfel creeat încât sǎ protejeze structurile
anatomice de vecinǎtate
AE 180
8 Decolarea unui lambou se va realiza:
A. Cu un decolator foarte bont pentru a nu produce delabrǎri ale
lamboului
B. Se începe decolarea la colţurile lamboului
C. Mucoasa şi periostul trebuie decolate impreunǎ ca parte
integrantǎ a lamboului
D. Protuberantele ososase si exostozele nu impiedica niciodata
decolarea continua a lamboului
E. Decolarea se realizeazǎ dinspre apical
BC 182
9 Principii generale in depǎrtarea lamboului:
A. Depǎrtatorul se va sprijini pe os si niciodatǎ pe lambou
B. Depǎrtǎtorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente
C. Lamboul nu va fi depǎrtat in tensiune niciodatǎ
ACE 183
Pag
e17
D. Buzele şi mucoasa jugalǎ nu se vor indepǎrta cu un alt
instrument
E. Dacǎ este necesar şi accesul nu este suficient se va prelungi
incizia
10 In cazul osteotomiei şi corticalei osoase intacte, localizarea apexului si a
leziunii periapicale se face pe baza:
A. Se urmǎreşte relieful corticalei vestibulare
B. Când corticala osoasǎ este subţire, nu se poate explora poziţia
apexului prin perforarea acesteia cu o sondǎ
C. Nu se poate aproxima lungimea rǎdǎcinii pe baza radiografiei
retroalveolare izometrice
D. Se poate aproxima lungimea rǎdǎcinii, mǎsurând lungimea
acului folosit pentru tratamentul mecanic
E. Se poate practica un mic orificiu in corticalǎ, în care se aplicǎ un
material radioopac, apoi se face radiografie de control
ADE 183
11 Chiuretajul periapical are ca timpi operatori:
A. Se incepe cu chiureta orientatǎ cu convexitatea spre os
B. Se detaşeazǎ leziunea progresiv, dupǎ care este îndepǎrtatǎ în
întregime
C. Se folosesc chiurete adaptate leziunii periapicale
D. Se recomandǎ trimiterea piesei pentru examen histopatologic
E. Pentru diagnostic corect piesa trebuie sǎ fie cât mai fragmentatǎ
BCD 184
12 Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului(rezecţia apicalǎ
propriu-zisǎ):
A. Se va rezeca un segment de 3-5 mm
B. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la nivelul geodei
osoase
C. Nu se rezecǎ niciodatǎ mai mult de 1/3 din lungimea rǎdǎcinii
D. Planul de secţiune va fi bizotat spre vestibular (45˚)
E. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi, se practicǎ rezecţia
şi sigilarea apexianǎ la toţi dinţii cu apexurile în leziunea chisticǎ
CDE 186
13 Dinte care nu a putut fi obturat endodontic preoperator, dar poate fi obturat
intraoperator pe cale directǎ:
A. Canale cu secreţie persistentǎ
B. Formarea de praguri în timpul tratamentului endodontic
C. Prezenta unei reconstituiri corono-radiculare
D. Rǎdǎcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in
1/3 apicala
E. Corp strǎin pe canal
ABDE 188
14 Materialele pentru obturaţia retrogradǎ in rezecţia apicalǎ, trebuie sǎ
îndeplineascǎ urmǎtoarele deziderate:
A. Sǎ realizeze sigilarea tridimensionalǎ a canalului radicular
B. Sǎ fie biocompatibile
C. Sa nu inhibe creşterea bacterianǎ
D. Sǎ fie solubil şi stabil volumetric
ABE 190
Pag
e18
E. Sǎ prezinte radioopacitate
15 Complicaţiile postoperatorii tardive în rezecţia apicalǎ sunt:
A. Suprainfectarea
B. Necroza osului prin frezaj intempestiv, fǎrǎ rǎcire
C. Hematomul
D. Fractura rǎdǎcinii
E. Hemoragia postoperatorie
BD 193
16 *Accidente intraoperatorii în rezecţia apicalǎ:
A. Leziuni nervoase
B. Hemoragie postoperatorie
C. Colorarea ţesuturilor din cauza materialelor de obturaţie
retrogradǎ
D. Necroza osului
E. Mobilizarea obturaţiei retrograde din cauza cavitǎţii neretentive
A 192
17 *Contraindicaţiile relative ale rezectiei apicale sunt:
A. Fractura radicularǎ verticalǎ
B. Corticala vestibularǎ groasa
C. Parodontopatie marginalǎ cronicǎ
D. Pacienţi cu imunosupresie
E. Resturi radiculare cu absenţǎ marcatǎ de ţesuturi dure dentare
B 175
18 *Criteriile de apreciere a succesului in rezecţia apicalǎ sunt:
A. Simptomatologie clinicǎ specificǎ,prezenta( edem, durere,
fistulǎ)
B. Dinte nefuncţional
C. Imagine radiologicǎ lipsitǎ de orice elemente patologice
D. Radiografic o imagine a unei leziunii periapicale mai mare decât
cea preexistentǎ
E. Semne radiologice de resorbţie radiculare sau hipercementozǎ
C 175
19 *Lamboul intrasulcular triunghiular este format din:
A. incizie orizontalǎ în şanţul gingival , completatǎ la cele 2
extremitǎţi cu douǎ incizii verticale de descǎrcare
B. incizie orizontalǎ de-a lungul marginii libere gingivale
C. incizie orizontalǎ la distanţǎ de marginea gingivalǎ liberǎ şi
douǎ incizii oblice de descǎrcare
D. incizie orizontalǎ în şanţul gingival continuatǎ de o incizie
verticalǎ de descǎrcare
E. incizie curbǎ, convexǎ spre marginea gingivalǎ
D 178
20 *În cazul apariţiei unei comunicǎri oro-sinusale sau oro-nazale:
A. Se realizeazǎ suplimentar manevra Valsalva
B. Se încearcǎ explorarea suplimentarǎ a comunicǎrii
C. Se conservǎ mucoasa sinusalǎ sau nazalǎ
D. Nu se continuǎ intervenţia
E. Se meşeazǎ cavitatea rǎmasǎ
C 186
Pag
e19
21 *Reacolarea şi sutura se realizeazǎ de regula cu:
A. Cu fire separate, neresorbabile, 3-0 sau 4-0
B. Cu fire separate,neresorbabile, 5-0
C. Cu fir continuu, resorbabil 2-0
D. Cu fir continuu, neresorbabil 4-0
E. Cu fire separate, neresorbabile, 2-0
A 190
22 *Îngrijirile post operatorii dupǎ rezecţia apicalǎ sunt:
A. Dieta din ziua intervenţiei va fi solidǎ, rece
B. Se clǎteşte usor gura cu soluţii antiseptice pe bazǎ de
clorhexidinǎ
C. Spǎlatul pe dinţi este permis din ziua intervenţiei
D. Se evitǎ masticaţia pe partea opusǎ zonei operate
E. Se consumǎ bǎuturi carbogazoase în primele zile dupǎ
intervenţie
B 193
23 *Accidentele intraoperatorii în rezecţia apicalǎ:
A. Edem
B. Leziuni nervoase
C. Hemoragie postoperatorie
D. Mobilitate excesivǎ a dintelui-
E. Necroza osului prin frezaj intempestiv
B 192
24 *Chiuretajul periapical este o intervenţie chirurgicalǎ care are ca scop:
A. Secţionarea porţiunii corono-radiculare afectate şi extracţia
acesteia, cu menţinerea restului coroanei şi/sau rǎdǎcilor
B. Îndepǎrtarea unei cantitǎţi osoase suficiente pentru accesul
chirurgical, cu expunerea apexului şi a leziunii periapicale
C. Secţionarea chirurgicalǎ şi îndepǎrtarea segmentului apical al
rǎdǎcinii unui dinte
D. Îndepǎrtarea apexului şi a ţesuturilor patologice
E. Simpla înlǎturare a materialului de obturaţie în exces
E 194
25 *Avantajele lamboului gingival in plic sunt:
A. Decolarea lamboului este facila
B. Tensiunea asupra lamboului nu este excesivǎ
C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia
D. Accesul si vizibilitatea sunt minime
E. Inserţia gingivalǎ nu poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi
C 179
26 Decolarea unui lambou se va realiza:
A. Cu un decolator ascuţit
B. Se începe decolarea de la baza lamboului
C. Mucoasa şi periostul trebuie decolate impreunǎ
D. Decolare este facila cand corticala osoasa este neregulata
marginal
E. Decolarea se realizeazǎ dinspre partea orala
AC 182
27 *Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului(rezecţia apicalǎ
propriu-zisǎ):
D 186
Pag
e20
A. Se va rezeca un segment apical de 5 mm
B. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la limita geodei
osoase
C. Se poate rezeca 1/2 din lungimea rǎdǎcinii
D. Planul de secţiune va fi bizotat spre vestibular (45˚)
E. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi,nu se practicǎ
rezecţia şi sigilarea apexianǎ la toţi dinţii cu apexurile în
leziunea chisticǎ
28 *Principii generale in depǎrtarea lamboului:
A. Depǎrtatorul se va sprijini pe lambou
B. Depǎrtǎtorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente
C. Lamboul va fi depǎrtat in tensiune
D. Buzele şi mucoasa jugalǎ nu se vor indepǎrta cu un alt
instrument
E. Dacǎ este necesar şi accesul nu este suficient se va prelungi
incizia
E 183
29 *Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ:
A. Exista un punct de referinta pentru repozitonarea lamboului
B. Se intervine asupra marginii gingivale libere
C. Incizie si decolare facila
D. Pacientul nu poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ
E. Incizie şi decolare dificile
C 177
30 Instrumentarul necesar pentru rezectia apicala consta in:
A. Bisturiu
B. Sindesmotom
C. Pensa ciupitor de os
D. Chiurete de diferite dimensiuni
E. Pensa Kocher
AD 176
TEMA NR. 5.
Tratamentul chirurgical preprotetic (1, pag. 198-220)
– 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *În cazul frenoplastiei în „Z” inciziile oblice se fac în unghi de:
A. 450
B. 900
C. 600
D. 300
E. 150
C 199
Pag
e21
2 *Incizia în cazul frenoplastiei cu vestibuloplastie este:
A. Trapezoidala
B. La nivelul insertiei alveolare a frenului
C. În „baionetă”
D. Tip Pichler
E. In „L”
B 199
3 *Frenul lingual este constituit din:
A. Țesut conjunctiv lax
B. Țesut fibros
C. Fibre musculare
D. Mucoasă acoperitoare groasa
E. Țesut conjunctiv dens ce poate conține fibre musculare din
mușchiul genioglos
E 200
4 *Etiologia hiperplaziei inflamatorii papilare palatinale este:
A. Determinata de fumat
B. Iritativ-mecanică cronică
C. Iritativ-mecanică acută
D. Neoplazică
E. Idiopatică
B 206
5 *Frenotomia presupune urmatoarea incizie:
A. Verticala
B. Oblic mezial dreapta
C. In „Z”
D. Transversala, perpendiculara pe fren
E. In „V”
D 206
6 *Defectul rezultat dupa excizia frenului hipertrofiat este:
A. Trapezoidal
B. Liniar
C. Romboidal
D. Triunghiular
E. Arcuat
C 201
7 *Vestibuloplastia la mandibulă a fost descrisă pentru prima dată în 1924 de:
A. Trauner
B. MacIntosh
C. Kazanjian
D. Obwegesser
E. Valerian Popescu
C 208
8 *Principalul dezavantaj al alveoloplastiei crestelor alveolare edentate este:
A. Reducerea marcată a adâncimii alveolare
B. Reducerea marcată a latimii șanțului vestibular
C. Insertie joasa a frenurilor
D. Reducerea marcată a înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare, in
unele situatii
D 214
Pag
e22
E. Stimularea creșterii înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare
9 *Regularizarea osoasă postextracțională în extracția alveoloplastică a dintilor
egresati urmarește:
A. Micșorarea spațiului dintre cele două creste edentate
B. Conservarea spațiului dintre cele două creste edentate
C. Mărirea spațiului dintre cele două creste edentate
D. Înălțarea crestei edentate
E. Creșterea lățimii crestei edentate
C 213
10 *În rezecția modelantă a crestei oblice interne ascuțite nu se recomandă
realizarea unei incizii de descarcare linguale datorită:
A. Pericolului lezării nervului bucal
B. Pericolul lezării limbii
C. Pericolul lezării arterei faciale
D. Pericolul lezării nervului lingual
E. Pericolul secționarii fibrelor mușchiului buccinator
D 215
11 *Tuberoplastia se realizează în scopul îmbunătațirii:
A. Relațiilor interdentare
B. Închiderii marginale anterioare a protezelor scheletizate
C. Închiderii marginale posterioare a protezelor totale
D. Ofertei osoase în vederea aplicării implantelor endoosoase
E. Starii de igiena orala a pacientului
C 217
12 *Incizia care se practică pentru osteotomia torusului palatin este:
A. În „L”
B. În „V”
C. În „Z”
D. În „H” inversat
E. In „W”
D 218
13 *Torusul mandibular este localizat:
A. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau
bilateral în zona canin-premolar
B. Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular în zona
incisivo-canină
C. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral
în zona molarului 3
D. Pe versantul lingua al procesului alveolar mandibular bilateral în
zona incisivo-canină
E. Pe versantul vestibular mandibular uni– sau bilateral în zona
canin-premolar
A 219
14 *După incizia mucoasei în plastia șanțului pelvilingual prin decolare
supraperiostală se prepară:
A. lambouri totale vestibulare
B. lambouri totale linguale
C. lambouri parțiale vestibulare și linguale
D. lambouri parțiale jugale
C 209
Pag
e23
E. lambouri parțiale pe coama crestei alveolare
15 Precizați care dintre următoarele sunt tehnici chirurgicale de corectare a
frenurilor labiale:
A. Vestibuloplastia
B. Frenectomia
C. Frenoplastia in „Z”
D. Tuberoplastia
E. Frenoplastia cu vestibuloplastie
BCE 198,
199
16 In cadrul tehnicilor de frenoplastie linguala se va tine cont de urmatoarele
formatiuni anatomice:
A. Canalul Wharton
B. Artera faciala
C. Vena linguala
D. Glanda sublinguala
E. Vena faciala
AC 202
17 Precizați care dintre denumirile de mai jos descriu hiperplazia inflamatorie a
mucoasei fundului de sac vestibular:
A. Hiperplazia palatinală
B. Hiperplazia de proteza
C. Epulis fissuratum
D. Epulis granulomatos
E. Hiperplazie gingivala indusa medicamentos
BC 203
18 Fibromatoza tuberozitară se poate dezvolta:
A. În plan vertical
B. În plan sagital
C. În plan transversal
D. În ambele planuri
E. În plan antero-posterior
ACD 204
19 În cazul fibromatozei tuberozitare, efecturarea ortopantomografiei este
obligatorie pentru:
A. A confirma natura conjunctivă a formațiunii
B. A infirma evoluția în părțile osoase
C. A infirma evoluția în sinusul maxilar
D. A exclude prezența unui dinte inclus
E. A exclude prezența unei formațiuni tumorale
ABDE 204
20 Hiperplazia gingivală este caracterizată prin:
A. Creșterea asimptomatica a gingiei
B. Creșterea rapidă a gingiei
C. Creșterea lentă și progresivă a gingiei
D. Creșterea localizată sau generalizată a gingiei
E. Creștere simptomatică a gingiei
ACD 206
21 Tehnicile de vestibuloplastie la mandibulă au ca dezavantaje:
A. Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului vestibular din
AD 208
Pag
e24
cauza bridelor cicatriciale
B. Stimularea hipertrofiei osoase la nivelul crestei alveolare
C. Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului lingual
D. Stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare
E. Stimularea atrofiei osoase la nivelul marginii bazilare
22 Incizia inițială în cazul îndepărtării hiperplaziei gingivale se realizează:
A. Perpendicular pe festonul gingival
B. Paralel cu festonul gingival doar pe un versant al crestei
C. Paralel cu festonul gingival pe ambele versante ale crestei
D. Până la nivelul periostului
E. Obligatoriu interesează și periostul
CD 206
23 Creasta balantă reprezintă:
A. O zonă de hiperplazie cu aspect inflamator
B. O zonă de hiperplazie fără aspect inflamator
C. Localizată de obicei în zonele frontale edentate atat la maxilar
cat si la mandibula
D. Localizată în zonele frontale dentate
E. O zonă de hipertorfie
BC 207
24 *Pentru efectuarea vestibuloplastiei la mandibula, Kazanjian recomandă:
A. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei mobile
B. Realizarea unei incizii la limita dintre mucoasa fixă și cea
mobilă
C. Realizarea unei incizii pe mijlocul crestei edentate
D. Realizarea unei incizii la 5 mm de mijlocul crestei edentate
E. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei fixe
B 208
25 Vestibuloplastia dupa tehnica Kajanjian este indicată cand:
A. Inaltimea mandibulei este sub 1 cm
B. La pacienți cu atrofie severă mandibulara
C. La pacienți cu fundul de sac ingust prin inserarea inalta a
musculaturii
D. Inaltimea mandibulei este de 10-15 mm
E. Vestibulul prezinta bride cicatriciale
CD 208
26 Principiile alveoplastiei sunt:
A. Cunoașterea exactă a anatomiei zonei
B. Inciziile se realizează pe versanții crestei
C. Inciziile se realizează pe coama crestei fără incizie de descărcare
D. Dacă inciziile de descărcare nu pot fi evitate, baza lamboului
trebuie să fie mai mica decât celelalte laturi
E. Decolarea lamboului mucoperiostal să fie minimă
ACE 211
27 Extractia alveoloplastica reprezintă o intervenție chirurgicala care:
A. Se realizează concomitent cu extracțiile dentare
B. Se realizează fără conservarea osului alveolar
C. Se realizează cu conservarea osului alveolar
D. Impune regularizarea osoasă la nivelul suprafețelor neregulate
ACD 211
Pag
e25
și/sau a septurilor interradiculare
E. Se realizează fără regularizare osoasă
28 *Extractia alveoloplastica presupune realizare unei incizii:
A. La nivelul festonului gingival
B. La 1 cm de festonul gingival
C. La nivelul fundului de sac vestibular
D. La limita dintre mucoasa fixa si cea mobila
E. In mucosa mobila
A 211
29 Osteoamele periferice sunt localizate de cele mai multe ori:
A. Vestibular la mandibula
B. Vestibular la maxilar
C. Oral la maxilar
D. Central intraosos
E. Vestibulo-oral
AB 220
30 LANDA descrie trei forme clinice de torus palatin:
A. Torus ovalar cu localizare în treimea anterioară a bolții palatine
B. Torus ovalar cu localizarea în treimea posterioară a bolții
palatine
C. Torus alungit cu localizare în două treimi posterioare ale bolții
palatine
D. Torus alungit cu localizare în două treimi anterioare ale bolții
palatine
E. Torus ovalar cu localizare în două treimi anterioare ale bolții
palatine
BCD 218
TEMA NR. 6.
Infectii oro-maxilo-faciale (1, pag. 242-268, 270-288)
– 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Flora microbiana implicata in supuratiile cervico-faciale este:
A. Specifica
B. Nespecifica
C. Mixta
D. Compusa doar din germeni anaerobi
E. Polimorfa
BCE 242
2 *Infectiile specifice sunt reprezentate de :
A. infectiile spatiilor fasciale primare
D 246
Pag
e26
B. infectiile spatiilor fasciale secundare
C. supuratiile difuze
D. actinomicoza
E. supuratiile circumscrise
3 *Vindecarea plagilor chirugicale dupa incizia supuratiilor se va realiza:
A. per primam
B. per secundam
C. dupa sutura intradermica
D. dupa sutura in planuri anatomice
E. Dupa sutra de pozitie
B 246
4 *Flegmonul este o supuratie difuza in care:
A. exista o colectie supurata
B. sint prezente sfacele si bule gazoase
C. nu este modificata temperatura corporala
D. valoarea procalcitoninei este normala
E. apare constant poliuria
B 245
5 In abcesul spatiului vestibular, faza subperiostala este dominata:
A. de congestia tegumentului
B. de febra inalta
C. de congestia fibro mucoasei corespunzatoare dintelui cauzal
D. de dureri intense
E. stare generala intens alterata
CD 247
6 Diagnosticul diferential al infectiilor spatiului vestibular se face cu:
A. chistul de maxilar in faza de exteriorizare
B. alveolita postextractionala
C. abcesul palatinal
D. fibromatozele gingivale localizate
E. chistul de maxilar suprainfectat
AE 247
7 *In infectiile spatiului genian, examenul clinic obiectiveaza:
A. tumefactie discreta
B. deglutitie imposibila
C. tegumente acoperitoare destinse si lucioase
D. torticolis
E. hipoestezie pe nervii infraorbitar si mentonier
C 252
8 *Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului infratemporal se face cu:
A. tumorile suprainfectate ale glandei parotide
B. abcesul vestibular de la molarul 1 superior
C. abcesul spatiului genian
D. nevralgiile de trigemen
E. pericoronarita molarului 3 inferior
D 256
9 Flegmonul de planseu bucal poate determina:
A. Tromboza septica a sinusurilor craniene
B. Meningita septica
ABDE 271
Pag
e27
C. Pareza de facial
D. Mediastinita acuta
E. Gangrena pulmonara
10 Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutie urmatoarele spatii:
A. Laterofaringian
B. Infratemporal
C. Sinusul maxilar
D. Mentonier
E. Submandibular
BCE 272
11 Fasciita necrozanta:
A. Se refera la o supuratie grava a partilor moi
B. Este determinate de o flora exclusiv anaeroba
C. Poarta de intrare poate fi decelata cu usurinta intotdeauna
D. Debuteaza cu manifestari clinice specifice
E. Poarta de intrare nu poate fi decelata intotdeauna cu usurinta
AE 273
12 Diagnosticul diferential al fasciitei necrozante se face cu :
A. Adenopatii cervicale suprainfectate
B. Tumori benigne ale glandelor salivare
C. Supuratii difuze
D. Lipomatoza cervicala
E. Tumori maligne suprainfectate
ACE 274
13 Abcesul cerebral :
A. Este o complicatie des intilnita a infectiilor odontogene
B. Clinic, apar semne directe de hipertensiune intracraniana
C. Diagnosticul se confirma prin CT cu substanta de contrast
D. Tratamentul este specific neurochirurgical
E. Evolueaza spre septicemie
CD 276
14 Osteoperiostita:
A. Este o reactie inflamatorie osoasa localizata
B. Diagnosticul diferential se face cu osteomielita
C. Diagnosticul se stabileste doar pe baza examenului
anatomopatologic
D. Tratamentul consta in sechestrectomie
E. Tratamentul include si medicatie nespecifica pentru cresterea
capacitatii de aparare a organismului
ABE 281
15 Clasificarea osteomielitelor dupa Laskin include:
A. Osteomielite supurate, acute sau cornice
B. Osteomielite supurate, de tip cronic sclerogen
C. Osteomielite dupa infectii specifice
D. Osteomielite nesupurate de tip cronic sclerogen
E. Osteomielita radionecrotica
ACD 282
16 Diagnosticul diferential al osteomielitei supurate cronice se face cu:
A. Tumori benigne osoase
ACDE 283
Pag
e28
B. Infectii nespecifice osoase
C. Tumori maligne osoase
D. Displazia fibroasa
E. Supuratii periosoase
17 Sifilisul cu localizare in teritoriul OMF:
A. Este o infectie contagioasa nespecifica
B. Evolueaza in mai multe stadii
C. Stadiul tertiar prezinta la nivelul partilor moi tuberculi si gome
D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza reactiilor serologice
specifice
E. Tratamentul este chirurgical
BCD 287
18 Diagnosticul pozitiv al tuberculozei cu localizare oala si maxilo-faciala, se
stabileste:
A. In urma examenului clinic
B. Pe baza IDR la tuberculina
C. Punctie cu inoculare pe medii de cultura
D. Examen RMN
E. Lavaj bronho-alveolar
AB 288
19 Principiile generale de tratament in supuratiile oro-maxilo-faciale sunt:
A. Incizia se practica in zone declive pentru a permite drenajul
gravitational
B. Incizia se practica in zonele centrale ale tumefactiei slab
vascularizate
C. Alegerea locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile
anatomice afectate
D. Tratamentul cauzal poate fi conservator sau radical
E. Spalaturile antiseptice trebuie efectuate bidirectional
ACD 245
20 Cauzele supuratiilor spatiului infratemporal sunt:
A. Punctii sinusale gresit efectuate
B. Infectii dento-parodontale ale molarilor superiori
C. Punctii septice la spina Spix
D. Difuzarea infectiei din spatiul mentonier
E. Difuzare infectiilor din spatiile vecine
ABE 255
21 Spatiul submandibular este delimitat de :
A. Medial: m. milohioidian, m. hioglos, m. stiloglos
B. Inferior: tegument si platisma
C. Anterior: pintecele anterior al digastricului si m. stilohioidian
D. Superior: mandibula, m milohioidian, m maseter
E. Posterior: pintecele posterior al digastricului, m stilohioidian
ADE 257
22 Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului sublingual se face cu:
A. Litiaza submandibulara supurata
B. Abcesul spatiului submandibular
C. Warthonita, periwarthonita
D. Tumorile chistice de planseu bucal
BCDE 259
Pag
e29
E. Flegmonul difuz al planseului bucal
23 Spatiul parafaringian este subimpartit in :
A. Spatiul laterofaringian
B. Spatiul prevertebral
C. Spatiul pterigomaxilar
D. Spatiul retrofaringian
E. Spatiul pterigomandibular
ABD 265
24 Diagnosticul diferential al supuratiilor spatiului laterofaringian se face cu:
A. Flegmonul amigdalian
B. Flegmonul pterigomandibular
C. Abcesul de spatiu submandibular cu evolutie in recessus
D. Abcesul planseului bucal
E. Tumorile laterofaringiene
ACE 266
25 Spatiul retrofaringian este delimitat de :
A. Medial: spatiul prevertebral
B. Lateral: spatiul laterofaringian de partea controlaterala
C. Superior: baza craniului
D. Inferior: vertebrele C4-T4 si mediastinul
E. Anterior:peretele posterior al faringelui
BCE 266
26 Flegmonul planseului bucal:
A. Se mai numeste angina Ludwig
B. Procesul supurativ cuprinde spatiile submandibulare, spatiile
sublinguale, spatiul submentonier
C. Supuratia difuza se poate extinde spre spatiul laterocevical,
genian, spatiul maseterin
D. Focarul hipertoxic este localizat cel mai frecvent la nivelul
spatiului pterigomandibular
E. Are ca punct de plecare procese septice dentoparodontale sau
pericoronaritele supurate ale molarilor de minte superiori
AB 270
27 Adenita acuta supurata se caracterizeaza prin:
A. Colectie difuza
B. Colectie bine delimitata
C. Prezinta la periferie fenomenul de periadenita
D. Tegumentele acoperitoare sunt congestive
E. Starea generala nu este alterata
BCD 278
28 Diagnosticul diferential al adenitei acute parotidiene se face cu:
A. Tumorile de parotida
B. Chistul sebaceu supurat
C. Abcesul spatiului parotidian
D. Artita cronica temporo mandibulara
E. Adenopatia metastatica pretragiana ulcerata
AC 278-
279
29 Adenopatia din sarcoidoza are urmatoarele caracteristici:
A. Este bilaterala simetrica, cu ganglioni mobili si duri
BC 279,
280
Pag
e30
B. Este nedureroasa
C. Ganglionii sunt fermi si mobili
D. Se insoteste de febra, splenomegalie
E. Diagnosticul se pune pe baza testului ELISA pozitiv pt IgG sau
IgM
30 Sifilisul tertiar
A. Se prezinta la nivelul partilor moi sub forma de sifilide
B. Se insoteste de adenopatie
C. Se prezinta la nivelul oaselor maxilare sub forma de sifiloame si
gome
D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si a
reactiilor serologice specifice
E. Tabloul clinic se remite complet si spontan in 2-4 saptamani
CD 287
TEMA NR. 7.
Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar (1, pag. 292-308)
– 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *Baza piramidei triunghiulare a sinusului maxilar este:
A. superior, reprezentata de planseul cavitatii orbitare
B. extern, reprezentata de peretele lateral al maxilarului
C. inferior, reprezentata de osul palatin
D. medial, reprezentata de peretele extern al fosei nazale
E. anterior, reprezentata de peretele anterior al maxilarului.
D 292
2 Sinusul maxilar:
A. este o cavitate anexa a foselor nazale
B. se deschide in meatul superior
C. se deschide in meatul mijlociu
D. se deschide in meatul inferior
E. este implicat in apararea imuna nespecifica
ACE 292
3 Sinusul maxilar:
A. este o cavitate anexa a cavitatii orale
B. este “cavitate de rezonanta” pentru fonatie
C. este absorbant al socurilor traumatice de la nivelul etajului
mijlociu al fetei
D. este structura de sustinere a globului ocular
E. este o structura compacta
BC 293
Pag
e31
4 Mucoasa care acopera peretele sinusului maxilar este :
A. formata dintr-un epiteliu cu ortokeratoza
B. formata dintr-un epiteliu cu parakeratoza
C. formata dintr-un epiteliu cilindric, cu cili
D. formata dintr-un epiteliu pluristratificat
E. formata dintr-un epiteliu de tip respirator
CDE 293
5 Mucoasa sinusului maxilar este susceptibila patologiei :
A. infectioase
B. alergice
C. traumatice
D. neoplazice
E. autoimune
ABD 293
6 Raportul dintre radacinile dintilor maxilari si sinusul maxilar :
A. este variabil in functie de marimea sinusului maxilar
B. este variabil in functie de lungimea radacinilor dentare
C. este variabil in functie de inaltimea proceselor alveolare
D. este variabil in functie de numarul de dinti de pe arcada
E. este variabil in functie de patologia mucoasei sinusului maxilar
ABC 293
7 *Sinuzita maxilara de cauza dentara :
A. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a sugarului
B. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a adolescentului
C. este cea mai frevcenta afectiune sinuzala a adultului
D. este cea mai frecventa afectiune sinuzala rezultata in urma
interactiunilor patologice dintre structurile dento-parodontale
invecinate si sinusul maxilar
E. este cea mai frecventa afectiune infectiosa sinuzala
D 294
8 *Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :
A. caria dentara simpla
B. inflamatia cronica a mucoasei rino-sinusale
C. candidoza orala
D. xerostomia
E. lipsa igienei orale
B 295
9 Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :
A. afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinusale
B. deviatia de sept nazal
C. scaderea motilitatii ciliare si crestrea de mucus intrasinusal
D. anclavarea dentara
E. candidoza orala cronica atrofica
ABC 295
10 *Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:
A. caria dentara a dintilor maxilari
B. pulpita dentara acuta a dintilor sinuzali
C. pulpita dentara cronica a dintilor maxilari
D. necroza dentara a dintilor maxilari
E. parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali
E 295
Pag
e32
11 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :
A. parodontita apicala cronica a dintilor sinuzali
B. incluzia dentara a caninilor maxilari
C. chisturi radiculare suprainfectate a dintilor maxilari sinuzali
D. gingivita cronica
E. parodontita marginala cronica profunda la premolarii si molarii
maxilari
ACE 295
12 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :
A. parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilari
B. osteita procesului alveolar al dintilor sinuzali
C. incluzia caninului maxilar
D. complicatiile infectioase ale incluziei molarului de minte maxilar
E. chisturi foliculare suprainfectate la dintii sinuzali
BDE 295
13 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :
A. obturatii de canal la dintii maxilari
B. obturatii de canal cu depasire la dintii sinuzali
C. obturatii de canal incomplete la dintii sinuzali
D. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali
E. toate cauzele de mai sus
BCD 295
14 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :
A. fractura radiculara a dintilor sinuzali in timpul extractiei dentare
B. fractura peretelui alveolar in timpul extractiei dentare a dintilor
sinuzali
C. comunicarea oro-sinuzala postextractionala neobservata
D. comunicarea oro-sinuzala postextractionala incorect tratata
E. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestiv
CD 295
15 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :
A. perforatia spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv
B. perforatia planseului nazal prin chiuretaj intempestiv
C. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei
dentare
D. impingerea caninului in fosa nazala in timpul odontectomiei
E. impingerea molarului de minte maxilar in sinus in timpul
odontectomiei
ACE 295
16 *In sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei
faze successive:
A. tumor, calor si dolor
B. congestiva, catarala si supurata
C. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza
D. exudativa, de granulare si epitelizare
E. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate
B 296
17 In sinuzita maxilara cronica, mucoasa este :
A. congestionata
BDE 296
Pag
e33
B. hiperplaziata
C. atrofiata
D. cu formatiuni polipoide si chistice
E. profund alterata
18 In sinuzitele maxilare cronice reversibile apare:
A. scaderea IgA
B. cresterea IgA
C. scaderea vascozitatea mucusului
D. cresterea vascozitatea mucusului
E. disparitia partiala sau totala a cililor
BDE 296
19 In sinuzitele maxilare cronice ireversibile se observa:
A. tendinta la scleroza si chisturi de natura glandulara
B. disparitia complexelor immune circulante
C. lipsa celulelor caliciforme
D. fibroza parcelara sau totala
E. disparitia cililor cu metaplazie epiteliala
ACDE 296
20 Germenii microbieni implicati frecvent in sinuzita maxilara de cauza dentara
sunt :
A. haemophilus influenzae
B. germenii microbieni probiotici
C. pneumococii
D. colibacilii
E. stafilococus aureus
CD 296
21 Semnele clinice in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara sunt :
A. durere unilaterala in etajul mijlociu al fetei, cu iradiere in
regiunea orbitala, fronto-temporala, occipitala, exacerbata de
pozitia decliva a capului
B. usoara jena dureroasa in zona sinusului afectat, in special in
pozitia decliva a capului
C. febra 38-39C
D. iritatie faringiana
E. cacosmie subiectiva
BD 297
22 Radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei evidentiaza in
sinuzita maxilara cronica de cauza dentara:
A. nivel hidro-aeric la incidentele in ortostatism
B. nivel hidro-aeric in incidentele in decubit
C. opacifiere unilaterala, mai putin intensa central, mai marcata la
periferie
D. opacifiere unilaterala, mai putin intensa la periferie, mai marcata
central
E. marimea si forma sinusurilor maxilare
CE 297
23 *Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se face
cu :
A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica
A 299
Pag
e34
B. sinuzitele maxilare specifice
C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom
intrasinuzal infectat
D. sinuzita maxilara alergica
E. sinuzita maxilara fungica
24 Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara se face
cu :
A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica
B. sinuzitele maxilare specifice
C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom
intrasinuzal infectat
D. sinuzita maxilara alergica
E. sinuzita maxilara fungica
BCDE 299
25 In tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se va efectua :
A. asigurarea drenajului sinuzal
B. antibioterapie
C. corticoterapie
D. indepartarea factorului cauzal
E. cura radicala a sinusului maxilar
ABCD 300
26 *In tratamentul sinuzitei maxilare cronice ireversibile de cauza dentara se va
efectua :
A. antibioterapie cu cefalosporine de generatia a II-a si a III-a
B. antibioterapie cu macrolide
C. antibioterapie cu lincosamide
D. corticoterapie
E. indepartarea factorului cauzal si cura radicala a sinusului
E 301
27 *Cura radicala a sinusului maxilar :
A. consta in realizarea unei meatotomii
B. se realizeaza in sinuzita maxilara acuta de cauza dentara
C. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul B, tipul III
D. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul C, tipul IV
E. consta in crearea unei comunicari oro-sinusale
D 301
28 Cura radicala a sinusului maxilar :
A. are ca scop crearea unei meatotomii
B. are ca scop crearea unei comunicari oro-sinusale
C. are ca scop indepartarea mucoasei sinusului maxilar
D. are ca scop asigurarea drenajului sinuzal
E. are ca scop indepartarea factorului cauzal
CD 302
29 Comunicarea oro-sinuzala imediata post-extractional are drept criteriu de
diagnostic:
A. sangerare mai abundenta din alveola, cu aspect aerat
B. scurgere abundenta de secretie purulenta
C. halena fetida
D. refluarea alimentelor pe fosa nazala
AE 303
Pag
e35
E. proba Valsalva pozitiva
30 In alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale mari,
de peste 7 mm, se va tine cont de :
A. adancimea vestibului maxilar
B. prezenta sau absenta dintilor
C. prezenta sau absenta lucrarilor protetice fixe
D. adancimea boltii palatine
E. optiunea chirurgului
BCE 304
TEMA NR. 8.
Traumatologie oro-maxilo-faciala (1, pag. 312-335, 361-369, 379-382, 388-
394) – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Factorii de risc locali în vindecarea întârziată a plăgilor sunt:
A. Corpi străini restanţi în plagă
B. Sutura plăgii în tensiune
C. Vârsta pacientului
D. Plăgi zdrobite
E. Imunosupresia
ABD 314
2 După Navarro şi colab.,cele mai frecvente fracturi de mandibulă sunt
localizate la nivelul:
A. Ramului mandibulei
B. Condilului mandibular
C. Zonei parasimfizare
D. Procesului alveolar
E. Procesului coronoid
B 315
3 *Principala cauză a fracturilor de mandibulă o constituie:
A. Accidentele rutiere
B. Agresiunea
C. Accidentele sportive
D. Accidentele de muncă
E. Iatrogenia
B 316
4 Din punct de vedere biomecanic zonele de rezistenţă minimă ale mandibulei
sunt:
A. Gaura mentonieră
B. Simfiza mentonieră
C. Zona parasimfizară
ACE 316
Pag
e36
D. Apofiza coronoidă
E. Unghiul mandibulei
5 Mecanismele de producere a fracturilor de mandibulă sunt următoarele:
A. Flexia
B. Presiunea
C. Tasarea
D. Smulgerea
E. Compresia
ABCD 316
6 După numărul liniilor de fractură, fracturile de mandibulă se clasifică în:
A. Unice
B. Multiple
C. Duble
D. Cominutive
E. Triple
ACDE 320
7 Clasificarea anatomică a fracturilor corpului mandibular este:
A. Laterale
B. Verticale
C. Oblice
D. Mediane
E. Paramediane
ADE 321
8 Semnele clinice de întrerupere a continuităţii osoase în fracturile de
mandibulă sunt:
A. Mobilitatea anormală a fragmentelor osoase
B. Modificări ale raporturilor de ocluzie
C. Edemul părţilor moi
D. Durere spontană
E. Deformări osoase ale etajului inferior al feţei
ABE 322
9 La palparea contururilor osoase ale mandibulei, pentru evidenţierea
focarelor de fractură, se urmăresc:
A. Puncte dureroase
B. Discontinuitatea osoasă
C. Prezenţa dinţilor pe ambele fragmente fracturate
D. Prezenţa dinţilor pe fragmentul distal al mandibulei
E. Prezenţa crepitaţiilor osoase
ABE 322,
323
10 *Fracturile subcondiliene joase bilaterale determină:
A. Ocluzie deschisă anterioară
B. Inocluzie frontală şi laterală de partea afectată
C. Ocluzie în doi timpi
D. Devierea liniei mediene de partea fracturată
E. Ocluzie cap la cap
A 327
11 Diagnosticul fracturilor de mandibulă se pune pe baza:
A. Simptomatologie clinică
B. Ortopantomografie
ABCE 332
Pag
e37
C. Computertomografie
D. Radiografie în incidenţă Hirtz
E. Radiografie de mandibulă în incidenţă defilată (laterală)
12 Complicaţiile tardive ale fracturilor de mandibulă sunt:
A. Consolidarea întârziată
B. Consolidarea vicioasă
C. Pseudartroza
D. Supuraţii periosoase
E. Osteomielita mandibulei
ABC 335
13 În fracturile etajului mijlociu al feţei pot fi interesate:
A. Osul maxilar propriu-zis
B. Oasele zigomatice
C. Osul mandibular
D. Oasele palatine
E. Apofizele pterigoide
ABDE 361
14 Fractura orizontală Le Fort I se mai numeşte:
A. Disjuncţie cranio-maxilară joasă
B. Fractură transversală joasă
C. Disjuncţie cranio-maxilară înaltă
D. Fractură tip GUERIN
E. Fractură WALTHER
BD 363,
368
15 Fractura orizontală Le Fort I interesează:
A. Apertura piriformă
B. Creasta zigomato-alveolară
C. Tuberozitatea maxilară
D. Apofizele pterigoide 1/3 medie
E. Fosa canină
ABCE 363
16 Semnele clinice ale fracturii Le Fort I sunt:
A. Edem facial important („facies în butoi”)
B. Palparea dureroasă retrotuberozitar (semnul Guerin)
C. Mobilitate anormală a porţiunii inferioare a maxilarului în sens
transversal
D. Ocluzie deschisă frontală şi contacte premature la nivelul
molarilor, bilateral
E. Contacte premature la nivelul molarilor, bilateral
BCE 364
17 Disjuncţia cranio-maxilară înaltă interesează :
A. Oasele nazale la nivelul suturii naso-frontale
B. Peretele inferior al orbitei
C. Apofiza pterigoidă în 1/3 medie
D. Peretele extern al orbitei
E. Arcada temporo-zigomatică
ABDE 365
18 Complexul zigomatic este alcătuit din :
A. Osul malar
ABCE 379
Pag
e38
B. Arcada temporo-zigomatică
C. Marginea inferioară a orbitei
D. Marginea superioară a orbitei
E. Podeaua şi peretele lateral al orbitei
19 Tipuri de fracturi anterioare, cu deplasare, ale complexului zigomatic:
A. Fisuri ale complexului zigomatic
B. Fracturi parţiale ale rebordului orbital inferior şi lateral
C. Fractura –disjuncţie de malar
D. Fractura ,,blow-aut” a podelei orbitei
E. Fractura cominutivă
BCDE 379,
380
20 Semnele clinice ale fracturilor anterioare cu deplasare, sunt:
A. Asimetrie facială prin înfundarea reliefului malar
B. Întreruperea continuităţii osoase la nivelul rebordului orbitar
inferior
C. Diplopie
D. Punct osos dureros la nivelul arcadei temporo-zigomatice
E. Tulburări de sensibilitate în teritoriul nervului infraorbital de
partea lezata
ABCE 381,
382
21 Pentru stabilirea diagnosticului de fractură de malar se recomandă
următoarele tipuri de investigaţii radiografice:
A. Computertomografie
B. Radiografie în incidenţă Parma
C. Ortopantomografie
D. Radiografie în incidenţă semiaxială Hirtz
E. Radiografie de craniu în incidenţă antero-posterioară (Caldwell)
AD 322
22 Leziunile traumatice dento-alveolare pot fi produse prin:
A. Cădere accidentală
B. Accidente de circulaţie
C. Agresiune umană sau animală
D. Iatrogenie
E. Complicaţii secundare infecţioase
ABCD 388
23 Traumatismele dento-alveolare se clasifică în:
A. Leziuni dentare
B. Leziuni osoase
C. Traumatisme ale ţesuturilor dento-alveolare
D. Traumatisme ale procesului alveolar
E. Leziuni ale mucoasei fixe şi mobile
ACDE 388
24 Leziunile dentare sunt clasificate în următoarele forme anatomo-clinice:
A. Fisură coronară
B. Fisura radiculara
C. Fractură coronară cu expunerea pulpei dentare
D. Fractură radiculară
E. Avulsie dentară
ACD 388
Pag
e39
25 Tratamentul fracturilor coronare cu deschiderea camerei pulpare poate fi
realizat prin:
A. Coafaj indirect
B. Coafaj direct
C. Amputaţie vitală
D. Extirpare vitală
E. Extracţie dentară
BCD 389
26 Traumatismele ţesuturilor parodontale pot fi:
A. Contuzia dentară
B. Luxaţia cu extruzie
C. Contuzia parodontală
D. Avulsia completă
E. Contuzia coronara
BCD 390
27 În tratamentul luxaţiei dentare cu intruzie se pot adopta următoarele atitudini
terapeutice:
A. Favorizarea erupţiei dentare, dacă dintele este imatur
B. Repoziţionare imediată manuală a dintelui în poziţie corectă, cu
fixarea lui la dinţii vecini
C. Repoziţionare imediată chirurgicală a dintelui în poziţie corectă,
cu fixarea lui la dinţii vecini
D. Extracţia dintelui luxat
E. Tratament ortodontic pentru repoziţionarea dintelui intruzat
ACE 391
28 Etapele replantării dentare sunt:
A. Curăţirea dintelui de detritusuri, înaintea replantării , cu ser
fiziologic
B. Sterilizarea dintelui cu soluţii antiseptice
C. Introducerea manuală în alveolă în poziţie corectă
D. Fixarea dintelui cu o atelă semirigidă 7-10 zile
E. Scoaterea dintelui din ocluzie 4-6 săptămâni
ACD 392
29 Avantajele imobilizării dinţilor traumatizaţi prin ligatură hipocratică sunt:
A. Asigură o bună imobilizare
B. Creează dificultăţi în menţinerea igienei orale
C. Permite abordul pentru tratamenul endodontic
D. Pot aluneca apical sub proeminenţa cervicală determinând
extracţia lentă
E. Pot aluneca apical sub proeminenţa cervicală determinând
leziuni ale cementului
AC 393
30 Tehnicile de imobilizare în traumatismele dento-alveolare sunt următoarele:
A. Gutiere acrilice
B. Imobilizare rigidă intermaxilară
C. Imobilizare cu sârmă cu 8 (ligatură hipocratică)
D. Şinele vestibulo-linguale
E. Imobilizare semirigida
ACE 393
Pag
e40
TEMA NR. 9.
Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale maxilare (1, pag. 402-404, 406-426, 428-433,437-443) – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Chistul branhial:
A. Este adenopatie laterocervicală
B. Este manifestarea cervicală a unui limfom Hodgkin
C. Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom laterocervical
D. Abordul chirurgical este pe cale intraorală
E. Poate maligniza
CE 407
2 Chistul canalului tireoglos:
A. Se mai numește și chistul median al gâtului
B. Apare numai la copil
C. Poate fistuliza tegumentar
D. Apare laterocervical, în 1/3 superioară
E. Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom
ACE 409
3 Sialochistul:
A. Se datoreaza dilatației chistice a canalului de excreție a gandelor
salivare accesorii
B. Apare doar la vârstnici
C. Apare frecvent la nivelul buzei superioare
D. Poate fi localizat si in parotida
E. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar
ADE 411
4 Mucocelul:
A. Este o tumoră malignă
B. Apare in urma unor microtraumatisme cronice la nivelul
mucoasei orale
C. Sunt frecvente la nivelul mucoasei jugale
D. Consistenta este fluctuenta
E. Este foarte dureros la palpare
BD 411
5 Ranula:
A. Cel mai frecvent tip este cel ”în bisac”
B. Este situată totdeauna pe linia mediană
C. Se poate perfora spontan
D. Se suprainfectează frecvent
E. Varianta ”în bisac” are forma unei clepsidre
CE 413
6 Chistul sebaceu:
A. Are originea în celulele adipoase din derm
CDE 414
Pag
e41
B. Ia naștere prin blocarea secreției glandelor salivare
C. Își are originea la nivelul foliculului pilos
D. Apare frecvent la nivelul tegumentelor cervicofaciale
E. Cavitatea chistică este umplută de sebum
7 In functie de localizare diagnosticul diferențial al chistului sebaceu se face
cu:
A. Chistul dermoid
B. Tumori benigne parotidiene
C. Limfangiomul chistic
D. Chistul canalului tireoglos
E. Ranula in bisac
ABD 415
8 Epulis fissuratum:
A. Este o tumoră malignă a cavității orale
B. Apare la purtatorii de proteza mobila
C. Se localizeaza pe mucoasa jugala
D. Mucoasa acoperitoare poate fi nemodificată clinic
E. Ridică suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori
maligne
BDE 417
9 Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie:
A. Este localizată doar la nivelul limbii
B. Apare la purtătorii de proteze mobile incorect adaptate
C. Este intalnita predominant la bărbați
D. Clinic apare sub forma unor multiple excrescente de mici
dimensiuni cu aspect de „broboane”
E. Uneori este necesara extirparea chirurgicala
BDE 417,
418
10 *Granulomul piogen cu localizare pe mucoasa linguala sau jugala, mai este
cunoscut si sub denumirea de:
A. Epulis Fibros
B. Epulis granulomatos
C. Epulis angiogranulomatos
D. Botriomicom
E. Hiperplazie papilomatoasa
D 418
11 Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival se face cu:
A. Fibromul osifiant periferic
B. Papilomul mucoasei orale
C. Fibromul mucoasei orale
D. Granulomul periferic cu celule gigante
E. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare
ADE 420
12 Diagnosticul diferențial al fibromului osifiant periferic trebuie făcut cu:
A. Granulomul piogen gingival
B. Chistul de eruptie
C. Papilomul
D. Granulomul periferic cu celule gigante
E. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare în perioada de
ADE 421
Pag
e42
debut
13 *Granulomul periferic cu celule gigante:
A. Este asociat cu hipeparatiroidismul
B. Este prevalent la sexul masculin
C. Apare mai frecvent la virste tinere
D. Este localizat palatinal
E. Se mai numeste epulis cu celule gigante
E 421
14 Granulomul congenital (epulisul congenital):
A. Este o leziune frecventă
B. Afectează adesea sexul masculin
C. Apare la nivelul mucoasei jugale
D. Se localizeaza cel mai frecvent pe creasta alveolara
maxilara,paramedian
E. Poate fi necesară extirparea chirurgicală precoce
DE 423
15 *Papilomul este:
A. proliferare tumorala maligna
B. proliferare celulara fibroblastica benigna
C. proliferare tumorala benigna a stratului spinos al epiteliului
D. proliferare tumorala benigna a stratului bazal al epiteliului
E. proliferare tumorala benigna a celulelor mezenchimale
C 425
16 Papilomul:
A. Are drept cauza probabila infecția cu HPV
B. Are întotdeauna consistență fermă
C. Obișnuit, este pediculat
D. Are culoare albăstruie
E. Poate apărea la orice varstă
ACE 425
17 Fibromul
A. Nu are o frecvență crescută între tumorile benigne ale cavității
orale
B. Este cea mai frecventă tumoră benignă din cavitatea orală
C. Apare doar la bărbați
D. Apare la orice varsta
E. Dimensiunie sunt, de regulă, mai mari de 2 cm
BD 428
18 Diagnosticul diferențial al fibromului se face cu:
A. Melanomul cavității orale
B. Granulomul piogen
C. Papilomul mucoasei orale
D. Mucocelul
E. Ranula
BC 429
19 *Tratamentul fibroamelor constă în:
A. Radioterapie
B. Chimioterapie
C. Radioterapie și chimioterapie
D 429
Pag
e43
D. Extirpare chirurgicală în totalitate
E. Cauterizare
20 Fibromatoza gingivală:
A. Este congenitală
B. Este ereditară
C. Are cauză traumatică
D. Tratamentul este reprezentar de chimioterapie
E. Tratamentul este chirurgical
BE 430
21 Lipomul:
A. Este o tumoră malignă
B. Este un sarcom
C. Apare exclusiv la nivelul teritoriului oro-maxilo-facial
D. Apare mai frecvent la persoanele obeze
E. Intraoral apare mai ales la nivelul mucoasei jugale
DE 431
22 Lipomul se localizeaza:
A. Pe trunchi si membre
B. Frecvent oral
C. La nivel cervico facial
D. Mai rar oral
E. In derm
ACD 431
23 Sindromul Madelung:
A. Dezvoltare localizată a unor lipoame cervicale
B. Dezvoltarea unor mase lipomatoase difuze localizate si in
regiunea cervico-faciala
C. Este ușor de tratat chirurgical datorită caracterului localizat
D. Este dificil de tratat chirurgical datorită caracterului difuz
E. Îndepărtarea parțială pe cale chirurgicală conduce la recidive
BDE 432
24 Schwannomul:
A. Este o tumoră benignă
B. Are originea în celulele Schwann
C. Este congenitală
D. Apare numai la vârstnici
E. Recidivează frecvent după tratamentul chirurgical
AB 433
25 Clasificarea actuală a leziunilor vasculare benigne cuprinde:
A. Hemangioamele
B. Angiosarcoamele
C. Fibrosarcoamele
D. Malformațiile vasculare
E. Malformațiile limfatice (limfangoamele)
ADE 437
26 Hemangiomul:
A. Este mai frecvent la sexul masculin (3:1)
B. Sunt rar localizate în teritoriul oro-maxilo-facial
C. Cele complet dezvoltate sunt rareori prezente la naștere
CD 438
Pag
e44
D. Este cea mai frecventă tumoră din perioada copilăriei
E. In primele saptamani de viata tumora se dezvolta lent
27 Tratamentul hemangioamelor poate consta în:
A. Pansament modelant
B. Scleroterapie
C. Producerea de sângerări
D. Radioterapie
E. Dispensarizare
BDE 439
28 Malformațiile vasculare:
A. Sunt prezente la naștere și persistă toată viața
B. Au întotdeauna flux crescut
C. Au întotdeauna flux scăzut
D. Pot avea fie flux scăzut fie flux crescut
E. Malformațiile capilare au flux scăzut
ADE 439
29 Sindromul Sturge-Weber:
A. Afecțiune tip hamartom
B. Are si manifestări neurologice
C. Sunt doar leziuni de tip capilar
D. Sunt leziuni strict tegumentare
E. Sunt leziuni strict mucozale
AB 441
30 *Limfangiomul:
A. Apare excepțional în teritoriul oro-maxilo-facial
B. Apar cel mai adesea în cele 2/3 anterioare ale limbii
C. Evoluția este rapidă
D. Tratamentul este întotdeauna chirurgical
E. Raspund la tratament sclerozant
B 443
TEMA NR. 10.
Chisturi, tumori benigne si osteopatii ale oaselor maxilare
(1, pag.450-471, 474-485, 488-510, 512-517) – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Dintre chisturile de dezvoltare odontogene face parte urmatoarele:
A. keratochistul odontogen
B. chistul nazo-palatin
C. chistul gingival al adultului
D. chistul rezidual
E. defectul osos Stafne
AC 450
2 Keratochistul odontogen primordial multilocular trebuie diferentiat de:
A. chistul folicular
BC 453
Pag
e45
B. ameloblastomul
C. mixomul odontogen
D. chistul parodontal lateral
E. chistul residual
3 Keratochistul odontogen dentiger trebuie diferentiat de:
A. chistul folicular
B. tumora odontogena adenomatoida
C. ameloblastomul si fibromul ameloblastic
D. mixomul odontogen
E. malformatiile arterio-venoase osoase central
ABC 453
4 Chistul folicular:
A. apare frecvent la nivelul oaselor maxilare
B. reprezinta aproximativ 20% din totalul chisturilor de dezvoltare
C. apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei
D. nu se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul oral in
cazul unui dinte semiinclus
E. afecteaza cel mai adesea adolescentii si tinerii,mai frecvent de
sex feminin
ABC 456
5 Dintre chisturile de dezvoltare neodontogene fac parte:
A. chistul nazo-palatin
B. chistul median palatinal
C. chistul nazo-labial
D. chistul radicular
E. chistul osos anevrismal
ABC 450
6 Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral se poate face cu:
A. chistul radicular lateral
B. chistul folicular
C. keratochistul odontogen primordial
D. ameloblastomul
E. fibromul ameloblastic
ABC 460
7 Diagnosticul diferential al chistului radicular lateral se poate face cu:
A. chistul parodontal lateral
B. keratochistul odontogen primordial
C. parodontopatia marginala cronica profunda
D. ameloblastomul
E. fibromul ameloblastic
ABC 470
8 Dintre tumorile epiteliului odontogen fac parte:
A. ameloblastomul
B. tumora odontogena scuamoasa
C. tumora odontogena epiteliala calcificata
D. fibromul ameloblastic
E. odontoameloblastomul
ABC 474
9 Dintre tumorile ectomezenchimului odontogen cu sau fara epiteliu ABC 474
Pag
e46
odontogen inclus fac parte:
A. fibromul odontogen
B. mixomul odontogen
C. cementoblastomul
D. ameloblastomul
E. odontoameloblastomul
10 Ameloblastomul intraosos solid sau multichistic:
A. poate aparea la orice varsta
B. exceptional la copii sub 10 ani
C. afecteaza in egala masura sexul masculin si cel feminin
D. la maxilar sunt mai frecvente
E. initial tumora este simptomatica
ABC 474
11 Sunt descrise mai multe forme anatomo-patologice de ameloblastom,dintre
care cele mai frecvente sunt:
A. formal foliculara
B. forma plexiforma
C. forma acantomatoasa
D. forma desmoplastica
E. forma bazocelulara
AB 475
12 Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se poate face cu:
A. hiperplazii epulis like
B. tumori benigne gingivale
C. forme de debut ale tumorilor maligne gingivale
D. tumori maligne endoosoase
E. tumori benigne osoase cu radiotransparenta osoasa
ABC 482
13 Tumora odontogena calcificata:
A. este o tumora rara
B. se considera ca deriva din resturile Serres ale laminei dentare
C. localizarea cea mai frecventa este la mandibula
D. afecteaza in special copiii
E. clinic se prezinta ca o deformare a mandibulei cu crestere rapida,
dureroasa
ABC 483
14 Fibromul ameloblastic:
A. apare in special la pacienti tineri
B. mai frecvent la sexul feminin
C. localizarea predilecta este la maxilar
D. este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni
E. nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase
AD 483
15 Odontomul:
A. este o tumora odontogena relativ frecventa
B. combina elemente epiteliale si ectomezenchimale
C. prezinta doua forme anatomo-clinice
D. forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt
si dentina fara a avea configuratia unui dinte
ABC 484
Pag
e47
E. mai frecvent la mandibula decat la maxilar
16 Diagnosticul diferential radiologic al odontomului se poate face cu:
A. osteomul
B. perlele de smalt
C. corpi straini intraososi
D. ameloblastomul
E. chistul radicular
ABC 485
17 Fibromul odontogen central:
A. este o tumora frecventa
B. rezulta prin proliferarea tumorala a mezenchimului odontogen
matur
C. poate fi prezenta la orice varsta
D. se localizeaza mai frecvent la maxilar
E. leziunea in sine este legata de prezenta obligatorie a unui dinte
BC 488
18 Tumora odontogena cu celule granulare:
A. este extreme de rara
B. apare la adulti in general peste 40 de ani
C. se localizeaza in special in regiunea premolara sau molara
D. initial sunt leziuni simptomatice,dureroase
E. pot induce o deformare dureroasa a osului din zona afectata
ABC 489
19 Mixomul odontogen:
A. este rezultatul transformarii tumorale benigne a papilei
mugurelui dentar
B. apar si la nivelul oaselor lungi
C. clinic,radiologic si evolutiv sunt asemanatoare
ameloblastoamelor
D. apar mai frecvent intre 20-45 de ani
E. se localizeaza mai frecvent in zona unghiului mandibulei
ABC 490
20 Cementoblastomul:
A. apare mai frecvent la adolescenti sau adulti sub 30 de ani
B. afecteaza mai adesea dintii arcadeisuperioare
C. se asociaza cu simptomatologie dureroasa difuza
D. mucoasa acoperitoare este modificata
E. dintele implicat este mobil si nu ramane vital
AC 492
21 Osteoblastomul:
A. este o tumora benigna osoasa
B. este derivata din osteoclaste
C. are incidenta scazuta
D. apare mai frecvent la mandibula
E. afecteaza mai frecvent persoanele tinere
ACDE 497
22 Torusul mandibular:
A. este o exostoza
B. se localizeaza de cele mai multe ori pe fata vestibulara a corpului
ACD 505
Pag
e48
mandibular
C. afecteaza mai frecvent sexul masculin
D. sunt prezente la adultii tineri corelate uneori cu fenomene de
bruxism
E. dispar in totalitate in urma unui tratament protetic adecvat
23 Boala Paget:
A. caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si resorbtie
osoasa
B. etiologie bine stabilita
C. apare in special la persoane de peste 40 de ani
D. apare mai frecvent la sexul masculin
E. intereseaza doar oasele viscerocraniului
ACD 515
24 In general manifestarile clinice ale histiocitozei cu celule Langerhans pot fi
urmatoarele:
A. subfebrilitate
B. scadere in greutate
C. exoftalmie
D. pancitopenie
E. anizocorie
ABCD 514
25 *Urmatoarele entitati sunt chisturi inflamatorii:
A. chistul radicular
B. keratochistul odontogen
C. chistul gingival
D. chistul parodontal lateral
E. chistul follicular
A 450
26 *Urmatoarele entitati sunt chisturi neodontogene:
A. chistul globulomaxilar
B. chistul gingival al adultului
C. chistul folicular
D. chistul de eruptie
E. chistul rezidual
A 450
27 *Urmatoarele entitati fac parte din tumorile epiteliului odontogen:
A. ameloblastomul
B. fibromul ameloblastic
C. odontoameloblastomul
D. cementoblastomul
E. mixomul odontogen
A 474
28 *Urmatoarele entitati fac parte din tumorile mixte odontogene:
A. fibromul ameloblastic
B. ameloblastomul
C. tumora odontogena calcificata
D. cementoblastomul
E. mixomul odontogen
A 474
Pag
e49
29 *In cadrul tumorilor neodontogene,dintre leziunile non-osteogene fac parte:
A. osteopetroza
B. osteomul
C. condromul
D. osteocondromul
E. torusuri
A 493
30 *Tumora odontogena adenomatoida:
A. mai este numita si «tumora celor doua treimi »
B. de cele mai multe ori tumora este de mari dimensiuni
C. mai frecventa la persoanele de peste 40 de ani
D. afecteaza cel mai adesea sexul masculin
E. cel mai frecvent are legatura cu molarii de minte
A 486
TEMA NR. 11.
Tumori maligne oro-maxilo-faciale (1, pag. 545 - 584) – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Dintre factorii locali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale
fac parte:
A. tutunul
B. alcoolul
C. varsta
D. radiatiile solare
E. paramixovirusurile
ABD 545,
546
2 Dintre factorii generali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-
faciale fac parte:
A. varsta
B. radiatiile solare
C. deficitul imunitar
D. alcoolul
E. fumatul
AC 547,
548
3 Zonele orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne sunt:
A. buza
B. mucoasa jugala
C. bolta palatina
D. fata ventral a limbii
E. fata dorsala a limbii
ABD 550
4 Dintre leziunile cu potential de malignizare fac parte urmatoarele: ACD 550 -
Pag
e50
A. fibroza submucoasa orala
B. eritroplzia
C. lichenul plan
D. glosita sifilitica
E. leucoplazia
551
5 Din cadrul leziunilor premaligne fac parte urmatoarele:
A. lichenul plan
B. eritroleucoplazia
C. eritroplazia
D. glosita sifilitica
E. candidoza cronica hiperplazica
BC 550,
552
6 Dintre factorii care influienteaza diseminarea metastatica a tumorii primare
fac parte:
A. localizarea tumorii primare
B. dimensiunile tumorii primare
C. profunzimea invaziei
D. invazia perinervoasa
E. nici un raspuns corect
ABCD 558
7 In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale,dintre
afectiunile congenitale fac parte:
A. chistul canalului tireoglos
B. chistul branhial
C. ranula in bisac
D. teratomul
E. laringocelul
ABD 561
8 In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale,dintre
tumorile benigne cervicale fac parte:
A. tumori chistice
B. limadenite cronice
C. tumori vasculare
D. amilidoza
E. sarcoame ganglionare
AC 561
9 Biopsia incizionala este indicate in cazul:
A. leziunilor tumorale de dimensiuni mici
B. tumorilor inoperabile dar care beneficiaza de tratament radio-
chimioterapeutic
C. tumorilor la care se urmareste reconversia tumorala si apoi
tratamentul chirurgical
D. bolnavilor care refuza interventia chirurgicala
E. leziunilor acute cu caracter inflamator
BCD 562
10 Biopsia prin aspiratie cu ac pune la dispozitia medicului un diagnostic
citologic ce permite clasificarea leziunilor in urmatoarele categorii:
A. infectioase
B. tumorale benigne
ABCD 563
Pag
e51
C. tumorale maligne
D. leziuni specifice
E. lezini ulcerative
11 In general contraindicatiile biopsiei incizionale sunt date de:
A. leziuni acute cu caracter inflamator
B. leziuni vasculare
C. tumori parotidiene
D. zone anatomice cu risc vital
E. leziuni provocate de traumatisme vechi
ABCD 562
12 Urmatoarele grade Papanicolau sunt adevarate:
A. gradul I –absenta celulelor atipice
B. gradul II –citologie sugestiva dar neconcludenta pentru
malignitate
C. gradul III –citologie anormala, dar fara semne de maligntate
D. gradul IV – citologie foarte sugestiva pentru malignitate
E. gradul V – caracter net de malignitate
ADE 563
13 Clasificarea TNM:
A. Tx – tumora primara nu poate fi evaluata
B. T1 – tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima
C. T2 – tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima
D. T3 – tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima
E. T2 – tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima
ADE 566
14 Clasificarea TNM:
A. Nx – ganglioni limfatici regionali ce nu pot fi evaluati
B. N1 – un singur ganglion ipsilateral cu diametrul mai mic de 3 cm
C. N0 – nu exista dovezi despre prezenta adenopatiei metastatice
cervical
D. N3 – unul sau mai multi ganglion cu diametrul mai mare de 6
cm
E. N1 – unul sau mai multi ganglion cu diametrul intre 3 si 6 cm
ABCD 566
15 Gradul de diferentiere a tumorii maligne:
A. Gx – gradul de difrentiere nu poate fi evaluat
B. G4 – bine diferentiata
C. G4 – nediferentiata
D. G3 – slab diferentiata
E. G3 – moderat diferentiata
ACD 567
16 Factorii de prognostic rezervat legati de adenopatia cervical sunt:
A. un numar crescut de ganglioni cervicali clinic pozitivi
B. prezenta ganglionilor in nivele inferioare cervical
C. implicarea ganglionilor controlateralii sau bilaterali
D. ruptura capsulara si invadarea partilor moi cervicale
E. toate raspunsurile de mai sus sunt false
ABCD 569
17 Localizarile cele mai comune pentru metastazele la distanta ale tumorilor ABCE 569
Pag
e52
oro-maxilo-faciale sunt:
A. plamanii
B. ficatul
C. oasele
D. rinichii
E. creierul
18 Asigurarea marginilor libere negative la nivelul partilor moi,in cazul
extirparii curative,sunt in functie de dimensiunea tumorii:
A. pentru tumorile in T1 – margini libere negative la cel putin 1 cm
B. pentru tumorile in T1 – margini libere negative la cel putin 1,5
cm
C. pentru tumorile in T2 – margini libere negative la cel putin 2 cm
D. pentru tumorile in T3 – margini libere negative la cel putin 3 cm
E. pentru tumorile in T4 – margini libere negative la cel putin 4 cm
ACD 571
19 Obiectivul chirurgiei paliative este imbunatatirea calitatii vietii prin:
A. diminuarea durerii
B. reducerea dimensiunilor tumorii dar nu si a tulburarilor
functionale pe care le induce
C. inceperea tratamentului radio-chimioterapeutic
D. limitarea cresterii exofitice
E. reducerea riscului de suprainfectare
ACD 572
20 Lambourile arteriale:
A. au o viabilitate mai mare decat cele “la intamplare”
B. irigatia se face printr-o artera septocutanata situata in lungul
lamboului
C. sunt mai putin viabile decat cele “la intamplare”
D. viabilitatea lambourilor este influientata direct de lungimea
arterelor septocutanate
E. necroza lambourilor arteriale apare doar distal de traseul
arterelor septocutanate
ABDE 572
21 Evidarea cervicala radicala implica indepartarea urmatoarelor:
A. glanda submandibulara
B. ganglionii cervical
C. vena jugulara externa
D. muschiul omohioidian
E. teaca carotica
ABDE 575
22 Structurile care se indeparteaza in evidarea cervicala supraomohioidiana
sunt:
A. glanda submandibulara
B. tesutul celulo-adipos si limfoganglionar submental si
submandibular
C. ganglionul jugulodigastric
D. vena jugulara interna
E. teaca carotica
ABCE 578
Pag
e53
23 Evidarea cervicala postero-laterala intereseaza:
A. nivelul II
B. nivelul III
C. nivelul IV
D. nivelul I
E. ganglionii suboccipitali
ABCE 579
24 Evidarea cervicala in aceeasi sedinta se face in urmatoarele situatii:
A. se impune un abord cervical pentru tumora primara
B. pacientii sunt batrani si nu pot suporta mai multe interventii
chirurgicale
C. pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de
lunga durata
D. adenopatiile sunt voluminoase si pot deveni inoperabile prin
temporizare
E. profilactic
ACD 582
25 *Evidarea cervicala se face in a doua sedinta in urmatoarele situatii:
A. se impune un abord cervical pentru tumora primara
B. profilactic
C. pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de
lunga durata
D. adenopatii voluminoase ce pot deveni inoperabile prin
temporizare
E. scurtarea timpului interventiei
B 582
26 *Radiatiile solare:
A. au lungimi de unda de la 200 la 1800 nm
B. spectrul infrarosu este de la 500-1400 nm
C. spectrul infrarosu este responsabil de modificari ale tesutului
conjunctiv
D. spectrul vizibil este de la 760-1800 nm
E. radiatiile UVA sunt responsabile de arsurile solare
A 546
27 *Din cadrul leziunilor premaligne fac parte:
A. fibroza submucoasa orala
B. eritroleucoplazia
C. lichenul plan
D. glosita sifilitiica
E. candidoza cronica hiperplazica
B 551,
552
28 *Eritroplazia:
A. definita clinic ca o pata violacee, cu aspect omogen
B. nu poate fi indepartata prin stergere
C. clinic se prezinta deseori izolata
D. cel mai frecvent in asociere cu lichenul plan
E. nu este considerata o forma de debut a tumorilor maligne ale
mucoasei cavitatii orale
B 552
29 *Elementele clinice ale ulceratiei tumorale au urmatoarele caracteristici: A 553
Pag
e54
A. fundul ulceratiei are aspect granular
B. fundul ulceratiei are aspect neted
C. marginile ulceratiei sunt rulate spre exterior
D. marginile ulceratiei au un versant extern anfractuos
E. marginile ulceratiei au un versant intern neted,congestive
30 *Cheilita actinica:
A. apare la personae sub 45 de ani
B. mai frecventa la femei
C. se localizeaza in special pe buza superioara
D. se localizeaza in special pe buza inferioara
E. delimitare certa intre tegument si rosul de buza
D 556
TEMA NR. 12.
Patologia articulatiei temporo-mandibulare (1, pag. 679-685, 687-693, 695-702) – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Factorii etiologici care pot provoca o deviere a condililor de la pozitia lor
normala, centrica, sunt:
A. Pierderea molarilor si premolarilor
B. Stopuri ocluzale insuficiente in zona molarilor
C. Contacte premature cu devieri si/rotatii ale mandibulei
D. Incluzia molarilor de minte inferiori
E. Interferente in lateralitate
ABCE 679
2 Pozitiile patologice ale condilului in sindromul algodisfunctional sunt:
A. Pozitia craniala in fosa
B. Pozitia caudala
C. Pozitia centrica
D. Pozitia dorsala
E. Pozitia ventrala
ABDE 679
3 Semnele clinice subiective in sindromul algodisfunctional sunt:
A. Hipotonia muschilor masticatori la palpare
B. Spasm muscular
C. Deviatiile mandibulei
D. Crepitatii si cracmente
E. Durere
BDE 681
4 Semnele clinice in contuziile ATM sunt:
A. Devierea mentonului de partea afectata
B. Trismus accentuat
CD 687
Pag
e55
C. Durere articulara spontana
D. Articulatie sensibila la palpare
E. Hipersialie
5 In luxatia anterioara acuta, factorii favorizanti sunt:
A. Laxitatea capsulei articulare
B. Cresterea tonicitatii muschilor masticatori
C. Cavitate glenoida putin adanca
D. Deformari condiliene
E. Tubercul articular cu panta accentuata
ACD 688
6 In luxatia temporo-mandibulara anterioara bilaterala:
A. Gura este partial deschisa
B. Mandibula este retruzata
C. Inocluzie verticala frontala
D. Depresiune pretragiana
E. Linia interincisiva deplasata
ACD 688
7 In luxatia temporo-mandibulara anterioara unilaterala:
A. Contacte intre molari exista doar pe partea afectata
B. Linia interincisiva este deplasata contralateral
C. Obrazul este turtit si alungit pe partea opusa
D. Crepitatii si cracmente pe partea afectata
E. Contractura spastica a muschilor ridicatori ai mandibulei
AB 689
8 Luxatia anterioara recidivanta cronica se descrie ca:
A. Doar unilaterala
B. Tubercul articular cu relief accentuat
C. Spasm muscular in sindromul epileptic
D. Laxitate mandibulara produsa de dezechilibre ocluzo articulare
E. Apare un cracment caracteristic
CDE 690
9 Simptomatologia in luxatia posterioara :
A. Miscari mandibulare absente
B. Otoragie cu scaderea acuitatii auditive
C. Gura intredeschisa la 1-2 cm
D. Prognatism mandibular cu inocluzie sagitala frontala
E. Obraji turtiti
ABCE 693
10 Simptomatologia sinovitei si capsulitei :
A. Dureri localizate articular
B. Miscari mandibulare dureroase
C. Lipsa contactelor dento-dentare de partea afectata
D. Cresterea cantitatii de lichid sinovial
E. Impingerea condilului mandibular spre posterior
ABCD 695
11 Retrodiscita este descrisa ca:
A. Proces inflamator difuz al tesutului retrodiscal
B. Are o frecventa destul de mica
C. Produsa prin traumatism articular acut
BCDE 695
Pag
e56
D. Produsa prin tulburari de ocluzie instalate brusc
E. Produsa prin deplasari anterioare exagerate
12 Semnele clinice in artrita infectioasa nespecifica sunt:
A. Dureri intense, spontane, pulsatile, iradiate temporo-auricular
B. Congestie si tumefactie preauriculara
C. Tulburari functionale progresive
D. Nu afecteaza si conductul auditiv extern
E. Stare generala alterata, frisoane, febra si transpiratie
ABCE 695,
696
13 Diagnosticul diferential al artritei infectioase nespecifice se face cu:
A. Foliculita pretragiana
B. Furunculul pretragian
C. Periconarita acuta a molarilor de minte superiori
D. Limfadenita pretragiana
E. Parotiditele urliene
ABDE 696
14 Simptomatologia in artrita reumatoida este :
A. Tumefactie articulara
B. Durere iradianta, cu caracter nocturn
C. Limitarea progresiva a functiei articulare
D. Crepitatii
E. Modificari ale ocluziei
ACDE 697
15 Semnele clinice in resorbtia condiliana idiopatica :
A. Miscari mandibulare atipice
B. Asimetrie faciala progresiva
C. Pastrarea dimensiunii verticale
D. Tumefactie pretragiana
E. Zgomote articulare
ABE 699
16 Particularitatile afectiunilor articulare degenerative artrozice sunt:
A. Deteriorarea tesutului articular moale
B. Consecutive bruxismului, protezarii terminale incorecte
C. Consecutive traumatismelor articulare in antecedente
D. Bombarea reliefului condilului si a tuberculului articular
E. Apare la 40% din populatia de peste 60 de ani
ABCE 699
17 Semnele clinice in anchiloza extracapsulara sunt :
A. Limitarea partiala dar permanenta a deschiderii gurii
B. Devierea mandibulei de partea sanatoasa
C. Miscari de protruzie si lateralitate posibile
D. Asimetria faciala este mai accentuata decat cea din anchiloza
intracapsulara
E. Se observa un proces coronoid deformat
AC 702
18 Se poate afirma despre anchiloza intracapsulara ca :
A. Imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii
B. La copii, hemimandibula afectata este hipoplazica
C. Apare hipertrofie maseterina si hipotonia musculaturii
ABDE 702
Pag
e57
suprahioidiene
D. In cea bilaterala pacientii au profilul characteristic de “pasare”
E. La palparea articulatiei se percepe blocul osos
19 Explorarile imagistice folosite in diagnosticul sindromului algodisfunctional
sunt:
A. Ortopantomografia
B. Radiografia de profil in incidenta Parma
C. Radiografia in incidenta mandibula defilata
D. Computer tomografia
E. Rezonanta magnetica nucleara
ABDE 682
20 Principiile de tratament in plagile articulare :
A. Curatirea mecanica a plagii
B. Inlaturarea corpilor straini si a eschilelor osoase
C. Aplicarea unui blocaj intermaxilar rigid pentru 2 saptamani
D. Sutura in doua sau mai multe planuri
E. Miscarile mandibulare se reiau dupa 4-6 saptamani
ABD 687
21 Despre hiperplazia condiliana se poate afirma ca :
A. Apare mai frecvent in intervalul de varsta 13-27ani
B. Etiopatogenie ereditara – Sindromul Klinefelter
C. Ocluzie deschisa in zona frontala
D. Marirea simetrica a condilului
E. Alungirea ramului si corpului mandibular
ABDE 686
22 Semnele obiective ale sindromului algodisfunctional sunt:
A. Deviatiile mandibulei
B. Hipertonia muschilor masticatori la palpare
C. Limitarea miscarilor mandibulare
D. Hipotonia muschilor masticatori la palpare
E. Senzatie de obstructie articulara unilaterala
ACD 681
23 Durerea in Sindromul algodisfunctional este:
A. Inconstanta
B. Are caracter cronic
C. Are caracter acut
D. Este simptomul predominant
E. Este constanta
CDE 681
24 *Una din urmatoarele afirmatii privind principiile de tratament in sindromul
algodisfunctional, nu este corecta:
A. Un regim alimentar semilichid pe toata perioada tratamentului
B. Imobilizare intermaxilara prin blocaj rigid
C. Administratrea de analgezice, miorelaxante cu actiune centrala
D. Fizioterapia prin caldura superficiala sau in profunzime
E. Terapia prin exercitii – mecanoterapia
B 683
25 Tratamentul etapizat al sindromului algodisfunctional cuprinde :
A. Modificarea dietei (regim semilichid)
ACDE 683,
684
Pag
e58
B. Infiltratiile intra-articulare la nivelul compartimentului superior
C. Fizioterapia
D. Terapia ocluzala
E. Stimularea electrica nervoasa transcutanata
26 Aplazia condiliana se caracterizeaza prin :
A. Apare este - lipsa dezvoltarii condilului
B. De obicei este bilaterala
C. Se diagnostichezeaza de obicei precoce
D. Tratamentul urmareste restabilirea simetriei mandibulare
E. Terapia ortodontica precoce
ADE 685,
686
27 Tehnica Nelaton consta in urmatoarele manevre:
A. Se aplica policele bilateral pe fetele ocluzale ale premolarilor
B. Cu celelalte degete se prinde marginea bazilara si unghiul
mandibulei
C. Se aplica o miscare initiala de coborire
D. Apoi se impinge mandibula spre posterior si superior
E. Condilul ajunge in cavitatea glenoida si gura se inchide brusc
BCDE 690
28 Tehnica Valerian Popescu consta in urmatoarele manevre :
A. Se introduc suluri de comprese, intre ultimii molari, bilateral
B. Se aplica presiune pe menton din sus in jos
C. Se aplica presiune spre inapoi pe menton
D. Se aude un cracment prin repozitionarea corecta a condilului
E. Se scot sulurile si se reface relatia de ocluzie
ACDE 689
29 Caracteristicile luxatiei laterale sunt urmatoarele :
A. Frecventa extreme de rara
B. Posibila numai prin asociere cu fractura subcondiliana
C. Predomina semnele clinice ale fracturii subcondiliene
D. Menton deviat de partea opusa leziunii
E. Ocluzie incrucisata
ABCE 693
30 Artrita sifilitica se descrie prin :
A. Leziuni de intensitate redusa
B. In perioada secundara apar altralgii sau artrite subacute
C. Tertiar apar artralgii usoare, diurne
D. Ulterior apar fenomene de epifizita atrofica
E. Tratamentul este cel medicamentos al afectiunii luetice
ABDE 697
TEMA NR. 13.
Patologia glandelor salivare (1, pag. 719 -720, 723- 738, 744-753, 760-770) – 30 intrebari
Pag
e59
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 In lipsa unui tratament imediat, sechelele cele mai frecvente si mai
importante ale plagilor post-traumatice parotidiene sunt:
A. hemoragia
B. hematomul intraparotidian
C. fistula salivara
D. paralizia n.facial
E. sindromul Frey
CD 719
2 Intreruperea continuitatii canalului Stenon necesita:
A. sutura acestuia dupa descoperirea ambelor capete
B. radioterapie in doze sclerozante
C. repozitionarea trans-jugala a segmentului posterior al canalului
sectionat
D. plastia canalului cu grefa
E. parotidectomie superficiala
AC 719
3 *Litiaza salivara poate aparea la orice varsta,cel mai frecvent afecteaza
pacientii intre:
A. 5-10 ani
B. 10-15 ani
C. 20-30 ani
D. 30-60 ani
E. 60-70 ani
D 723
4 Calculii salivari sunt formati din:
A. fosfati de calciu
B. fosfati de sodiu
C. oxalati de calciu
D. oxalati de potasiu
E. carbonat de calciu
ACE 725
5 Dupa Dan Theodorescu colica salivara se manifesta prin:
A. febra
B. criza dureroasa
C. sialoree reflexa
D. congestie tegumentara submandibulara
E. tumora salivara fantoma
BE 726
6 *In abcesul salivar prin ostiumul canalului se elimina:
A. saliva cu aspect normal
B. saliva opalescenta
C. puroi
D. secretie seroasa
E. secretie sero- sanguinolenta
C 727
7 *Litiazele glandelor salivare accesorii sunt:
A. frecvente
E 728
Pag
e60
B. foarte frecvente
C. rare
D. foarte rare
E. exceptionale
8 *Ablatia chirurgicala a calculului situat in canalul Wharton sau Stenon
presupune o serie de riscuri:
A. hematom disecant al planseului bucal
B. lezarea nervului lingual
C. lezarea arterei faciale
D. lezarea venei faciale
E. lezarea nervului hipoglos
B 730
9 *Submaxilectomia este necesara atunci cand:
A. exista calculi multipli pe canal in 1/3 anterioara
B. exista un singur calcul voluminos in vecinatatea papilei
C. calcul situat intraglandular
D. exista calculi paracanaliculari
E. exista stadiul de abces salivar
C 733
10 *Tratamentul de electie in cazul calculilor situati la nivelul canalului Stenon
este:
A. litotritia extracorporeala
B. parotidectomia superficiala
C. endoscopic
D. masajul glandei
E. parotidectomie totala
C 733
11 *Sialadenita bacteriana nespecifica afecteaza mai frecvent:
A. glanda parotida bilateral
B. glanda submandibulara bilateral
C. glanda parotida unilateral
D. glanda submandibulara unilateral
E. glandele salivare accesorii
C 735
12 Tuberculoza glandelor salivare se prezinta clinic sub urmatoarele forme:
A. circumscrisa
B. goma
C. pseudotumorala
D. difuza
E. tumorala
AD 736,
737
13 *Adenomul pleomorf se localizeaza cel mai frcvent la nivelul:
A. glandelor salivare accesorii
B. parotidei
C. glandei submandibulare
D. gandei sublinguale
E. glandelor molare
B 744
14 Indiferent de localizare,evolutia adenomului pleomorf parotidian,este: AC 744
Pag
e61
A. crestere lenta,progresiva
B. durere
C. absenta durerii
D. se asociaza cu tulburari functionale ale facialului
E. se asociaza cu adenopatii cervicale
15 Diagnosticul diferential al adenomul pleomorf al glandei submandibulare se
face cu:
A. litiaza submandibulara in faza pseudotumorala
B. abcesul salivar
C. colica salivara
D. adenopatie submandibulara nespecifica
E. adenopatie submandibulara metastatica
ADE 746
16 Semnele clinice de malignizare ale unui adenom pleomorf parotidian sunt:
A. aparitia adenopatiei regionale
B. alterarea starii generale
C. hiposialie
D. fixarea la tesuturile adiacente
E. paralizia pe traiectul unor ramuri sau pe tot teritoriul n. facial
ABDE 747
17 *Tumora Warthon apare la adulti, indeosebi in intervalul de varsta:
A. 20-30 ani
B. 30-40 ani
C. 45-50 ani
D. 50-60 ani
E. 60-70 ani
D 748
18 *Adenomul canalicular se localizeaza predilect la:
A. glanda parotida
B. glanda submandibulara
C. buza superioara
D. glanda sublinguala
E. valul palatin
C 748
19 *La carcinomul mucoepidermoid tabloul clinic si evolutia sunt strict corelate
cu:
A. varsta pacientului
B. gradul de diferentiere histologica
C. aspectul salivei
D. afectiuni generale asociate
E. localizarea tumorii
B 749
20 Carcinomul mucoepidermoid bine diferentiat debuteaza astfel:
A. formatiune tumorala difuza
B. formatiune tumorala relativ bine delimitate
C. tumora asimptomatica
D. tumora dureroasa la palpare
E. crestere lenta cativa ani
BCE 749
Pag
e62
21 *Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivare accesorii se localizeaza
cel mai frecvent la nivelul:
A. vestibulului bucal
B. planseului bucal
C. mucoasei jugale
D. fibromucoasei palatului dur
E. valului palatin
D 750
22 Carcinomul adenoid chistic apare:
A. la copii
B. la adolescenti
C. la varsta adulta
D. mai frecvent la sexul masculin
E. fara predilectie pentru un anumit sex
CE 751
23 Carcinomul adenoid chistic metastazeaza:
A. frecvent in ganglionii loco-regionali
B. rareori in ganglionii loco-regionali
C. hematogen pulmonar
D. frecvent hepatic
E. rar osos
BCE 752
24 Adenomul pleomorf malign reprezinta:
A. forma maligna a adenomului pleomorf
B. o tumora maligna per primam
C. o forma de tip carcinosarcom
D. o forma de carcinoma
E. o forma de sarcom
BC 753
25 *In functie de gradul de malignitate,pe criterii histopatologice, tumorile
glandelor salivare se impart in:
A. 2 categorii
B. 3 categorii
C. 4 categorii
D. 5 categorii
E. 6 categorii
B 760
26 Dupa o parotidectomie cu conservarea n. facial,poate aparea:
A. pareza definitiva in teritoriul n. facial
B. defect volumetric retromandibular
C. pareza tranzitorie in teritoriul n. facial
D. hipoestezia postoperatorie a lobului urechii
E. sindromul Frey
BCDE 764
27 Sindromul Frey se caracterizeaza prin:
A. asialie
B. hiperemia tegumentelor parotido-maseterine
C. pareza tranzitorie a n.facial
D. hipersudoratie in regiunea operata in timpul meselor
E. hipoestezie in teritoriul n. auriculotemporal
BD 764
Pag
e63
28 Criteriile relative de sacrificare a n.facial in cadrul parotidectomiilor pentru
tumori maligne sunt:
A. tumori maligne ale lobului profund sau extinse in lobul profund
B. tumori cu malignitate scazuta
C. tumori cu malignitate intermediara
D. tumori cu malignitate crescuta
E. tumori maligne de dimensiuni mari (T3,T4)
ADE 768
29 Criteriile absolute de sacrificare a n. facial sunt:
A. pareza preoperatorie in teritoriul n. facial
B. tumora benigna localizata pe lobul profund
C. recidive ale tumorilor maligne parotidiene
D. unul sau mai multe ramuri ale n. facial trec prin masa tumorala
maligna
E. tumori de consistenta dura
AD 768
30 Radioterapia postoperatorie pentru tumorile maligne este necesara in:
A. tumori cu malignitate crescuta
B. tumori maligne ale lobului superficial
C. tumori maligne ale lobului profund
D. tumori maligne cu afectarea n. facial
E. tumori cu malignitate scazuta
ACD 768
TEMA NR. 14.
Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare severe (1, pag. 787-816) – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *Tratamentul chirurgical ortognat poate fi instituit:
A. la orice virsta
B. intre 12-16 ani
C. cind cresterea somatica este complet incheiata
D. dupa 20 de ani
E. in functie de tratamentul ortodontic
C 787
2 *In compresiunea de maxilar pot aparea frecvent recidive daca tratamentul se
aplica:
A. sectorial pe arcada superioara
B. concomitent bimaxilar
C. numai la mandibula
D. numai la maxilar
E. secvential pentru fiecare arcada
A 787
Pag
e64
3 *Un posibil esec al interventiilor de chirurgie ortognata este aratat de
discrepanta intre:
A. ocluzie si pozitia buzei superioare
B. ocluzie si pozitia nasului
C. schema de predictie si cefalometria postoperatorie
D. cefalometria preoperatorie si cea postoperatorie
E. pozitia partilor moi
C 788
4 *Obiectivul principal al etapei ortodontice postchirurgicale este:
A. inchiderea spatiilor interdentare
B. corectarea inocluziei verticale
C. alinierea dentara
D. corectii ocluzale minore
E. contentia ocluzala a rezultatului operator
E 795
5 *Incidenta anomaliilor dento-maxilare severe clasa a III-a datorate unui
prognatism mandibular anatomic in populatia generala este de aproximativ:
A. 0,5%
B. 1%
C. 2-3%
D. 5%
E. 10%
A 795
6 *Pacientii cu anomalii dento-maxilare clasa a III-a pot prezenta prognatism
mandibular anatomic asociat cu deficit de crestere sagitala a maxilarului in
proportie de :
A. 18-20%
B. 2-3%
C. 10-15%
D. 50%
E. 100%
A 795
7 *In asimetriile severe in plan transversal se pot face suplimentar urmatoarele
interventii:
A. osteotomii modelante ale bazilarei mandibulare
B. genioplastii
C. rinoplastii
D. condilectomii
E. osteotomii segmentare
A 815
8 Anomaliile in plan vertical prin deficit maxilar se caracterizeaza prin:
A. Etajul inferior al fetei micsorat
B. Buza superioara pare alungita
C. Mentonul pare/este retrudat
D. Mentonul pare/este proeminent
E. Buza superioara pare scurtata
ADE 810
9 Tratamentul ortodontic prechirurgical consta in:
A. Decompensare ocluzala
ABC 787
Pag
e65
B. Pozitionarea dintilor in functie de baza ososa
C. Corectia arcadelor dentare
D. Degajari coronare
E. Extractia molarilor de minte
10 Pentru a stabili un plan de tratament prechirurgical trebuie gasit raspunsul la
urmatoarele intrebari:
A. Este nevoie de extractii dentare?
B. Care dinti vor fi extrasi?
C. Exista suficient os alveolar?
D. Ce deplasari dentare trebuie efectuate?
E. Care va fi rezultatul final?
ABCD 787
11 Deplasarile dentare ortodontice se fac pe baza:
A. Ocluzogramei
B. Analizei pe modele de studiu
C. Schemelor de predictie cefalometrica
D. Schemelor de predictie chirurgicala
E. Audiogramei
ABCD 787
12 Planificarea interventiei se face cu ajutorul unei teleradiografii de profil pe
care, trasarea reperelor urmareste sa stabileasca:
A. Viitoarea pozitie a fragmentelor osoase
B. Necesitatea si amploarea unei genioplastii
C. Necesitatea unor interventii associate
D. Viitoarea pozitie a partilor moi
E. Eliberarea cailor respiratorii
ABC 787,
788
13 Simularea computerizata digitala are urmatoarele avantaje:
A. Permite simularea aspectului facial postoperator
B. Usureaza elaborarea planului de tratament
C. Efect psihologic benefic pentru pacient
D. Introduce factori de eroare suplimentari
E. Cost redus
ABC 788
14 Simularea computerizata digitala are urmatoarele dezavantaje:
A. Pret ridicat
B. Necesitatea calificarii personalului
C. Introducerea unor factori de eroare suplimentari
D. Usureaza elaborarea planului de tratament
E. Efect psihologic negativ asupra pacientului
ABC 788
15 Tehnicile chirurgicale de osteotomie utilizate in prezent pentru mandibula
sunt:
A. Osteotomia sagitala a ramului mandibular
B. Osteotomia verticala a ramului mandibular
C. Osteotomia in L inversat
D. Osteotomia cu ostectomia corpului mandibular
E. Osteotomia segmentara
ABCD 789
Pag
e66
16 Procedeele chirurgicale ortognate la mandibula aplicate de-a lungul timpului:
A. Interventii pe condilul mandibular
B. Interventii pe unghiul mandibular
C. Osteotomii orizontale pe ramul ascendant al mandibulei
D. Osteotomii segmentare
E. Osteotomii oblice
AB 790
17 Complicatiile intraoperatorii in chirurgia ortognata:
A. Lezarea nervului infraorbitar
B. Fractura etajului anterior al bazei craniului
C. Fractura lamelor pterigoide
D. Sectionarea arterei maxilare
E. Leziuni oftalmice
ACDE 795
18 Dupa osteotomia sagitala si verticala a mandibulei pot aparea:
A. Leziuni ale nervului alveolar inferior
B. Tulburari neurosenzoriale
C. Hemangioame
D. Necroze
E. Leziuni oftalmice
ABCD 795
19 Obiectivele etapei ortodontice postchirurgicale:
A. Inchiderea spatiilor interdentare
B. Corectarea inocluziei verticale
C. Alinierea dentara
D. Corectii ocluzale minore
E. Corectarea eruptiei molarului de minte
ABCD 795
20 In anomaliile de clasa a III-a, indiferent de tipul anomaliei:
A. Profilul este concav
B. Aspectul caracteristic aste de fata prelungita
C. Profilul este convex
D. Aspectul caracteristic este de fata de pasare
E. Profilul nu este modificat
AB 795
21 In contextual unei anomalii de clasa a III-a analiza cefalometrica Steiner are
urmatoarele semnificatii:
A. SNA micsorat semnifica un retrognatism maxilar
B. SNB marit semnifica un prognatism mandibular
C. SNA micsorat si SNB marit semnifica o anomalie asociata
D. SNA marit semnifica un retrognatism maxilar
E. SNB micsorat semnifica un prognatism mandibular
ABC 795,
796
22 Obiectivele tratamentului ortodontic prechirurgical in anomaliile de clasa a
III-a Angle sunt:
A. Decompensarea anomaliei
B. Corectarea formei arcadelor
C. Alinierea dentara
D. Corectarea bascularilor dentare
E. Repozitionarea punctelor craniometrice
ABCD 796
Pag
e67
23 In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a tratamentul vizeaza:
A. Retrudarea mandibulei prognate
B. Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar
C. Asocierea acestora
D. Avansarea mandibulei prognate
E. Retrudarea maxilarului
ABC 796
24 In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a se descriu urmatoarele situatii
clinice:
A. Prognatism mandibular
B. Retrognatism maxilar
C. Profil facial concav
D. Prognatism maxilar
E. Retrognatism mandibular
DE 804
25 In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a avem:
A. Profil facial accentuat convex
B. Profil facial accentuat concav
C. Hipoplazie mandibulara
D. Hiperplazie mandibulara
E. Aspect clinic cu profil de pasare
ACE 804
26 In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a Angle analiza cefalometrica Steiner
arata:
A. SNA marit
B. SNB marit
C. SNA micsorat
D. SNB micsorat
E. SNA marit si SNB micsorat
ADE 804
27 In cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a II-a tratamentul chirurgical
vizeaza:
A. Avansarea mandibulei retrognate
B. Retrudarea maxilarului prognat
C. Asocierea intre acestea
D. Retrudarea mandibulei retrognate
E. Avansarea maxilarului prognat
ABC 805
28 Genioplastia se practica:
A. Pe cale orala
B. Pe cale cutanata
C. Pecale mixta
D. Cu retrudarea mentonului
E. Cu avansarea mentonului
ADE 792
29 Elongarea osoasa dirijata la nivelul viscerocraniului ridica problem majore:
A. Infectii ale partilor moi
B. Osteite
C. Osteomielite
ABC 817
Pag
e68
D. Neadaptarea partilor moi la modificarilor substratului osos
E. Elongarea excesia a structurilor nervoase
30 In timpul si dupa interventia chirurgicala pentru corectarea compresiunii de
maxilar se au in vedere urmatoarele:
A. Se obtine o deschidere de 2-4 mm anterior
B. Se activeaza dispozitivul disjunctor pana se obtine o distanta de
3-5 mm
C. O disjunctie mai mare de 5 mm este contraindicata
D. Apare o diastema importanta ce va fi rezolvata prin tratament
ortodontic postchirurgical
E. Se realizeaza o aliniere a arcadelor dentare
ABCD 813
TEMA NR. 15.
Despicaturi labio-maxilo-palatine (1, pag. 824-855) – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *Fuziunea proceselor embrionare faciale are loc :
A. in saptamanile 3-4 de viata intrauterina
B. in saptamanile 6-8 de viata intrauterina
C. in saptamanile 8-12 de viata intrauterina
D. intre zilele 28-34 de viata intrauterina
E. intre zilele 34-38 de viata intrauterina
E 824
2 *Formarea palatului primar are loc :
A. in saptamana a 7-a de viata intrauterina
B. in saptamana a 12-a de viata intrauterina
C. prin fuziunea proceselor nazale laterale
D. prin fuziunea proceselor nazale mediane
E. prin fuziunea procesului nazo-maxilar cu procesele nazale
laterale
D 824
3 *La un adult cu despicatura in antecedente si al carui prim nascut are aceeasi
afectiune, riscul ca cel de-al doilea nascut sa prezinte aceeasi malformatie
este :
A. intre 12-17%
B. intre 17-20%
C. intre 20-24%
D. intre 24-27%
E. intre 27-29%
B 826
4 *In sindromul Pierre-Robin coexista : C 826
Pag
e69
A. micrognatie, retrognatie, glosodinie, despicatura labiala
B. micrognatie, retroalveolie, glosodinie, despicatura labio-palatina
C. micrognatie, retrognatie, glosoptoza, despicatura palatina
D. macrognatie, prognatie, glosoptoza, despicatura labio-palatina
E. macrognatie, proalveolie, glosodinie, despicatura labiala
5 *In sindromul Patau (trisomia 13-15) coexista :
A. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, anencefalie
B. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, oculare,
anencefalie
C. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, osoase,
arinencefalie
D. despicatura labio-palatina, malformatii cardiace, oculare,
arinencefalie
E. despicatura labio-palatina, malformatii cardiace, renale, osoase,
arinencefalie
D 826
6 *Fetopatia rubeolica se caracterizeaza prin :
A. despicatura labiala, anoftalmie, malformatii cerebrale
B. despicatura labio-palatina, anoftalmie, malformatii cerebrale
C. despicatura labio-palatina, enoftalmie, malformatii cerebrale
D. cheilo-palato-schizis, enoftalmie, malformatii cardiace
E. cheilo-palato-schizis, exoftalmie, malformatii cardiace
B 826
7 Amploarea tulburarilor mecanice a copiilor cu despicatura variaza :
A. daca este o despicatura labiala sau labio-palatina
B. daca aceasta este unilaterala sau bilaterala
C. daca este insotita de agenezie
D. daca este insotita de hipoplazia segmentelor maxilare
E. daca este insotita de hiperplazia segmentelor maxilare
ABD 828
8 Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura labiala unilaterala totala sunt
afectate :
A. structura buzei pana la santul nazo-labial, fara afectarea acestuia
B. toata structura buzei pana la palatul primar
C. se poate asocia cu despicatura palatina
D. nu modifica podeaua nazala
E. afecteaza procesul alveolar
BC 828
9 Dupa clasificarea lui Veau, despicatura labiala bilaterala totala :
A. nu se asociaza cu despicatura palatina
B. determina divizarea regiunii labiale in doua parti
C. determina divizarea regiunii labiale in trei parti
D. nu afecteaza procesul alveolar
E. prezinta prolabium hipoplazic
CE 829
10 Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura palatina simpla cu urano-
stafiloschisis:
A. este interesat palatul dur in totalitate
B. este interesat palatul dur partial
BC 829
Pag
e70
C. este interesat valul palatin in totalitate
D. este interesat valul palatin partial
E. este interesat procesul alveolar
11 Despicatura labiala unilaterala totala intereseaza:
A. partile moi labiale
B. doar planseul nazal
C. doar procesul alveolar
D. in totalitate partile moi labiale, planseul nazal si procesul
alveolar
E. se poate asocia si cu despicatura palatina unilaterala totala
DE 831
12 Dupa Valerian Popescu despicaturile se clasifica in:
A. Partiale
B. Despicatura procesului alveolar
C. Asociate
D. Totale
E. Despicatura palatine unilateral totala
ACD 829
13 Dupa Veau, clasificare despicaturilor labiale include:
A. despicatura labial cicatriceala
B. despicatura partial anterioara
C. despicatura labiala bilateral asimetrica
D. despicatura labiala centrala
E. despicaturi asociate
ACD 828,
829
14 Avantajele utilizarii placutei palatine in despicaturile largi labiale unilaterale
totale sunt :
A. usureaza respiratia
B. usureaza alimentatia
C. ghideaza crestearea segmentelor maxilare
D. impiedica interpozitia limbii in despicatura
E. elimina folosirea suzetei
BCDE 834
15 Despicatura labiala bilaterala se clasifica in :
A. simpla
B. complexa
C. asimetrica
D. totala
E. asociata
ACD 838
16 *In despicatura labiala bilaterala asimetrica :
A. cheilorafia se practica la varsta de2-3 luni
B. cheilorafia se practica la varsta de 3-5 luni
C. cheilorafia se practica la varsta de 5-6 luni
D. cheilorafia se practica la varsta de 9-12 luni
E. cheilorafia se practica la varsta de12-24 luni
C 839
17 In despicatura labiala bilaterala asimetrica :
A. cheilorafia se practica intr-un singur timp chirurgical
BD 839
Pag
e71
B. cheilorafia se practica in doi timpi chirurgicali
C. cheilorafia se practica prin tehnica Millard
D. cheilorafia se practica prin tehnica Malek
E. cheilorafia se practica prin tehnica Verdeja
18 *In cazurile severe de protruzie a premaxilei in despicaturile labiale totale
bilaterale :
A. per primam se intervine ortopedic
B. se practica labioplastia, urmata de osteotomia si retrudarea
vomerului
C. se practica osteotomia si retrudarea vomerului, urmata de
labioplastie
D. se practica labioplastia, urmata de tratament ortopedic
E. se practica cheilorafia in doi timpi chirurgicali
C 839
19 *Tehnica Levignac (in scut) se aplica in :
A. despicaturile labiale unilaterale totale operate intr-un singur timp
B. despicaturile labiale unilaterale totale operate in doi timpi
C. despicaturile labiale bilaterale simetrice operate in doi timpi
D. despicaturile labiale bilaterale asimetrice operate in doi timpi
E. despicaturile labiale bilaterale operate intr-un singur timp
E 840
20 In depicatura palatina, la nivelul palatului dur se observa clinic:
A. hemimaxilarul afectat hiperplazic si retrudat
B. hemimaxilarul afectat hipoplazic si retrudat
C. anterior exista fuziune intre palatul primar si cel secundar
D. anterior lipseste fuziunea dintre palatul primar si cel secundar
E. posterior se fixeaza la baza craniului prin aripa sfenoidului
BDE 842
21 In depicatura palatina, la nivelul valului palatin se observa clinic:
A. continuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara
B. discontinuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara
C. lipsa de fuziune mediana a muschilor peristafilin extern, intern,
palatoglos, palatofaringian si palatostafilin
D. fuziunea mediana a muschilor palatoglos, palatofaringian si
palatostafilin
E. fuziunea mediana a muschilor peristafilin extern si intern
BC 842
22 *In despicatura palatina simpla (a valului pe linia mediana) se realizeaza :
A. tratament ortopedic
B. tratament chirurgical, urmat de tratament ortopedic de contentie
C. palatoplastie
D. stafilorafia
E. uranoplastie
D 842
23 *In despicatura valului palatin si a palatului secundar se realizeaza :
A. tratament ortopedic
B. tratament chirurgical, urmat de tratament ortopedic de contentie
C. palatoplastie
D. stafilorafie
E 844
Pag
e72
E. uranostafilorafie
24 *In despicatura palatina unilaterala totala :
A. de regula, tratamentul este ortopedic
B. de regula, tratamentul este chirurgical intr-un singur timp
operator
C. de regula, tratamentul chirurgical este etapizat
D. tratamentul chirurgical se face la varsta de 5-6 luni
E. tratamentul chirugical se face la varsta de 20-22 luni
C 845
25 In despicatura palatina bilaterala totala:
A. se asociaza protruzia premaxilei
B. se asociaza retruzia premaxilei
C. tratamentul chirurgical se realizeaza intr-un singur timp operator
D. tratamentul chirurgical se realizeaza in doi timpi operatori
E. tratamentul chirurgical se realizeaza in trei timpi operatori
ABE 845
26 Factorii care conditioneaza interventia chirurgicala in despicatura palatina
alveolara sunt:
A. structuri anatomice sa fie bine dezvoltate
B. risc minim de aparitie a fistulelor sau dehiscentelor
postoperatorii
C. copil normosom, normotrof
D. tratament ortopedic de contentie efectuat preoperator
E. tratament chirugical efectual in jurul varstei de 6 luni
ABC 846
27 Aparitia sechelelor dupa tratamentul despicaturilor depinde de :
A. localizarea malformatiei
B. severitatea malformatiei
C. existenta sau nu a tratamentului ortopedic prechirurgical
D. varsta la care s-a intervenit
E. coexistenta altor malformatii congenitale
BCD 847
28 Cele mai frecvente sechele postoperatorii dupa despicaturile labio-maxilo-
palatine sunt :
A. subdimensionarea rosului de buza
B. supradimensionarea rosului de buza
C. discontinuitatea liniei cutaneo-mucoase
D. fistule cutanate
E. comunicare oro-nazala
BCE 847
29 *Pentru corectarea supradimensionarii sau a discontinuitatii rosului de buza
ca sechele postoperatorii in despicaturi, se realizeaza :
A. corectia prin plastie in « V »
B. corectia prin plastie in « Y »
C. corectia prin plastie in « Z »
D. corectie prin osteotomia premaxilei
E. corectie prin alungirea columelei
C 848
30 In insuficienta velo-palatina ca sechela postoperatorie in despicaturi, se BC 854
Pag
e73
practica :
A. palatoplastia secundara
B. stafilorafia secundara
C. uranostafilorafia secundara
D. rinoplastie secundara
E. cheiloplastie secundara
TEMA NR. 16.
Durerea in teritoriul oro-maxilo-facial. Nevralgia de trigemen (1, pag. 916 - 919) – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Clasificarea cauzala a durerii oro-maxilo-faciale:
A. de cauza neurogena
B. de cauza somatica
C. de cauza psihogena
D. de cauza dentara
E. de cauza musculara
ABC 916
2 In nevralgia de trigemen,cand debuteaza la 30-40 de ani,cele mai frecvente
cauze sunt:
A. demielinizare
B. anevrisme
C. procese expansive tumorale intracraniene
D. compresia radacinii nervului la intrarea in foramen
E. cauza odontogena
ABCD 916
3 Nevralgia de trigemen:
A. cea mai frecventa forma de nevralgie craniana o reprezinta
nevralgia trigeminala
B. incidenta este mai ridicata la tineri
C. varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de
52-58 de ani
D. debutul pentru formele simptomatice apare la 30-55 ani
E. raportul pe sexe in aparitia nevralgiei de trigemen este de 3/2 in
favoarea sexului feminin
ACE 916
4 Nevralgia trigeminala clasica:
A. se caracterizeaza prin crize dureroase de intensitate mica
B. apare frecvent pe traiectul oftalmicului
C. este tipic unilaterala
D. poate fi si bilateral la 4% din pacienti
E. se caracterizeaza prin crize dureroase deosebit de intense
CDE 916-
917
Pag
e74
5 Nevralgia trigeminala clasica:
A. durerea are caracter lancinant
B. durerea are caracter de soc electric
C. durerea are debut lent si sfarsit brusc
D. durerea este declansata de un stimul senzitiv banal
E. apare inainte de 40 de ani
ABD 917
6 Nevralgia trigeminala clasica-criterii de diagnostic:
A. atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunde
pana la cateva ore
B. durerea este intensa,ascutita,superficiala sau cu caracter de
“impungere”
C. atacurile nu sunt stereotpe la fiecare individ
D. nu exista deficit neurologic evident clinic
E. nu sunt atribuite altor afectiuni
BDE 917
7 In nevralgia trigeminala clasica durerea are cel putin una din urmatoarele
caracteristici:
A. intensa
B. ascutita
C. superficiala
D. declansata de factorii trigger
E. profunda
ABCD 917
8 Nevralgia trigeminala simptomatica:
A. se datoreaza unei leziuni structurale a ganglionului Gasser
B. se insoteste de tulburari de sensibilitate in teritoriul de distributie
a trigemenului
C. se insoteste de deficitul motor sau atrofia muschilor masticatori
D. se insoteste de deficitul motor sau atrofia muschilor mimicii
E. se insoteste de afectarea tuturor nervilor cranieni adiacenti
ABC 917
9 In nevralgia trigemnala simptomatica:
A. durerea nu se deosebeste de nevralgia trigeminala primara
B. durerea se deosebeste de nevralgia trigeminala primara
C. durerea este provocata de compresia vasculara
D. durerea este cauzata de leziuni structurale demonstrate altele
decat compresia vasculara
E. daca durerea este bilaterala trebuie cautata o cauza centrala
ADE 917
10 Nevralgia simptomatica poate fi produsa de tumori localizate la nivelul
unghiului ponto-cerebelos:
A. neurinom de acustic
B. neurinom de trigemen
C. meningiom
D. chist epidermoid
E. chistul dermoid
ABCD 917
11 Nevralgia trigeminala simptomatica: AE 917
Pag
e75
A. diagnosticul se stabileste pe baze clinice
B. examenul obiectiv nu poate evidentia zonele “trigger”
C. examenul obiectiv poate evidentia hiperestezie pe una din
ramurile trigemenului
D. examenul obiectiv poate evidentia anestezie pe una din ramurile
trigemenului
E. examenul obiectiv poate evidential hipoestezie pe una din
ramurile trigemenului
12 Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen:
A. nevralgia trigeminala din scleroza multipla
B. nevralgia nervului facial
C. nevralgia trigeminala postherpetica
D. nevralgia parietala
E. nevralgia occipitala
ABCE 918
13 Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen:
A. nevralgia trigeminala clasica nu raspunde de obicei la
farmacoterapie
B. in cazul nevralgiei trigeminale simptomatice trebuie tratata si
cauza subiacenta
C. ambele tipuri de nevralgie se trateaza la fel
D. tratamentul medicamentos utilizeaza medicatie anticonvulsivanta
E. tratamentul medicamentos nu utilizeaza medicatie
anticonvulsivanta
BD 918
14 Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen:
A. unul dintre medicamentele anticonvulsivante in tratamentul
nevralgei de trigemen este oxcarbamazepina
B. unul dintre medicamentele anticonvulsivante folosite in
tratamentul nevralgiei de trigemen este izoniazida
C. in tratamentul anticonvulsivant folosit pentru tratamentul
nevralgiei de trigemen exista un studiu pilot pentru topiramat
D. Baclofenul nu este util la cei care nu suporta carbamazepina
E. AINS sunt folosite mai des ca medicatie adjuvanta la unul dintre
anticonvulsivante
AC 918
15 Dintre efectele adverse ale carbamazepinei fac parte:
A. sedarea
B. hiponatremia
C. leucopenia
D. rash
E. alopecie
ABC 918
16 Dintre efectele adverse ale carbamazepinei nu fac parte:
A. leucocitoza
B. hirsutism
C. sedare
D. hiponatremie
E. alopecie
ABE 918
Pag
e76
17 Dintre efectele adverse ale valproatului de sodiu fac parte:
A. crestere in greutate
B. alopecie
C. greata
D. hirsutism
E. sedare
ABC 918
18 Dintre efectele adverse ale fenitoinei fac parte:
A. hirsutismul
B. hipertrofie gingivala
C. crestere in greutate
D. sedare
E. greata
AB 918
19 Dintre efectele adverse ale gabapentinului nu fac parte:
A. hiponatremia
B. hipercolesterolemie
C. sedare
D. crestere in greutate
E. greata
ABDE 918
20 Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen:
A. blocajul chimic prin infiltratii anestezice nu foloseste ca
medicatie adjuvanta pe cea sedativa si hipnotica
B. blocajul chimic prin infiltratii anestezice este folosit frecvent in
practica
C. blocajul chimic anestezic este folosit rar in practica
D. nu se pot folosi infiltratii la nivelul ganglionului Gasser
E. se pot folosi infiltratii la nivelul ganglionului Gasser cu alcool
sau glicerol
BE 918
21 Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen:
A. in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau
glicerol, cu cat injectarea este mai proximala rezultatele pe
termen lung sunt mai bune
B. in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau
glicerol, cu cat injectarea este mai distala rezultatele pe termen
lung sunt mai bune
C. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce hipoestezie
faciala
D. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce disestezii
dureroase
E. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce rareori anestezie
dureroasa, insa se insotesc frecvent de keratite
ACDE 918
22 In tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen, procedeele chirurgicale
vizeaza:
A. termocoagularea prin radiofrecventa
B. decompresiunea microvasculara a fosei anterioare
ACE 918
Pag
e77
C. blocajul chimic anestezic
D. proceduri neurolitice percutanate-injectarea ganglionului
sfenopalatin
E. decompresiunea microvasculara a fosei posterioare
23 Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen:
A. ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in
82-100% din pacienti
B. ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in
60% din pacienti
C. in ganglioliza prin radiofrecventa pot aparea parestezii la 10%
dintre pacienti
D. in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore
sunt rare
E. in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore
sunt dese
ACD 919
24 In cazul procedeului Janetta:
A. beneficiile pe termen lung au fost raportate la 80% dintre
pacienti
B. beneficiile pe termen scurt au fost raportate la 80% dintre
pacienti
C. mortalitatea chirurgicala este de 1%
D. rata de recurenta este de 1-6 %
E. este o procedura neinvaziva fiind recomandat ca tratament de
prima intentie
ACD 919
25 Printre alte procedee de distructie a fibrelor durerii din nervul trigemen se
numara:
A. criochirurgia
B. umflarea unui balon in cavul Meckel
C. blocajul chimic anestezic
D. termocoagularea prin radiofrecventa
E. procedeul Janetta
AB 919
26 *Varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de:
A. 52-58 de ani
B. 30-40 de ani
C. 60-70 de ani
D. 58-72 de ani
E. 42-78 de ani
A 916
27 *Nevralgia trigeminala simptomatica-criterii de diagnostic:
A. nu exista deficit neurologic evident clinic
B. atacurile sunt stereotipe la fiecare individ
C. nu sunt atribuite altor afectiuni
D. atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunda
pana la cateva ore
E. nu prezinta arii de declansare “trigger”
B 917
Pag
e78
28 *Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen utilizeaza:
A. carbamazepina
B. valproat de potasiu
C. aulin
D. dexametazona
E. diclofenac
A 918
29 *Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen nu vizeaza:
A. blocajul chimic anestezic
B. procedure neurolitice percutanate
C. termocoagularea prin radiofrecventa
D. infiltratii cu ser fiziologic
E. precedeul Janetta
D 918
30 *Dintre efectele adverse ale lamotriginei fac parte:
A. alopecie
B. crestere in greutate
C. hirsutism
D. leucopenia
E. rash
E 918
TEMA NR. 17.
Metode locale de prevenire a cariei dentare din şanţuri şi fosete – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Clasificarea şanţurilor ocuzale în funcţie de morfologia lor pot fi:
A. Şanţuri largi în formă de “V”, cu diametru mic şi puţin adânci
B. Şanţuri în formă de “I”, adânci şi înguste
C. Şanţuri în formă de “Y”, strangulate
D. Şanţuri în formă de “M”, înguste
E. Şanţuri largi, în formă de “V” cu diametru mare şi puţin adânci
BE
2 Prevalenţa şi incidenţa crescută a cariei ocluzale se datoresc
interacţiunii mai multor factori:
A. Concentraţiei mai mici a fluorului în smalţul ocluzal decât în cel
proximal
B. Cantităţii de smalţ mai mari între suprafeţele dintelui şi joncţiunea
smalţ-dentină la nivelul şanţurilor
C. Capacităţii de retenţie a microorganismelor şi alimentelor în şanţuri şi
fosete
D. Cantităţii de smalţ mai mici între suprafaţa dintelui şi joncţiunea
smalţ-dentină în cazul şanţurilor
ACD
Pag
e79
E. Posibilităţii realizării unei autocurăţiri foarte bune.
3 Din mecanismul de producere a cariilor ocluzale din şanţuri şi fosete fac
parte următoarele etape:
A. Debutul se produce printr-o leziune în smalţul pantei cuspidiene
B. Orificiul şi pereţii şanţului se demineralizează înaintea bazei şanţului
C. Debutul se produce prin două leziuni bilaterale independente la
orificiul şanţului
D. Orificiul şi pereţii şanţului se demineralizează după baza şanţului
E. Evoluţia leziunii poate fi influenţată prin prezenţa unor cantităţi
crescute de proteine la baza şanţului
BCE
4 Odontotomia profilactică poate fi utilă în următoarele situaţii clinice:
A. Copii cu policarii care au o igienă orală bună
B. Copii cu policarii care au o igienă orală proastă
C. Existenţa unor dubii în legătură cu prezenţa sau absenţa unei carii
D. Imposibilitatea efectuării unor controale periodice regulate
E. Copii cu stare generală bună
BCD
5 Răşina Bowen sau rălina bis-Gama este: A. Un material care eliberează fluor
B. Este un monomer metacrilic
C. Este o moleculă hibrid mare
D. Este un cianoacrilat
E. Seamănă cu o răşină epoxidică
BCE
6 Calităţile unui sigilant sunt:
A. Penetranţă scăzută
B. Fluiditate
C. Biocompatibilitate
D. Absorbţia crescută a apei
E. Timp de priză scurt
BCE
7 Avantajele sigilanţilor fotopolimerizabili sunt:
A. Materialul se întăreşte în 5 secunde
B. Nu se mai încorporează bule de apă
C. Materialul îşi păstrează constant vâscozitatea
D. Materialul se întăreşte în 10-20 secunde
E. Nu se mai încorporează bule de aer
CDE
8 Avantajele folosirii laserului în sigilare sunt:
A. Reducerea timpului de priză
B. Smalţul expus laserului are rezistenţă crescută la factorii cariogeni
C. Creşterea cantităţii de răşină rămasă nepolimerizată
D. Creşterea rezistenţei la întindere şi a rezistenţei de legare
E. Scăderea rezistenţei la întindere şi a rezistenţei de legare
ABD
9 *Cantitatea cea mai mare de fluor se eliberează:
A. În primele două zile
B. În primele 24 de ore
B
Pag
e80
C. Într-o perioadă de cel puţin 2 ani
D. În următoarele 2 ore de la aplicare
E. În mod constant, în primele două săptămâni
10 Proprietăţile materialuluio românesc “SIGILAR” sunt:
A. Adeziune bună
B. Capacitate de etanşare
C. Biocompatibilitate
D. Hidrofilie crescută
E. Contracţie crescută la polimerizare
ABC
11 Dezavantajele cimenturilor glass ionomer autopolimerizabile sunt:
A. Aplicare mai greoaie
B. Sensibilitate în mediu uscat
C. Finisare slabă datorită rugozităţii superficiale
D. Timp de priză scurt
E. Rezistenţă scăzută în zonele supuse direct solicitărilor masticatorii
ACE
12 Glass ionomerii fotopolimerizabili prezintă următoarele caracteristici:
A. Manevrare mai uşoară
B. Timp de priză crescut
C. Sensibilitate crescută în mediu umed
D. Adaptare marginală mai bună
E. Aspect fizionomic acceptabil datorită suprafeţei mai netede
ADE
13 Succesiunea timpilor operatori ai sigilării cu răşini compozite este:
A. Izolarea, curăţirea suprafeţelor dentare, prepararea sigilantului
B. Curăţirea suprafeţei dentare, izolarea, pregătirea suprafeţelor de smalţ
C. Spălarea şi uscarea, prepararea materialului de sigilare, aplicarea
materialului de sigilare
D. Verificarea sigilării, controlul în relaţie ocluzală, controale periodice
E. Prepararea materialului de sigilare, spălare şi uscare, aplicarea
materialului de sigilare
BCD
14 *Gravajul acid în sigilare se face cu:
A. H3PO4 – 37%
B. NaOCl – 6%
C. H3PO4 – 60%
D. H2SO4 – 30-50%
E. HCl – 37%
A
15 *Controlul periodic al sigilării este necesar:
A. Lunar
B. Anual
C. Odată la 6 luni
D. La 2 ani
E. La 6 luni în primul an de aplicare şi la 3 luni în cel de-al doilea an
C
16 Controlul paraclinic al sigilării se realizează cu:
A. Fuxină bazică 2,5%
BCE
Pag
e81
B. Raze X
C. Cristal violet
D. Examen cu sondă
E. Izotopi radioactivi C14, S35
17 Atitudini corecte la controlul sigilării prin inspecţie şi palpare cu sonda:
A. Sigilarea este intactă – nu se intervine
B. Sigilantul este pierdut în totalitate – se repetă sigilarea
C. Sigilarea este pierdută parţial – se repetă sigilarea
D. Sigilarea are microneadaptări – se face control bite-wing
E. Sigilarea este pierdută parţial – se completează cu sigilant fără altă
intervenţie
ABD
18 Enameloplastia:
A. Este o tehnică invazivă
B. Este o tehnică neinvazivă
C. Este o tehnică de sigilare restrânsă
D. Este o sigilare lărgită
E. Presupune o prelucrare mecanică a şanţului ocluzal
ADE
19 Enameloplastia se realizează cu:
A. Freză cilindro-conică fină
B. Freză sferică ¼
C. Freză Sorensen
D. Polipanturi
E. Cupe de cauciuc
ABC
20 Enamelopastia se recomandă:
A. Pe suprafeţe proximale
B. În cazul suprafeţelor ocluzale cu şanţuri adânci
C. Şanţuri adânci şi înguste ce prezintă modificări de culoare
D. Când se suspectează o carie în şanţurile ocluzale
E. În hiperemia pulpară
BCD
21 Indicaţiile sigilării:
A. Şanţuri şi fosete adânci în formă de amforă
B. Şanţuri şi fosete adânci în formă de picătură
C. Şanţuri şi fosete adânci cu proastă cualescenţă
D. Sonda “agaţă” dar nu sunt alte semne de carie dentară
E. Dinţi cu distrofii
ABCD
22 *Obturaţiile preventive cu răşini tip B se realizează:
A. Cînd leziunea a ajuns la joncţiunea smalţ-dentină
B. Când leziunea de carie a progresat în dentină dar este încă mică
C. Când leziunea are o extindere mare în dentină
D. Când leziunea de carie în şanţ şi fosetă este minimă
E. În cazul marmoraţiilor
B
23 *Verificarea sigilării se poate face: A. Prin examen cu sonda
A
Pag
e82
B. Prin colorare cu fuxină bazică 2%
C. Prin colorare cu albastru de metil 0,25%
D. Utilizând izotopi radioactivi C16, S45
E. Utilizând raze γ
24 *Odontotomia profilactică poate fi utilă în:
A. Anumite situaţii clinice când nu se poate aplica sigilarea
B. În cazul marmoraţiilor
C. Cazul copiilor cu igienă orală bună
D. Posibilităţii efectuării unor controale periodice regulate
E. Copii cu sănătate generală bună
A
25 *Proprietăţile ideale ale unui sigilant:
A. Penetranţă medie
B. Timp de lucru lung
C. Timp de priză mediu
D. Absorbţia scăzută a apei
E. Rezistenţă medie la uzură
D
26 *Perioada optimă recomandată pentru sigilare este:
A. Vârsta de 3-6 ani pentru molarii temporari
B. 6-8 ani pentru primii molari permanenţi
C. 11-13 ani pentru molarii 2 permanenţi şi premolari
D. 9-12 ani pentru premolari
E. 18-20 ani pentru molarul 3 permanent
C
27 Controlul periodic al sigilării este necesar:
A. Odată la 6 luni
B. Odată la 3 luni
C. Clinic prin examen cu sonda, conform criteriilor lui Buounocore,
Rock, Horowitz
D. Paraclinic prin diferite procedee
E. Când se constată microneadaptări la nivelul sigilării
ACD
28 Tehnica de sigilare cu răşini compozite modificate de Einwag
presupune:
A. Curăţarea suprafeţei ocluzale cu o pastă fără fluor
B. Izolarea redusă
C. Înăsprirea suprafeţei de smalţ pe o zonă de aproximativ 1 mm cu
o freză diamantată sferică, cilindrică, a fissuri
D. Demineralizarea cu acid a suprafeţei smalţului
E. Aplicarea unei baze de hidroxid de calciu
ACD
29 *Odontotomia profilactică poate fi utilizată în următoarele situaţii:
A. Existenţa unor dubii în legătură cu prezenţa sau absenţa unei carii
B. În pulpite seroase totale
C. În necroză pulpară
D. Copii cu stare generală bună
E. În traumatismele dentare penetrante
A
Pag
e83
30 *Sigilanţii fotopolimerizabili au o serie de avantaje faţă de cei
autopolimerizabili:
A. Materialul se întăreşte în 5-10 secunde
B. Nu se încorporează bule de apă
C. Materialul se întăreşte în 10-20 secunde
D. Materialul nu îşi păstrează aceeaşi vâscozitate în perioada
aplicării
E. Preţ de cost foarte ridicat
C
TEMA NR. 18.
Rolul factorilor funcţionali în formarea aparatului dento-maxilar – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Pasajul aerian nazo-faringian realizează adaptarea curentului de aer datorită:
A. arhitectonicii speciale;
B. structurii osului maxilar;
C. funcţiilor glandulare;
D. ţesutului venos erectil;
E. poziţiei mandibulare.
ACD 3,
pag.
318
2 Pasajul aerian nazo-faringian realizează adaptarea curentului de aer datorită:
A. structurii osului etmoidal;
B. arhitectonicii speciale;
C. funcţiilor epiteliului;
D. inervaţiei;
E. poziţiei mandibulare.
BCD 3,
pag.
318
3 Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orală se soldează cu deficienţe în:
A. erupţia dentară;
B. umectarea şi sterilizarea aerului;
C. reducerea globală a debitului de aer;
D. structura osului alveolar;
E. reglarea cantităţii de aer.
BCE 3,
pag.
321
4 Aerul inspirat pe gură are ca efect:
A. îngustarea maxilarului;
B. înălţarea bolţii palatine;
C. retrodenţia superioară;
D. aplatizarea bolţii palatine;
E. prodenţia superioară.
ABE 3,
pag.
323
Pag
e84
5 Aerul inspirat pe gură acţionează asupra:
A. bolţii palatine;
B. buzei superioare;
C. mandibulei;
D. maxilarului;
E. coanelor.
ABCDE 3,
pag.
323
6 Aerul inspirat pe gură are ca efect:
A. aplatizarea bolţii palatine;
B. înălţarea bolţii palatine;
C. retrodenţia superioară;
D. îngustarea maxilarului;
E. prodenţia superioară.
BDE 3,
pag.
323
7 Inconvenientele alimentaţiei artificiale a sugarului sunt:
A. repetarea mişcărilor de propulsie;
B. ingestia unei cantităţi de aer (aerofagie);
C. creşterea secreţiei salivare;
D. absenţa stimulilor funcţionali de propulsie a mandibulei;
E. prezenţa deformaţiei rahitice a maxilarelor.
BD 3,
pag.
332
8 Puterea de suport a dinţilor este de:
A. 32 kg pentru incisivi;
B. 35 kg pentru canini;
C. 44 kg pentru premolari secunzi;
D. 64 kg pentru molari primi;
E. 45,70 kg pentru molari de minte.
ABC 3,
pag.
340
9 Puterea de suport a dinţilor este de:
A. 35 kg pentru incisivi;
B. 32 kg pentru canini;
C. 44 kg pentru premolari secunzi;
D. 45,70 kg pentru molari primi;
E. 64 kg molari de minte.
CDE 3,
pag.
340
10 Intensitatea forţei muşchilor mobilizatori ai mandibulei este de:
A. 28 kg pentru temporal;
B. 26 kg pentru maseter;
C. 16 kg pentru pterigoidian intern;
D. 28 kg pentru pterigoidian extern;
E. 64 kg pentru buccinator.
BCD 3,
pag.
340
11 Intensitatea forţei muşchilor mobilizatori ai mandibulei este de:
A. 35 kg pentru temporal;
B. 32 kg pentru maseter;
C. 16 kg pentru pterigoidian intern;
D. 28 kg pentru pterigoidian extern;
E. 64 kg pentru buccinator.
ACD 3,
pag.
340
12 Mecanismele masticaţiei perturbate în producerea anomaliilor dento- ABCE 3,
Pag
e85
maxilare sunt:
A. activitatea insuficientă a musculaturii masticatorii;
B. lipsa abraziei fiziologice;
C. contactele premature;
D. hipersecreţia salivară;
E. hiposecreţia salivară.
pag.
344
13 Anomaliile dento-maxilare scad eficienţa masticatorie prin:
A. reducerea suprafeţei de contact ocluzal;
B. dificultatea efectuării mişcărilor masticatorii;
C. ocluzia dezechilibrată;
D. lezarea directă a mucoasei orale;
E. ocluzia echilibrată.
ABCD 3,
pag.
345-
347
14 Scăderea eficienţei masticatorie a anomaliilor dento-maxilare se realizează
prin:
A. angrenajele inverse;
B. ocluzia eugnată;
C. ocluzia adâncă;
D. ocluzia inversă;
E. ocluzia lingualizată.
ACDE 3,
pag.
346-
347
15 Deglutiţiile normale evolutive sunt:
A. deglutiţia de tip infantil;
B. deglutiţia de tip adult;
C. deglutiţia protruzivă;
D. deglutiţia sublinguală;
E. deglutiţia de tranziţie.
ABE 3,
pag.
353-
354
16 Transportul bolului alimentar de pe dorsum-ul lingual în faringe se face prin:
A. coborârea limbii în planşeul bucal;
B. contracţia muşchiului milohiodian;
C. deschiderea epiglotei;
D. unda peristaltică a limbii;
E. unda peristaltică faringiană.
BDE 3,
pag.
355-
356
17 Formele deglutiţiei anormale sunt:
A. deglutiţia cu împingerea limbii şi arcadele depărtate;
B. deglutiţia cu împingerea limbii de tip adult;
C. deglutiţia fără împingerea şi arcadele depărtate;
D. deglutiţia cu împingerea şi arcadele în contact;
E. deglutiţia fără împingerea şi arcadele în contact.
ACD 3,
pag.
358
18 Prelungirea stadiului deglutiţiei de tip infantil se produce datorită:
A. imaturităţii neuro-musculare;
B. tulburărilor rino-faringiene;
C. potenţialului de creştere normală;
D. maturităţii neuro-musculare;
E. obiceiului vicios de sugere a degetului.
ABE 3,
pag.
360-
362
Pag
e86
19 Metodele de explorare ale corzilor vocale sunt:
A. laringoscopia stroboscopică;
B. cinematografia corzilor vocale;
C. ortopantomografia;
D. glotografia electrică;
E. linguopalatograma.
ABD 3,
pag.
370-
371
20 Fazele ciclului corzilor vocale din vorbire sunt de:
A. deschidere a glotei;
B. neutralitate a glotei;
C. elongaţie maximă;
D. închidere a glotei;
E. acolare a glotei.
ACDE 3,
pag.
373
21 În vorbirea cu interpoziţii ale limbii, sprijinul limbii se realizează pe faţa:
A. palatinală a incisivilor superiori;
B. linguală a incisivilor inferiori;
C. palatinală a premolarilor superiori;
D. linguală a premolarilor inferiori;
E. linguală a caninilor inferiori.
AB 3,
pag.
381
22 În vorbirea cu interpoziţii ale limbii, limba se interpune între:
A. incisivi;
B. canini;
C. premolari;
D. obraji;
E. molari.
AC 3,
pag.
381
23 Dislalia poate îmbrăca forme variate:
A. sigmatismul;
B. rotacismul;
C. dislalia labialelor;
D. rinolalia închisă;
E. disritmiile.
ABC 3,
pag.
384
24 Muşchii masticatori şi oro-faciali influenţează dezvoltarea aparatul dento-
maxilor prin:
A. inserţiile osoase;
B. articulaţia temporo-mandibulară;
C. aplicarea presiunilor musculare pe suprafeţele osoase;
D. poziţia de echilibru a mandibulei;
E. aplicarea forţelor musculare prin intermediul sistemului dentar.
ACE 3,
pag.
405
25 Pe o electromiogramă se poate aprecia:
A. amplitudinea potenţialului electric;
B. intensitatea impulsurilor nervoase;
C. energia cinetică;
D. frecvenţa impulsurilor nervoase;
E. durata şi cronologia apariţiei potenţialelor de acţiune.
ADE 3,
pag.
412
Pag
e87
26 Obiectivele terapeutice urmărite în echilibrarea acţiunilor musculare sunt:
A. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor
musculare antagoniste;
B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile;
C. modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor
musculare deficitare;
D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe;
E. folosirea contracţiei musculare în vederea corectării modificărilor
morfologice.
ACE 3,
pag.
415
27 Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcţionale sunt:
A. declanşarea reflexă a contracţiilor musculare;
B. descompunerea forţelor verticale;
C. normalizarea funcţiilor perturbate;
D. stimularea erupţiei dentare;
E. stimularea dezvoltării maxilarelor.
ABCE 3,
pag.
416
28 Consecinţele obiceiului de sugere a policelui sunt:
A. tonusul labial scăzut;
B. incompetenţa labială;
C. retrodenţia superioară;
D. tip anormal de deglutiţie;
E. prognaţia mandibulară funcţională.
ABD 3,
pag.
439
29 Consecinţele interpoziţiei obrajilor între părţile laterale ale arcadelor sunt:
A. proalveolodenţia superioară;
B. oprirea în dezvoltarea verticală a arcadelor în sectoarele laterale;
C. retrognaţia mandibulară funcţională;
D. apariţia unei supraocluzii incisive accentuate;
E. ocluzie inversă laterală.
BDE 3,
pag.
443
30 Condiţiile pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri
vicioase sunt:
A. intensitatea şi durata practicării;
B. plasticitatea oaselor maxilare;
C. poziţia de echilibru a mandibulei;
D. bilanţul forţelor oro-faciale;
E. modelarea funcţională a articulaţiei temporo-mandibulare.
ABD 3,
pag.
444
TEMA NR. 19.
Dezvoltarea ocluziei dentare – 30 intrebari
Nr. Intrebare Răspuns Pag.
Pag
e88
crt.
1 Relaţiile intermaxilare din viaţa intrauterină sunt:
A. retrognaţia maxilară;
B. retrognaţia mandibulară;
C. prognaţia maxilară;
D. prognaţia mandibulară;
E. biretognaţia.
BD 4,
pag.
36
2 *Relaţia intermaxilară la naşterea nou-născutului este:
A. retrognaţia maxilară;
B. retrognaţia mandibulară;
C. prognaţia maxilară;
D. prognaţia mandibulară;
E. biretognaţia.
B 4,
pag.
38
3 Relaţia intermaxilară la naşterea nou-născutului nu este:
A. retrognaţia maxilară;
B. retrognaţia mandibulară;
C. prognaţia maxilară;
D. prognaţia mandibulară;
E. biretognaţia.
ACDE 4,
pag.
38
4 Erupţia dinţilor temporari se caracterizează prin:
A. dinţii apar mai întâi la mandibulă;
B. dinţii apar mai întâi la mxilar;
C. erup la întervale ciclice de 6 luni;
D. caninul erupe înaintea molarul prim;
E. caninul erupe după molarul prim.
ACE 4,
pag.
39
5 Erupţia dinţilor temporari nu se caracterizează prin:
A. dinţii apar mai întâi la mandibulă;
B. dinţii apar mai întâi la mxilar;
C. erup la întervale ciclice de 6 luni;
D. caninul erupe înaintea molarul prim;
E. caninul erupe după molarul prim.
BD 4,
pag.
39
6 Reglarea relaţiilor intermaxilare între 3 şi 6 ani se manifestă prin:
A. reducerea spaţiului primat;
B. reducerea inocluziei sagitale;
C. a doua mezializare a ocluziei dentare;
D. reducerea gradului de supraacoperire;
E. a doua înălţare a ocluziei dentare.
BCD 4,
pag.
40
7 Reglarea relaţiilor intermaxilare între 3 şi 6 ani nu se manifestă prin:
A. reducerea spaţiului primat;
B. reducerea inocluziei sagitale;
C. a doua mezializare a ocluziei dentare;
D. reducerea gradului de supraacoperire;
E. a doua înălţare a ocluziei dentare.
AE 4,
pag.
40
Pag
e89
8 Ocluzia inversă frontală apare în prima etapă a dentiţiei mixte dacă există:
A. o malocluzie clasa a III-a;
B. un comportament muscular anormal;
C. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior;
D. o ocluzie cap la cap;
E. o ocluzie adâncă.
BCD 4,
pag.
42
9 Ocluzia psalidodontă apare în prima etapă a dentiţiei mixte dacă nu există:
A. caria dentară;
B. un comportament muscular anormal;
C. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior;
D. o ocluzie cap la cap;
E. o malocluzie clasa a III-a.
BCDE 4,
pag.
42
10 Erupţia primilor molari permanenţi produce:
A. a doua mezializare a mandibulei;
B. a doua înălţare a ocluziei dentare;
C. reglarea tridimensională a ocluziei dentare;
D. deglutiţia de tip adult;
E. reglarea relaţiei de postură.
BC 4,
pag.
42-45
11 Erupţia primilor molari permanenţi nu produce:
A. a doua mezializare a mandibulei;
B. a doua înălţare a ocluziei dentare;
C. reglarea tridimensională a ocluziei dentare;
D. deglutiţia de tip adult;
E. reglarea relaţiei de postură.
ADE 4,
pag.
42-45
12 *Planul postlacteal în linie dreaptă oferă un raport molar:
A. cuspid în şanşul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. neutral.
D 4,
pag.
43
13 *Planul postlacteal în treaptă mezializată oferă un raport molar:
A. cuspid în şanşul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. psalidodont.
A 4,
pag.
43
14 *Planul postlacteal în treaptă distalizată oferă un raport molar:
A. cuspid în şanşul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. neutral.
C 4,
pag.
43
15 Planul postlacteal în linie dreaptă nu oferă un raport molar: ABCE 4,
Pag
e90
A. cuspid în şanşul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. neutral.
pag.
43
16 Planul postlacteal în treaptă mezializată nu oferă un raport molar:
A. cuspid în şanşul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. psalidodont.
BCDE 4,
pag.
43
17 Planul postlacteal în treaptă distalizată nu oferă un raport molar:
A. cuspid în şanşul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. neutral.
ABDE 4,
pag.
43
18 Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii
factori:
A. creşterea scheletală;
B. deschiderea ocluziei frontale;
C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;
D. valorile dimensionale ale dinţilor temporari şi permanenţi;
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.
AD 4,
pag.
44
19 Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii
factori:
A. agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare;
B. spaţiul de derivă Nance;
C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;
D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;
E. creşterea scheletală.
BE 4,
pag.
44
20 Schimbările dento-alveolare şi dento-dentare importante produse prin erupţia
molarilor de 6 ani sunt:
A. reducerea spaţiului primat;
B. modificarea lungimii arcadei;
C. a doua mezializare a ocluziei dentare;
D. modificarea formei arcadei;
E. a doua înălţare a ocluziei dentare.
ABDE 4,
pag.
45
21 Schimbările dento-alveolare şi dento-dentare importante produse prin erupţia
molarilor de 6 ani sunt:
A. modificarea formei arcadei;
B. prima înălţare a ocluziei dentare;
C. reducerea spaţiului primat;
D. modificarea lungimii arcadei;
ACD 4,
pag.
45
Pag
e91
E. a doua mezializare a ocluziei dentare;
22 *Erupţia primilor molari permanenţi produce:
A. a doua mezializare a mandibulei;
B. a doua înălţare a ocluziei dentare;
C. prima mezializare a mandibulei;
D. a treia înălţare a ocluziei dentare;
E. reglarea relaţiei de postură.
B 4,
pag.
45
23 *Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance pe maxilar este între:
A. 1,7 – 2;
B. 0,9 – 2;
C. 0,9 – 1,5;
D. 1,7 – 4;
E. 0,9 – 1,7.
C 4,
pag.
46
24 *Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance pe mandibulă este între:
A. 1,7 – 2-4;
B. 1,7 – 2;
C. 0,9 – 1,5;
D. 1,7 – 4;
E. 0,9 – 1,7.
A 4,
pag.
46
25 Erupţia molarilor secunzi permanenţi produce:
A. a doua mezializare a mandibulei;
B. a doua înălţare a ocluziei dentare;
C. reglarea tridimensională a ocluziei dentare;
D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.
DE 4,
pag.
48
26 *Erupţia molarilor secunzi permanenţi produce:
A. reglarea tridimensională a ocluziei dentare;
B. a doua înălţare a ocluziei dentare;
C. a doua mezializare a mandibulei;
D. prima mezializare a mandibulei;
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.
E 4,
pag.
48
27 *Erupţia molarilor trei permanenţi poate produce:
A. a doua mezializare a mandibulei;
B. a doua înălţare a ocluziei dentare;
C. deschiderea ocluziei frontale;
D. a treia înălţare a ocluziei dentare.
E. reglarea tridimensională a ocluziei dentare.
C 4,
pag.
49
28 Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce:
A. incongruenţa dento-alveolară terţiară;
B. deschiderea ocluziei frontale;
C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;
D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.
AB 4,
pag.
49
Pag
e92
29 Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce:
A. a treia înălţare a ocluziei dentare;
B. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;
C. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;
D. agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare;
B. deschiderea ocluziei frontale.
DE 4,
pag.
49
30 Existenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi produce:
A. incongruenţa dento-alveolară terţiară;
B. deschiderea ocluziei frontale;
C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;
D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.
CD 4,
pag.
49
TEMA NR. 20.
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:
A. retenţia prelungită a dinţilor temporari;
B. modificarea lungimii arcadei;
C. caria dentară a dinţilor temporari;
D. modificarea formei arcadei;
E. pierderea prematură a dinţilor temporari.
ACE 4,
pag.
73
2 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:
A. deglutiţiile atipice;
B. retenţia prelungită a dinţilor temporari;
C. caria dentară a dinţilor temporari;
D. pierderea prematură a dinţilor temporari;
E. anomaliile gentice.
BCD 4,
pag.
73
3 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:
A. deglutiţia infantilă;
B. retenţia prelungită a dinţilor temporari;
C. caria dentară a dinţilor temporari;
D. pierderea prematură a dinţilor temporari;
E. sugerea policelui.
BCD 4,
pag.
73
4 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:
A. retenţia prelungită a dinţilor temporari;
ABD 4,
pag.
Pag
e93
B. caria dentară a dinţilor temporari;
C. respiraţia orală;
D. pierderea prematură a dinţilor temporari;
E. sugerea policelui.
73
5 Caria dentară a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect pierderea
funcţiei:
A. de deglutiţie;
B. masticatorie;
C. fizionomice;
D. fonatorie;
E. respiratorie.
BC 4,
pag.
73
6 Caria dentară a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect pierderea:
A. relaţiei tridimensionale a ocluziei dentare;
B. funcţiei respiratorii;
C. funcţiei de deglutiţie;
D. dimensiunii verticale faciale;
E. funcţiei fonatorii.
AD 4,
pag.
73
7 Caria dentară aproximală a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect:
A. alungirea arcadei dentare;
B. recuperarea spaţiului de rezervă Nance;
C. scurtarea arcadei dentare;
D. pierderea dimensiunii verticale faciale;
E. pierderea spaţiului de rezervă Nance.
CE 4,
pag.
73
8 *Caria dentară aproximală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral
poate produce:
A. incluzia dintelui permanent;
B. deschiderea ocluziei dentare;
C. pierderea spaţiului de rezervă Nance;
D. instalarea disfuncţiei fonatorii;
E. instalarea ocluziei adânci.
C 4,
pag.
73
9 *Caria dentară aproximală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral
poate produce:
A. incluzia dintelui permanent;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. instalarea disfuncţiei fonatorii;
E. instalarea ocluziei adânci.
B 4,
pag.
73
10 Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect:
A. tulburări verticale interarcadice;
B. supraerupţia antagoniştilor;
C. scurtarea arcadei dentare;
D. pierderea dimensiunii verticale faciale;
E. pierderea spaţiului de rezervă Nance.
AB 4,
pag.
73
Pag
e94
11 *Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate
produce:
A. incluzia dintelui permanent;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. instalarea disfuncţiei fonatorii;
E. instalarea ocluziei adânci.
E 4,
pag.
73
12 Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate
produce:
A. incluzia dintelui permanent;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. dezechilibru în dinamica mandibulară;
E. instalarea ocluziei adânci.
DE 4,
pag.
73
13 Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate
produce:
A. supraerupţia antagoniştilor;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. dezechilibru în dinamica mandibulară;
E. instalarea ocluziei adânci.
ADE 4,
pag.
73
14 Pierderea prematură a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect:
A. spaţierea dinţilor permanenţi;
B. înghesuirea dinţilor permanenţi;
C. scurtarea arcadei dentare;
D. îngustarea arcadei dentare;
E. pierderea dimensiunii verticale faciale.
BD 4,
pag.
73
15 Pierderea prematură a dinţilor temporari produce la dinţii permanenţi:
A. interferenţe ocluzale;
B. contacte premature;
C. scurtarea arcadei dentare;
D. îngustarea arcadei dentare;
E. angrenaje inverse.
ABDE 4,
pag.
73
16 Traumatismele dinţilor temporari şi consecinţele lor au ca efect:
A. tulburări dento-alveolare;
B. supraerupţia antagoniştilor;
C. afectarea germenului subiacent;
D. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent;
E. pierderea spaţiului de rezervă Nance.
ACD 4,
pag.
74
17 *Traumatismele dinţilor temporari şi consecinţele lor au ca efect:
A. supraerupţia antagoniştilor;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. dezechilibru în dinamica mandibulară;
C 4,
pag.
74
Pag
e95
E. instalarea ocluziei adânci.
18 Retenţia prelungită a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect:
A. pierderea dimensiunii verticale faciale;
B. tulburări ocluzale;
C. afectarea germenului subiacent;
D. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent;
E. incongruenţa dento-alveolară.
BDE 4,
pag.
74
19 Retenţia prelungită a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect:
A. incongruenţa dento-alveolară;
B. tulburări ocluzale;
C. afectarea germenului subiacent;
D. incluzia germenului subiacent;
E. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent.
ABDE 4,
pag.
74
20 Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce:
A. angrenaje inverse;
B. migrarea dinţilor limitrofi;
C. întârzieri în reglarea ocluziei;
D. incongruenţa dento-alveolară la distanţă;
E. interpoziţii ale părţilor moi.
CD 4,
pag.
74
21 Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce:
A. incluzia dintelui permanent;
B. anclavarea dintelui temporar;
C. întârzieri în reglarea ocluziei;
D. incongruenţa dento-alveolară la distanţă;
E. malpoziţia dintelui permanent.
ACDE 4,
pag.
74
22 *Perturbarea timpului de exfoliere a dinţilor temporari poate produce:
A. supraerupţia antagoniştilor;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. incongruenţa dento-alveolară;
E. instalarea ocluziei adânci.
D 4,
pag.
74
23 Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce:
A. bariere osoase;
B. migrarea dinţilor limitrofi;
C. bariere fibroase;
D. migrarea dinţilor antagonişti;
E. interpoziţii ale părţilor moi.
BDE 4,
pag.
74
24 Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce:
A. angrenaje inverse;
B. migrarea dinţilor limitrofi;
C. ocluzia distalizată;
D. migrarea dinţilor antagonişti;
E. interpoziţii ale părţilor moi.
ABDE 4,
pag.
74
Pag
e96
25 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:
A. anodonţia;
B. anomaliile dentare izolate;
C. respiraţia orală;
D. meziodens-ul;
E. sugerea policelui.
ABD 4,
pag.
74
26 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:
A. anomaliile dentare de poziţie;
B. anomaliile dentare izolate;
C. anomaliile dentare de număr;
D. anomaliile dentare de formă;
E. sugerea policelui.
BCD 4,
pag.
74
27 *Incisivul lateral superior în formă de cui poate produce:
A. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare;
B. incongruenţa dento-alveolară;
C. diastema interincisivă;
D. incluzia dintelui permanent;
E. supraerupţia antagoniştilor.
C 4,
pag.
74
28 *Incisivul lateral superior în formă de cârlig poate produce:
A. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare;
B. incongruenţa dento-alveolară;
C. diastema interincisivă;
D. incluzia dintelui permanent;
E. perturbarea dinamicii mandibulare.
E 4,
pag.
74
29 *Inserţia joasă a frenului buzei superioare poate produce:
A. supraerupţia antagoniştilor;
B. disarmonia dento-alveolară;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. incongruenţa dento-alveolară;
E. instalarea ocluziei adânci.
B 4,
pag.
75
30 *Bridele şi cicatricele ţesuturilor moi pot produce:
A. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare;
B. instalarea ocluziei distalizate;
C. diastema interincisivă;
D. incluzia dintelui permanent;
E. instalarea ocluziei adânci.
A 4,
pag.
75
TEMA NR. 21.
Clasificarea anomaliilor dento-maxilare
Pag
e97
– 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *Angle clasifică malocluziile după criteriul:
A. etiologic;
B. funcţional;
C. relaţiei mandibulo-maxilare;
D. fizionomic;
E. descriptiv.
C 4,
pag.
77
2 *Relaţia de ocluzie neutrală molară este definită prin poziţia:
A. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani
superior în dreptul şanţului molarului de 6 ani inferior;
B. vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani superior
în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior;
C. vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani
superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani
inferior;
D. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani
superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani
inferior;
E. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani
superior în dreptul cuspidului vestibular al molarului de 6 ani
inferior.
D 4,
pag.
77-78
3 *Angle împarte malocluziile în:
A. clase;
B. sindroame;
C. false şi adevărate;
D. normale şi anormale;
E. subdiviziuni.
A 4,
pag.
78-79
4 *Clasa I Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar:
A. neutral;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. vestibularizat;
E. lingualizat.
A 4,
pag.
78
5 *Anomaliile din clasa I Angle de malocluzie se găsesc la nivelul grupului:
A. lateral;
B. posterior;
C. distal;
D. mezial;
E. frontal.
E 4,
pag.
78
6 *Relaţia de ocluzie distalizată molară este definită prin poziţia:
A. şanţului molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului
D 4,
pag.
Pag
e98
mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior;
B. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în
faţa vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani
superior;
C. primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior în dreptul
vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani
superior;
D. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în
spatele vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani
superior;
E. cuspidului vestibular al molarului de 6 ani inferior în spatele
vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani
superior.
78
7 *Clasa a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar:
A. neutral;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. vestibularizat;
E. lingualizat.
C 4,
pag.
78
8 *Diviziunea 1 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin
raport molar bilateral:
A. neutral şi ocluzie adâncă;
B. mezializat şi ocluzie inversă frontală;
C. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş;
D. vestibularizat şi ocluzie adâncă acoperită;
E. lingualizat şi ocluzie deschisă frontală.
C 4,
pag.
78
9 *Diviziunea 2 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin
raport molar bilateral:
A. neutral şi ocluzie adâncă;
B. mezializat şi ocluzie inversă frontală;
C. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş;
D. vestibularizat şi ocluzie adâncă în capac de cutie;
E. distalizat şi ocluzie adâncă acoperită.
E 4,
pag.
78
10 *Relaţia de ocluzie mezializată molară este definită prin poziţia:
A. şanţului molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului
mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior;
B. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în
faţa vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani
superior;
C. primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior în dreptul
vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani
superior;
D. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în
spatele vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani
superior;
E. şanţului intercuspidian al molarului de 6 ani inferior în faţa
E 4,
pag.
79
Pag
e99
vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani
superior.
11 *Clasa a III-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar:
A. neutral;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. vestibularizat;
E. lingualizat.
B 4,
pag.
79
12 *Şcoala germană clasifică malocluziile după criteriul:
A. etiologic;
B. funcţional;
C. relaţiei mandibulo-maxilare;
D. fizionomic;
E. descriptiv.
A 4,
pag.
79
13 *Şcoala germană împarte malocluziile în:
A. clase;
B. sindroame;
C. false şi adevărate;
D. normale şi anormale;
E. diviziuni.
B 4,
pag.
79
14 *Sindromul cu compresiune de maxilar clasificat de şcoala germană prezintă
următoarele variante clinice:
A. cu ocluzie adâncă acoperită;
B. cu protruzie şi înghesuire;
C. fals şi adevărat;
D. cu ocluzie deschisă;
E. cu conducere forţată.
B 4,
pag.
79
15 Sindromul progenic clasificat de şcoala germană prezintă următoarele
variante clinice:
A. cu ocluzie adâncă acoperită;
B. cu protruzie şi înghesuire;
C. fals şi adevărat;
D. cu ocluzie deschisă;
E. cu conducere forţată.
CE 4,
pag.
80
16 *Şcoala franceză clasifică malocluziile după criteriul:
A. etiologic;
B. funcţional;
C. relaţiei mandibulo-maxilare;
D. fizionomic;
E. descriptiv.
E 4,
pag.
80
17 *Şcoala franceză denumeşte malocluziile:
A. anomalii dento-maxilare;
B. anomalii maxilo-mandibulare;
D 4,
pag.
80
Pag
e10
0
C. anomalii dento-alveolare;
D. disarmonii;
E. anomalii pluricauzale.
18 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens
sagital ale buzelor este:
A. procheilie;
B. retrognaţie;
C. vestibulo-poziţie;
D. retrocheilie;
E. endocheilie.
AD 4,
pag.
81
19 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens
sagital ale bazelor scheletale este:
A. progenie;
B. retrognaţie;
C. exognaţie;
D. endoalveolie;
E. prognaţie.
BE 4,
pag.
81
20 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens
transversal ale bazelor scheletale este:
A. progenie;
B. retrognaţie;
C. exognaţie;
D. endognaţie;
E. prognaţie.
CD 4,
pag.
81
21 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens
sagital ale arcadelor alveolare este:
A. supraalveolie;
B. retroalveolie;
C. exoalveolie;
D. endoalveolie;
E. proalveolie.
BE 4,
pag.
81
22 *Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens
transversal ale arcadelor alveolare este:
A. infraalveolie;
B. supraalveolie;
C. retroalveolie;
D. endoalveolie;
E. proalveolie.
D 4,
pag.
81
23 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens
vertcal ale arcadelor alveolare este:
A. infraalveolie;
B. retroalveolie;
C. supraalveolie;
D. endoalveolie;
AC 4,
pag.
81
Pag
e10
1
E. proalveolie.
24 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens
sagital ale mentonului este:
A. progenie;
B. retrognaţie;
C. retrogenie;
D. endoalveolie;
E. laterogenie.
AC 4,
pag.
81
25 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens
sagital ale poziţiilor dinţilor din zona frontală este:
A. vestibulo-versie;
B. retrodenţie;
C. infra-poziţie;
D. palato-gresie;
E. prodenţie.
ABDE 4,
pag.
81-82
26 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens
sagital ale poziţiilor dinţilor din zona laterală este:
A. disto-versie;
B. retrodenţie;
C. infra-poziţie;
D. mezio-gresie;
E. prodenţie.
AD 4,
pag.
81-82
27 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens
transversal ale poziţiilor dinţilor din zona frontală este:
A. disto-versie;
B. retrodenţie;
C. infra-poziţie;
D. mezio-gresie;
E. prodenţie.
AD 4,
pag.
81-82
28 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens
vertical ale poziţiilor dinţilor este:
A. vestibulo-versie;
B. supra-poziţie;
C. infra-poziţie;
D. palato-gresie;
E. mezio-gresie.
BC 4,
pag.
81-82
29 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens
vertical ale ocluziei dentare este:
A. vestibulo-poziţie;
B. disto-ocluzie;
C. infra-ocluzie;
D. palato-gresie;
E. supra-poziţie.
C 4,
pag.
82
Pag
e10
2
30 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens
sagital ale ocluziei dentare este:
A. linguo-ocluzie;
B. supra-ocluzie;
C. disto-ocluzie;
D. infra-ocluzie;
E. mezio-ocluzie.
CE 4,
pag.
82
TEMA NR. 22.
Examenul radiologic în ortodonţie – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Examinarea radiologică din ortodonţie se realizează pe:
A. radiografia cu film retroalveolar;
B. ortopantomografia;
C. radiografia panoramică;
D. teleradiografia;
E. rezonanţa magnetică nucleară.
ABD 4,
pag.
145-
146
2 Examinarea radiologică din ortodonţie se realizează pe:
A. radiografia cu film retroalveolar;
B. ortopantomografia;
C. radiografia panoramică;
D. teleradiografia;
E. radiografia cu fim muşcat.
ABDE 4,
pag.
145-
146
3 Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor:
A. malpoziţonaţi;
B. înghesuiţi;
C. incluşi;
D. egresionaţi;
E. ectopici.
CE 4,
pag.
145-
146
4 *Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor:
A. malpoziţonaţi;
B. înghesuiţi;
C. incluşi;
D. egresionaţi;
E. fracturaţi.
C 4,
pag.
145-
146
5 *Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor:
A. malpoziţonaţi;
B. înghesuiţi;
E 4,
pag.
145-
Pag
e10
3
C. cariaţi;
D. egresionaţi;
E. ectopici.
146
6 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe
ortopantomografie prin:
A. unghi mandibular închis;
B. condil subţire;
C. ramură orizontală lată şi înclinată;
D. canal dentar angulat;
E. simfiză de dimensiune mică.
ADE 4,
pag.
152
7 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe
ortopantomografie prin:
A. unghi mandibular deschis;
B. condil înalt;
C. ancoşă preangulară discretă;
D. canal dentar drept;
E. simfiză de dimensiune mare.
BC 4,
pag.
152
8 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe
ortopantomografie prin:
A. unghi mandibular închis;
B. condil subţire;
C. ramură orizontală lată şi înclinată;
D. canal dentar angulat;
E. simfiză de dimensiune mică.
BC 4,
pag.
152
9 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe
ortopantomografie prin:
A. unghi mandibular deschis;
B. condil înalt;
C. ancoşă preangulară discretă;
D. canal dentar drept;
E. simfiză de dimensiune mare.
ADE 4,
pag.
152
10 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe
ortopantomografie prin:
A. unghi mandibular închis;
B. condil subţire;
C. ramură orizontală lată şi înclinată;
D. canal dentar angulat;
E. simfiză de dimensiune mică.
BC 4,
pag.
152
11 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe
ortopantomografie prin:
A. unghi mandibular deschis;
B. condil înalt;
C. ancoşă preangulară discretă;
D. canal dentar drept;
ADE 4,
pag.
152
Pag
e10
4
E. simfiză de dimensiune mare.
12 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează
pe ortopantomografie prin:
A. unghi mandibular închis;
B. condil subţire;
C. ramură orizontală lată şi înclinată;
D. canal dentar angulat;
E. simfiză de dimensiune mică.
ADE 4,
pag.
152
13 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează
pe ortopantomografie prin:
A. unghi mandibular deschis;
B. condil înalt;
C. ancoşă preangulară discretă;
D. canal dentar drept;
E. simfiză de dimensiune mare.
BC 4,
pag.
152
14 Teleradiografia de faţă dă indicaţii asupra dezvoltării masivului facial în
sens:
A. sagital;
B. transversal;
C. vertical;
D. biaxial;
E. tridimensional.
BC 4,
pag.
153
15 Teleradiografia de profil dă indicaţii asupra dezvoltării masivului facial în
sens:
A. sagital;
B. transversal;
C. vertical;
D. biaxial;
E. tridimensional.
AC 4,
pag.
153
16 *Punctul antropometric Porion utilizat pe teleradiografia de profil este
definit ca:
A. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv extern;
B. punctul cel mai superior al conductului auditiv osos;
C. punctul cel mai superior al şeii turceşti;
D. punctul cel mai superior al condilului mandibular;
E. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv osos.
B 4,
pag.
154
17 *Punctul antropometric Gnathion utilizat pe teleradiografia de profil este
definit ca:
A. punctul cel mai superior al simfizei mentoniere;
B. punctul cel mai superior al spinei nazale anterioare;
C. punctul cel mai superior al şeii turceşti;
D. punctul cel mai inferior al condilului mandibular;
E. punctul cel mai inferior şi posterior al simfizei mentoniere.
E 4,
pag.
154
Pag
e10
5
18 *Punctul antropometric Nasion utilizat pe teleradiografia de profil este
definit ca:
A. punctul cel mai superior al suturii nazo-frontale;
B. punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale;
C. punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale;
D. punctul cel mai posteior al suturii nazo-frontale;
E. punctul cel mai inferior şi posterior al suturii nazo-frontale.
B 4,
pag.
154
19 *Planul bazei craniului utilizat pe teleradiografia de profil este linia care
uneşte punctele:
A. S – N;
B. S – Ba;
C. Or – Po;
D. Nsa – Nsp;
E. S – Gn.
A 4,
pag.
155
20 *Planul de la Frankfurt utilizat pe teleradiografia de profil este linia care
uneşte punctele:
A. S – N;
B. S – Ba;
C. Or – Po;
D. Nsa – Nsp;
E. S – Gn.
C 4,
pag.
155
21 *Axa Y utilizată pe teleradiografia de profil este linia care uneşte punctele:
A. S – N;
B. S – Ba;
C. Or – Po;
D. Nsa – Nsp;
E. S – Gn.
E 4,
pag.
156
22 Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt:
A. unghi mandibular închis;
B. condil îngust;
C. coroane dentare mărite;
D. canal dentar drept;
E. etaj inferior micşorat.
BCD 4,
pag.
156
23 Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt:
A. unghi mandibular deschis;
B. condil lat;
C. corticala simfizei posterioare fină;
D. canal dentar angulat;
E. etaj inferior mărit.
ACE 4,
pag.
156
24 Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt:
A. unghi mandibular închis;
B. ATM plasată înalt;
C. unghi molar diminuat;
D. volum dento-alveolar mărit;
BCD 4,
pag.
156
Pag
e10
6
E. etaj inferior micşorat.
25 *Unghiul SNA micşorat măsurat pe teleradiografia de profil indică o:
A. prognaţie mandibulară;
B. retrognaţie mandibulară;
C. clasă a III-a scheletală;
D. prognaţie maxilară;
E. retrognaţie maxilară.
E 4,
pag.
161-
162
26 *Unghiul SNA mărit măsurat pe teleradiografia de profil indică o:
A. prognaţie mandibulară;
B. retrognaţie mandibulară;
C. clasă a II-a scheletală;
D. prognaţie maxilară;
E. retrognaţie maxilară.
D 4,
pag.
161-
162
27 *Unghiul SNB micşorat măsurat pe teleradiografia de profil indică o:
A. prognaţie mandibulară;
B. retrognaţie mandibulară;
C. clasă a II-a scheletală;
D. prognaţie maxilară;
E. retrognaţie maxilară.
B 4,
pag.
162
28 *Unghiul SNB mărit măsurat pe teleradiografia de profil indică o:
A. prognaţie mandibulară;
B. retrognaţie mandibulară;
C. clasă a III-a scheletală;
D. prognaţie maxilară;
E. retrognaţie maxilară.
A 4,
pag.
162
29 *Distanţa Ao-Bo mai mare de +2 mm măsurată pe teleradiografia de profil
indică o:
A. prognaţie mandibulară;
B. clasă I scheletală;
C. clasă a III-a scheletală;
D. prognaţie maxilară;
E. clasă a II-a scheletală.
E 4,
pag.
164
30 *Distanţa Ao-Bo mai mic de -2 mm măsurată pe teleradiografia de profil
indică o:
A. retrognaţie mandibulară;
B. clasă I scheletală;
C. clasă a III-a scheletală;
D. retrognaţie maxilară;
E. clasă a II-a scheletală.
C 4,
pag.
164
Pag
e10
7
TEMA NR. 23.
ANOMALIILE DENTO-MAXILARE DE CLASA A II-A – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle după şcoala franceză
prezintă următoarele forme clinice:
A. sindromul de compresiune maxilară;
B. protruzia şi înghesuirea;
C. laterodeviaţia mandibulară;
D. endognaţia;
E. ocluzia încrucişată.
CD 4,
pag.
379
2 Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle după şcoala germană
prezintă următoarele forme clinice:
A. sindromul de compresiune maxilară;
B. cu protruzia şi înghesuirea;
C. laterodeviaţia mandibulară;
D. endognaţia;
E. ocluzia încrucişată.
AE 4,
pag.
380
3 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin:
A. reducerea diametrelor mandibulare;
B. reducerea diametrelor maxilare;
C. reducerea diametrelor alveolare;
D. reducerea diametrelor dentare;
E. reducerea diametrelor sagitale.
BCD 4,
pag.
380
4 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin:
A. protruzia procesului dento-alveolar superior;
B. reducerea diametrelor mandibulare;
C. reducerea diametrelor alveolare;
D. reducerea diametrelor dentare;
E. retruzia procesului dento-alveolar superior.
ACD 4,
pag.
381
5 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin:
A. reducerea diametrelor mandibulare;
B. inocluzie sagitală;
C. ocluzie distalizată;
D. ocluzie deschisă;
E. retruzia procesului dento-alveolar superior.
BCD 4,
pag.
381
6 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin:
A. protruzia procesului dento-alveolar superior;
B. ocluzie inversă frontală;
C. ocluzie distalizată;
ACE 4,
pag.
381
Pag
e10
8
D. ocluzie mezializată;
E. ocluzie adâncă.
7 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin:
A. laterodeviaţie mandibulară;
B. ocluzie inversă frontală;
C. ocluzie distalizată;
D. ocluzie mezializată;
E. ocluzie deschisă.
ACE 4,
pag.
381
8 Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt:
A. ereditatea;
B. factorul funcţional;
C. factorul constituţional;
D. factorii generali;
E. factorii locali.
ABCDE 4,
pag.
381
9 Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt:
A. respiraţia orală;
B. deglutiţia atipică;
C. deglutiţia infantilă;
D. sugerea degetului;
E. sugerea limbii.
ABDE 4,
pag.
382-
383
10 Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt:
A. respiraţia orală;
B. tipul dolicocefal;
C. deglutiţia infantilă;
D. sugerea degetului;
E. tipul mezoprosop.
ABD 4,
pag.
381-
383
11 Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt:
A. edentaţia;
B. tipul dolicocefal;
C. deglutiţia infantilă;
D. rahitismul;
E. tipul mezoprosop.
ABD 4,
pag.
381-
383
12 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:
A. disfuncţie respiratorie;
B. profil concav;
C. tegumente palide;
D. tip mezoprosop;
E. fantă labială deschisă.
ACE 4,
pag.
383
13 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:
A. tip euriprosop;
B. profil prognatic;
C. tip normocephal;
D. tip dolicocephal;
DE 4,
pag.
383
Pag
e10
9
E. profil retognatic.
14 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:
A. profil retognatic;
B. respiraţie nazală;
C. tip normocephal;
D. tip dolicocephal;
E. respiraţie orală.
ADE 4,
pag.
383
15 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:
A. profil prognatic;
B. respiraţie nazală;
C. tip leptoprosop;
D. tip dolicocephal;
E. respiraţie orală.
CDE 4,
pag.
383
16 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:
A. incisivi superiori înghesuiţi;
B. arcadă dento-alveolară în W;
C. incisivi superiori spaţiaţi;
D. mărirea diametrelor dentare;
E. arcadă dento-alveolară în M.
BCE 4,
pag.
383-
384
17 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:
A. incisivi superiori vestibularizaţi;
B. incisivi superiori oralizaţi;
C. incisivi inferiori vestibularizaţi;
D. incisivi superiori înghesuiţi;
E. diastemă interincisivă inferioară.
A 4,
pag.
384
18 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:
A. arcadă dento-alveolară în omega;
B. arcadă dento-alveolară în trapez;
C. arcadă dento-alveolară în W;
D. arcadă dento-alveolară în V;
E. arcadă dento-alveolară în M.
ABCDE 4,
pag.
385
19 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:
A. prodenţie superioară;
B. prodenţie inferioară;
C. prodenţie bimaxilară;
D. retrodenţie superioară;
E. retrodenţie inferioară.
ABCE 4,
pag.
385
20 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:
A. boltă palatină adâncă;
B. meziopoziţia dinţilor laterali superiori;
C. prodenţie bimaxilară;
D. boltă palatină gotică;
E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori.
ABCD 4,
pag.
385
Pag
e11
0
21 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:
A. îngustarea arcadelor alveolare;
B. meziopoziţia dinţilor laterali superiori;
C. distopoziţia dinţilor laterali inferiori;
D. asimetrie alveolară;
E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori.
ABCD 4,
pag.
385
22 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:
A. unghi SNA micşorat;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA mărit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA normal.
C 4,
pag.
387
23 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:
A. unghi SNA micşorat;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNB micşorat;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA normal.
C 4,
pag.
387
25 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:
A. unghi Ii micşorat;
B. unghi IF mărit;
C. unghi PrAF micşorat;
D. unghi SNB mărit;
E. unghi SNA micşorat.
AB 4,
pag.
388
26 Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza:
A. profilului facial;
B. profilului constituţional;
C. măsurătorilor antropologice;
D. măsurătorilor faciale;
E. examinării ortopantomografiei.
AC 4,
pag.
390
27 Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza:
A. măsurătorilor teleradiografice;
B. studiului de model;
C. măsurătorilor antropologice;
D. măsurătorilor faciale;
E. examinării ortopantomografiei.
ABC 4,
pag.
390
28 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu:
A. endoalveolia cu spaţiere;
B. laterodeviaţia mandibulară;
C. ocluzia deschisă scheletală;
D. meziopoziţia;
E. macrodonţia.
DE 4,
pag.
390
Pag
e11
1
29 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu:
A. macrodonţia;
B. endoalveolia cu înghesuire;
C. laterodeviaţia mandibulară;
D. meziopoziţia;
E. endoalveolia cu spaţiere.
ABD 4,
pag.
390
30 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu:
A. endoalveolia cu spaţiere;
B. endoalveolia cu înghesuire;
C. microdonţia;
D. meziopoziţia;
E. macrodonţia.
BDE 4,
pag.
390
TEMA NR. 24.
MALOCLUZIA CLASA A II-A, DIVIZIUNEA 2 – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin:
A. reducerea diametrelor premolare;
B. reducerea diametrelor molare;
C. prodenţie;
D. retrodenţie;
E. spaţiere dentară.
ABD 4,
pag.
396
2 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin:
A. reducerea diametrelor molare;
B. inocluzie sagitală;
C. ocluzie distalizată;
D. ocluzie deschisă;
E. retrodenţie.
ACE 4,
pag.
396
3 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin:
A. prodenţie;
B. ocluzie inversă frontală;
C. ocluzie distalizată;
D. ocluzie mezializată;
E. ocluzie adâncă.
CE 4,
pag.
396
4 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin:
A. laterodeviaţie mandibulară;
B. ocluzie inversă frontală;
C. ocluzie distalizată;
C 4,
pag.
396
Pag
e11
2
D. ocluzie mezializată;
E. ocluzie deschisă.
5 *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt:
A. genetici;
B. funcţionali;
C. constituţionali;
D. generali;
E. locali.
A 4,
pag.
396
6 *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt:
A. respiraţia orală;
B. deglutiţia atipică;
C. deglutiţia infantilă;
D. genetici;
E. sugerea degetului.
D 4,
pag.
396
7 *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt:
A. respiraţia orală;
B. genetici;
C. deglutiţia infantilă;
D. sugerea degetului;
E. tipul dolicocefal.
B 4,
pag.
396
8 *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt:
A. edentaţia;
B. tipul dolicocefal;
C. deglutiţia infantilă;
D. rahitismul;
E. genetici.
E 4,
pag.
396
9 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:
A. disfuncţie respiratorie;
B. nas proeminent;
C. tegumente palide;
D. tip mezoprosop;
E. fantă labială fermă.
BE 4,
pag.
397
10 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:
A. retrodenţie;
B. etaj inferior micşorat;
C. fantă labială deschisă;
D. etaj inferior mărit;
E. înghesuire dentară.
ABE 4,
pag.
397
11 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:
A. prodenţie;
B. ocluzie inversă frontală;
C. ocluzie adâncă;
D. ocluzie deschisă;
CE 4,
pag.
397
Pag
e11
3
E. retrodenţie.
12 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:
A. prodenţie;
B. ocluzie inversă frontală;
C. etaj inferior micşorat;
D. ocluzie deschisă;
E. şanţ labio-mentonier accentuat.
CE 4,
pag.
397
13 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:
A. menton proeminent;
B. ocluzie inversă frontală;
C. etaj inferior micşorat;
D. menton şters;
E. şanţ labio-mentonier şters.
AC 4,
pag.
397
14 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:
A. buze subţiri;
B. treaptă labială inversată;
C. ocluzie labială fermă;
D. buze groase;
E. ocluzie labială înaltă.
ACE 4,
pag.
397
15 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:
A. incivivi laterali superiori retroclinaţi;
B. arcadă dento-alveolară în trapez;
C. incivivi centrali superiori verticali;
D. incivivi centrali superiori proclinaţi;
E. incivivi centrali superiori retroclinaţi.
BCE 4,
pag.
398
16 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:
A. incivivi laterali superiori verticali;
B. incisivi inferiori proclinaţi;
C. incisivi inferiori retroclinaţi;
D. incivivi laterali superiori retroclinaţi;
E. incivivi centrali superiori retroclinaţi.
BCE 4,
pag.
398
17 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:
A. înghesuire dentară;
B. incisivi superiori proclinaţi;
C. spaţieri dentare;
D. incisivi inferiori proclinaţi;
E. incisivi inferiori retroclinaţi.
ADE 4,
pag.
398
18 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:
A. boltă palatină adâncă;
B. leziuni parodontale;
C. prodenţie bimaxilară;
D. angrenaje inverse;
E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori.
BD 4,
pag.
398
Pag
e11
4
19 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:
A. asimetrie alveolară;
B. meziopoziţia dinţilor laterali superiori;
C. distopoziţia dinţilor laterali inferiori;
D. angrenaje inverse;
E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori.
D 4,
pag.
398
20 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:
A. limtarea mişcărilor de lateralitate a mandibulei;
B. sindromul algodisfuncţional temporo-mandibular;
C. curba Spee inversată;
D. curba Spee accentuată;
E. tip masticator frecător.
ABD 4,
pag.
398
21 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:
A. libertatea mişcărilor de lateralitate a mandibulei;
B. sindromul algodisfuncţional temporo-mandibular;
C. curba Spee inversată;
D. curba Spee accentuată;
E. tip masticator tocător.
BDE 4,
pag.
398
22 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:
A. tip de rotaţie facială anterioară;
B. tip mezoprosop;
C. tip normocephal;
D. tip dolicocephal;
E. tip de rotaţie facială posterioară.
A 4,
pag.
398
23 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:
A. unghi SNA micşorat;
B. ocluzie deschisă;
C. spaţieri dentare;
D. angrenaje inverse;
E. canini temporari neatriţionaţi.
D 4,
pag.
398
24 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:
A. unghi SNA micşorat;
B. abrazie palatinală a dinţilor superiori;
C. abrazie vestibulară a dinţilor superiori;
D. ocluzie deschisă;
E. abrazie vestibulară a dinţilor inferiori.
BE 4,
pag.
398
25 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:
A. ocluderea incisivilor superiori în parodonţiul incisivilor inferiori;
B. ocluderea incisivilor inferiori în parodonţiul incisivilor superiori;
C. ocluderea incisivilor inferiori în bolta palatină;
D. canini temporari neatriţionaţi;
E. abrazie vestibulară a dinţilor inferiori.
ACE 4,
pag.
398
Pag
e11
5
26 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:
A. curba Spee inversată;
B. unghi marcat corono-radicular al incisivului lateral superior;
C. unghi marcat corono-radicular al incisivului central superior;
D. unghi marcat corono-radicular al incisivului central inferior;
E. curba Spee accentuată.
CE 4,
pag.
398-
399
27 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:
A. unghi SNA micşorat;
B. unghi SNB mărit;
C. distanţă Nsa-Gn mărită;
D. distanţă Nsa-Gn normală;
E. distanţă Nsa-Gn micşorată.
E 4,
pag.
399
28 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:
A. unghi SNA micşorat;
B. unghi SNB mărit;
C. distanţă Nsa-Gn mărită;
D. unghi Go micşorat;
E. distanţă Nsa-Gn micşorată.
DE 4,
pag.
399
29 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se face cu:
A. macrodonţia;
B. endoalveolia cu înghesuire;
C. ocluzia adâncă clasa a II-a;
D. clasa a II-a diviziunea 1;
E. endoalveolia cu spaţiere.
DE 4,
pag.
399
30 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se face cu:
A. macrodonţia;
B. endoalveolia cu înghesuire;
C. ocluzia adâncă clasa I;
D. clasa a II-a diviziunea 1;
E. endoalveolia cu spaţiere.
CDE 4,
pag.
399
TEMA NR. 25.
MALOCLUZIA DE CLASA A III-A – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. reducerea diametrelor mandibulare;
B. ocluzie inversă frontală;
C. ocluzie distalizată;
BE 4,
pag.
405
Pag
e11
6
D. ocluzie intercalată;
E. ocluzie mezializată.
2 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. laterodeviaţie mandibulară;
B. ocluzie inversă frontală;
C. ocluzie distalizată;
D. ocluzie mezializată;
E. ocluzie intercalată.
BD 4,
pag.
405
3 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. ocluzie distalizată;
B. ocluzie mezializată;
C. ocluzie intercalată;
D. ocluzie inversă frontală;
E. ocluzie deschisă.
BDE 4,
pag.
405
4 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. profil drept;
B. faţă aplatizată;
C. profil concav;
D. buză superioară înfundată;
E. unghi mandibular închis.
BCD 4,
pag.
406
5 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. obraji înfundaţi;
B. faţă aplatizată;
C. profil convex;
D. buză inferioară înfundată;
E. incongruenţă dento-alveolară.
ABE 4,
pag.
406
6 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. obraji înfundaţi;
B. buză inferioară avansată;
C. profil convex;
D. treaptă labială inversată;
E. buză inferioară înfundată.
ABD 4,
pag.
406
7 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin deplasarea
punctului:
A. Nsa înaintea planului Dreyfuss;
B. Gn înaintea planului Dreyfuss;
C. Nsa înapoia planului Dreyfuss;
D. Gn înaintea planului Simon;
E. Nsa înapoia planului Simon.
CD 4,
pag.
406
8 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin unghiul tangentei
gurii:
A. mai mare de 10°;
B. mai mic de 10°;
BDE 4,
pag.
406
Pag
e11
7
C. de +15°;
D. de +1°;
E. de –1°.
9 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. unghi SNA micşorat;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA mărit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA normal.
AB 4,
pag.
406
10 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. unghi IF mărit;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA mărit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA micşorat.
ABE 4,
pag.
406
11 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. unghi SNA mărit;
B. unghi SNB micşorat;
C. unghi ANB mărit;
D. unghi IF mărit;
E. unghi ANB negativ.
DE 4,
pag.
406
12 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. unghi ANB micşorat;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi PrAF micşorat;
D. unghi SNB normal;
E. unghi ANB mărit.
AB 4,
pag.
406
13 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. unghi IF mărit;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA mărit;
D. unghi Tweed micşorat;
E. unghi SNA micşorat.
ABE 4,
pag.
406
14 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. unghi Tweed negativ;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA mărit;
D. unghi IF mărit;
E. unghi ANB mărit.
BD 4,
pag.
406
15 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. unghi ANB mărit;
B. unghi ANB micşorat;
C. unghi ANB normal;
BE 4,
pag.
406
Pag
e11
8
D. unghi Tweed negativ;
E. unghi ANB negativ.
16 *Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. distanţa Nsa-Nsp micşorată;
B. distanţa S-Nsa mărită;
C. distanţa Nsa-Nsp mărită;
D. distanţa Nsa-Nsp normală;
E. distanţa S-Nsa normală.
A 4,
pag.
406
17 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. distanţa Nsa-Nsp micşorată;
B. distanţa S-Nsa mărită;
C. distanţa Nsa-Nsp mărită;
D. distanţa S-Nsa micşorată;
E. distanţa S-Nsa normală.
AD 4,
pag.
406
18 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. profil drept;
B. treaptă labială inversată;
C. profil concav;
D. buză superioară înfundată;
E. aspect de lăţire a feţei.
BCDE 4,
pag.
406
19 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. ocluzie inversă incisivă;
B. treaptă labială inversată;
C. pierderea dimensiunii verticale faciale;
D. ocluzie inversă canină;
E. pierderea spaţiului de rezervă Nance.
ABD 4,
pag.
406
20 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. drum de închidere în treaptă mezializată;
B. drum de închidere în treaptă distalizată;
C. zâmbet gingival;
D. zâmbet disgraţios;
E. etaj inferior micşorat.
ADE 4,
pag.
406
21 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin tulburări:
A. masticatorii;
B. fizionomice;
C. articulare;
D. respiratorii;
E. fonatorii.
ABCE 4,
pag.
406-
407
22 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. prezenţa ghidajului anterior;
B. prezenţa ghidajului lateral;
C. absenţa ghidajului lateral;
D. afectarea ATM;
BDE 4,
pag.
407
Pag
e11
9
E. ocluzie deschisă.
23 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. spasme musculare;
B. afectarea parodontală;
C. sugerea policelui;
D. buză superioară proeminentă;
E. afectarea ATM.
ABE 4,
pag.
407
24 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. afectarea ATM;
B. cracmente;
C. crepitaţii;
D. buză inferioară înfundată;
E. afectarea cartilajelor de creştere.
ABC 4,
pag.
407
25 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. unghi Tweed negativ;
B. unghi Margolis mărit;
C. unghi Tweed mărit;
D. unghi IF mărit;
E. unghi ANB mărit.
BCD 4,
pag.
406-
407
26 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. unghi Tweed mărit;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA mărit;
D. unghi IF micşorat;
E. unghi ANB negativ.
ABE 4,
pag.
406-
407
27 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. distanţa Nsa-Nsp micşorată;
B. distanţa S-Nsa mărită;
C. distanţa Go-Gn mărită;
D. distanţa Nsa-Nsp mărită;
E. distanţa S-Nsa normală.
AC 4,
pag.
406-
407
28 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:
A. distanţa Go-Kdl micşorată;
B. distanţa Go-Kdl mărită;
C. distanţa Go-Gn mărită;
D. distanţa Go-Gn micşorată;
E. distanţa Nsa-Nsp mărită.
BC 4,
pag.
407
29 În malocluzia de clasa a III-a când drumul de închidere este în linie dreaptă
apare:
A. proalveolodenţia superioară;
B. proalveolodenţia inferioară;
C. proalveolodenţia bimaxilară;
D. retroalveolodenţia superioară;
AE 4,
pag.
407
Pag
e12
0
E. retroalveolodenţia inferioară.
30 În malocluzia de clasa a III-a când drumul de închidere este în treaptă
mezializată apare:
A. proalveolodenţia superioară;
B. proalveolodenţia inferioară;
C. proalveolodenţia bimaxilară;
D. retroalveolodenţia superioară;
E. retroalveolodenţia inferioară.
BD 4,
pag.
408
TEMA NR. 26.
SINDROMUL DE INOCLUZIE VERTICALĂ – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie verticală sunt:
A. genetici;
B. funcţionali;
C. constituţionali;
D. generali;
E. locali.
ABDE 4,
pag.
419
2 *Factorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie verticală sunt:
A. sindromul Down;
B. sindromul Klinefelter;
C. sindromul Klinefelter;
D. sindromul Apert Crouzon;
E. sindromul Turner.
A 4,
pag.
419
3 Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie verticală sunt:
A. genetici;
B. dismetaboli;
C. constituţionali;
D. generali;
E. iatrogeni.
ABDE 4,
pag.
419-
420
4 Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie verticală sunt:
A. sindromul Turner;
B. sindromul Down;
C. deglutiţia infantilă;
D. rahitismul;
E. genetici.
BDE 4,
pag.
419-
420
5 *Factorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: E 4,
Pag
e12
1
A. sindromul oro-digito-facial;
B. disostoza cranio-facială;
C. disostoza mandibulo-facială;
D. disostoza cleido-craniană;
E. condrodistrofiile.
pag.
420
6 *Factorii etiologici funcţionali ai sindromului de inocluzie verticală sunt:
A. respiraţia orală;
B. deglutiţia atipică;
C. deglutiţia de tranziţie;
D. genetici;
E. sugerea degetului.
B 4,
pag.
422
7 Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt:
A. caria dentară frontală;
B. cicatricile cheloide;
C. afecţiuni reumatice ale ATM;
D. sugerea degetului;
E. genetici.
BC 4,
pag.
425-
426
8 Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt:
A. incongruenţa dento-alveolară secundară;
B. cicatricile cheloide;
C. sindromul Turner;
D. condrodistrofiile;
E. incongruenţa dento-alveolară primară.
ABE 4,
pag.
425-
426
9 Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt:
A. incongruenţa dento-alveolară secundară;
B. cicatricile cheloide;
C. afecţiuni reumatice ale ATM;
D. deglutiţia infantilă;
E. rahitismul.
ABC 4,
pag.
425-
426
10 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin tulburări:
A. masticatorii;
B. fizionomice;
C. articulare;
D. respiratorii;
E. fonatorii.
ABCE 4,
pag.
431-
432
11 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin tulburări:
A. masticatorii;
B. parodontale;
C. articulare;
D. respiratorii;
E. fonatorii.
ABCE 4,
pag.
431-
432
12 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:
A. hiperplazii dentare;
BCE 4,
pag.
Pag
e12
2
B. incisivi Hutchinson;
C. molari Moser;
D. incisivi nanici;
E. hipoplazii dentare.
433
13 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:
A. dinţi baroc;
B. incisivi Hutchinson;
C. molari Moser;
D. dinţi nanici;
E. hipergenezii.
BC 4,
pag.
433
14 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin spasticitatea
muşchiului:
A. pterigoidian lateral;
B. pterigoidian intern;
C. orbicularis oris;
D. pterigoidian extern;
E. pterigoidian median.
AD 4,
pag.
433
15 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea
muşchiului:
A. pterigoidian lateral;
B. pterigoidian intern;
C. orbicularis oris;
D. limbii;
E. temporal.
ADE 4,
pag.
433
16 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea
muşchiului:
A. mentonier;
B. pterigoidian intern;
C. orbicularis oris;
D. limbii;
E. temporal.
ADE 4,
pag.
433
17 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea
muşchiului:
A. mentonier;
B. pterigoidian intern;
C. pătrat al buzei inferioare;
D. limbii;
E. temporal.
ACDE 4,
pag.
433-
434
18 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:
A. afectarea ATM;
B. cracmente;
C. crepitaţii;
D. buză inferioară înfundată;
E. afectarea cartilajelor de creştere.
ABC 4,
pag.
434
Pag
e12
3
19 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:
A. rahitism;
B. faţă scurtă;
C. fantă labială deschisă;
D. faţă alungită;
E. fantă labială fermă.
ACD 4,
pag.
434
20 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:
A. rahitism;
B. faţă scurtă;
C. şant labio-mentonier accentuat;
D. faţă alungită;
E. şant labio-mentonier şters.
ADE 4,
pag.
434
21 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:
A. tip hiperleptoprosop;
B. treaptă labială inversată;
C. profil concav;
D. şant labio-mentonier şters;
E. aspect de lăţire a feţei.
AD 4,
pag.
434
22 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:
A. unghi NSBa micşorat;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi NSBa mărit;
D. unghi Go mărit;
E. unghi Tweed micşorat.
AD 4,
pag.
436
23 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:
A. unghi NSBa micşorat;
B. unghi NSBa mărit;
C. distanţă S-N mărită;
D. distanţă S-Ba micşorată;
E. distanţă S-N micşorată.
AE 4,
pag.
436
24 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:
A. unghi NSBa micşorat;
B. unghi NSBa normal;
C. distanţă S-N micşorată;
D. distanţă S-Ba micşorată;
E. distanţă S-N mărită.
AC 4,
pag.
436
25 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:
A. unghi Tweed mărit;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA micşorat;
D. distanţă N-Nsa mărită;
E. unghi SNA normal.
ADE 4,
pag.
436-
437
Pag
e12
4
26 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:
A. unghi NSBa micşorat;
B. unghi SNA mărit;
C. unghi Tweed mărit;
D. unghi SNB mărit;
E. unghi Go mărit.
ACE 4,
pag.
436-
437
27 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:
A. unghi NSBa micşorat;
B. distanţă S-N micşorată;
C. unghi Tweed mărit;
D. distanţă S-Ba micşorată;
E. unghi NSBa mărit.
ABC 4,
pag.
436-
437
28 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:
A. unghi NSBa mărit;
B. unghi SNA mărit;
C. unghi SNB mărit;
D. unghi Tweed mărit;
E. unghi Go mărit.
DE 4,
pag.
436-
437
29 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:
A. distanţa Go-Kdl micşorată;
B. distanţă S-N micşorată;
C. unghi Kdl micşorat;
D. unghi Go micşorat;
E. distanţă N-Nsa mărită.
ABE 4,
pag.
436-
438
30 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:
A. distanţa Go-Kdl normală;
B. distanţă S-N micşorată;
C. unghi Kdl micşorat;
D. distanţă N-Nsa mărită;
E. unghi Go micşorat.
ABD 4,
pag.
436-
438
TEMA NR. 27.
ANODONŢIA – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *Anodonţia se caracterizează prin:
A. inversarea locului a doi dinţi vecini;
B. spaţiul între incisivii centrali;
C. existenţa unuia sau mai multor dinţi în plus faţă de formula
D 5,
pag.
15
Pag
e12
5
dentară;
D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar;
E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.
2 Anodonţia utilizează şi denumirea de:
A. agenezie;
B. poligenezie;
C. adenţie;
D. oligodonţie;
E. pleodonţie.
ACD 5,
pag.
15
3 Anodonţia utilizează şi denumirea de:
A. hiperdonţie;
B. pleiodonţie;
C. hipodonţie;
D. aplazie;
E. oligodonţie.
CDE 5,
pag.
15
4 Anodonţia utilizează şi denumirea de:
A. agenezie;
B. ateleodonţie;
C. atelectodonţie;
D. poliodonţie;
E. poligenezie.
AC 5,
pag.
15
5 Anodonţia utilizează şi denumirea de:
A. aplazie;
B. ateleodonţie;
C. oligodonţie;
D. poliodonţie;
E. atelectodonţie.
ACE 5,
pag.
15
6 Anodonţia utilizează şi denumirea de:
A. atelectodonţie;
B. agenezie;
C. hiperodontogenie;
D. oligodonţie;
E. ateleodonţie.
ABD 5,
pag.
15
7 *Dinţii hipodontici sunt denumiţi şi:
A. supranumerari;
B. meziodens;
C. dens in dente;
D. anastrofici;
E. subnumerari.
E 5,
pag.
15
8 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt:
A. teoria mugurilor adamantini multipli;
B. teoria metabolică;
C. teoria reducţiei terminale;
CE 5,
pag.
19-23
Pag
e12
6
D. teoria atavică;
E. teoria proterogenetică.
9 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt:
A. teoria celei de-a treia dentiţii;
B. teoria ereditară;
C. teoria reducţiei terminale;
D. teoria metabolică;
E. teoria evaginării epiteliului adamantin.
BC 5,
pag.
19-23
10 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt:
A. teoria mugurilor adamantini multipli;
B. teoria proterogenetică;
C. teoria reducţiei terminale;
D. teoria hiperactivităţii lamei dentare;
E. teoria diviziunii lamei dentare.
BC 5,
pag.
19-23
11 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este:
A. incisivul;
B. caninul;
C. premolarul;
D. molarul;
E. supranumerarul.
ACD 5,
pag.
24
12 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este:
A. premolarul prim superior;
B. premolarul secund superior;
C. premolarul secund inferior;
D. molarul secund inferior;
E. premolarul prim inferior.
BC 5,
pag.
24
13 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este:
A. incisivul central superior;
B. incisivul central inferior;
C. incisivul lateral superior;
D. incisivul lateral inferior;
E. premolarul secund inferior.
BCE 5,
pag.
24
14 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este:
A. molarul de minte superior;
B. molarul secund inferior;
C. molarul de minte inferior;
D. premolarul secund inferior;
E. molarul prim inferior.
ACD 5,
pag.
24
15 Diagnosticul anodonţiei se pune pe următoarele semne:
A. lipsa unui dinte permanent de pe arcadă;
B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare;
C. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă;
D. distrugerea germenului dentar;
ACD 5,
pag.
24
Pag
e12
7
E. bombarea osoasă vestibulară sau orală.
16 Anodonţia incisivului lateral superior permanent se caracterizează prin:
A. persistenţa incisivului lateral superior temporar;
B. reincluzia incisivului lateral superior temporar;
C. reducerea spaţiului incisivului lateral superior;
D. închiderea spaţiului incisivului lateral superior;
E. fără persistenţa incisivului lateral superior temporar.
ACDE 5,
pag.
25-26
17 Anodonţia incisivului central inferior permanent se caracterizează prin:
A. persistenţa incisivului central inferior temporar;
B. reincluzia incisivului central inferior temporar;
C. reducerea spaţiului incisivului central inferior;
D. închiderea spaţiului incisivului central inferior;
E. fără persistenţa incisivului central inferior temporar.
ACDE 5,
pag.
27
18 Tulburările funcţionale ale anodonţiei incisivilor centrali inferiori sunt:
A. fizionomice;
B. de deglutiţie;
C. de fonaţie;
D. ocluzale;
E. odontale.
ACD 5,
pag.
27
19 Anodonţia premolarului secund se caracterizează prin:
A. persistenţa molarului secund temporar;
B. reincluzia molarului secund temporar;
C. reducerea spaţiului premolarului secund;
D. închiderea spaţiului premolarului secund;
E. fără persistenţa molarului secund temporar.
ABCE 5,
pag.
27-28
20 *Tulburările funcţionale ale anodonţiei premolarului secund sunt:
A. fizionomice;
B. de deglutiţie;
C. de fonaţie;
D. ocluzale;
E. odontale.
D 5,
pag.
29
21 Anodonţia totală sau subtotală se caracterizează prin:
A. etaj inferior al feţei micşorat;
B. profil convex;
C. buza inferioară răsfrântă;
D. profil concav;
E. şanţ labio-mentonier accentuat.
ACDE 5,
pag.
31
22 Anodonţia subtotală se caracterizează prin dinţi:
A. aşezaţi simetric;
B. cu rădăcini curbe;
C. reduşi de volum;
D. atipici;
E. cu rădăcini scurte.
ACDE 5,
pag.
31
Pag
e12
8
23 Tulburările funcţionale ale anodonţiei totale sunt:
A. fizionomice;
B. respiratorii;
C. de fonaţie;
D. ocluzale;
E. masticatorii.
ACE 5,
pag.
31
24 Decizia terapeutică a anodonţiei se face în funcţie de:
A. vârsta pacientului;
B. starea dinţilor temporari;
C. starea dinţilor permanenţi;
D. tulburările ocluzale;
E. localizarea anomaliei.
ABE 5,
pag.
34
25 Decizia terapeutică a anodonţiei se face în funcţie de:
A. vârsta pacientului;
B. starea dinţilor temporari;
C. starea dinţilor permanenţi;
D. momentul depistării;
E. localizarea anomaliei.
ABDE 5,
pag.
34
26 Conduita terapeutică în anodonţia premolarului secund este următoarea:
A. păstratea dintelui temporar;
B. extracţia dintelui temporar;
C. rezolvarea prin mijloace protetice;
D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;
E. menţinerea spaţiului.
ACE 5,
pag.
34-35
27 Conduita terapeutică în anodonţia dinţilor frontali este următoarea:
A. păstratea dintelui temporar;
B. extracţia dintelui temporar;
C. rezolvarea prin mijloace protetice;
D.migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;
E. menţinerea spaţiului.
BD 5,
pag.
35
28 Obiectivele protezării în anodonţia totală sunt:
A. stimularea dezvoltării osoase;
B. extracţia dinţilor temporari;
C. obţinerea eficienţei masticatorii;
D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;
E. obţinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei.
ACE 5,
pag.
38
29 Decizia terapeutică a anodonţiei nu se face în funcţie de:
A. vârsta pacientului;
B. starea dinţilor temporari;
C. starea dinţilor permanenţi;
D. tulburările ocluzale;
E. localizarea anomaliei.
CD 5,
pag.
34
Pag
e12
9
30 Obiectivele protezării în anodonţia totală nu sunt:
A. stimularea dezvoltării osoase;
B. extracţia dinţilor temporari;
C. obţinerea eficienţei masticatorii;
D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;
E. obţinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei.
BD 5,
pag.
38
TEMA NR. 28.
DINŢII SUPRANUMERARI – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *Dinţii supranumerari se caracterizează prin:
A. inversarea locului a doi dinţi vecini;
B. spaţiul între incisivii centrali permanenţi;
C. existenţa unuia sau mai multor dinţi în plus faţă de formula
dentară;
D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar;
E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.
C 5,
pag.
40
2 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi:
A. oligodonţie;
B. pleiodonţie;
C. hipodonţie;
D. dinţi suplimentari;
E. hiperdonţie.
BDE 5,
pag.
40
3 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi:
A. poliodonţie;
B. pleodonţie;
C. agenezie;
D. oligodonţie;
E. poligenezie.
ABE 5,
pag.
40
4 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi:
A. agenezie;
B. ateleodonţie;
C. atelectodonţie;
D. poliodonţie;
E. poligenezie.
BDE 5,
pag.
40
5 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi:
A. poligenezie;
B. agenezie;
ACE 5,
pag.
40
Pag
e13
0
C. hiperodontogenie;
D. oligodonţie;
E. ateleodonţie.
6 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:
A. hipertrofici;
B. meziodens;
C. paramolari;
D. distrofici;
E. sixtum.
BC 5,
pag.
40
7 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:
A. Moser;
B. Carabelli;
C. Bolk;
D. dens in dente;
E. anastrofici.
DE 5,
pag.
40
8 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:
A. hipertrofici;
B. meziodens;
C. Bolk;
D. sixtum;
E. distomolari.
BE 5,
pag.
40
9 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:
A. Carabelli;
B. distrofici;
C. paramolari;
D. distomolari;
E. anastrofici.
CDE 5,
pag.
40
10 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:
A. anastrofici;
B. distrofici;
C. hipertrofici;
D. dens in dente;
E. paramolari.
ADE 5,
pag.
40
11 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:
A. dens in dente;
B. distrofici;
C. Carabelli;
D. anastrofici;
E. Bolk.
AD 5,
pag.
40
12 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:
A. teoria ontogenetică;
B. teoria ereditară;
C. teoria reducţiei terminale;
BD 5,
pag.
42,
47
Pag
e13
1
D. teoria atavică;
E. teoria proterogenetică.
13 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:
A. teoria celei de-a treia dentiţii;
B. teoria ereditară;
C. teoria reducţiei terminale;
D. teoria metabolică;
E. teoria proterogenetică.
AB 5,
pag.
43,
47
14 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:
A. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;
B. teoria mugurilor adamantini multipli;
C. teoria ontogenetică;
D. teoria evaginării epiteliului adamantin;
E. teoria reducţiei terminale.
BD 5,
pag.
44,
46
15 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:
A. teoria mugurilor adamantini multipli;
B. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;
C. teoria reducţiei terminale;
D. teoria hiperactivităţii lamei dentare;
E. teoria diviziunii lamei dentare.
AD 5,
pag.
44,
45
16 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:
A. teoria diviziunii lamei dentare;
B. teoria mugurilor adamantini multipli;
C. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;
D. teoria factorilor funcţionali;
E. teoria diviziunii mugurilor dentari.
BE 5,
pag.
44,
46
17 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:
A. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;
B. teoria factorilor necunoscuţi;
C. teoria proliferării resturilor epiteliale paradentare;
D. teoria diviziunii mugurilor dentari;
E. teoria diviziunii lamei dentare.
CD 5,
pag.
46,
47
18 Principalele caracteristici ale mesiodens-ului sunt:
A. apare pe mandibulă;
B. erupe pe arcadă;
C. erupe la distanţă de arcadă;
D. rămâne inclus;
E. apare pe maxilar.
BDE 5,
pag.
51
19 Mesiodens-ul este de obicei:
A. unicuspidat;
B. uniradicular;
C. bicuspidat;
D. biradicular;
ABE 5,
pag.
51
Pag
e13
2
E. conic.
20 Mesiodens-ul poate fi:
A. unic;
B. dublu;
C. bicuspidat;
D. biradicular;
E. conic.
ABE 5,
pag.
51
21 Mesiodens-ul produce:
A. incluzia caninului superior pemanent;
B. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori temporari;
C. incluzia incisivilor centrali superiori pemanenţi;
D. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori pemanenţi;
E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari.
CD 5,
pag.
51
22 Mesiodens-ul nu produce:
A. incluzia caninului superior pemanent;
B. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori temporari;
C. incluzia incisivilor centrali superiori pemanenţi;
D. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori pemanenţi;
E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari.
ABE 5,
pag.
51
23 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte:
A. dens invaginatus;
B. meziodens;
C. dentoid in dente;
D. dens in dente;
E. sixtum.
ACD 5,
pag.
56
24 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte:
A. sixtum;
B. meziodens;
C. peridens;
D. dentoid in dente;
E. dens in dente.
DE 5,
pag.
56
25 *Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte:
A. mastra per evcessum;
B. meziodens;
C. paramolar;
D. dens in dente;
E. sixtum.
D 5,
pag.
56
26 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte:
A. sixtum;
B. meziodens;
C. peridens;
D. dentoid in dente;
E. tectodont.
DE 5,
pag.
56
Pag
e13
3
27 Dinţii supranumerari produc:
A. tulburări de deglutiţie;
B. înghesuiri dentare;
C. tulburări de ocluzie;
D. tulburări fizionomice;
E. tulburări de respiraţie.
BCD 5,
pag.
65
28 Dinţii supranumerari produc:
A. spaţieri dentare;
B. înghesuiri dentare;
C. tulburări de respiraţie;
D. tulburări ocluzo-articulare;
E. tulburări de deglutiţie.
BD 5,
pag.
65
29 Dinţii supranumerari produc:
A. tulburări de deglutiţie;
B. tulburări de respiraţie;
C. tulburări de ocluzie;
D. tulburări fizionomice;
E. resorbţii radiculare.
CDE 5,
pag.
65
30 *Extracţia dinţilor supranumerari este contraindicată în:
A. macrodonţie;
B. pleiodonţie;
C. microdonţie;
D. oligodonţie;
E. ateleodonţie.
C 5,
pag.
65
TEMA NR. 29.
INCLUZIA DENTARĂ – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *Incluzia dentară se caracterizează prin:
A. inversarea locului a doi dinţi vecini;
B. spaţiul între incisivii centrali;
C. reîntoarcerea în profunzimea osului a unui dinte erupt;
D. erupţia unui dinte pe linia arcadei dentare;
E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.
E 5,
pag.
73
2 *Incluzia dentară este o anomalie dentară de:
A. număr;
B. volum;
E 5,
pag.
73
Pag
e13
4
C. sediu;
D. poziţie;
E. erupţie.
3 *Incluzia dentară mai este denumită şi:
A. reincluzie dentară;
B. anchiloză dentară;
C. retenţie primară;
D. anchiloglosie;
E. retenţie secundară.
C 5,
pag.
74
4 Incluzia dentară mai este denumită şi:
A. scufundare dentară;
B. retenţie totală;
C. retenţie primară;
D. anchiloglosie;
E. retenţie secundară.
BC 5,
pag.
74
5 Incluzia dentară mai este denumită şi:
A. reincluzie dentară;
B. retenţie totală;
C. retenţie primară;
D. retenţie parţială;
E. retenţie secundară.
BC 5,
pag.
74
6 *Un dinte inclus este denumit şi:
A. dinte retenţionat;
B. dinte inclavat;
C. dinte încleştat;
D. dinte înclinat;
E. dinte geminat.
A 5,
pag.
74
7 Incluzia dentară se întâlneşte frecvent la:
A. dentiţia mixtă;
B. dentaţia temporară;
C. dinţii supranumerari;
D. dentaţia permanentă;
E. edentaţie.
BCD 5,
pag.
74
8 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul incluziei dentare este:
A. incisivul;
B. caninul;
C. premolarul;
D. molarul;
E. supranumerarul.
B 5,
pag.
74
9 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul incluziei dentare este:
A. caninul superior;
B. caninul inferior;
C. premolarul superior;
A 5,
pag.
74
Pag
e13
5
D. molarul inferior;
E. molarul superior.
10 *Dintele interesat frecvent în fenomenul incluziei dentare este:
A. premolarul prim superior;
B. premolarul secund superior;
C. premolarul secund inferior;
D. molarul secund inferior;
E. premolarul prim inferior.
C 5,
pag.
74
11 Dintele interesat frecvent în fenomenul incluziei dentare este:
A. incisivul central superior;
B. incisivul central inferior;
C. incisivul lateral superior;
D. incisivul lateral inferior;
E. supranumerarul.
AE 5,
pag.
74
12 Dintele interesat în fenomenul incluziei dentare este:
A. caninul superior temporar;
B. molarul secund inferior temporar;
C. caninul inferior temporar;
D. molarul secund superior temporar;
E. molarul prim inferior temporar.
BE 5,
pag.
74
13 Incluzia dentară face parte din grupa anomaliilor:
A. dentare izolate;
B. asociate;
C. de grup;
D. de ocluzie;
E. monocauzale.
AE 5,
pag.
75
14 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:
A. absenţa spaţiului necesar erupţiei dentare;
B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare;
C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei dentare;
D. mărirea spaţiului necesar erupţiei dentare;
E. reducerea spaţiului necesar erupţiei dentare.
ABCE 5,
pag.
75
15 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:
A. macrodonţia;
B. compresiunea de maxilar;
C. spaţierea dentară;
D. ocluzia distalizată;
E. reincluzia molarului prim permanent.
AB 5,
pag.
76
16 Dezvoltarea insuficientă a maxilarului este o cauză a incluziei dentare la
nivelul:
A. incisivului central superior;
B. caninului superior;
C. premolarului prim inferior;
BDE 5,
pag.
76-77
Pag
e13
6
D. molarului de minte;
E. premolarului secund inferior.
17 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:
A. macrodonţia;
B. proalveolia maxilară;
C. meziopoziţia generalizată;
D. dezvoltarea insuficientă a maxilarului;
E. secvenţa de erupţie favorabilă.
ACD 5,
pag.
77
18 *Meziopoziţia generalizată este o cauză a incluziei dentare la nivelul:
A. incisivului central superior;
B. caninului superior;
C. caninului inferior;
D. molarului de minte;
E. premolarului secund inferior.
B 5,
pag.
77
19 *Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:
A. microdonţia;
B. hiperexcitabilitatea musculară;
C. reincluzia molarului prim permanent;
D. mărirea spaţiului necesar erupţiei dentare;
E. reducerea filogenetică a aparatului dento-maxilar.
E 5,
pag.
77
20 *Reducerea filogenetică a aparatului dento-maxilar este o cauză a incluziei
dentare la nivelul:
A. incisivului central superior;
B. caninului superior;
C. premolarului prim inferior;
D. molarului de minte;
E. premolarului secund inferior.
D 5,
pag.
77
21 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:
A. poziţia mezială de formare a germenului dentar;
B. persistenţa dintelui temporar pe arcadă;
C. chistul folicular;
D. erupţia unui dinte supranumerar;
E. fibromucoasa densă şi dură.
BCDE 5,
pag.
77-78
22 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:
A. formarea foarte înaltă a germenului dentar;
B. configuraţia anatomică favorabilă;
C. transpoziţia dentară;
D. angulaţia corono-radiculară;
E. curbura accentuată a rădăcinii.
ADE 5,
pag.
79
23 Incluzia dentară îmbracă următoarele formele clinice:
A. incluzia totală;
B. incluzia completă;
C. incluzia parţială;
ABCD 5,
pag.
80
Pag
e13
7
D. incluzia incompletă;
E. incluzia înaltă.
24 *Tratamentului conservator este favorabil în incluzia dentară:
A. verticală;
B. orizontală;
C. în retroversie;
D. heterotopică;
E. subtotală.
A 5,
pag.
83
25 Diagnosticul pozitiv al incluziei dentare se pune pe următoarele semne:
A. lipsa unui dinte permanent de pe arcadă;
B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare;
C. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă;
D. distrugerea germenului dentar prin infecţii localizate;
E. bombarea osoasă vestibulară sau orală.
ABCE 5,
pag.
84
26 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza:
A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;
B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis;
C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă;
D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;
E. bombarea osoasă vestibulară sau orală.
BCD 5,
pag.
90-91
27 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza:
A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;
B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis;
C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă;
D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;
E. descoperirea chirurgicală a dintelui inclus.
BCDE 5,
pag.
90-91
28 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza:
A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;
B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis;
C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă;
D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;
E. extracţia dintelui supranumerar erupt.
BCDE 5,
pag.
90-91
29 Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face:
A. periotisular;
B. peritisular;
C. intratisular;
D. extratisular;
E. transtisular.
BCE 5,
pag.
92
30 Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face prin:
A. ligatură metalică pe coroană;
B. butonul colat pe coroană;
C. bracket-ul colat pe coroană;
D. ligatură elastică pe coroană;
BCE 5,
pag.
92-93
Pag
e13
8
E. nu se ancorează.
TEMA NR. 30.
REINCLUZIA DENTARĂ – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *Reincluzia dentară se caracterizează prin:
A. inversarea locului a doi dinţi vecini;
B. spaţiul între incisivii centrali;
C. reîntoarcerea în profunzimea osului a unui dinte erupt;
D. erupţia unui dinte pe linia arcadei dentare;
E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.
C 5,
pag.
107
2 *Reincluzia dentară este o anomalie dentară de:
A. număr;
B. volum;
C. sediu;
D. poziţie;
E. erupţie.
E 5,
pag.
107
3 Reincluzia dentară face parte din grupa anomaliilor:
A. dentare izolate;
B. asociate;
C. de grup;
D. de ocluzie;
E. monocauzale.
AE 5,
pag.
107
4 Reincluzia dentară mai este denumită şi:
A. incluzie dentară;
B. anchiloză dentară;
C. retenţie dentară primară;
D. anchiloglosie;
E. retenţie dentară secundară.
BE 5,
pag.
107
5 Reincluzia dentară mai este denumită şi:
A. scufundare dentară;
B. anchiloză dentară;
C. retenţie dentară primară;
D. anchiloglosie;
E. retenţie dentară secundară.
ABE 5,
pag.
107
6 Un dinte reinclus este denumit şi:
A. dinte anastomorf;
BC 5,
pag.
Pag
e13
9
B. dinte inclavat;
C. dinte încleştat;
D. dinte înclinat;
E. dinte geminat.
107
7 Reincluzia unui dinte poate fi:
A. primară;
B. totală;
C. secundară;
D. parţială;
E. incompletă.
BD 5,
pag.
107
8 Reincluzia dentară se întâlneşte predominant în:
A. dentiţia mixtă;
B. dentaţia temporară;
C. dentaţia deciduală;
D. dentaţia permanentă;
E. edentaţie.
BC 5,
pag.
108-
109
9 *Reincluzia dentară se depistează predominant în:
A. dentiţia mixtă;
B. dentaţia temporară;
C. dentaţia deciduală;
D. dentaţia permanentă;
E. edentaţie.
A 5,
pag.
108-
109
10 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul reincluziei dentare este:
A. incisivul;
B. caninul;
C. premolarul;
D. molarul;
E. supranumerarul.
D 5,
pag.
108-
109
11 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul reincluziei dentare este:
A. caninul superior;
B. caninul inferior;
C. premolarul superior;
D. molarul inferior;
E. molarul superior.
D 5,
pag.
108-
109
12 *Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este:
A. molarul prim superior temporar;
B. molarul secund superior permanent;
C. premolarul secund inferior;
D. molarul secund inferior temporar;
E. molarul prim superior permanent.
D 5,
pag.
108-
109
13 Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este:
A. molarul prim superior temporar;
B. molarul secund superior permanent;
DE 5,
pag.
108-
Pag
e14
0
C. premolarul secund inferior;
D. molarul secund inferior temporar;
E. molarul prim inferior permanent.
109
14 Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este:
A. molarul prim superior temporar;
B. molarul secund inferior permanent;
C. premolarul secund inferior;
D. molarul secund inferior temporar;
E. molarul prim inferior permanent.
BDE 5,
pag.
108-
109
15 Reincluzia dentară îmbracă următoarele formele clinice:
A. totală;
B. completă;
C. parţială;
D. incompletă;
E. subtotală.
AC 5,
pag.
113
16 Reincluzia parţială a unui molar se caracterizează prin:
A. coroană dentară inevizibilă;
B. coroană dentară vizibilă;
C. o parte din coroana dentară vizibilă;
D. coroană dentară în suprapoziţie;
E. coroană dentară în infrapoziţie.
CE 5,
pag.
113
17 *Reincluzia totală a unui molar se caracterizează prin:
A. coroană dentară inevizibilă;
B. coroană dentară vizibilă;
C. o parte din coroana dentară vizibilă;
D. coroană dentară în suprapoziţie;
E. coroană dentară în infrapoziţie.
A 5,
pag.
113
18 Diagnosticul diferenţial al reincluziei parţiale se face cu:
A. incluzia dentară;
B. anodonţia;
C. oprirea în erupţie a unui dinte;
D. extracţia dentară;
E. intruzia posttraumatică parţială.
CE 5,
pag.
116-
117
19 *Diagnosticul diferenţial al reincluziei parţiale se face cu:
A. incluzia dentară;
B. anodonţia;
C. oprirea în erupţie a unui dinte;
D. extracţia dentară;
E. intruzia posttraumatică totală.
C 5,
pag.
116-
117
20 Diagnosticul diferenţial al reincluziei totale se face cu:
A. incluzia dentară;
B. anodonţia;
C. oprirea în erupţie a unui dinte;
ABD 5,
pag.
116-
117
Pag
e14
1
D. extracţia dentară;
E. intruzia posttraumatică parţială.
21 Diagnosticul diferenţial al reincluziei totale se face cu:
A. incluzia dentară;
B. anodonţia;
C. oprirea în erupţie a unui dinte;
D. extracţia dentară;
E. intruzia posttraumatică totală.
ABDE 5,
pag.
116-
117
22 Consecinţele reincluziei dentare sunt:
A. denivelarea planului de ocluzie;
B. incluzia succesorului permanent;
C. anodonţia succesorului permanent;
D. înclinarea dinţilor vecini;
E. ectopia succesorului permanent.
ABDE 5,
pag.
117
23 Consecinţele reincluziei dentare sunt:
A. denivelarea planului de ocluzie;
B. denivelarea planului maxilar;
C. migrarea dinţilor antagonişti;
D. înclinarea dinţilor vecini;
E. denivelarea planului mandibular.
ACD 5,
pag.
117
24 Consecinţele reincluziei dentare sunt:
A. cariile radiculare ale dinţilor vecini;
B. cariile de colet ale dinţilor vecini;
C. cariile aproximale ale dinţilor vecini;
D. cariile ocluzale ale dinţilor antagonişti;
E. cariile ocluzale ale dinţilor vecini.
AB 5,
pag.
117
25 Consecinţele reincluziei dentare sunt:
A. mezializarea dinţilor vecini;
B. denudarea dinţilor vecini;
C. migrarea dinţilor antagonişti;
D. înclinarea dinţilor vecini;
E. distalizarea dinţilor vecini.
BCD 5,
pag.
117
26 Consecinţele reincluziei dentare sunt:
A. gingivita hipertrofică a dinţilor vecini;
B. hiperestezia dinţilor vecini;
C. halistereza dinţilor vecini;
D. hipersensibilitatea dinţilor vecini;
E. parodontopatia marginală a dinţilor vecini.
BDE 5,
pag.
117
27 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare este:
A. expectativa;
B. extracţia dentară;
C. implantul protetic;
D. aparatul ortodontic;
AB 5,
pag.
118
Pag
e14
2
E. aparatul protetic.
28 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare este:
A. descoperirea dintelui;
B. extracţia dintelui;
C. reimplantarea dintelui;
D. coroană de înveliş;
E. luxarea dintelui.
BCE 5,
pag.
118
29 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare depinde de:
A. vârsta pacientului;
B. dintele în cauză;
C. felul dentatiei;
D. consecinţele produse;
E. forma clinică.
BDE 5,
pag.
118
30 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare depinde de dintele în cauză:
A. temporar;
B. lateral;
C. posterior;
D. permanent;
E. frontal.
ABDE 5,
pag.
118
TEMA NR. 31.
ECTOPIA DENTARĂ – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Ectopia dentară se caracterizează prin:
A. inversarea locului a doi dinţi vecini;
B. spaţiul între incisivii centrali;
C. linia arcadei trece printre doi dinţi vecini;
D. erupţia unui dinte înafara liniei arcadei dentare;
E. erupţia unui dinte înăuntrul liniei arcadei dentare.
DE 5,
pag.
121
2 Ectopia dentară se caracterizează prin:
A. erupţia unui dinte înafara liniei arcadei dentare;
B. erupţia unui dinte înăuntrul liniei arcadei dentare;
C. linia arcadei trece printre doi dinţi vecini;
D. erupţia unui dinte vestibular faţă de linia arcadei dentare;
E. erupţia unui dinte oral faţă de linia arcadei dentare.
ABDE 5,
pag.
121
3 Ectopia dentară mai utilizează următorii temeni:
A. entopie;
AC 5,
pag.
Pag
e14
3
B. pleiodonţie;
C. distopie;
D. oligodonţie;
E. hipodonţie.
121
4 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ectopiei dentare este:
A. incisivul lateral;
B. caninul;
C. incisivul central;
D. molarul;
E. supranumerarul.
B 5,
pag.
121
5 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ectopiei dentare este:
A. incisivul inferior;
B. caninul inferior;
C. caninul superior;
D. molarul superior;
E. incisivul superior.
C 5,
pag.
121
6 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt:
A. incisivii;
B. caninii;
C. premolarii;
D. molarii;
E. supranumerarii.
BC 5,
pag.
121
7 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt:
A. premolarii superiori;
B. caninii inferiori;
C. caninii superiori;
D. molarii superiori;
E. incisivii superiori.
ABC 5,
pag.
121
8 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt:
A. molarii superiori;
B. caninii inferiori;
C. caninii superiori;
D. premolarii primi superiori;
E. premolarii secunzi superiori.
BCDE 5,
pag.
121
9 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt:
A. caninii superiori;
B. caninii inferiori;
C. molarii inferiori;
D. premolarii primi inferiori;
E. premolarii secunzi inferiori.
ABE 5,
pag.
121
10 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt:
A. caninii superiori;
B. caninii inferiori;
ABD 5,
pag.
121
Pag
e14
4
C. molarii inferiori;
D. premolarii secunzi superiori;
E. premolarii primi inferiori.
11 Cauzele etiopatogenice ale ectopiei dentare sunt:
A. reducerea spaţiului necesar erupţiei dintelui în cauză;
B. exintenţa spaţiului necesar erupţiei dintelui în cauză;
C. exintenţa unui obstacol în calea erupţiei dintelui în cauză;
D. exintenţa unui tunel liber în calea erupţiei dintelui în cauză;
E. diastema interincisivă.
AC 5,
pag.
122
12 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui
dinte sunt:
A. diastema interincisivă;
B. dinţii supranumerari;
C. dinţii temporari;
D. o fibromucoasă dură;
E. dinţii permanenţi.
BCD 5,
pag.
122
13 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui
dinte sunt:
A. diastema interincisivă;
B. erupţia unui dinte supranumerar;
C. persistenţa unui dinte temporar;
D. extracţia precoce a unui dinte permanent;
E. incluzia unui dinte supranumerar.
BCE 5,
pag.
122
14 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui
dinte sunt:
A. persistenţa unui dinte temporar;
B. extracţia unui dinte supranumerar;
C. existenţa unui capac osos dens;
D. extracţia precoce a unui dinte;
E. incluzia unui dinte supranumerar.
ACE 5,
pag.
122
15 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui
dinte sunt:
A. absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;
B. prezenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;
C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;
D. mărirea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;
E. reducerea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare.
ACE 5,
pag.
123
16 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui
dinte sunt:
A. absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;
B. închiderea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;
C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;
D. mărirea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;
E. reducerea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare.
ABCE 5,
pag.
123
Pag
e14
5
17 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt:
A. macrodonţia;
B. microdonţia;
C. meziopoziţia generalizată;
D. endoalveolia mandibulară;
E. prodenţia maxilară.
AC 5,
pag.
123
18 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt:
A. retrodenţia maxilară;
B. retrognaţia mandibulară;
C. retrodenţia mandibulară;
D. retrognaţia maxilară;
E. prodenţia maxilară.
AD 5,
pag.
123
19 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt:
A. endoalveolia mandibulară;
B. retrognaţia mandibulară;
C. endoalveolia maxilară;
D. retrognaţia maxilară;
E. prodenţia maxilară.
CD 5,
pag.
123
20 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt:
A. retrodenţia maxilară;
B. retrognaţia mandibulară;
C. endoalveolia maxilară;
D. prognaţia maxilară;
E. endoalveolia mandibulară.
AC 5,
pag.
123
21 Ectopia canină provoacă tulburări:
A. fizionomice;
B. respiratorii;
C. ocluzale;
D. de deglutiţie;
E. fonatorii.
AC 5,
pag.
125
22 Ectopia canină provoacă tulburări:
A. de abrazie dentară;
B. respiratorii;
C. articulare;
D. parodontale;
E. masticatorii.
ACDE 5,
pag.
126
23 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza:
A. deplasarea dentară;
B. îndepărtarea obstacolelor din calea erupţiei dentare;
C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral;
D. cosmetizarea prin adiţie a caninului permanent;
E. aplicarea menţinătorului de spaţiu în edentaţie.
BCE 5,
pag.
126
Pag
e14
6
24 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza:
A. şlefuiri modelante ale cuspidului caninului;
B. îndepărtarea obstacolelor din calea erupţiei dentare;
C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral;
D. extracţia dirijată a dinţilor;
E. deplasarea dentară.
BCD 5,
pag.
127
25 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de:
A. deplasarea dentară;
B. forma clinică a ectopiei;
C. tratamentul cariilor dentare;
D. extracţia dirijată a dinţilor;
E. vârsta pacientului.
BE 5,
pag.
128
26 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de:
A. deficitul de spaţiu pe arcada dentară;
B. forma clinică a ectopiei;
C. vârsta pacientului;
D. extracţia dirijată a dinţilor;
E. tratamentul cariilor dentare.
ABC 5,
pag.
128
27 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de:
A. cauza determinantă;
B. forma clinică a ectopiei;
C. vârsta pacientului;
D. deficitul de spaţiu pe arcada dentară;
E. tratamentul cariilor dentare.
ABCD 5,
pag.
128
28 În tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară
se recurge la:
A. extracţia unui dinte temporar;
B. tratamentul cariilor dentare;
C. expansiunea transversală;
D. extracţia unui dinte permanent;
E. expansiunea sagitală.
CDE 5,
pag.
129
29 În tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară
se recurge la:
A. extracţia unui dinte temporar;
B. tratamentul cariilor dentare;
C. expansiunea transversală;
D. extracţia unui dinte permanent;
E. tratamentul focarului de incongruenţă.
CD 5,
pag.
129
30 În tratamentul curativ al ectopiei palatinale cu lipsă de spaţiu pe arcada
dentară se recurge la:
A. extracţia unui dinte temporar;
B. tratamentul cariilor dentare;
C. obţinerea spaţiului pe arcadă;
D. înălţarea provizorie a ocluziei dentare;
CD 5,
pag.
131
Pag
e14
7
E. extracţia dintelui ectopic.
TEMA NR. 32.
DIASTEMA – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *Diastema se caracterizează prin:
A. inversarea locului a doi dinţi vecini;
B. existenţa unui spaţiu între incisivii temporari;
C. existenţa unui spaţiu între incisivi;
D. tulburare de erupţie;
E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi.
E 5,
pag.
133
2 Diastema se caracterizează prin:
A. existenţa unui spaţiu între incisivii superiori;
B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi;
C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi maxilari;
D. existenţa unui spaţiu între incisivii inferiori;
E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari.
BC 5,
pag.
133
3 Diastema se caracterizează prin:
A. existenţa unui spaţiu între incisivii maxilari;
B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari;
C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi maxilari;
D. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi
mandibulari;
E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi.
CDE 5,
pag.
133
4 Diastema se caracterizează prin:
A. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi;
B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari;
C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi inferiori;
D. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi superiori;
E. existenţa unui spaţiu între incisivii superiori.
ACD 5,
pag.
133
5 Diastema este o anomalie de:
A. număr;
B. volum;
C. erupţie;
D. poziţie;
E. structură.
CD 5,
pag.
133
6 Diastema mai este denumită şi: AE 5,
Pag
e14
8
A. diastemă patologică;
B. pleiodonţie;
C. hipodonţie;
D. oligodonţie;
E. diastema vera.
pag.
133
7 Diastema mai este denumită şi:
A. diastemă primară;
B. diastemă secundară;
C. diastemă patologică;
D. diastema primatelor;
E. diastema vera.
ACE 5,
pag.
133
8 Diastema mai este denumită şi:
A. diastemă patologică;
B. diastemă adevărată;
C. diastemă primară;
D. diastemă vera;
E. diastemă interincisivă.
ABCDE 5,
pag.
133
9 Diastema mai este denumită şi:
A. diastemă primară;
B. diastemă patologică;
C. diastemă falsă;
D. diastemă secundară;
E. diastemă interincisivă.
ABE 5,
pag.
133
10 Diastema mai este denumită şi:
A. diastemă patologică;
B. dens in densis;
C. hipodonţie;
D. strungăreaţă;
E. diastema vera.
ADE 5,
pag.
133
11 Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice:
A. diastemă primară;
B. diastemă patologică;
C. diastemă falsă;
D. diastemă secundară;
E. diastemă terţiară.
ACD 5,
pag.
133
12 Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice:
A. diastemă patologică;
B. diastemă adevărată;
C. diastemă primară;
D. diastemă vera;
E. diastemă secundară.
BCE 5,
pag.
133
13 Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice:
A. diastemă falsă;
ABCD 5,
pag.
Pag
e14
9
B. diastemă adevărată;
C. diastemă primară;
D. diastemă secundară;
E. diastemă patologică.
133
14 *Diastema interincisivă primară este cauzată de:
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
B. nanismul hipofizar;
C. displazia ectodermală;
D. meziodens erupt;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.
E 5,
pag.
133
15 Diastema interincisivă primară este cauzată de:
A. Anodonţia incisivului lateral;
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;
C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
D. meziodens erupt;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.
BE 5,
pag.
133
16 Diastema interincisivă adevărată este cauzată de:
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;
C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;
D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;
E. Anodonţia incisivului lateral.
BC 5,
pag.
133
17 Diastema interincisivă secundară este cauzată de:
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
B. Anodonţia incisivului lateral;
C. Anodonţia dinţilor laterali;
D. meziodens;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.
BD 5,
pag.
133
18 Diastema interincisivă secundară este cauzată de:
A. Anodonţia incisivului lateral;
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;
C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
D. meziodens;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.
AD 5,
pag.
133
19 *Diastema interincisivă falsă este cauzată de:
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;
C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;
D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;
E. Anodonţia incisivului lateral.
E 5,
pag.
133
20 Diastema interincisivă primară nu este cauzată de:
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
B. nanismul hipofizar;
ABCD 5,
pag.
133
Pag
e15
0
C. displazia ectodermală;
D. meziodens;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.
21 Diastema interincisivă primară nu este cauzată de:
A. Anodonţia incisivului lateral;
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;
C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
D. meziodens;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.
ACD 5,
pag.
133
22 Diastema interincisivă adevărată nu este cauzată de:
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;
C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;
D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;
E. Anodonţia incisivului lateral.
ADE 5,
pag.
133
23 Diastema interincisivă secundară nu este cauzată de:
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
B. Anodonţia incisivului lateral;
C. Anodonţia dinţilor laterali;
D. meziodens;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.
ACE 5,
pag.
133
24 Diastema interincisivă secundară nu este cauzată de:
A. Anodonţia incisivului lateral;
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;
C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
D. meziodens;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.
BCE 5,
pag.
133
25 Diastema interincisivă falsă nu este cauzată de:
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;
C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;
D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;
E. Anodonţia incisivului lateral.
ABCD 5,
pag.
133
26 *Tratamentul diastemei interincisive se realizează prin:
A. ameloplastie modelantă a incisivilor;
B. tehnici adezive;
C. egresie;
D. stripping;
E. deplasare corporeală a dinţilor.
E 5,
pag.
142
27 *Tratamentul diastemei interincisive se realizează prin:
A. cosmetizare prin adiţie a incisivilor;
B. coroane de substituţie;
C. deplasare corporeală a dinţilor;
C 5,
pag.
142
Pag
e15
1
D. stripping;
E. ameloplastia modelantă a incisivilor.
28 Pentru închiderea diastemei interincisive se aplică pe incisivii centrali:
A. inele metalice;
B. inele de cauciuc;
C. ligatiri în "8";
D. tracţiuni elastice;
E. brackets.
ADE 5,
pag.
142
29 Tratamentul diastemei interincisive nu se realizează prin:
A. cosmetizarea prin adiţie a incisivilor;
B. coroane de substituţie;
C. deplasarea corporeală a dinţilor;
D. stripping;
E. ameloplastia modelantă a incisivilor.
ABDE 5,
pag.
142
30 Pentru închiderea diastemei interincisive nu se aplică pe incisivii centrali:
A. inele metalice;
B. inele de cauciuc;
C. ligaturi în "8";
D. tracţiuni elastice;
E. brackets.
BC 5,
pag.
142
TEMA NR. 33.
TRANSPOZIŢIA DENTARĂ – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *Transpoziţia dentară este o anomalie:
A. dento-maxilară;
B. dento-alveolară;
C. dentară;
D. scheletală;
E. alveolară.
C 5,
pag.
149
2 Transpoziţia dentară este o anomalie dentară de:
A. număr;
B. volum;
C. structură;
D. poziţie;
E. erupţie.
DE 5,
pag.
149
3 *Transpoziţia dentară presupune inversarea locului pe arcadă a doi dinţi: E 5,
Pag
e15
2
A. inferiori;
B. antagonişti;
C. supranumerari;
D. superiori;
E. învecinaţi.
pag.
149
4 Transpoziţia dentară face parte din grupa anomaliilor:
A. dentare izolate;
B. asociate;
C. de grup;
D. de ocluzie;
E. dentare de erupţie.
ABE 5,
pag.
149
5 *Transpoziţia dentară se întâlneşte în:
A. dentiţia mixtă;
B. dentaţia temporară;
C. dentaţia deciduală;
D. dentaţia permanentă;
E. edentaţie.
D 5,
pag.
149
6 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul transpoziţiei dentare este:
A. incisivul;
B. caninul;
C. premolarul;
D. molarul;
E. supranumerarul.
B 5,
pag.
149
7 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul transpoziţiei dentare este:
A. incisivul inferior;
B. caninul inferior;
C. caninul superior;
D. molarul superior;
E. incisivul superior.
C 5,
pag.
149
8 Factorii incriminaţi în producerea transpoziţiei canine sunt:
A. poziţia intramucoasă a germenilor dentari;
B. pierderea precoce a dinţilor temporari;
C. cronologia dentară;
D. pierderea precoce a caninului de lapte;
E. poziţia intraosoasă a germenilor dentari.
CDE 5,
pag.
150
9 Transpoziţia dentară îmbracă următoarele formele clinice:
A. transpoziţie totală;
B. transpoziţie completă;
C. transpoziţie parţială;
D. transpoziţie incompletă;
E. transpoziţie subtotală.
ABCD 5,
pag.
151
10 Transpoziţia dentară îmbracă următoarele formele clinice:
A. transpoziţie completă sau totală;
AC 5,
pag.
Pag
e15
3
B. transpoziţie completă sau parţială;
C. transpoziţie incompletă sau parţială;
D. transpoziţie incompletă sau totală;
E. transpoziţie completă sau subtotală.
151
11 *Transpoziţia dentară completă presupune inversarea:
A. parţială a doi dinţi vecini;
B. limitată a doi dinţi vecini;
C. incompletă a doi dinţi vecini;
D. totală a doi dinţi vecini;
E. definitivă a doi dinţi vecini.
D 5,
pag.
151
12 *Transpoziţia dentară completă dintre canin şi primul premolar produce
tulburări:
A. fizionomice;
B. respiratorii;
C. ocluzale;
D. de deglutiţie;
E. de fonaţie.
C 5,
pag.
151
13 *În transpoziţia dentară completă dintre canin şi primul premolar pot apare:
A. înghesuri dentare;
B. contacte premature;
C. ocluzii duale;
D. spaţieri dentare;
E. ocluzii distalizate.
B 5,
pag.
151
14 *Transpoziţia dentară completă dintre canin şi incisivul lateral produce
tulburări:
A. fizionomice;
B. respiratorii;
C. ocluzale;
D. auditive;
E. fonatorii.
A 5,
pag.
152
15 *Transpoziţia dentară incompletă presupune inversarea:
A. parţială a doi dinţi vecini;
B. limitată a doi dinţi vecini;
C. completă a doi dinţi vecini;
D. totală a doi dinţi vecini;
E. definitivă a doi dinţi vecini.
A 5,
pag.
152
16 *Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi
dinţi situaţi:
A. unul lângă altul;
B. unul în dreptul celuilalt;
C. unul la distanţă de altul;
D. unul sub altul;
E. unul peste altul.
B 5,
pag.
152
Pag
e15
4
17 *Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi
dinţi situaţi:
A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;
B. unul peste altul şi linia arcadei trece pe sub ei;
C. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei;
D. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei;
E. unul la distanţă de altul şi linia arcadei trece printre ei.
D 5,
pag.
152
18 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi
dinţi situaţi:
A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;
B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic;
C. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei;
D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat entopic;
E. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei.
BDE 5,
pag.
152
19 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi
dinţi situaţi:
A. unul pe linia arcadei şi celălalt situat entopic;
B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal;
C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;
D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;
E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic vestibular.
ACE 5,
pag.
152
20 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi
dinţi situaţi:
A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;
B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal;
C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;
D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;
E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic vestibular.
CE 5,
pag.
152
21 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi
dinţi situaţi:
A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;
B. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei;
C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;
D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;
E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal.
BC 5,
pag.
152
22 *Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi
dinţi situaţi:
A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;
B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal;
C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;
D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;
E. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei.
C 5,
pag.
152
23 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi
incisivul lateral vor viza:
BCD 5,
pag.
Pag
e15
5
A. deplasarea dentară;
B. ameloplastia modelantă a caninului;
C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;
D. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;
E. transformarea în transpoziţie incompletă.
153
24 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi
incisivul lateral vor viza:
A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;
B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;
D. deplasarea dentară;
E. ameloplastia modelantă a caninului.
ABCE 5,
pag.
153
25 *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi
primul premolar vor viza:
A. deplasarea dentară;
B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;
D. şlefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului;
E. ameloplastia modelantă a caninului.
D 5,
pag.
153
26 *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi
primul premolar vor viza:
A. şlefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului;
B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;
D. transformarea în transpoziţie incompletă;
E. ameloplastia modelantă a caninului.
A 5,
pag.
153
27 *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre canin şi
incisivul lateral vor viza:
A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;
B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;
D. deplasarea dentară;
E. ameloplastia modelantă a caninului.
D 5,
pag.
154
28 *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre canin şi
incisivul lateral vor viza:
A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;
B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. deplasarea dentară;
D. stripping-ul;
E. ameloplastia modelantă a caninului.
C 5,
pag.
154
29 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre incisivul
central şi lateral vor viza:
A. ameloplastia modelantă a incisivului lateral;
B. şlefuirile modelante ale incisivului lateral;
CDE 5,
pag.
154
Pag
e15
6
C. deplasarea dentară;
D. transformarea în transpoziţie completă;
E. tehnicile adezive.
30 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre incisivul
central şi lateral vor viza:
A. ameloplastia modelantă a incisivului lateral;
B. tehnicile adezive;
C. deplasarea dentară;
D. stripping-ul;
E. transformarea în transpoziţie completă.
BCDE 5,
pag.
154
TEMA NR. 34.
TRATAMENTUL CARIEI DENTARE
– 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 În termeni generali obiectivele preparării cavităţii sunt:
A. îndepărtarea tuturor ţesuturilor alterate şi oferirea protecţiei
necesare pentru pulpă
B. să permită aplicarea estetică şi funcţională a materialului respectiv
C. plasarea marginilor restauraţiilor cât mai conservativ posibil
D. să obţină o cavitate care sub acţiunea forţelor masticatorii să nu se
fractureze şi nici să nu disloce restaurarea
E. să obţină o cavitate care sub acţiunea forţelor masticatorii să nu
disloce restaurarea
ABCDE 6;
pag.
171
2 *Stabilirea conturului marginal al cavităţilor înseamnă:
A. plasarea marginilor cavităţii într-o poziţie ce va ocupa în final
prepararea, cu excepţia finisării pereţilor de smalţ şi a marginilor
cavităţii
B. crearea unui contur retentiv
C. plasarea marginilor cavităţii într-o poziţie ce va ocupa în final
prepararea, împreună cu finisarea pereţilor de smalţ şi a
marginilor cavităţii
D. plasarea marginilor cavităţii în ţesut sănătos
E. plasarea marginilor cavităţii în zone de autocurăţire şi curăţire
artificială.
A 6;
pag.
174
3 Unele condiţii care pot să ducă la sporirea extensiei marginilor cavităţilor
sunt:
A. handicap fizic sau psihic
B. vârsta înaintată a pacientului
C. necesitatea pentru măsuri suplimentare ale retenţiei şi rezistenţei
ABC 6;
pag.
176
Pag
e15
7
D. dinţii persoanelor tinere
E. dinţi devitali
4 Principii fundamentale implicate în obţinerea formei de rezistenţă sunt
următoarele:
A. a se folosi cavităţi cu bază plană, care ajută dintele să reziste la
forţele ocluzale prin virtutea existenţei unghiurilor drepte
B. reducerea extensiei pereţilor cavităţii, pentru a permite cuspizilor
şi crestelor de smalţ de a avea suficientă dentină de suport
C. acoperirea sau includerea corespunzătoare a dinţilor distruşi în
restaurare ca să prevină fractura lor prin forţe laterale
D. să furnizeze suficientă grosime materialului restaurativ pentru a-i
preveni fractura sub încărcătura ocluzală
E. scurtarea pereţilor mai subţiri de 3,5 mm.
ABCD 6;
pag.
177
5 *Şanţul suplimentar de retenţie din cavităţile proximale se termină la
joncţiunea smalţ-dentină, la o distanţă de minim:
A. 2 mm
B. 0,2 mm
C. 1 mm
D. 1,5 mm
E. 0,02 mm
B 6;
pag.
178
6 Metoda ideală pentru îndepărtarea materialului carios trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
A. să se exercite o presiune minimă
B. căldura fricţională să fie aproape zero
C. să existe un control complet al instrumentului folosit
D. să se permită o vizibilitate directă asupra zonei de operat
E. să se facă numai manual
ABC 6;
pag.
180
7 *În cavităţile de clasa I pentru amalgam, pantele înclinate ale cuspizilor şi
convergenţa pereţilor cavităţii în scop retentiv realizează un unghi de:
A. 75º
B. 90º
C. 110º
D. 95º
E. 45º
B 6;
pag.
181
8 Teşirea conturului marginal-bizotarea-se aplică în preparările pentru anumite
materiale, cum ar fi:
A. incrustaţii
B. răşini compozite
C. cimenturi ionomere de sticlă
D. amalgam de argint
E. cimenturi ionomere de sticlă modificate cu răşină
AB 6;
pag.
182
9 Toaleta finală a cavităţii include:
A. îndepărtarea tuturor aşchiilor şi debriurilor care s-au acumulat
B. uscarea cavitătii
ABC 6;
pag.
182
Pag
e15
8
C. efectuarea unei inspecţii finale completă a preparării
D. degresarea cavităţii
E. neutralizarea acizilor din cavitate
10 Solvenţii organici cum ar fi: cloroformul, benzonele şi alcooli:
A. sunt ideali ca agenţi de degresare la nivelul smalţului şi dentinei;
B. au efect toxic
C. au efect iritant
D. deshidrateaza dentina
E. sunt indicaţi în coafajul indirect
BCD 6;
pag.
184
11 Avantajele lacurilor dentinare (varnish-urile) sunt:
A. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc în plaga
dentinară
B. aderă chimic la ţesuturile dentare;
C. rezistenţă mecanică crescută la solicitările mecanice
D. încetinesc pătrunderea în canaliculeloe dentinare a produşilor de
coroziune ai amalgamului de argint răspunzători de colorarea
dentinei;
E. rezistenţă la uzură masticatorie
AD 6;
pag.
294
12 Solvenţii organici în care sunt dizolvate lacurile dentare sunt:
A. alcool
B. cloroform
C. eugenol
D. timol
E. benzen
ABE 6;
pag.
294
13 *După aplicarea unui lac pe plaga dentinară, prin evaporarea solventului,
rămâne o peliculă protectoare poroasă de răşină, groasă de:
A. 1mm
B. 5-10 μm, dar cu variaţii între 2-40 μm, în funcţie de natura
chimică a acesteia
C. 1,5mm
D. 100 μm
E. 150 μm
B 6;
pag.
294
14 Dezavantajele linerilor sunt:
A. lipsa de protecţie chimică împotriva efectului iritant al
materialului de obturaţie coronară
B. solubilizarea şi dezintegrarea în lichidele bucale
C. desprinderea de pe suprafaţa plăgii dentinare, în cursul contracţiei
de priză a răşinilor acrilice sau compozite
D. lipsa unei rezistenţe mecanice semnificative
E. izolarea termică necorespunzătoare
BCDE 6;
pag.
296
15 Linerii de hidroxid de calciu prezintă următoarele forme de utilizare:
A. soluţie de hidroxid de calciu
B. suspensie de hidroxid de calciu
C. pastă de hidroxid de calciu
BCDE 6;
pag.
297
Pag
e15
9
D. ciment de hidroxid de calciu
E. hidroxid de calciu fotopolimerizabil
16 Linerii din eugenolat de zinc (EOZ) au următoarele avantaje:
A. pH în apropierea neutralităţii
B. neiritanţi pulpari
C. efect sedativ pulpar
D. insolubili în lichidele de microinfiltraţie marginală
E. nu inhibă polimerizarea răşinilor
ABC 6;
pag.
298
17 *Capacitatea de izolare chimică a dentinei se reduce la 90% din valoarea
iniţilă, atunci când grosimea stratului restant de dentină atinge:
A. 2 mm
B. 0,5 mm
C. 1 mm
D. 0,1 mm
E. 2,5 mm
C 6;
pag.
301
18 Obiectivele obturaţiei de bază sunt:
A. stimularea neodentinogenezei
B. substituirea dentinei cariate
C. economisirea materialelor de obturaţie coronară
D. sigilarea canaliculelor dentinare
E. eliminarea zonelor retentive pentru incrustaţii
BCE 6;
pag.
301-
302
19 Rezistenţa mecanică la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi însă
compromisă prin:
A. temperatura crescută a mediului exterior
B. raportul scăzut pulbere/lichid
C. spatularea incorectă ( incorporarea iniţială a unei mari cantităţi de
pulbere creşte brusc temperatura şi scurtează priza cu obţinerea
unei consistenţe mult reduse)
D. contactul prematur cu lichidele bucale
E. contactul cu limfa dentinară
BCD 6;
pag.
304
20 Ameliorarea adeziunii cimenturilor ionomere de sticlă se poate face prin :
A. condiţionarea plăgii dentinare cu acizi poliacrilici care
îndepărtează detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi
reprecipită, în vederea unei mai bune cuplări a acestuia pe dentină
B. utilizarea unei soluţii apoase diluate de FeCl3 care, prin
depunerea ionilor de fier, potenţează reacţia chimică dintre CIS şi
hidroxiapatita dentinei
C. cristalizarea unor soluţii de fosfat sau sulfat de calciu pe suprafaţa
plăgii dentinare, ceea ce duce la formarea unui strat mult mai
reactiv cu acizii poliacrilici din compoziţia bazei de CIS
D. condiţionarea plăgii dentinare cu acid clorhidric care îndepărtează
detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi reprecipită, în vederea
unei mai bune cuplări a acestuia pe dentină
E. condiţionarea plăgii dentinare cu acid fosforic care îndepărtează
detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi reprecipită, în vederea
ABC 6;
pag.
311
Pag
e16
0
unei mai bune cuplări a acestuia pe dentină
21 În hibridizarea dentinei umede:
A. Primerul se aplica direct pe dentina umeda, care datorită păstrării
apei îşi menţine permeabilitatea normală
B. Există riscul ca apa din matricea dentinară demineralizată să nu
fie complet înlocuită de primerul hidrofil
C. Matricea dentinară demineralizată trebuie menţinută foarte umedă
D. Dentina demineralizată trebuie uscată cu un jet puternic de aer şi
reumezită după aplicarea primerului
E. Nu prezintă riscul de supraumectare
AB 6; pag
342-
343
22 Avantajele primerilor autogravanţi sunt:
A. Reducerea riscului colabării fibrelor de colagen prin uscarea prea
intensă
B. Aplicarea unui singur strat este suficientă pentru cele mai multe
sisteme
C. Demineralizarea şi infiltrarea simultană cu monomer adeziv a
detritusului dentinar remanent şi a plăgii dentinare subiacente
D. Scurtarea timpului de lucru
E. Eliminarea consecinţelor lavajului insuficient
ACDE 6; pag
345
23 Sistemele adezive în trei etape distincte presupun:
A. Gravarea acidă, care elimină detritusul dentinar remanent şi
demineralizează superficial dentina
B. Primingul care promovează adeziunea, executat cu monomeri
amfifili
C. Aplicarea răşinii adezive, care încheie hibridizarea prin
fotopolimerizare
D. Aplicarea a trei straturi succesive de adeziv
E. Aplicarea primerilor autogravanţi
ABC 6; pag
339-
340
24 Regulile generale ale unei hibridizări optime sunt:
A. Aplicarea răşinii adezive, preferabil fără umplutură, într-un strat
cât mai subţire
B. Utilizarea preferenţială a gravării globale cu acid fosforic 30-40%
timp de 15s
C. Utilizarea preferenţială a tehnicilor adezive care îndepărtează
detritusul dentinar remanent în 3 etape distincte
D. Sistemele adezive de primeri cu acetonă sunt eficiente doar pe
dentina umedă (însă nu excesiv)
E. Polimerizarea separată a răşinii adezive înaintea obturaţiei
coronare din compozit
BCDE 6; pag
346
25 În cazul aplicării sitemelor adezive în 3 timpi, succesul primingului depinde
de:
A. Uscarea imediată după aplicare
B. Aplicarea pentru minimum 15 secunde pentru a permite
pătrunderea monomerului adeziv pe toată profunzimea matricei
dentinare demineralizate
BC 6; pag
340
Pag
e16
1
C. Evaporarea excesului de solvent după priming printr-o uscare
scurtă, moderată, înaintea aplicării răşinii adezive
D. Lavajul anterior aplicării adezivului
E. Obţinerea unui aspect mat, cretos prin uscarea plăgii dentinare
tratate cu primer
26 *În cadrul sistemelor adezive în trei timpi, primerii având apa drept solvent:
A. Trebuie aplicaţi pe dentină foarte umedă
B. Nu necesită gravare acidă
C. Nu sunt eficienţi pe dentină uscată moderat
D. Nu prezintă probleme legate de supraumectarea dentinei
demineralizate în profunzime
E. Permit verificarea clinică a eficienţei gravării smalţulului care,
printr-o uscare moderat, ce nu compromite hibridizarea, îmbracă
un aspect cretos în timp ce dentina ia un aspect mat
E 6; pag
343
27 *Tehnica primerilor autogravanţi urmăreşte:
A. Hibridizarea plăgii dentinare prin păstrarea detritusului dentinar
remanent
B. Hibridizarea plăgii dentinare după îndepărtarea detritusului
dentinar remanent
C. Îndepărtarea completă a cepurilor de detritus dentinar remanent
D. Penetrarea răşinii cât mai profund în tubulii dentinari dilataţi
E. Scăderea timpului de aplicare al acidului fosforic pe dentină
A 6; pag
344
28 În tehnica hibridizării dentinei uscate:
A. Există riscul de supraumectare
B. Nu există riscul de supraumenctare
C. Necesită o uscare moderată de cca.5 secunde a plăgii dentinare
spălate cu apă după gravare acidă
D. Presupune aplicarea unui primer pe bază de acetonă pe dentina
uscată în prealabil
E. Primerii în soluţie apoasă asigură reexpansiunea activă a reţelei
fibrilare de colagen colabate
BCE 6; pag
342
29 În cazul utilizării primerilor având solventul miscibil cu apa (acetona):
A. Excesul de apa din dentină este eliminat prin uscare intensă şi
prelungită
B. Excesul de apă este eliminat de solventul primerului care, fiind
volatil, determină pe măsură ce se evaporă creşterea concentraţiei
răsinii adezive pătrunsă în dentina demineralizată
C. Contracţia matricei fibrilare de colagen este de numai 24% în
cazul deshidratării chimice a dentinei demineralizate
D. Trebuie evitat excesul de apă deoarece determină o separare
locală a fazei hidrofile de cea hidrofobă
E. Hibridizarea dentinei demineralizate este compromisă
BCD 6; pag
343-
344
30 Regulile de aplicare a primerilor autogravanţi includ:
A. Aplicarea, lavajul şi uscarea, anterior aplicării răşinii adezive
B. Aplicarea obligatorie într-un singur strat, cât mai subţire
CDE 6; pag
346
Pag
e16
2
C. Crearea de asperităţi cu freza pe marginile de smalţ ale cavităţii
D. Aplicarea suficient de lungă a primerului
E. Frecarea permanentă a smalţului cu primer proaspăt
TEMA NR. 35.
ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE
– 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Dintre factorii care pot perturba formarea matricii organice a smalţului se
numără:
A. carenţa de vitamina A
B. carenţa de vitamina PP
C. carenţa de vitamina C
D. unele boli infecto-contagioase
E. carenţa de vitamina E
ACD 6; pag
33
2 Dintre factorii care pot perturba mineralizarea matricii organice a smalţului
se numără:
A. carenţa de calciu şi fosfat
B. bolile sistemice grave
C. carenţa de vitamina D
D. unele dereglări hormonale
E. excesul de proteine
ACD 6; pag
34
3 Triada Keyes în etiopatogenia cariei dentare cuprinde următorii factori:
A. terenul
B. flora microbiană
C. alimentaţia
D. factori locali
E. factori morfologici
ABC 6; pag
31
4 *Lichidul bucal este alcătuit în cea mai mare parte din:
A. salivă
B. secreţie gastrică regurgitată
C. transudat al mucoasei bucale şi a şanţurilor gingivale
D. exudat din pungile parodontale
E. mucus nazofaringian
A 6;
pag
35
5 *Volumul zilnic al secreţiei salivare globale este de:
A. 0,5-1,5 mililitri
B. 2-2,5 mililitri
C. 0,5-1,5 litri
D. 3-4 mililitri
E. 4-5 mililitri
C 6; pag
36
Pag
e16
3
6 *În caz de hiposialie valorile secreţiei salivare stimulate scad sub:
A. 0,2 ml/min
B. 0,5 ml/min
C. 0,1 ml/min
D. 0,1 l/min
E. 0,7 ml/min
E 6; pag
36
7 Materialul anorganic salivar este reprezentat de:
A. calciu
B. mucine
C. fosfaţi
D. lactoferină
E. fluor
ACE 6; pag
37-38
8 Concentraţia fosfaţilor salivari depinde de:
A. concentraţia fosfaţilor din biofilmul bacterian
B. sursa salivară
C. ritmul secreţiei salivare
D. pH-ul salivar
E. ritmul circadian
BCDE 6; pag
38
9 Glucidele salivare se găsesc sub formă de:
A. glucide libere
B. glucide legate de proteine
C. staterină
D. polimeri ai glucozei şi fructozei, sintetizaţi de glicoziltransferazele
bacteriene
E. alfa protează
ABD 6; pag
39
10 Sistemele tampon salivare includ:
A. sistemul fosfat organic
B. sistemul fosfat anorganic
C. sistemul acid carbonic/bicarbonat
D. sistemul macromolecular proteinic
E. sistemul uree-amoniac
BCD 6;
pag
40
11 Saliva conţine o serie de factori antimicrobieni capabili să modeleze
colonizarea cavităţii bucale:
A. lizozimul
B. lactoferina
C. sistemul acid carbonic/bicarbonat
D. peroxidazele
E. aglutininele
ABDE 6; pag
41-42
12 Din categoria aglutininelor salivare fac parte:
A. amilaza
B. peroxidaza
C. mucinele
D. glicoproteinele din saliva parotidiană
CDE 6; pag
42
Pag
e16
4
E. fibronectina
13 Rolul cariopreventiv al lichidului bucal este reprezentat de:
A. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
B. favorizarea adeziunii bacteriene
C. tamponarea acidităţii bucale prin sistemele tampon salivare şi
substanţe alcaline
D. favorizarea colonizării smalţului de către microorganisme
cariogene
E. remineralizarea cariilor incipiente
ACE 6; pag
43
14 Făina neagră de grâu, melasa şi siropul de trestie de zahăr nerafinat reduc
solubilitatea hidroxiapatitei, comparativ cu produsele rezultate prin rafinarea
lor, datorită:
A. consistenţei mai reduse
B. prezenţei unor fosfaţi organici
C. concentraţiei mai mici de glucide
D. prezenţei unor substanţe tampon
E. vâscozităţii crescute
BD 6; pag
44
15 Prelungirea timpului de clearance salivar al carbohidratelor, factor cariogen
favorizant, poate fi cauzată de:
A. ritmul scăzut al secretiei salivare
B. conţinutul scăzut de mucină al salivei
C. vâscozitatea scăzută a salivei
D. factori retentivi bucali (carii, obturaţii coronare anfractuoase,
lucrări protetice)
E. ritmul crescut al secreţiei salivare
AD 6; pag
46
16 Contramăsurile practice cariopreventive, de scurtare a timpului de clearance
al glucidelor, se bazează pe:
A. inducerea unei secreţii salivare rapide şi masive prin folosirea unor
alimente de consistenţă crescută
B. scăderea secreţiei salivare
C. utilizarea unor alimente detergente
D. folosirea gumei de mestecat
E. periajul imediat după mese
ACDE 6; pag
46
17 Zaharoza rămâne hidrocarbonatul cu cel mai însemnat potenţial cariogen
deoarece:
A. scade colonizarea plăcii bacteriene pe suprafeţele dentare
B. este utilizată de microorganisme mai mult decât oricare alt
principiu nutritiv pentru înmulţire şi dezvoltare
C. favorizează colonizarea microorganismelor odontopatogene
D. este uşor fermentabilă de către microorganisme, ducând la o
producţie masivă şi rapidă de acizi organici
E. inhibă sinteza polizaharidelor extracelulare
BCD 6; pag
47
18 *Este considerată drept perioadă de agresiune, ca urmare a condiţiilor
propice demineralizării ţesuturilor dentare, perioada în care pH-ul bucal
rămâne sub valoarea:
D 6; pag
48
Pag
e16
5
A. 3,5
B. 4
C. 4,5
D. 6
E. 7
19 Grupele de populaţie în care alimentaţia creşte riscul la carie sunt
reprezentate de:
A. obezi
B. bolnavii cronici
C. bolnavii psihic
D. profesori
E. gravide
ABCE 6; pag
49
20 Alimentele pot modela efectul cariogen al hidrocarbonatelor, reducând riscul
la carie prin:
A. fosfaţi
B. faina din cerealele rafinate
C. grăsimi
D. cacao
E. brânzeturi
ACDE 6; pag
49-50
21 Grăsimile acţionează prin mai multe mecanisme cariostatice, cum ar fi:
A. conţinut crescut în fluor
B. substituirea glucidelor din alimentaţie
C. coafarea particulelor alimentare din hidrocarbonate cu un film de
lipide care împiedică degradarea lor şi scurtează timpul de clearace
D. formarea unei bariere protectoare pentru smalţ
E. modificarea proprietăţilor de membrană ale bacteriilor plăcii
BCDE 6; pag
50
22 Brânzeturile acţionează prin mai multe mecanisme carioprotectoare, precum:
A. conţinutul în fosfaţi de calciu
B. capacitatea antidemineralizantă a cazeinei şi proteinelor
C. efectul cariostatic al fosfopeptidelor din cazeină
D. stimularea secreţiei salivare
E. formarea excesivă de tartru
ABCD 6; pag
50
23 Din categoria îndulcitorilor necalorici fac parte:
A. sorbitolul
B. zaharina
C. xilitolul
D. ciclamatul
E. aspartamul
BDE 6; pag
51
24 Atât rata de formare, cât şi localizarea plăcii bacteriene pot fi influenţate de:
A. regimul alimentar
B. igiena bucală
C. vârsta
D. gradul de mineralizare a dentinei
E. salivă
ABCE 6; pag
52
Pag
e16
6
25 Grupa cocilor gram pozitivi prezenţi în placa bacteriană este reprezentată de:
A. Lactobacillus
B. Actinomyces
C. Bacteroides
D. Streptococcus
E. Staphylococcus
DE 6; pag
53
26 Formarea plăcii bacteriene implică două procese majore:
A. formarea materiei alba
B. precipitarea iniţială a lipidelor salivare
C. aderarea iniţială a microorganismelor din salivă la peliculă
D. înmulţirea bacteriilor odată ataşate, cu aderarea lor de cele iniţiale
E. aderarea iniţială a bacteriilor anaerobe
CD 6; pag
54
27 Componenţi adiţionali ai plăcii bacteriene sunt:
A. celule epiteliale
B. protozoare
C. eritrocite
D. particule alimentare
E. leucocite
ABCDE 6; pag
55
28 Din punct de vedere al patogenezei cariei dentare, streptococii prezintă două
proprietăţi importante:
A. acidogeneza
B. producţia de polizaharizi extra şi intracelulari
C. producţia de lipide
D. adeziune scăzută la ţesuturile dentare
E. producţia de amilază
AB 6; pag
57
29 *Dintre speciile de streptococi izolate, cel mai cariogen este:
A. Streptococul salivarius
B. Streptococul sanguis
C. Streptococul mutans
D. Streptococul mitior
E. Streptococul β hemolitic
C 6; pag
57
30 Patogenitatea plăcii bacteriene, factorul cauzal primordial al cariei dentare,
rezidă în:
A. concentrarea unui număr imens de microorganisme pe o suprafaţă
mică
B. capacitatea unor micoorganisme de a fermenta o mare varietate de
hidraţi de carbon
C. posibilitatea de a fi eliminată rapid de pe suprafeţele dure dentare
D. posibilitatea de a produce acid şi în lipsa unui aport substanţial de
hidraţi de carbon prin alimentaţie
E. scăderea constantă şi îndelungată a pH-ului plăcii sub pH-ul critic
de 5,5
ABDE 6; pag
57-58
Pag
e16
7
TEMA NR. 36.
FORMELE ANATOMO-CLINICE ALE PULPITELOR DINŢILOR
PERMANENŢI – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii:
A. persistenţa durerii 30-40 min după încetarea excitantului,
localizată, provocată mai ales de cald, existenţa unui proces carios
profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză,
teste de vitalitate pozitive
B. persistenţa durerii câteva minute după încetarea excitantului,
localizată, provocată mai ales de rece şi dulce, existenţa unui
proces carios profund, nepenetrant sau tratamente recente pe
dintele în cauză, teste de vitalitate pozitive
C. persistenţa durerii 5-10 min după încetarea excitantului,
nelocalizată, provocată mai ales de dulce, de intensitate mare,
existenţa unui proces carios profund, nepenetrant sau tratamente
recente pe dintele în cauză, teste de vitalitate intens pozitive
D. persistenţa durerii 25-30 min după încetarea excitantului,
localizată, provocată mai ales de cald, existenţa unui proces carios
profund, penetrant, percuţie în ax pozitivă
E. persistenţa durerii cât actioneaza excitantul, localizată, provocată
mai ales de rece şi dulce, existenţa unui proces carios profund,
nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză, teste de
vitalitate pozitive
B 7
(pag.
71)
2 Indicaţii de tratament în hiperemia preinflamatorie:
A. tratamentul cariei dentare şi coafaj indirect
B. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct într-un timp, în cazul
deschiderii accidentale a camerei pulpare
C. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct în doi timpi, în cazul
deschiderii accidentale a camerei pulpare
D. amputaţie vitală
E. extirpare vitală
ACDE 7,
(pag.
72)
3 Diagnosticul diferenţial al hiperemiei preinflamatorii se face cu :
A. hipersensibilitatea şi hiperestezia dentinară
B. gangrena pulpara
C. pulpita cronică deschisă ulceroasă
D. pulpita cronică închisă propriu-zisă
E. pulpite acute coronare
AE 7
(pag.
71)
4 Diagnosticul diferenţial în pulpita seroasă parţială se face cu:
A. caria simplă dentară
BCDE 7
(pag.
Pag
e16
8
B. hiperemia preinflamatorie
C. pulpita acută seroasă totală
D. pulpita purulentă parţială
E. pulpita purulentă totală
74)
5 *In pulpita seroasă parţială :
A. percuţia în ax este dureroasă
B. percuţia transversală este dureroasă
C. testele de vitalitate sunt slab pozitive
D. testele de vitalitate răspund doar la stimuli de intensitate crescută
E. la testele de vitalitate răspunsul este intens pozitiv, cu o durere
prelungita
E 7
pag.7
3
6 În pulpita seroasă totală la un dinte maxilar superior, durerea poate
iradia către:
A. dinţii vecini
B. dinţii antagonişti
C. hemimaxilarul opus
D. zona temporală
E. zona orbitală
ABDE 7
(pag.
75)
7 *Simptomatologia subiectiva in pulpita acuta seroasa totala este
dominata de:
A. crize dureroase violente alternate cu perioade de remisiuni
B. tendinta de iradiere a durerii
C. caracterul pulsatil al durerii
D. percutia in ax pozitiva
E. prezenta unui proces carios profund
B 7
(pag.
75)
8 *Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe baza:
A. caracterului discontinuu al durerii
B. hipersensibilitatii la testele de vitalitate termice
C. calmarii temporare prin lichide reci
D. prezentei cavitatii carioase profunde
E. sensibilitatea la percuţia în ax negativă
B 7 pag.
(76)
9 * “Turbarea dinţilor” este o expresie cunoscută pentru ilustrarea
intensităţii durerii din:
A. pulpita acută seroasă parţială
B. pulpita acută seroasă totală
C. parodontita apicală acută seroasă
D. pulpita acută purulentă parţială
E. pulpita acută purulentă totală
B 7
(pag.
75)
10 Percuţia în ax este pozitivă în următoarele pulpopatii:
A. hiperemia preinflamatorie
B. pulpite seroase parţiale acute
C. pulpite seroase totale
D. pulpite purulente parţiale acute
E. pulpite purulente totale
CE 7
(pag.
76,
80)
Pag
e16
9
11 *Testele de vitalitate sunt intens pozitive în următoarele situaţii:
A. caria simplă
B. pulpite acute seroase
C. pulpite acute purulente
D. pulpite cronice deschise
E. pulpite cronice închise
B 7
(pag.
72-
81)
12 Indicatii de tratament in hiperemia preinflamatorie:
A. tratamentul cariei simple si coafajul indirect;
B. tratamentul cariei simple si coafajul direct in dublu timp, in
deschiderile accidentale ale camerei pulpare;
C. amputatia vitala la dintii permanenti in curs de dezvoltare, cand
prin exereza dentinei ramolite s-a deschis larg camera pulpara;
D. extirparea vitala
E. extractia
ABCD 7
(pag.
72)
13 Durerea poate fi spontană în următoarele situaţii:
A. hiperemia preinflamatorie
B. pulpita seroasă parţială
C. pulpita seroasă totală
D. pulpita cronică deschisă
E. pulpita purulentă parţială
BCE 7
(pag.
75)
14 Diagnosticul diferenţial în pulpita purulenta parţială se face cu:
A. caria dentară simplă
B. pulpita seroasă coronară
C. pulpita seroasă totală
D. pulpita purulentă corono-radiculară
E. parodontita apicală acută purulentă
BD 7
(pag.
79)
15 *Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute purulente totale se pune pe baza:
A. caracterului lancinant al durerii
B. testelor de vitalitate reduse
C. calmarii temporare prin lichide calde
D. sensibilitatii la percutia transversală
E. apariţia picăturii de puroi prin fistulă vestibulară în dreptul
rădăcinii dintelui
B 7
(pag.
80)
16 *Diagnosticul diferenţial al pulpitelor acute purulente parţiale se face
cu:
A. pulpita seroasă parţială
B. pulpita seroasa totală
C. parodontita apicală acută seroasă (difuză)
D. hiperemia pulpară
E. pulpita cronică deschisă ulceroasă
A 7
(pag.
79)
17 Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele:
A. ulceroasă
B. polipoasă
AB 7
(pag.
80)
Pag
e17
0
C. scleroatrofică
D. hiperplazică
E. propriu-zisă
18 *La inspecţie, în pulpita cronică deschisă ulceroasă se constată:
A. prezenţa unei cavităţi carioase pofunde, cu deschiderea largă a
camerei pulpare
B. pereti insensibili la testarea cu agenţi termici
C. palparea cu sonda nedureroasa superficial
D. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare
E. percutia in ax si transversala negative
A 7
(pag.
85)
19 *Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe
urmatoarele semne:
A. existenta cariei profunde cu prezenţa polipului în camera pulpară
B. raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui
C. sangerare la inteparea pulpei cu sonda
D. raspuns pozitiv la percutia transversala a dintelui
E. raspunsuri negative la testele de vitalitate
C 7
(pag.
85)
20 *Morfopatologic, în pulpita cronică deschisă ulceroasă, fibrele nervoase
din parenchimul pulpar sunt în număr redus şi se observă pe o secţiune
axială prezenţa lor începând cu:
A. primul strat
B. al doilea strat
C. al treilea strat
D. al patrulea strat
E. al cincilea strat
C 7
(pag.
83)
21 Granulomul intern al lui Palazzi:
A. este o pulpită cronică deschisă polipoasă
B. este o pulpită cronică închisă propriu-zisă
C. este o pulpită cronică închisă hiperplazică
D. poate fi localizată coronar şi/sau radicular
E. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei
CDE 7
(pag.
92)
22 *Granulomul intern Palazzi mai este cunoscut sub denumirea:
A. boala „pink spots”sau boala”petelor roz”
B. pulpită cronică deschisa granulomatoasa
C. granulom simplu conjunctiv
D. pulpita cronica inchisa propriu zisa
E. granulom chistic
A 7
(pag.
90)
23 Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise ulceroase
poate apărea:
A. în masticaţie, când sunt tasate alimente în cavitatea carioasă şi se
exercită presiuni în spaţiul endodontic
B. palparea cu sonda în profunzime
C. în cazul unor reacutizări cauzate de obliterarea cavităţii carioase
pentru un timp mai lung, cu resturi alimentare
ABCD 7
(pag.
84)
Pag
e17
1
D. testări ale vitalităţii dintelui, dar la intensităţi mari ale excitanţilor
E. testări ale vitalităţii dintelui, la intensităţi obişnuite ale
excitanţilor
24 Diagnosticul diferenţial în cazul pulpitei cronice deschise polipoase se
face cu:
A. caria dentară profundă
B. pulpita cronică deschisă granulomatoasă
C. polipul gingival
D. necroza pulpară
E. pulpita cronică deschisă ulceroasă
CDE 7
(pag.
87)
25 Pulpita cronică închisă hiperplazică poate evolua şi se poate complica
cu:
A. pulpită seroasă parţială
B. pulpită seroasă totală
C. necroză pulpară
D. fracturi ale dintelui
E. parodontită apicală cronică
CD 7
(pag.
93)
26 *Intr-o pulpita acuta seroasa totala nu apare:
A. durerea localizata
B. durerea violenta
C. durerea spontana
D. durerea continua
E. percutia axiala pozitiva
A 7
(pag
75)
27 Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente
totale:
A. durere continua
B. durere pulsatila
C. hipersensibilitate la teste de vitalitate
D. sensibilitate la percutia in ax
E. durere localizata
AB 7
(pag
79)
28 Pulpita cronica deschisa ulceroasa poate evolua spre:
A. forme subacute de pulpita seroasa
B. forme subacute de pulpita purulenta
C. fractura coronara
D. gangrena
E. pulpita cronica polipoasa
ABCD 7
(pag
85)
29 Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta partiala se face pe:
A. caracterul pulsatil al durerii
B. exacerbare la rece, diminuare la cald
C. prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare
D. hipoexcitabilitate
E. imposibilitatea localizarii dintelui afectat
ACD 7
(pag
79)
30 In stratul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc: ABCD 7
Pag
e17
2
A. fibre conjunctive
B. limfocite
C. histiocite
D. macrofage
E. pulpa cu structura aparent normala
(pag
84)
TEMA NR. 37.
NECROZA ŞI GANGRENA PULPARĂ – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *Factorii cauzali cu acţiune favorizantă în necroza pulpară pot fi:
A. traumatisme cu intensitate redusă, dar repetate;
B. luxaţii, intruzii;
C. diabet, hipertensiune arteriala;
D. temperaturi mai mari de 75°C;
E. temperaturi sub 0°C.
C 7,
(pag.
94)
2 *Primele elemente ce au de suferit în evoluţia necrozei pulpare:
A. celulele;
B. fibrele conjunctive;
C. pereţii vasculari;
D. fibrele nervoase;
E. substanţa fundamentală.
A 7 ,
(pag.
97)
3 *Necroza de colicvaţie:
A. este o formă a gangrenei pulpare;
B. este produsă sub acţiune enzimatică;
C. este dominată de fenomene de coagulare a protoplasmei;
D. frecvent instalată după aplicarea pansamentelor arsenicale;
E. poate fi cauzată de soluţii antiseptice de tipul antiformină;
B 7 ,
(pag.
98)
4 *Despre necroza de colicvaţie sunt adevărate următoarele, cu excepţia:
A. este o mortificare aseptică a pulpei dentare;
B. dintele este modificat de culoare;
C. testele biochimice sunt negative;
D. testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un răspuns fals
negativ;
E. testele de vitalitate cu curent electric pot da un răspuns fals
pozitiv.
D 7 ,
(pag.
98)
5 *Factorii cauzali cu acţiune determinantă în gangrena pulpară sunt:
A. spasme vasculare prelungite urmate de ischemie ;
B. avitaminozele (A şi C) ;
C 7 ,
(pag.
99)
Pag
e17
3
C. microorganismele ajunse în spaţiul endodontic ;
D. stări fiziologice: menstruaţia, travaliul prelungit ;
E. luxaţii cu intruzii.
6 Diagnosticul diferenţial în necroza pulpară se face cu:
A. gangrena pulpară simplă;
B. pulpita cronică deschisă;
C. pulpita cronică închisă;
D. fractura dentară;
E. parodontita apicală cronică.
ABCE 7 ,
(pag.
98-
99)
7 Necroza pulpară:
A. se tratează ca o pulpită cronică închisă;
B. extirparea devitală este de elecţie;
C. respectă tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaţie
radiculară corectă;
D. nu necesită etapă de tratament antiseptic fiind o mortificare
aseptică;
E. se tratează ca o gangrenă pulpară.
CE 7,
(pag.
99)
8 După devitalizare cu preparate pe bază de arsenic:
A. se produce o necroză de coagulare;
B. se produce o necroză de colicvaţie;
C. deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundentă;
D. pulpa necrozată are aspect uscat;
E. pulpa necrozată are un aspect galben-brun sau negru-violaceu
ADE 7 ,
(pag.
98)
9 Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simplă este stabilit pe baza
următoarelor aspecte:
A. examen bacteriologic pozitiv;
B. prezenţa unei carii profunde cu camera pulpară deschisă şi
insensibilitate totală la sondajul explorator;
C. fetiditate (nu este caracteristică);
D. fetiditate (este caracteristică numai gangrenei);
E. examen bacteriologic negativ.
ABC 7 ,
(pag.
101)
10 Diagnosticul diferenţial al gangrenei pulpare simple se face cu:
A. pulpita acuta;
B. pulpita cronica;
C. necroza pulpară;
D. gangrena complicată;
E. caria dentară.
BCD 7 ,
(pag.
102)
11 Evoluţia si complicaţiile gangrenei pulpare pot fi spre:
A. parodontita apicală;
B. necroza pulpară;
C. fractura coronară;
D. boala de focar;
E. fractura corono-radiculară.
ACDE 7 ,
(pag.
102)
Pag
e17
4
12 Examenul radiologic în gangrena pulpară:
A. este elocvent;
B. poate releva o radiotransparenţă periapicală;
C. poate releva o eventuala îngustare a canalului radicular;
D. poate evidenţia existenţa denticulilor;
E. poate evidenţia uneori o transparenta crescuta a canalului
radicular.
CDE 7 ,
(pag.
101)
13 Modificări de culoare a dintelui se pot întâlni în:
A. necroza pulpară;
B. pulpita cronică deschisă;
C. gangrena pulpară;
D. pulpita cronică închisă hiperplazică;
E. pulpita cronică închisă propriu-zisă.
ACD 7 ,
(pag.
91,
95)
14 Microrganismele implicate în patogenia gangrenei pulpare sunt:
A. streptococi beta hemolitici;
B. stafilococul alb;
C. stafilococul auriu;
D. gonococi;
E. pneumococi.
ABCE 7 ,
(pag.
99)
15 Gangrena umedă se caracterizează prin:
A. tesut pulpar putrificat ferm;
B. imagine radiologică cu modificări periapical;
C. tesut pulpar putrificat foarte moale;
D. pierdere parţială a configuraţiei structurale a pulpei;
E. pierdere totală a configuraţiei structurale a pulpei.
CE 7 ,
(pag.
100)
16 Necroza de coagulare se caracterizeaza prin:
A. pulpa uscata;
B. pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu;
C. consistenta pulpara este redusa;
D. extirparea se realizeaza destul de usor,cu instumente de canal;
E. apare adesea dupa arsenic.
ABDE 7 ,
(pag.
98)
17 Necroza de colicvatie este produsa prin:
A. enzime vegetale;
B. enzime animale;
C. solutii antiseptic;
D. arsenic;
E. bradichinina.
ABC 7,
(pag.
98)
18 Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din:
A. cavitatea bucala;
B. chisturi de vecinatate;
C. canal radicular lateral;
D. circulatie generala prin anacoreza;
E. osul alveolar.
ACD 7,
(pag.
99)
Pag
e17
5
19 Semnele de gangrena simpla sunt:
A. test de vitalitate negative;
B. lipsa sensibilitatii si sangerarii pe canal ;
C. camera pulpara inchisa;
D. dinte modificat de culoare;
E. modificari periapicale pe radiografie.
ABD 7 ,
(pag.
101)
20 Gangrena uscata:
A. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase;
B. succede un traumatism;
C. succede actiunii unui agent chimic;
D. are peretii dentinari alterati profund;
E. se caracterizeaza prin extirparea usoara a resturilor.
BCE 7 ,
(pag.
100)
21 *Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simpla se pune pe:
A. carie profundă fără deschiderea camerei pulpare;
B. hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare;
C. teste de vitalitate pozitive;
D. examen bacteriologic pozitiv;
E. durere la excitanţi termici.
D 7,
(pag.
101)
22 *Tabloul clinic al necrozei pulpare cuprinde următoarele:
A. dinte cu transparenţa mai mare decat a dinţilor vecini;
B. durere la excitanţii termici;
C. durere la excitanţi chimici;
D. dinte cu coloraţie modificată, brună sau galben-cenuşie;
E. durere la percuţia în ax a dintelui.
D 7 ,
(pag.
98)
23 *Forma anatomo-clinică de gangrenă complicată se caracterizează prin:
A. interesează strict pulpa, fără răspuns din partea parodonţiului
apical;
B. procesul septic depăşeşte teritoriul pulpar şi intereseaza
parodonţiul apical;
C. interesează numai parţial teritoriul pulpar;
D. interesează numai teritoriul periapical;
E. toate răspunsurile sunt corecte.
B 7,
(pag.
101)
24 *Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe:
A. modificarea de culoare a dintelui;
B. hipersensibilitate la palparea cu sonda în camera pulpară;
C. hipersensibilitate la palparea cu sonda în canalul radicular;
D. teste de vitalitate pozitive;
E. însămanţare bacteriană pozitivă.
A 7,
(pag.
98)
25 *Factorii cauzali cu acţiune determinantă în gangrena pulpară sunt:
A. spasme vasculare prelungite, urmate de ischemie;
B. avitaminoze;
C. microorganisme ajunse în spaţiul endodontic;
D. luxaţii, intruzii;
E. intoxicaţii exogene cu diferite metale grele.
C 7 ,
(pag.
94)
Pag
e17
6
26 *Un factor cauzator al gangrenei pulpare este:
A. formolul;
B. cresterile mari si bruste de temperatura;
C. actiunea unor enzime de provenienta bacteriana;
D. dezechilibrul circulator,
E. pansamentul arsenical.
C 7,
(pag.
100)
27 *Diagnosticul diferential al necrozei pulpare nu se face cu :
A. gangrena pulpara simpla;
B. parodontita apicala cronica;
C. pulpita cronica inchisa propriu-zisa;
D. pulpita cronica deschisa;
E. pulpita acuta purulenta totala.
E 7,
(pag.
98-
99)
28 Necroza pulpara poate evolua spre:
A. ramane o perioada in acest stadiu;
B. vindecare spontana;
C. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa;
D. gangrena pulpara;
E. fractura dentara.
ADE 7,
(pag.
99)
29 Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin:
A. modificarea brutala a pH-ului;
B. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulare;
C. paralizia peretilor vasculari;
D. blocarea respiratiei celulare;
E. depolimerizarea colagenului.
CD 7 ,
(pag.
97)
30 Simptomatologia clinica in necroza pulpara:
A. dintele are culoare modificata;
B. prezinta hiperestezie;
C. continutul canalului radicular este o masa omogena de culoare
rosie vie;
D. probe de vitalitate negative;
E. la percutie rezonanta este mata.
ADE 7 ,
(pag.
98)
TEMA NR. 38.
PARODONTITE APICALE ACUTE SI CRONICE – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *Parodontita apicală acută hiperemică:
A. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei pulpare
C 7,
(pag.
Pag
e17
7
B. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei ligamentelor periodontale
C. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei osului alveolar apical
D. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interradicular
E. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interdentar
104)
2 *A doua fază în evoluţia inflamaţiei parodonţiului in parodontita
apicala acuta hiperemica:
A. este numită „timpul mut‟
B. este caracteristică prin manifestările vasculare şi clinice
C. este faza de alterare tisulară primară
D. este o hiperemie de tip pasiv
E. durează între câteva ore şi câteva zile
B 7,
(pag.
106)
3 *Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturată pot fi
enumerate următoarele, cu excepţia:
A. parodontita apicală cronică fibroasă
B. granulom simplu conjunctiv
C. granulom epitelial
D. granulom chistic
E. parodontita apicală cronică condensantă.
E 7,
(pag.
114)
4 *Percuţia în ax este pozitivă în parodontitele apicale cronice:
A. în 90% din cazuri
B. în 20% din cazuri
C. în 100% din cazuri
D. în 70% din cazuri
E. în 50% din cazuri
B 7,
(pag.
114)
5 Durerea în parodontita apicală cronică poate îmbrăca următoarele
aspecte:
A. absentă
B. nevralgiformă
C. senzaţie de uşoară egresiune
D. durere cu senzaţie de oboseală după masticaţie
E. pulsatilă
BCD 7,
(pag.
114)
6 Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma următoarele:
A. este o osteită apicală cronică
B. este o parodontită apicală cronică
C. se mai numeşte granulom intern al lui Palazzi
D. prezintă 4 zone
E. cel mai concludent este examenul radiologic
ABDE 7,
(pag.
117)
7 Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice:
A. este diferită in funcţie de factorii etiologici
B. percuţia laterală este pozitivă
C. percuţia în ax este negativă
D. este dominată de durere la atingerea dintelui cauzal
E. percuţia în ax este pozitivă
ADE 7,
(pag.
106)
Pag
e17
8
8 *Abcesul Phonix:
A. este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente
B. este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente
C. este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
D. este cauzat de reacutizări repetate ale granulomului simplu
E. este o parodontită apicală acută seroasă
D 7,
(pag.
119)
9 Edemul din parodontita apicală acută seroasă:
A. interesează buza superioară pentru dinţii incisivi superiori
B. interesează aripa nasului pentru grupul incisiv
C. interesează regiunea palpebrală pentru caninii superiori
D. interesează regiunea mentonieră pentru incisivii inferiori
E. interesează regiunea geniană pentru molarii inferiori
ACD 7,
(pag.
108)
10 Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute hiperemice se face
cu:
A. pulpita acută seroasă parţială
B. pulpita acută seroasă totală
C. pulpita acută purulentă parţială
D. pulpita acută purulentă totală
E. parodontita apicala cronica fibroasa
BD 7 ,
(pag.
107)
11 Examenul radiologic este elocvent:
A. în parodontita apicală acută hiperemica
B. în parodontita apicală acută seroasă totală
C. în parodontita apicală acută purulentă în primele stadii
D. în parodontite apicale cronice
E. în parodontita apicală acută purulentă în ultima fază
ADE 7 ,
(pag.
113)
12 *Trăsătura esenţială a parodontitei apicale cronice condensante este:
A. imagine radiologică difuză, cu spaţii intertrabeculare înguste
B. imagine radiologică de osteită circumscrisă, radiotransparentă
C. îngustarea spaţiului periapical
D. răspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate
E. percuţia în ax este pozitivă
C 7 ,
(pag.
124)
13 Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute seroase se face cu:
A. foliculita acută a dinţilor incluşi
B. parodontite apicale cronice
C. pulpite acute totale
D. parodontita apicală acută supurată
E. nevralgia de trigemen
ACDE 7,
(pag.
109)
14 *Durerea este de intensitate maximă în parodontita apicală acută
purulenta:
A. în stadiu endoosos
B. în stadiu de fistulă
C. în stadiu de hiperemie
D. în stadiu subperiostal
E. în stadiu submucos
D 7,
(pag.
111)
Pag
e17
9
15 Precizaţi răspunsurile corecte în cazul simptomatologiei parodontitei
apicale acute seroase:
A. pe canal este prezentă o secreţie seroasă
B. durerea are caracter acut
C. durerea este prezentă la percuţia în ax
D. semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensităţi foarte mari
ale stimulului
E. este prezentă tumefierea mucoasei şi a tegumentelor
ABCE 7,
(pag.
108)
16 Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre:
A. parodontita apicala acuta purulenta
B. complicare cu un proces osteomielitic
C. cronicizare
D. sinuzita maxilara
E. cuprinderea apexului dintilor vecini
AC 7,
(pag.
109)
17 Diagnosticul pozitiv in parodontica apicala acuta purulenta:
A. mobilitatea dintelui
B. febra
C. lipsa adenopatiei
D. senzatie de egresiune a dintelui
E. teste de vitalitate negative
ABDE 7,
(pag
112)
18 Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinate de:
A. traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii
B. gangrena pulpara simpla
C. utilizarea arsenicului
D. lucrari protetice defectuoase
E. antisepticele utilizate intempestiv pe canal
ABCE 7,
(pag
116)
19 *Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este
dominat de:
A. modificarile vasculare
B. modificarile chimice
C. modificarile enzimatice
D. durere
E. resorbtie osoasa
A 7, pag
108
20 Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea
originea in:
A. resturile epiteliale Malassez
B. mucoasa sinusala
C. mucoasa bucala in cazul unor fistule
D. pulpa dintelui
E. osul alveolar
ABC 7,
pag.
109
21 Morfopatologic, parodontita apicala acuta seroasa se caracterizeaza
prin:
A. turgescenta pernitelor vasculare
ABE 7,
pag.
108
Pag
e18
0
B. ligamente alveolare ingrosate
C. fenomene de agregare eritrocitara
D. fragmentarea si depolimerizarea ligamentelor Sharpey
E. corticala interna alveolara prezinta un contur neregulat
22 Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa se bazeaza pe:
A. durere cu caracter acut
B. senzatie de egresiune a dintelui
C. adenopatie regionala
D. durere este localizata
E. facies rigid
ABCE 7,
(pag.
108)
23 Stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente se
caracterizeaza prin:
A. prezenta unui bogat infiltrat leucocitar.
B. durerea este localizata
C. tensiune mare intratisulara
D. tumefierea si infiltrarea mucoasei
E. liza tesutului osos
ACE 7,
(pag
110)
24 Evolutie si complicatii in parodontita apicala acuta purulenta:
A. resorbtie radiculara externa de natura iatrogenica
B. fistulizare, resorbtie si vindecare temporara
C. complicare cu un proces osteomelitic
D. resorbtie radiculara interna de natura microbiana
E. supuratia lojelor si a spatiilor cervico-faciale
BCE 7,
(pag.
112)
25 Semnele obiective la parodontitele apicale cronice ne releva
urmatoarele:
A. palparea ganglionilor este edificatoare
B. inspectia nu releva totdeauna semne manifeste concrete pentru
diagnostic
C. percutia verticala este intens pozitiva
D. la frontalii superiori se constata frecvent prezenta fistulei mai ales
pe mucoasa vestibulara
E. la percutia transversala, concomitent cu palparea mucoasei in
dreptul apexului,se percep uneori,la monoradicularii cu leziuni
periapicale voluminoase,vibratii ale apexului
BDE 7,
(pag.
114)
26 Morfopatologic, parodontita apicala cronica fibroasa se caracterizeaza
prin:
A. se formeza asa numitele leziuni de granulom conjunctiv fibropar
B. la periferia formatiunii, aglomerarea celulara este mai mare decat
in interior
C. vase sanguine cu pereti ingrosati si strangulati de-a lungul
traiectului lor
D. prezenta de infiltrat limfo-poliblastic
E. apar zone de tesut osos dens cu putine trabecule osoase si spatii
intratrabeculare
ACD 7,
(pag.
116)
Pag
e18
1
27 Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face
cu:
A. pulpita acuta seroasa totala
B. gangrena pulpara simpla
C. pulpita cronica deschisa ulceroasa in stadii avansate de evolutie
D. parodontita apicala acuta seroasa
E. parodontita apicala cronica condensanta
BC 7,
(pag.
117)
28 La granulomul simplu conjunctiv in mecanismul de formare se descriu
urmatoarele zone:
A. zona de stimulare
B. zona de colicvatie
C. zona de iritatie
D. zona exudativa
E. zona de necroza
ACDE 7,
(pag.
118)
29 Simptomatologic, in granulomul simplu conjunctiv, se constata
urmatoarele:
A. durerea este exacerbata la cald in fazele de reacutizare
B. la inspectie dintele prezinta obturatie veche
C. prezenta unui proces carios ce intereseza si camera pulpara
D. uneori, coronar, nu se observa nici o leziune
E. teste de vitalitate usor pozitive la intensitati mari
BCD 7,
(pag.
119)
30 Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice difuze progresive
Partsch se face cu:
A. granulomul chistic
B. actinomicoza
C. granulomul epitelial
D. adenopatii supurate
E. parodontita apicala cronica cu hipercementoza
ABD 7,
(pag.
124)
TEMA NR. 39.
TRATAMENTUL NECROZEI SI GANGRENEI PULPARE – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 * Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei
pulpare:
A. este obligatorie pe tot timpul tratamentului
B. este facultativa pe tot timpul tratamentului
C. nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament
ocluziv
D. este obligatorie in a treia sedinta
C 7, pag
167
Pag
e18
2
E. este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive
2 *Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta:
A. radacini in baioneta
B. radacini cu curburi exagerate
C. cai false interradiculare
D. implantare deficitara
E. toate de mai sus
E 7, pag
159
3 *Ph-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre:
A. 10-11
B. 11-12
C. 12-13
D. 7-9
E. 8-10
B 7, pag
198
4 *Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza:
A. pana la foramenul apical
B. pana la constrictia apicala
C. pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului
D. pana la ½ canalului
E. cu o usoara depasire a constrictiei apicale
B 7, pag
166
5 *O preparatie mecanica corecta a canalului:
A. nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea
sunt iritante
B. se obtine utilizand aceeasi tehnica pe toata lungimea canalului
C. se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice,
laser
D. necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din
celelalte tehnici
E. se realizeaza pana la apexul radiologic
D 7, pag
173
6 *Cloroterapia NU este indicata in:
A. gangrena pulpara
B. pulpita purulenta totala
C. parodontitele apicale cronice
D. parodontitele apicale acute
E. hiperemia pulpara
E 7, pag
211
7 *Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele
metode, cu exceptia celor:
A. manuale
B. mecanice
C. ultrasonice
D. radiologice
E. sonice
D 7, pag
166
8 *Pasta iodoformata Walkhoff contine urmatoarele, cu exceptia:
A. clorfenol
B. camfor
D 7, pag
181
Pag
e18
3
C. iodoform
D. cloroform
E. mentol
9 *Metodele folosite in prepararea canalelor pot fi:
A. manuale
B. sonice
C. ultrasonice
D. cu laser
E. toate de mai sus
E 7,
pag.
166
10 *Actiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se bazeaza pe:
A. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH-, cuprins intre
11-12
B. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul Ca2+
, cuprins intre
11-12
C. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH-, cuprins intre 13-
14 D. solubilitatea crescuta in apa, care determina eliberarea treptata a
ionului OH-
E. solubilitatea redusa in apa, care determina eliberarea treptata a
ionului Ca2+
A 7, pag
198
11 *Metoda cea mai precisa de masurare a canalului radicular este
considerata:
A. metoda clinica
B. metoda clinico-radiologica
C. metoda radiologica
D. metoda electronica
E. metoda intepaturii apicale
D 7 pag.
163
12 *In extirparea pulpara:
A. tratametul mecanic se efectueaza pana la apexul radiologic
B. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala
C. tratamentul se executa in mai multe sedinte
D. nu este necesara izolarea dintelui
E. in cursul tratamentului se aplica pansamente medicamentoase
B 7,
pag.
166-
167
13 *Solutia Walkhoff contine:
A. fenol 30%, camfor 60%, alcool 10%
B. monoclorfenol si alcool 10%
C. p-monoclorfenol, camfor si mentol
D. p-monoclorfenol si tricrezol
E. p-monoclorfenol, alcool si eter 10%
C 7, pag
177
14 *Obturatia de canal in aceeasi sedinta, se realizeaza cand:
A. avem un canal uscat
B. pulpite cronice
C. pupite acute purulente, partiale sau totale
D. cand in timpul tratamentului campul operator a fost invadat de
A 7,
pag.
170
Pag
e18
4
saliva
E. cand nu putem opri hemoragia
15 *Eficienta asociatiilor de antibiotice in tratamentul gangrenei pulpare,
depinde de urmatorii factori:
A. evitarea antibioticelor cu reactii adverse;
B. evitarea unor doze insuficiente;
C. evitarea antagonismelor
D. evitarea rezistentei incrucisate
E. toate de mai sus.
E 7,
pag.
187
16 Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din depuneri calcare,
tratamentului mecanic i se pot asocia urmatoarele substante chimice de
permeabilizare :
A. sarea sodica de EDTA solutie 10%
B. acid sulfuric solutie 20-30%
C. antiformina
D. solutia clorhexidina 1%
E. eugenol
ABC 7, pag
162
17 Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in
gangrena pulpara fac parte urmatoarele sisteme:
A. sistemul Giromatic
B. canal Master U
C. metoda conversiunii
D. canal Finder
E. sistemul treptelor consecutive
ABD 7, pag
171
18 In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul
gangrenei pulpare, ne putem ghida dupa urmatoarele criterii:
A. forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata)
B. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical
C. tipul de reactivitate al pacientului
D. concentratia solutiei
E. lipsa efectului bactericid al substantei
ABC 7, pag
173
19 In tratamentele endodontice, antisepticele se folosesc sub urmatoarele
forme sau proceduri:
A. pansamente endodontice
B. irigatii endodontice
C. asociate cu agenti fizici
D. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari
E. numai la persoane varstnice
ABC 7, pag
210
20 Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu
necroza sau gangrena pulpara, se inscriu:
A. prezenta unor obturatii coronare din amalgam
B. valoarea masticatorie si protetica a dintelui
C. topografia dintelui
D. afectiunile de sistem
E. starea parodontiului marginal
BCE 7,
pag.
158-
159
Pag
e18
5
21 Cauzele generale ale hemoragiei sunt:
A. hemofilie
B. diateze hemoragice
C. afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a
sangelui
D. stari fiziologice congestive: menstruatie
E. graviditate
ABCD 7,
pag
166
22 Pasta iodoformata Walkhoff, contine:
A. iodoform
B. clorfenol
C. timol
D. oxid de zinc
E. formol
ABCD 7,
pag
181
23 Aparatele electronice de masurare a lungimii de lucru existente, pot fi
clasificate astfel:
A. analogice
B. audiometrice
C. digitale
D. de inalta frecventa
E. sonda bimetalica Curalt
ABCD 7, pag
165
24 Compusii cuaternari de amoniu:
A. sunt detergenti cationici
B. reduc tensiunea superficiala a solutiei
C. sunt mai activi in mediu acid
D. sunt mai activi in mediu alcalin
E. sunt toxici citoplasmatici puternici
ABD 7,
pag.
182
25 Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele
instrumente:
A. ace Miller
B. ace Donaldson fine si foarte fine
C. ace Hedstroem fine
D. freze globulare mici
E. ace Kerr fine si foarte fine
AE 7,
pag.
162
26 Ce medicatie endodontica are capacitate antimicotica: A. tricrezolformalina
B. Walkhoff
C. Chlumski
D. clorhexidina
E. creozotul de mesteacan
BD 7,
pag.
176-
181
27 Timpii operatori ai tratamentului mecanic in gangrena pulpara sunt :
A. crearea accesului in camera pulpara
B. permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos
C. indepartarea dentinei alterate de pe peretii canalului
ABCD 7,
pag.
160
Pag
e18
6
D. stabilirea lungimii canalului
E. obturarea radiculara definitiva in aceeasi sedinta
28 Tratamentul Spad :
A. reprezinta o metoda de tratament al pulpitei seroase totale
B. reprezinta o metoda de tratament al gangrenei pulpare
C. se realizeaza cu solutie Walkhoff si pasta Spad
D. utilizeaza pasta Spad
E. utilizeaza pasta Spad si un amestec de doua lichide
BD 7, pag
185
29 Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt:
A. efect lent bactericid si fungicid
B. actiune antibacteriana indelungata
C. usurinta introducerii pe canale
D. interferarea proceselor de vindecare periapicala
E. tensiune superficiala mare
BC 7, pag
175
30 Pasta Ledermix contine:
A. prednisolon
B. clorhidrat de neomicina
C. oxid de zinc
D. hidroxid de calciu
E. streptomicina
CD 7,
pag.
192
TEMA NR. 40.
OBTURAREA CANALELOR RADICULARE – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a
gutapercii (Mc Spadden), acesta trebuie sa se opreasca :
A. la constrictia apicala
B. la 1 mm de constrictia apicala
C. la 1,5-2 mm de constrictia apicala
D. la 4-3 mm de constrictia apicala
E. la apexul radiologic
C 7, pag
235
2 *Premiza obligatorie in tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin
incalzire este urmatoarea:
A. largirea adecvata a canalului radicular
B. respectarea regulilor de preparare a canalelor radiculare
C. utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea cimentarii
apicale
D. plasarea corecta a varfului canulei
C 7,
pag
237
Pag
e18
7
E. largirea excesiva a canalului radicular
3 *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand
spreadere:
A. permit indepartarea cu usurinta din canal, cu dislocarea gutapercii
B. nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau
C. confera operatorului o mare sensibilitate tactila
D. partea activa are forma cilindrica
E. lungimea partii active este de cca 20 mm.
C 7, pag
223
4 *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald prin tehnica
Endotec, se recomanda introducerea conului master:
A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie
B. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
C. pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
D. dincolo de limita apicala
E. pana in treimea medie a canalului
C 7, pag
229
5 *Obturatia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj :
A. necesita instrumentar endodontic special
B. sigilare imperfecta in 1/3 apicala a canalului
C. grava perturbare a procesului de vindecare periapicala
D. necesita un calibru larg al portiunii apicale
E. este dificil de indepartat
B 7,
pag.
241
6 *Indicatiile obturarii segmentare cu rumegus dentinar sunt:
A. canale inguste
B. canale curbe
C. foramen apical larg
D. delta apicala
E. perforatii in 1/3 coronara a canalului
C 7, pag
241
7 *Alegerea acului Lentulo se face dupa urmatoarele criterii, cu exceptia:
A. volumul canalelor
B. topografia dintilor
C. integritatea fizica a acului Lentulo
D. numarul canalelor
E. gradul de curbura al canalelor
D 7, pag
215
8 *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se
recomanda introducerea conului master :
A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie
B. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
C. pana la 2mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
D. dincolo de limita apicala
E. Pana in treimea medie a canalului
C 7,
pag.
229
9 *Timpul in care gutaperca ramane plastica in canal dupa indepartarea
plugger/spreader-ului incalzit din canal, este:
A. 10-15 sec
A 7,
pag.
229
Pag
e18
8
B. 30 sec
C. 60 sec.
D. 50 sec
E. 70 sec
10 *Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercii (Mc
Spadden)
A. este mai lenta
B. exista posibilitatea fracturarii compactoarelor
C. obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic
D. faciliteaza depasirile in lipsa unui stop dentinar apical
corespunzator
E. exista posibilitatea aparitiei unor leziuni termice ale parodontiului
de sustinere
C 7,
pag.
234
11 *Avantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt
reprezentate de:
A. asigura o obturatie omogena a canalelor
B. nu necesita o largire excesiva a canalelor
C. nu necesita mult timp
D. nu necesita instrumente speciale
E. frecventa mica a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte
tehnici
A 7,
pag.
232
12 *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand
spreadere:
A. utilizare mai usoara in zonele distale
B. nu permit rotirea in jurul axului propriu in ambele sensuri
C. permit indepartarea usoara din canal, fara dislocarea gutapercii
D. sunt mai subtiri
E. sunt mai flexibile
C 7,
pag.
223
13 *In condensarea verticala la cald a gutapercii,coafarea conului principal
cu ciment de sigilare si propulsarea sa in canal se face pana la:
A. 1 mm de constrictia apicala
B. 2 -3mm de constrictia apicala
C. 4 mm de constrictia apicala
D. 5 mm de constrictia apicala
E. 10 mm de constrictia apicala
B 7,
pag.
232
14 *Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in
cloroform, dureaza:
A. 3-4 secunde
B. 3 minute
C. 1 minut
D. 2 minute
E. 20 minute
A 7,
pag.
225
15 *Dezavantajele utilizarii conurilor de argint in obturatia radiculara
sunt:
B 7,
pag.
Pag
e18
9
A. inchiderea perfecta a canalelor
B. tratamentul biomecanic incomplet nu asigura sigilarea apicala
urmarita
C. raduioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie
neetansa
D. are actiune oligodinamica discutabia in conditiile unei sigilari
perfecte
E. flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperca.
243
16 *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a
gutapercii (McSpadden), acesta trebuie sa se opreasca :
A. la constrictia apicala
B. la 1,5 mm de constrictia apicala
C. la 2mm de constrictia apicala
D. la 3-4 mm de constrictia apicala
E. la apexul radiologic
B 7,
pag.
235
17 Adaugarea de dezinfectante in pastele de obturatie radiculare nu este
benefica, deoarece:
A. creste riscul obturatiilor de canal cu depasite
B. nu reduce semnificativ microinfiltratiile marginale
C. irita parodontiul apical
D. sunt inactivate rapid in umorile tisulare
E. produc coloratii ale dintilor
CD 7,
pag.
214
18 Dispozitivul de condensare laterala la cald, Endotec, prezinta
urmatoarele caracteristici:
A. este simplu si ergonomic
B. exista posobilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon
C. incalzirea poate fi calibrata perfect
D. racire rapida
E. nu poate fi utilizat in canale curbe
ABCD 7,
pag.
229
19 In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire, este necesara
respectarea urmatoarelor reguli obligatorii:
A. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor
B. plasarea corecta a varfului canulei
C. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect
D. injectarea gutapercii la consistenta adecvata
E. proba clinica prealabila a pluggerelor
BCDE 7,
pag.
237
20 Tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii prezinta urmatoarele
avantaje:
A. asigura o sigilare superioara obturatiilor, prin cimentarea unui con
B. prezinta succes clinic considerabil in timp
C. asigura o obturatie foarte omogena
D. simplitatea si rapiditatea executiei
E. nu da fenomene de iritatie apicala
AB 7,
pag.
224
21 Pentru timpii operatori ai obturatiei de canal cu conuri de gutaperca BCD 7,
Pag
e19
0
calibrate se numara si:
A. individualizarea conului de gutaperca
B. proba clinico-radiologica a conului
C. toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica
D. introducerea cimentului de sigilare pe canal
E. condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul
pag.
221
22 Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele:
A. sunt nedeformabile
B. inchiderea canalului e posibila doar prin asocierea unui ciment de
sigilare
C. rigiditate superioara fata de cea a conurilor de argint
D. lipsa coroziunii
E. biocompatibilitate
CDE 7,
pag.
244
23 Situatii mai frecvent intalnite la proba conului inaintea obturatiei, sunt
urmatoarele:
A. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului
B. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a
canalului
C. depasirea lungimii de lucru
D. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al
canalului radicular
E. canale cu apex larg deschis
ABCD 7,
pag.
220-
221
24 Alegerea acului Lentulo pentru realizarea obturatiei de canal se face
dupa urmatoarele criterii:
A. topografia dintilor
B. integritatea fizica a acului Lentulo
C. volumul canalelor radiculare
D. morfologia canalelor radiculare
E. materialul utilizat
ABC 7,
pag.
215
25 Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand
spreadere:
A. confera sensibilitate tactila
B. permit indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii
C. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau
propriu, in ambele sensuri
D. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau
propriu, in sensul acelor de ceasornic
E. la indepartarea lor din canal se dizloca conul de gutaperca
ABC 7,
pag.
223
26 In utilizarea acului Lentulo pentru introducerea pastei in obturatia
radiculara, trebuie ca acesta:
A. sa aiba spirale integre
B. sa fie usor indoit
C. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal
D. sa nu fie ruginit
E. sa se specifice sensul corect de rotatie ( invers acelor de
AD 7,
pag.
219
Pag
e19
1
ceasornic) pentru propulsarea pastei in canal
27 Dezavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con
unic, calibrat la apex, sunt:
A. solubilitatea sigilantilor
B. premiza sigilarii corecte doar in treimea apicala
C. microinfiltratie mai mare decat la alte tehnici
D. dezobturare dificila in caz de necesitate
E. premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali
ACE 7,
pag.
219
28 Inconvenientele obturarii cu gutaperca:
A. timp indelungat pentru largirea canalelor
B. dificultatea obturarii canalelor inguste
C. dificultatea obturarii canalelor curbe
D. obturatii de canal incomplete
E. obturatii de canal tridimensionale
ABCD 7,
pag.
242
29 Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii are ca dezavantaje:
A. necesita mult timp
B. laborioasa
C. reclama o largire excesiva a canalului
D. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire
E. consum mai mare de conuri de gutaperca
ABC 7,
pag.
232
30 Obturatia de canal cu conuri metalice este indicata in :
A. canale inguste
B. canale cu curbura accentuata
C. canale ovale
D. foramen apical larg
E. resorbtii radiculare interne
AB 7,
pag.
245
TEMA NR. 41.
TRATAMENTUL PARODONTITELOR APICALE ACUTE SI
CRONICE – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor
medicamentoase, se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu:
A. Dontisolon
B. pasta Walkhoff
C. ciment zinc oxid eugenol
D. Endomethasone
E. ciment fosfat de zinc
B 7,
pag.
259
Pag
e19
2
2 *Tratamentul parodontitei apicale seroase exudative necesita:
A. irigatii endocanalare cu solutii antiseptice
B. permeabilizarea apexului
C. lasarea deschisa a dintelui
D. aplicarea de prisnite reci
E. toate de mai sus.
E 7, pag
256
3 *Tratamentul parodontitei apicale arsenicale, forma grava, consta in:
A. extractia dintelui
B. chiuretarea alveolei pana in os sanatos
C. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
D. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial
E. toate de mai sus
E 7, pag
256
4 *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in
depasirile apicale NU sunt reprezentati de :
A. starea parodontiului apical dinainte de obturatie
B. volumul de substanta care a depasit apexul
C. calitatea materialului de obturatie
D. forma pe sectiune a canalului radicular
E. tipul de reactivitate individuala
D 7,
pag.
251-
252
5 *In parodontita apicala hiperemica consecutiva acutizarii unui proces
cronic preexistent, se realizeaza:
A. tratament mecanic cu permeabilizarea apexului
B. tratament mecanic fara permeabilizarea apexului
C. aplicarea imediata de pansament ocluziv cu antiseptic (Walkhoff)
D. lasarea inchisa a dintelui pentru cateva zile
E. obturatie definitiva de canal in aceeasi sedinta
A 7,
pag.
255
6 *In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava, NU se
recomanda:
A. extractia dintelui
B. chiuretare pana in os sanatos
C. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial
D. toaleta canalelor cu mese imbibate in apa oxigenata
E. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
D 7,
pag.
216
7 *In cazul secretiei seroase moderate pe canal, nu se indica:
A. tratamentul medicamentos cu antiseptice
B. cauterizarea chimica
C. crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. cauterizarea electrica
E. paste cu antibiotice
C 7,
pag.
258-
259
8 *In parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului
cu material de obturatie, este contraindicata:
A. expectativa
B. interventia chirurgicala
C 7,
pag.
256
Pag
e19
3
C. dezobturarea canalului radicular
D. administrarea de antialgice
E. infiltratia plexala cu novocaina 1%
9 *In parodontita apicala acuta purulenta, faza endodosoasa, NU se
practica:
A. drenaj endodosos
B. drenaj transosos
C. drenaj alveolar
D. medicatie analgetica
E. pansament cu antiseptice
E 7,
pag.
257
10 *In tratamentul parodontitei apicale acute purulente la adulti,
ampicilina se administreaza dupa urmatoarea schema:
A. 0,250 g de 4 ori pe zi
B. 0,250 g de 6 ori pe zi
C. 0,500 g o data pe zi
D. 0,200 g de 5 ori pe zi
E. 0,500 g de 2 ori pe zi
B 7,
pag.
252
11 *Schema de tratament in parodontitele apicale acute purulente in
stadiul endodosos cuprinde urmatoarele etape,cu exceptia:
A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice
B. drenaj combinat, endodontic si prin osteotomie transmaxilara
A. C.drenaj alveolar prin extractia dintelui
C. medicatie analgetica, tranchilizante
D. extractie si replantare
E 7,
pag.
257
12 *Administarea antibioticelor in tratamentul parodontitelor apicale
acute exudative purulente se recomanda in urmatoarele circumstante:
A. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator si starea
pacientului este alterata
B. in faza endoosoasa, canddrenajul este nesatisfacator din diferite
cauze
C. in faza subperiostala
D. in faza submucoasa
E. cand nu se poate face un tratament corect endodontic
A 7,
pag.
254
13 *Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor
clinice in depasirile apicale:
A. volumul de substanta care a depasit apexul
B. calitatea materialului de obturatie
C. vecinatatea unor formatiuni nervoase
D. tipul de reactivitate individuala
E. toate de mai sus
E 7,
pag.
251
14 *In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala
cronica NU se indica:
A. drenaj endodontic
B. lasarea deschisa a dintelui
E 7,
pag.
259
Pag
e19
4
C. crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
15 *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in
depasirile apicale NU sunt reprezentati de:
A. starea parodontiului apical dinainte de obturatie
B. volumul de substanta care a depasit apexul
C. calitatea materialului de obturatie
D. forma pe sectiune a canalului radicular
E. tipul de reactivitate individuala
D 7,
pag.
251-
252
16 *Secretia persistenta pe canal in tratamentul unei parodontite apicale
cronice impune schimbarea pansamentului antiseptic cu un alt
antiseptic dupa:
A. sedinta
B. doua sedinte
C. 4 sedinte
D. 5 sedinte
E. 10 sedinte
B 7,
pag.
258
17 Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala,
forma usoara, cuprinde:
A. tratament cu diatermie
B. indepartarea pansamentului arsenical
C. aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de
dimercaptopropanol
D. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal
E. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice
BC 7,
pag.
256
18 Cauzele iatrogene ale persistentei secretiei pe canal in parodontitele
apical cronice sunt:
A. mese impinse dincolo de apex
B. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente
C. utilizarea incorecta a agentilor fizici
D. pozitia dintelui pe arcada
E. varsta pacientului
ABC 7,
pag.
258
19 In stadiul submocos al parodontitei apicale acute exudative purulente,
terapia este urmatoarea:
A. drenaj endodontic
B. ionoforeza endocanalara cu enzime
C. incizia mucoasei
D. extractia dintelui si drenaj alveolar
E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare
ACD 7,
pag.
257
20 Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale exudative seroase
spre forme purulente, se recomanda instituiea unui tratament
medicamentos cu:
A. antibiotice
ACD 7,
pag.
253
Pag
e19
5
B. anticoagulante
C. antiinflamatoare nespecifice
D. antialgice
E. antiacide
21 Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde
urmatorii timpi:
A. tratament de gangrena
B. se insista cu irigatiile pe traiectul dinte-fistula
C. se obtureaza in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului
D. se sutureaza fistula
E. se obtureaza dintele retrograd
ABC 7,
pag.
260
22 Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de:
A. profesia pacientului
B. sexul pacientului
C. reactivitatea individuala
D. forma anatomo-clinica de inflamatie
E. pozitia dintelui pe arcada
CDE 7,
pag.
249
23 In cazul parodontitelor apicale hiperemice consecutiv gangrenei
pulpare, pasta cu antibiotice:
A. se aplica din prima sedinta
B. nu se aplica din prima sedinta
C. se mentine 48 de ore
D. se mentine minimum 72 de ore
E. se mentine o saptamana
AC 7,
pag.
250
24 Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul
endodontic:
A. obturatii coronare de amalgam
B. dinti acoperiti de coroane
C. lucrari protetice cu ancoraj in canal
D. corpi straini in canal
E. radacini curbe
CDE 7,
pag.
253
25 Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt:
A. apex larg deschis la copii si adolescenti
B. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic
C. mese impinse dincolo de apex
D. tratamente endodontice incomplete
E. canale curbe
ABC 7,
pag.
258
26 Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute
este in raport de:
A. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale
B. stadiul ei de evolutie
C. conditiile topografice locale
D. conditiile topografice generale
E. starea generala a pacientului
ABCE 7,
pag.
249
Pag
e19
6
27 Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care
consta in:
A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o
afectiune pulpara
B. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si
produsele de lichefactie colectate in focarul inflamator
C. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante
D. realizarea rezectiei apicale
E. simpla extirpare a tesutului pulpar
AB 7,
pag.
249
28 Pentru a realiza drenajul endodontic in parodontitele apicale, fara a
exacerba durerile pacientului, vom recurge la urmatoarele metode:
A. imobilizarea dintelui
B. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia
C. anestezia
D. premedicatia antibiotica
E. folosirea unei turatii cat mai joase pentru a nu produce trauma
pulpara
ABC 7,
pag.
252
29 Care sunt indicatiile terapeutice in parodontitele apicale cronice cu
forme lezionale grave:
A. cauterizare chimica
B. cauterizare electrica
C. interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui
D. extractia dintelui
E. schimbarea medicatiei endodontice
CD 7,
pag.
260
30 Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaza in general aceleasi
etape cu ale tratamentului gangrenei pulpare simple, cu unele
modificari determinate de:
A. lungimea de lucru
B. persistenta secretiei pe canal
C. existenta unor fistule
D. medicatia folosita
E. statusul general al pacientului
BC 7,
pag.
258
TEMA NR. 42.
MORFOFIZIOLOGIA PARODONTIULUI MARGINAL (8, Pag. 26-89)
– 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Forma şi volumul papilei interdentare variază în raport cu:
A. vârsta
AD 8/43
Pag
e19
7
B. microproteze inserate pe dinţii respectivi corect adaptate
C. cantitatea de gingie ataşată adiacentă
D. traumatismul produs de folosirea intempestivă de scobitori
E. adâncimea şantului gingival
2 Următoarele afirmaţii sunt adevarate referitor la gingia fixă:
A. este delimitată între marginea gingivală şi linia muco-gingivală
B. constituie zonă de rezistenţă împotriva tendinţelor de retracţie şi
deplasare ale marginii gingivale libere
C. are o dimensiune aproximativ constantă de 1-3 mm la toţi dinţii
frontali
D. are o înalţime mai mare la mandibulă decât la maxilar
E. aderă ferm la dinte şi osul subiacent
BE 8/44
3 *Şanţul marginii gingivale libere reprezintă:
A. porţiunea coronară a gingiei şi corespunde peretelui extern al
şanţului gingival
B. sulcusul gingival
C. limita dintre marginea gingivală liberă şi gingia fixă, dar uneori
este şters sau lipseşte
D. epiteliul de joncţiune
E. linia muco-gingivală
C 8/42
4 Gingia sănătoasă are următoarele aspect clinice generale:
A. culoare roz palid
B. culoare roz palid cu pigmentări melanice
C. consistenţă moale la palpare
D. aspect de “gravură punctată”
E. consistenţă mai laxă la nivelul papilelor interdentare
ABDE 8/45
5 Epiteliul de joncţiune:
A. are o grosime care variază între 0,25 şi 1,35 mm
B. prezintă o singură lamina bazală din punct de vedere structural
C. este produsul proliferării celulare din stratul extern al epiteliului
adamantin redus
D. prezintă un grad semnificativ de keratinizare
E. aderă la dinte în mod direct sau prin intermediul unor variate
pelicule sau cuticule
CE 8/50
6 *Particularităţile anatomice care explică vulnerabilitatea epiteliului de
joncţiune faţă de agresiuni fizice şi biologice sunt:
A. absenţa digitaţiilor epiteliale
B. hiperkeratinizarea
C. interfaţa epiteliu-corion sulcular este ondulată, sugerând o
nutriţie bogată
D. numar mare de punţi desmodontale intercelulare
E. existenţa unor fibre de colagen în grosimea sa
A 8/50
7 Lichidul gingival are următoarele roluri:
A. îndepărtarea mecanică din şanţul gingival a materialului fluid sau
ABCE 8/52
Pag
e19
8
sub formă de particule străine, unele cu acţiune antigenică şi
efecte agresive
B. activitate antimicrobană complexă prin anticorpi
C. activarea adeziunii inserţiei epiteliale prin conţinutul de proteine
plasmatice
D. conţine proteoglicani şi glicoproteine cu rol important în apărarea
locală
E. conţine enzime lizozomale
8 Fibroblaştii :
A. sunt celule situate în ţesutul conjunctiv dispuse perivascular şi
între elementele fibrilare
B. se găsesc în ţesutul gingival inflamat
C. produc proteoglicani, glicoproteine, ca fibronectina cu rol în
menţinerea integrităţii corionului gingival
D. produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie
E. au rol activ în resorbţia şi remodelarea tramei fibrilare de colagen
ACE 8/55
9 Cementul primar, fibrilar:
A. este celular
B. este acelular
C. este dispus în jumătatea apicală a rădăcinii
D. histologic prezintă linii de apoziţie paralele în general între ele şi
suprafaţa radiculară
E. substanţa minerală a cementului este reprezentată de cristale fine,
aciculare de hidroxiapatită
BDE 8/60
10 *Desmodonţiul reprezintă:
A. totalitatea fibrelor de colagen din corionul gingival
B. totalitatea structurilor din spaţiul dento-alveolar
C. un ţesut de tip conjunctiv cu un grad ridicat de mineralizare care
acoperă suprafaţa radiculară a dinţilor
D. totalitatea filamentelor nervoase aferente şi eferente formaţiunilor
sensitive şi senzoriale ale parodonţiului marginal
E. plexul vascular periodontal
B 8/61
11 Celulele epiteliale Malassez:
A. sunt celule provenite din teaca lui hertwing şi diagrama epitelială
în cursul cementogenezei
B. sunt celule de apărare prezente în număr redus în desmodonţiul
normar
C. au înalt potenţial de transformare în celule ca fibroblaşti,
cementoblaşti
D. sunt întâlnite la nivelul desmodonţiului
E. numărul lor variază în funcţie de vârsta pacientului
AD 8/62
12. Osul alveolar propriu-zis se mai numeşte şi:
A. lamina dura
B. lamina cribriforma
C. os alveolar susţinător
ABD 8/64
Pag
e19
9
D. corticala internă a osului alveolar
E. os medular
13 Remanierea osului alveolar este influenţată de anumiţi hormoni cum ar fi:
A. TSH
B. hormonal paratiroidian
C. estrogenii
D. progesteronul
E. testosteronul
BCDE 8/75-
6
14 Sistemul ligamentar supraalveolar îndeplineşte următoarele roluri:
A. asigură fixarea şi menţinerea gingiei pe dinte la un nivel constant
B. asigură fixarea şi menţinerea dintelui în os
C. întăreşte structura corionului gingival
D. formează o barieră biologic rezistentă în timp faţă de agresiunea
microbiană
E. se opune tendinţelor de retracţie gingivală prin agresiuni
mecanice directe asupra marginii gingivale libere
ACDE 8/71
15 Despre atriţie se poate spune că:
A. este o lipsă de substanţă dentară la colet , produsă prin
demineralizare acidă
B. este o lipsă de substanţă lacunară la colet produsă probabil prin
traumă ocluzală
C. prin atriţie se reduce relieful ocluzal accidentat
D. transformă contactul interdentar dintr-o zonă redusă iniţial într-o
zonă extinsă
E. reduce din braţul de pârghie extraalveolar reprezentat de coroana
clinic
CDE 8/87-
8
16 Mobilitatea dentară fiziologică:
A. este uşor perceptibilă clinic prin prinderea dintelui în pensă şi
mişcarea sa vestibule-oral
B. are valori diferite în funcţie de momentul zilei
C. variază funcţie de la o persoană la alta
D. variază functie de anumite medicamente utilizate de pacient
E. este rezultatul a două faze de deplasare dentară: desmodontală şi
alveolară
BCE 8/89
17 Mezializarea fiziologică reprezintă:
A. procesul de migrare a dinţilor în direcţie către planul mediosagital
B. procesul de înclinare spre mezial a unui dinte daca lipseşte
vecinul său mezial
C. procesul de erupţie permanent a dintelui
D. are rol activ în contiguitatea arcadelor neîntrerupte de breşe
edentate
E. are rol în prezenirea formării spaţiilor retenţive sub zonele de
contact interdentar
ADE 8/89
18 Contactul interdentar are următoarele roluri: ABC 8/89
Pag
e20
0
A. transmiterea echilibrată a fortelor din cursul masticaţiei
B. direcţionează bolul alimentar pe versanţii gingivali şi alveolari,
ceea ce contribuie la stimularea dinamicii vasculare din corion
C. protejează papila gingivală de impactul direct al alimentelor
D. protejează gingia ataşată de impactul alimentar traumatic
E. protejează ligamentul supraalveolar de traumatismul alimentar
19 Reţeaua vasculară a parodonţiului marginal este influenţată de:
A. fumat
B. caldură
C. frig
D. stress
E. hormoni
ACD 8/69
20 Cementul radicular are următoarele funcţii:
A. asigură fixarea fibrelor ligamentului periodontal
B. rol în mezializarea fiziologică şi erupţia dintelui prin depunerea
continuă
C. formează o barieră biologică rezistentă în timp la agresiunea
microbiană
D. îmbunătăţirea condiţiilor de implantare a dintelui prin apoziţia
continuă
E. prezintă fenomene de remodelare şi resorbţie în condiţii
funcţionale
ABD 8/71
21 În cadrul complexului morfofuncţional cement-desmodonţiu-os alveolar,
osul alveolar asigură implantarea dintilor prin:
A. realizarea unei legături strânse de tip anchiloză cu dintele
B. fixarea fibrelor ligamentului parodontal
C. preluarea solicitărilor exercitate asupra dintelui şi transformarea
în tracţiuni dispersate în mod echilibrat în osul alveolar
D. asigurarea unui suport integru de-a lungul rădăcinii dentare care
se constituie într-un braţ de pârghie intraalveolar
E. existenţa unei apoziţii permanente care compensează liza
marginală fiziologică
BCD 8/74-
5
22 Fibrele nervoase pătrund în desmodonţiu prin zona periapicală şi prin
orificiile laminei dura şi se termină prin următoarele tipuri de formaţiuni:
A. terminaţii nervoase libere specializate în recepţionarea stimulilor
dureroşi
B. terminaţii nervoase fuziforme înconjurate de o capsulă fibroasă
C. chemoreceptori
D. corpusculi de tip Ruffini şi Krause
E. terminaţii nervoase ondulate, spiralate în porţiunea mijlocie a
parodonţiului
ABDE 8/70
23 Osul alveolar este cel mai bogat în os medular în următoarele zone:
A. molarii şi premolarii inferiori
B. creasta zigomato-alveolară
C. tuberozităţile maxilare
AC 8/65
Pag
e20
1
D. lamina cribriforma
E. faţa vestibulară a grupului frontal superior
24 Între tipurile de celule existente în desmodonţiu întâlnim:
A. celule mezenchimale nediferenţiate
B. fibroblaşti
C. ameloblaşti
D. osteoblaşti
E. osteoclaşti
ABDE 8/62
25 Dimensiunile spaţiului dento-alveolar diferă functie de:
A. gradul de erupţie
B. gradul de funcţionalitate a dintelui
C. dimensiunea rădăcinii
D. afecţiuni sistemice
E. sex
ABD 8/61
26 În gingie se întâlnesc componente histochimice:
A. glicogen
B. mucopolizaharide
C. enzime
D. markeri neuro-endocrini
E. grupări sulfhidrice şi disulfhidrice
ACE 8/58
27 Mezenchimul stă la baza dezvoltării următoarelor structuri dentare:
A. smalţ
B. dentină
C. cement
D. os alveolar
E. desmodonţiu
BCDE 8/31
28 Caracteristicile mucoasei masticatorii conduc la următoarele implicaţii
clinice:
A. plăgile chirurgicale situate în zona palatină au prin incizie o
deschidere puţin extensibilă, dificilă pentru asigurarea unui
eventual drenaj
B. sutura se face cu uşurinţă
C. procesele inflamatorii şi hemoragiile se răspândesc cu uşurinţă
D. prezintă numeroase formaţiuni papilare
E. protezele dentare trebuie realizate ţinând seama de rezilienţa
diferitelor zone ale mucoasei masticatorii
AE 8/41
29 Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la mucoasa de căptuşire
acavităţii bucale:
A. este bogat keratinizată
B. are o submucoasă bine reprezentată în ţesut lax
C. se ăseşte la nivelul buzelor, obrajilor, feţei dorsal a limbii
D. se găseşte la nivelul suprafeţei ventral a limbii şi a planşeului
bucal
E. se gaseşte la nivelul mocoasei alveolare
BDE 8/41
Pag
e20
2
30 Epiteliul oral este format din următoarele straturi de celule:
A. strat bazal, spinos, granolos, cornos
B. strat germnativ, spinos, granulos, keratinizat
C. strat bazal,spinos şi descuamativ
D. strat spinos, granulos şi keratinizat
E. strat germinativ, granulos şi exfoliativ
AB 8/47
TEMA NR. 43.
ETIOPATOGENIA PARODONTITELOR MARGINALE CRONICE
(8, pag 103-155) – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *Acumularea maxima a placii bacteriene incepe la:
A. ora dupa periaj
B. saptamana dupa periaj
C. Circa 10 zile
D. Circa 30 zile
E. 45 de zile dupa periaj
D
8/109
2 *In compozitia placii bacteriene, bacteriile se gasesc intr-un procent de:
A. 25%
B. 35%
C. 60-70%
D. 75-80%
E. 70-80%
E 8/106
3 Pelicula are urmatoarele caracteristici:
A. Are o compozitie omogena
B. Are o compozitie heterogena
C. Nu contine factori de inhibitie ai hemaglutinarii
D. Are o grosime de 100 n.m.la 2 ore
E. Reprezinta un depozit anorganic din saliva
BD
8/107
4 *La 24-48 de ore de la periaj pelicula bacteriana are o grosime de :
A. 500-1000 n.m
B. 800 n.m
C. 1000 n.m
D. 200 n.m
E. 800-1000 n.m
A 8/107
5 *Aderenta bacteriilor la pelicula se explica prin mai multe mecanisme
exceptand unul:
B 8/107
-108
Pag
e20
3
A. Aderenta prin receptori de suprafata specifici sau enzime
B. Aderenta prin mecanisme hidrofile
C. Aderente prin structuri bacteriene specializate
D. Aderenta prin mecanisme hidrofobe
E. Aderenta prin mechanism electrostatic
6 *In componenta matricei placii bacteriene intra:
A. Glicoproteine
B. Imunoglobuline
C. Complexe polizaharide-proteine produse de microorganismele din
placa
D. Celule fagocitare
E. Produse de metabolism celular
C 8/106
7 Substantele cu actiune toxica locala continute in matricea plăcii bacteriene
sunt:
A. Enzimele litice
B. Saruri de potasiu
C. Endotoxine
D. Metaboliti toxici cu greutate moleculara mica
E. Metaboliti toxici cu greutate moleculara mare
ACD 108
8 Factorii imunitatii nespecifice prezenti in saliva au urmatoarele caracteristici:
A. Impiedica aderenta bacteriana
B. Priveaza bacteriile de anumite cerinte metabolice
C. Actioneaza toxic asupra bacteriilor
D. Actioneaza litic asupra bacteriilor
E. Produc acizi lactici
ABCD 8/125
9 Placa dentara tanara contne:
A. Flora gram-pozitiva
B. Flora gram-negativa
C. Treponeme
D. Coci
E. Bacili
ADE 8/110
10 Placa bacteriana subgingivala asociata suprafetei dentare are urmatoarele
caracteristici:
A. Are o structura apropiata de a placii supragingivale
B. Bacteriile acopera suprafata coroanei dentare
C. Bacteriile acopera suprafata radacinii dentare
D. Flora bacteriana este gram-pozitiva
E. Marginea apicala a placii este la nivelul epiteliului jonctional
ACD 8/110
11 *Portiunea apicala a placii subgingivale asociata suprafetei dentare este
formata din:
A. Dominant din coci gram-negativi cu orientare specifica
B. Bacili gram-negativi fara o orientare specifica
C. Bacili gram-negativi cu orientare specifica
D. Bacili gram-pozitivi si gram-negativi
C 8/110
Pag
e20
4
E. Bacterii flagelate si spirochete
12 Placa bacteriana subgingivala asociata epiteliului santului gingival are
urmatoarele caracteristici:
A. Contine un numar mare de bacterii flagelate si spirochete
B. Se extinde pana in zona jonctiunii gingivo-dentare
C. Bacteriile din aceasta zona nu mai pezinta matrice
D. Bacteriile din aceasta zona au o orientare specifica
E. Are aspect characteristic de “perie cu tepi”
ABC 8/111
13 Mecanismele directe de patogenitate bacteriana sunt:
A. Aderenta si colonizarea bacteriana subgingivala
B. Invazia bacteriana in tesuturile parodontale
C. Lizozimul, lactoferina si sistemul peroxidaza
D. Actiunea nociva a unor factori sintetizati si eliberati din celula
bacteriana
E. Prezenta anticorpilor din clasa IgG in procent ridicat
ABD 8/120
-121
14 *Speciile bacteriene producatoare de leucotoxina distrug:
A. Leucocitele din lichidul santului gingival
B. Lipopolizaharidul atasat membranei exterioare a peretelui celular
C. Macrofagele
D. Antigenele de invelis
E. epiteliul gingival
A 8/122
15 Factorii ce pot contribui la distructiile tisulare produsi de catre metabolitii
bacterieni sunt:
A. Acid butiric
B. Amine
C. Hidrogen sulfurat
D. Dimetilsulfit
E. Hialuronidaza
ABCD 8/122
16 Apararea nespecifica in parodontopatii este asigurata de:
A. Integritatea anatomica a epiteliului jonctional
B. Factori umorali prezenti in lichidul santului gingival
C. Factori umorali prezenti in punga parodontala
D. Prezenta exotoxinelor
E. Factori celulari din tesut
ABCE 8/125
17 Factorii umorali de aparare antibacteriana:
A. Sunt prezenti doar in saliva
B. Sunt prezenti in saliva si in lichidul gingival
C. Sunt prezenti doar in lichidul gingival
D. Sunt reprezentati de lizozim, lactoferina, si sistemul peroxidaza
E. Nu au un rol semnificativ in protectia fata de bolile parodontale
BDE 8/125
18 In lichidul santului gingival sunt prezenti factorii de aparare cum sunt:
A. Exototinele
B. Endotoxinele
CE 8/126
Pag
e20
5
C. Complementul extravazat din ser
D. Anticorpi din clasa IgM in procent ridicat
E. Anticorpi din clasa IgG in procent ridicat
19 Complementul din lichidul gingival este activat de :
A. Bacteriile opsonizate
B. Produsele metabolice bacteriene
C. Endotoxinele bacteriene
D. Celule polimorfonucleare
E. Macrofage
ABC 8/126
20 Macrofagele elaboreaza enzime cu rol distructiv tisular cum sunt:
A. Anticorpi din clasa IgG
B. In procent mai mic anticorpi din clasa IgM
C. Elastaze
D. Hialuronidaze
E. Factorul de necroza al tumorilor
CDE 8/127
21 *Titrurile de anticorpi au o tendinta de scadere treptata intr-un interval de:
A. 8-10 luni dupa tratament
B. 4 saptamani dupa tratament
C. 8-12 luni dupa tratament
D. 7 saptamani dupa tratament
E. 4-6 luni dupa tratament
C 8/130
22 Urmatoarele bacterii sintetizeaza cantitati mari de proteine de soc termic:
A. Porphyromonas gingivalis
B. Actinobacillus actinomycetemcomitans
C. Eikenella corrodens
D. Treponema denticola
E. Prevotella melaninogenica
BCE 8/130
23 *Inflamatia gingivala se instaleaza in mod experimental pe model la un
interval de:
A. 7 zile dupa o igiena orala defectuaosa
B. 10-21 de zile dupa o igiena orala defectuoasa
C. 10-14 zile
D. 9 zile
E. 20-30 de zile
B 8/111
24 Actinobacillus actinomycetemcomitans are urmatoarele caracteristici:
A. Se coreleaza cu parodontopatia juvenila
B. Se coreleaza cu gingivita bacteriana generalizata
C. Se coreleaza cu parodontopatia rapid progresiva la adult
D. Efectul distructiv se datoreaza endotoxinelor elaborate
E. Efectul distructiv se datoreaza exotoxinei elaborate (leucotoxina)
ACE 8/112
25 Efectul patogen al bacteriei Porfhyromonas gingivalis este dat de:
A. Leucotoxina
B. Factori antifagocitari
BCD 8/114
Pag
e20
6
C. Factori leucopenici
D. Endotoxina lipopolizaharidica
E. Colagenaza
26 Tartrul dentar :
A. Este un complex anorganic
B. Este un complex organo-mineral
C. Adera numai de suprafetele dentare
D. Contine numai substante minerale
E. Contine si componente organice
BE 8/137
27 *Structura tartrului este dominate de :
A. Complexe polizaharide-proteine
B. Cristale anorganice de tip apatita
C. Celule epiteliale descuamate
D. Amestec de bacterii
E. Leucocite
B 8/138
28 *In zona supragingivala a tartrului domina urmatoarele tipuri de bacterii :
A. Bacterii filamentoase fara o orientare specifica
B. Coci
C. Bacili
D. Bacterii filamentoase cu orientare in unghi drept
E. Spirochete
D 8/138
29 Tartrul supragingival :
A. Are o culoare maro inchis
B. Are o consistenta crescuta
C. Este dispus sub forma unor depozite lamelare cu suprafata dura ,
neregulata
D. Are o culoare alb-galben
E. Imediat dupa depunere se disloca cu usurinta
DE 8/138
30 Componentele anorganice ale tartrului supragingival au urmatoarea structura
cristalina:
A. Hidroxiapatita (68%)
B. Wiltokita (21%)
C. Fosfat octocalcic (31%)
D. Hidroxiapatita (58%)
E. Brusita (9%)
BDE 8/140
TEMA NR. 44.
DIAGNOSTICUL ÎMBOLNĂVIRILOR GINGIVO-PARODONTALE
(8, pag 189-201) – 8 intrebari
Pag
e20
7
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Semnele clinice ale parodontitei marginale cornice tipice pot fi:
A. inflamaţie gingivală
B. mobilitate dentară accentuată
C. culoare roz-palidă a gingiei marginale
D. pungi parodontale
E. depozite mari de placă și de tartru
ADE
8/194
2 În parodontita marginală cronică diagnosticul se pune pe baza următoarelor
criterii:
A. leziunile distructive afectează parodonțiul de susținere
B. se asociază frecvent cu boli generale
C. creşte mobilitatea dinţilor
D. evoluția este în general lent progresivă
E. halena.
ABD 8/195
3 Parodontitele agresive:
A. sunt frecvent circumpubertare
B. este cauzată genetic
C. apare după vârstă de 35 ani
D. disjuncția gingiva-dentară se realizează rapid
E. speciile microbiene cel mai frecvent întâlnite sunt Actinobacillus
actinomycetemcomitans și Porphyromonas gingivalis
ADE
8/196
4 *Gingivitele descuamative apar în:
A. lichen plan.
B. sarcină.
C. tulburări neuro-vegetative
D. diabet.
E. sclerodermie
C 8/194
5 *În gingivitele din cursul tratamentelor cu antagoniști de calciu:
A. mobilitate patologică prin edem
B. gingie mărită de volum
C. sângerări gingivale
D. pungi adevărate
E. medicamentele au acțiune primară asupra gingiei
B 8/193
6 Semnele histopatologice în gingivite sunt:
A. joncțiune gingiva-dentară integră
B. eroziuni ale epiteliului sulcular
C. distrucţii de colagen mai reduse ca în parodontita adultului
D. infiltrat inflamator predominant plasmocitar
E. bogat infiltrate limfocitar T
ABE 8/192
7 Aspectul clinic in gingivita indusă de placa bacteriană prezinta urmatoarele
semne:
A. singerare gingivala produsă cu ușurință
ABCD 8/191
Pag
e20
8
B. modificări de culoare
C. .modificări de volum
D. Pierderea texturii de "gravură punctată"
E. Frecvent dureri în mod spontan
8 Testul BANA se bazează pe depistarea:
A. metaboliților toxici
B. elastazelor
C. Treponema Denticola
D. Actinobacillus actinomycetemcomitans
E. Porphyromonas gingivalis
CE 8/199
TEMA NR. 45.
CLASIFICAREA BOLILOR PARODONTIULUI MARGINAL (8, pag.
205-219) – 20 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Cea mai veche clasificare a bolilor parodontale cuprinde
A. boli inflamatorii: paradentite
B. boli distrofice cu inflamaţie redusă
C. paradontite de cauză sistemică
D. paradentita marginală profundă
E. paradentita marginală superficială
AB 8/206
2 În grupul de afecţiuni intitulate paradentosis, Becks, în 1929 include:
A. atrofia presenilă
B. paradentosis prin traumă ocluzală
C. paradentosis prin lipsă ocluzală
D. atropfa alveolară difuză
E. paradentoma
ABCD 8/206
3 În 1940, BOX şi MC CALL descriu următoarele forme de îmbolnăviri:
A. gingivite acute şi cronice
B. periodontite simple
C. parodontita marginală cronică superficială
D. gingivozele
E. parodontita rapid progresivă
AB 8/208
4 În categoria îmbolnăvirilor parodontale apărute în condiţii degenerative sunt
incluse:
A. gingivoze de cauză sistemică
B. manifestări degenerative ale ţesutului conjunctiv
C. periodontoza avansată
ABC 8/208
Pag
e20
9
D. parodontita juvenilă
E. parodontita prepubertară
5 Hiperplaziile gingivale au cauze diferite:
A. infecţioase (granulom piogen)
B. endocrină (sarcină)
C. medicamentoase
D. sistemice
E. traumatice
ABC 8/208
6 PUCCI, în 1950 clasifică bolile parodontale în:
A. paradentita marginală incipientă
B. paradentita hipertrofică
C. paradentita descuamativă
D. paradentita localizată
E. sindrom periodontal
ABCD
8/209
7 *CARRANZA, în 1951 descrie:
A. sindromul periodontal inflamator superficial şi profund
B. parodontita superficială
C. parodontita medie
D. parodontita complexă
E. parodontita agresivă
A 8/209
8 ARPA, în 1955 propune clasificarea:
A. parodontite
B. parodontoze
C. parodontome
D. gingivite acute
E. gingivite cronice
ABC
8/209
9 În 1996, CARRANZA JR descrie următoarele forme de îmbolnăvire
parodontală, tip gingivită:
A. gingivita marginală cronică
B. gingivita acută ulcero-necrotică
C. leziuni care apar in SIDA
D. gingivostomatita acută herpetică
E. parodontită lent progresivă
ABCD
8/210
10 După Carranza Jr., parodontitele sunt clasificate în:
A. parodontita lent progresivă a adultului
B. parodontita rapid progresivă a adultului
C. gingivite hiperplazice
D. parodontita rapid progresivă precoce
E. parodontita ulceronecrotică
ABDE 8/210
11 În 1996, Academia Americană de Parodontologie propune clasificarea:
A. afecţiuni gingivale
B. periodontite cronice
C. periodontite agresive
ABCD
8/211
Pag
e21
0
D. periodontite şi manifestări ale unor boli sistemice
E. parodontoze
12 *Periodontitele şi manifestările bolilor sistemice, după A.A.P. asociate în
tulburările hematologice sunt cele din :
A. neutropenia dobândită
B. cardiopatia ischemică
C. accident vascular cerebral
D. sindrom Down
E. sindrom Cohen
A
8/213
13 Tulburările genetice asociate bolilor parodontale sunt:
A. sindrom Down
B. sindrom Papillon-Lefevre
C. sindromul Chediak-Higaschi
D. sindrom Cohen
E. leucemia
ABCD
8/213
14 Afecţiunile gingivale asociate sistemului endocrin sunt:
A. gingivite asociate cu pubertatea
B. gingivite asociate cu ciclul menstrual
C. gingivite asociate cu sarcina
D. gingivite asociate diabetului zaharat
E. gingivite din deficienţa acidului ascorbic
ABCD
8/211
15 Leziunile gingivale neinduse de placă sunt:
A. leziuni asociate cu Neisseria gonorrhea
B. leziuni asociate cu Treponema pallidum
C. gingivostomatita herpetică primară
D. candidoza gingivală generalizată
E. periodontite agresive
ABCD
8/211
16 După Armitage, în 1999, leziunile gingivale induse de placă sunt:
A. gingivita ulcero-necrotică
B. gingivita asociată de pubertate
C. gingivita asociată de sarcină
D. candidoza gingivală
E. fibromatoza gingivală
ABC
8/214
17 Reacţiile alergice gingivale pot fi la:
A. materiale de restaurare
B. pastă de dinţi
C. ape de gură
D. alimente şi aditivi alimentari
E. injurii termice
ABCD
8/215
Pag
e21
1
18 În gingivite este afectat numai parodonţiul de înveliş, respectiv:
A. epiteliul
B. corionul gingival
C. sistemul ligamentar supra-alveolar
D. sistemul ligamentar profund
E. osul alveolar
ABC
8/217
19 Criteriile de clasificare ale Catedrei de Parodontologie Bucureşti:
A. mecanismul de producere al bolii parodontale
B. gradul de afectare al structurilor parodonţiului marginal
C. gradul de manifestare al inflamaţiei
D. distrofia
E. sexul
ABC
8/217
20 Gingivitele hiperplazice ca efect al unor medicamente sunt:
A. gingivita hiperplazică prin hidantoină
B. gingivita prin antagonisti de calciu
C. gingivita hiperplazică prin ciclosporine
D. gingivita prin utilizarea contraceptivelor
E. gingivita ulcero-necrotică
ABCD
8/218
TEMA NR. 46.
FORME CLINICE - SIMPTOMATOLOGIE IN GINGIVITE -
PARODONTITE MARGINALE (8, pag 221-280) – 40 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *Gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara se mai numeste si, cu
exceptia:
A. gingivomatoza
B. elefantiazis gingival
C. fibromatoza gingivala ereditara
D. fibromatoza familiara congenitala
E. gingivita prepubertara
E 8/245
2 *Se descriu gingivite descuamative dupa administrarea de, cu exceptia:
A. antibiotice
B. saruri de au si ag
C. citostatice
D. aminofenazona
E. salicilati
B 8/248
3 *Histopatologic, in pemfigus se constata urmatoarele manifestari gingivale:
A. acantoza in stratul spinos
A 8/249
Pag
e21
2
B. hiperkeratoza excesiva a epiteliului
C. aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale
D. prezenta a numeroase fibre de oxytalan
E. distructii intinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor
supraalveolare si periodontale
4 *Incidenta hiperplaziei gingivale la bolnavii tratati cu ciclosporine este de
cca:
A. 15%
B. 30%
C. intre 3 si 85%
D. intre 3 si 80%
E. 45%
B 8/241
5 *Microorganismele implicate in etiologia parodontitei marginale rapid
progresive sunt:
A. Actinomyces naeslundii
B. Capnocytophaga
C. Fusobacterium nucleatum
D. Veionella parvula
E. Treponema denticola
C 8/258
6 *Manifestarile orale la bolnavii cu SIDA cuprind, cu exceptia:
A. senzatii de arsura a mucoasei orale
B. osteita a corticalei interne a crestei alveolare
C. hiperpigmentatii ale mucoasei orale
D. veruci orale
E. angiomatoza bacilara
B 8/270
-2
7 *Gradul de retractie gingivala poate fi influentat de mai multi factori, cu
exceptia:
A. impactul alimentar cu actiune directa
B. malpozitii dentare
C. bruxismul
D. bride cu insertie joasa
E. obiceiuri vicioase
D 8/275
8 *Lipsa contactului ocluzale se poate manifesta prin:
A. reducerea grosimii ligamentului periodontal
B. cresterea grosimii ligamentului periodontal
C. radioopacitate crescuta a osului alveolar
D. radioopacitate normala a osului alveolar
E. cresterea spatiului dento-alveolar
A 8/273
-4
9 *Afectiunile tumorale maligne gingivale cuprind, cu exceptia:
A. fibromul gingival
B. reticulosarcomul
C. epiteliomul
D. melanomul malign
E. carcinomul
A 8/278
Pag
e21
3
carcinom
10 *SLOTS si RAMS descriu in parodontita refractara la tratament, urmatoarele
microorganisme:
A. Specii de streptococi
B. Selemonas noxia
C. Enterobacteriacee
D. Capnocytophaga
E. Actinomyces naeslundii
C 8/268
-9
11 *Dimensiunile aftelor mici variaza intre:
A. 0.1 – 1 cm
B. 0.2 – 1 cm
C. 0.5 – 2 cm
D. 0.1 – 0.2 cm
E. 0.4 – 2.5 cm
B 8/252
12 *Leziunea de baza in gingivitele descuamative, vezicula, are dimensiuni de
pana la:
A. 2 mm
B. 3 mm
C. 2.5 mm
D. 1 cm
E. 5 mm
E 8/248
13 *In gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara, suprafata gingiei are
aspect de:
A. coaja de portocala
B. prundis
C. feriga
D. tumoral
E. polimorf
B 8/246
14 *Gingivita ulcero-necrotica prezinta urmatorii factori favorizanti:
A. deficitul de vitamine B1, B2, B6, C
B. sifilis, anemii, tbc
C. tumori maligne si benigne
D. pericoronaritele
E. traumatismul indirect al gingiei
D 8/242
15 *Gingivita si gingivostomatita din menopauza se caracterizeaza prin senzatii
anormale de gust:
A. sarat
B. acru
C. dulce
D. acru si dulce
E. sarat si acru
E 8/230
16 *Parodontita agresiva, rapid progresiva prezinta maximum de incidenta in
jurul varstei de:
A. 14 ani
D 8/258
Pag
e21
4
B. 20 ani
C. 14-20 ani
D. 30-35 ani
E. 35-40 ani
17 *Factorii favorizanti ai pericoronaritelor cuprind, cu exceptia:
A. malpozitia dentara
B. persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata
ocluzala a molarului in curs de eruptie
C. formarea de pungi parodontale in zona molarului de minte
D. persistenta unui lambou de mucoasa care acopera total suprafata
ocluzala a molarului in curs de eruptie sau partial inclus
E. persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata
ocluzala a molarului partial inclus
D 8/244
-5
18 *Virusul herpetic supravietuieste la nivelul ganglionilor nervosi, de unde
poate descinde pe cai nervoase in conditii favorizante prin, cu exceptia:
A. expunere la soare sau la frig
B. ciclu menstrual
C. traumatisme
D. vaccinari
E. gripa, hepatita epidemica
A 8/251
19 *Sindromul EHLERS-DANLOS se caracterizeaza prin:
A. hipoplasticitatea pielii si a articulatiilor
B. pseudotumori cutanate
C. tulburari gastrointestinale si cardiovasculare
D. albinism
E. tulburari ale fagocitelor
C 8/225
20 *In patogenia parodontitei agresive, rapid progresive au fost incriminate
mecanisme ca:
A. modificari ale chemotactismului neutrofilelor fata de levuri
B. activarea policlonala a limfocitelor b
C. alterari ale functiilor fagocitelor
D. producerea de autoanticorpi fata de neutrofile
E. producerea de autoanticorpi fata de elastin
B 8/258
21 Simptomatologia acuta a pericoronaritelor cuprinde urmatoarele simptome,
cu exceptia:
A. hiposalivatie
B. halena
C. adenopatie
D. stare generala alterata
E. formarea unui exsudat purulent deasupra capusonului mucozal
AE 8/245
22 Parodontita pubertara poate fi asociata cu boli si tulburari genetice, cu
exceptia:
A. sindromul PLUMMER-VINSON
B. boala MOELLER-BARLOW
ABC 8/255
Pag
e21
5
C. boala BOURNEVILLE
D. sindromul EHLERS-DANLOS
E. sindromul COHEN
23 Sunt implicate in etiologia parodontitei juvenile:
A. Mycoplasma
B. Treponema denticola
C. Eubacterium nucleatum
D. Spirochete
E. Capnocytophaga sputigena
ADE 8/256
24 Conditiile favorizante ale transformarii Candidei albicans in intr-un
microorganism agresiv, distructiv pentru epiteliul si corionul gingival sunt:
A. boala ADDISON si boala BOURNEVILLE
B. sarcina si utilizarea contraceptivelor
C. hipertiroidismul
D. scaderea rezistentei organismului in urma tratamentului unor
tumori maligne cu citostatice si doze reduse de radiatii
E. SIDA
BE 8/252
-3
25 Sunt implicate in producerea gingivitei de pubertate:
A. Campylobacter rectus
B. Capnocytophaga
C. Prevotella intermedia
D. Porphyromonas gingivalis
E. Aggregatibacter actynomicetemcomitans
BC 8/227
26 „Leziunea avansata” in parodontita marginala cronica prezinta din punct de
vedere histochimic cresterea nivelului si activitatii:
A. fosfataza alcalina
B. fosfataza acida
C. pepsina
D. citocromoxidaza
E. elastaza
ABDE 8/223
27 Semnele clinice ale gingivitei de sarcina se accentueaza din luna:
A. a II-a
B. a III-a
C. a V-a
D. a VI-a
E. se mentin constant
AB 8/229
28 Trombocitopenia secundara apare in:
A. leucemii
B. tumori benigne
C. dupa iradieri masive sau reduse
D. intoxicatii cu benzen
E. tratamentul cu Dilantin
AD 8/236
29 Semne obiective in gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica: CDE 8/243
Pag
e21
6
A. halena fetida intensa
B. limitarea deschierii gurii prin trismus
C. hipersalivatie vascoasa
D. rigiditatea fetei
E. papile interdentare cu „aspect decapitat”
30 Complicatiile pericoronaritelor sunt:
A. gingivita fibromatoasa
B. gingivostomatita ulcero-necrotica
C. edem laringian
D. hipersalivatie
E. hiposalivatie
BC 8/245
31 Gingivita alergica se poate produce ca o reactie alergica la:
A. extractul de Sapota Zapotilla
B. unele componente din pastele de dinti
C. dulciuri cu alune
D. condimente
E. fumatul excesiv
AB 8/246
32 In boala BEHÇET se intalnesc:
A. afte bucale si genitale
B. tromboflebite
C. arterite
D. tumori benigne
E. adenopatie
ABC 8/252
33 Forma localizata a parodontitei juvenile se caracterizeaza prin semne clinice
in urmatoarele zone:
A. molarii secunzi superiori si inferiori
B. molarii primi superiori si inferiori
C. incisivii superiori
D. incisivii inferiori si superiori
E. caninii superiori si inferiori
BCD 8/257
34 Principalele semne de imbolnavire in parodontita juvenila sunt:
A. pungi parodontale adevarate
B. pungi parodontale false
C. migrari patologice ale primilor molari, incisivilor si caninilor
D. hiperestezia dentinara
E. formarea de abcese parodontale in formele incipiente de
imbolnavire
AD 8/257
35 Semnele leziunilor de tip distrofic sunt:
A. retractie gingivala cu semne de inflamatie papilara si a gingiei
fixe reduse
B. fisuri STILLMAN si hipoestezie
C. feston mccall si hipoestezie
D. feston McCall
E. hiperestezie
DE 8/267
Pag
e21
7
36 Subiectiv, parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin:
A. durerea este localizata
B. apare mai frecvent dimineata si dispare dupa cateva miscari de
masticatie
C. apare mai frecvent dimineata si se accentueaza prin miscarile
masticatorii
D. intensitate medie
E. durerea este localizata sau generalizata
ABD 8/260
37 Parodontita marginala cronica profunda lent progresiva prezinta urmatoarele
semne clinice subiective:
A. tulburari de fonatie in special legate de articularea fonetica a
consoanelor t, d, b
B. manifestari psihice anxios-obsesive exagerate
C. tulburari de masticatie
D. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3
E. semne de inflamatie gingivala mai accentuate fata de parodontita
marginala cronica superficiala
BC 8/263
38 Chisturile gingivale:
A. la nou-nascuti sunt situate pe linia mediana a boltii palatine
B. la nou-nascuti sunt situate la numai in 1/3 superioara a gingiei
vestibulare
C. se numesc „perle epstein” cand sunt situate de-a lungul crestelor
alveolare
D. se numesc „nodulii lui BOHN” cand sunt situate de-a lungul
crestelor alveolare
E. „nodulii lui BOHN” provin din resturi ale lamei dentare
ADE 8/227
39 Formele clinice ale gingivitei cronice cuprind:
A. papilita
B. gingivita marginala
C. gingivita difuza, care cuprinde papila interdentara si marginea
gingivala libera, fara afectarea gingiei fixe
D. gingivita difuza, care cuprinde doar marginea gingivala libera
E. gingivita generalizata
ABE 8/224
40 Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza:
A. prurit gingival intens
B. dureri intense la periaj si in timpul masticatiei alimentelor dure
C. senzatie de usturime
D. sangerari gingivale la periaj
E. sangerari gingivale la masticatie
CDE 8/224
TEMA NR. 47.
Pag
e21
8
EVOLUTIE, PROGNOSTIC SI COMPLICATII ALE
PARODONTOPATIILOR (8, pag 283-286) – 8 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:
A. pulpite acute totale
B. necroze pulpare
C. hiperestezia dentinara
D. abcesul lojii sublinguale
E. parodontite apicale subacute sau cronice
BCE
8/283
2 Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarate:
A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice
B. este localizat numai vestibular
C. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar
D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile
parodontale, cind drenajul pe cale naturala este redus sau blocat
E. toate de mai sus
ACD 8/283
-284
3 *Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:
A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculare
C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul
agresiunilor pulpei dentare
D. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita stationarii
excesive lichidului dentinar prin tubii dentinari
E. nici unul din cele enuntate
A
8/285
4 Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii:
A. contact cu alimente acre sau dulci
B. contact cu alimente solide sau lichide
C. contact cu alimente calde (cel mai frecvent)
D. contact cu peria de dinti
E. poate aparea si spontan
ABD 8/285
5 *Urmatorul factor este esential in producerea hiperesteziei dentinare:
A. prezenta peliculei dobindite
B. prezenta placii bacteriene
C. fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse
pe suprafetele ocluzale
D. depozite de tartru depuse la coletul dintilor
E. efectuarea detartrajului ultrasonic
B 8/285
6 Lacunele cuneiforme:
A. apar în 1/3 medie a suprafetelor dentare
B. apar la coletul dintilor
BCDE 8/285
Pag
e21
9
C. apar mai frecvent vestibular
D. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul
longitudinal al dintelui
E. reprezinta o lipsa de substanta
7 In abcesul parodontal marginal:
A. dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie
B. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative
C. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la
percutia in ax
D. apar frecvent adenopatii locoregionale
E. percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat
cea verticala
ADE 8/284
8 *Simptomele obiective in abcesul parodontal marginal nu cuprind:
A. tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la 1-2 mm
pina la 1,5 cm
B. dintii limitanti sunt indemni de carie
C. mucoasa acoperitoare este lucioasa,granitata, violacee
D. consistenta abcesului este moale, depresibila
E. consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai ferma
C 8/284
TEMA NR. 48.
TRATAMENTUL GINGIVITELOR SI PARODONTITELOR
MARGINALE (8, pag. 288-374) – 20 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *Tratamentul initial al gingivitelor si parodontitelor marginale consta in:
A. reechilibrare dento-ocluzala
B. tratament ortodontic
C. tratamentul complicatiilor acute
D. restaurari odontale
E. tratamentde bioreactivare
C 8/289
2 *Mijloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt:
A. debridare gingivala
B. indepartarea placii bacteriene prin periaj
C. tratament mecanic al suprafetelor radiculare accesibile
D. detartraj supragingival
E. detartraj subgingival
B 8/292
3 *Dezavantajele periilor dentare cu peri naturali sunt
A. sunt suple si se adapteaza la suprafetele dentare si gingivale
C 8/293
Pag
e22
0
B. nu produc lezari gingivale
C. se degradeaza mecanic in timp relativ scurt
D. nu retin apa si detritusurile organice
E. flexibilitatea crescuta
4 *Dezavantajele clorhexidinei sunt urmatoarele:
A. este un agent antimicrobian foarte activ
B. inhiba formarea placii bacteriene
C. determina modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust
amar
D. dezvolta rezistenta din partea bacteriilor ,in timp
E. determina sangerari gingivale
C 8/292
5 *Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale trebuie sa:
A. sa fie instituit cat mai precoce
B. sa fie simplu
C. sa fie cat mai ieftin
D. sa prezinte pauze mari intercalate intre perioadele de tratament
E. sa prezinte o schema generala pentru un grup de pacienti
A 8/288
6 *In parodontita marginala cronica superficiala se recomanda ca tratament:
A. simpla indepartara a factorilor locali este suficienta
B. nu este necesara suprimarea microulceratiilor
C. nu se recomanda biostimularea
D. tratamentul este individualizat de la caz la caz
E. tratamentul initial este singurul aplicat
D 8/289
7 Igienizarea efectuata de catre medic urmareste:
A. debridarea parodontala prin indepartarea placii bacteriene
B. detartrajul supragingival
C. tratamentul pierderii osoase
D. tratamentul antimicrobian
E. detartrajul subgingival professional
BE 8/290
8 *Profilaxia primara a inflamatiei parodontiului marginal urmareste:
A. rezolvarea formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului
marginal
B. urmareste prevenirea recidivelor
C. aplicarea de paste cu antibiotice
D. impiedecarea aparitiei gingivitelor cronice si a parodontitelor
marginale
E. aplicarea unui program special,individualizat
D 8/291
9 *Prin igienizare se intelege:
A. actiuni terapeutice de indepartare a placii
bacteriene,tartrului,detritusului organic si cementului necrotic
B. actiuni ce vizeaza impiedecarea aparitiei inflamatiei parodontiului
profund
C. ca un ansamblu de manopere ce pot fi realizate doar de catre
pacient
A 8/292
Pag
e22
1
D. nu utilizeaza substante medicamentoase ,antimicrobiene
E. nu include chiuretajul radicular
10 *Periajul dentar prin tehnica Bass are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
A. vizeaza santul gingival
B. peria se aplica in unghi 45grade fata de axul lung al dintelui
C. are potential traumatic
D. este indicata persoanelor sanatoase
E. nu este o metoda usor de invatat
E 8/296
11 *In compozitia pastelor de dinti intra urmatoarele, cu exceptia:
A. substante abrazive 30-35 %
B. substante abrazive 95%
C. formaldehida si fluoruri
D. triclosan
E. unele substante cu actiune antimicrobiana: clorhexidina,
sanguinarina
B 8/304
12 *Fluorurile au un efect antimicrobian prin urmatoarele mecanisme, mai
putin:
A. reducerea glicolizei
B. inhibarea formarii stratului polizaharidic sintetizat de celulele
microbiene
C. diminuarea energiei de suprafata a smaltului,actionand ca agenti
tensioactivi
D. ataca enzimele microbiene
E. creste fixarea proteinelor la hidroxiaapatita
E 8/331
13 *Instrumentele manuale de detatraj cuprind urmatoarele, cu exceptia:
A. Seceri
B. Sapaligi
C. Chiurete
D. Sonde parodontale
E. Razuse
D 8/309
14 *Caracteristicile chiuretelor Gracey sunt:
A. Au doua muchii taioase
B. Suprafata faciala se situeaza la un unghi de 90 de grade fata de
axul longitudinal al primei parti pasive
C. Sunt active in toate zonele si suprafetele radiculare
D. Sunt chiurete universale
E. Partea activa, mai ales in treimea terminala sau frontala, se
adapteaza cel mai bine pe supraftele curbe ale radacinii
E 8/314
15 *Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt urmatoarele, mai putin:
A. Detatrajul santului gingival
B. Detatrajul supragingival
C. Detatrajul subgingival din pungile parodontale
D. Chiuretajul radicular
E. Chiuretajul tesutului de granulatie
B 8/316
Pag
e22
2
16 *Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete NU sunt urmatoarele:
A. Bolnavii cu diabet zaharat neechilibrat
B. Bolnavi cu boli infectioase, contagioase
C. Hiperestezie dentara accentuata
D. Puratori de stimulator cardiac
E. Copii mici
A 8/325
17 *Produse care contin CHX pentru uz stomatologic sunt urmatoarele, cu
exceptia:
A. Solutii pentru clatirea gurii cu 0.05% CHX
B. Geluri 2%
C. Geluri 0.2%
D. Lacuri de protectie
E. Periochip
B 8/329
18 *Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt urmatoarele:
A. Prevenierea depunerii placii microbiene
B. Stimularea depunerii placii microbiene
C. Parodontite apicale
D. Abcese vestibulare
E. Epulis gingival
A 8/329
19 *Sanguinaria:
A. Are actiune antiseptica slab eficienta asupra placii microbiene
B. Efecte secundare mai accentuate decat ale clorhexidinei
C. Risc pentru aparitia leziunilor precanceroase la nivelul cavitatii
bucale
D. Folosita in combinatie cu saruri de potasiu
E. Reduce depunerea de placa cu 30-80%
C 8/330
20 *Compusii de amoniu cuaternar:
A. Determina iritatii ale mucoaselor
B. Eficienta mai mare decat a CHX
C. Nu dau senzatie de arsuri linguale
D. Nu dau coloratii ale dintilor
E. Se foloseste in paste de dinti
A 8/331
TEMA NR. 49.
IMOBILIZAREA DINTILOR PARODONTOTICI (8, pag 427-461) – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *Imobilizarea dintilor parodontotici: A 8/427
Pag
e22
3
A. constituie un mijloc terapeutic de echilibrare functionala in cadrul
tratamentului complex al parodontopatiilor
B. apartine timpului protetic curativ-corectiv
C. reprezinta o masura profilactica
D. se realizeaza in exclusivitate la tineri
E. este contraindicata la persoanele cu diabet zaharat
2 *Imobilizarea dintilor parodontotici este cu atat mai eficace cu cat:
A. dintii sunt mai putin mobili
B. este mai mare recesiunea
C. poligonul de imobilizare este mai mare
D. mobilitatea dintilor este mai crescuta
E. poligonul de imobilizare este mai mic
C 8/429
3 Caninii sunt deplasati:
A. de fortele verticale cu o directie perpendiculara pe planul sagital
B. de fortele sagitale sub un unghi
C. de fortele orizontale
D. de fortele transversale cu o directie oblica la cca 450 fata de
planul sagital
E. de fortele transversale cu o directie oblica la cca 450 fata de
planul frontal
DE 8/429
4 *Angrenarea dintilor mobili trebuie sa se realizeze:
A. la nivelul cingulumului
B. cat mai aproape de marginea incizala sau de suprafata ocluzala
C. in treimea coronara a radacinii
D. cat mai departe de marginea incizala sau de suprafata ocluzala
E. cat mai aproape de hypomoclion
B 8/431
5 Care dintre urmatoarele afirmatii apartin principiului biologic al imobilizarii
dintilor parodontotici?
A. imobilizarea sa includa numarul minim suficient de dinti
B. sistemuld de imobilizare trebuie sa permita o buna intretinere prin
autocuratire si igiena artificiala
C. realizarea sistemului de imobilizare trebuie sa respecte organul
pulpar
D. restabilirea integrala a functiilor aparatului dento-maxilar
E. restabilirea functiei masticatorii
BCD 8/431
-2
6 Care dintre urmatoarele reprezinta princii de imobilizare?
A. principiul bio-mecanic
B. realizarea poligonului de sustinere
C. angrenarea multidirectionala
D. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare
E. extinderea maxima
CDE 8/428
-9
7 Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor mobile de
imobilizare:
A. se pot corecta unele defecte aparute in cursul purtarii lor
ADE 8/432
Pag
e22
4
B. exercita asupra parodontiului microtraumatisme repetate
C. sunt costisitoare
D. pret de cost scazut
E. nu necesita prepararea dintilor
8 Care dintre urmatoarele reprezinta dezavantaje ale sistemelor mobile de
imobilizare:
A. exercita asupra parodontiului microtrumatisme repetate
B. necesita sacrificiu de substanta dentara
C. determina solicitari nefiziologice
D. nu se pot combina cu o proteza mobila
E. nu se pot igieniza corespunzator
AC 8/432
9 Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor
parodontotici trebuie luate in considerare o serie de circumstante:
A. varsta pacientului
B. disponibilitatea financiara a pacientului
C. starea organului pulpar
D. gradul de imbolnavire parodontala a dintilor
E. sistemul de imobilizare preconizat
CDE 8/434
10 Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este
indicata in urmatoarele situatii:
A. profilactic
B. pulpa dentara prezinta o reactivitate scazuta evidentiata prin teste
de vitalitate
C. la dintii cu pungi parodontale foarte profunde care ajung pana in
zona parodontiului apical
D. terapeutic pentru a opri in evolutie parodontopatia
E. cand imobilizarea se va face cu dispozitiv de imobilizare mobil
BC 8/435
11 Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este
indicata in urmatoarele situatii:
A. la dintii cu procese carioase mari
B. la dintii cu procese periapicale
C. la dintii care au suferit traumatisme accidentale
D. la dintii cu modificari discrete de culoare, chiar daca raspund la
testele de vitalitate
E. la pacientii varstnici
ACD 8/435
12 Imobilizarea temporara este un procedeu terapeutic ce are drept scop:
A. redarea fizionomiei
B. protezarea breselor edentate
C. restabilirea functionala
D. repozitionarea mandibulei fata de maxilar
E. grabirea vindecarii parodontale
CE 8/441
13 In functie de relatia dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati,
imobilizarea poate fi:
A. dento-dentara
BCE 8/442
Pag
e22
5
B. pericoronara
C. intracoronara
D. dento-parodontala
E. extracoronara
14 Imobilizarea semipermanenta:
A. are caracter temporar, de lunga durata
B. are caracter temporar, de scurta durata
C. este realizata din materiale compozite
D. necesita controale si reinnoiri periodice
E. este realizata din ligaturi metalice sau nemetalice
ACD 8/442
15 Imobilizarea cu ligaturi nemetalice din fir de matase sau mase plastice:
A. sunt vizibile
B. pot dezvolta forte ortodontice
C. nu dezvolta forte ortodontice
D. favorizeaza retentiile alimentare
E. se pot aplica atat frontal cat si lateral
BD 8/442
16 In cazul ligaturii de sarma care inglobeaza un numar crescut de dinti, pot
apare forte de tensiune active care duc la:
A. ingresiuni
B. eruptii active
C. torsionari
D. deplasari vestibulo-orale
E. nu apar forte de tensiune active
ABCD 8/443
17 Dezavantajele imobilizarii prin ligatura de sarma sunt:
A. protejeaza foarte bine partile moi invecinate: buze, obraji, limba
B. constituie factor de retentie pentru detritusurile fermentabile
C. necesita activari periodice – surse potentiale de rupere a sarmei
D. ofera posibilitate de curatire si autocuratire ideale
E. poate aluneca spre cervical sau spre incizal
BCE 8/444
18 Care dintre urmatoarele constituie instrumentar si materiale necesare
imobilizarii prin ligatura de sarma in “8”?
A. 2 pense hemostatice
B. 2 pense dentare
C. lampita de spirt
D. sarma de vipla de 0,25 mm diametru
E. sarma de vipla de 0,5 mm diametru
ACD 8/444
19 Sina MAMLOCK prezinta:
A. risc de fracturare a dintilor
B. rezistenta
C. rigiditate deosebita
D. risc redus de decimentare
E. risc crescut de percolare
BCD 8/457
20 Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor de imobilizare CE 8/460
Pag
e22
6
pericoronare?
A. rezistenta in timp la solicitarile functionale este mare
B. rezistenta in timp la solicitarile functionale este mica
C. permit inlocuirea dintilor lipsa
D. se pot produce abraziuni cu modificarea rapoartelor ocluzale
initiale
E. nu exista riscul decimentarii deoarece fortele masticatorii nu
actioneaza asupra nici unei portiuni libere, descoperite a
coroanelor dentare
21 La imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile, realizata cu
concursul laboratorului de tehnica dentara, componenta mobilizabilapoate fi
reprezentata de:
A. coroane telescopice
B. butoni si capse
C. culise (sistemul ALDER)
D. coroane ¾ fixate printr-o sina orala cu pivoturi
E. pivoturi fixate in cilindri cu fund orb
ACDE 8/459
22 Aparatele de imobilizare formate din bare de incrustatii:
A. sunt reunite prin sudare
B. sunt turnate monobloc
C. sunt flexibile
D. sunt rezistente
E. sunt plasate in apropierea parodontiului
ABD 8/458
23 Aparatul de imobilizare ELBRECHT
A. este constituit dintr-un conector metalic oral
B. este constituit din doi conectori dentari – vestibular si oral
C. produce in timp accentuarea mobilitatii dentare
D. protejeaza dintii parodontotici fata de fortele care actioneaza in
axul lor
E. conectorii dentari sunt reuniti prin bare transversale plasate sub
punctul de contact
BC 8/458
24 Pentru imobilizarea cu anse de sarma in “U“ instracoronar si intraradicular:
A. se pastreaza vitalitatea dintilor
B. se foloseste sarma de vipla rotunda cu diametrul de 0,9 mm
C. se folosesc anse prefabricate din sarma de vipla
D. se foloseste sarma de vipla cu diametrul de 0,25 mm
E. se devitalizeaza dintii in prealabil
BE 8/454
25 Sistemul de imobilizare “Indenta Splint System”:
A. se aplica la nivelul dintilor frontali superiori
B. se aplica la nivelul dintilor laterali
C. foloseste microbare de otel
D. microbarele se fixeaza cu microsuruburi parapulpare
E. microbarele se fixeaza cu microsuruburi intrapulpare dupa
devitalizare
BCD 8/454
Pag
e22
7
26 Imobilizarea permanenta realizata in cabinet fara ajutorul laboratorului de
tehnica dentara, pentru zona laterala,
A. necesita realizarea unui sant mezio-distal cu adancime de 2mm
B. necesita devitalizarea prealabila a dintilor
C. solidarizeaza unul sau mai multi dinti laterali mobili, flancati
obligatoriu de dinti ferm implantati
D. foloseste sarma de vipla semirotunda cu diametrul de 2 mm
E. necesita continuitate la 1 mm sub punctul de contact
BC 8/454
27 *Sistemul anterior splint grid foloseste:
A. plase de material plastic sau reticul de sarma cu latime de 4-5 mm
si grosime 0,2 mm
B. reticul de sarma cu latimea de minim 1 cm
C. plase de material plastic prefabricate
D. plase de sarma fabricate in laboratorul de tehnica dentara
E. o atela metalica turnata, cu latime de 2 mm si grosime de 0,5 mm
A 8/451
28 Gutierele din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile:
A. sunt flexibile
B. sunt imobilizari de lunga durata
C. se pot cimenta pe dinti
D. sunt rigide
E. sunt destinate imobilizarii temporare
CDE 8/450
29 Pentru confectionarea gutierei din material acrilic transparent se folosesc
folii de material termoplastic cu grosime variabila:
A. 0,75 mm
B. 1 mm
C. 0,25 mm
D. 1,5 mm
E. 0,5 mm
ABD 8/450
30 Principiul tensiunii controlate:
A. se aplica imobilizarilor cu materiale compozite
B. se aplica imobilizarilor prin ligaturi de sarma
C. este un principiu activ al unei imobilizari eficiente
D. urmareste obtinerea unor efecte ortodontice
E. necesita control periodic al imobilizarii si activarea acesteia
BCE 8/448
TEMA NR. 50.
ORIENTARI TERAPEUTICE PRINCIPALE SI SCHEME DE
TRATAMENT (8, pag. 465-477) – 20 intrebari
Nr. Intrebare Răspuns Pag.
Pag
e22
8
crt.
1 Tratamentul în gingivita cronică simplă, necomplicată urmăreşte:
A. depistarea factorilor locali
B. instruirea pacientului asupra periajului corespunzător
C. debridarea gingivală
D. detartraj
E. operaţie cu lambou
ABCD
8/465
2 *Tratamentul gingivitei de pubertate constă în:
A. îndepărtarea tartului supra şi subgingival
B. educarea gravidelor pentru igiena bucală corectă
C. tratament chirurgical cu adiţie de os
D. antibioterapie
E. tratament antiviral
A 8/466
3 *În timpul sarcinii trebuie evitate:
A. radiografiile
B. şedinţele scurte cu schimbarea poziţiei şezând în clinostatism uşor
oblic
C. clătiri cu soluţii antiseptice
D. detratraj supragingival
E. periaj profesional
A 8/466
4 Tratamentul local al gingivitelor hiperplazice medicamentoase constă în:
A. reducerea fenomenelor acute sau subacute
B. spălături cu soluţii antiseptice
C. aplicaţii de colutorii complexe cu antibiotice
D. operatii cu lambou
E. chiuretaj parodontal
ABC
8/468
5 La bolnavii cu epilepsie se impun următoarele măsuri:
A. colaborarea cu medicul psihiatru
B. asigurarea unui ambient de linişte
C. evitarea aglomeraţiei
D. evitarea zgomotelor
E. aplicarea unor aparate ortodontice
ABCD 8/468
6 În cazul declanşării unei crize epileptice se procedează astfel:
A. pacientul va fi ferit de lovirea cu elemente dure
B. capul va fi aplecat înainte şi în jos
C. administrarea intravenos sau intramuscular de diazepam 0,010 g
D. nu se administrează oxigen
E. se administrează prednison
ABC 8/468
7 Tratamentul de urgenţă în GUN constă în:
A. spălături bucale largi cu soluţii antiseptice
B. aplicaţii locale cu colutorii de antibiotice şi antiinflamatorii
C. detartraj supra şi subgingival
D. antibioterapie
E. gingivectomie localizată
ABD 8/469
Pag
e22
9
8* Tratamentul preventiv al pericoronaritelor constă în:
A. decapuşonarea chirurgicală la nivelul molarului de minte
incomplet erupt
B. spălături antiseptice abundente
C. instilaţii de colutorii cu antibiotice
D. aplicarea unui dren din meşă iodoformată
E. antibioterapie
F. chiuretajul in camp deschis a molarului semiinclus
A 8/470
9 Spălăturile bucale în tratamentul gingivitei herpetice se realizează cu:
A. cloramină 3 %0
B. permanganat de potasiu
C. ceai de muşeţel
D. soluţie de Romazulan
E. apă oxigenată
ABCD
8/470
10 Produsul NIVCRISOL-D ce se aplică pe mucoasa ulcerată conţine:
A. propolis
B. antibiotice
C. cortizon
D. tetraborat de sodiu
E. tetraciclină
AD 8/471
11 Medicaţia antivirală administrată în gingivita herpetică este:
A. Tetraciclină
B. Negamicin B
C. Zovirax
D. Acyclovir
E. Romazulan
CD
8/471
12 În tratamentul gingivitei herpetice se administrează:
A. RODILEMID, soluţie injectabilă
B. hiposulfit de sodiu
C. vitaminoterapie
D. aplicaţii locale cu Orthochrome
E. NIVCRISOL-D
ABCE
8/471
13 Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale constă în:
A. debridare gingivală
B. detartraj
C. tratament antimicrobian şi antiinflamator
D. tratament chirurgical
E. antibioterapie
ABCD
8/472
14 Tratamentul parodontitei marginale agresive constă în:
A. debridare gingivală
B. detartraj
C. tratament antimicrobian local
D. tratament cu antibiotice
ABCD
8/472
Pag
e23
0
E. medicaţie antivirală
15 În tratamentul retracţiilor gingivale, şedinţele de periaj se fac astfel:
A. periaj obligatoriu seara după masă
B. periaj înainte de culcare
C. periaj de 3 ori/zi
D. periaj după fiecare masă
E. periaj înainte şi după mese
AB
8/473
16 Tratamentul de urgenţă al abcesului parodontal marginal constă în:
A. incizie la nivelul bombării maxime
B. îndepărtarea exsudatului purulent
C. spălare abundentă cu soluţii antiseptice
D. aplicarea unei lame de dren
E. chiuretaj parodontal
ABCD
8/475
17 Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal constă în:
A. chiuretaj subgingival
B. antibioterapie
C. aplicarea unei lame de dren
D. gingivectomie
E. operaţie cu lambou la pluriradiculari
ADE
8/475
18 Tratamentul hiperesteziei dentinare se realizează prin:
A. îndepărtarea completă a plăcii bacteriene
B. atingeri cu glicerină caldă
C. aplicaţii de cristale de clorură de zinc
D. impregnări cu antibiotice
E. aplicaţii de solutie clorură de calciu
ABCE
8/475
19 Substanţe cu acţiune desensibilizantă în pastele de dinţi sunt:
A. triamcinolon
B. penicilina V
C. clorură de stronţiu
D. nitrat de potasiu
E. citrat de sodiu
CDE
8/476
20 Bolile generale ce stau în atenţia medicului stomatolog sunt:
A. boli cardiovasculare
B. diabet
C. epilepsia
D. leucemiile
E. parodontita apicală cronică
ABCD
8/477
TEMA NR. 51.
OCLUZIA DENTARĂ (pg. 25 - 76)
Pag
e23
1
– 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Despre planul de ocluzie se poate afirma că:
A. este o suprafață plată, netedă
B. conține curbele de ocluzie transversale și sagitale
C. trece prin toți cuspizii vestibulari și marginile incizale ale dinților
mandibulari, precum și vârfurile cuspizilor linguali
D. permite utilizarea la maxim a contactelor dentare în decursul
variatelor funcții
E. permite realizarea de contacte funcționale simultane, secvențial,
pe câte o zonă a arcadei
BCD Pag:
26,
27
2 Teoria lui Monson:
A. se mai numește teoria sferei
B. se mai numește teoria cilindrilor
C. susține că există o sferă cu centrul la nivelul glabelei, la distanță
egală de suprafețele ocluzale ale dinților posteriori și de centrele
condiliene
D. susține că există o serie de cilindrii cu axe instantanee de rotație
ce trec prin condili
E. descrie axele dentare ca mijloc de distribuire optimă a solicitărilor
ocluzale și care generează curbele de ocluzie
ACE Pag:
28
3 Planul de ocluzie se situează într-o poziție bine precizată față de anumite
repere cranio-faciale ce determină planurile de referință:
A. planul Camper
B. planul de la Frankfurt
C. planul facial
D. planul lui Saizar
E. planul bazal mandibular
ABE Pag:
28
4 *Articulatoarele utilizează ca referință:
A. planul Camper
B. axa de masticație
C. planul bazal mandibular
D. planul de la Frankfurt
E. planul lui RICH
D Pag:
28
5 Conceptul de stabilitate ocluzală implică intricarea următorilor factori:
A. determinantul anterior (ghidajul anterior)
B. determinantul anterior (dentar)
C. determinantul funcțional (neuro-muscular)
D. determinantul posterior (dinții laterali)
E. determinantul posterior (articular termporo-mandiular)
BCE Pag:
30
6 Elementele de morfologie dentară cu rol de sprijin al ocluziei sunt:
A. cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor inferiori
CDE Pag:
30
Pag
e23
2
B. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor superiori
C. marginile libere ale caninilor inferiori și cele incizale ale
incisivilor inferiori
D. cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor superiori
E. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori
7 În cadrul rapoartelor normale de ocluzie corespondențele de angrenare ale
acestor elemente morfologice dentare sunt următoarele:
A. pentru stopurile de clasa I: cuspizii palatinali ai premolarilor și
molarilor contactează fosetele distale ale dinților omologi
inferiori, exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor
superiori ai molarilor superiori care contactează fosetele centrale
antagoniste
B. pentru stopurile de clasa I: cuspizii vestibulari ai premolarilor și
cei mezio-vestibulari ai molarilor realizează puncte de sprijin cu
creasta marginală a omologului și cea distală a dintelui situat
mezial de acesta, cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi și
a celor de minte și cuspidul centro-vestibular al molarului prim
inferior contactează tripodic cu foseta centrală antagonistă
C. pentru stopurile de clasa a II-a: marginile libere ale frontalilor
inferiori se sprijină pe fețele palatinale ale grupului frontal
superior, infracingular
D. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii palatinali ai premolarilor
și molarilor contactează fosetele distale ale dinților omologi
inferiori, exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor
superiori ai molarilor superiori care contactează fosetele centrale
antagoniste
E. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii vestibulari ai
premolarilor și cei mezio-vestibulari ai molarilor realizează
puncte de sprijin cu creasta marginală a omologului și cea distală
a dintelui situat mezial de acesta, cuspizii disto-vestibulari ai
molarilor secunzi și a celor de minte și cuspidul centro-vestibular
al molarului prim inferior contactează tripodic cu foseta centrală
antagonistă
BD Pag:
30,
31
8 Rolurile cuspizilor vestibulari maxilari și cei linguali mandibulari sunt:
A. asigură conducția mandibulei în mișcările de protruzie
B. nu permit migrări ale dinților
C. anulează componentele orizontale ale forțelor ocluzale, fiind
denumiți din acest motiv cuspizi de echilibru
D. prin versanții lor de ghidaj asigură conducerea mandibulei în
mișcările de lateralitate
E. mențin dimensiunea verticală de ocluzie
CD Pag:
32
9 Următoarele afirmații sunt adevărate:
A. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni
ai cuspizilor orali superiori
B. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților interni ai
cuspizilor orali inferiori și vestibulari superiori
C. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților externi
AB Pag:
32
Pag
e23
3
ai cuspizilor orali superiori
D. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni
ai cuspizilor orali superiori și vestibulari inferiori
E. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților exteni ai
cuspizilor orali inferiori și vestibulari superiori
10 Concepţia "freedom în centric" presupune:
A. RC ≠ IM
B. RC = IM
C. deglutiția se efectuează în IM
D. deglutiția se efectuează în RC
E. contacte dento-dentare la toți dinții frontali și laterali
ACE Pag:
33
11 Concepția gnatologică presupune:
A. RC ≠ IM
B. RC = IM
C. în lateralitate funcție de grup
D. în lateralitate protecție canină
E. contacte la dinți posteriori, dar la cei anteriori inolcuzie pentru
protecția mutuală în propulsie
BDE Pag:
33
12 Asemănările dintre concepțiile ocluzologice "freedom în centric" și
gnatologic sunt:
A. lipsa contactelor pe partea de balans în lateralitate
B. raport ocluzal tripodic cuspid/fosetă
C. în lateralitate protecție canină
D. ghidaj incizal în protruzie
E. deglutiția se efectuează în IM
AD Pag:
33
13 Mijloacele specifice medicinei dentare neuromusculare sunt:
A. analiza computerizată a ocluziei statice și dinamice
B. electromiografia
C. stimularea electrică transcutanată
D. ultrasonografie
E. posturometrie
ABCDE Pag:
34
14 După Korber, ocluzia funcțională este caracterizată de următorii factori:
A. factorul cantitativ = contacte dentare multipoziționale
B. factorul timp = contacte dentare simultane
C. factorul continuității suprafețelor ocluzale = alunecarea dento-
dentară fără obstacole
D. factorul forță = repartizarea uniformă a solicitărilor ocluzale
E. factorul formă = lipsa edentațiilor
ABD Pag:
36
15 Următoarele afirmații sunt valabile pentru articulația temporo-mandibulară:
A. panta tubercului articular are o înclinație de 5 - 55°, cu o medie
de 33°
B. condilul mandibulei are o formă sferică, cu un diametru de 20
mm
C. este de tip ginglimo-artroidal
ACD Pag:
36
Pag
e23
4
D. prelungirile axelor lungi condiliene formează un unghi deschis
anterior, cu valori cuprinse între 140 - 160°
E. meniscul articular are formă de lentilă biconcavă și este
vascularizat
16 Rolurile meniscului articular sunt:
A. separă cavitatea articulară în două compartimente: superior
umplut cu lichid sinovial și inferior fără lichid sinovial
B. transformă cele două suprafețe articulare în congruențe
C. facilitează propulsia mandibulei
D. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra
articulațiilor
E. datorită inervației zonei centrale, contribuie la modularea
cinematicii mandibulare
BCD Pag:
37
17 *Ligamentele articulației temporo-mandibulare sunt următoarele, cu
excepția:
A. ligamentul încrucișat
B. ligamentul temporo-mandibular
C. ligamentul sfeno-mandibular
D. ligamentul stilo-mandibular
E. ligamentul medial
A Pag:
37
18 Inducerea clinică a relației de postură se obține prin:
A. testul Wild: pacientul pronunță cuvinte ce conțin fonema "S"
B. poziționarea bolnavului cu capul sprijinit
C. testul Robinson: veveriță, ferfeniță
D. numărătoarea de la 60 la 70
E. efectuarea deglutiției
CDE Pag:
44
19 Factorii loco-regionali ce influențează poziția de postură a mandibulei sunt:
A. caracterul respirației (respirația orală)
B. poziția capului și a gâtului
C. spasme msculare ca cele din boala parkinson sau din miastenie
D. afecțiunile ATM
E. intoxicații medicamentoase (stricnină)
ABD Pag:
45
20 Reperele relației centrice sunt:
A. articular: condilii centrați în cavitățile glenoide
B. muscular:echilibru tonic anti-gravific
C. osos: dimensiunea verticală centrică egală cu a etajului mijlociu
D. dentar: evidențierea spațiului minim de vorbire
E. lingual: existența spațiului Donders
AC Pag:
45
21 *Determinarea relației centrice la pacientul dentat se poate realiza prin
următoarele metodele, cu excepția:
A. Lauritzen-Barrelle
B. Champer
C. Dawson
D. Jankelson
B Pag:
48
Pag
e23
5
E. Ramfjord
22 *În cadrul metodei Ramfjord de determinare a relației centrice:
A. pacientul este așezat în poziție culcat, cu capul în ușoară extensie,
astfel ca bărbia să fie îndreptată în sus, iar gâtul întins
B. se utilizează miomonitorul
C. pacientul este așezat în fotoliu, relaxat, cu tetierea așezată
suboccipital, iar spătarul la un unghi de 60 - 70°
D. pacientul este sfătuit să sprijine limba în zona anterioară a
palatului și să execute mișcări lente
E. se utilizează jigul anterior
C Pag:
48
23 Despre triunghiul lui Spirgi se poate afirma:
A. descrie libertatea de mișcare a cuspidului de sprijin "in centric"
B. are o bază de 2 mm orientată anterior
C. are o înălțime de 1,25 - 1,5 mm
D. mai poartă denumirea de "triunghi de toleranță laterală"
E. vârful triunghiului este reprezentat de IM
AE Pag:
53
24 Conform clasificării gnatologice a relațiilor ocluzale statice, după Dawson:
A. Tip I = Intercuspidarea maximă (IM) în armonie cu o relație
centrică (RC) verificabilă
B. Tip II = Intercuspidarea maximă în armonie cu o "postură
centrică adaptată" (ocluzie habituală)
C. Tip II A = Condilii trebuie să se deplaseze de la RC verificabilă
pentru a realiza IM
D. Tip III = Condilii trebuie să se deplaseze de la postura centrică
adaptată pentru a realiza IM
E. Tip IV = Relația ocluzală este într-o fază de alterare continuă,
datorită deformării progresive ai instabilității ATM.
AE Pag:
56
25 Morfologia ocluzală a dinților este direct influențată de unghiul Bennett și
distanța intercondiliană, astfel:
A. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât relieful ocluzal
trebuie să fie mai șters
B. cu cât distanța intercondiliană este mai mare, cu atât unghiul
delimitat pe fețele ocluzale ale dinților între traiectoriile de
laterotruzie și mediotruzie va fi mai mic
C. cu cât mișcarea Bennett este mai amplă, cu atât mai mare este
valoarea ungiului Bennett
D. cu cât mișcarea Bennett are o direcție mai posterioară, cu atât
unghiul Bennett este mai mare
E. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât mai accentuate
trebuie sa fie pantele cuspidiene
ABCD Pag:
59
26 În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal, se constată:
A. condilul de partea lucrătoare (condilul pivotant) execută o rotație
și o deplasare spre anterior în cavitatea glenoidă, denumită
mișcare bennett (lateral side shift)
B. mișcarea bennett (lateral side-shift) este de 1 - 3 mm , în funcție
BC Pag:
60
Pag
e23
6
de configurația cavității glenoide și de laxitatea capsulei atm de
partea respectivă
C. traiectoria condilului pivotant se înscrie într-un con, denumit
conul lui Guichet
D. condilul pivotant efectuează o mișcare de rotație și translație
înainte, în jos și medial
E. deplasarea condilului pivotant se mai numește și unghiul lui
Bennet
27 În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan sagital, în diagrama lui
Posselt, se pot recunoaște următoarele repere:
A. poziția de relație centrică
B. poziția cap la cap
C. poziția test în lateralitate
D. angrenajul invers vestibular
E. deschiderea maximă a gurii
ABE Pag:
59
28 *În cadrul rapoartelor ocluzale interarcadice, sunt normale următoarele rapoarte:
A. în sens vertical, arcada maxilară circumscrie arcada mandibulară
B. în sens sagital, overjet cuprins între 0 – 2 mm
C. în sens transversal, ocluzie psalidodontă
D. în sens vertical, overjet între 0 și 1/3
E. în sens sagital, axa caninului superior se prelungeşte cu axa
caninului inferior
B Pag:
31
29 *Triunghiul lui Spirgi:
A. este echivalent cu long-centric
B. este echivalent cu wide-centric
C. este echivalent cu freedom in centric
D. este echivalent cu spaţiul minim de vorbire
E. este echivalent cu ocluzia habituală
C Pag:
53
30 *Muşchii responsabili cu dinamica mandibulară sunt:
A. muşchi ridicători: temporal, maseter, pterigoidian intern
B. muşchi coborâtori: digastric, maseter, milohioidian
C. muşchi propulsori: pterigoidian extern, maseter, temporal
pterigoidian intern
D. muşchi retropulsori: temporal, maseter, pterigoidian extern
E. muşchi responsabili cu lateralitatea: temporal, maseter, pterigoidian
intern, pterigoidian extern
A Pag:
39
TEMA NR. 52.
SINDROMUL ALGODISFUNCȚIONAL AL ATM
(pg. 77-146) – 30 intrebari
Pag
e23
7
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Toxemia stafilococică coagulazo-negativă prezintă următoarele simptome
musculo-scheletale:
A. Durere în musculatura masticatorie
B. Cracmente sau blocaje articulare
C. Glosodinie
D. Durere sau sensibilitate la nivelul gâtului și umerilor.
E. nici una dintre cele de mai sus
ABD
2 Diagnosticul diferențial între disfuncțiile artrogene și cele miogene se poate
stabili prin :
A. răspunsul la testele de solicitare a articulațiilor temporo-
mandibulare
B. apelul dinților
C. parodontogramă
D. caracteristicile devierii liniei mediene a mandibulei la deschiderea
gurii
E. blocajul anestezic
ADE
3 Limitarea deschderii gurii ca efect al disuncției articulare:
A. apare la 25-30 mm
B. se instalează endfeel-ferm la deschiderea pasivă
C. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii
D. se carcterizează prin endfeel elastic.
E. nici una dintre cele de mai sus
AB
4 Limitarea deschderii gurii ca efect al disfuncției musculare :
A. Apare la 25-30 mm
B. se instalează endfeel-ferm la deschiderea pasivă
C. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii
D. se carcterizează prin endfeel elastic.
E. nici una dintre cele de mai sus
CD
5 Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauză
articulară dacă:
A. apare la începutul traiectoriei de deschidere și revine la linia
mediană înainte de 30-35 mm
B. viteza de deschidere a gurii influențează devierea
C. este inconstantă
D. nu se asociază cu zgomote articulare
E. nici una din cele de mai sus
AB
6 Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauză
musculară dacă:
A. apare la începutul traiectoriei de deschidere și revine la linia
mediană înainte de 30-35 mm
B. viteza de deschidere a gurii influențează devierea
C. este inconstantă
D. nu se asociază cu zgomote articulare
CD
Pag
e23
8
E. nici una din cele de mai sus
7 Testele statice (solicitarea articulației):
A. verifică starea funcționala a structurilor musculare oro-faciale
B. se realizează poziționând condilii mandibulari în poziția lor
stabilă musculo-scheletică
C. se realizează cerând pacientului diferite deplasări ale mandibulei
la care opertorul se opune
D. solicitarea structurilor articulare produce durere în orice condiții
E. nici una din cele de mai sus
ABC
8 Testele funcționale pasive:
A. se pot realiza fară durere în cazul articulațiilor sănătoase
B. sunt reprezentate de translațiea, tracțiunea și compresia
articulației ca și teste diagnostice
C. sunt reprezentate exclusiv de translație ca și test diagnostic
D. sunt reprezentate numai de tracțiunea și transalțiea articulației ca
și teste diagnostice
E. se realizează cu durere în orice condiții
AB
9 Coloana cervicală influențează poziția și mobilitatea mandibulei astfel:
A. existența unei relații directe între postura în extensie a capului și
gâtului și adoptarea unei posturi retrognate a mandibulei
B. existența unei relații directe între postura în extensie a capului și
gâtului și adoptarea unei posturi prognate a mandibulei
C. influențarea motilității mandibulare
D. influențarea închiderii gurii
E. influențarea mișcărilor de lateralitate mandibulară cu contact
dentar
ACD
10 Examinarea clinică a musculaturii mobilizatoare a mandibulei și a celei
cervicale:
A. se realizează îndeosebi prin palpare digitală
B. permite determinarea sensibilității musculare și a durerii
C. trebuie să identifice punctele trigger care generează efecte
excitatoare centrale
D. nu permite identificarea punctelor trigger dureroase
E. se face exclusiv prin manipulare funcțioanală
ABC
11 Teleradiografia de profil:
A. permite evaluarea părților moi
B. permite reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie și
prefigurarea planului de ocluzie în realbilitarea orală complexă
C. implică studierea raporturilor dintre diverse puncte și planuri
antropometrice
D. este indicată exclusiv la copii
E. nici una din cele de mai sus
BC
12 Axiografia computerizată- metoda CADIAX
A. permite înregistrarea tridimensională a mișcărilor funcționale ale
ABC
Pag
e23
9
mandibulei
B. permite înregistrarea componentei rotatorii a mișcării în jururl
axei balama concomitent cu mișcarea transversală a condilului
C. permite citirea curbelor de timp
D. nu permite citirea curbelor de timp
E. nu permite înregistrarea componentei rotatorii a mișcării în jururl
axei balama concomitent cu mișcarea transversală a condilului
13 Electromiografia:
A. permite obiectivizarea activității neuromusculare masticatorii
B. oferă rezultate de maximă acuratețe
C. oferă rezultate contradictorii privind parametrii de sensibilitate și
specificitate ai acesteia
D. este ușor acesibilă oricărui serviciu
E. nici una din cele de mai sus
AC
14 Principiile generale ale terapiei neuro-musculare cuprind :
A. reechilibrarea posturală și corectarea disfuncției din punct de
vedere biomecanic
B. atitudinea față de punctele trigger
C. atitudinea față de compresia nervoasă și combaterea ischemiei
D. atitudinea față de pacient
E. nici una din cele de mai sus
ABC
15 Obiectivele terapiei educaționale a sindromului disfuncțional cranio-
mandibular sunt:
A. relaxarea sistemului masticatorprin limitarea voluntară a
mișcărilor mandibulei
B. conștietizarea obiceiurilor vicioase
C. monitorizarea
D. program izioterapeutic la domiciliu
E. nici una din cele de mai sus
ABCD
16 Programul de modificare a obiceiurilor maladaptative implicate în
sindromul disfuncțional cranio-mandibular cuprinde:
A. relaxarea musculară progresivă
B. hipnoza
C. bioeedback-ul EMG
D. psihoterapia
E. nici una din cele de mai sus
ABCD
17 *Terapia medicametoasă urmărește ameliorarea simptomelor sindromului
disfuncțional cranio-mandibular prin acțiune asupra:
A. inflamației
B. hiperactivității musculare
C. anxietății și depresiei
D. toate cele de mai sus
E. nici una din cele de mai sus
D
18 *Terapia fizică a disfuncției cranio-mandibulare realizează: E
Pag
e24
0
A. reducerea transmisiei senzoriale
B. reducerea inflamației
C. diminuarea, coordonarea și susținerea activității musculare
D. reparații și regenerări tisulare
E. toate cele de mai sus
19 Scopul dispozitivelor interocluzale este reprezentat de :
A. modificarea rapoartelor ocluzale și redistribuirea forțelor
B. prevenirea abraziunii dentare patologice și a mobilității dentare
C. reducerea bruxismului și a altor manifestări patologice
D. diminuarea durerii
E. nici una din cele de mai sus
ABCD
20 Dispozitivele interocluzale pot fi :
A. de miorelaxare – prezintă o suprafață ocluzala plana
B. de miorelaxare- prezintă o suprafață ocluzala cu indentații
C. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala cu indentații
D. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala plană
E. de repoziționare
ACE
21 Dispozitivele interocluzale de stabilizare sunt eficiente asupra
simtomatolgiei ușoare sau moderate, în special dureroase, prin :
A. eliminarea interferențelor ocluzale
B. alungirea fibrelor musculare ridicătoare ale mandibulei
C. stabilizarea articulară
D. relaxarea musculară
E. nici una din cele de mai sus
ABCD
22 Gutirele de miorelaxare:
A. au suprafața ocluzală plană
B. trebuie să înregistreze un umăr cât mai mare de contacte ocluzale
cu antagoniștii
C. realizează contacte dentare cu antagoniștii doar la nivelul
caninilor
D. toatre cele de mai sus
E. Nici una din cele de mai sus
AB
23 Gutierele de repoziționare mandibulară
A. A.diminuă durerea articulară
B. reduce zgomotele articulare
C. reduce numărul contactelor dentare
D. este mai eficient dacă se poartă permanent
E. nici una din cele de mai sus
ABD
24 Gutirele de repoziționare mandibulară se adresează doar cazurilor bine
selecționate, după următoarele criterii
A. repoziționare anterioară a mandibulei pentru diminuarea
gnatososniilor trebuie să fie minimă
B. gnatosonia eliminată la plasarea mandibulei în relație de postură
C. gnatosonia eliminată la plasarea mandibulei în relație centrică
AB
Pag
e24
1
D. cracment la începutul deschiderii și la sârșitul deschiderii
E. nici una din cele de mai sus
25 Terapia ocluzală a sindromului disfuncțional cranio-mandibular :
A. alterează condiția ocluzală a pacientului
B. poate fi reversibilă și ireversibilă
C. poate fi doar ireversibilă
D. toate cele de mai sus
E. nici una din cele de mai sus
AB
26 Ajustarea ocluzală terapeutică va fi luată în considerație în următoarele
circumstanțe:
A. dacă după terapia ortopedică ocluzia rămâne intabilă și
incorortabilă
B. pentru ameliorarea stabilității ocluzale și distribuirea fiziologică a
sarcinilor ocluzale
C. nu se aplică niciodată profilactic
D. se poate aplica profilactic
E. nici una din cele de mai sus
ABC
27 Bruxismul a fost definit ca fiind:
A. cea ma gravă formă de parafuncție a aparatului dento-maxilar
B. hiperactivitatea mușchilor masticatori
C. caracterizată prin scrâșnitul sau încleștarea dinților
D. o tulburarea de ocluzie
E. nici una din cele de mai sus
ABC
28 *Bruxismul se poate clasifica în:
A. bruxism nocturn și bruxism diurn
B. bruxism centic și bruxism excentric
C. bruxism primar și bruxism secundar
D. toate cele de mai sus
E. nici una din cele de mai sus
D
29 Uzura dentară generalizată din bruxism generează următoarele modificări:
A. sterge relieful ocluzal
B. reduce înălțimea coronară
C. mărește suprafațele ocluzale ale dinților
D. modifică dimensiunea verticală de ocluzie
E. nu modifică dimensiunea verticală de ocluzie
ABCE
30 Terapia bruxismului implică parcurgerea următoarelor etape (Brocard):
A. etapa comportamentală
B. etapa farmacologică
C. etapa dentară reversibilă și non invazivă
D. etapa dentară ireversibilă
E. nici una din cele de mai sus
ABCD
Pag
e24
2
TEMA NR. 53.
EXAMENUL CLINIC SI PARACLINIC IN LOC SI EPR
– 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 In cadrul examenului clinic al pacientului cu LOC/EPR datele anamnestice
vor urmari:
A. istoricul afectiunii
B. datele personale
C. antecedentele generale
D. antecedentele heredo-colaterale
E. antecedentele stomatologice
ACDE
2 Examenul clinic al sistemului stomatognat utilizeaza mijoacele hipocratice
clasice de examinare:
A. inspectie
B. palpare
C. percutie
D. pulsatie
E. ascultatie
ABCE
3 *Dintre parametrii spatiului protetic potential nu face parte:
A. amplitudinea
B. limitele
C. inaltimea crestei edentate
D. inaltimea
E. latimea
C
4 *Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte ce va fi folosit ca stalp de
punte este de:
A. 1/1
B. 1/2
C. 1/3
D. 2/3
E. 3/2
D
5 Fortele ocluzale dezvoltate sunt:
A. mai reduse decat cele dezvoltate de dintii naturali in cazul
antagonistilor artificiali
B. de 11,8 kgf in cazul protezelor mobilizabile
C. de 68,1 kgf in cazul dintilor dintilor naturali
D. de 40 kgf in cazul protezelor partiale fixe
E. egale indiferent de tipul antragonistilor
ABC
6 Decizia de a nu practica o terapie endodontica inaintea restaurarii protetice
se bazeaza pe urmatorii factori:
ACE
Pag
e24
3
A. pacientul este asimptomatic
B. exista sensibilitate doar la stimuli termici
C. nu exista radiotransparente periapicale
D. dintele are un raport coroana/radacina favorabil
E. nu s-a produs expunerea pulpara dupa prepararea cavitatii
carioase
7 *Pentru detectarea placii bacteriene nu se foloseste:
A. solutia Lugol
B. solutia de fluoresceina
C. solutie albastru de metil 10%
D. solutie iodo-iodurata
E. Revelan
C
8 *Diferenta dintre pungile supraalveolare si cele infraalveolare nu se
realizeaza pe baza criteriului:
A. raportul dintre baza pungii si osul alveolar
B. raportul dintre coroana clinica si radacina
C. relatia dintre peretele de tesut moale si osul olveolar
D. tiparul alveolizei
E. directia fibrelor ligamentare transseptale
B
9 *Mobilitatea dentara reversibila poate avea etiologie:
A. protetica si inflamatorie
B. protetica, inflamatorie si ocluzala
C. protetica si pulpara
D. protetica si parodontala
E. protetica, tumorala si parodontala
B
10 Mobilitatea iatrogena poate fi cauzata de:
A. dintii supusi unei terapii ortodontice
B. dintii stalpi in cursul elaborarii unor lucrari protetice de amploare
C. parodontopatie
D. dinti vecini care au suferit extractii laborioase
E. bruxismul
ABD
11 Mobilitatea dentara de originer inflamatorie poate fi cauzata de:
A. inflamatia parodontala
B. sinusite
C. otite
D. uveite
E. inflamatia pulpara
ABE
12 *Dintre semnele radiologice in cazul dintilor sanatosinu face parte:
A. contur bine delimitat al tesuturilor dure dentare
B. spatiul periodontal cu radiotransparenta crescuta
C. continuitatea septului osos alveolar
D. camera pulpara cu radiotransparenta uniforma
E. structura uniforma a spongioasei
B
Pag
e24
4
13 *Defectele angulare se clasifica in functie de numarul peretilor ososi in:
A. hemisepturi, defecte intraosoase, defecte cu arhitectura inversata
B. defecte intraosoase, defecte osoase combinate, leziuni de furcatie
C. hemiseptuei, defecte intraosoase, cratere interdentare
D. hemisepturi, leziuni de furcatie, cratere interdentare, defecte
osoase combinate
E. hemisepturi, cratere interdentare, defecte intraosoase, defecte
osoase combinate
E
14 Aparatul Periotest nu trebuie folosit in urmatoarele cazuri:
A. in procese periapicale acute
B. in sarcina si alaptare
C. in fracturi radiculare sau ale procesului alveolar
D. in cazul implantelor endoosoase in curs de vindecare
E. in cazul dintilor cu mobilitate clinica grad III
ACD
15 *Leziunea de furcatie de gradul II in plan orizontal:
A. se mai numeste si leziune completa
B. defectul cuprinde mai putin de 1/3 din spatiul interradicular in
sens vestibulo-oral
C. cand distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona
de furcatie este intre 4-7 mm
D. se mai numeste si leziune partiala
E. cand defectul cuprinde mai mult de 1/3 din spatiul interradicular
ajungand pe fata opusa
D
16 *Clasificarea lui Meyer se refera la:
A. aprecierea nivelului cel mai apical al pierdierii osoase
interradiculare in raport cu osul adiacent
B. distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona
furcatiei
C. gradul de afectare al furcatiei in plan orizontal
D. tipul defectelor angulare
E. gradul de mobilitate dentara
A
17 *In cazul ocluziei ideale contactele dento-dentare nu trebuie sa fie:
A. De tip cuspid-ambrazura
B. Multiple
C. Uniform distribuite
D. De tip cuspid-cuspid
E. Stabile
D
18 Ocluzia dinamica se afla in stransa corelatie cu parametri precum:
A. Distanta intercondiliana
B. Numarul contactelor dento-dentare
C. Morfologia cavitatii glenoide
D. Valoarea over-bite-ului
E. Spatiul Donders
ACD
19 Dintre metodele de inducere a relatiei centrice fac parte: BD
Pag
e24
5
A. Metoda Landa
B. Metoda Ramfjord
C. Metoda Boianov si Boianov modificata
D. Metoda Dawson
E. Metoda Leonardo da Vinci
20 Inaltimea spatiului protetic potential:
A. Se apreciaza ca fiind distanta dintre muchia crestei edentate si
inaltimea dintilor vecini spatiului protetic potential atunci cand s-
a produs extruzia antagonistilor
B. Poate fi micsorata in cazul egresiunii sau extruziei antagonistilor
C. Poate fi marita in cazul atrofiei accentuate a crestei alveolare
D. Poate fi marita in extruzii ale dintilor limitrofi bresei edentate in
conditiile absentei dintilor antagonisti
E. Poate fi micsorata in subocluzia dintilor antagonisti
BCD
21 Latimea spatiului protetic potential poate fi marita:
A. In atrofii ale crestei alveolare
B. Prin inclinarea vestibulo-orala a dintilor limitrofi
C. Prin preparari ale dintilor limitrofi
D. Prin tratamente protetice necorespunzatoare pe dintii limitrofi
E. Prin rotatii in ax a dintilor
BD
22 *Amplitudinea spatiului protetic potential va fi micsorata prin:
A. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii vecini
B. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre alte brese edentate
C. Migrari corporeale ale dintilor limitrofi spre bresa edentata
D. Modificari de volum ale substructurilor organice prin preparare
E. Cand dintii vecini bresei sunt nanici
C
23 Mobilitatea dentara ireversibila:
A. Este de natura iatrogena
B. Beneficiaza de tehnici de RTG
C. Este cauzata de contacte premature si interferente
D. Este cunoscuta sub denumirea de insuficienta parodontala
E. Se poate determina numai prin metoda clinico-manuala
BD
24 Gradul III de afectare a furcatiei in plan orizontal presupune:
A. Absenta osului interradicular
B. Furcatia se observa clinic
C. Furcatia este acoperita vestibular si oral de tesut gingival
D. Sonda parodontala patrunde mai mult de 1/3 din spatiul
interradicular vestibulo-oral
E. Examenul radiografic este neconcludent
AC
25 Imaginile radiografice ale osului alveolar au fost clasificate:
A. In functie de tipul de resorbtie osoasa
B. In functie de treimea radacinii unde este localizat osul alveolar
C. In corelatie cu gradul de mobilitate dentara
D. Pentru a putea realiza o selectie a viitorilor dinti stalpi
ABD
Pag
e24
6
E. In functie de distanta fata de marginea libera gingivala
26 Defectele cu arhitectura inversata:
A. Sunt mai frecventa la nivelul primilor molari mandibulari
B. Se produc prin pierdierea de os interdentar fara ca osul radicular
sa sufere
C. Se mai numesc si defecte osoase combinate
D. Sunt mai frecvente la maxilar
E. Pot fi apreciate in plan vertical si orizontal
BD
27 *Din punct de vedere clinic, mobilitatea de grad II reprezinta:
A. Mobilitate mai mare de 1mm in sens V-O
B. Mobilitate in sens V-O, M-D si axial
C. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mica de 1 mm
D. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mare de 1 mm
E. Mobilitate in ax
D
28 *Dintre parametrii ocluzali nu fac parte:
A. Cuspizii de sprijin si de ghidaj
B. Curba de ocluzie transversala Spee, Balkwill
C. Curbura frontala
D. Planul de ocluzie
E. Curba de ocluzie sagitala
B
29 *Fortele ocluzale reduse nu determina:
A. Inmultirea trabeculelor osoase si aparitia de os de neoformatie
B. Reducerea numarului trabeculelor ososase
C. Atrofia ligamentului parodontal
D. Ingustarea spatiului ligamentar
E. Reducerea ca numar si densitate a fibrelor ligamentare
A
30 *In functie de distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar, leziunile
de furcatie se clasifica in:
A. 2 grupe
B. 3 subgrupe
C. Nu exista o clasificare
D. 4 grupe
E. 2 clase
B
TEMA NR. 54.
PRINCIPIILE DE TRATAMENT IN RESTAURARILE UNIDENTARE
SI PRIN PUNTI DENTARE
– 30 intrebari
Nr. Intrebare Răspuns Pag.
Pag
e24
7
crt.
1 Profilaxia generala cu caracter specific se refera la:
A. Prevenirea contaminarii incrucisate
B. O profilaxie atat in perioada pre cat si posteruptiva
C. Crearea premiselor dezvoltarii normale a sistemului stomatognat
D. Prevenirea imbolnavirii prin maladii contagioase (hepatite, HIV,
gripe, rubeola)
E. O profilaxie primara, secundara si tertiara
BC
2 Profilaxia primara:
A. Se adreseaza dintilor indemni
B. Are in vedere tratarea si prevenirea complicatiilor locale si loco-
regionale
C. Are in vedere tratarea bolii carioase si a bolii parodontale
D. Propune o alimentatie rationala
E. Beneficiaza de fluorizare prin miojloace locale si generale
ADE
3 Constientizarea medicului se realizeaza prin:
A. Instructia lui asupra mijloacelor profilactice
B. Introducerea metodelor profilactice in algoritmul activitatilor
profesionale zilnice
C. Corelarea specificului activitatilor de rezolvare terapeutica cu
activitatile profilactice
D. Constientizarea pacientului prin educatie sanitara
E. Aplcarea metodelor de recuperare functionala
ABC
4 Terapia protetica se incadreaza, de regula in cadrul:
A. Profilaxiei generale nespecifice
B. Profilaxiei generale specifice
C. Profilaxiei primare
D. Profilaxiei secundare
E. Profilaxiei tertiare
DE
5 Deficientele de modelare morfologica a elementelor de agregare si a corpului
de punte pot determina:
A. Retentia de alimente si placa bacteriana
B. Traumatismul direct al parodontiului marginal
C. Imbunatatirea functiei fonetice
D. Imbunatatirea functiei masticatorii
E. Suprasolicitarea substructurilor organice
ABE
6 Principiul curativ are ca scop:
A. Recuperarea morfologica
B. Recuperarea functionala
C. Ergonomizarea activitatii medicale
D. Economie in prepararea dentara
E. Protectia parodontala
AB
7 “Deficitele morfologice “ se intalnesc sub aspectul:
A. Modelajului cat mai aplatizat al fetelor vestibulare
BCE
Pag
e24
8
B. Ingustarii V-O a corpului de punte
C. Diminuarea inaltimii cuspizilor
D. Realizarea corpului de punte ovat
E. Modelarea incompleta a fetei orale a corpului de punte in vederea
obtinerii spatiului pentru autocuratire
8 *Respectarea principiului biologic nu se refera la:
A. Aspecte legate de biocompatibilitatea materialelor
B. Cunoasterea notiunilor de ergonomie in activitatea stomatologica
C. Pastrarea relatiei de congruenta biologica si mecanica a restaurarii
protetice fixe cu organismul uman
D. Realizarea unui bilant al indicilor clinico-biologici locali
E. Cunoasterea parametrilor starii generale
B
9 Plasarea marginilor cervicale ale elementelor de agregare este preferabil sa
se realizeze:
A. Pe cat posibil subgingival 1,5 mm
B. Subgingival 1 mm
C. Sa se opreasca la 0,7-1 mm de fundul santului gingival
D. Pe cat posibil supra sau juxtagingival
E. Ecuatorial
CD
10 Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor nu este dictata de:
A. Considerente fizionomice
B. Considerente biologice
C. Considerente biomecanice
D. Considerente economice
E. Cand coroanele dentare sunt lungi
BDE
11 Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor se realizeaza cand:
A. Coroanele dentare sunt scurte
B. Coroanele dentare sunt lungi
C. Este prezenta abrazia
D. In cazul eroziunilor in 1/3-mea cervicala
E. Cand exista convexitati dentare exagerate
ACD
12 Intensitatea fortelor verticale depinde de:
A. Capacitatea de contractie a muschilor masticatori
B. Gradul de over-jet
C. Natura alimentului
D. Gradul de sensibilitate al parodontiului
E. Gradul de over-bite
ACD
13 Fortele orizontale tangentiale:
A. Se exercita prin intermediul punctelor de contact interdentar
B. Rezulta din descompunerea fortelor ce actioneaza paraaxial la
nivel ocluzal
C. Au directie vestibulo-orala
D. Se transmit “in pata de ulei” d.p.d.v. al intensitatii
E. Sunt responsabile de migrarile dentare spre spatiul edentat
ABDE
Pag
e24
9
14 Configuratia structurii dento-protetice d.p.d.v. al respectarii principiului
biomecanic depinde de:
A. Numarul dintilor pilieri
B. Dispunerea dintilor pilieri pe arcada
C. Linia surasului
D. Tipul de elemente de agregare
E. Maniera constructiva a corpului de punte
ABDE
15 *Indicele de competenta biomecanica nu este influentat de :
A. Existenta afectiunilor ATM
B. Morfologia dentara
C. Prezenta dintilor antagonisti
D. Ocluzia dentara
E. Prezenta leziunilor carioase
A
16 Indicele de competenta biomecanica depinde de:
A. Prezenta antagonistilor
B. Vitalitatea dentara
C. Echilibrul tonic antigravific
D. Forta de contractie a muschilor
E. Leziunile periapicale
ABE
17 *Distributia grupata a elementelor odonto-parodontale restante are avantajul:
A. Permite echilibrarea statica a aparatului protetic fix
B. Permite echilibrarea dinamica a aparatului protetic fix
C. Mentine integritatea parodontala la nivelul dintilor intermediari
D. Se preteaza la protezarea conjuncta
E. Nu permite afectarea parodontala a dintilor limitrofi breselor
edentate
C
18 Depulparea dintilor in scop protetic se realizeaza:
A. Cand prepararea sunstructurilor organice impune indepartarea
dentinei pe o profunzime mai mare de 2/3 din grosimea ei
B. Cand putem prepara cu racire cu aer si apa
C. Cand exista carii profunde
D. Pe dintii tineri cu apexul deschis
E. In deschiderea accidentala a camerei pulpare
ACE
19 Atunci cand Fr < Fa pentru echilibrarea aparatului conjunct se impun o serie
de modificari:
A. Realizarea corpului de punte in subocluzie
B. Extractia dintilor antagonisti
C. Realizarea liniara a corpului de punte
D. Accentuarea curbelor sagitale si transversale
E. Ingustarea corpului de punte
CE
20 Axul de insertie ideal trebuie:
A. Sa nu fie unic
B. Sa coincida cu directia fortelor de masticatie
BCDE
Pag
e25
0
C. Sa coincida cu axul dintilor stalpi
D. Sa necesite preparari minime
E. Sa asigure retentia restaurarii fixe
21 Axul de insertie ideal nu se poate obtine datorita:
A. Axelor de implantare ale dintilor care sunt divergente catre crista
galli
B. Migrarilor dentare consecutiv edentatiei
C. Anomaliilor primare
D. Volumului coronar redus
E. Anomaliilor secundare
BCE
22 *D. p. d.v. ergonomic, atunci cand medicul ocupa pozitia 10-11, asistenta:
A. Sta in picioare
B. Ocupa pozitia 9
C. Ocupa pozitia 4-5
D. Ocupa pozitia 1-2
E. Nu are nici o importanta
C
23 *Pozitia ergonomica a pacientului presupune:
A. Pozitia sezanda cu capul nesprijinit in tetiera
B. Pozitia culcat, perfect orizontala
C. Pozitia culcat, cu corpul la 200 fata de orizontala
D. Pozitia culcat, cu corpul la 300 fata de orizontala
E. Pozitia sezanda atunci cand se lucreaza la arcada mandibulara
C
24 *In pozitia sezanda, sprijinul bolnavului se realizeaza la nivelul:
A. Extremitatii cefalice, regiunii lombare, coapse si talpi
B. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, partea dorsala a
coapselor si talpi
C. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, regiunea
terminala si proximala a coapselor si talpi
D. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea sacrata si talpi
E. Regiunea occipitala, omoplati, regiunea lombara, coapse si talpi
B
25 *Principiul conservarii prin tratament protetic al homeopatiei sistemului
stomatognat trebuie privit sub aspect:
A. Ergonomic
B. Estetic
C. Morfologic si functional
D. Socio-economic
E. Uman
C
26 *Atunci cand homeostazia sistemului stomatognat nu se poate realiza la nivel
ideal:
A. Se prefera neinstituirea tratamentului protetic
B. Se prefera realizarea unui echilibru la nivel de normalitate
C. Se prefera ca sedintele de tratament sa fie cat mai scurte
D. Se prefera temporizarea tratamentului protetic
E. Se instituie un tratament de reechilibrare psiho-somatica
B
Pag
e25
1
27 *Edentatia partiala este frecvent intalnita:
A. la varsta de 20-40 de ani
B. in perioada dentitiei temporare
C. dupa 40 de ani
D. la femei fata de barbati
E. la persoanele din mediul rural
A
28 Lipsa sprijinului in zonele distale ale arcadei conduce la:
A. Subdimensionarea etajului inferior
B. Supradimensionarea etajului mijlociu
C. Propulsia fortata a mandibulei
D. Cresterea numarului ciclurilor masticatorii
E. Abraziunea antagonistilor
AD
29 *In reglarea dinamicii mandibulare, campul receptor cel mai intins este
reprezentat de:
A. Tesuturile articulare si periarticulare
B. Campul vizual
C. Tesutul parodontal
D. Muschii faciali
E. Campul electomagnetic
C
30 Pierderea punctelor de contact prin edentatie conduce la:
A. Modificarea parametrilor ocluzali
B. Necoordonarea neuro-musculara statica sau dinamica
C. Modificarea arhitecturii faciale
D. Extruzii si abraziuni
E. Suprasolicitari mecanice
ABDE
TEMA NR. 55.
RESTAURĂRI UNIDENTARE INRACORONARE ŞI
EXTRACORONARE (9) – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Care sunt avantajele inlay-urilor metalice :
A. refac morfologia ocluzală
B. sunt neutre chimic şi biologic
C. refac corect punctul de contact, ambrazura ocluzală şi cea
parodontală
D. sunt exigente privind execuţia clinică şi tehnologică
E. sunt rezistente
ABCE pg
171
Pag
e25
2
2 *Contraindicaţiile relative de utilizare a inlay-urilor sunt:
A. refacerea dimensiunii verticale de ocluzie
B. pe dinţi voluminoşi
C. la tineri sub 18 ani
D. în imobilizarea dinţilor parodontotici
E. sprijin pentru protezele scheletate
C pg
171
3 Forma de retentie a unei cavitati de inlay se realizeaza prin;
A. pereţi verticali aproape paraleli
B. pereti laterali convergenti spre ocluzal
C. conturul ocluzal al cavităţiise face rotund
D. pereti laterali netezi
E. peretele pulpar plan
ACE pg.
177
4 *Bizotarea marginilor de smalt la cavitatea de inlay clas a I-a se
realizeaza pentru:
A. inlay ceramic
B. in bizou de 30˚
C. inlay metalic în bizou de 350- 45
0
D. inlay din rasini composite
E. in bizou de 15 -25˚
C pg.
178
5 Care din următoarele situaţii reprezintă preparări atipice ale cavităţilor
de cls. a II-a pentru inlay: A. casetă simplă proximală deschisă ocluzal
B. tehnica “slice-cut”
C. tehnica “slice-lock” (Weeks si Knapp)
D. treaptă negativă în peretele pulpar
E. şanţ de blocaj în peretele gingival
BCDE pg.
183
6 *În ce situaţie este posibilă decimentarea inlay-urilor
A. lipsa extensiei preventive
B. pereţi subţiri
C. bizotare incorectă
D. adâncime mică a cvităţii
E. cuspizi neprotejaţi
D pg.
189
7 Care sunt avantajele coroanelor ceramice:
A. sunt bine tolerate de parodonţiul marginal
B. oferă protecţie pulpei faţă de agenţii termici
C. rezistenţă la flexiune şi tracţiune
D. tehnologia de realizare este complicată
E. pot reda nuanţele dorite de culoare
ABE pg.
192
8 *Care este dimesiunea pragului pentru coroana ceramică:
A. prag lat de 0,5 mm
B. prag lat de 0,8-1 mm
C. prag lat de 1,5 mm
D. prag lat de 2 mm
E. toate variantele sunt corecte.
B pg.
198
Pag
e25
3
9 Precizaţi care din următoarele afirmaţii sunt corecte:
A. ceramizarea reprezintă procedeul tehnologic prin care, în cadrul
restaurărilor integral ceramice, ceramica se aplică strat cu strat;
B. sinterizarea foloseşte doar mase ceramice cu conţinut ridicat de
leucit;
C. calităţile estetice superioare ale sistemului Cerapearl se datorează
capacităţii de refracţie a luminii în proporţie de 75%;
D. sistemul IPS Empress2 a apărut îmbunătăţi performenţele optice
ale sistemelor integral ceramice;
E. masele ceramice moderne au structură bifazică
BE 200-
201
10 Care din următoarele reguli trebuie respectate în alegerea culorii:
A. să nu se privească mult timp eşentionul
B. dintele să fie privit în diferite poziţii
C. se alege culoarea la soare
D. se alege culoarea la umbră
E. se repetă operaţiunea de mai multe ori
ABDE pg.
215
11 *Cum se prepară incizal dintele pentru faţetare:
A. marginea incizală rămâne nepreparată
B. preparaţia feţei vestibulare se opreşte la 0,75mm de marginea
incizală
C. preparaţia se extinde până la marginea incizală
D. faţeta va acoperi şi marginea incizală
E. toate răspunsurile sunt corecte
E pg.
224
12 *Plasarea corectă a pragului pentru metoda faţetării este :
A. prag lat de 0,5 mm, subgingival
B. prag lat de 0,3 mm, juxtagingival
C. prag lat de 0,3 mm subgingival
D. prag drept de 0,3 mm supragingival
E. prag 0,5 mm juxtagingival
B pg.
224
13 Onlay-ul este indicat:
A. pe dinţi depulpaţi
B. pe dinţi cu indice mezio-distal mare
C. ca element de agregare pentru proteza scheletată
D. pe dinţi lungi
E. la pacienţi cu igienă bucală corespunzătoare
CDE pg.
246
14 *La inlay de clasa a V-a ameliorarea retentiei se face prin:
A. puţuri dentinare
B. santuri de retentie
C. perete parapulpar plan
D. realizarea unei casete suplimentare
E. aripioare de stabilizare
A pg
185
15 *Preparatia pentru coroana 4/5 cuprinde:
A. prepararea fetei vestibulare, ocluzale, ½ vestibulara a fetelor
B pg
251
Pag
e25
4
proximale
B. prepararea fetei orale, ocluzale cu excepţia versantului extern al
cuspidului vestibular şi 2/3 orale a le feţelor proximale
C. prepararea fetei orale, cuspidul oral si panta cuspidiana interna a
cuspidului vestibular, si 2/3 orale ale fetelor proximale
D. numai fetele proximale si fata ocluzala
E. numai fata orala si fetele proximale
16 *Retentia pentru onlay 4/5 se realizeaza prin:
A. 2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 orala cu 2/3 vestibulare
a fetelor proximale
B. 2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 vestibulara cu 2/3 orale
ale fetelor proximale
C. un sant orizontal realizat de-a lungul santului intercuspidian
D. şanţ orizontal plasat pe versantul intern al cuspidului vestibular si
uneste santurile proximale
E. un sant orizontal plasat in masa cuspidului vestibular
D pg.
262
17 Indicaţiile pinledge-ului sunt:
A. pe dinţi malpoziţionaţi
B. pe dinţi îngustaţi vestibulo-oral
C. ca element de agregare în punţi frontale reduse
D. pe dinţi devitali
E. pentru oprirea abraziei frontalilor superiori
BCE pg.
254
18 *Caracteristicile şanţurilor de retenţie pentru coroana parţială ¾ sunt:
A. şanţurile sunt uşor convergente spre peretele proximal
B. 2 şanţuri proximale paralele între ele de 0,8 – 1mm unite cu un
şanţ orizontal (paraincizal)
C. şanţul paraincizal are versantul oral mai înalt decât versantul
vestibular
D. şanţul orizontal se prepară pe o profunzime de 1,5mm
E. se acceptă o convergenţă de 20
spre incizal a şanţurilor proximale
B pg.
249
19 Tipul de preparaţie la colet pentru coroana parţială ¾ va poate fi:
A. prag drept
B. prag chamfer, juxtagingival
C. preparaţie end-knife
D. prag chamfer, subgingival
E. end-knife chamfreinat
BD pg.
252
20 *Pinledge este un onlay la care retentia se realizează prin ;
A. 2 santuri proximale in 1/3 incizala
B. 3 pivoturi dentinare 2 incizale şi unul cingular
C. puturi dentinare pe toata fata orala
D. 2 santuri proximale si unul incizal
E. doar un sant incizal
B pg.
254
21 Puţurile dentinare în preparaţia pentru pinledge sunt:
A. plasate în smalţ la distanţă de pulpă,
BCE pg
255
Pag
e25
5
B. paralele cu jumătatea uncizală a feţei vestibulare
C. paralele între ele
D. paralele cu axul de inserţia al dintelui
E. adâncime 2 mm
22 Care din următoarele caracteristici sunt specifice preparărilor pentru
incrustaţii din compozite:
A. pereţii cavităţii perpendiculari pe fundul cavităţii
B. limitele preparaţiei nu trebuie situate în zone de contact ocluzal
C. realizarea unui bizou la nivelul suprafeţei ocluzale a cavităţi
D. adâncimea cavităţii de minim 1,5mm
E. se pot realiza forme de casetă u unghiuri rotunjite
BDE pg
296
23 Caracteristicile lojei radiculare pentru coroana de substituţie sunt
A. 2/3 lungime si 1/2 grosime
B. 2/3 lungime si 1/3 grosime
C. 1/3 lungime si 2/3 grosime
D. are formă ovalară
E. are forma cilindrica
BD pg.
262
24 Particularităţile cavităţilor pentru incrustaţii integral ceramice sunt:
A. nu se bizotează marginile ocluzale
B. unghiurile interne ale cavităţii se rotunjesc
C. preparaţie în chanfrein a marginii ocluzale a cavităţii
D. se bizotează în unghi de 300
E. fundul cavităţii plan
ABCE pg.
298
25 *Prepararea şanţurilor proximale pentru coroan ¾ se face cu:
A. freza cilindro-conică cu vârf plat
B. freza cilindrică cu vârf rotunjit
C. freza fisure
D. freza cilindro-conică cu vârf rotunjit
E. freza globulară
A pg.
313
26 *Pe fata orala la nivelul marginii incizale la coroana partiala 3/4 :
A. se traseaza un bizou pe o lărgime de 0,5mm în unghi drept faţă
de axa de inserţie
B. in urma prepararii apare o suprafata incizala de 1-1,5mm
C. in urma prepararii se scurteaza dintele
D. se traseaza un bizou in unghi de 90˚
E. nu se prepara de loc pentru a nu leza marginea incizala
A pg.
313
27 Avantajele coroanelor turnate sunt:
A. retenţie mai mare decât a coroanelor parţiale
B. sunt rezistente
C. sunt nefizionomice
D. îndepărtarea lor poate afecta pulpa şi parodonţiul
E. permit modificarea conturului axial al dintelui
ABE pg.
321
28 Care din următoarele erori apar frecvent în prepararea bonturilor: ABCE pg.
Pag
e25
6
A. reducerea insuficientă din suprafaţa oculzală
B. convergenţă prea mare a suprafeţelor proximale
C. preparare insuficientă în zona terminală a bontului
D. deschiderea camerei pulpare
E. reducerea insuficientă a feţei vestibulare
330
29 *Prepararea dinţilor pentru coroana metalo-ceramică în zona frontală
debuează cu:
A. prepararea marginii incizale
B. prepararea feţei vestibulare
C. prepararea feţelor proximale
D. prepararea feţei vestibulare şi feţelor proximale
E. prepararea marginii incizale si a feţei vestibulare
A pg.
332
30 *Care din următoarele tipuri de prag nu se realizează în zona
vestibulară pentru coroanele metalo-ceramice:
A. prag cu bizou
B. prag înclinat
C. prag drept de 900
D. end-knife chanfreinat
E. chanfreinul
D pg.
338
TEMA NR. 56.
ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE (9) – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *Edentaţiile uni sau multi dentare determină:
A. migrări orizontale şi verticale ale dinţilor
B. denivelarea planului de ocluzie
C. modificări ale ATM
D. disfuncţii mandibulare
E. toate cele de mai sus
E pg.
435
2 Corpul de punte la distanţă de creastă (suspendat) se realizează:
A. în zona laterală mandibulară
B. la distanţă 0,5 mm de muchia crestei
C. în spaţiu protetic de minim 6 mm
D. în zona laterală maxilară
E. în sens M-D un spaţiu de 10 mm
ACE pg.
462
3 Restaurările fixe cu integral metalice sunt indicate:
A. când nu există exigenţe estetice
B. în zona laterală cu PM2 stâlpul cel mai mezial
ABC pg.
440
Pag
e25
7
C. nu necesită preparaţii dentare importante
D. la mandibulă când spaţiul protetic este mai mare de 4mm
E. malpoziţii dentare
4 Caracteristicile intermediarilor ovoidali sunt:
A. design rotunjit al feţei mucozale
B. se igienizează uşor
C. indicat în zone unde estetica este principalul obiectib
D. la creste late
E. creste înguste
ABCD pg.
463
5 *Procedee chirurgicale de augmentare acrestei edentate cu pierdere de
substanţă:
A. grefa epitelio-conjunctivă
B. adiţie de os de la pacient
C. hidroxiapatită
D. biovitroceramică
E. toate cele de mai sus
E pg.
466
6 *În crestele edentate din clasa I Siebert se utilizează:
A. grefa epitelio-conjunctivă
B. biovitroceramica
C. autogrefa
D. os bovin granulat
E. hidroxiapatita
A pg.
467
7 *Care din următoarele materiale utilizate în realizarea corpului de
punte retenţionează cel mau puţin placa bacteriană:
A. metalul bine lustruit
B. ceramica glazurată
C. polisticlele
D. răţini acrilice
E. compozite
B pg.
468
8 Care din următoarele caracteristici sunt specifice pentru intermediarii
din zona frontală:
A. toate suprafeţele să fie convexe
B. netede şi finisate
C. contactul cu versantul vestibular al crestei să fie minim
D. contactul oral va fi în armonie cu dinţii adiacenţi
E. toate suprafeţele plane, bine finisate
ABCD pg.
469
9 Intermediarii metalici se recomandă când spaţiul protetic este:
A. mai mare de 6mm
B. este mai mic de 5mm
C. în zona laterală la mandibulă
D. în realizarea unei punţi suspendate
E. creste exostotice
BCD pg
471
10 *Corpul de punte semifizionomic în casetă : C pg
Pag
e25
8
A. este metalic pe faţa mucozală
B. este metalic pe faţa orală
C. metalic pe faţa mucozală şi orală
D. metalic pe faţa ocluzală
E. nu are metal aparent
472
11 Corpul de punte cu bara metalică are următoarele caracteristici:
A. se utilizează în zona frontală maxilară
B. în zona frontală mandibulară
C. pe secţiune transversală bara are formă în “ Y”
D. forma ovalara
E. în formă de “T”
ACDE pg.
474
12 Pentru intermediarii metalo-ceramici scheletul metalic este realizat din
aliaje care au:
A. punct de topire egal cu cel al masei ceramice
B. punct de topire mai mic cu 2 00-3000
decât al ceramicii
C. punct de topire cu 200-3000 mai înalt decât al ceramicii
D. coeficientul de dilatare temică apropiat de coeficientul de
contracţia al ceramicii
E. coeficientul de dilatare mai mare ca al ceramicii
CD pg.
475
13 La intermediarii metalo-ceramici macheta scheletului metalic va fi:
A. cu 3 mm mai redusă la nivel zonelor de placare
B. cu 2 mm mai redusă la nivelul zonelor de placare
C. toate feţele vor fi rotunjite
D. cu 1 mm mai redusă la nivelul zonelor de placare
E. nu este obligatorie rotunjirea feţelor sau a unghiurilor
BC
14 La mandibulă în zona de sprijin intermediarii metalo-ceramici trebuie
să:
A. prezinte suprafeţe plane
B. suprafeţe convexe
C. raport tangenţial cu creasta
D. raport punctifor cu creasta
E. raport în “şa” cu creasta
BC pg
475
15 Avantajele tehnicii INZOMA de realizare a intermediarilor metalo-
ceramici:
A. se confecţionează din machete prefabricate
B. corp de punte foarte rezistent
C. legătura aliaj-ceramică este puternică
D. economie de substanţă de aliaj
E. nici un răspuns nu este corect
ABCD pg.
479
16 *Care din următoarele variante caracterizează corpurile de punte
integral ceramice:
A. rezistenţă limitată la rupere
B. rezistenţă limitată la forfecare
C. performanţe estetice superioare celor metalo-ceramice
E pg
443
Pag
e25
9
D. utilizate în edentaţii de amplitudine mică
E. toate variantele sunt corecte
17 *Longevitatea restaurărilor fixe este influenţată de :
A. numărul de dinţi stâlpi
B. vârsta pacientului
C. de realizarea tehnologică a scheletului
D. factori ce ţin de placaj
E. toate răspunsurile sunt corecte
E pg.
447
18 Solicitările elastice de la nivelul copului de punte depind de:
A. intensitatea forţei aplicate
B. de dimensiunile câmpului protetic
C. de modulul de elasticitate
D. materiale cu grad mare de ductibilitate
E. ocluzie gnatologic normală
ABC pg
448
19 Indicaţia de elecţie a corpului de punte suspendat este:
A. zona laterală la mandibulă
B. zona laterală maxilară
C. zona frontală mandibulară
D. inăltimea spaţiului protetic de 5-6mm
E. în bruxism
AD pg.
457
20 Care sunt avantajele sistemului Targis/Vectris:
A. erori minime la prelucrare şi manipulare
B. adaptare marginală optimă
C. nu produce iritaţii gingivale
D. dificultăţi de lustruire a restaurărilor cu alterarea efectului estetic
în timp
E. pret de cost ridicat
ABC 442
21 *Funcţiile unei proteze parţiale fixe sunt.
A. refacerea continuităţii arcadelor dentare
B. împiedicarea migrărilor dentare
C. refacerea planului de ocluzie
D. protectia crestei edentate
E. toate variantele sunt corecte
E pg.
435
22 Design-ul intermediarilor într-o proteză fixă depind de:
A. lungimea, lăţimea şi înălţimea spaţiului edentat
B. forma crestei edentate
C. exigenţe estetice ale pacientului
D. starea ţesuturilor moi care acoperă creasta
E. de statutul socio-economic al pacientului
ABCD pg.
451
23 *Corpul de punte se modelează cu:
A. suprafeţe convexe în toate sensurile
B. suprafeţe concave în toate sensurile
C. cu suprafeţe plane
A pg.
452
Pag
e26
0
D. suprafeţe convexe în sens mezio-distal
E. suprafeţe concave în sensvestibulo-oral
24 Pentru o igienizare corectă a punţilor se va realiza .
A. contactul corpului de punte cu creasta să permită trecerea firului
de mătase
B. ambrazurile corpului de punte să fie cât mai larg deschise
C. corp de punte în şa
D. suprafeţe convexe ale corpului de punte
E. suprafeţe plane
ABD pg.
455
25 În literatura americană se descriu trei grupe de design a corpului de
punte:
A. sferoidal sau intermediarul igienic
B. forma ovoidală
C. cubice
D. intramucoase
E. forma de şa, tangent-liniar şi tangent liniar modificat (semişa)
ABE pg.
456
26 Corpul de punte cu contact „în sa” este nebiologic deoarece:
A. are contact intim cu creasta
B. nu se poate igieniza
C. produce reacţii inflamatorii tisulare
D. indicat în zona frontală mandibulară
E. senzaţie de disconfort pentru pacient
ABC pg.
458
27 Corpul de punte în semisa este :
A. utilizat în zonele vizibile la maxilar
B. retenţionează mai puţin alimentele
C. utilizat în zone vizibile la mandibulă â
D. utlizat în zonele laterala maxilare
E. în ocluzii dezachilibrate
ABC pg
459
28 *Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească corpul de punte sunt:
A. să fie estetice
B. să păstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagoniştii
C. să respecte ambrazurile cervicale
D. să permită igienizarea
E. toate cele de mai sus
E pg
452
29 Care din următoarele particularităţi sunt specifice corpului de punte cu
raport tangent liniar la mandubulă:
A. îngustarea v-o se face doar cândspaţiul protetic este mic
B. reducerea suprafeţelor ocluzale se face în detrimentul cuspizilor
linguali
C. ambrazurile dintre elementele de agregare vor fi cât mai deschise
D. suprafaţa linguală modelată concav în sens C-O
E. suprafaţa linguală trebuie să fie netedă
ABCE pg.
460
30 Ce particularităţi prezintă corpul de punte cu contact puctiform: ABC pg.
Pag
e26
1
A. pe secţiune are formă conică
B. are contact punctiform pe mijlocul crestei
C. indicat în zonele laterale mandibulare
D. indicat în zona frontală maxilară
E. indicat la creste late
460
TEMA NR. 57.
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE.
AMPRENTAREA (pg. 630 - 690) – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *În protetica fixă, se impune ca detaliile de suprafață a preparațiilor dentare
să fie redate cu o precizie de cel puțin:
A. 5 μm
B. 15 μm
C. 25 μm
D. 20 μm
E. 10 μm
C Pag:
637
2 *Coeficientul de expansiune termică a elastomerilor de sinteză diferă de la o
categorie de materiale la alta, conform schemei:
A. Silicon > polieter > polisulfide
B. Silicon > polisulfide > polieter
C. Polisulfide > silicon > polieter
D. Polieter > silicon > polisulfide
E. Polieter > polisulfide > silicon
D Pag:
642
3 Amprenta de corecție se poate realiza cu următoarele materiale, cu excepția:
A. hidrocoloizi reversibili
B. alginat
C. elastomer
D. hidrocoloizi ireversibili
E. siliconi
BD Pag:
651
4 *Proprietățile mecanice relevante pentru materialele de amprentă sunt
următoarele, cu excepția:
A. deformația remanentă
B. reproducerea detaliilor
C. rezistența la încovoiere
D. rezistența la tracțiune
E. contracția de priză
D Pag:
651
5 Obiectivele amprentei în protetica fixă sunt: ACD Pag:
Pag
e26
2
A. redarea cât mai fidelă a formei și detaliilor preparației
B. preluarea și redarea cu fidelitate minimă a rapoartelor preparației
cu parodonțiul marginal
C. înregistrarea și redarea cât mai corectă a reliefului dinților
antagoniști
D. redarea exactă a rapoartelor preparației cu dinții vecini
E. să ofere posibilitatea obtinerii unui model preliminar cât mai
exact, pe care să se poată realiza macheta viitoarei proteze fixe
636
6 Materialele de amprentă se pot clasifica în:
A. rigide și semirigide ireversibile (gipsuri, paste ZOE)
B. elastice ireversibile (alginate, polieteri, polisulfuri)
C. rigide reversibile (gutaperca, compounduri Stents)
D. elastice ireversibile (siliconi, poliuretanodimetilmetacrilați)
E. elastice reversibile (hidrocoloizi agar-agar, ceruri bucoplastice)
ABCD Pag:
640
7 Următoarele afirmații cu privire la materialele de amprentă sunt adevărate,
cu excepția:
A. hidrocoloizii reversibili au proprietăți hidrofile și umectabilitate
crescută
B. siliconii cu reacție de adiție prezintă o rezistență la deformare
adecvată
C. polieterii prezintă proprietăți hidrofile și umectabilitate scăzută
D. siliconii cu reacție de adiție prezintă o stabilitate dimensională
foarte bună (0, 05% în 24 h)
E. polisiloxanii cu vâscozitate ridicată se pot folosi atât singuri, cât
și în asociere cu polivinilsiloxanii cu vâscozitate redusă
AE Pag:
641
8 Alegerea unui tip de material sau al altuia se poate face ținând cont de
anumite criterii, dintre care:
A. biocompatibilitate
B. timpul de păstrare a amprentei până la realizarea modelului
C. prețul de cost
D. manipularea facilă adaptată la cazul clinic
E. toleranța la umiditate, umectabilitatea și caracteristicile reologice
BCDE Pag:
640,
641
9 Dintre proprietățile fizico-chimice ale materialelor de amprentă au o
importanță deosebită:
A. prezența cavităților și a retentivităților
B. vâscozitatea și compresiunea în cursul inserției
C. capacitatea de umectare
D. vâscozitatea și compresiunea în cursul dezinserției
E. plasticitatea și timpul de priză
ABCE Pag:
646
10 Amprenta monofazică:
A. este o amprentă într-un singur timp
B. se poate utiliza un material
C. se pot utiliza două materiale
D. este o amprentă în doi timpi
E. se pot utiliza portamprente standard, individuale, speciale
ABCE Pag:
652
Pag
e26
3
11 Amprenta monofazică globală cu hidrocoloizi ireversibili și cu portamprente
standard se indică pentru:
A. arcade antagoniste
B. înregistrarea ocluziei
C. modele de studiu și documentare
D. coroane și punți (alginat clasa A)
E. modele de lucru pentru inscrustații
ACD Pag:
653
12 *Despre amprenta monofazică globală (într-un singur timp) cu elastomeri de
sinteză și cu portamprente individuale sunt adevărate următoarele afirmații,
cu excepția:
A. sunt cele mai rar utilizate
B. au indicații (aproape) universale în protetica fixă
C. se indică pentru proteze parțiale fixe
D. se indica pentru preparații unice sau multiple
E. se pot folosi în una sau două consistențe
A Pag:
653
13 Amprenta dublului amestec în portamprenta standard cu siliconi (putty-
wash) se indică pentru:
A. punți adezive
B. fațete
C. inlay
D. coroane parțiale
E. amprentă globală în restaurări compozite
ABCD Pag:
689
14 *Tehnica de elecție pentru amprenta monofazică în portamprenta individuală
cu siliconii de adiție este:
A. amprentarea bonturilor în restaurările compozite
B. amprentarea globală în restaurările compozite
C. amprentarea parcelară în restaurările compozite
D. amprentarea pentru punți adezive
E. amprentarea pentru fațete
A Pag:
689
15 Despre hidrocoloizii reversibili sunt adevărate următoarele afirmații:
A. au caracter hidrofil
B. au consistență constantă
C. sunt materiale termoplastice reversibile
D. modelele trebuie turnate în primele 45 minute de la amprentare
E. tehnica este facilă și rapidă
ABC Pag:
685
16 Despre polieteri sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția:
A. sunt materiale care necesită portamprente individuale sau „semi-
individuale”
B. se pretează pentru tehnicile monofazice
C. se pretează pentru tehnicile bifazice
D. fidelitatea este comparabilă cu a siliconilor de adiție
E. este indicată depozitarea la frigider până la turnarea modelului
CE Pag:
685
17 Pentru amprentarea cu elastomeri de sinteză, tehnologia de amprentare
prezintă următoarele faze:
ACDE Pag:
658
Pag
e26
4
A. pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare
cu zone terminale intrasulcular
B. pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare
cu zone terminale suprasulcular
C. amprentarea preparației împreună cu întreaga arcada
D. amprentarea arcadei antagoniste cu alginat
E. înregistrarea relațiilor ocluzale
18 Următorii factori pot genera deformări la nivelul unei amprente cu
hidrocoloizi reversibili:
A. îndepărtarea lentă a amprentei
B. exercitarea unor presiuni în cursul gelificării
C. îndepărtarea rapidă
D. întârzieri în turnarea modelului
E. dezinserția amprentei când gelul a atins 37°C
ABD Pag:
656
19 Caracteristicile amprentelor cu polieteri sunt:
A. stabilitate dimensională excelentă
B. acuratețea detaliilor după 7 zile
C. pot determina stări alergice în contact prelungit cu mucoasa
D. se indică contactul cu apa (sunt materiale hidrofile)
E. acuratețea detaliilor după 9 zile
ABC Pag:
660
20 Despre sistemul PENTA sunt adevărate următoarele afirmații:
A. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase diferite de
compuși (siliconi de adiție și polieteri)
B. cuprinde aparatura necesară unei prelucrări superioare în vederea
obținerii unei portamprente fidele
C. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase diferite de
compuși (siliconi de condensare și hidrocoloizi)
D. permite realizarea unei amprente într-un singur timp
E. permite realizarea unei amprente de situație
ADE Pag:
661
21 *Despre amprenta prin tehnica dublului amestec sunt adevărate următoarele
afirmații cu excepția:
A. este o amprentă globală într-un singur timp
B. utilizează elastomeri în consistențe diferite
C. este o amprentă globală bifazică
D. se pot utiliza și siliconi
E. se pot utiliza și hidrocoloizi reversibili
C Pag:
669
22 Dezinfecția amprentelor prin imersie prezintă următoarele caracteristici:
A. nu este indicată tuturor tipurilor de materiale
B. nu presupune clătirea înainte de dezinfecția propriu-zisă
C. pot să apară modificari dimensionale în cazul depășirii timpului
de acțiune
D. este indicata tuturor materialelor de amprentă
E. înainte de această etapă este necesară clatirea
ABC Pag:
677
23 *Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezintă D Pag:
Pag
e26
5
următoarele avantaje, cu excepția:
A. procedură adaptată în funcție de diferitele condiții (salivă, sânge)
B. nu există riscul deformării amprentei
C. este economic și eficient
D. se pot dezinfecta / curăța / usca 12 amprente în 12 min.
E. prezintă un spectru larg de acțiune
681
24 Preparațiile subgingivale, din punct de vedere al pregătirii parodontiului,
necesită:
A. evidențierea șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe
vasoconstrictoare
B. evidențierea șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe
vasodilatatoare
C. nu se pune problema evidențierii limitei cervicale
D. realizarea unei gingivectomii pentru plasarea supragingivală a
limitei cervicale
E. nu se pune problema uscării
AD Pag:
683
25 Caracteristicile materialului de amprentă ideal trebuie să elimine:
A. variațiile dimensionale din masa materialului de amprentă
B. apariția în timp a fenomenului de îmbătrânire
C. imposibilitatea păstrării timp îndelungat a amprentelor
D. manipularea dificilă
E. prețul de cost scăzut
ABCD Pag:
690
26 *Timpul de priză al hidrocoloizilor reversibili este de:
A. 2 min
B. 5 min
C. 10 min
D. 15 min
E. 7 min
B Pag:
650
27 *Dezinserția amprentei în cazul utilizării siliconilor cu reacție de condensare
este:
A. ușoară
B. moderată
C. dificilă
D. foarte dificilă
E. moderată spre dificilă
A Pag:
650
28 Rezistența la rupere este adecvată în cazul următoarelor materiale de
amprentă:
A. polieteri
B. vinil-polisiloxani
C. siliconi de condensare
D. polisulfuri
E. hidrocoloizi reversibili
ABC Pag:
650
29 *Intervalul de turnare a modelelor pentru polisulfuri este de:
A. 15 min
B Pag:
650
Pag
e26
6
B. 1 oră
C. 48 - 72 ore
D. 7 zile
E. 10 ore
30 *Toleranța umidității este excelentă pentru:
A. polisulfuri
B. hidrocoloizii reversibili
C. siliconii de condensare
D. polieterii
E. vinil-polisiloxanii
B Pag:
650
TEMA NR. 58.
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE: INREGISTRAREA
RELATIILOR MANDIBULO-CRANIENE – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *În metoda antropometrică Wright, de determinare a relaţiei centrice, reperul
considerat a avea valoare fixă, este:
A. distanţa interpupilară;
B. distanţa zygion-zygion;
C. subnazale-nazion;
D. subnazale-ofrion;
E. gnation-ofrion.
A pg.
697
2 *Corectarea înălţimii etajului inferior este absolut necesară:
A. în cazul uzurii exagerate a dinţilor restanţi;
B. la pacienţii vârstnici, chiar dacă spaţiul de inocluzie este uşor
mărit;
C. dacă spaţiul de inocluzie fiziologică depăşeşte limita maximă
admisă – 4 mm;
D. în cazul edentaţiilor întinse, dar cu stopuri ocluzale stabile;
E. când există overbite accentuat.
C pg.
699,
703
3 *Precizaţi care din următoarele manevre nu poate fi considerată ca
aparţinând metodelor simple de determinare a relaţiei centrice:
A. reactivarea reflexelor vestigeale de poziţionare centrică;
B. inducerea homotropismului lingo-mandibular;
C. manevra Gysi;
D. tehnica Saadoun;
E. stimularea reflexului de ocluzie molară.
D pg.
701
4 *Circuitul Renshaw intervine în reglarea tonusului muscular prin: D pg.
Pag
e26
7
A. efectul de inhibiţie recurentă;
B. limitarea frecvenţei impulsurilor motoneuronului α;
C. asigurarea unei frecvenţe constante a motoneuronului α;
D. toate răspunsurile de mai sus;
E. nici un răspuns corect.
693
5 *Relaţia de postură este definită de Lejoyeux ca fiind:
A. poziţia mandibulei atunci când capul este orientat după planul de
la Frankfurt, muşchii fiind în stare de repaos aparent;
B. suma rapoartelor cranio-mandibulare când mandibula se află sub
efectul echilibrului tonic antigravific al musculaturii
manducatoare;
C. poziţia habituală a mandibulei cu condilii aflaţi în poziţie neutră,
neforţată în cavitatea glenoidă;
D. echilibru tonic al complexului muscular, de la care pleacă şi ajung
toate mişcările mandibulei;
E. nici un răspuns corect.
D pg.
691
6 *Definiţia şcolii ieşene a relaţiei de postură este:
A. poziţia habituală atunci când pacientul este relaxat, în poziţie
ortostatică, condilii fiind centraţi în cavitatea glenoidă, în poziţie
neforţată;
B. relaţia mandibulo-craniană stabilită cel mai frecvent atunci când
pacientul se află în poziţia ortostatică sau şezândă, într-o stare de
relativă pasivitate;
C. acea poziţie a mandibulei obţinută prin contracţia echilibrată a
muşchilor manducatori, care determină corespondenţa planurilor
mediane mandibulo-craniene, la o dimensiune verticală corectă cu
condilii centraţi în cavitatea glenoidă;
D. plasarea mandibulei în mod fiziologic faţă de baza craniului,
ambii condili aflându-se în relaţii corespunzătoare cu discul lor
articular;
E. nici un răspuns corect.
E pg.
691
7 *Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este falsă:
A. în realizarea relaţiei de postură intervin ca şi elemente active
propietăţile vâsco-elastice ale complexului muşchi-tendon precum
şi ale elementelor articulare şi periarticulare;
B. presiunea barică negativă este suficientă pentru a contracara
greutatea mandibulei, chiar şi în cazul pacienţilor cu edentaţii
frontale;
C. factorii muscular şi nervos au rol major în determinarea relaţiei de
postură;
D. spaţiul Donders are rol pasiv în realizarea posturii;
E. viciile de postură ale corpului induc modificări ale reperelor
posturale.
B pg.
692,
695
8 *Precizaţi care din următoarele afirmaţii este adevărată:
A. impulsurile periferice joacă un rol secundar în reglarea tonusului
muscular al muşchilor sistemului oro-facial;
E pg.
694,
695
Pag
e26
8
B. coincidenţa liniei mediene mandibulare cu planul medio-sagital al
feţei reprezintă un reper al relaţiei de postură;
C. mandibula se află în relaţie centrică numai în timpul deglutiţiei;
D. mandibula se află în relaţie centrică numai la sfârşitul ciclului
masticator;
E. toate răspunsurile false.
9 *Alegeţi varianta corectă de răspuns în următoarele situaţii:
A. testul fonetic Silvermann poziţionează mandibula la o dimensiune
verticală convenabilă,
B. la pacientul edentat total, verificarea reperului dentar nu este
posibilă în cadrul determinării relaţiilor cranio-mandibulare;
C. datorită hipotoniei musculare, la pacienţii vârsnici se acceptă o
uşoară diminuare a clearence-ului ocluzal;
D. metodele antropometrice cu repere preextracţionale sunt cele mai
indicate în determinarea relaţiilor cranio-mandibulare;
E. metoda de dinamică funcţională fonetică înregistrează spaţiul de
inocluzie fiziologică folosind teste fonetice.
A Pg.
699
10 *Metoda bio-feed-back-ului utilizată în determinarea dimensiunii verticale
presupune:
A. inducerea relaxării musculare prin autosugestie;
B. obţinerea liniei izoelectrice prin autocontrol;
C. reglarea tonusului muscular prin „self control circuit”;
D. blocarea aferenţelor senzoriale proprioceptive;
E. reducerea frecvenţei de descărcare a motoneuronului γ prin
stimularea hipotalamusului anterior.
B pg.
699
11 *Determinarea spaţiului minim de articulare fonetică prin metoda Robinson
utilizează cuvinte ce conţin fonemele:
A. „esse”
B. „me”;
C. „fe”, „ve”, plasate la sfârşitul cuvintelor;
D. „fe”, „ve”, plasate la începutul cuvintelor,
E. „ema”.
C pg.
699
12 *Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este corectă:
A. utilizarea metodelor amtropometrice este suficientă în
determinarea dimensiunii verticale;
B. spaţiul funcţional ocluzal poate fi înregistrat numai prin metode
fonetice;
C. utilizarea atât a metodelor antropometrice cât şi a celor fonetice în
determinarea celor doi parametri nu este obligatorie;
D. înregistrarea dimensiunii verticale cât şi a spaţiului funcţional
ocluzal impune mai întâi aplicarea metodelor antropometrice şi
apoi a metodei posturale sau a celei fonetice;
E. nici o variantă corectă.
D pg.
700
13 *Care din următoarele metode „funcţionale” de determinare a dimensiunii
verticale se bazează pe criteriul de confort:
B pg.
700
Pag
e26
9
A. restabilirea armoniei fizionomice;
B. decelarea momentului echilibrării tonicităţii musculare prin
simţul tactil al bolnavului;
C. obţinerea închiderii fantei labiale fără efort;
D. metoda deglutiţiei;
E. metoda dinamometrului.
14 *Determinarea relaţiei centrice la pacienţii cu o instabilitate marcată a
mandibulei necesită:
A. eliminarea hiperlaxităţii ligamentare;
B. corectarea uzurii osoase prin metode de augumentare a suportului
osos;
C. „redescoperirea” reflexelor de poziţionare centrică,
D. protezare provizorie până la obţinerea echilibrului neuro-
muscular;
E. verificarea înregistrării prin mai multe metode până când
rezultatele coincid.
E pg.
701
15 *Cauza derapajului bordurilor de ocluzie poate fi:
A. incongruenţa celor două suprafeţe;
B. existenţa unor contacte premature simetrice, opuse direcţiei de
glisaj;
C. prezenţa unui contact prematur pe o hemiarcadă;
D. toate variantele de mai sus,
E. nici un răspuns corect.
D pg.
701
16 *Contactele premature existente la nivelul bordurilor de ocluzie:
A. vor fi eliminate odată cu ramolirea cerii;
B. trebuie căutate totdeauna pe direcţia opusă glisării;
C. necesită reluarea tuturor înregistrărilor anterioare;
D. se datorează unui câmp protetic deficitar;
E. pot fi cauzate de insuficienta relaxare musculară în momentul
înregistrării relaţiei centrice.
B pg.
701
17 *Precizaţi care din următoarele metode sunt considerate facultative în
determinarea relaţiei centrice:
A. manevra condiliană;
B. metoda Patterson;
C. extensia forţată a capului,
D. flexia controlată a capului;
E. manevra maseterină Gysi.
C pg.
702
18 *Rolul centrocordul Optow constă în:
A. înregistrarea relaţiei de postură;
B. determinarea ocluziei terminale;
C. măsurarea dimensiunii verticale de ocluzie;
D. determinarea relaţiei centrice;
E. transferul relaţiilor cranio-mandibulare pe articulator.
D pg.
708
19 *Glisarea mandibulei spre o poziţie excentrică atunci când pe traiectoria de A pg.
Pag
e27
0
închidere interferă un obstacol, reprezintă principiul pe baza căruia
funcţionează:
A. autoocluzorul Lende;
B. centrocordul Optow;
C. arcurile faciale;
D. stimulatorul Jenkelson;
E. sistemul N.O.R.
708
20 *În determinarea relaţiei centrice la pacientul edentat, o primă etapă constă
în:
A. refacerea coincidenţei liniilor mediene mandibulară şi facială;
B. stabilirea nivelului şi a orientării planului de ocluzie;
C. refacerea clearence-ului ocluzal;
D. centrarea condililor în cavitatea glenoidă, în poziţie neforţată;
E. stabilizarea mandibulei în raport cu baza craniului.
B pg.
700
21 Metoda înscrierii grafice reprezintă, în cadrul tehnicilor de determinare a
relaţiei centrice (RC):
A. metodă complexă
B. metodă complexă şi totodată funcţională;
C. metodă simplă;
D. înregistrarea traiectoriei de mişcare mandibulară în mişcări de
propulsie şi lateralitate dreapta-stânga;
E. metoda pe care se bazează înregistrarea Lejoyeaux.
ADE pg.
707
22 Utilizarea memoriei ocluzale Lejoyeaux de înregistrare a relaţiei centrice
(RC) presupune parcurgerea următoarelor etape:
A. scurtarea machetei de ocluzie maxilare cu 2 mm., urmată de
crearea unui şanţ retentivîn grosimea acesteia;
B. fixarea a trei ace inscriptoare pe şablonul mandibular;
C. plasarea pe şablonul mandibular în trei puncte (2 laterale şi unul
frontal) a câte unui platou acoperit cu ceară de inlay;
D. fixarea corespunzătoar a trei ace inscriptoare pe şablonul maxilar;
E. introducerea şabloanelor în cavitatea orală şi determinarea
corespondenţei dintre RC şi reflexul de ocluzie molară atunci
când vârful înscriitor corespunde cu vârful arcului gotic.
CDE pg.
708
23 Planul de ocluzie este:
A. un plan virtual, stabilit aleatoriu între cele două arcade;
B. rezultatul succesiunii cuspizilor de sprijin şi de ghidaj;
C. format din cele două curbe de ocluzie sagitală;
D. plan imaginar ce trece pe marginea incizală a incisivilor
mandibulari şi vârfurile cuspizilor disto-palatinali maxilari;
E. un plan înclinat în zona premolar-molară.
CD pg.
712
24 Factorii care induc stabilirea mai multor tipuri de ocluzie sunt:
A. tonusul muşchilor manducatori;
B. mobilitatea muşchilor manducatori;
C. aferenţele corticale din ariile 4-6 Brodmann;
D. mobilitatea articulaţiei temporo-mandibulare;
CDE pg.
712
Pag
e27
1
E. vârsta pacientului.
25 Precizaţi care sunt caracteristicile contactelor dento-dentare ideale:
A. să fie de tip cuspid-fosetă, cuspid-ambrazură, cuspid-cuspid,
B. să fie stabile, chiar dacă sunt reduse numeric;
C. localizate precis;
D. multiple, stabile, punctiforme;
E. în ocluzia habituală, contactele dento-dentare pot fi considerate
ideale atât timp cât intercuspidarea este maximă.
CD pg.
713
26 Precizaţi care din următoarele enunţuri este corect:
A. suprafaţa totală a contactelor ocluzale este de 4 mm2
B. numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de
aproximativ 100 pentru ca ocluzia să poată fi considerată stabilă;
C. numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de minim
100 pentru ca ocluzia să poată fi considerată stabilă;
D. într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de
173;
E. într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de
172.
ACE pg
713
27 *Care din următoarele teorii, aplicabilă în toate situaţiile clinice, reprezintă
contribuţia şcolii ieşene:
A. teoria gnatologică;
B. teoria funcţionalistă;
C. teoria ocluziei miocentrice;
D. teoria ocluziei naturale
E. teoria sferei.
D pg.
714
28 Examinarea ocluziei terminale are un rol deosebit de important deoarece:
A. permite stabilirea point-centricului;
B. permite decelarea long-centricului;
C. pot fi detectate numai contactele premature nedeflective;
D. pot fi detectate contactele premature deflective şi nedeflective;
E. sunt puse în evidenţă contactele cu potenţial traumatogen ridicat.
DE pg.
714
29 Determinanţii dinamicii mandibulare sunt:
A. ariile ocluzale;
B. articulaţia temporomandibulară;
C. relaţiile cranio-mandibulare fundamentale;
D. relaţia de ocluzie;
E. armonia planului ocluzal.
AB pg.
714,
715
30 În cadrul existenţei unei malrelaţii mandibulo-craniene, compararea
clearence-ului ocluzal existent cu clarence-ul normal, se poate stabili:
A. necesitatea înălţării planului de ocluzie;
B. măsura în care există o abatere de la morfologia şi funcţia
normală;
C. obligativitatea protezării provizorii;
D. temporizarea oricărui tratament protetic până la refacerea
AB pg.
716
Pag
e27
2
echilibrului muscular;
E. inducerea relaxării musculare prin miogimnastică, medicaşie sau
inhibitori de ocluzie.
TEMA NR. 59.
EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA
SI EDENTATIA TOTALA (10)
EDENTATIE PARTIAL REDUSA (pg. 32-83, 83-87, 88- 93)
– 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Conform schemei lui Gonzales & Manns, poziţia retrudată a mandibulei în
relaţia de postură poate fi cauzată de:
A. perturbări ale elasticităţii musculare;
B. diminuarea spaţiului interdentar;
C. modificări ale funcţionalităţii musculare;
D. extensia coloanei vertebrale cu poziţionarea anterioară a
mandibulei;
E. nici un răspuns corect.
ACD pg.35
2 Proiecţia sagitală a cinematicii mandibulare determină o suprafaţă poligonală
rezultată prin intersectarea unor repere a căror semnificaţie este:
A. poziţia posturală;
B. poziţia de relaţie centrică;
C. angrenajul invers lateral;
D. poziţia de intercuspidare maximă;
E. poziţia cap la cap.
ABDE pg.59
3 *Înregistrarea grafică a relaţiei centrice se bazează pe analiza cinematică:
A. pe toate cele trei direcţii ale spaţiului;
B. pe distanţa parcursă din poziţia de intercuspidare maximă (IM) în
cea de relaţie centrică (RC)
C. în plan sagital,
D. în plan orizontal;
E. pe distanţa corespunzătoare mişcării de rotaţie şi translaţie
condiliană.
D pg.59
4 Mişcarea Benett se caracterizează prin:
A. amplitudine variabilă funcţie de configuraţia cavităţii glenoide şi
de laxitatea ligamentară a capsulei de partea opusă deplasării;
B. amplitudine variabilă funcţie de configuraţia cavităţii glenoide şi
de laxitatea ligamentară a capsulei de aceeaşi parte cu deplasarea;
C. deplasarea se realizează pe o distanţă de maxim 3 mm;
D. mişcarea se produce în interiorul unui con cu generatoarea de 1
BC pg.60
Pag
e27
3
mm;
E. condilul pivotant descrie o traiectorie de semicerc, parte a unui
cerc imaginar cu raza de 20 mm.
5 Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. condilul pivotant realizează doar o mişcare de rotaţie pură dacă de
partea opusă există un contact prematur deflectiv;
B. în mişcarea de deschidere condilul pivotant realizează iniţial o
rotaţie pură, urmată de rotaţia către în jos şi translaţia spre înainte;
C. condilul orbitant se roteşte şi translează înainte, în jos şi medial
de partea lucrătoare;
D. „side shift” reprezintă o deplasare exprimată în grade, în timp ce
„lateral side shift”se măsoară în mm.
E. peste 4 mm. deplasarea condilului pivotant îşi pierde semnificaţia
clinică.
DE pg.60
6 Înclinarea pantelor cuspidiene ale restaurărilor prin punţi dentare diferă în
funcţie de :
A. valoarea crescută a unghiului Benett
B. mişcarea Benett;
C. traiectoria mediană Marxkors;
D. distanţa intercondiliană;
E. tipul de malocluzie.
ABD pg.61
7 Individualizarea ariilor ocluzale artificiale se va realiza cu respectarea
următoarelor reguli:
A. concavitatea feţelor palatinale maxilare va fi cu atât mai
accentuată cu cât unghiul şi mişcarea Benett sunt mai ample;
B. relieful ocluzal şters se asociază cu valori ale unghiului Benett ce
tind spre 300;
C. cu cât distanţa intercondiliană este mai mare, cu atât traiectoriile
de latero- şi mediotruzie vor delimita un unghi ocluzal mai mic;
D. între unghiul ocluzal, trasat de traiectoriile de latero- şi
mediotruzie, şi distanţa intercondiliană, există o relaţie de inversă
proporţionalitate;
E. traiectoriile protruzive trebuie să aibă pe suprafaţa ocluzală o
direcţie mezială la mandibulă, respectiv distală la maxilar.
ABCD pg.
61,
62
8 Mişcările mandibulei cu contact dento-dentar sunt materializate în plan
orizontal prin:
A. traiectorii pro-, latero- şi mediotruzive;
B. direcţia distală la mandibulă respectiv, mezială la maxilar, a
traiectoriilor ocluzale protruzive;
C. aspectul de „urme ale degetelor de pasăre”;
D. procedee pantografice;
E. trasee ce pot fi descrise prin analogie cu zborul unei păsări care,
intră în cavitatea orală la nivelul arcadei mandibulare şi iese pe la
nivelul arcadei superioare.
ABCE pg.62
9 Fixarea arcurilor faciale, în funcţie de tipul constructiv, se poate realiza: BCDE pg.64
Pag
e27
4
A. la 1 cm de tragus, pe linia ce reprezintă planul Camper;
B. pretragian, la 10-13 mm., pe linia ce uneşte tragusul cu punctul
infraorbital;
C. în conductele auditive externe,
D. cu punct de sprijin la nivelul nazionului ptr. cele fixate auricular;
E. la arcada maxilară prin furca ocluzală.
10 În relaţia centrică, intercuspidarea maximă se caracterizează prin următorii
parametri:
A. cheia de ocluzie Angle;
B. feţele distale ale ultimilor molari se află în acelaşi plan;
C. situarea orală a cuspizilo linguali în raport cu cei palatinali;
D. prezenţa unităţilor masticatorii;
E. liniile mediene ale arcadelor sunt situate în acelaşi plan dar, se
admite şi o neconcordanţă de până la 2 mm.
ABCD pg.52
11 Devierile laterale ale mandibulei au semnificaţie patologică numai dacă:
A. deplasarea apare la deschiderea largă a gurii, fiind rezultatul unei
subluxaţii condiliene controlaterale;
B. se produce la începutul mişcării de deschidere, chiar dacă
mandibula revene pe linia mediană la 3 cm. înainte de
deschiderea completă;
C. se însoţeşte de zgomote articulare;
D. sunt consecinţa miospasmului maseterin sau temporal,
E. se datorează contracţiei musculare unilaterale a pterigoidianului
intern.
DE pg.81
12 Originea intracapsulară a devierii liniei mediene, va determina întotdeauna
deplasarea mandibulei:
A. spre partea articulaţiei afectate;
B. în funcţie de poziţia muşchiului implicat;
C. de partea diductorului spasmat;
D. opus articulaţiei afectate;
E. în propulsie, de aceeaşi parte cu leziunea.
AE pg.
81
13 Diagnosticul diferenţial al disfuncţiilor cranio-mandibulare cu origine
artrogenă, respectiv miogenă, se stabileşte în funcţie de:
A. evenimentul ce a dus la declanşarea disfuncţiei;
B. particularităţile de dinamică mandibulară fără contact dento-
dentar;
C. blocajul anestezic;
D. rezultatele testelor clinice active şi pasive;
E. apariţia sensibilităţii dureroase articulare la exercitarea unei forţe
normale.
ACDE pg.82
14 Evaluarea pacientului cu disfuncţie cranio-mandibulară impune
obligativitatea examinării:
A. posturii generale a corpului;
B. posturii cervico-cefalice;
C. poziţiei ortostatice şi a mersului;
ABD Pg.
83
Pag
e27
5
D. coloanei cervicale;
E. neurologice.
15 Pentru a se încadra în limite normale, mobilitatea cranio-cervicală trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
A. efectuarea mişcărilor de rotaţie nedureroase până în 450;
B. realizarea de extensii complete la o angulaţie de 600;
C. înclinarea laterală a capului să fie posibilă până la 400, inclusiv;
D. posibilitatea de flectare a capului în unghi de 450;
E. toate aceste mişcări să fie ample, nedureroase, neforţate.
BCD Pg.
83
16 Cauzele sindromului disfuncţional dureros cranio-mandibular pot fi:
A. afectarea segmentului cervical C2/C3
B. disfuncţia articulaţiei sterno-claviculare;
C. iradierea algiilor de la nivelul muşchilor trapezi;
D. durerea miofascială cantonată în sterno-cleido-mastoidieni;
E. mediastinite.
ABCD pg.83
17 În cazul disfuncţiilor cranio-mandibulare, stabilirea unei corecte conduite
terapeutice impune practicianului:
A. cunoaşterea mecanismelor implicate în stabilirea posturii capului
şi gâtului;
B. cunoaşterea rolului intervenţiei unor factori, (ereditatea, evoluţia,
creşterea şi dezvoltarea, etc.) asupra mobilităţii extremităţii
cefalice;
C. să recunoască o eventuală extensie a coloanei cervicale, ştiut fiind
importanţa acesteia în poziţionarea anterioară a capului, element
cauzal al disfuncţiilor miogene;
D. să fie apt în conducerea anamnezei astfel încât, să rezulte primele
elemente necesare diferenţierii disfuncţiei artrogene de cea
miogenă;
E. să poată realiza un screening epidemiologic, ca o parte esenţială a
examenului stomatologic de rutină.
ABCD pg.
35,
83
18 Examinarea clinică a muşchilor manducatori se realizează astfel:
A. prin palpare din aproape în aproape pentru a putea decela
eventuale tumori;
B. pensare uşoară între police şi index;
C. palpare prin presiune uşoară, dar fermă
D. executarea unor mişcări circulare pe ţesuturile subiacente;
E. utilizarea degetului mediu şi arătătorului pe de o parte, şi a
policelui pe de altă parte.
CDE pg.
85
19 *Tehnica manipulării funcţionale se referă la evaluarea muşchilor:
A. fasciculul posterior al temporalului;
B. cefei, limbii şi prevertebrali;
C. numai a pterigoidienilor laterali;
D. numai a pterigoidienilor mediali;
E. atât a pterigoidienilor laterali cât şi a celor mediali.
E pg.85
Pag
e27
6
20 Stabiliţi care din următoarele afirmaţii sunt false:
A. crepitaţiile se ascultă la pacienţii cu osteoporoză;
B. gnatosoniile reprezintă zgomotul produs de contactul interarcadic
în momentul deglutiţiei;
C. separarea crepitaţiilor de cracmente se poate realiza doar prin
folosirea stetoscopului fără membrană;
D. gnatosoniile sunt patognomonice pentru patologia articulară;
E. nici un răspuns corect.
ABCD pg.
87
21 *Metoda CADIAS (SLAVICEK) este un examen complementar de tipul:
A. ultrasonografiei;
B. rezonanţei magnetice nucleare;
C. frecvenţei tripolare;
D. teleradiografiei de profil;
E. radiografiei de ATM.
D pg.
88
22 *Care din următoarele examene paraclinice reprezintă investigaţia cu cea
mai mare popularitate în gnatoprotetică:
A. electromiografia;
B. pantomografia;
C. mandibulokineziografia;
D. ultrasonografia;
E. cineradiografia.
A pg.88
23 Axiografia computerizată Cadiax (Slavicek) prezintă următoarele avantaje:
A. posibilitatea examinării celei de a patra dimensiuni, prin citirea
curbelor de timp;
B. mişcarea în jurul axei balama se poate înregistra concomitent cu
deplasarea transversală a condilului;
C. poate fi utilizată în combinaţie cu radiografiile de profil, folosind
programul CADIAS;
D. împreună cu programul CADIWAX este utilizată în realizarea
tehnică a restaurărilor protetice;
E. permite analiza cinematicii musculare manducatoare.
ABCD pg.90
24 Avantajele electromiografiei sunt:
A. metodologie de examinare cu o standardizare riguroasă;
B. aparatura necesară nu ridică probleme deosebite prin
complexitatea sa, fiind relativ uşor accesibilă;
C. oferă informaţii utile privind funcţionalitatea şi disfuncţionalitatea
sistemului neuromuscular masticator;
D. nu depinde de condiţiile anatomo-fiziologice ale musculaturii
extremităţii cefalice;
E. singura modalitate cunoscută de obiectivizare a activităţii
neuromusculare masticatorii.
CE pg.
91,
92
25 *Procedeul Kleinerock reprezintă:
A. metodă de investigare paraclinică a articulaţiei temporo-
mandibulare;
B. tehnică pantografică;
C pg 90
Pag
e27
7
C. un procedeu de înregistrare a cinematicii mandibulare;
D. înregistrarea mişcărilor funcţionale;
E. modalitatea prin care sunt redate tridimensional excursiile
condiliene.
26 *Analiza cinematicii mandibulare poate fi realizată prin unul din următoarele
procedee:
A. axiografie;
B. pantografie;
C. kineziomandibulografie;
D. procedeul Kleinerock;
E. tehnica CADIAS.
D pg.90
27 Utilitatea analizei pe teleradiografia de profil în reabilitările orale complexe
rezidă din:
A. reevaluarea dimensiunii verticale a etajului inferior;
B. prefigurarea planului de ocluzie;
C. repoziţionarea cranio-mandibulară;
D. rolul decisiv în conceperea unor tratamente ortodontice;
E. reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie.
BE pg.88
28 În cadrul examinărilor paraclinice ale disfuncţiei cranio-mandibulare,
rezonanţa magnetică nucleară este recomandată pentru:
A. investigarea tumorilor osoase;
B. diagnosticarea afecţiunilor intracapsulare cranio-mandibulare;
C. localizarea dismorfiei meniscului articular;
D. identificarea unor leziuni degenerative ale ţesuturilor articulare;
E. examinarea cinematică a ATM, în varianta video.
BCDE pg.88
29 Ultrasonografia reprezintă o modalitate paraclinică de investigare a
sistemului craniofacial utilă:
A. în diagnosticarea unor tumori maligne sau benigne,
B. decelarea zgomotelor articulare;
C. în evaluarea masei musculare în contracţie izometrică din
intercuspidare;
D. în investigarea hipertrofiilor şi asimetriilor faciale parotido-
maseterine
E. în diagnosticarea unor procese inflamatorii.
ACDE pg.88
, 89
30 Modelarea diagnostică în ceară are drept scop:
A. prefigurarea etapelor terapeutice în acord cu obiectivele
funcţionale;
B. stabilirea corecţiilor cosmeto – estetice,
C. stabilirea unui diagnostic complet şi complex;
D. asigurarea reuşitei estetice prin corelaţia a doi factori: formă şi
culoare;
E. vizualizarea corecţiilor necesare obţinerii unui plan de ocluzie
armonios.
ABC pg.89
Pag
e27
8
TEMA NR. 59.
EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA
SI EDENTATIA TOTALA (10)
EDENTATIE PARTIAL INTINSA (pg. 32-83)
– 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Prin palparea masei musculare,se evaluează:
A. Dezvoltarea mușchiului, cu eventualele modificări volumetrice.
B. Sensibilitatea - punctele dureroase,zonele de iradiere, zonele
trigger.
C. Consistența
D. Niciuna din acestea.
E. Doar varianta A si B.
ABC Pg 38
2 Muschii mobilizatori ai mandibulei sunt:
A. Pterigoidian intern
B. Digastric
C. Narinari
D. Milohioidian
E. Orbicularul buzelor
ABD Pag
38
3 Palparea în diamică a articulației temporo-mandibulare apreciază:
A. Poziția condililor
B. Excursiile condiliene
C. Denivelările regiunii pretragiene
D. Prin palparea bidigitală cu indexurile poziționate pretragian.
E. Corecte C si D
ABC Pag
42
4 În examinarea zonelor funcționale urmărim aprecierea:
A. Prezenței unor formațiuni patologice (bride, cicatrici)
B. Amplitudinei zonei funcționale
C. Prezenței leziunilor carioase
D. Existenței sau nu a pungilor parodontale
E. Toate variantele sunt corecte
AB Pag
43
5 Zona "Ah":
A. Este o zonă cheie periferică cu rol în stabilizare
B. Se examinează static prin manevra Valsalva
C. Face trecerea între palatul dur și palatul moale
D. Prezența poziției oblice a vălului palatin care este considerată cea
mai favorabilă.
E. Poziția oblică este considerată cea mai nefavorabilă.
CD Pag
44
6 Examenul arcadei dento-alveolare: AB Pag
Pag
e27
9
A. Cuprinde evaluarea suportului odontal
B. Este inclus in evaluarea spațiului protetic potențial
C. Amplitidinea deschiderii gurii
D. Toate variantele de mai sus.
E. Nici una de mai sus
46
7 Mobilitatea dentară se apreciază prin:
A. Examen radiologic
B. Testul palpatoriu
C. Model de studiu
D. Testul de solicitare dentară la presiune.
E. Cu ajutorul Diagnodentului
BD Pag
51
8 Examinul bolții palatine apreciază:
A. Dispoziția unităților dento-paradontale în zona laterală
B. Numărul și dispoziția rugilor palatine în raport cu creasta edentată
C. Reziliența fibromucoasei
D. Prezența torusului mandibular.
E. Prezenta plicilor mandibulare inserate aproape de creasta
BC Pag
57
9 În ocluzia ideală contactele dento-dentare trebuie:
A. Să fie punctiforme
B. În suprafață
C. Să fie multiple și stabile
D. De tip cuspid-cuspid.
E. De tip cuspid –margine incizala
AC Pag
59
10 Înregistrarea contactelor dento-dentare se realizează:
A. Doar în relație centrică
B. Doar în intercuspidare maximă
C. Cu precizarea corelației dintre IM și RC
D. În IM și RC.
E. Nici una din variante
CD Pag
59
11 Spatiul de inocluzie fiziologică:
A. Este de 2-4 milimetri în zona frontală
B. Este de 2-4 milimetri în zona laterală
C. Este de 1.8-2,7 milimetri în zona frontală
D. Este de1,8-2,7 milimetri în zona laterală.
E. Este de 2-4 mm atat lateral cat si frontal
AD Pag
60
12 Relatia centrică este:
A. Indusă prin metoda Jankelson
B. Se induce automat la închiderea gurii
C. Este instabilă la edentatul parțial întins
D. Inregistrată cu folie de ceară
E. Este mereu stabila la edentatul partial intins
AC Pag
60
13 Rapoartele mandibulo-craniene în edentația parțial întinsă:
A. Se înregistrează cu ajutorul machetelor de ocluzie dacă există
BD Pag
60
Pag
e28
0
contacte multiple și stabile
B. Se înregistrează cu ajutorul machetelor de ocluzie când nu există
suficiente contacte
C. Fără machete de ocluzie
D. Machetele de ocluzie sunt necesare datorită instabilității
mandibulare.
E. Primele trei variante sunt corecte
14 Examenele paraclinice utilizate în edentația parțial întinsă sunt:
A. Termografia reglatorie
B. Doppler Vascular
C. Examen anatomopatologic
D. Studiul de model nu este necesar în evaluare
E. Variantele C si D sunt corecte
ABC Pag
61
15 Dignosticul de integritate al arcadei edentate parțial întins cuprinde:
A. Tipul de afectare ocluzală
B. Cauzele apariției malrelației
C. Diagnosticul de formă clinică Applegate
D. Clasa Kennedy.
E. Malrelatia constatata.
CD Pag
78
16 *Examenul intraoral în cadrul edentației parțial întinse cuprinde:
A. Evaluarea mușchilor mobilizatori ai mandibulei
B. Evaluarea ortopantomografică
C. Scintigrafia
D. Evaluarea zonei Einsering.
E. Nici o varianta
D Pag
42
17 *Evaluarea restaurărilor protetice mobile vechi se realizează:
A. Din punct de vedere al raportului cu corpul de punte
B. Din punct de vedere al modelajului componentei fizionomice
C. Din punct de vedere al acceptării de către pacient
D. Din punct de vedere al stabilității statice și dinamice.
E. Toate variantele sunt corecte
D Pag
50
18 * Mobilitatea dentară după Bratu:
A. Poate fi de cauză protetică ,considerată ireversibilă
B. Poate fi de cauză ortodontică,considerată fiziologică
C. Poate fi de origine inflamatorie,considerată reversibilă
D. Apare doar la dinții depulpați.
E. Toate variantele sunt corecte
C Pag
51
19 * Examenele paraclinice uzuale în edentația parțială întinsă pentru mucoasa
orală sunt:
A. Studiul de model
B. Ortopantomografia
C. Diagnodentul
D. Examenul anatomopatologic.
E. Radiografia digitala
D Pag
63
Pag
e28
1
20 * Tomografia ATM:
A. Investigează forma cavității glenoide
B. Este obligatoriu însoțită de CT
C. Se înregistrează dimineața
D. Nu este utilă în protetică.
E. Este utila doar la pacientii edentati total
A Pag
69
21 * Analiza T-Scan constă în:
A. Evaluarea tonusului muscular
B. Evaluează inegalitatea tensiunilor musculare
C. Evaluarea ATM
D. Evaluează contactele dento-dentare.
E. Evalueaza suportul osos
D Pag
74
22 * Pentru examenul gnatofotostatic avem nevoie de:
A. Kineziomandibulograf
B. Computer Tomograf
C. Analiza planului Dreyfus
D. Nu se utilizează în protetică.
E. Nici o varianta nu e corecta
C Pag
74
23 * Diagosticul de integritate a arcadei în edentația parțial întinsă:
A. Apreciază suportul dento-parodontal
B. Evaluează ocluzia
C. Precizează clasa din care face parte edentația
D. Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie.
E. Toate variantele sunt corecte
C Pag
78
24 *Diagnosticul de integritate a ocluziei:
A. Precizează clasa Kennedy de edentație
B. Anatomo-clinic poate fi parțială sau totală
C. Forma clinică este conform claselor Black
D. Se apreciază conform clasificării Angle.
E. Conform clasificarii Lejoyeux
D Pag
79
25 * Diagnosticul de integritate a articulației temporo-mandibulare:
A. Nu prezintă importanță în evaluarea edentatului parțial întins
B. Se realizează doar pentru edentatul total
C. Anatomo-clinic poate fi artrită,artroză
D. Dacă pacientul este dentat nu se evaluează.
E. Nici o varianta corecta
C Pag
80
26 * Diagnosticul de integritate musculară:
A. Se precizează doar forma anatomo-clinică
B. Se evaluează cu ajutorul diagnodentului
C. Face parte din diagnosticul de stare generală
D. Topografic,se indică zona afectată.
E. Se precizeaza doar tratamentul
D Pag
80
Pag
e28
2
27 * Diagnosticul de integritate a relațiilor mandibulo-craniene:
A. Se apreciază doar prin intermediul electromiografiei
B. Presupune precizarea cauzei apariției malrelației
C. Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie
D. Tomografia ATM este singurul examen în măsură să stabilească
diagnosticul.
E. Toate variantele sunt corecte
B Pag
80
28 * În diagnosticul de integritate homeostazică și funcțională urmărim:
A. Numai examenul ocluziei
B. Numai examenul articulației
C. Existența complicațiilor locale sau la distanță
D. Se evaluează prin intermediul examenului gnatofotostatic.
E. Doar A si B sunt corecte
C Pag
81
29 * În completarea formei anatomo-clinice a diagnosticului de integritate a
mucoasei,limbii,glandelor salivare consemnăm
A. Tipul de afectare miozită
B. Dishomeostazie manifestă
C. Stomatita
D. Cauza apariției afecțiunii(traumatică,alergică).
E. Toate raspunsurile sunt corecte
C Pag
81
30 * Diagnosticul de integritate osoasă precizează:
A. Anatomo-patologic-tipul de afectare osoasă
B. Etiologic-regiunea afectată
C. Funcțional-cauza apariției afecțiunii
D. Prognostic-precizează modalitatea evolutivă a afecțiunii.
E. Corecte A si B.
A Pag
82
TEMA NR. 59.
EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA
SI EDENTATIA TOTALA (10)
EDENTATIE TOTALA (pg. 32-83)
– 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *Care este algoritmul corect de examinare a pacientului edentat şi de
completare a foii de observaţie:
A. anamneza, datele personale, motivele prezentării, condiţii de viaţă
şi muncă, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;
B. motivele prezentării, anamneza, datele personale, condiţii de viaţă
şi muncă, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;
C. datele personale, motivele prezentării, anamneza, condiţii de viaţă
C p. 31
– 61
Pag
e28
3
şi muncă, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;
D. anamneza, datele personale, motivele prezentării, condiţii de viaţă
şi muncă, examene paraclinice, examenul clinic cervico-facial;
E. examenul clinic cervico-facial, datele personale, motivele
prezentării, condiţii de viaţă şi muncă, examene paraclinice.
2 Anamneza cuprinde:
A. istoricul afecţiunii;
B. antecedentele personale, generale şi stomatologice
C. motivele prezentării;
D. datele personale;
E. antecedentele heredo-colaterale, generale şi stomatologice.
ABE p. 31
3 *Inspecţia de profil urmăreşte, printer altele:
A. profilul facial în funcţie de planurile: Simon, Dreyfus, Frankfurt;
B. treapta labială;
C. postura buzelor;
D. unghiul nazo-labial;
E. toate variantele sunt corecte.
E p. 36
4 Palparea profundă se realizează pe următoarele elemente componente ale
sistemului stomatognat:
A. muşchi;
B. puncte de emergenţă ale trigemenului;
C. creastă edentată;
D. ATM;
E. toate variantele sunt corecte.
ABD p. 37
5 Inspecţia statică a ATM urmăreşte:
A. modificările de culoare ale regiunilor pretragiene;
B. starea de integritate a regiunilor pretragiene;
C. simetria sau asimetria regiunilor pretragiene;
D. excursiile condiliene;
E. excursiile mentonului din faţă.
ABC p. 41
6 *Palparea dinamică a ATM urmăreşte:
A. sensibilitatea regiunilor pretragiene;
B. denivelările regiunilor pretragiene;
C. poziţia condililor;
D. zgomotele articulare.
E. toate variantele sunt corecte.
E p. 42
7 Punga Eisenring se examinează prin:
A. palpare cu fuloarul din aproape în aproape;
B. bascularea mandibulei de partea examinată;
C. trasarea cu creionul dermatograf a liniei ghirlandate;
D. bascularea mandibulei de partea opusă examinării;
E. tracţiunea spre posterior a obrazului.
ABCD p. 43
8 Zona Ah se examinează prin: ABDE p. 44
Pag
e28
4
A. inspecţie, apreciindu-se diferenţa de culoare dintre palatal dur şi
palatal moale;
B. palparea cu fuloarul, dinspre anterior spre posterior;
C. deschiderea largă a gurii şi palparea cu indexul;
D. palparea cu fuloarul, dinspre dreapta spre stânga;
E. manevra Valsalva.
9 Retentivitatea nişei lui Neill şi Bowen este dată de:
A. înclinarea ramului ascendent al mandibulei;
B. mucoasa balantă prezentă pe versantul lingual al crestei;
C. rezorbţia crestei edentate din zona laterală;
D. înclinarea unghiului goniac;
E. toate variantele sunt corecte.
AD p. 45
10 *Palparea muşchilor se realizează:
A. intraoral;
B. extraoral;
C. prin pensare;
D. static şi dinamic;
E. toate variantele sunt corecte.
E p. 37
11 Unghiul goniac are valoarea medie de:
A. 1100
-1250
după 12 ani;
B. 950
- 1110 la preşcolari;
C. 1200 la adulţi;
D. 1300-140
0 la vârstnici;
E. toate variantele sunt corecte.
ACD p. 37
12 *Corpusculii lui Fordyce sunt:
A. formaţiuni tumorale benigne;
B. noduli varicoşi;
C. formaţiuni grăsoase;
D. formaţiuni chistice;
E. formaţiuni tumorale maligne.
C p. 12
13 *Zonă linguală centrală este o zonă de:
A. închidere marginală;
B. închidere marginală “cheie”;
C. succiune externă a protezei;
D. de sprijin biostatică;
E. adeziune pentru proteza mandibulară.
B p. 46
14 Zona frontală maxilară:
A. este situată între cele două plici alveolo-jugale;
B. este bogată în ţesut submucos;
C. are o delimitare clară între mucoasa fixă şi cea pasiv-mobilă;
D. se examinează prin tracţiunea spre înafară a buzei superioare;
E. are rol în refacerea funcţiei fizionomice
ABDE p. 44
15 Zona primară de sprijin la maxilar este reprezentată de: DE p. 50
Pag
e28
5
A. tuberozităţile maxilare;
B. versanţii crestei edentate;
C. bolta palatină;
D. rafeul median al bolţii palatine;
E. muchia crestei alveolare edentate.
16 Zonele de sprijin “biostatice”sunt reprezentate de:
A. tuberculii piriformi;
B. creasta alveolară reziduală;
C. tuberozităţile maxilare;
D. bolta palatină;
E. toate variantele sunt corecte.
AC p. 50
17 Triunghiul de toleranţă ocluzală a lui Spirgi:
A. permite păstrarea unor rapoarte de ocluzie centrică normale;
B. favorizează instalarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană
prin translaţie;
C. permite realizarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană prin
rotaţie;
D. păstrarea unor rapoarte normale de ocluzie, în intercuspidare
maximă;
E. favorizează instalarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană
prin basculare.
AD p. 60
18 Artrografia temporo-mandibulară are următoarele caracteristici:
A. nu necesită substanţă de contrast;
B. permite evidenţierea spaţiilor intrarticulare şi periarticulare;
C. permite evidenţierea meniscului articular;
D. este o metodă netraumatică;
E. toate variantele sunt corecte.
BC p. 69
19 Artroscopia cu fibră optică are următoarele caracteristici:
A. este o metodă exploratorie care foloseşte substanţă de contrast;
B. are avantajul că evidenţiază aspecte ale dinamicii articulare;
C. este o metodă invazivă pentru că iradiază pacientul;
D. permite obţinerea unor imagini foto sau video relevante;
E. se realizează sub anestezie.
BDE p. 69
20 *Cineradiografia:
A. permite studierea ATM în poziţie statică;
B. utilizează un amplificator de luminescenţă;
C. necesită plasarea unor markeri metalici pe maxilar şi pe
mandibulă;
D. permite studierea ATM în poziţie dinamică;
E. toate variantele sunt corecte.
E p. 69
21 Radiografia simplă a ATM:
A. se bazează pe efectul chimic al radiaţiilor;
B. se realizează sub incidenţe diferite;
C. permite vizualizarea structurii şi a contururilor osoase;
ABC p. 68
Pag
e28
6
D. nu permite vizualizarea modificărilor interliniului articular;
E. toate variantele sunt corecte.
22 Radiografia digitală:
A. evidenţiază mai bine zonele cu densitate osoasă scăzută;
B. nu permite prelucrarea ulterioară a imaginii;
C. expunerea la radiaţii este cu 10% mai crescută;
D. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală;
E. toate variantele sunt corecte.
AD p. 66
23 *Tomografia:
A. este o metodă invazivă pentru că iradiază pacientul;
B. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală;
C. permite studiul pe secţiuni în plan sagital, cu ştergerea structurilor
adiacente;
D. evidenţiază mai bine zonele cu densitate osoasă scăzută;
E. toate variantele sunt corecte.
C p. 69
24 Tomodensitometria:
A. este mai puţin iradiantă decât tomografia;
B. permite studiul unor imagini pe secţiuni successive;
C. nu permite aprecierea stării suprafeţelor osoase;
D. evaluează starea muşchilor;
E. toate variantele sunt corecte.
ABD p. 70
25 Computer - tomografia:
A. este o explorare imagistică secţională;
B. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală;
C. se utilizează în diagnosticarea tulburărilor interne ale ATM
instalate în urma edentaţiei;
D. combină utilizarea razelor X cu computerul;
E. utilizează un amplificator de luminescenţă.
ACD p. 70
26 Rezonanţa magnetică nucleară:
A. combină utilizarea razelor X cu computerul;
B. permite evidenţierea ţesuturilor moi;
C. permite examinarea afecţiunilor neuro-musculo-scheletale;
D. este o metodă non-invazivă;
E. nu permite aprecierea stării suprafeţelor osoase.
BCD p. 71
27 Scintigrafia osoasă:
A. se utilizează mai rar în diagnosticarea afecţiunilor ATM;
B. este o metodă non-invazivă;
C. necesită injectarea intravenoasă sau ingestia unui marker
radioactiv;
D. permite aprecierea funcţională a ţesutului osos;
E. foloseşte un detector special numit cameră gama.
ACDE p. 72
28 Mandibulokineziografia:
A. este o metodă non-invazivă;
AB p. 73
Pag
e28
7
B. permite înregistrarea tridimensională a dinamicii mandibulare;
C. permite aprecierea funcţională a ţesutului osos;
D. evidenţiază starea ţesuturilor moi;
E. utilizează un amplificator de luminescenţă.
29 Examenul gnatofotostatic:
A. se utilizează în investigarea ocluziei;
B. permite evidenţierea ţesuturilor moi;
C. evaluează starea muşchilor;
D. se utilizează în investigarea relaţiilor mandibulo-craniene;
E. toate variantele sunt corecte.
AD p. 74
30 Investigarea relaţiilor mandibulo-craniene se realizează cu ajutorul:
A. simulatoarelor;
B. articulatoarelor;
C. cheilor de ocluzie;
D. arcurilor faciale.
E. nici o variantă nu este corectă.
ABCD p. 74
TEMA NR. 60.
PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE
COMPONENTE. – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Indicațiile protezelor parțiale sunt:
A. În infecții cronice
B. În edentații parțiale de clasa a-II-a Kennedy
C. În cazul pacienților cu psihic echilibrat
D. În cazul pacienților cu igienă precară
E. In toate cazurile se indica realizarea acestora.
BC Pag
84
2 Protezarea provizorie:
A. Reprezintă o soluție de temporizare în scopul repoziționării
cranio-mandibulare
B. Este indicată întotdeauna
C. Se indică doar atunci când se realizează extracții
D. Se poate aplica în situațiile de edentații frontale
E. Nu se indica.
AD Pag
84
3 Protezarea de urgență este indicată:
A. În toate situațiile în care dorim repoziționarea cranio-mandibulară
B. Ca și conformator,postextracțional
C. Când considerente de maximă urgență o impun,fizionomie,fonație
BC Pag
85
Pag
e28
8
D. Când dorim temporizarea planului terapeutic.
E. Corecte A si C
4 Elementele componente ale protezei acrilice sunt:
A. Conectorul principal bară linguală
B. Șeile mixte
C. Arcada dentară artificială
D. Croșetele din sârmă.
E. Conectorul principal bara maxilara
CD Pag
86
5 Conform legii biomecanice a lui Chayes:
A. Suprafața unei șei trebuie să fie cât mai extinsă pentru a nu
suprasolicita
B. Suprafața unei șei trebuie să fie cel puțin dublă față de suprafața
de secțiune la colet a dinților pe care îi înlocuiește
C. Suprafața unei șei trebuie să respecte strict raportul la suprafața
dentară
D. Forța de solicitare trebuie să cadă în mijlocul șeii.
E. Nici una din variante
BC Pag
89
6 Legea lui Ant urmărește:
A. Schimbarea poziției dinților artificiali
B. Reducerea numărului dinților din proteză
C. Reducerea suprafeței ocluzale
D. Diminuarea suprafeței ocluzale cu 10% pentru fiecare dinte pe
care îl înlocuiește.
E. Corecte A si B.
CD Pag
89
7 Legea lui Ackermann:
A. Vizează micșorarea dimensiunii șeii protetice
B. Se numește Legea celor 3 H
C. Urmărește modificarea morfologiei dinților artificiali față de cea a
dinților naturali
D. Inversează poziția între molarul 1 și premolarul 2.
E. Nici o varianta corecta
BCD Pag
89
8 Conectorul principal acrilic:
A. La maxilar se numește plăcuță palatină
B. La mandibulă se numește bară linguală
C. Are grosime de 2 mm
D. La maxilar se poate realiza fenestrare
E. Are grosime de 3 mm
ACD Pag
90
9 Ameliorarea conectorului principal plăcuță palatină se face:
A. Prin decoletare,5-10 mm de colet
B. Prin fenestrare
C. În formă de T
D. În formă de bară.
E. Nu se recomanda ameliorare
ABC Pag
91
Pag
e28
9
10 Conectorul principal acrilic mandibular:
A. Necesită aplicarea unei bare metalice de 2 mm grosime
B. Are formă de placă linguală
C. Are formă de bară linguală pentru comfort
D. Trece în punte peste parodonțiul marginal.
E. Corecte A si B
BD Pag
92
11 Croșetele din sârmă sunt:
A. Elemente speciale de menținere,sprijin și stabilizare
B. Realizate din sârmă de grosime 0,4-0,5mm
C. Prezintă o elasticitate mare
D. Au contact redus cu dintele.
E. Sunt realizate prin turnare
CD Pag
95
12 Croșetele simple acrilice alveolare:
A. Se aplică în funcție de retentivitatea dintelui
B. Sunt realizate din acrilat
C. Utilizează zonele retentive vestibulare
D. Marginea liberă se aplică interdentar.
E. Sunt corecte toate
BC Pag
94
13 Croșetul cervico-ocluzal deschis dental:
A. Se utilizează pe dinții foarte retentivi
B. Este un bun antibasculant
C. Extremitatea liberă este orientată spre zona dentată
D. Asigură retenția prin brațul elastic.
E. Poate fi acrilic
CD Pag
95
14 Croșetul cervico-alveolar deschis edental:
A. Are rol antibasculant
B. Se utilizează în edentațiile terminale
C. Are trei brațe,realizând o încercuire foarte bună
D. Are încercuire slabă.
E. Nici una din variante
ABD Pag
96
15 Croșetul cervico-alveolar interdentar:
A. Este situat cu precădere inter-proximal lingual
B. Este foarte rigid datorită brațului foarte scurt
C. Este situat inter-proximal vestibular
D. Se termină cu o buclă situată interdentar.
E. Toate variantele corecte
CD Pag
96
16 *Protezarea de tranziție în edentația parțial întinsă:
A. Este varianta de tratament aplicată postextracțional
B. Este aplicată doar pentru restabilirea fizionomiei
C. Nu reface funcțiile
D. Este utilizată pentru redresarea rapoartelor mandibulo-craniene.
E. Corecte A si B.
D Pag
84
17 *Legea lui Ant: D Pag
Pag
e29
0
A. Se referă la cei 3 H
B. Urmărește scăderea suprafeței șeii protetice
C. Se referă la modificarea ordinii dinților artificiali
D. Micșorează suprafața ocluzală.
E. Nici una din variante
89
18 *Legea lui Conod:
A. Se referă la modalitatea de aplicare a croșetelor
B. Are în vedere micșorarea numărului dinților din arcada artificială
C. Susține ca forța de solicitare ocluzală să cadă în mijlocul șeii
D. Se referă la proteza totală.
E. Corecte A si B.
C Pag
89
19 *Heteronumărul se referă la:
A. Creșterea numărului dinților din proteză pentru o mai bună
stabilitate
B. Reducerea numărului dinților în arcada artificială
C. Modificarea poziției molarului1 cu premolarul2
D. Scăderea numărului de croșete aplicate
E. Cresterea numarului de crosete
B Pag
89
20 *Conectorul plăcuță palatină are următoarele caracteristici:
A. Este aplicat atât la maxilar cât și la mandibulă
B. Are grosime de 2-4 mm, pentru rezistență
C. Este situat la distanță de 5-10 mm de parodonțiu fiind decoletat
D. Răscroirea distală se face 5-10 mm.
E. Nu se face rascroire distala
C Pag
91
21 *Conectorul în formă de T:
A. Este răscroit distal
B. Are aspect de lingură
C. Trimite prelungiri laterale pentru croșete
D. Este doar mandibular datorită dimensiunii mici.
E. Varianta C si B sunt corecte
C Pag
91
22 *Croșetele simple acrilice dentare:
A. Se sprijină pe procesul alveolar
B. Sunt foarte avantajoase,având grosime sub 1mm
C. Sunt rigide
D. Extremitatea se situează deasupra liniei ghid
E. Nici o varianta corecta
C Pag
94
23 *Croșetul cervico-ocluzal deschis dental:
A. Are rol antibasculant
B. Este utilizat în edentații terminale
C. Este indicat pe dinți foarte retentivi
D. Extremitatea liberă este orientată spre zona dentată.
E. Nu se utilizeaza
D Pag
95
24 *Croșetul cervico-ocluzal bidentar: C Pag
Pag
e29
1
A. Este aplicat în situația unei arcade edentată redus
B. Se sprijină pe procesul alveolar
C. Reciprocitatea este asigurată de conectorul principal situat oral
D. Fiecare croșet este alcătuit din trei brațe.
E. Corecte primele trei variante de raspuns
95
25 *Croșetul cervico-ocluzal întors:
A. Are trei brațe
B. Este indicat pe premolarul 1 și 2
C. Este indicat pe molarii mezializați
D. Este indicat pe molarii distalizați
E. Se realizeaza prin turnare
C Pag
96
26 *Croșetul cervico-alveolar deschis edental:
A. Are rol antibasculant
B. Nu are rol antibasculant
C. Are încercuire excelentă
D. Are încercuire bună.
E. Este realizat din acrilat
A Pag
95
27 *Protezarea flexibilă:
A. Este o protezare de urgență
B. Este protezare de temporizare
C. Este contraindicată când există tuberozități voluminoase
D. Este indicată când există tuberozități voluminoase.
E. Nu este o protezare definitiva
D Pag
97
28 *Bio Dentaplast are următoarele caracteristici:
A. Preîncălzirea se face la 240°C timp de 15 min
B. Preîncălzirea se face la 240°C timp de 30 min
C. Preîncălzirea se face la 220°C timp de 15 min
D. Preîncălzirea se face la 220°C timp de 30 min.
E. Preîncălzirea se face la 220°C timp de 40 min.
C Pag
101
29 *Croșetele protezelor realizate din rășină Bio Dentaplast:
A. Au culoarea roz
B. Au culoarea dinților
C. Sunt din sârmă
D. Au elasticitate redusă.
E. Corecte A si D
B Pag
102
30 *Indicațiile protezelor flexibile Valplast:
A. Pacienți cu toleranță crescută la monomerul acrilic
B. Pacienții cu despicături palatine
C. Pacienți cu igienă precară
D. Pacienți cu câmp protetic neretentiv.
E. Corecte B si C.
B Pag
98
Pag
e29
2
TEMA NR. 61.
ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARTIALE
SCHELETATE – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Conectorul principal prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Volum redus
B. Grosime minima
C. Se plaseaza in contact cu parodontiul marginal
D. Nu realizeaza transmiterea fortelor de solicitare ocluzala
E. Este plasat asimetric
AB pag.
116
2 Conectorul principal metalic sub forma de bara:
A. Latime de 6-7mm
B. Grosime de 3mm
C. Latime de 9-10mm
D. Grosime 4-5mm
E. Forma triunghiulara pe sectiune
AB pag.
116
3 Conectorul principal metalic sub forma de bara:
A. Latime de 6-7mm
B. Grosime de 3mm
C. Forma ovalara
D. Forma triunghiulara
E. Forma rotunda
ABCE pag.
116
4 Conectorii principali metalici:
A. Aliaje metalice cu duritate scazuta
B. Aliaje metalice cu rezistenta mare
C. Aliaje stelite de crom-cobalt
D. Aliaje mobile din aur platinat
E. Aliaje inooxidabile de crom-nichel
BCDE pag.
116
5 Bara mandibulara se plaseaza:
A. Lingual
B. Vestibular
C. Mezial
D. Dentar
E. Distal
ABD pag.
118
6 Bara linguala se plaseaza intre:
A. limba
B. dinti
C. planseu bucal
ABCD pag.
118
Pag
e29
3
D. parodontiu
E. menton
7 Barele sunt de mai multe tipuri:
A. Gilmore
B. Ackers
C. Dolder
D. Thompson
E. Steg
ACE pag.
164-
165
8 Culisele intracoronare au urmatoarele denumiri:
A. Crismani
B. Brown
C. Sorensen
D. Mc.Collum
E. Ackers
ABCD pag.
160
9 Culisele extracoronare:
A. Fixeaza patricea pe elementul fix
B. Sunt avantajoase prin plasarea fortelor in afara perimetrului de
sustinere parodontala
C. Matricea fiind realizata la nivelul protezei scheletizate
D. Avantajeaza din punct de vedere al prepararii substructurii
organice
E. Toate culisele intracoronare nu pot fi utilizate in culisarea
extracoronara
ACD pag.
160-
161
10 *Conectorul principal metallic sub forma de placuta:
A. Poate fi situat doar maxilar
B. Poate fi situat doar mandibular
C. La maxilar poate avea contact mucozal sau dento-mucozal
D. La mandibular poate avea contact mucozal sau dento-mucozal
E. Sunt benzi metalice cu latime mai mica de 10mm si grosime de
0.5-0.7 mm
C pag.
119
11 *Conectorul principal sub forma de placuta mucozala palatina:
A. Se poate realiza intr-o singura varianta
B. Dupa conceptia americana nu urmareste plasarea conectorului
principal in limitele edentatiei stabilite de dintii limitrofi spatiului
edentat
C. Dupa conceptia americana tine cont de principiul profilactic
D. Conform conceptiei americane poate fi utilizat in edentatia
subtotala si in edentatia totala cu indicatie la bolnavii epileptici
E. Conform variantei franceze realizeaza conectorul mucozal placuta
palatina dento-mucozala
D pag.
120
12 *Varianta franceza de conector principal placuţa mucozală palatină prezintă
ȋn realizare etape precum:
A. Trasarea a două linii la 3mm anterior si posterior de centrul C pe
linia medio-sagitala
B pag.
120-
121
Pag
e29
4
B. Stabilirea tangentei unghiului palatinal proximo-edental al
fiecarui dinte limitrof
C. Trasarea din punctul tangent la unghiul palatinal proximo-edental
a unei perpendiculare de 3mm
D. Ocolirea parodontiului marginal la 3-5mm
E. Realizarea aripioarelor de stabilizare care se vor termina pe varful
rugilor palatine
13 Conectorul principal sub forma de placuta dento-mucozala:
A. La nivel maxilar are de regula aspect de “U” deschis anterior
B. Prezinta portiunea orala modelata cu replica anatomica
C. Prezinta marginea libera subtire
D. La nivel lingual se aplica in situatia in care dintii restanti prezinta
un grad de parodontopatie marginala cronica
E. La nivel lingual fata dento-alveolara se lustruieste
BD pag.
122-
123
14 *Conectorii secundari:
A. au rolul de a uni fie seile protetice de elementele de mentinere si
stabilizare, fie pe acestea din urma de conectorul principal
B. elastici pot fi situati proximal sau interdentar
C. rigizi au forma de “S”
D. rigizi plasati interdentar vor avea forma trapezoidal ape sectiune
E. rigizi sunt in contact intim cu parodontiul marginal
A pag.
123
15 *Crosetele din sistemul Ney asigura:
A. reciprocitatea
B. Stabilizarea
C. Fixarea
D. Retentia
E. Sprijinul, prin portiunile elastic situate in conul de sprijin sau
supraecuatorial
D pag.
139
16 *Crosetul continuu Housset:
A. nu reprezinta un element antibasculant
B. este folosit ca element antibasculant in edentatia partial de clasa
III Kennedy
C. are latime de 3 mm
D. poate fi situate supraecuatorial la nivelul dintilor laterali
E. poate porni din bratele elastic ale unor crosete Ackers
D pag.
147
17 *Elementele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare:
A. sunt compuse dintr-o singura portiune
B. nu confera valente estetice si de stabilitate biomecanica
C. sunt indicate in edentatiile de clasa D Lejoyeux
D. prezinta posibilitati de reoptimizare in caz de dezactivare
E. nu necesita preparari complexe
D pag.
152-
153
18 *Telescoparea:
A. se poate realiza doar coronar si corono-radicular
B. nu se poate aplica in cazul edentatiei partiale ce are ca etiologie o
C pag.
154-
155
Pag
e29
5
despicatura maxilo-palatina
C. se aplica in defectoproteze
D. se aplica la adultii tineri, la care camera pulpara pastreaza un
aspect juvenile
E. favorizeaza acumularea placii dentare si nu favorizeaza
autocuratirea
19 Elementele speciale de mentinere si stabilizare disjunctoare sau distribuitoare
simple sunt reprezentate de:
A. elemente conjunctoare cu amortizor
B. crosetele disjunctoare
C. bara cu capse Ceka
D. sistemul Aktiv click rigid
E. crosetul in forma de balansoar
ABE pag.
166
20 *Linia ghid se mai numeste:
A. linia oblica interna
B. linia ecuatorului protetic
C. linia oblica externa
D. linia de mentinere
E. linia “Ah”
B pag.
124
21 Paralelograful prezinta urmatoarele componente:
A. tija de analiza
B. mina de grafit
C. tija de turnare
D. razusele
E. retentiometrul
ABDE pag.
125-
126
22 Functia de mentinere a crosetului:
A. impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul
protetic
B. asigura stabilizarea orizontala a protezei
C. se opune deplasarilor verticale in directie mucozala
D. se datoreaza bratului retentiv al crosetului
E. necesita stabilirea ecuatorului protetic al dintelui
ADE pag.
129
23 *Sistemul Ney:
A. unicul sistem standardizat de crosete turnate
B. cuprinde crosete ce se mai numesc si crosete bara
C. este reprezentat de crosete divizate
D. utilizeaza zonele proximale ale fetelor laterale
E. bratele crosetului pornesc separate din conectorul principal
A pag.
139
24 Crosetul in “C”:
A. trece in punte peste festonul gingival
B. porneste printr-un conector secundar din sea
C. nu ia contact cu dintele
D. este utilizat in regiunea mezio-linguala a molarilor
E. este utilizat pe incisivul central superior
ABD pag.
143
Pag
e29
6
25 *Crosetul in “C” este utilizat:
A. pe canin
B. in regiunea vestibulo-distala a premolarilor
C. pe incisivul lateral
D. pe fata vestibulara a incisivilor superiori
E. pe fata mezio-vestibulara a molarilor
B pag.
143
26 *Crosetul in “L”:
A. trece de punte peste rebordul gingival
B. are portiunea activa care se termina sub linia ghid de partea
edentatiei
C. prezinta o portiune active ce se termina deasupra liniei ghid in
partea opusa edentatiei
D. porneste direct din seaua protezei
E. are contact intim cu rebordul gingival
A pag.
143
27 Crosetul in “U”:
A. porneste direct din sea
B. se termina sub linia ghid prin 2 brate
C. prezinta un brat in zona disto-vestibulara
D. prezinta cel de-al doilea brat in zona mezio-vestibulara
E. este indicat pe incisivii inferiori
BCD pag.
143
28 *Crosetul in “S”:
A. porneste din sea printr-un conector secundar lung
B. merge oblic spre linia ghid
C. nu depaseste linia ghid
D. ia contact cu dintele subecuatorial
E. este utilizat pe caninul superior
B pag.
143
29 Crosetul Ackers:
A. este crosetul cu trei brate
B. se aplica pe canin
C. se aplica pe premolari cu retentivitati vestibulare si orale
favorabile
D. poate fi numai deschis edental
E. are sprijin si stabilizare buna
ACE pag.
146
30 *Crosetul cu 6 brate se numeste:
A. Ackers
B. RPI
C. Bonwill
D. Nally-Martinet
E. Housset
C pag.
146
TEMA NR. 62.
Pag
e29
7
BIODINAMICA PROTEZELOR SCHELETATE IN CAVITATEA
ORALA – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *În evoluţia lor filogenetică, cele două segmente ale craniului (neurocraniu şi
craniul visceral) s-au aflat în rapoarte diferite:
A. iniţial în juxtapunere anterioară;
B. iniţial în raport de supraetajare;
C. iniţial au stabilit relaţii funcţionale şi morfologice concretizate
sub forma unităţii arhitecturale a craniului visceral şi neural;
D. iniţial în raport de necesitatea protecţiei unor receptori periferici
(oftalmici, olfactivi);
E. iniţial în raport de juxtapunere posterioară.
A pag.
201
2 La mandibulă, sistemul trabecular bazilar este format din:
A. inserţiile musculare ale maseterului;
B. inserţiile musculare ale pterigidianului intern;
C. inserţiile musculare ale suprahiodianului;
D. inserţiile musculare ale muşchilor mentonieri;
E. inserţiile musculare ale pterigoidianului extern.
ABCD pag.
202
3 *În mişcarea de masticaţie, deglutiţie, muşchii mobilizatori ai mandibulei
proiectează mandibula asupra maxilarului cu o forţă posibilă cu valoarea de :
A. 50-400 kgf;
B. aproximativ 30-400 kgf;
C. aproximativ 500 kgf;
D. aproximativ 100 kgf;
E. aproximativ 150 kgf.
B pag.
202
4 *Desmodonţiul are următoarele caracteristici:
A. asigură protecţia oaselor maxilare prin formrea stâlpilor şi
platformelor de rezistenţă;
B. permite disiparea forţei masticatorii asupra stâlpilor de rezistenţă
de la nivelul oaselor maxilare;
C. forţa ocluzală este transmisă osului prin intermediul
desmodonţiului;
D. asigură dezvoltarea trabeculaţiilor pterigoidianulu extern de la
nivelul feţei interne ale mandibulei;
E. determină gruparea fibrelor conjunctive la nivelul inserţiilor
musculare.
C pag.
202
5 Liniile de rezistenţa ale stâlpului zigomatic se împart în următoarele
fascicole:
A. un grup se îndreaptă spre marginea inferioară a orbitei;
B. un grup de trabeculaţii se orientează spre marginea externă a
orbitei;
ABCD pag.
203
Pag
e29
8
C. un grup de trabeculaţii osoase se îndreaptă spre apofiza
zigomatică;
D. un grup ce se desprinde din stâlpul zigomatic se îndreaptă spre
sfenoid;
E. un grup de trabeculaţii se unesc cu cele de partea opusă, trecând
prin oasele nazale.
6 Forţele de rezistenţă (pasive) sunt generate de:
A. rezistenţa mecanică a dintelui;
B. rezistenţa mecanică a elementului gnatoprotetic;
C. structura membranei desmodontale, a corticalei osoase;
D. receptorii mucoasei pariferice;
E. rezistenţa osului de aproximativ 1,8 kgf/cm2
.
ABC pag.
209
7 Forţele de tracţiune directă sunt:
A. forţele care se manifestă în sens vertical;
B. forţele generate de alimentele lipicioase;
C. generate de acţiunea muşchilor obrajilor, buzelor, limbii,
muşchilor milohioidian şi genioglos;
D. generate de acţiunea muşchilor obrajilor, buzelor, limbii;
E. forţele care acţionează asupra dinţilor şi parodonţiului.
ABD pag.
215
8 Forţele de tracţiune indirectă se caracterizează prin următoarele aspecte:
A. apar când proteza nu a fost static corect echilibrată;
B. sunt generate celmai frecvent prin aşezarea incorectă a liniei
croşetelor;
C. se numesc şi forţe de basculare;
D. determină mişcarea de înfundare a protezei în exclusivitate;
E. sunt echilibrate de contracţiile echilibrate ale musculaturii oro-
faciale.
ABC pag.
216
9 Linia croşetelor are următoarele caracteristici:
A. se mai numeşte şi opritor de basculare (Kippmeider sau indirect
retainer);
B. reprezintă axul de rotaţie în jurul căruia se produce mişcarea de
basculare sub acţiunea forţelor de tracţiune;
C. se va aşeza excentric faţă de central bazei protezei;
D. este aleasă încât să treacă neaparat prin corpul protezei, iar
proteza să se întindă în mod egal la ambele părţi ale axului de
rotaţie;
E. este reprezentată de braţul mai scurt a pârghiei determinată de
proteză.
BD pag.
216
10 *Formula lui Stanitz este:
A. Fa = 2CA/a
B. Fr = 3Isf/l
C. F= S‟/SxAxCm
D. M=bFXf
E. F1b1 – F2b2 = 0
A pag.
216
Pag
e29
9
11 Forţa de acţiune a extremităţii flexibile a croşetului este în funcţie de:
A. gradul de îndoire;
B. secţiunea şi forma braţului la punctul fix;
C. coeficientul de elasticitate;
D. lungimea braţului flexibil;
E. gradul de încercuire a dintelui de către antebraţul croşetului.
ABCD pag.
217
12 *Forţele de presiune masticatorii prezintă următoarele caracteristici:
A. acţionează doar asupra dinţilor naturali şi prin ei asupra osului,
neutralizându-se în parodonţiu şi în stâlpii de rezistenţă ai
maxilarelor;
B. acţionează doar asupra dinţilor artificiali susţinuţi de şeile
protetice şi prin intermediul lor asupra moco-periostului şi osului
subiacent;
C. intensitatea acestor forţe depinde în primul rând de capacitatea
muşchilor ridicători ai mandibulei, de natura alimentului, gradul
de sensibilitate al parodonţiului dinţilor stâlpi şi respectiv ai
muco-periostului în cazul când se sprijină pe mucoasă;
D. acţionează asupra bolţii palatine şi crestelor alveolare edentate la
maxilar şi asupra crestelor edentate la mandibulă;
E. sunt anihilate de acţiunea muşchilor buzelor, obrajilor, limbii.
C pag.
217
13 Opritorul de basculare poate fi constituit din:
A. un croşet;
B. un croşet continuu;
C. un pinten ocluzal;
D. baza protezei
E. orice alt element ce prelungeşte proteza dincolo de axul de rotaţie
ABCDE pag.
216
14 Forţele orizontale sunt:
A. forţe orizontale propriu-zise;
B. forţe orizontale parazitare ce rezultă din descopunerea forţelor de
presiune masticatorii
C. forţe orizontale determinate de braţele retentive ale croşetelor;
D. forţe orizontale detrmeinate de muşcii obrajilor şi buzelor;
E. toate aceste forţe menţionate la punctele a, b, c, d.
AB pag.
218
15 Despriderea protezelor maxilare de pe câmpul potetic este determinată de:
A. greutatea protezei maxilare;
B. nerespectarea montării dinţilor artificiali pe muchia crestei;
C. extinderea bazei protezei în limitele câmpului protetic;
D. părţile moi ce vin în contact cu proteza parţial mobilizabilă ;
E. alimentele lipicioase.
ADE pag.
220
16 Deplasările meziale ale protezelor se datoresc:
A. angrenajelor interdentare incorecte;
B. acţiunii limbii;
C. anumitor caracteristici ale dinamicii mandibulare;
D. versantului vestibular al crestei alveolare edentate în zona
anterioară
ABC pag.
221
Pag
e30
0
E. nerespctării legii polinomului.
17 Delasările distale:
A. se întâlnesc în cazul edentaţiilor teminale cu creastă descendentă;
B. se întâlnesc în cazul edentaţiilor teminale având curba de ocluzie
sagitală accentuată;
C. se datorează angrenajelor interdentare incorecte;
D. se produc datorită contactului bazei protezei cu faţa disto-orală a
dinţilor restanţi;
E. se produc datorită alegerii incorecte a conectorilor principali.
AB pag.
221
18 *Principiul de bază în combaterea basculării este:
A. neutralizarea forţelor ce determină basculările prin folosirea
elementelor mecanice de stabilizare: conectori principali dento-
mucozali, coroane telescopate, culise, pinteni ocluzali, braţe
rigide ale croşetelor;
B. utilizarea elementelor protezei care împiedică desprinderea şi
respectiv înfundarea protezei dincolo de axul de basculare;
C. extinderea poligonului de stabilitate în afara poligonului protetic;
D. utilizarea elementelor rigide ale croşetului;
E. utilizarea plăcuţelor dento-mucozale.
C pag.
222
19 *Adâncimea de retenţie la care se plasează porţiunea flexibilă, terminală a
braţului retentiv alcroşetului este:
A. 0,25-0,50 mm;
B. 0,75- 1 mm;
C. 1,25-1,50 mm;
D. 0,50-1 mm;
E. 0,20-0,75 mm.
A pag.
223
20 *Mişcarea de basculare a protezei reprezintă:
A. deplasarea protezei parţial mobilizabile în jurul dinţior restanţi;
B. deplasarea protezei parţial mobilizabile în sens vestibulo-oral;
C. mişcarea complexă a protezei, în cadrul căreia are loc o mişcare
de ridicare, înfundare, de apăsare asociată deseori cu deplasarea
în întregime a protezei spre anterior sau posterior;
D. deplasarea protezei parţial mobilizabile în sens transversal;
E. nici un răspuns nu este corect.
C pag.
216
21 *Axul în jurul căruia se realizează mişcarea de basculare prin desprinderea
extremităţilor distale ale şeilor are următoarele caracteristici:
A. trece prin vrful extremităţilor libere ale braţelor retentive ale
croşetelor plasate cel mai posterior;
B. trece prin pintenii ocluzali sau sau alte porţiuni rigide ale
croştelor;
C. trece prin centrul de greutate al câmpului protetic;
D. trece prin vrful extremităţilor libere ale braţelor rigide ale
croşetelor plasate cel mai posterior;
E. trece la nivelul feţelor ocluzale ale dinţilor restanţi.
A pag.
226
Pag
e30
1
22 Mijloacele de combatere a mişcării de distalizare a protezei sunt:
A. dinţii restanţi laterali, precum şi de elementele protetice care se
aplică pe aceştia;
B. în cazul prezenţei doar a dinţilor frontali, distalizarea este oprită
de braţele elastice ale croşetelor turnate;
C. pintenii croşetelor turnate amplasate în fosetele meziale ale
dinţilor restanţi ce limitează spaţiile edentate;
D. conectorul principal cu sprijin dento-mucozal;
E. extinderea bazei protezei în limitele câmpului protetic.
AB pag.
225
23 În scopul frânării deplasărilor distale ale protezelor parţial mobilizabile
scheletate se folosesc:
A. curba de ocluzie sagitală inversă;
B. dispozitive mecanice;
C. porţiunile croşetelor aflate pe feţele mezi-vestibulare ale dinţilor;
D. culise intra şi extra coronare;
E. croşet continuu lingual cu gheruţe incizale articulate mezial.
ABCDE pag.
221
24 Forţa declanşată de musculatura ridicătoare este în medie de:
A. 10-20 kgf la nivelul incisivilor;
B. 50-70 kgf la nivelul caninilor;
C. 30-50 kgf la nivelul lateralilor;
D. 70-100 kgf la nivelul molarilor de 6 ani;
E. 80-90 kgf la nivelul molarilor 2.
AC pag.
208
25 *În cadrul stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile scheletate,
ges reprezintă:
A. centrul de greutate al câmpului protetic;
B. centrul comun al şeilor protetice
C. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei;
D. greutatea şeilor protetice;
E. centrul de greutate al al protezei.
C pag.
215
26 *În cadrul stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile scheletate,
G‟ reprezintă:
A. centrul de greutate al câmpului protetic;
B. centrul comun al şeilor protetice
C. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei;
D. greutatea şeilor protetice;
E. centrul de greutate al protezei.
E pag.
215
27 *În cadrul stabilităţii dinamice a protzelor parţial mobilizabile scheletate, gs
reprezintă:
A. centrul de greutate al câmpului protetic;
B. centrul comun al şeilor protetice (al porţiunii selare)
C. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei;
D. greutatea şeilor protetice;
E. centrul de greutate al protezei.
B pag.
215
28 *Muşchii temporali prin contracţia lor bilaterală determină: A pag.
Pag
e30
2
A. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu
planul de la Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis
posterior;
B. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu
planul lui Camper, sub un unghi de 60 de grade, deschis posterior;
C. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu
planul de la Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis
anterior;
D. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu
planul bazal mandibular;
E. mişcarea spre anterior a mandibulei.
208
29 *Nivelul de rezistenţă al osului este de aproximativ:
A. 3 kgf/cm2;
B. 1,6 kgf/cm2;
C. 2,5 kgf/cm2;
D. 0,5 kgf/cm2;
E. 5,5 kgf/cm2.
B pag.
209
30 *În timpul mişcărilor de triturare mandibula exercită următoarele mişcări:
A. mişcări de lateralitate;
B. mişcări de ridicare;
C. mişcări de basculare;
D. mişcări împingere;
E. toate tipurile de mişcări prezentate la punctele a-d.
A pag.
218
TEMA NR. 63.
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE
SCHELETATE.AMPRENTAREA (10)
– 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Tipurile de portamprente standard sunt:
A. standard metalica SS White
B. ortomorfa Devin
C. Schrainemakers
D. cu dispozitiv de retentie
E. din placa de baza
ABCD pag.
279
2 Adaptarea portamprentei se face:
A. in sens transversal
B. in sens sagital
C. in sens vertical
D. mezial
ABC pag.
280
Pag
e30
3
E. distal
3 *Marginile portamprentei in sens transversal trebuie:
A. sa fie la 4-5 mm distanta de campul protetic
B. sa asigure o grosime mica a materialului de amprenta
C. sa asigure o presiune crescuta
D. sa fie la 6-7 mm distanta de campul protetic
E. o grosime neuniforma a materialului de amprenta
A pag.
280
4 In sens sagital marginile portamprentei trebuie să:
A. fie la 4 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona
frontala
B. distal sa depaseasca cu 3 mm santurile retro-tuberozitare
C. distal sa depaseasca cu 2 mm santurile retro-tuberozitare
D. distal, sa depaseasca cu 4 mm foveele palatine
E. la 6 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontal
ACD pag.
280
5 In sens vertical portamprenta trebuie:
A. să fie la o distanta de 4 mm de bolta palatina
B. să aibă marginile portamprentei la 2 mm sub nivelul zonei de
reflexie a mucoasei mobile
C. să fie la o distanta de 5 mm de bolta palatina
D. să fie la o distanta de 1 mm de linia ghid
E. să aibă marginile portamprentei la 4 mm sub nivelul zonei de
reflexie a mucoasei mobile
AB pag.
280
6 Portamprenta:
A. trebuie sa fie suficient de rigida
B. trebuie sa nu jeneze jocul formatiunilor mobile
C. trebuie sa cuprinda in totalitate campul protetic
D. trebuie sa asigure grosime suficienta materialului de amprenta
E. trebuie sa cuprinda partial campul protetic
ABCD pag.
280
7 *Adaptarea portamprentei prin completare cu mase termoplastice:
A. trebuie să nu jeneze jocul formatiunilor mobile
B. trebuie să cuprindă doar partial campul protetic
C. trebuie să asigure o grosime suficienta materialului de amprenta
D. trebuie ca marginile materialului de amprenta sa se opreasca la 2-
3 mm de linia ghirlandata
E. să fie suficient de rigida
B pag.
280
8 *Amprenta preliminara reprezinta:
A. copia pozitiva a campului protetic edentat
B. negativul campului protetic
C. copia negativa a protezei mobile
D. copia duplicat a protezei mobile
E. negativul protezei mobile
B pag.
281
9 Amprenta preliminara:
A. reuseste sa surprinda toate suprafetele plane si orizontale ale
ACD pag.
281
Pag
e30
4
campului protetic
B. reuseste sa redea conditiile realizarii unei succiuni optime
C. nu are fidelitatea necesara datorita materialului mai putin fidel pe
care-l utilizam
D. asigura conditiile de stabilitate prin inregistrarea suprafetelor
verticale si retentive ale campului protetic
E. realizeaza compresiuni selective
10 Amprenta preliminara:
A. realizeaza obiectivele functionale ale amprentarii
B. realizeaza insuficient obiectivele biologice din cauza parametrilor
aproximativi ai amprentarii
C. se ȋnregistrează cu materiale, de tipul: gips, mase alginice, mase
termoplastice, siliconi in functie de obiectivele urmarite si
conditiile clinice
D. se ȋnregistrează prin aceeasi tehnică indiferent de materialul de
amprentare ales
E. uneori nu poate sa se extinda in zone periferice ale campului
protetic (nisa retromolara, parafrenulare, etc)
BCE pag.
281
11 Miscarile realizate in timpul amprentarii preliminare:
A. sunt 4 tipuri principale de miscari care se pot realiza in cursul
amprentarii
B. au ca scop functionalizarea periferica fara a realiza conditiile din
cadrul amprentarii functionale
C. trebuie sa fie cu atat mai energice cu cat materialul de amprenta
este mai vascos
D. sunt miscari nefunctionale, functionale neautomatizate si
functionale automatizate
E. sunt 2 tipuri: nefunctionale neautomatizate si nefunctionale
automatizate
BCD pag.
282
12 Miscarile realizate in timpul amprentarii:
A. pot fi nefunctionale efectuate de catre pacient
B. pot fi nefunctionale efectuate de catre medic
C. pot fi functionale neautomatizate recomandate de medic
bolnavului sub forma de teste
D. pot fi functionale neautomatizate, efectuate de catre medic
E. pot fi functionale automatizate, miscari care utilizeaza toata gama
de miscari capabile sa le execute sistemul stomatognat
BCE pag.
282
13 Amprentele functionale:
A. se clasifica in amprente functionale mucostatice si amprente
functionale mucodinamice in raport de gradul de mobilizare al
periferiei campului protetic
B. cele mucostatice se inregistreaza cu ajutorul port-amprentelor
individuale cu margini scurte
C. cele mucostatice utilizeaza material de amprentare de mica
fluiditate
D. cele mucostatice pun in valoare succiunea, tonicitatea musculara,
AB pag.
283
Pag
e30
5
etc
E. cele mucostatice au o utilizare extrem de mare datorita
avantajelor lor
14 Amprentele functionale:
A. muco-dinamice se inregistreaza cu port-amprente individuale
functionalizate pe baza functionalizarii periferiei mobile prin teste
B. muco-dinamice sunt criticate din cauza variatiilor de presiune ce
se pot realiza printr-o compresiune neglijenta de catre un operator
neatent si mai putin versat
C. se impart in 2 categorii: amprente cu gura deschisa si amprente cu
gura inchisa
D. se impart in 3 categorii: amprente cu gura deschisa, amprente cu
gura inchisa si amprente combinate
E. cu gura deschisa sunt cele mai putin utilizate datorita greutatii de
inregistrare
ABD pag.
283-
284
15 *Amprentele functionale:
A. se pot clasifica, dupa numarul de materiale utilizate, in amprente
functionale simple si amprente functionale compozite
B. compozite utilizeaza in cursul procedurii de amprentare un singur
material
C. se impart, dupa gradul de compresiune, in 2 categorii: amprente
functionale compresive si amprente functionale decompresive
D. compresive se adreseaza campurilor moi
E. decompresive se adreseaza campurilor protetice dure
A pag.
284
16 *Amprentele functionale:
A. in raport de functia stimulata in declansarea testelor automatizate
pot fi: fonetice, de masticatie si de deglutitie
B. in raport de zona campului protetic amprentata pot fi: unimaxilara
sau maxilara, globala
C. dupa inregistrarea separata sau concomitenta a celor 2 campuri
protetice pot fi amprente functionale care inregistreaza in
totalitate campul protetic sau amprente parcelare
D. cel mai putin utilizate sunt cele periferice si centrale
E. cel mai putin utilizate sunt cele cu compresiune selective
A pag.
284-
285
17 *Port-amprentele individuale:
A. se confectioneaza din placa de baza sau acrilate auto sau
termopolomerizabile
B. sunt doar de 2 tipuri: port-amprente in contact complet si port-
amprente distantate parcelar
C. cu contact marginal sunt port-amprente individuale care pastreaza
contactul port-amprentei cu campul protetic pe o distanta de 1
mm de la periferia acestuia
D. port-amprentele parcelelor distantate sunt utilizate in amprentele
decompresive
E. au marginile subtiri, ascutite avand manerul plasat in zona
incisivilor centrali
A pag.
285
Pag
e30
6
18 *Miscarile efectuate in amprentarea functionala:
A. sunt efectuate doar de medic
B. sunt efectuate doar de pacient
C. pot fi efectuate de medic sau de pacient (teste automatizate sau
semifunctionale)
D. nu admit compresiuni si tractiuni la periferia campului protetic
cand materialul de amprenta este vascos, in nicio situatie
E. trebuie sa se realizeze rapid
C pag.
285
19 *Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele:
A. deschiderea usoara a gurii, pune in tensiune periferia campului
protetic la nivel canin, premolar 1
B. deschiderea larga a gurii realizeaza modelarea la nivelul pungii
Eisenring
C. suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare
frontale
D. sugere, suflat, fluierat, sarut, modeleaza marginile port-amprentei
in zona vestibulara laterala
E. suras fortat realizeaza o tractiune anterioara plicii alveolo-jugale
B pag.
286
20 *Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele:
A. balansarea mandibulei dreapta-stanga ce realizeaza modelarea
zonei anterioare a pungii Eisenring
B. mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin
deglutitie
C. umezirea rosului buzelor (de la o comisura la alta)
D. suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare
laterale
E. varful limbii intr-un obraz si in celalalt
D pag.
286
21 *Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele:
A. deschiderea larga a gurii, modeleaza zona distala a pungii
Eisenring
B. deschiderea larga a gurii, modeleaza zona meziala a pungii Fish
C. umezirea rosului buzelor modeleaza zona milohioidiana in dreptul
molarilor
D. limba catre nas pune in tensiune zona vestibulara centrala
E. sugere, fluierat, modeleaza zona Slack in portiunea sa posterior de
canin, modeland mai cu seama zona milohioidiana
C pag.
286-
287
22 *Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele:
A. deglutitie, modeleaza zona pungii Neill si Bowen
B. sugere, fluierat modeleaza zona distala a pungii Fisch
C. suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare
frontale
D. balansarea mandibulei dreapta-stanga
E. mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin probe
Valsalva, tuse, test fonetic: “a”, “ah”
A pag.
286-
287
Pag
e30
7
23 Miscarile efectuate in amprentarea functionala pot fi:
A. cele automatizate efectuate de pacient sunt reprezentate de
utilizarea testelor fonetice, testelor de masticatie si testelor de
deglutitie
B. miscarile masticatorii se vor realiza cu ajutorul unor port-
amprente individuale rezistente prevazute cu valuri de ocluzie
C. miscarile combinate se adreseaza cazurilor cu materiale vascoase
D. miscarile combinate se adreseaza cazurilor in care colaborarea
bolnavului nu este posibila (hipotonii, paralizii)
E. nu se pot realiza niciodata combinatii de miscari functionale
(semiautomatizate) cu miscari automatizate
ABCD pag.
287
24 *In scopul amprentarii functionale a campului protetic edentate partial intins:
A. nu se utilizeaza materiale rigide gips, acrilat, mucoseal)
B. nu se utilizeaza materiale elastice
C. se utilizeaza materiale de amprenta din toate categoriile descries
de Poggioli
D. nu se utilizeaza materiale cu prize retard
E. nu se utilizeaza masele termoplastice
C pag.
287
25 Verificarea si adaptarea port-amprentei individuale:
A. se realizeaza mai intai intr-o faza intraorala si apoi extraoral
B. se realizeaza mai intai intr-o faza extraorala si apoi intraoral
C. urmareste obiective total diferite in cadrul verificarii intraorale
fata de cea extraorala
D. trebuie sa se realizeze din aproape in aproape, pentru fiecare zona
in parte, urmarind mobilitatea elementelor periferice ale campului
protetic
E. nu presupune realizarea adaptarii statice si dinamice
BD pag.
288
26 *Amprenta finala prin tehnica dublului amestec (wash technigue):
A. se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui
material de consistenta fluida
B. se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui
material de consistenta vascoasa
C. se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a 2
materiale de consistenta diferita
D. in cazul utilizarii materialului siliconic nu se vor realiza retentii la
nivelul portamprentei
E. presupune dezinsertia amprentei dupa fluidificarea completa a
materialului thermoplastic
C pag.
288-
289
27 *Amprenta finala cu portamprenta individuala completa:
A. este o metoda de amprentare in 2 timpi
B. utilizeaza portamprenta individuala din placa de baza sau din
acrilat care nu acopera in totalitate campul protetic si dintii
restanti
C. utilizeaza material semirigid
D. este o metoda de amprentare intr-un singur timp
E. utilizeaza alginatul, conform Clinicii de Protetica din Iasi
D pag.
289
Pag
e30
8
28 *Amprenta finala cu portamprenta decupata:
A. vestibular, utilizeaza o portamprenta care acopera partial crestele
edentate
B. vestibular, nu utilizeaza ca material de amprenta siliconii
C. dentar, este o tehnica de amprentare intr-un timp, utilizand o
portamprenta
D. incizal, presupune introducerea materialului alginic cu ajutorul
unei seringi prin deschiderea incizala, care sa acopere spatiul
peridentar
E. incizal, dupa varianta descrisa de Greenfield, nu presupune
aplicarea alginatului pe toata suprafata ocluzala a port-amprentei
D pag.
290
29 *Tehnicile de amprenta cu model corectat secţionat:
A. sunt utilizate din ce in ce mai putin in ultima vreme
B. se adreseaza edentatiilor frontale
C. nu se adreseaza edentatiilor terminale
D. presupun sectionarea modelului la nivelul crestelor edentate
terminale, la 3 mm distal de dintii restanti
E. presupun sectionarea modelului la 1-2 mm distal de dintii restanti
E pag.
291
30 Tehnica modelului corectat cu portamprenta functionalizata:
A. a fost introdusa de Boucher si Renner
B. presupune inregistrarea amprentei functionale inainte ca
pregatirile proprotetice sa fie realizate
C. presupune dupa amprentare si turnarea modelului de gips, cofrat,
indepartarea masei de amprenta, iar in spatiul ramas se introduce
acrilat elastic
D. presupune dezinsertia scheletului cu portamprenta functionalizata
si inregistrarea unei noi amprente
E. nu presupune inregistrarea unei noi amprente dupa dezinsertia
scheletului
ACD pag.
292-
293
TEMA NR. 64.
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE
SCHELETATE: INREGISTRAREA RELATIEI INTERMAXILARE – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *În scopul înregistrării relaţiilor mandibulo-craniene în cazul în care pe unul
din maxilare vom realiza o protezare parţial mobilă, iar celălalt va fi
protezat prin proteză totală vom utiliza:
A. o folie de ceară decupată după forma arcadei;
B. poziţionarea de către medic a celor două modele în relaţie centrică
C pag.
296
Pag
e30
9
prin metoda discriminării tactile;
C. machetele de ocluzie;
D. ocluzorul;
E. articulatorul.
2 Următoarele aspecte sunt adevărate în legătură cu arcul facial:
A. permite înregistrarea tridimensionale a mişcărilor fundamentale la
subiecţii dentaţi, edentaţi parţial sau edentaţi total;
B. urmăreşte raportarea corectă a modelului maxilar la axa de
închidere/deschidere a simulatorului;
C. permite plasarea modelului maxilar faţă de planul orizontal;
D. permite înregistrarea relaţiilor mandibulo-craniene prin
intermediul unui strat de zinc-oxid-eugenol pe cadru de sârmă;
E. permite înregistrarea clearace-ului ocluzal prin metoda
compresiunii pe maseteri.
ABC pag.
299
3 *Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizează drept reper
cranian fix următoarele repere:
A. planul determinat de punctele craniometrice Gnation- Subnazale ;
B. planul determinat de punctele craniometrice Orbitale-Porion sau
spina nazala anterioară – meatul auditiv extern;
C. planul determinat de punctele craniometrice Orbitale- Nazion;
D. planul determinat de punctele craniometrice Ophrion-Porion
E. planul determinat de punctele craniometrice Porion- spina nazala
anterioară.
B pag.
299
4 *Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului de la Frankfurt sunt:
A. spina nazala anterioară – meatul auditiv extern;
B. Orbitale-Porion;
C. Orbitale- Nasion;
D. Porion- spina nazala anterioară;
E. Ophrion-Porion.
B pag.
299
5 *Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului Camper sunt:
A. Gnaţion- subnazal;
B. conductul auditiv extern şi intern;
C. spina nazală anterioară – meatul auditiv extern;
D. orbitale – tragus;
E. Gonion- Zygion.
C pag.
299
6 În scopul înregistrării relaţiilor mandibulo-craniene cu ajutorul arcului facial
pentru determinarea axei balama se va ţine cont de următoarele aspecte:
A. pe parcursul mişcării de închidere-deschidere, distanţa
interincizală nu va depăşi amplitudinea de 20 mm;
B. braţul lateral al arcului se plasează astfel încât vârful arcului se
plasează la 12 mm înaintea tragusului;
C. pe parcursul mişcării de închidere-deschidere, distanţa
interincizală nu va depăşi amplitudinea de 10 mm;
D. pe parcursul mişcării de închidere-deschidere, distanţa
interincizală nu va depăşi amplitudinea de 40 mm;
AB pag.
300
Pag
e31
0
E. braţul lateral al arcului se plasează astfel încât vârful arcului se
plasează la 5 mm înaintea tragusului.
7 Sistemul N.O.R. este format din :
A. dispozitvul clinic Clini-Nor;
B. dispozitivul de laborator Labo-Nor;
C. element condilian;
D. pantograph
E. stiletele arcului facial.
AB pag.
302
8 *Relaţia de ocluzie se defineşte ca fiind:
A. contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în
relaţia de intercuspidare maximă;
B. contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în
relaţie centrică;
C. contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în
relaţie de postura;
D. relaţia de ocluzie habituală;
E. toate răspunsurile a-d.
B pag.
303
9 Reperele ocluziei centrice stabilite de profesorul Costa sunt:
A. repere osoase, articulare, musculare;
B. repere dentare;
C. repere labiale;
D. repere linguale;
E. repere nazale.
AB pag.
303
10 În cadrul reperelor ocluziei centrice, reperele dntare sunt reprezentate de ;
A. liniile mediane corespondente;
B. circumscrierea arcadei mandibulare de către arcada maxilara;
C. contactul tripodal;
D. devansarea cu jumătate de cuspid a dinţilor mandibulari faţă de
cei maxilari;
E. feţele distale ale ultimilor molari maxilari şi mandibulari plasate
în acelaşi plan frontal.
ABCDE pag.
303
11 La realizarea relaţiei centrice participă următori factori:
A. factori extrinseci şi intrinseci;
B. factori anatomici reprezentaţi de arcadele dentare;
C. factori anatomici reprezentaţi de punctele craniometrice;
D. factori funcţionali neuro-musculari;
E. factori funcţionali masticatorii.
BD pag.
299
12 În cazul în care unul din maxilare este protezat prin proteză mobilă cu sau
fără proteze fixe asociate, iar pe maxilarul antagonist vom realiza o proteză
mobilă, caz în care se asociază şi o instabilitate mandibulo-craniană, nivelul
şi orientarea planului de ocluzie se va stabili pe baza:
A. stabilirii nivelului şi orientării planului de ocluzie pentru zonele
edentate utilizând criterii antropometrice gnatoprotetice
cunoscute;
AB pag.
298
Pag
e31
1
B. nivelului şi orientării planului de ocluzie pe care le imprimă
grupul dentar restant;
C. stabilirii relaţiei de ocluzie corecte;
D. înregistrării relaţiei de postură;
E. măsurării distanţei interpupilare.
13 *În scopul programării articulatoarelor adaptabile se utilizează:
A. pantograph-ul;
B. punctele care formează triunghiul lui Bonwill;
C. mişcarea corporeală a mandibulei (mişcarea Bennet);
D. un element condilian care permite alunecarea pe un plan adaptabil
de pe componenta maxilară a articulatorului.
E. sfera condiliană
A pag.
301
14 *Articulatoarele Tip Arcon şi Tip Non- Arcon din ce tip de articulatoare fac
parte?
A. articulatoare simple;
B. articulatoare cu mişcări limitate;
C. articulatoare semi-adaptabile;
D. articulatoare adaptabile;
E. articulatoare complexe.
C pag.
301
15 *Legea I postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de
determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este:
A. oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o
poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor
mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni
externi;
B. înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a
relaţiei centrice, bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de
echilibru fiziologic şi psihic;
C. stabilirea bazei şabloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o
amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca
în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de
sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le
caracterizează în momentul amprentării;
D. presiunea exercitată de bazele şabloanelor în momentul
determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă
celei exercitată în momentul amprentării.
E. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă
de maxilar datorită rezorbţiei osoase.
B pag.
303
16 *Legea II postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de
determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este:
A. oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o
poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor
mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni
externi;
B. înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a
relaţiei centrice, bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de
A pag.
303
Pag
e31
2
echilibru fiziologic şi psihic;
C. stabilirea bazei machetelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o
amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca
în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de
sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le
caracterizează în momentul amprentării;
D. presiunea exercitată de bazele machetelor în momentul
determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă
celei exercitată în momentul amprentării.
E. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă
de maxilar datorită rezorbţiei osoase.
17 *Legea III postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de
determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este:
A. oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o
poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor
mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni
externi;
B. înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a
relaţiei centrice, bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de
echilibru fiziologic şi psihic;
C. stabilirea bazei machetelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o
amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca
în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de
sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le
caracterizează în momentul amprentării;
D. presiunea exercitată de bazele machetelor în momentul
determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă
celei exercitată în momentul amprentării.
E. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă
de maxilar datorită rezorbţiei osoase.
C pag.
303
18 *Legea I V postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de
determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este:
A. oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o
poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor
mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni
externi;
B. înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a
relaţiei centrice, bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de
echilibru fiziologic şi psihic;
C. stabilirea bazei şabloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o
amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca
în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de
sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le
caracterizează în momentul amprentării;
D. presiunea exercitată de bazele machetelor în momentul
determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă
celei exercitată în momentul amprentării.
E. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă
D pag.
303
Pag
e31
3
de maxilar datorită rezorbţiei osoase.
19 Macheta de ocluzie este alcătuită din:
A. bază ( confecţionată din placă de bază sau acrilat);
B. dinţi artificiali;
C. bordură de ocluzie (confecţionată din ceară sau alt material
termoplastic);
D. conector principal cu sprijin mucozal;
E. toate elemntele precizate la punctele a-d
AC pag.
304
20 Etapa clinică de verificare a machetelor de ocluzie cuprinde:
A. verificarea extraorală;
B. verificarea intraorală;
C. verificarea montării dinţilor artificiali;
D. verificarea corespondenţei liniilor mediene;
E. verificarea redării corecte a curbelor sagitale şi transversale.
AB pag.
304
21 Verificarea extraorală a machetelor de ocluzie urmăreşte:
A. modalitatea de execuţie a bazei;
B. modalitatea de execuţie a marginilor;
C. modalitatea de execuţie a bordurii de ocluzie;
D. modalitatea de redare a planului de ocluzie;
E. modalitatea de execuţie a conectorului principal.
ABC pag.
304
22 *Nivelul planului de ocluzie în zona frontală are următoarele caracteristici:
A. este situat la 1.5 – 2 mm sub marginea inferioară a buzei
superioare;
B. se plasează la mijlocul distanţei dintre cele două creste edentate;
C. urmăreşte redarea paralelismului cu linia bipupilară;
D. urmăreşte redarea paralelismului cu planul lui Camper;
E. este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioară a buzei
superioare.
A pag.
305
23 *Nivelul planului de ocluzie în zonele laterale are următoarele caracteristici:
A. este situat la 1.5 – 2 mm sub marginea inferioară a buzei
superioare;
B. se plasează la mijlocul distanţei dintre cele două creste edentate;
C. urmăreşte redarea paralelismului cu linia bipupilară;
D. urmăreşte redarea paralelismului cu planul lui Camper;
E. este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioară a buzei
superioare.
B pag.
305
24 *Orientarea planului de ocluzie în zona frontală are următoarele
caracteristici:
A. se realizează raportându-se la planul lui Camper ;
B. are o orientare paralelă cu linia bipupilară;
C. se realizează raportându-se la planul de la Frankfurt;
D. este paralel cu planul bazal mandibular;
E. este perpendicular pe planul lui Camper
B pag.
305
Pag
e31
4
25 Orientarea planului de ocluzie în zonele laterale are următoarele
caracteristici:
A. este paralel cu planul bazal mandibular;
B. are o orientare paralelă cu linia bipupilară;
C. se realizează raportându-se la planul lui Camper
D. se realizează raportându-se la planul determinat prin unirea
punctelor craniometrice subnazale-porion;
E. se realizează raportându-se la planul determinat prin unirea
punctelor craniometrice subnazale-gnaţion.
CD pag.
305
26 *Spaţiul de inocluzie fiziologică este dat de:
A. dimensiunea verticală de postură;
B. dimensiunea verticală în relaţie centrică;
C. dimensiunea verticală a etajului inferior;
D. diferenţa dintre dimensiunea verticală de postură şi cea din relaţie
centrică;
E. diferenţa dintre dimensiunea verticală a etajului inferior şi
dimensiunea verticală de postură.
D pag.
306
27 Metoda de determinare a relaţiei centrice prin compresiune pe menton are
următoarele caracteristici:
A. reprezintă un reflex conform căruia mandibula urmează limba în
periplul său static sau dinamic;
B. reprezintă o metoda de inducere a mandibulei şi în relaţia de
postură;
C. constă în dirijarea mandibulei în poziţia sa centrică prin
compresiunea postero-superioară a mentonului ;
D. este riscantă deoarece conduce mandibula într-o poziţie incorectă
mult mai retrudată decât relaţia centrică;
E. utilizează bobiţa Walchoff plasată pe bolta palatină a bazei
machetei superioare.
CD pag.
306
28 Metoda de determinare a relaţiei centrice prin manevra maseterină Gysi are
următoarele caracteristici:
A. constă în compresiunea maseterului bilateral;
B. în timpul acestei manevre bolnavul realizează închiderea gurii cu
scopul obţinerii contracţiilor echilibrate;
C. în timpul acestei manevre bolnavul deschide larg gura cu scopul
obţinerii contracţiilor echilibrate;
D. metoda derivă din metoda Lauritzan-Barrelle;
E. se bazează pe reflexul molar.
AB pag.
307
29 Metoda de determinare a relaţiei centrice prin manevra temporală Green are
următoarele caracteristici:
A. se bazează pe reflexul molar;
B. utilizează bobiţa Walchoff plasată pe bolta palatină a bazei
machetei superioare.
C. are ca scop obţinerea de contracţii musculare simetrice;
D. se realizează prin compresiunea fascicolului posterior al
temporalului;
CDE pag.
307
Pag
e31
5
E. în timpul manevrei se palpează condilii mandibulari.
30 Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate realiza prin următoarele
procedee:
A. utilizarea unor anse de sârmă în formă de “U” încălzite sunt
introduse în masa de ceară a ambelor machete, solidarizându-le;
B. practicarea unor lăcaşe sau ancoşe în cele două valuri la nivelul
primilor premolari;
C. folosirea ştifturilor de interpoziţioanre între cele două machete;
D. utilizarea de material Repin sau ceară topită;
E. practicarea unor linii oblice intersectate la nivelul zonelor laterale
în ceara bordurilor de ocluzie.
ABCDE pag.
307
TEMA NR. 65.
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. AMPRENTAREA
– 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Scopul esenţial al amprentării este realizarea unei proteze:
A. cu o bază cât mai extinsă;
B. care să corespundă numai doleanţelor pacientului;
C. în limitele funcţionalităţii formaţiunilor mobile de la periferia
câmpului protetic;
D. care să refacă, în principal, funcţia estetică;
E. care să respecte numai principiul biomecanic privind rezistenţa
piesei protetice.
AC p.
466
2 Un sistem de amprentare constă din:
A. un anumit gen de amprentă preliminară;
B. o anumită portamprentă individuală şi materialul care se pretează
la tehnica aleasă, în funcţie de particularităţile câmpului protetic;
C. o tehnică de amprentare funcţională muco-dinamică, împreună cu
instrumentarul necesar;
D. materiale de amprentare preliminară şi funcţională, alese
corespunzător câmpului protetic edentat total;
E. totalitatea materialelor şi instrumentarului necesare etapelor de
amprentare.
ABD p.
468
3 Materialul de amprentare termoplastic:
A. necesită utilizarea unei portamprente metalice;
B. este indicat numai pentru amprentarea preliminară şi funcţională
maxilară;
C. necesită alegerea unei portamprente confecţionate din mase
plastice;
ACE p.
469
Pag
e31
6
D. este indicat numai pentru amprentarea preliminară şi funcţională
mandibulară;
E. este indicat numai pentru amprentarea preliminară, atât maxilară,
cât şi mandibulară.
4 *Tehnica de amprentare preliminară Hayakawa utilizează:
A. linguri din mase plastice şi alginat ca material de amprentă;
B. linguri din aluminiu şi pastă Zoe ca material de amprentă;
C. linguri din oţel inoxidabil şi pastă Repin ca material de amprentă;
D. linguri din acrilat termopolimerizabil şi polivinil-xiloxan ca
material de amprentă;
E. linguri din aluminiu şi alginat ca material de amprentă.
E p.
469
5 Care dintre următoarele situaţii clinice necesită amprentare prin tehnici de
presiune selectivă:
A. creastă mandibulară posterioară fibroasă nefavorabilă;
B. creastă balantă anterioară;
C. creastă mandibulară aplatizată, acoperită cu mucoasă atrofică;
D. creastă maxilară înaltă şi rotunjită, cu mucoasă ferm aderentă de
os;
E. toate variantele sunt corecte.
ABC p.
470
6 Principalele obiective pe care trebuie să le îndeplinească o amprentă în
protezarea edentaţiei totale sunt:
A. asigurarea sprijinului;
B. asigurarea stabilităţii;
C. asigurarea retenţiei;
D. asigurarea menţinerii crestei reziduale;
E. obţinerea unei estetici corespunzătoare.
ABCDE p.
471
7 Retenţia protezei totale este influenţată de:
A. presiunea atmosferică;
B. adeziunea;
C. coeziunea;
D. retentivităţile anatomice;
E. toleranţa pacientului.
ABCDE p.
471
8 Portamprenta standard trebuie:
A. să fie uşor supradimensionată faţă de câmpul protetic, cu
aproximativ 3 mm;
B. să fie uşor subdimensionată faţă de câmpul protetic, cu
aproximativ 3 mm;
C. să fie extinsă posterior, pentru a acoperi tuberozităţile maxilare
până în şanţurile pterigo-maxilare;
D. să aibă marginile în contact cu frenurile bucale, labiale şi/sau
linguale;
E. nici o varianta nu este corectă.
AC p.
475
9 *Turnarea modelului într-o amprentă preliminară, înregistrată cu mase
termoplastice, trebuie să se realizeze:
B p.
480
Pag
e31
7
A. în primul sfert de oră;
B. cel târziu după o oră;
C. imediat după amprentare;
D. la 3 ore după amprentare;
E. nici o variantă nu este corectă.
10 *Amprenta preliminară, înregistrată cu alginat, trebuie îndepărtată din
cavitatea orală:
A. la 1 minut de la gelificare;
B. la 3 minute de la gelificare;
C. imediat după gelificare;
D. la 2 minute de la gelificare;
E. la 5 minute de la gelificare.
A p.
489
11 Obiectivele amprentei finale, formulate de fraţii Green sunt:
A. obţinerea unei înălţimi corecte a marginilor;
B. exinderea maximă a bazei protezei;
C. repartizerea de presiuni egale asupra părţilor moi şi dure ale
câmpului protetic;
D. respectarea libertăţii contracţiilor musculare;
E. realizarea închiderii marginale a protezei.
ABCDE p.
502
12 În etapa de amprentare finală, adeziunea este determinată de:
A. precizia amprentării suprafeţei de sprijin;
B. extinderea maximă a suprafeţelor verticale;
C. asigurarea unui contact intim între baza protezei şi mucoasa fixă;
D. extinderea maximă a suprafeţelor orizontale;
E. toate variantele sunt corecte.
ACD p.
503
13 *Care din următoarele tehnici de amprentare, înregistrează culoarul neutral:
A. tehnica Frantz Herbst;
B. amprenta de deglutiţie Hromatka;
C. tehnica piezografică;
D. tehnica Lejoyeux;
E. tehnica Pedro Saizar.
C p.
505
14 *În tehnici de amprentare funcţională cu gura închisă, marginile
portamprentei individuale vor fi situate:
A. la 1 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile;
B. la 1,5-2 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile;
C. la 1 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile;
D. la 2 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile;
E. exact până la limita mucoasei pasiv-mobile.
B p.
521
15 *Pentru a putea fi utilizate în amprentarea funcţională periferică, materialele
buco-plastice trebuie încălzite la temperatura de:
A. 370 - 40
0 C;
B. 300
- 350 C;
C. 500
C;
D. 250
C;
A p.
525
Pag
e31
8
E. nici o variantă nu este corectă.
16 *La mandibulă, pentru modelarea zonei distale şi maseterine, pacientul va
efectua:
A. mişcare de lateralitate spre partea ce urmează a fi modelată;
B. mişcare de lateralitate spre partea opusă celei ce urmează a fi
modelată;
C. mişcare de deschidere-închidere a gurii, neforţată;
D. mişcare de deschidere largă a gurii, urmată de închiderea forţată;
E. mişcări de lateralitate dreapta-stânga.
D p.
526
17 Jocul frenului bucal se imprimă în amprentă prin:
A. tracţiunea postero-anterioară a obrazului;
B. ridicarea acestuia;
C. tracţiunea antero-posterioară a obrazului;
D. eversarea buzei superioare;
E. nici o variantă nu este corectă.
BC p.
527
18 Modelarea marginală a zonei retrozigomatice şi a procesului coronoid se
realizează prin:
A. deschiderea maximă a gurii;
B. surâsul forţat;
C. ţuguierea buzelor;
D. deschiderea uşoară a gurii;
E. tracţiunea antero-posterioară a obrazului.
AE p.
530
19 Tehnica modelării marginale cu Xantopren Function:
A. este o tehnică de amprentare preliminară a câmpurilor protetice
edentate total;
B. necesită portamprente realizate la distanţă de câmpul protetic;
C. utilizează activatorul Optosil Xantopren când modelarea
funcţională marginală se face cu gura deschisă;
D. necesită utilizarea unui adeziv special pentru siliconi, în vederea
retenţiei materialului, la nivelul marginilor portamprentei;
E. utilizează activatorul Optosil Xantopren când modelarea
funcţională marginală se face cu gura închisă.
CD p.
532
20 În amprentarea finală, pastele ZOE se indică:
A. în edentaţia totală, pentru finisarea amprentelor luate cu material
termoplastice (tehnica de spălare);
B. ca material unic în amprenta finală, în portamprente individuale
bine adaptate;
C. în toate tehnicile de amprentare muco-statică;
D. în amprentarea pentru rebazări ale protezelor totale;
E. nici o varianta nu este corectă.
ABC p.
535
21 Amprenta finală “ambulatorie”:
A. foloseşte proteza veche a pacientului ca portamprentă;
B. utilizează ca material de amprentare, materialele cu resilienţă
temporară;
ABCE p.
540
Pag
e31
9
C. se consideră încheiată la 24 h de la finalizarea gelificării;
D. utilizează ca material de amprentare, materialele siliconice
vâscoase;
E. necesită o amprentă de “spălare” cu un silicon sau o gumă
polisulfidică de consistenţă fluidă.
22 *Tehnica Lejoyeux, de închidere palatinală posterioară, presupune:
A. gravarea modelului pe o zonă de 2-5 mm, dintre linia de flexie a
vălului palatin şi palatal dur;
B. transferul liniei Ah prin intermediul bazei şablonului de ocluzie,
realizat în zona distal din răşină acrilică transparentă;
C. utilizarea manevrei Nelson (pacientul apleacă anterior capul,
pentru ca poziţia vălului să fie joasă);
D. realizarea închiderii palatinale posterioare cu material
termoplastic;
E. gravarea modelului preliminar cu un excavator cu diametrul părţii
active de 2-2,5 mm.
A p.
549
23 Cofrarea amprentei preliminare, în vederea turnării modelului funcţional, are
următoarele roluri:
A. dirijarea turnării ghipsului dur;
B. permite obţinerea unui model gata fasonat şi correct dimensionat;
C. constituie un indicator précis al limitelor până la care va fi redus
soclul modelului;
D. permite o vibrare energică, fără riscul prelingerii ghipsului peste
pereţii exterior ai amprentei;
E. toate variantele sunt corecte.
BD p.
545
24 *În etapa de citire a reperelor anatomice pe amprenta finală mandibulară,
zona disto-vestibulară a amprentei apare:
A. ca un şanţ uşor evidenţiat;
B. aplatizată şi largă;
C. ca o depresiune la capătul distal al depresiunii alveolare;
D. ca mici linii în materialul de amprentă;
E. adâncită sau pliată spre exterior.
E p.
543
25 *Materialele cu vâscozitate lent progresivă au ca indicaţii:
A. “condiţionarea tisulară” a ţesuturilor câmpului protetic, atunci
când mucoasa este dezinserată şi mobilă;
B. căptuşirea temporară a protezelor instabile şi netolerate de
pacient;
C. “condiţionarea” câmpului protetic edentate total, în vederea
adaptării cu o proteză imediată;
D. amprentarea în vederea rebazării protezelor totale.
E. toate variantele sunt corecte.
E p.
536
26 Siliconii cu reacţie de condensare de consistenţă chitoasă se indică:
A. în amprentarea preliminară a câmpurilor protetice edentate total;
B. la modelarea marginală a portamprentei individuale;
C. la amprentarea zonei de închidere marginală posterioară-zona Ah;
AB p.
535
Pag
e32
0
D. la adaptarea portamprentei individuale;
E. în amprentarea câmpurilor protetice moi sau în amprentele de
spălare.
27 Care dintre următoarele proprietăţi sunt caracteristice polieterilor:
A. fidelitate deosebită;
B. miros neplăcut;
C. sunt materiale hidrofile;
D. timpul de priză depinde de temperatură şi umiditate.
E. stabilitate dimensional bună.
ACE p.
536
28 *Care dintre următoarele proprietăţi sunt caracteristice pastei de oxid de
zinc-eugenol:
A. fluiditate crescută, ce permite înregistrarea cu acurateţe a
detaliilor;
B. uşurinţă în turnarea/cofrarea/demularea amprentei;
C. distorsionare minimă a ţesuturilor,
D. rapiditate în manipulare;
E. toate variantele sunt corecte.
E p.
535
29 Tehnica de amprentare funcţională ALL-ORAL:
A. este o metodă de amprentare combinată, gură-închisă, gură-
deschisă;
B. necesită dispozitive de înregistrare a relaţiilor intermaxilare
McGrane,
C. necesită portamprente speciale “Si-Plast”;
D. portamprenta superioară poate fi conectată la un arc facial;
E. necesită un articulator ergonomic complex.
ABCD p.
519
30 Sistemul Biofuncţional Protetic-IVOCLAR:
A. este o metodă de amprentare bimaxilară;
B. este o metodă de amprentare cu gura închisă;
C. necesită utilizarea unui dispozitiv numit Gnathometer M, pentru
determinarea relaţiilor intermaxilare;
D. este o metodă de amprentare cu gura deschisă;
E. necesită mişcări de modelare marginală executate de pacient.
ABC p.
519
TEMA NR. 66.
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. DETERMINAREA
RELATIILOR INTERMAXILARE – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 *Nivelul planului de ocluzie trebuie să fie situat: A p.
Pag
e32
1
A. la 1,5 - 2 mm sub marginea inferioară a buzei superioare, în zona
frontală;
B. la 2 - 3 mm sub marginea inferioară a buzei superioare, în zona
frontală;
C. la o treime din distanţa existentă între cele două creste edentate,
în zona laterală;
D. mai aproape de creasta alveolară cu rezorbţie mai mică, în zona
laterală;
E. nici un răspuns nu este corect.
550
2 *Nivelul planului de ocluzie în zona laterală:
A. este mai puţin înalt, decât în zona frontală;
B. depinde de lăţimea crestelor alveolare;
C. se determină cu ajutorul Compasului de Aur;
D. este mai apropiat de câmpul protetic deficitar;
E. nici o variantă nu este corectă.
D p.
551
3 *Orientarea planului de ocluzie trebuie să fie:
A. paralelă cu planul Camper în zona frontală şi cu planul Frankfurt
în zonele laterale;
B. divergentă faţă de planul Frankfurt în zonele laterale;
C. paralelă cu linia bipupilară în zona frontală şi convergentă cu
planul Frankfurt în zonele laterale;
D. paralelă cu linia bipupilară, în zona frontală şi paralelă cu planul
Camper, în zonele laterale;
E. nici o variantă nu este corectă.
D p.
551
4 Metodele antropometrice, cu repere preextracţionale, de determinare a DV a
etajului inferior sunt reprezentate de:
A. preluarea DV a etajului inferior din fişa bolnavului, preluată din
perioada dentată;
B. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);
C. metoda Swenson;
D. metoda Willis;
E. metoda Boianov.
AC p.
554
5 *Metodele antropometrice, fără repere preextracţionale, de determinare a DV
a etajului inferior sunt reprezentate de:
A. metoda compasului de aur Appenrodt;
B. metoda Wright;
C. metoda Silvermann;
D. utilizarea profilometrului lui Sears;
E. nici o variantă nu este corectă.
A p.
555
6 *Metoda Leonardo Da Vinci, de determinare a DV a etajului inferior:
A. utilizează fotografii din perioada dentată;
B. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de distanţa dintre
fanta labial şi unghiul extern al ochiului;
C. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de distanţa
intercomisurală;
D p.
555
Pag
e32
2
D. compară dimensiunea etalon, măsurată nasion-subnazale, cu
dimensiunea modificată subnazale-gnation;
E. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de subnazale-
ofrion.
7 *Metoda Wright, de determinare a DV a etajului inferior:
A. utilizează sârma de contur;
B. urmăreşte egalitatea perfectă dintre vertex- plan Frankfurt şi plan
Frankfurt- plan basilar mandibular;
C. recomandă utilizarea unor măşti faciale din polistiren sau
celluloid transparent;
D. măsoară etajul inferior pe radiografii cefalometrice;
E. utilizează fotografii din perioada dentată pe care se măsoară
distanţa interpupilară şi distanţa ofrion-gnation.
E p.
554
8 *Metoda Leonardo da Vinci modificată consideră:
A. Gn-St = distanţa intercomisurală;
B. Gn-St = distanţa interpupilară;
C. Gn-Sn = Sn-Oph;
D. Gn-Sn = Sn-N;
E. Gn-Sn = Sn-Tr.
C p.
555
9 *Printre metodele antropometrice de determinare a DV a etajului inferior cu
repere pre-extracţionale se numără şi:
A. metoda Leonardo da Vinci;
B. metoda Wright;
C. metoda Boianov;
D. metoda Boianov modificată;
E. metoda compasului de aur a lui Appenrodt.
B p.
554
10 *Metoda homotropismului linguo-mandibular se bazează pe:
A. poziţionarea mandibulei în relaţie centrică prin plasarea limbii
posterior, pe bobiţa de ceară Walkof, fixată pe faţa mucozală a
bazei machetei maxilare;
B. poziţionarea mandibulei în relaţie de postură în mişcarea de
deglutiţie;
C. poziţionarea mandibulei în relaţie centrică faţă de maxilar, în
mişcarea de deglutiţie;
D. poziţionarea mandibulei în relaţie de postură în timpul
compresiunii bilaterale pe muşchiul maseter;
E. poziţionarea mandibulei în relaţie centrică prin redeşteptarea
vechilor reflexe parodonto-musculare.
A p.
558
11 *Dintre metodele complexe de determinare a RC face parte şi:
A. stimularea reflexului de ocluzie molară;
B. manevra maseterină Gysi;
C. memoria ocluzală Lejoyeux;
D. metoda Patterson;
E. manevra temporală Green.
C p.
560
Pag
e32
3
12 *La edentaţii totali cu profil drept, orientarea planului de ocluzie trebuie să
fie:
A. paralelă cu planul Camper în zona laterală şi cu linia bipupilară în
zona frontală;
B. paralelă cu linia bipupilară în zona laterală;
C. divergentă cu planul Camper în zona laterală;
D. convergentă cu planul Camper în zona frontală;
E. toate variantele sunt corecte.
A p.
552
13 *Dintre metodele simple de determinare a RC face parte şi:
A. metoda înscrierii grafice;
B. utilizarea autoocluzorului Lande;
C. memoria ocluzală Lejoyeux;
D. metoda Patterson;
E. utilizarea centrocordului Opotow.
D p.
559
14 *Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate face cu:
A. ştifturi de interpoziţionare între cele două machete;
B. practicarea unor lăcaşe în cele două borduri de ceară, la nivelul
primilor premolari;
C. pastă Repin;
D. anse de sârmă în formă de U plasate în masa de ceară a ambelor
borduri;
E. toate variantele corecte.
E p.
562
15 *Linia surâsului:
A. se apreciază în funcţie de frenul buzei superioare;
B. reprezinta limita de maximă vizibilitate a grupului dentar frontal
superior;
C. se apreciază în funcţie de filtrul buzei inferioare;
D. este nivelul la care se plasează marginea incizală a dinţilor
artificiali superiori;
E. toate răspunsurile sunt corecte.
B p.
563
16 Reperele necesare alegerii dinţilor artificiali sunt reprezentate de:
A. linia mediană;
B. planul lui Camper;
C. linia caninilor;
D. planul bazal mandibular;
E. linia surâsului.
ACE p.
563
17 Odată cu atrofia crestelor alveolare, dimensiunile vestibulo-orale ale
coletelor incisivilor şi caninilor superiori:
A. scad de la 7 mm, la 6 mm, pentru incisivul central;
B. cresc de la 7 mm, la 8 mm, pentru incisivul central;
C. scad de la 9 mm, la 7,5 mm, pentru canin;
D. cresc de la 5 mm, la 7 mm, pentru canin;
E. nici o variantă nu este corectă.
AC p.
564
18 *Prima pereche de rugi palatine se utilizează ca reper pentru poziţionarea D p.
Pag
e32
4
marginii coletului oral al:
A. incisivilor centrali maxilari;
B. incisivilor centrali maxilari şi mandibulari;
C. incisivilor laterali maxilari;
D. caninilor maxilari;
E. nici o variantă nu este corectă.
565
19 *Reperele care orientează montarea dinţilor artificiali (în funcţie de forma
arcadei şi stereotipul masticator) sunt reprezentate de:
A. unghiul format de direcţia primei rugi palatine, cu planul medio-
sagital;
B. prima pereche de rugi palatine;
C. delimitarea tuberozităţilor maxilare;
D. mijlocul crestei reziduale;
E. toate variantele sunt corecte.
E p.
564
20 În analiza modelului după Sistemul Biofuncţional Protetic, mijlocul crestei
reziduale maxilare:
A. se marchează în zonele laterale ale crestelor edentate;
B. este delimitat anterior de punctele de poziţionare a vârfurilor
caninilor;
C. permite tehnicianului dentar să monteze corect dinţii artificiali
laterali;
D. posterior, se continuă cu marcajul mijlocului tuberozităţilor;
E. nici o variantă nu este corectă.
ABCD p.
565
21 Liniile statice de analiză a modelului maxilar total edentat (după Sistemul
Biofuncţional Protetic) sunt:
A. forma crestelor reziduale: semieliptică, pentagonală sau atipică
(în cazul anomaliilor existente în perioada dentată;
B. linia transversală care uneşte vârfurile caninilor;
C. linia transversală care uneşte polii inferiori ai tuberozităţilor
maxilare;
D. tangenta premolară la maxilar;
E. toate variantele sunt corecte.
AD p.
565
22 Reperele de analiză a modelului mandibular edentat (după Sistemul
Biofuncţional Protetic) sunt:
A. linia imaginară care trece prin faţa distală a caninilor;
B. punctual simfizar;
C. linia imaginară care trece prin faţa distală a molarilor 2;
D. tuberculii piriformi;
E. punctele canine ale mandibulei.
BDE p.
566
23 Liniile statice de analiză a modelului mandibular edentat (după Sistemul
Biofuncţional Protetic) sunt:
A. tangenta premolară la mandibulă;
B. linia transversală care uneşte vârfurile caninilor;
C. linia transversală care uneşte limita distală a tuberculilor
mandibulari;
AD p.
566
Pag
e32
5
D. forma crestelor reziduale: parabolă sau potcoavă (în edentaţiile
recente) şi trapezoidală (în atrofii severe);
E. toate variantele sunt corecte.
24 Liniile lui Pound suntreprezentate de:
A. linia care uneşte faţa mezială a C, cu limita lingual a tuberculului
piriform;
B. linia şanţurilor mezio-distale, corespunzător muchiei crestelor
reziduale;
C. curbura sagitală a crestei reziduale mandibulare din zona laterală;
D. verticala ridicată de pe linia milohioidiană, care nu va fi depăşită
de suprafaţa orală a dinţilor laterali.
E. toate variantele sunt corecte.
AD p.
567
25 *Analiza modelelor asamblate se bazează pe următoarele repere:
A. vestibulul oral (fornix vestibuli);
B. punctele fixe din vestibulul bucal frontal, situate parafrenular
superior şi inferior;
C. liniile interalveolare;
D. arcul frontal vestibular;
E. toate variantele sunt corecte.
E p.
568
26 *Arcul frontal vestibular este distanţat, în direcţie sagitală, de papilla incisivă
cu aproximativ:
A. 7 mm;
B. 5 mm;
C. 2 mm;
D. 6 mm;
E. 3 mm.
A p.
568
27 *La modelul maxilar, înălţimea ansamblului bazei plus dinţii artificiali este
în medie de.
A. 8 -10 mm;
B. 11 - 13 mm;
C. 15 - 17 mm
D. 18 - 20 mm;
E. 20 - 22 mm.
E p.
568
28 *Utilizarea autoocluzorului Landé, pentru determinarea relaţiei centrice la
edentatul total, are ca dezavantaje:
A. dacă bordurile de ocluzie nu sunt bine individualizate şi fasonate,
din etapa anterioară, se obţin relaţii excentrice prin derapaj Devin;
B. nu poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea dinţilor
artificiali (linia mediană, linia surâsului, linia caninilor);
C. există riscul ca mandibula să fie dirijată într-o poziţie incorectă,
mult mai retrudată decât relaţia centrică;
D. poate genera erori prin supra- sau subdimensionarea nivelului
planului de ocluzie;
E. toate variantele sunt corecte.
B p.
561
Pag
e32
6
29 *Care din următoarele afirmaţii este adevărată: Stimularea reflexului de
ocluzie molară:
A. urmăreşte obţinerea unei RC corecte, prin uşoara presiune
exercitată în timpul mişcării de deschidere;
B. prin compresiunea exercitată de părţile moi prevertebrale asupra
mandibulei, determină dirijarea ei în relaţie centrică;
C. produce redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de
poziţionare centrică;
D. este o metodă complexă de înregistrare a RC, folosind metoda
înscrierii grafice;
E. se bazează pe aplicarea unor stimuli electrici, preauricular, văzând
emergenţa trigemenului din cutia craniană.
C p.
559
30 *Care din următoarele afirmaţii este adevărată: Metoda Patterson:
A. utilizează, în scopul stimulării reflexelor vestigeale de poziţionare
centrică, machete de ocluzie special pregătite;
B. prin compresiunea exercitată de părţile moi prevertebrale asupra
mandibulei, determină dirijarea ei în relaţie centrică;
C. produce redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de
poziţionare centrică;
D. este o metodă complexă de înregistrare a RC, folosind metoda
înscrierii grafice;
E. urmăreşte obţinerea unei RC corecte, prin uşoara presiune
exercitată în timpul mişcării de deschidere.
A p.
559
TEMA NR. 67.
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE.
PROBA MACHETELOR – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Controlul extraoral al machetelor din ceară cu dinţi se face:
A. conform datelor înregistrate în fişa de laborator;
B. în absenţa pacientului;
C. conform indicaţiilor trasate pe şabloane;
D. în prezenţa pacientului;
E. toate variantele sunt corecte.
ABC p.
568
2 *Controlul ocluzorului şi al modelelor edentate total, presupune:
A. verificarea trasării pe modele a liniilor de referinţă;
B. existenţa unui joc uşor al ocluzorului în balama;
C. ocluzorul trebuie să rămână deschis pe toată perioada examinării;
D. contrapiuliţa trebuie să rămână deschisă pentru fixarea modelelor
în plan median;
A p.
568
Pag
e32
7
E. toate variantele sunt corecte.
3 Controlul extraoral propriu-zis al machetelor din ceară cu dinţi, urmăreşte:
A. controlul arcadelor artificiale;
B. corectitudinea realizării bordurilor de ceară;
C. bazele din ceară să respecte limitele funcţionale ale câmpului
protetic;
D. papilele interdentare să fie modelate concave;
E. toate variantele sunt corecte.
AC p.
569
4 *Controlul bazelor din ceară ale machetelor, urmăreşte:
A. extinderea lor peste limitele funcţionale ale câmpului protetic;
B. tuberculii piriformi să fie acoperiţi în totalitate;
C. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelat convex;
D. să comprime uşor fundurile de sac;
E. versantul lingual să fie modelat convex.
C p.
570
5 Macheta maxilară din ceară cu dinţi trebuie să îndeplinească următoarele
cerinţe:
A. să aibă o lungime şi o grosime concordantă cu cele ale fundurilor
de sac;
B. la mişcările funcţionale ale buzelor şi obrajilor, baza machetei
trebuie să se desprindă cu uşurinţă;
C. să ocolească frenul buzei superioare şi bridele;
D. baza machetei superioare trebuie să se extindă posterior, până la
linia de vibraţie anterioară;
E. macheta trebuie să stea pe câmp atunci când pacientul închide
gura.
AC p.
570
6 *Stabilitatea statică a machetei maxilare din ceară cu dinţi, se verifică prin:
A. teste funcţionale fonetice;
B. presiuni alternative cu degetele arătătoare pe feţele ocluzale ale
PM şi M;
C. teste funcţionale masticatorii;
D. testele Herbst;
E. teste de deglutiţie.
B p.
570
7 *Tendinţele de basculare ale machetei maxilare din ceară cu dinţi sunt
determinate de:
A. existenţa unor creste laterale reziduale înalte;
B. existenţa unor retentivităţi exagerate ale versantului vestibular al
crestei, din zona laterală;
C. existenţa unor creste laterale alveolare foarte late;
D. montarea dinţilor laterali în afara crestei;
E. toate variantele sunt corecte.
D p.
570
8 *Controlul intraoral al extinderii bazei machetei mandibulare din ceară cu
dinţi se realizează:
A. cu gura întredeschisă;
B. cu gura închisă;
A p.
570
Pag
e32
8
C. în timp ce pacientul face mişcări repetate de lateralitate dreapta -
stânga;
D. în timp ce pacientul face mişcări repetate de închidere –
deschidere;
E. toate variantele sunt corecte.
9 Testele Herbst se folosesc pentru:
A. depistarea unor subextensii marginale ale machetelor în anumite
zone;
B. verificarea forţei de adeziune a machetei maxilare;
C. depistarea unor supraextensii marginale ale machetelor în
anumite zone;
D. verificarea forţei de adeziune a machete mandibulare.
E. nici o variantă nu este corectă.
AC p.
571
10 În menţinerea machetei mandibulare pe câmpul protetic, rolul principal îl
are:
A. poziţia anterioară a limbii;
B. poziţia posterioară a limbii;
C. gravitaţia;
D. adeziunea;
E. toate variantele sunt corecte.
AC p.
571
11 *Care din următoarele situaţii clinice impun reeducarea funcţională a
pacientului edentat total:
A. numai poziţia intermediară a limbii;
B. poziţia anterioară şi posterioară a limbii;
C. numai poziţia anterioară a limbii;
D. numai poziţia posterioară a limbii;
E. poziţia intermadiară şi posterioară a limbii.
D p.
571
12 *Când menţinerea machetei superioare din ceară cu dinţi este deficitară, se
indică:
A. în primul timp, inserţia machetei maxilare;
B. inserţia ambelor machete în cavitatea orală şi închiderea fermă a
gurii;
C. în primul timp, inserţia machetei mandibulare;
D. inserţia ambelor machete şi solidarizarea lor cu anse de sârmă.
E. toate variantele sunt corecte.
C p.
571
13 Controlul din faţă a refacerii funcţiei estetice, cu machetele în cavitatea
orală:
A. a.urmăreşte ca buza superioară să se răsfrângă
B. b.urmăreşte ca roşul buzelor să aibă un aspect acceptabil
C. c.urmăreşte ca şanţurile nazo-labiale să dispară
D. d.urmăreşte ca buza superioară să fie simetrică în ceea ce priveşte
plenitudinea ei
E. e.controleazădacă machetele oferă un suprot corespunzător
buzelor şi obrajilor
BDE p.
571
Pag
e32
9
14 Controlul din profil a refacerii funcţiei estetice, cu machetele în cavitatea
orală:
A. urmăreşte ca buza superioară să fie ceva mai proeminentă decât
buza inferioară la pacienţii la care montarea s-a făcut în
supraocluzie frontală
B. urmăreşte ca buzele să fie în acelaşi plan în montarea frontală
inversă
C. urmăreşte ca buzele să fie în acelaşi plan în montarea cap la cap
D. urmăreşte ca buza inferioară să fie mai proeminentă pentru un
aspect facial estetic
E. urmăreşte ca buza inferioară să fie mai proeminentă în montarea
inversă frontală
ACE p.
571
15 În protezarea totală:
A. refacerea fizionomică este guvernată de 4 principii
B. Palla consideră că piesele protetice nu pot fi introduse în cavitatea
orală a pacientului decât când acesta este pe deplin satisfăcut de
ele
C. forma şi conturul dinţilor este în deplină concordanţă cu cu
aspectele conturului gingival
D. egalitatea între lăţimea facială şi cea a arcadei dentare produce
întotdeauna impresia absenţei naturalului şi certitudinea protezării
E. toate variantelesunt corecte
ABC p.
572
16 Examinarea pacientului cu gura întredeschisă cu machetele în cavitatea
orală:
A. urmăreşte ca planul de ocluzie al dinţilor laterali superiori să fie
vizibil
B. urmăreşte să fie o curbură vestibulară simetrică
C. să existe armonie dento-facială
D. să existe un spaţiu între feţele vestibulare ale premolarilor şi
obraji
E. curbura incizală să fie aproximativ paralelcă cumarginea liberă a
buzei superioare
BCD
17 Dacă la controlul ocluziei:
A. DVO este micşorată şanturile peribucale sunt dispărute
B. DVO este mărită pacientul are aspect crispat
C. DVO este mică între dinţi rămâne un spaţiu mic
D. DVO este mică între dinţi rămâne un spaţiu mare
E. dinţii se ating între ei
BDE p.
576
18 Dacă la controlul ocluziei:
A. DVO este micşorată aspectul feţei este îmbătrânit
B. DVO este mărită dinţii sunt prea vizibili
C. DVO este mărită roşul buzelor este diminuat
D. în urma testului Buchman Ismail ceara nu poartă urmele
antagoniştilor atunci DVO este mică
E. în urma testului Buchman Ismail ceara a fost îndepărtată atunci
DVO este mărită
ABDE p.
576
Pag
e33
0
19 *Proba spatulei negativă:
A. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este invers
B. înseamnă că angrenajul dinţilor frontali este cap la cap
C. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este invers
D. înseamnă că angrenajul dinţilor frontali este absent
E. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este real şi corect
E p.
557
20 *Proba spatulei pozitivă inseamnă ca:
A. angrenajul dinţilor frontali şi laterali este corect
B. angrenajul dinţilor frontali este corect
C. angrenajul dinţilor laterali este fals şi trebuie refăcut
D. angrenajul dinţilor laterali este corect
E. nici o variantă corectă
C p.
577
21 Dacă diferenţa între IC şi RC este de aproximativ 1mm:
A. perfectarea relaţiilor ocluzale nu este necesară
B. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe protezele finite
C. perfectarea relaţiilor ocluzale se face la machete prin şlefuiri
selective după identificarea obstacolelor cu ceară de ocluzie
D. perfectarea relaţiilor ocluzale nu se face la protezele finite
E. se impune o nouă determinare a relaţiilor intermaxilare
BC p.
577
22 *Dacă diferenţa între IC şi RC este flagrantă:
A. perfectarea relaţiilor ocluzale se face doar pe protezele finite
B. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe protezele finite
C. se impune o nouă determinare a relaţiilor intermaxilare
D. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe machete
E. nici o variantă corectă
C p.
576
23 La emisia şuierată a fonemei S:
A. frontalii superiori sunt prea oralizaţi
B. frontalii superiori sunt prea vestibularizaţi
C. frontalii inferiori sunt prea vestibularizaţi
D. frontalii inferiori sunt prea lingualizaţi
E. între vârful limbii şi regiunea retoincisivă este un spaţiu prea
mare
BDE p.
579
24 La controlul fonetic:
A. dacă fonema F seamană cu V dinţii superiori sunt prea scuţi
B. dacă fonema V seamană cu F dinţii superiori sunt prea lungi
C. dacă T se aude ca D dinţii superiori sunt oralizaţi
D. dacă D se aude ca Tdinţii superiori sunt vestibularizaţi
E. toate variantele sunt corecte
CD p.
579
25 *La controlul fonetic:
A. pacientul este rugat să numere de la 55 la 65
B. pacientul poate fi rugat să citească un text cu voce tare
C. pentru realizarea unei palatograme suprafaţa externă a machetei
maxilare este pudrată cu talc
E p.
579
Pag
e33
1
D. pot exista modificări minore care pot fi făcute în cabinet de către
medic
E. toate variantele corecte
26 Datele transmise pe model în laborator sunt:
A. legate de zonele neretentive ale câmpului protetic
B. legate de zonele retentive ale câmpului protetic
C. forma zonei vestibulare frontale
D. adâncimea zonei vestibulare frontale
E. forma şi profunzimea zonei Ah
BE p.
580
27 Gravarea modelului:
A. presupune trasarea limitei posterioare a zonei Ah precum şi a
celei anterioare pe model
B. este egală cu 2/3 din depresibilitatea ţesuturilor
C. profunzimea este aceeaşi pe toate modelele
D. profunzimea gravării maxime este la nivelul limitei anterioare
palatinale
E. profunzimea gravării maxime este la nivelul limitei posterioare
palatinale
ABE p.
581
28 Zonele de despovărare:
A. sunt zone localizate prin desen pe model
B. exostozele se numără printre ele
C. grosimea lor se transmite în laborator prin haşurare pe model
D. gradul de foliere nu variază
E. tehnicianul stabileşte în funcţie de model despovărarea
ABC p.
581
29 Zonele retentive:
A. nu crează probleme în protezare
B. pot schimba axul de inserţie al protezei
C. când au substrat osos nu ridică probleme la inserţia protezei
D. marginile protezei care depăşesc retentivităţile vor fi realizate din
material rezilient
E. marginile protezei care depăşesc retentivităţile vor fi realizate din
material rigid
BD p.
582
30 Datele transmise în laborator prin fişă:
A. sunt detalii asupra localizării zonelor retentive
B. sunt detalii asupra grosimii zonelor retentive
C. se referă la materialul cu care a fost înregistrată amprenta
funcţională
D. se referă la materialul cu care a fost înregistrată amprenta
preliminară
E. toate variantele corecte
AB p.
582
Pag
e33
2
TEMA NR. 68.
VERIFICAREA SI ADAPTAREA PROTEZELOR MOBILE – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Retuşarea protezelor totale:
A. necesită gume speciale pentru relustruire indiferent de situaţie
B. se face după îndepărtarea urmelor de anilină de pe mucoasă
C. se face cu freze sau cu pietre de mărimi corespunzătoare la piesa
dreaptă
D. se face după marcarea zonelor lezate cu creion chimic
E. nici o variantă corectă
CD p.
583
2 Zonele maxilare unde apar în special leziuni de decubit sunt:
A. Zona Ah
B. la nivelul mucoasei fixe palatinale
C. la nivelul frenului buzei superioare
D. zonele retentive ale crestei edentate
E. toate variantele corecte
ACD p.
583
3 Zonele mandibulare unde apar în special leziuni de decubit sunt:
A. la nivelul tuberozităţilor
B. zonele retentive ale crestei edentate
C. bride vestibulare laterale
D. torus mandibular
E. torus maxilar
BCD p.
583
4 *Ulceraţia ţesuturilor subiacente protezei :
A. daca este cauzată de un contact prematur se trateaază prin
reducerea marginilor protezei şi lustruirea ei
B. dacă este cauzată de un corp străin de sub proteză se retuşează
prin identificarea zonei cu pastă identificatoare şi retuşarea ei
C. dacă e dată de o dimensiune verticală de ocluzie prea mare se
poate echilibra ocluzal proteza
D. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se spală proteza şi se
instruieşte pacientul
E. necesită educarea pacientului şi îngrijjire medicală
C p.
584
5 *Lipsa menţinerii protezei :
A. dacă e dată de dimensiune verticală prea mare se adaugă acrilat
B. dacă e dată de închidere periferică inadecvată se tatonează cu
Kerr şi se căptuşeşete marginal
C. dacă e dată de închidere periferică inadecvată se reduce lungimea
şi se lustruieşte
D. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se marchează cu creionul
chimic şi se retuşează
E. este dată de respectarea culoarului neutral
B p.
584
Pag
e33
3
6 Lipsa stabilităţii protezei :
A. dacă e dată de dimensiune verticală prea mică se poate reface
proteza
B. dacă e dată de dimensiune verticală prea mare se poate reface
proteza
C. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se tatonează cu Kerr şi se
căptuşeşete marginal
D. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se adaugă acrilat
E. toate variantele corecte
AB p.
585
7 În cazul unei dimensiuni verticale prea mari :
A. proteza nu are menţinere
B. proteza nu are stabilitate
C. pacientul poate prezenta inflamaţia ţesuturilor subiacente
D. proteza nu are sprijin
E. se îndepărtează o cantitate foarte mică de acrilat din proteză
BC p.
584-
585
8 Controlul extraoral al protezelor mandibulare:
A. urmăreşte dacă limita posterioară a lor se termină pierdut în
grosime
B. urmăreşte dacă protezele sunt curate
C. urmăreşte dacă faţa internă nu prezintă plusuri sau asperităţi
D. urmăreşte dacă au stabilitate dinamică
E. toate variantele corecte
BC p.
585
9 *Controlul extraoral al protezelor mandibulare: :
A. se face în prezenţa pacientului pentru a-i spori gradul de încredere
B. urmăreşte dacă marginile sunt rotunjite, fără muchii ascuţite
C. urmăreşte dacă faţa externă nu prezintă asperităţi sau plusuri
D. dacă faţa internă este corect şi uniform lustruită
E. toate variantele corecte
B p.
585
10 Aplicarea protezelor mandibulare:
A. se face după cele maxilare fiind mai greu de suportat
B. se face după ce se spală cu peria şi săpun
C. are risc crescut în apariţia senzaţiei de vomă
D. se face după umezirea lor
E. toate variantele corecte
BD p.
586
11 Zonele de suprapresiune :
A. se pot identifica cu ajutorul unui silicon de control
B. se pot identifica cu ajutorul testelor funcţionale
C. se pot identifica cu ajutorul unei paste de identificare
D. se pot identifica cu Kerr verde
E. toate variantele corecte
AC p.
586
12 *Zonele de suprapresiune :
A. sunt zone funcţionale periferice
B. sunt zone funcţionale de sprijin
D p.
586
Pag
e33
4
C. sunt zone care se foliază obligatoriu
D. apar ca zone de acrilat de pe care pasta indicatoare s-a şters în
totalitate
E. nici o variantă corectă
13 *Controlul stabilităţii protezei mandibulare:
A. se face doar cu ajutorul unui silicon de control
B. se face cu ajutorul pastei de identificare
C. se face prin presiuni digitale alternative pe feţele ocluzale ale
premolarilor
D. pasta sau siliconul utilizat pentru acest control se aplică pe faţa
internă a protezei
E. toate variantele corecte
C p.
586
14 Cauzele basculării transversale a protezei mandibulare pot fi:
A. montarea cap la cap a dinţilor în zona frontală
B. atrofii accentuate ale osului alveolar
C. rezilienţă crescută a mucoasei fixe
D. montarea dinţilor laterali în afara crestei
E. extinderea protezei pe 2/3 anterioare ale tuberculului piriform
BCD p.
586
15 Controlul menţinerii protezei mandibulare:
A. se face atât în repaus cât şi în mişcare
B. presupune inspecţia şi palparea lungimii şi grosimii marginilor
protezei
C. presupune efectuarea Testelor Herbst de către pacient
D. se face în 2 şedinţe
E. toate variantele corecte
ABC p.
586-
587
16 Testele de succiune pentru proteza totală mandibulară sunt:
A. presiune oro-vestibulară pe faţa linguală a incisivilor centrali
B. presiune vestibulo-orală pe faţa vestibulară a incisivilor centrali
inferiori
C. tracţiune vestibulo-orală pe faţa vestibulară a incisivilor centrali
inferiori
D. tracţiune oro-vestibulară pe faţa linguală a incisivilor centrali
E. presiune în sens vertical
BD p.
587
17 Pentru obţinerea unei bune menţineri a protezei totale mandibulare:
A. se vor degaja frenurile cu freze cilindro-conice
B. se vor folia zonele de suprapresiune
C. se va instrui pacientul să păstreze limba într-o poziţie anterioară
cu vârful ei sprijinit pe dinţii frontali inferiori şi pe partea
interioară a protezei
D. se vor identifica zonele de suprapresiune
E. toate variantele corecte
AC p.
586-
587
18 Printre etapele urmărite după aplicarea protezei mandibulare se numără:
A. spălarea ei cu perie şi săpun
B. corectarea porţiunilor care produc disconfort la aplicare
BCD p.
586-
587
Pag
e33
5
C. controlul fizionomiei
D. controlul menţinerii
E. controlul sprijinului
19 Aplicarea protezei maxilare:
A. se face înaintea celei mandibulare fiind mai uşor de suportat
B. în cazul existenţei unor zone retentive proteza le va ocoli şi se va
aplica întâi pe celelalte zone neretentive
C. dacă inserţia este imposibilă se identifică zonele problemă şi se
reduce din faţa internă a protezei
D. dacă sunt probleme la inserţie se va tatona axul de inserţie
E. toate variantele corecte
CD p.
587
20 Pentru diminuarea senzaţiei de vomă:
A. se recomandă un anestezic de contact aplicat pe bolta palatină
B. se recomandă tragerea genunchiului flectat cu amândouă mâinile
către piept
C. se recomană lăsarea forţată în jos a umerilor
D. se clăteşte gura cu apă călduţă
E. nu există soluţie în afara îndepărtării protezei
ABC p.
588
21 *Controlul stabilităţii protezelor maxilare:
A. se face la deschiderea uşoară a gurii
B. verifică absenţa basculării transversale prin presiuni digitale la
nivelul feţei ocluzale a premolarului
C. verifică adeziunea protezei
D. verifică menţinerea protezei în timpul diferitelor mişcări
funcţionale
E. nici un răspuns corect
B p.
588
22 Cauzele basculării transversale pot fi:
A. erori de amprentare
B. folierea insuficientă a torusului mandibular
C. rezilienţa scăzută a mucoasei fixe de pe creste
D. rezilienţa crescută a mucoasei fixe de pe creste
E. toate variantele corecte
ABD p.
588
23 În cazul nefolierii torusului palatin se poate proceda în felul următor:
A. se colorează suprafaţa torusului cu creionul chimic
B. se aplică proteza în cavitatea orală
C. se desenează faţa externă a protezei în dreptul torusului
D. se slefuieşte baza protezei cu piatră de mărime corespunzătoare
E. operaţiunea se repetă până dispare bascularea
ABDE p.
588
24 Verificarea menţinerii protezei totale maxilare
A. se poate face atunci când pacientul ţine gura închisă
B. se poate face atunci când pacientul ţine gura uşor deschisă
C. se poate face atunci când pacientul ţine gura maxim deschisă
D. se poate face în timpul diferitelor mişcări funcţionale
E. toate variantele corecte
BCD p.
588-
589
Pag
e33
6
25 Tratamentul xerostomiei se poate face cu:
A. pilocarpină
B. coleretice de tipul sulfarenului
C. substanţe sialogoge
D. articaină
E. toate răspunsurile corecte
ABC p.
588
26 Succiunea se verifică astfel:
A. pensarea protezei între police şi index la nivelul feţelor
vestibulare ale premolarilor şi exercitarea unei tracţiuni verticale
B. se cere pacientului să zâmbească
C. se exercită presiuni oro-vestibulare cu indexul în treimea incizală
a feţei palatinale a incisivilor
D. se exercită tracţiuni cu pulpa indexului pe marginea vestibulară a
protezei
E. toate variantele sunt corecte
CD p.
589
27 La controlul fizionomiei şi fonaţiei:
A. se observă forma şi culoarea feţei
B. se observă respectarea criteriilor estetice
C. se examinează şanţurile periorale şi conturul buzei superioare
D. se efectuează primele probe fonetice
E. se observă forma,culoarea,poziţia şi vizibilitatea frontalilor
superiori
BCDE p.
589
28 Controlul relaţiilor intermaxilare :
A. se verifică DVO folosind testul Silvermann
B. în RC se verifică apariţia contactelor multiple, simetrice şi
simultane
C. nu presupune corectarea relaţiilor ocluzale
D. presupune contacte între dinţii frontali dacă montarea s-a făcut
după Gysi
E. permite menţinerea dezechilibrelor în RC dacă ele sunt uşoare
AB p.
589-
590
29 La controlul fonetic cu cele două proteze în cavitatea orală:
A. poate apărea emisia fonemei S ca un zăzăit dacă frontalii
superiori sunt prea vestibularizaţi
B. poate apărea emisia fonemei S ca un zăzăit dacă frontalii
superiori sunt prea oralizaţi
C. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii
superiori sunt prea vestibularizaţi
D. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii
superiori sunt prea oralizaţi
E. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii
inferiori sunt prea lingualizaţi
BCE p.
590
30 Purtătorii de proteze totale:
A. trebuie să evite mâncăruruile lipicioase
B. trebuie să se prezinte la primul control la 24h după inserarea
ABCDE p.
591-
592
Pag
e33
7
protezelor
C. pot avea senzaţia de gură plină şi salivaţie abundentă
D. trebuie să nu folosească pasta de dinţi la spălatul protezelor, ci
apă şi săpun
E. nu trebuie să poarte protezele noaptea decât la indicaţiile
medicului curant
TEMA NR. 69.
STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Printre factorii generali implicaţi în etiologia stomatopatiilor protetice se
numără:
A. igiena necorespunzătoare a piesei protetice
B. autocurăţirea
C. diabetul zaharat
D. microporozităţile acrilatului
E. insuficienţa renală cronică
CE p.
593
2 *Teoria bacteriotoxică susţine că:
A. stomatopatiile sunt declanşate de traumele provocate de proteze
B. stomatopatiile sunt declanşate de factorul vascular modificat sub
acţiunea factorilor locali şi generali
C. stomatopatiile sunt declanşate de un complex de factori
D. stomatopatiile sunt declanşate de dezechilibrul microbiocenozei
bucale
E. stomatopatiile sunt declanşate de componentele alergogene ale
acrilatului
D p.
594
3 Printre stomatopatiile încadrate la reacţii imediate se numără:
A. totale-tulburări vasculare
B. marginale-eroziuni in situ
C. bazale-ulceraţii bazale tardive
D. bazale-eroziuni in situ
E. marginale-eroziuni la inserţia protezei
BDE p.
595
4 Printre stomatopatiile încadrate la reacţii tardive se numără:
A. marginale-hiperplazii
B. bazale-leziuni eritemato-congestive
C. bazale –eroziuni in situ
D. totale-tulburări vasculare
E. totale-alergii
ABDE p.
595
Pag
e33
8
5 Eroziunile in situ:
A. apar clinic ca nişte zone congestive largi, însoţite permanent de
ulceraţii
B. nu sunt dureroase
C. poate apărea adenopatie când leziunea se suprainfectează
D. apar mai frecvent în dreptul frenurilor şi bridelor nedegajate
E. apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi
CD p.
595
6 Eroziunile in situ:
A. apar mai frecvent la nivelul zonei Ah datorită gravării excesive
B. în reperarea lor se recomandă marcarea zonei perilezionale cu
creion de anilină
C. după reducerea din proteză în dreptul lor,lustruirea protezei nu
este obligatorie
D. tratamentul lor local se poate asocia cu tratament general cu
antiinflamatoare
E. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei
AB p.
595-
596
7 Reacţiile imediate bazale:
A. sunt consecinţa erorilor în amprentare
B. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laborator
C. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei
D. sunt consecinţa configuraţiei neregulate a câmpului protetic
E. tratmentul lor este diferit de cel al leziunilor marginale
CD p.
596
8 Reacţiile imediate totale:
A. se declanşează datorită structurii chimice a protezelor
B. apar mai ales după căptuşirea protezelor cu acrilat
autopolimerizabil
C. se pare că sunt un răspuns la agentul chimico-toxic care
acţionează direct asupra mucoasei
D. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laborator
E. sunt consecinţa configuraţiei neregulate a câmpului protetic
ABC p.
596
9 Reacţiile imediate totale:
A. se manifestă clinic prin uşoară congestie a mucoasei
B. sunt complet nedureroase
C. frecvent pot îmbracă aspect de şoc anafilactic
D. clinic se manifestă prin hiperemia întregului câmp protetic,uneori
şi a mucoasei jugale
E. pacienţii acuză dureri vii de tip arsură
DE p.
596
10 Reacţiile imediate totale:
A. se tratează cu spălături cu soluţii slab antiseptice
B. se tratează cu colutorii cu fenergan şi glicerină
C. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laborator
D. frecvent pot îmbracă aspect de şoc anafilactic
E. se pot trata general cu administrare de antihistaminice
ABE p.
596
11 *Reacţiile tardive marginale: C p.
Pag
e33
9
A. sunt consecinţa erorilor în amprentare
B. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei
C. pot fi cauzate de înfundarea protezelor purtate timp îndelungat
D. nu necesită diagnostic diferenţial cu leziunile maligne orale
E. apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi
596
12 Reacţiile tardive marginale:
A. sunt cauzate de structura chimică a protezelor
B. pot fi acoperite de false membrane
C. se manifestă clini prin ulceraţii însoţite sau nu de edem
D. nu se pot suprainfecta
E. se datoresc atrofiei câmpului protetic şi înfundării protezelor
purtate timp îndelungat
BCE p.
596
13 După Burket leziunile maligne:
A. au floră microbiană moderată
B. au floră microbiană abundentă
C. nu au miros fetid
D. au halenă fetidă prezentă
E. nu necesită examene complementare
BD p.
597
14 După Burket leziunile maligne:
A. au adenopatie relativ constantă
B. apar mai frecvent în zona canină la maxilar
C. pot fi localizate la orice nivel
D. nu se excizează
E. toate variantele corecte
AC p.
597
15 *Hiperplaziile marginale:
A. se maifestă prin forme anatomopatologice diferite
B. tratamentul constă în excizia formaţiunii tumorale şi biopsie
C. de datoresc acţiunii iritative în timp a marginilor protezei
D. ca formă de manifestare pot fi şi epulidele
E. toate variantele corecte
E p.
597
16 *Reacţiile tardive bazale:
A. se pot datora porozităţilor protezei
B. se pot datora igienei necorespunzătoare
C. se pot datora imperfecţiunilor de ordin ocluzal
D. se pot datora aspiraţiei provocate de camera cu vid
E. toate variantele corecte
E p.
597
17 Reacţiile tardive traumatice:
A. sunt greu de diagnosticat
B. se datorează dispersării neraţionale a forţelor pe câmpul protetic
C. sunt diagnosticate cu ajutorul testului de contact
D. nu necesită echilibrare ocluzală
E. apar de regulă la distanţă de sediul contactului prematur
BE p.
598
18 Hiperplazia epitelio-conjunctivă: AE p.
Pag
e34
0
A. pot apare sub formă de franjuri
B. sunt de natură alergică
C. pot fi cauzate de boli generale
D. apar în special lanivel lingual
E. la nivel maxilar apar în dreptul vestibulului
598
19 Hiperplazia epitelio-conjunctivă:
A. tratmentul ei constă în excizia chirurgicală
B. impune examen histologic de fiecare dată
C. examenul anatomopatologic arată că nu există modificări la
nivelul componentei osoase
D. are halenă fetidă
E. are floră microbiană abundentă
ABC p.
598
20 *Candidoza cronică atrofică:
A. este rezultatul reacţional faţă de iritaţiile cronice
B. apariţia ei nu este legată de existenţa unor factori locali sau
generali favorizanţi
C. din punct de vedere clinic nu se manifestă variat
D. este o afecţiune rară
E. prezintă forme acute şi cronice cu diferite grade de severitate
D p.
599
21 Candidoza cronică atrofică este cauzată de :
A. deficienţe imunologice congenitale
B. igienă orală deficitară
C. imperfecţiunea bazei protezei
D. dezechilibrul ocluzal
E. nici o variantă corectă
AB p.
599
22 Candidoza cronică atrofică:
A. apare imediat după inserţia protezelor
B. are predilecţie pentru mucoasa palatină
C. ca simptom subiectiv poate avea senzaţia de arsură
D. diagnosticul pozitiv se pune pe baza testului de
imunofluorescenţă
E. nu e dureroasă niciodată
BCD p.
600-
601
23 Tratamentul candidozei cronice atrofice:
A. este chirurgical
B. include toaleta riguroasă a protezei
C. este doar medicamentos
D. include îndepărtarea protezelor noaptea
E. nu se tratează
BD p.
601
24 Stomatitele:
A. leziunile lor anatomopatologice se manifestă în mai multe stadii
B. nu necesită diagnostic diferenţial
C. nu sunt procese inflamatorii
D. primul stadiu al lor este cel eritematos
E. al doilea stadiu al lor este cel eritematos
AD p.
601
Pag
e34
1
25 În evoluţia stomatopatiilor:
A. afecţiunea se poate opri la unul din stadii
B. al doilea stadiu este exudativ cu degenerescenţă epitelială
C. un stadiu avansat este cel cu necroză tisulară
D. zonele eritematoase pot persista pe toată durata purtării protezei
E. nici o variantă nu e corectă
ABCD p.
601
26 *Teoria alergică:
A. susţine că mucoasa bucală răspunde uneori printr-o reacţie de
hipersensibilitate la componentele acrilatului
B. incriminează implicarea mai multor factori în etiologia
stomatopatiilor
C. incriminează particularităţile terenului adiacent protezei în
etiologia stomatopatiilor
D. consideră că anumite elemente chimice din materialul acrilc ar
avea rol toxic asupra structurilor cavităţii orale
E. incriminează în primul rând factorul vascular în etiologia
stomatopatiilor
A p.
594
27 Clasificarea stomatopatiilor:
A. s-a făcut în funcţie de topografia leziunilor
B. s-a făcut în funcţie de mecanismulde acţiune al agentului
generator
C. s-a făcut în funcţie de semnele clinice
D. s-a făcut în funcţie de tipul de regiune clinică afectată
E. nici o variantă nu e corectă
ABD p.
595
28 Factorii locali implicaţi în apariţia stomatopatiilor sunt
A. hemopatiile
B. bolile vasculare
C. vârsta înaintată
D. autocurăţirea
E. imperfecţiuni de execuţie a protezei
DE p.
593-
594
29 În succesul terapeutic al stomatopatiilor protetice un rol important joacă:
A. rigurozitatea igienei protezei
B. ritmicitatea igienei protezei
C. alternarea unor pauze în purtarea protezelor
D. clătiri orale cu clorhexidină
E. diagnosticul diferenţial
ABC p.
601
30 Formele candidozelor orale sunt:
A. acută hipertrofică
B. acută atrofică
C. cronică pseudomembranoasă
D. muco-cutanată familială
E. cronică atrofică
BDE p.
600
Pag
e34
2
TEMA NR. 70.
REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE – 30 intrebari
Nr.
crt.
Intrebare Răspuns Pag.
1 Indicaţiile căptuşirii sunt:
A. deteriorarea modelului funcţional
B. ameliorarea sprijinului
C. ameliorarea stabilităţii când proteza basculează pe un torus
proeminent
D. profilaxia ţesuturilor sensibile la presiuni masticatorii
E. în amprentare funcţională greşită
ACDE p.
693
2 Contraindicaţiile căptuşirii sunt:
A. migrări ale dinţilor stâlpi către spaţiile edentate
B. dinţi laterali montaţi în afara crestei
C. DVO supraevaluată
D. atrofie avansată a zonei de sprijin
E. profilaxia ţesuturilor sensibile
ABC p.
693
3 Obiectivele căptuşirii sunt:
A. îmbunătăţirea menţinerii protezei
B. creşterea înălţimii crestei alveolare
C. scăderea sensibilităţii mucoasei acoperitoare
D. reechilibrarea ocluzală
E. stabilizarea protezei prin înfrânarea deplasărilor orizontale
AE p.
693-
694
4 Căptuşirea directă are ca avantaje:
A. stabilizarea protezelor pe dinţii restanţi
B. rapiditatea
C. fără risc de iritaţie pentru mucoasa bucală
D. economie-se consumă numai materialele din cabinet
E. profilaxia dento-prodontală
BD p.
694
5 *Căptuşirea directă are ca dezavantaje:
A. iritaţii pe mucoasa orală din cauza monomerului acrilic
B. durează mult
C. consum mare de materiale
D. pacientul rămâne disfuncţionat cât durează fazele de laborator
E. nici un răspuns corect
A p.
694
6 Timpii operatori ai căptuşirii directe sunt:
A. acoperirea dinţilor artificiali şi a versanţilor şeilor cu o bandă de
leucoplast
B. îndepărtarea unui strat de 0,5-1mm de pe faţa internă a şeilor
ABDE p.
694
Pag
e34
3
C. îndepărtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faţa internă a şeilor
D. aplicarea pe zona de lucru a unui strat de acrilat autopolimerizabil
când acesta se trage în fire
E. exercitarea de presiuni digitale uşoare pe porţiunea supracingulară
a protezei
7 Timpii operatori ai căptuşirii directe sunt:
A. îndepărtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faţa internă a şeilor
B. mobilizarea protezei după priza acrilatului
C. modelarea marginilor protezei ca la amprenta funcţională
D. modelarea marginilor protezei de către medic
E. prelucrarea marginilor protezei prin frezare,şlefuire si lustruire
provizorie
CE p.
694-
695
8 Readaptarea ocluzală a protezei după căptuşirea directă:
A. are 2 timpi
B. are 3 timpi
C. are 4 timpi
D. poate fi făcută în câţi timpi doreşte pacientul
E. presupune îndepărtarea eventualelor contacte premature
BE p.
695
9 Căptuşirea protezelor prin metoda cu gura închisă (Ionescu,1999)
A. presupune îndepărtarea 1,5mm de acrilat de pe faţa mucozală a
protezei
B. presupune aplicarea unui strat de Stents sau Kerr în zona distală
C. este necesară dacă testul de rotaţie este pozitiv
D. presupune aplicarea prin pensulare pe faţa radiată a protezei a
unui strat de ceară bucoplastică
E. îndepărtarea protezei cu amprenta în ceară se face numai după
răcire cu apă
BCDE p.
695
10 Faza de laborator a căptuşirii protezelor prin metoda cu gura închisă:
A. presupune turnarea de gips dur în amprentă
B. presupune aplicarea de gips moale în juătatea inferioară a presei
C. presupune timp de 5 minute mişcări de modelare de către medic şi
pacient
D. presupune ca după priză soclul modelului să se gipseaze la braţul
superior al presei
E. presupune să se desfacă cele două jumătăţi ale presei după priza
gipsului
ABDE p.
695-
696
11 Faza de laborator a căptuşirii protezelor prin metoda cu gura închisă:
A. include izolarea modelelor cu un material d eizolat
B. durează 1-2 săptămâni
C. se recomandă pentru condiţionarea ţesuturilor moi
D. presupune introducerea presei într-un aparat de polimerizare la T0
de 390
C timp de 30 min, la presiune de 15-20 psi
E. presupune echilibrarea ocluzală în cabinet a protezei
ADE p.
696
12 Indicaţiile căptuşirii cu materiale reziliente: BCD p.
Pag
e34
4
A. boli cardiovasculare grave
B. leziuni de decubit
C. masticaţie dificilă
D. inflamaţie dureroasă şi mobilitatea mucoasei acoperitoare
E. igienă orală precară
695-
696
13 Căptuşirea temporară:
A. se recomandă pentru condiţionarea ţesuturilor din zona de sprijin
muco-osoasă
B. materialele folosite au vîscozitate lent progresivă
C. materialele se prezintă sub formă de monocomponent
D. durează 1-2 zile
E. nu reface ţesuturile traumatizate
AB p.
695
14 Căptuşirea definitivă:
A. este doar directă
B. poate fi directă sau indirectă
C. materialele folosite au consistenţă elastică
D. materialele folosite au rezistenţă mecanică mare
E. materialele folosite au grad de porozitate scăzut
BC p.
696
15 Modificările morfologice ale câmpului protetic care impun reparaţia
protezelor sunt:
A. rezilienţa neuniformă a câmpului
B. schimbarea de formă a substratului muco-osos
C. schimbarea de volum a substartului muco-osos
D. igienă orală defectuoasă
E. ţesuturi traumatizate
ABC p.
697
16 Deficienţele ale bazelor protezelor care favorizează fractura acestora sunt:
A. montarea dinţilor în afara crestelor
B. folierea necorespunzătoare a torusului palatin sau a diferitelor
zone proeminente ale câmpului protetic
C. ruperea croşetelor
D. deficienţe de preparare, îndesare şi polimerizare a acrilatului
E. îndepărtarea neglijentă a protezelor din tipare
BDE p.
698
17 *Deficienţe de laborator care favorizează fractura protezelor sunt:
A. în timpul dezambalării se poate produce deformarea sau ruperea
croşetelor
B. montarea dinţilor laterali în afara crestelor
C. grosimea neuniformă a bazei protezei
D. lipsa totală a folierii sau folierea necorespunzătoare
E. toate variantele sunt corecte
E p.
698
18 Tehnicile de reparaţie a protezei:
A. se pot executa atât în cabinet cât şi în laborator
B. cuprind completarea bazei în cazul extracţiei dinţilor distali
C. nu pot fi executate decât în cabinet
D. includ completarea unuia sau mai multor dinţi
ABD p.
699
Pag
e34
5
E. nu includ reparaţia pentru înlocuirea unor dinţi
19 Reparaţia unei fracturi simple cu două fragmente:
A. include ca etapă de lucru coaptarea celor două fragmente bine
uscate , de-a lungul liniei de fractură
B. include ca etapă de lucru solidarizarea fragmentelor prin lipire
provizorie cu cianoacrilaţi
C. include ca etapă de lucru solidarizarea fragmentelor prin picurare
cu ceară de lipit de-a lungul liniei de fractură
D. include ca etapă de lucru înlocuirea dinţilor
E. include ca etapă de lucru turnarea de acrilat în nteriorul protezei
cu scopul de a realiza un model
ABC p.
699
20 Reparaţia unei fracturi simple cu două fragmente:
A. include ca etapă de lucru turnarea unei paste de gips in interiorul
protezei cu scopul de a obţine un model
B. include ca etapă de lucru îndepărtarea fragmentelor de proteză de
pe model
C. include ca etapă de lucru schimbarea garniturii de dinţi
D. include ca etapă de lucru pregătirea celor două fragmente de
proteze
E. toate variantele corecte
ABD p.
699-
700
21 Pregătirea fragmentelor de proteză în vederea retenţiei acrilatului:
A. este o etapă de lucru în cadrul căptuşirii directe
B. este o etapă de lucru în cadrul reparaţiei unei proteze fracturate
C. include ca etapă de lucru crearea unui spaţiu de 2-3mm între
fragmente
D. include ca etapă de lucru reducerea din grosime a fragmentelor cu
5-7 mm paralel cu linia de fractură
E. include ca etapă de lucru crearea cu ajutorul unei freze o fisură
retentivă în formă d ecoadă de rândunică
BCDE p.
699-
700
22 În cadrul reparaţiilor de proteză:
A. când un fragment mic s-a pierdut nu se mai poate face nimic
B. dacă proteza este fisurată cooptarea fragmentelor nu se mai face
C. se umectează cu monomer suprafeţele care se vor lipi
D. se introduce acrilat în stadiul de plasticitate între cele două
fragmente
E. fragmentele de proteză nu trebuiesc reaşezate pe model
BCD p.
699-
700
23 Când dintele din proteză este detaşat dar integru ca şi formă:
A. dintele se repune în lăcaşul său
B. reparaţia nu se poate face în cabinet
C. se crează retenţii în placă şi pe faţa orală a dintelui
D. este necesară amprenta cu silicon solid pentru reparaţie
E. se introduce acrilat roz sau de culoarea dintelui în zonele de
retenţie create
ACE p.
701
24 Când dintele din proteză este deteriorat sau absent: ABE p.
Pag
e34
6
A. e necesară o amprentă cu silicon chitos peste proteza aplicată în
gură
B. amprenta solidară cu proteza se umezeşze şi se un toarnă model în
două etape
C. se repoziţionează dintele
D. se reface întreaga proteză
E. în locul dintelui absent se va adapta un dinte de acrilat prin
şlefuire
701
25 În cazul înlocuirii unui croşet din sârmă:
A. se înregistrează amprentă cu silicon solid
B. amprenta cu silicon solid se înregistrează cu proteza scoasă din
gură
C. amprenta cu silicon solid se înregistrează cu proteza în gură
D. modelul se toarnă din gips extradur
E. modelul se toarnă din gips obişnuit
ACE p.
701
26 În cazul înlocuirii unui croşet din sârmă:
A. se înregistrează amprentă cu alginat
B. se crează un lăcaş în placa protetică în locul unde va pătrunde
coada croşetului
C. lăcaşul se amplasează aleatoriu
D. de obicei coada vechiului croşet determină exact locul unde se
face lăcaşul în placa protetică
E. croşetul se realizează din sârmă de viplă elastică
BDE p.
701-
702
27 În cazul completării unuia sau mai multor dinţi la o proteză parţial acrilică:
A. se înregistrează o amprentă cu proteza parţială în gură
B. se înregistrează amprenta dinţilor vecini,crestei alveolare,
fundului de sac vestibular şi antagoniştilor
C. amprenta se înregistrează cu materiale elastice
D. modelul se va turna într-un timp
E. modelul se va realiza fără cheie de angrenaj
ABC p.
702
28 În cazul completării unuia sau mai multor dinţi la o proteză parţial acrilică:
A. în proteză se realizează retenţii pentru dinţii ce vor fi înlocuiţi
B. montarea dinţilor se va face fără să se mai ţină cont de necesităţile
fizionomice ci doar de cele masticatorii
C. montarea dinţilor se va face fără cheie vestibulo-ocluzală
D. montarea dinţilor se va face cu cheie vestibulo-ocluzală
E. pasta de acrilat se va aplica în porţiunea dintre dinţii poziţionaţi în
cheie
ADE p.
702
29 În cazul completării bazei când se pierd dinţii distali:
A. reparaţia se poate executa oricând
B. reparaţia se va executa repede, pentru a nu priva pacientul de
proteză
C. se va evita modificarea vechilor rapoarte ale protezei cu câmpul
protetic
D. în timpul reparaţiei se aplică monomer acrilic peste dinţii acrilici
BC p.
702-
703
Pag
e34
7
E. proteza nou realizată nu trebuie să acopere în totalitate
tuberozitatea
30 *În cazul reparaţiei unei fracturi simple a protezei cu două fragmente .
A. reparaţia se realizează cu acrilat fotopolimerizabil
B. modelul se izolează cu o substanţă alginică
C. suprafeţele care se vor lipi nu se umectează cu monomer
D. zona unde s-a efectuat reparaţia nu se prelucrează şi lustruieşte pt
ca este fragilă
E. unii autori recomandă ca proteza să fie ţinută după întărirea
acrilatului în apă rece pentru definitivarea polimerizării
B p.
700