UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA

S Str. Unirii 32-34, Constanţa

Tel. / Fax: 0241 -545015

Website: http://www.spiruharet.ro

SUBIECTE – EXAMEN DE LICENȚĂ

PROGRAMUL DE STUDII

MANAGEMENT

MANAGEMENTUL PRODUCȚIEI – DISCIPLINĂ DE SPECIALITATE

1. Practica industriala a impus trei tipuri de procese de productie:

a) de masa, de serie si individuale

b) mare, mijlocie, mica;

c) evolutia nivelului tehnic al utilajelor, gradul de mecanizare si automatizare, calificarea fortei

de munca.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

2. Reengineering se refera la :

a) reproiectarea proceselor strategice;

b) redefinirea misiunii intreprinderii;

c) testarea pietei si lansarea comerciala.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

3. Procesul de inovare se refera la:

a) complexitatea constructiva si tehnologica a produselor;

b) strategia de schimbare, redefinirea misiunii intreprinderii, noile cai de urmat;

c) conceptia produsului, dezvoltarea sa, testarea pietei si lansarea comerciala.

a. a + b

b. b

c. a + c

d. c

4. Procesul de schimbare se refera la: a) conceptia produsului, dezvoltarea sa, testarea pietei si lansarea comerciala;

b) strategia de schimbare, redefinirea misiunii intreprinderii, noile cai de urmat;

c) testarea pietei si lansarea comerciala;

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA

S Str. Unirii 32-34, Constanţa

Tel. / Fax: 0241 -545015

Website: http://www.spiruharet.ro

5. Procesul de valorizare se refera la: a) porneste de la identificarea unor comenzi si se extinde pana la realizarea lor, serviciul pre si

post vanzare, crearea satisfactiei clientului;

b) porneste de la aprovizionarea cu materii prime pentru o productie flexibila si ajunge pana 1a

expedierea produselor finite;

c) creeaza un sistem de culegere a informatiilor, arhivarea lor si ajunge la comunicarea cu clientii

si controlul rezultatelor.

a. a + b

b. b

c. a + c

d. c

6. Amplasarea reprezinta :

a) stabilirea pozitiei relative dintre utilaje;

b) elaborarea si fundamentarea planului de productie;

c) fundamentarea variantelor de dezvoltare a sectiilor intreprinderii.

a. a

b. a + b

c. a + c

d. c

7. Gama fictiva reprezinta :

a) un proces tehnologic fictiv;

b) un proces de dezvoltare fictiv;

c) un proces de informare fictiv.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

8. Efectul automatizarii se regaseste in :

a) micsorarea ciclului de fabricatie;

b) capacitatea de productie;

c) productia maxima de o anumita structura si calitate

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA

S Str. Unirii 32-34, Constanţa

Tel. / Fax: 0241 -545015

Website: http://www.spiruharet.ro

9. Capacitatea de productie reprezinta :

a) productia maxima ce poate fi obtinuta cand nu exista nici un impediment in utilizarea

potentialului productiv;

b) productia maxima de o anumita structura si calitate;

c) reprezinta productia maxima conditionata de factorii care actioneaza in perioada de plan.

a. a

b. a + b

c. b

d. b + c

10. Capacitatea tehnica reprezinta: a) productia maxima ce poate fi obtinuta cand nu exista nici un impediment in utilizarea

potentialului productiv;

b) productia maxima de o anumita structura si calitate;

c) reprezinta productia maxima conditionata de factorii care actioneaza in perioada de plan.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

11. Capacitatea de regim reprezinta: a) productia maxima ce poate fi obtinuta cand nu exista nici un impediment in utilizarea

potentialului productiv;

b) productia maxima de o anumita structura si calitate;

c) productia maxima conditionata de factorii care actioneaza in perioada de plan.

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c

12. Principiul proportionalitatii presupune: a) desfasurarea continua cand nu apar micropauze pentru mijloacele de munca si obiectele

muncii;

b) existenta unei relatii intre timpul operativ si numarul de masini unelte;

c) ca in mod simultan sa existe piese in lucru la diferite operatii din procesul tehnologic.

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA

S Str. Unirii 32-34, Constanţa

Tel. / Fax: 0241 -545015

Website: http://www.spiruharet.ro

13. Principiul paralelismului impune: a) desfasurarea continua cand nu apar micropauze pentru mijloacele de munca si obiectele

muncii;

b) existenta unei relatii intre timpul operativ si numarul de masini unelte;

c) ca in mod simultan sa existe piese in lucru la diferite operatii din procesul tehnologic.

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c

14. Legea specializarii consta in: a) procesul de productie trebuie astfel organizat incat o operatie sa fie repartizata mereu

aceluiasi operator;

b) produsele, reperele, procesele trebuie astfel proiectate incat sa-si realizeze functiile de baza;

c) reducerea nomenclatorului de produse, sau repere fabricate, a marjei dimensionale si a

caracteristicilor, imbunatateste calitatea si scade costurile.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

15. Legea diviziunii efortului consta in: a) operatiile repartizate unui organizator sunt astfel alese incat efortul sau sa fie egal cu efortul

celorlalti organizator;

b) operatiile repartizate unui operator sunt astfel alese incat efortul sau sa nu fie egal cu efortul

celorlalti operatori.

c) operatiile repartizate unui operator sunt astfel alese incat efortul sau sa fie egal cu efortul

celorlalti operatori;

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c

16. Legea transferului de calificare: a) calificarea ceruta operatorilor pentru desfasurarea procesului de productie trebuie sa fie invers

proportionala cu nivelul tehnic al utilajelor sau instrumentelor utilizate.

b) calificarea ceruta operatorilor pentru desfasurarea procesului de productie trebuie sa fie direct

proportionala cu nivelul tehnic al utilajelor sau instrumentelor utilizate.

c) calificarea ceruta operatorilor pentru desfasurarea procesului general trebuie sa fie direct

proportionala cu nivelul tehnic al utilajelor sau instrumentelor utilizate.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA

S Str. Unirii 32-34, Constanţa

Tel. / Fax: 0241 -545015

Website: http://www.spiruharet.ro

17. Legea standardizarii: a) conform acestei legi procesul de productie trebuie astfel organizat incat o operatie sa fie

repartizata mereu aceluiasi operator;

b) produsele, reperele, procesele trebuie astfel proiectate incat sa-si realizeze functiile de baza;

c) reducerea nomenclatorului de produse, sau repere fabricate, a marjei dimensionale si a

caracteristicilor, imbunatateste calitatea si scade costurile.

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c

18. Legea simplificarii: a) conform acestei legi procesul de productie trebuie astfel organizat incat o operatie sa fie

repartizata mereu aceluiasi operator;

b) produsele, reperele, procesele trebuie astfel proiectate incat sa-si realizeze functiile de baza;

c) reducerea nomenclatorului de produse, sau repere fabricate, a marjei dimensionale si a

caracteristicilor, imbunatateste calitatea si scade costurile.

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c

19. Conducerea operativa cuprinde : a) un complex de activitati legate de dirijarea nemijlocita a procesului de productie;

b) un complex de activitati legate de dirijarea nemijlocita a procesului de schimbare;

c) un complex de activitati legate de dirijarea nemijlocita a procesului economic.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

20. Scopul urmaririi fabricatiei este: a) defalcarea planului anual de productie al intreprinderii pe verigile structurale elementare;

b) stabilirea stadiului productiei, interpretarea rezultatelor, introducerea unor masuri corective;

c) multiplicarea si difuzarea documentatiei la executanti;

a. a

b. b

c. b + c

d. c

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA

S Str. Unirii 32-34, Constanţa

Tel. / Fax: 0241 -545015

Website: http://www.spiruharet.ro

21. Principalele modalitati de urmarire a productiei sunt: a) feed — back, feed — forward;

b) just in time;

c) pas cu pas, continuu;

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

22. Lotul de fabricatie este: a) este cantitatea de obiecte ale muncii identice, lansate simultan sau succesiv in fabricatie, care

se prelucreaza neintrerupt la acelasi loc de munca si consuma un singur timp de pregatire —

incheiere a fabricatiei

b) principalul parametru al programarii operative in functie de care se stabilesc ceilalti parametri

ai procesului de fabricatie

c) este lotul corectat in functie de diversi factori tehnico — economici, in special de corelatia ce

trebuie sa existe fata de loturile de la stadiile anterioare si stadiile ulterioare

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

23. Lotul optim reprezinta: a) este cantitatea de obiecte ale muncii identice, lansate simultan sau succesiv in fabricatie, care

se prelucreaza neintrerupt la acelasi loc de munca si consuma un singur timp de pregatire —

incheiere a fabricatiei

b) principalul parametru al programarii operative in functie de care se stabilesc ceilalti parametri

ai procesului de fabricatie

c) este lotul corectat in functie de diversi factori tehnico — economici, in special de corelatia ce

trebuie sa existe fata de loturile de la stadiile anterioare si stadiile ulterioare

a. a + b

b. b + c

c. b

d. c

24. Lotul optim este lotul de fabricatie calculat pe baza: a) maximizarii profitului

b) minimizarii cheltuielilor de productie

c) minimizarii parametrilor programarii operative

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA

S Str. Unirii 32-34, Constanţa

Tel. / Fax: 0241 -545015

Website: http://www.spiruharet.ro

25. Lotul economic este: a) cantitatea de obiecte ale muncii identice, lansate simultan sau succesiv in fabricatie, care se

prelucreaza neintrerupt la acelasi loc de munca si consuma un singur timp de pregatire —

incheiere a fabricatiei

b) principalul parametru al programarii operative in functie de care se stabilesc ceilalti parametri

ai procesului de fabricatie

c) este lotul corectat in functie de diversi factori tehnico — economici, in special de corelatia ce

trebuie sa existe fata de loturile de la stadiile anterioare si stadiile ulterioare

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c

26. Transportul extern (comercial) reprezinta: a) transportul uzinal

b) transportul operational.

c) transporturile de la furnizori si catre beneficiari

a. a + b

b. b

c. a + c

d. c

27. Transportul dintre depozite si sectii, dintre sectii sau in interiorul sectiilor reprezinta: a) transportul uzinal

b) transportul intern

c) transportul operational.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. b

28. Proiectarea transportului intre sectii, inclusiv a celui dintre depozite si sectii sau intre

sectii si magaziile de piese finite are la baza: a) planul general al intreprinderii

b) caracteristica tipologica a procesului de productie.

c) defalcarea planului anual de productie al intreprinderii pe verigile structurale elementare

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA

S Str. Unirii 32-34, Constanţa

Tel. / Fax: 0241 -545015

Website: http://www.spiruharet.ro

29. Transportul operational este in stransa dependenta de: a) caracteristica tipologica a procesului de productie.

b) procesele tehnologice ce au loc in sectia sau atelierul respectiv

c) de tipul procesului de productie

a. a + b

b. b + c

c. a + c

d. a + b + c

30. Criteriile folosite pentru alegerea transportului comercial: a) criteriul costului

b) caracteristica tipologica a procesului de productie.

c) criteriul performantei

a. a + b

b. a + c

c. b + c

d. a + b + c

31. Criteriul performantei in alegerea transportului constau in: a) durata transportului, frecventa lui, reteaua de transport existenta, siguranta oferita

b) durata transportului, frecventa lui, reteaua de transport existenta

c) durata transportului, reteaua de transport existenta, siguranta oferita

d) costul transportului, frecventa lui, reteaua de transport existenta, siguranta oferita

a. a

b. b + c

c. c + d

d. d

32. Materialele din depozite sau produsele din magazii formeaza un stoc. Stocul reprezinta: a) asigurarea unei functii a echipamentului datorate aparitiei unor comenzi

b) o cantitate de resurse materiale care satisfac sunt necesare productiei

c) o cantitate de resurse materiale care satisfac cerintele obiective ale desfasurarii procesului de

productie

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

33. Cunoasterea tipului de productie este importanta deoarece : a) cuprinde succesiunea de activitati care contribuie la generarea unui rezultat prestabilit;

b) conditioneaza caracterul si amploarea pregatirii tehnice;

c) se refera la reproiectarea proceselor strategice.

a. a + b

b. b

c. a + c

d. c

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA

S Str. Unirii 32-34, Constanţa

Tel. / Fax: 0241 -545015

Website: http://www.spiruharet.ro

34. Clasificarea liniilor de fabricatie : a) dupa capacitatea tehnica si dupa dimensionarea unitatilor de productie;

b) alegerea solutiei strategice optime de productie si dupa specializare.

c) dupa specializare, dupa continuitatea lucrului, dupa pozitia pieselor in timpul lucrului;

a. a + b

b. b + c

c. b

d. c

35. Legea proceselor de productie este: a) o conexiune care apare regulat in cadrul unui proces;

b) o conexiune care apare regulat in cadrul unui proces de schimbare;

c) o conexiune care apare regulat in cadrul unui proces de productie.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

36. Directorul comercial al unui magazin de produse electrocasnice estimează vânzările

lunare de frigidere pe baza celor realizate pe 3 luni precedente. După opinia sa acest număr de

3 luni permite o previziune valabilă. Vânzările realizate pe ultimele 6 luni şi previziunile

corespunzătoare sunt date în tabel.

Luna 6 7 8 9 10 11 12

Previziuni (buc) P 20 18 23 19 21 23 ?

Vânzări (buc) V 23 25 19 18 22 20

Să se determine previziunea de frigidere pentru luna a-12-a.

a. V12 = 17 buc

b. V12 = 18 buc

c. V12 = 19 buc

d. V12 = 20 buc

37. Firma Y a înregistrat o cerere neregulată si de obicei în crestere pentru truse de prim

ajutor de unică folosintă în cadrul spitalului. Cererea pentru tuburi de plastic de pediatrie de

unică folosintă în septembrie a fost de 400 bucăti si în octombrie de 350 bucăti. Procedura

previziunii vechi a constat în folosirea cererii medii lunare de anul trecut ca previziune pentru

fiecare lună din acest an. Cererea medie lunară de anul trecut a fost de 200 buc. Folosind 200

bucăti ca previziune pe luna septembrie, previziunea pe luna octombrie, pentru luna noiembrie

si un coeficient de nivelare atunci calculati previziunile pe lunile octombrie şi

noiembrie.

a. POCT = 340 buc , PNOE = 347 buc

b. POCT = 300 buc , PNOE = 200 buc

c. POCT = 200 buc , PNOE = 300 buc

d. POCT = 400 buc , PNOE = 300 buc

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA

S Str. Unirii 32-34, Constanţa

Tel. / Fax: 0241 -545015

Website: http://www.spiruharet.ro

38. Cererea pentru un produs cosmetic a fost de 200 unităti în aprilie, 50 în mai şi 150 în

iunie. Previziunea pentru aprilie a fost de 100 unităti. Cu un coeficient de nivelare = 0,40 si

folosind nivelarea exponentială de prim rang, care este previziunea pentru luna iulie?

a. P iulie =110,4 unitati

b. P iulie =120,4 unitati

c. P iulie =130,4 unitati

d. P iulie =140,4 unitati

39. O piesă turnată de utilizare generală poate fi prelucrată pe trei categorii de masini

unelte, necesitând costurile prezentate în tabelul următor. Selectati masina care asigură cele mai

mici costuri totale pentru a realiza o productie de 900 piese. Maşini

Categorii de costuri

MAŞINA (M1) MAŞINA (M2) MAŞINA (M3)

Costuri fixe de instalare (CF)

1.000.000 2.500.000 6.000.000

Costuri variabile unitare

- (CV)

20.000 12.000 7.000

a. M1

b. M2

c. M3

d. Niciuna

40. O piesă turnată de utilizare generală poate fi prelucrată pe trei categorii de masini

unelte, necesitând costurile prezentate în tabelul următor. Selectati masina care asigură cele mai

mici costuri totale pentru a realiza o productie de 120 piese. Maşini

Categorii de

costuri

MASINA (M1) MASINA (M2) MASINA (M3)

Costuri fixe de instalare

(CF)

1.000.000 2.500.000 6.000.000

Costuri variabile unitare - (CV)

20.000 12.000 7.000

a. M1

b. M2

c. M3

d. Niciuna

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA

S Str. Unirii 32-34, Constanţa

Tel. / Fax: 0241 -545015

Website: http://www.spiruharet.ro

41. O piesă turnată de utilizare generală poate fi prelucrată pe trei categorii de masini

unelte, necesitând costurile prezentate în tabelul următor. Selectati masina care asigură cele mai

mici costuri totale pentru a realiza o productie de 280 piese.

Maşini

Categorii de

costuri

MASINA (M1) MASINA (M2) MASINA (M3)

Costuri fixe de instalare

(CF)

1.000.000 2.500.000 6.000.000

Costuri variabile unitare

- (CV)

20.000 12.000 7.000

a. M1

b. M2

c. M3

d. Niciuna

42. Se doreşte amplasarea unei noi fabrici care va primi anual loturi de materii prime din

două surse: F1 şi F2. Noua fabrică va crea bunuri finite care trebuie expediate către 2 depozite

de distribuţie F3 şi F4. În tabelul de mai jos sunt redate amplasările celor 4 unităti existente,

numărul încărcăturilor transportate şi costurilor pentru a muta o încărcătură cu o unitate de

distantă.

Unitatea

existentă

Încărăcături anuale

între fi şi noua fabrică

(Li)

Costul pentru a muta o încărcătură

cu o unitate de distanţă (Ci)

Amplasarea coordonatelor

(Xi, Yi) ale Fi

F1 752 1 (20,30)

F2 899 1 (10,40)

F3 457 1 (30,50)

F4 497 1 (40,60)

TOTAL 2.605

a. X0 = 20; Y0 = 40

b. X0 = 35; Y0 = 20

c. X0 = 25; Y0 = 40

d. X0 = 55; Y0 = 40

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA

S Str. Unirii 32-34, Constanţa

Tel. / Fax: 0241 -545015

Website: http://www.spiruharet.ro

43. Se doreste amplasarea unei noi fabrici care va primi anual loturi de materii prime din două

surse: F1 şi F2. Noua fabrică va crea bunuri finite care trebuie expediate către 2 depozite de

distributie F3 şi F4. În tabelul de mai jos sunt redate amplasările celor 4 unităti existente,

numărul încărcăturilor transportate si costurilor pentru a muta o încărcătură cu o unitate de

distantă.

Unitatea

existentă

Încărăcături anuale

între fi si noua fabrică

(Li)

Costul pentru a muta o încărcătură

cu o unitate de distantă (Ci)

Amplasarea coordonatelor

(Xi, Yi) ale Fi

F1 752 1 (20,30)

F2 899 1 (10,40)

F3 457 1 (30,50)

F4 497 1 (40,60)

TOTAL 2.605

Se cere determinarea costului anual de transport pentru noua fabrică. a. CT = 45530 usd

b. CT = 45500 usd

c. CT = 45600 usd

d. CT = 45700 usd

44. Este căutat un amplasament pentru o fabrica temporară care va furniza ciment pentru

trei amplasament existente de constructii: în centru, la un complex comercial si într-o suburbie.

Locatiile amplasamentelor existente si încărcăturile care trebuie livrate către fiecare sunt

prezentate în tabelul:

Amplasamentul de livrare

(Si)

Coordonatele

(Xi, yi) în mile

Încărcăturile către

noua fabrică (Li)

Costul de mutare

a unei încărcături

cu o milă (Ci)

S1 Centru (20,10) 22 20 usd

S2 Complex comercial (10,40) 43 10 usd

S3 Suburbie (40,20) 36 30 usd

TOTAL : 101

Determinati cel mai bun amplasament pentru fabrica de ciment. Care vor fi costurile totale de

expediere rezultate ?

a. X0 =20, Y0 =10, CT = 22.300 Usd

b. X0 =20, Y0 =20, CT = 49.600 Usd

c. X0 =20, Y0 =10, CT = 25.300 Usd

d. X0 =20, Y0 =10, CT = 28.300 Usd

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA

S Str. Unirii 32-34, Constanţa

Tel. / Fax: 0241 -545015

Website: http://www.spiruharet.ro

45. Se cere să se stabilească amplasamentul optim al unei întreprinderi care minimizează

costurile de transport cunoscând că viitoarea întreprindere se va aproviziona cu materii prime

de la două surse A1 si A2, iar produsele sunt vândute către 3 centre de consum C1, C2, C3. Se

dau în tabel amplasarea centrelor de aprovizionare si de consum si greutătile transportate.

Centre de

aprovizionare si de

consum

Greutăti anuale transportate între centre si

viitoare întreprindere (Gi) (tone)

Tarif de transport

(ti) lei/t*km

Coordonatele

de amplasament al

centrelor

(Xi, Yi)

A1 1500 12000 (30,60)

A2 2500 12000 (20,40)

C1 1000 12000 (40,20)

C2 1200 12000 (50,80)

C3 8000 12000 (50,30)

Total 14200

a. X0 = 50, Y0 =80 CT = 3000

b. X0 = 50, Y0 =30 CT = 2660

c. X0 = 30, Y0 =50 CT = 4000

d. X0 = 30, Y0 =50 CT = 5000

46. Pentru amplasarea unei întreprinderi au fost selectate 3 localităti L1, L2, L3, care au

structuri de costuri asa cum se prezintă în tabel. Pentru un produs care se apreciază că va fi

vândut cu 2,5 milioane lei.

Se cere:

a) Să se găsească amplasarea cea mai economică pentru un volum anual de productie q

= 10.000 buc;

b) Profitul corespunzător acestei localizări.

Localitate

Costuri fixe pe an CF

(mld lei)

Costuri variabile pe unitatea de

produs cv (mil lei)

L1 3 1,5

L2 4 1

L3 7 0,8

a. L2, P = 11 miliarde lei

b. L1, P = 20 miliarde lei

c. L3, P = 10 miliarde lei

d. L1, P = 10 miliarde lei

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA

S Str. Unirii 32-34, Constanţa

Tel. / Fax: 0241 -545015

Website: http://www.spiruharet.ro

47. Amplasamentul A are costuri fixe anuale CF = 300.000 lei, costuri variabile unitare cv =

63 lei/buc si venituri de 68 lei/buc. Costurile fixe anuale ale amplasamentului B sunt CF =

800.000 lei, costurile variabile unitare sunt 32 lei/unitate si veniturile sunt de 68 lei/ unitate.

Volumul de vânzări este estimat la 30.000 unităti anuale. Care amplasament este cel mai atractiv

pe baza analizei pragului de rentabilitate?

a. amplasamentul A

b. amplasamentul B

c. ambele

d. niciunul

48. O companie are nevoie de 10.000 de repere pe an, la costul de achizitie de 10 lei/bucată.

Costul de comandă si manevrare pentru o singură comandă este de 150 lei, iar costurile de

transport reprezintă 15% pe an.

Determinati cantitatea economică de comandă (CEC).

a. CEC =1415 bucăti

b. CEC =1400 bucăti

c. CEC =1500 bucăti

d. CEC =1600 bucăti

49. O companie are nevoie de 10.000 de repere pe an la un cost de achizitie de 10 lei/buc.

Costurile de comandă si manevrare pentru o singură comandă este de 150 lei, iar costurile de

transport reprezintă 15% pe an, ceea ce înseamnă un cost de 1,5lei/bucată pe an pentru

aducerea în depozit. Această companie a decis să producă reperele pe plan intern. Utilajele

necesare producerii reperelor respective pe care compania le-a achizitionat, cu o capacitate de

productie de 250.000 repere pe an.

Care este cantitatea economică de comandă (CEC) în această situatie?

a. CEC =3528 bucăti b. CEC =4235 bucăti c. CEC =3328 bucăti d. CEC =5224 bucăti

50. O companie utilizează 10.000 unităti dintr-un reper pe an, la un pret de cost de 3

lei/bucată. Costurile de transport reprezintă 1% pe lună, iar costul unei comenzi este de 250 lei /

comandă.

1) Să se calculeze Cantitatea Economica de Comanda (CEC).

2) Care ar fi valoarea CEC dacă această companie si-ar produce singură reperele

respective cu ajutorul unei masini care ar avea un potential de productie de 50.000 de repere pe

an?

a. CEC =3727 bucăti, 4167 bucăti b. CEC =3514 bucăti, 3167 bucăti c. CEC =3734 bucătii, 4159 bucăti d. CEC =3715 bucăti, 4129 bucăti

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA

S Str. Unirii 32-34, Constanţa

Tel. / Fax: 0241 -545015

Website: http://www.spiruharet.ro

51. O companie are nevoie de 100.000 de repere pe an, la costul de achizitie de 10 lei/buc.

Costul de comandă si manevrare pentru o singură comandă este de 150 lei, iar costurile de

transport reprezintă 15% pe an. Este permisă epuizarea stocurilor. Atunci când se observă

epuizarea stocului si se face o nouă comandă de produs, firma furnizoare a fost de acord să o

primească, cu conditia ca la livrare să folosească un curier rapid pentru transport, la un cost de

0,75 lei/unitatea de produs. Alte costuri administrative asociate epuizării stocului sunt estimate

la 0,25 lei/unitatea de produs.

Care este Cantitatea Economica de Comanda (CEC) în aceste conditii?

a. CEC =7066 bucăti b. CEC =7162 bucăti c. CEC =7456 bucăti d. CEC =7323 bucăti

52. O firmă de productie care a lansat un nou produs a fixat un standard preliminar al

muncii de 10 unităti/oră (0,1 ore/unitate). Tariful standard al muncii este de 9 lei/oră. În cea de a

3-a lună de productie au fost produse 700 unităti folosind 90 ore de muncă.

Să se determine variatia eficientei muncii.

a. DEM = - 180 lei b. DEM = - 150 lei c. DEM = - 129 lei d. DEM = - 134 lei

53. O firmă de productie care a lansat un nou produs a fixat un standard preliminar al

muncii de 12 unităti pe oră (0,0833 ore/unitate). Tariful standard al muncii era de 7 lei/ oră. În

cea de-a treia lună de productie au fost produse 700 unităţi folosind 90 ore de muncă.

Să se determine variatia eficientei muncii.

a. DEM = -221,83 lei b. DEM = 221,83 lei c. DEM = -231,83 lei d. DEM = 231,83 lei

54. Studiul de timp al unei operatiuni realizate de 4 masini a înregistrat timpuri de ciclu de:

8,7,8 şi 9 minute. Analistul a clasat muncitorul observat la 80%. Firma foloseste o marja admisă

de 0,25. Care este timpul standard în această situatie?

a. TS = 8,53 minute

b. TS = 8,53 ore

c. TS = 8 minute

d. TS = 9,23 minute

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA

S Str. Unirii 32-34, Constanţa

Tel. / Fax: 0241 -545015

Website: http://www.spiruharet.ro

55. Într-o fabrică de dulciuri a fost realizat un studiu direct asupra operatiei de topire a

ciocolatei si de turnare. Doi ingineri industriali fără experientă şi unul cu experientă au

realizat studiul simultan. Ei au căzut de acord asupra timpilor de ciclu (prezentati în tabel)

dar au avut opinii diferite asupra clasării muncitorilor. Astfel inginerul cu experientă a clasat

muncitorul la 100%, iar ceilalti ingineri fără experientă au clasat muncitorul la 80% şi

110%. Firma folosette o marjă admisă de 0,15. TIMP DE CICLU

(MIN)

NR. DE

OBSERVAŢII

30 1

32 2

29 2

28 1

Determinati timpul standard folosind clasamentul muncitorilor realizat de inginerul

industrial cu experientă (TSEXP100).

Găsiti timpii standard folosind clasamentul muncitor al fiecărui inginer fără experientă (TSFE80),

(TSFE110).

a. TSEXP = 35,29 minute, TSFE80 = 28,23 minute, TSFE110 = 38,82 minute

b. TSEXP = 35,29 ore, TSFE80 = 28,23 ore, TSFE110 = 38,82 ore

c. TSEXP = 36minute, TSFE80 = 29 minute, TSFE110 = 37 minute

d. TSEXP = 32 minute, TSFE80 = 31 minute, TSFE110 = 38 minute

56. La nivelul serviciului comercial (vanzări) al unei firme producătoare de piese auto s-a

introdus lisajul exponential pentru previziunea lunară a vanzărilor de cutii de viteză. Situatia

vânzărilor si a previziunilor pe ultimele 3 luni e prezentată în tabelul următor. La un coeficient

de lisaj se cere să se arate cum s-a început lisajul exponential, cum au fost

calculate valorile intermediare ale previziunii si să se facă previziunea pentru luna a-4-a.

Lunile

anului

Valorile vânzărilor sau

cererii în bucăti

Ct-1

Previunea

Pt

1 50 -

2 55 50

3 60 52,5

4 60 ?

a. P4= 57 buc

b. P4= 56,25 buc

c. P4= 57,25 buc

d. P4= 56 buc

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA

S Str. Unirii 32-34, Constanţa

Tel. / Fax: 0241 -545015

Website: http://www.spiruharet.ro

57. Întreprinderea X a înregistrat următoarea cerere pentru răcitoare cu gheaţă în timpul

ultimelor 6 luni

Luna

Răcitoare

cerute(buc)

ianuarie 100

februarie 120

martie 150

aprilie 200

mai 280

iunie 350

Managementul întreprinderii cere întocmirea previziunii folosind metoda mediei mobile

simple pe 6 luni şi pe 3 luni pentru a previziona vânzările din luna iulie. a. V7 =200 buc, V7 = 276,6 buc

b. V7 =300 buc, V7 = 274,5 buc

c. V7 =234 buc, V7 = 270,6 buc

d. V7 =250 buc, V7 = 270,4 buc