1)Drepturile reale –notiune si caractere juridice

Drepturile reale sunt drepturi subiective,patrimoniale in virtutea carora titularul dreptului poate exercita singur atributiile(folosinta,posesia,dispozitia) asupra unui lucru determinat in mod direct si mijlocit fara concursul altei persoane,celelalte subiecte sunt pasive,nedeterminate.

Caractere juridice:

- Sunt drepturi absolute (opozabile erga omnes tuturor)- Subiectul activ este determinat (titularul drepturilor),celelalte subiecte sunt passive si

nedeterminate- Subiectul pasiv are obligatia generala de a nu face nimic de natura a stanjeni subiectul

active in exercitarea dreptului sau- Caracterul perpetuu: dreptul nu se stinge prin neuz,el exista atata timp cat exista bunul

si poate fi transmis prin mostenire sau prin contracte (donatie,vanzare-cumparare,schimb).

2) Clasificarea drepturilor reale

Clasificare:

1) drepturi reale principale: dreptul de proprietate se exercita diferit in functie de forma proprietatii.

Proprietatea imbraca doua forme:- publica: are ca titular statul si unitatile administrative-teritoriale adica

judetul,municipiul,orasul si comuna.- privata : apartine statului,unitatii administrativ-teritoriale,persoanelor fizice si juridice

o alta categorie a drepturilor reale principale sunt cele derivate: dreptul de concesiune,de folosinta.

2) drepturi reale accesorii : sunt drepturi care insotesc si garanteaza anumite drepturi de creanta. Nu au o existenta proprie,independenta,de sine-statatoare ce depend de alte drepturi. Sunt: garantia reala mobiliara (gajul) dreptul de ipoteca (garantia reala imobiliara) are ca obiect bunuri imobile privilegiile si dreptul de detentie.

3) Dreptul de proprietate. Definitie si continut

Este definit tinand cont de anumite sensuri. In sens economic proprietatea constituie raportul de apropiere adica de insusire de catre oameni a bunurilor material pt satisfacerea trebuintelor fizice sau spirituale. In sens juridic proprietatea se comfunda cu dreptul de proprietate. Codul Civil nu defineste proprietatea.

Continutul dreptului de proprietate. Dreptul de proprietate are 3 atribute:posesia,folosinta si dispozitia.

Posesia. Presupune exercitarea de catre titularul dreptului de proprietate a unei stapaniri efective asupra lucrului direct si in interes propriu. Elemetele posesiei:

- Animus:intentia de a poseda pt sine- Corpus: actiunea materiala a bunului.

Intalnim 2 situatii:

Atunci cand proprietatea exercita stapanirea efectiva asupra bunului posesia corespunde dreptului de proprietate.

Proprietatea transmite bunul unei alte persoane care exercita posesia asupra bunului in numele si interesul proprietarului adica proprietatea transmite numai corpus nu si animus.

Folosinta. Prerogativa in baza careia proprietatea poate sa intrebuinteze bunul in interesul sau si sa-I culeaga fructele.

Dispozitia. Este acel atribut ce consta in prerogativa proprietatii de a dispune liber de bunul sau. Dreptul de dispozitie juridical se refera la dreptul de a instraina dreptul de proprietate cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Titularul dreptului poate consuma bunul ,transforma sau distruge in conditiile legii.

4) Caractere juridice ale dreptului de proprietate1) Este un drept absolut adica este opozabil tuturor (erga omnes) 2) Caracter exclusive : indreptateste pe titular sa exercite toate atributele dreptului sau

cu excluderea tuturor celorlalte personae. Titularul dreptului este individualizat,determinat,celelalte subiecte sunt subiecte passive si au obligatia de a nu face ceva care sa aduca atingere titularului dreptului.

3) Caracter perpetuu si transmisibil. Dureaza in timp cat exista bunul. Instrainarea bunului sau moartea titularului nu stinge dreptul de proprietate. Acesta nu se pierde prin neuz,el este imprescriptibil. Dreptul de proprietate poate fi transmis prin acte intre vii si pt cauza de moarte.

Caracterul legal. Deoarece legea stabileste continutul si limitele exercitarii prerogativelor proprietatii.

5. Proprietatea publica:def si caractere juridice

Proprietatea publica este dreptul de proprietate ce apartine statului si unitatii administrativ-teritoriale (adica judete,municipii si comune) asupra bunurilor care prin natural or sau prin declararea legii sunt fie dobandite prin unul din modurile prevazute de lege.

Baza legala este lg 213/1998 Constitutia Romaniei,Cod Civil si Legea 33/1994 privind exproprierea pentru utilitate publica.

Caractere juridice

Este inalienabil,art 136 din Constitutie adica bunurile din proprietatea publica aflate in domeniul public nu pot fi instrainate.Legea 18/1991 privind fondul funciar cu precizarea ca bunurile,terenurile din domeniul public sunt inalienabile,imprescriptibile si insesizabile.Legea 113/1998 precizeaza ca bunurile din domeniul public sunt inalienabile , imprescriptibile si insesizabile.

Este imprescriptibil adica nu pot fi dobândit de alte persoane(de terti) prin uzucapiune. Dreptul de proprietate ublica nu se pierde prin neuz.

Este insesizabil adica nu poate fi urmarit de creditori si nu poate face obiectul executarii silite adica bunurile din domeniul public nu pot fi executate silit de catre creditori prin executare silita,exercitata de executivul judecatoresc.

Este negrevabil si nedezmembrabil adica nu poate fi pus garantie sau grevat de o alta sarcina.

6) Domeniul public national este format din:

- Bogatiile subsolului de orice natura;- Spatiul aerian;- Apele cu potential energetic valorificabil;- Plajele,marea;- Resursele zonei economice;- Platoul continental;- Apele de suprafata cu albile lor minore;- Malurile lacurilor,apele subterane,faleza- Parcurile nationale,rezervatiile nationale,rezervatia biosfera Delta Dunarii;

- Infrastructura cailor ferate;- Tunelurile;- Drumurile europene,drumuri nationale;- Canale navigabile;- Retele de transport energie electrica;- Lacuri de acumulare si baraje,diguri;- Terenurile si cladirile unde-si desfasoara activitatea Parlamentul,institutii

judetene,parchete,ministere,Ministerul Apararii Nationale, Directia Generala a Penitenciarelor etc.

Domeniul public judetean este format din :

- Drumuri judetene;- Terenuri si cladiri in care-si desfasoara activitatea Consiliul judetean- Institutii judetene cum ar fi : biblioteci,muzee,spitale;- Retele de alimentare cu apa;- Statii de tratare etc.

Domeniul public al oraselor,comunelor si municipiilor.

- Drumurile comunale si strazile;- Pietele publice,comerciale;- Targuri,oboare;- Lacurile si plajele localitatii;- Retele de alimentare cu apa,canalizare,termoficare;

Terenurile si cladirile unde-si desfasoara activitatea Consiliul local, primaria, teatre, biblioteci, spitale,locuinte sociale,statui,monumente,cimitire.

7. Expropierea. Notiune,utilitate publica.

Exproprierea se face numai asupra imobilelor si reprezinta un mod de trecere in proprietatea publica a unor astfel de bunuri.

Trecerea se face numai pentru cauza de utilitate publica dupa o dreapta si prealabila despagubire,prin hotarare judecatoreasca.

Utilitate publica. Dupa declararea utilitatii publice, expropriatorul va executa planurile cuprinzand terenurile si constructiile propuse spre expropriere cu indicarea numelui proprietarului si a ofertei de despagubire. Aceste documente se depun la Consiliul local unde se afla imobilul si care se supun aprobarii pentru expropriere.

Se declara pentru lucrari de interes national sau local cum ar fi: extractive de minerale,cai de comunicatii,largirea strazilor,gaze,termoficare,apa,regularizari de rauri,indiguiri, lacuri de acumulare.

Utilitatea publica de interes national se declara de guvern,iar cea de interes local se declara de consiliul judetean sau consiliul general al municipiului Bucuresti.

Declararea utilitatii se face numai dupa efectuarea unei cercetari prealabile de comisii stabilite de guvern pentru interes national si de consiliul general al municipiului Bucuresti pentru interes local.

Rezultatul cercetarii se consemneaza intr-un process verbal. Actul de declarare al utilitatii publice se adduce la cunostinta publica prin afisare la Consiliul local unde se afla imobilul si publicarea in Monitorul Oficial cand este de interes national.

8. Stabilirea despagubirilor in cazul expropierilor.

Solutionarea cererilor de expropriere este de competenta Tribunalului National Bucuresti. Acesta este sesizat de expropriator pentru a se pronunta cu privire la expropriere atunci cand nu s-a facut intampinare sau calea de atac de la Curtea de Apel i-a fost respinsa.

Solutionarea cererii se face in prezenta obligatorie a procurorului cu citarea proprietarilor sau altor titular. Daca partile se inteleg in fata instantei,instanta ia act de invoiala dintre parti.

In cazul in care partile se invoiesc cu privire la expropriere,dar nu si la despagubiri, instanta ia act de invoiala a partilor si urmeaza sa stabileasca despagubirile. In acest sens,instant constituie o comisie de experti formata din expert numit de instanta si unul numit de catre expropriator si unul de catre proprietar. Expertii vor face un accord de expertiza luand in calcul valoarea imobilului si prejudicial suferit de proprietar. Despagubirea care se acorda nu poate fi mai mica decat oferta expropiatorului.

Daca in termen de 1 an bunurile immobile exproprierii nu au utilizate potrivit scopului pentru care au fost preluate,fostii proprietari pot sa ceara retrocedarea acestor bunuri. Cererea de retrocedare se introduce la tribunal. Tribunalul dispune retrocedarea,iar expropriatul va plati un pret stabilit de instanta dar care nu va putea plati valoarea despagubirii primite.

9)Rechizitia , confiscarea si alte moduri de dobandire a proprietatii publice.

Confiscarea este o sanctiune ce consta in trecerea fortata cu titlu gratuit in proprietatea statului a unui bun pe baza unei hotarari judecatoresti sau a unui act administrativ jurisdictional. Astfel Constitutia si Codul Penal prevede ca bunurile destinate folosite sau rezultate din infractiune sau contraventii poti fi confiscate.

Amenda este o sanctiune civila,administrativa sau penala constand in obligarea subiectului la plata unei sume de bani legal determinate in contul statului.

Rechiziţia poate fi un mijloc de dobândire a dreptului de proprietate publică, atunci când este„totală”,ea făcându-se în interesul apărării ţării.

Expropierea pentru cauza de utilitate public se face numai asupra imobilelor si reprezinta un mod de trecere in proprietatea publica a unor astfel de bunuri.

10)Dreptul de administrate si dreptul de concesiune si folosire gratuita.Dreptul de administrare se constituie prin hotarare a Guvernului,a Consiliilor Judetene

sau Locale. Adica aceste autoritati pot da anumitor instante publice anumite bunuri din domeniul public,national,judetean sau local. Titularul dreptului de administratie poate sa posede,sa foloseasca sis a dispuna de bunuri in conditiile actului prin care I s-a dat acel bun in administrare.

Dreptul de concesiuneEste reglementat de ordonantele 34 si 54/2006. Concesionarul este persoana fizica sau juridica care castiga o licitatie concesionand un bun pe 49 ani din domeniul public al statului sau unitatii administrativ-teritoriale.Concesionarul are obligatia sa exploateze bunul in baza contractului de concesiune in schimbul unei redevente.

Dreptul de folosinta gratuita.Bunurile din domeniul public pot fi date in folosinta gratuita pe un termen limitat in favoarea instantei de utilitate publica si a ONG-urilor. Aceasta dare in folosinta se face prin hotarare a Guvernului,a Consiliului Judetean sau Local.

11) Proprietatea privata.Definitie si caractere juridice

Este acel drept real care comfera titularului dreptului aptitudinea de a exercita posesia, folosinta si dispozitia asupra unui bun in mod exclusiv,absolut si perpetuu prin putere proprie si in interes personal.

Dreptul de proprietate private are urmatoarele caractere juridice:

-sunt absolute=pot fi instrainate;

-sunt prescriptibile=pot fi dobandite prin uzucapiune;

-sunt sesizabile=pot fi urmarite de creditori si pot face obiectul executarii silite.

Limitele legale ale exercitarii dreptului de proprietate

Interesul public si privat: legea limiteaza exercitarea dreptului de proprietate fie in interes public,fie privat. Aceste limitari sunt prevazute de Codul Civil si de legi speciale.

Cele prevazute de Codul Civil: limitele legale in interes privat pot fi modificate , desfiintate temporat prin acordul partilor. Pentru a fi opozabile partilor este necesar a se indeplini formalitati de publicare.

- Folosirea apelor. Programul fondului inferior nu poate impiedica curgerea fireasca a apelor provenite de pe fondul superior. Daca aceasta curgere ii cauzeaza prejudicii, proprietarul trebuie sa ceara autorizarea instantei pentru a exercita anumite lucrari de schimbare a cursului.

- Reguli privind curgerea provocata a apei. Proprietarul fondului inferior nu poate impiedica curgerea provocata de proprietatea fondului superior. In cazul in care proprietatea fondului superior este obligat sa aleaga o cale si mijloace de scurgere care ar aduce prejudicii minime fondului inferior va palti despagubiri proprietatii acestui fond.

- Obligatia proprietarului care vrea sa foloseasca pentru irigarea terenului apele naturale si artificiale are dreptul ca pe cheltuiala sa sa faca pe terenul riveran opus lucrarile necesare pentru captarea apei. Proprietarul poate acorda orice intrebuintare izvorului care exist ape fondul sau sub rezerva de a nu aduce atingere fondului inferior,adica nu poate sa schimbe cursul daca prin aceasta schimbare ar lipsi locuitorii unei localitati de apa necesara. Aceste limitari se completeaza cu legea apelor nr 107/1996.

- Picatura stresinii. Orice constructie,lucrari sau plantatie se poate face cu respectarea unei distante minime de 60 cm de limita de hotar daca prin lege/regulament de organism nu se prevede altfel. Orice derogare se face cu acordul partilor printr-un inscris autentic la notarul public.

- Distanta minima pentru arbori. Arborii trebuie plantati la o distant minima de 2 m de limita de jotar. In cazul de nerespectare a distantei,proprietarul vecin este indreptatit sa ceara scoaterea sau taierea arborilor pe cheltuiala proprietarului fondului pe care sunt plantati. Proprietarul fondului peste care se intend radacinile sau ramurile arborelui ce apartin vecinului are deprul de a pastra fructele cazute si de a taia radacinile sau ramurile.

- Vederea asupra proprietatii vecinului. Nu este permis sa se faca fereastra sau deschidere in zidul comun decat cu acordul proprietarului. Este obligatorie pastrarea unei distante de cel putin 2 m inter fondul ingradit sau neingradit apartinand proprietatii vecine si fereastra pentru vedere,balcon.

- Dreptul de trecere. Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publica are dreptul sa-i permita trecerea pe fondul vecinului. Trecerea trebuie sa se faca in conditii de natura sa nu aduca stanjenire exercitarii dreptului de proprietate asupra fondului care are acces la calea publica. Daca lipsa accesului provine din vanzare,schimb sau partaj tercerea nu va putea fi ceruta decat celor care au dobandit partea de teren pe care se facea anterior trecerea. Intinderea si modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin intelegerea partilor,prin hotarare judecatoreasca sau prin folosinta continua timp de 10 ani. Dreptul de trecere este imprescriptibil. El se stinge cand fondul dominant dobandeste alta cale de acces.

- Starea de necesitate. In cazul in care o persoana a folosit sau distrus un bun al altuia pentru a se apara pe sine sau pe altul de un pericol imminent proprietarul bunului are dreptul sa ceara o despagubire echitabila. Proprietarul care a provocat aparitia pericolului nu primeste nicio despagubire.

Alte legi speciale :

-ordonanta 12/1998 privind transportul pe caile ferate romane. Zona de protectie a infrastructurii feroviare situate de o parte si alta a axei caii ferate indiferent de proprietate in limita a maxim 100 m.

-ordonanta 29/1997 privind codul aerian prevede restrict cu privire la constructii,instalatii si echipamente care trebuie amplasate in jurul aeroporturilor.

-restrictii privind zona de frontiera: ordonanta 105/2001 se refera la restrictii privind vanatoare care nu poate fi practicata decat la o distant de 500 m de frontier. Pasunatul este permis decat pe timpul zilei si noaptea pana la o distant de 500 m de frontiera.

-codul silvic cu privire la regimul impaduririlor. Se interzice amplasarea de obiective industrial la mai putin de 1 km de liziera padurii.

12) Clauze de inalienabilitate

Clauza de inalienabilitate poate fi invocate atunci cand este opozabila tertilor. Pentru a fi opozabila contractual respectiv care contine o astfel de clauza trebuie sa fie supus formalitatilor de publicitate astfel:

-in cazul bunurilor immobile publicitatea se face prin cartea funciara;

-in cazul bunurilor mobile sunt aplicabile regulile prevazute pentrudobandirea proprietatii prin posesia de buna credinta;

-In cazul clauzei intr-un contract cu titlu gratuit ea este opozabila si creditoilor anteriori ai dobanditorului.

13)Accesiunea imobiliara naturala are loc atunci cand unirea/incorporarea este rezultatul unui eveniment natural,iar cea artificiala este rezultatul faptei proprietarului sau a altei persoane.

Se mai numeste si avulsiune sau aluviune.

Aluviunile sunt adaugiri de teren la malurile apelor curgatoare. Aceste adaugiri revin proprietarului fondului riveran adica terenului riveran.

Avulsiunea = proprietarul terenului de la care o apa curgatoare a smuls o portiune de mal pe care a lipit-o la terenul altei proprietati,acesta nu pierde dreptul de proprietate doar daca nu o revendica in termen de 1 an de la data faptei.

Albiile raurilor apartin proprietarului riveran cu exceptia celor care fac obiectul proprietatii publice.

Insulele si prundisurile care nu sunt in legatura cu terenurile revin proprietarului albiei.

Albia parasita de o apa curgatoare care si-a format un nou curs va avea regimul juridic stabilit in legea speciala.

Accesiunea naturala cu privire la animale

Animalele domestice ratacite pe terenul altuia ii revin acestuia din urma daca proprietarul nu le revendica in termen de 30 de zile de la data declaratiei facute la primarie de catre proprietarul terenului.

Porumbeii, iepurii, pestii si alte asemenea animale care trec pe fondul altui proprietar apartin acestuia cat timp raman pe fond, cu exceptia cazului in care trecerea a fost provocata prin frauda sau prin artificii.

Roiul de albine trecut pe terenul altuia revine proprietarului acestuia numai daca proprietarul roiului nu il urmareste sau inceteaza sa il urmareasca timp de doua zile.

Accesiunea imobiliara artificialaConstructiile, plantatiile si orice alte lucrari efectuate asupra unui imobil, denumite in continuare lucrari, revin proprietarului acelui imobil daca prin lege sau act juridic nu se prevede altfel.

Cand lucrarea este realizata de proprietarul imobilului cu matrialele sale sau ale altuia dreptul de proprietate asupra lucrarii se naste in favoarea proprietarului imobilului din momentul inceperii lucrarii.

14) Accesiunea mobiliara

Bunul mobil produs cu materialele altuia apartine celui care l-a confectionat sau, dupa caz, proprietarului materialelor, in functie de raportul dintre manopera si valoarea materialelor.

Proprietarul bunului datoreaza despagubiri:

- Confectionerul sa plateasca valoarea materialului;- Proprietarul materialului sa plateasca manopera.

In toate cazurile in care valoarea materialelor este egala cu manopera sau exista o diferenta nesemnificativa, proprietatea asupra bunului este comuna.

Proprietatea comuna

Este o forma a proprietatii ce apartine in acelasi timp mai multor proprietari care sunt titular ai dreptului de proprietate.

Formele proprietatii comune sunt urmatoarele: a) proprietatea pe cote-parti (coproprietatea); b) proprietatea in devalmasie (devalmasia). (2) Coproprietatea poate fi obisnuita sau fortata.

Daca bunul este stapanit in comun, coproprietatea se prezuma, pana la proba contrara.

15)Proprietatea pe cote parti

Fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-parti din dreptul de proprietate si poate dispune in mod liber de aceasta in lipsa de stipulatie contrara.Cotele-parti sunt prezumate a fi egale, pana la proba contrara.

Coproprietatea fortata Fiecare coproprietar poate exercita folosinta bunului comun respectand

destinatia bunului comun. Sunt bunuri aflate in comunitate fortata: partile commune

(prezumtia de coproprietate asupra bunurilor commune ) si proprietatea periodica.Partile

commune: terenurile pe care se afla cladirea compus din suprafata constituita cat si din cea

neconstituita care asigura exploatarea normal a acesteia; fundatia;curtea

interioara;structura;acoperisul;scarile;subsolul;liftul;instalatia de apa,gaze.

Coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente

Partile commune pot fi atribuite coproprietarului in folosinta numai daca nu sunt lezate

drepturile celorlalti coproprietari. Atribuirea in folosinta se face cu aprobarea a doua treimi din

numarul coproprietarilor.

Proprietatea comuna in devalmasie

Aceasta proprietate este rezultatul legii si care ia nastere in baza unui act juridic.

Dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor persoane fara ca vreuna din ele sa aiba

o cota parte determinata. O intalnim in cazul bunurilor comune ale sotilor. Bunurile commune

beneficiaza de prezumtia de comunitate a bunurilor adica toate bunurile dobandite in timpul

casatoriei se prezumna ca sunt bunuri commune pana la proba contrara.

16. Partajul (cote parti)

În cazul coproprietăţii, prin partaj, bunul sau bunurile stăpânite în comun pe cote-părţi

sunt împărţite materialmente între copărtaşi, fiecare dintre aceştia devenind proprietarul

exclusiv aspra unui anume bun sau părţi materiale din bun dintre cele ce formau obiectul

coproprietăţii; în cazul încetării devălmăşiei (bunul sau bunurile stăpânite în comun de mai

multe persoane fără ca vreuna dintre acestea să fie titularul unei cote-părţi determinate din

dreptul de proprietate) se poate realiza partajul astfel încât asupra bunului sau bunurilor va

exista un drept de proprietate exclusiv.

Partajul poate fi convenţional (prin bună învoială) sau judiciar (prin hotărâre judecătorească); dacă un coproprietar este lipsit de capacitate de exerciţiu ori are capacitate de exerciţiu restrânsă, partajul va putea fi făcut prin bună învoială numai cu autorizarea instanţei de tutelă, precum şi a ocrotitorului legal.

În cazul proprietăţii periodice şi în celelalte cazuri de coproprietate forţată, partajul este posibil numai prin bună învoială; partajul făcut fără participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolută.

Partajul este inadmisibil în cazul coproprietăţii forţate; cu toate acestea, partajul poate fi cerut în cazul părţilor comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci când aceste părţi încetează de a mai fi destinate folosinţei comune.

Partajul poate fi realizat:

• în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar;

• atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;

• vânzarea bunului şi distribuirea preţului: vânzarea bunului se face în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînţelegere, la licitaţie publică, în condiţiile legii, iar distribuirea preţului către coproprietari se va realiza proporţional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.

17)Proprietatea periodica

Proprietatea periodica reprezinta o modalitate a dreptului de proprietate in cadrul careia fiecare titular exercita in nume propriu si in interes personal prerogativele dreptului sau de proprietate pe perioade determinate, care se repeta succesiv si perpetuu, la intervale regulate, presupunand cel putin doi titulari, persoane fizice sau juridice.

Proprietatea periodica nu se confunda cu proprietatea comuna, in cadrul proprietatii periodice fiecare titular exercita singur dreptul de proprietate, existand mai multi proprietari asupra aceluiasi bun si nu mai multi coproprietari ai aceluiasi bun.

Proprietatea periodica apare in temeiul unui act juridic (conventie, testament), fiind aplicabile dispozitiile in materie de carte funciara.

Incetarea proprietatii periodice are loc in momentul radierii din cartea funciara in temeiul dobandirii de catre o singura persoana a tuturor cotelor-parti din dreptul de proprietate periodica, precum si in alte cazuri prevazute de lege.

18. Superficia

. Definiţie. - Dreptul de superficie este acel drept real principal care constã în dreptul de proprietate al unei persoane numitã superficiar asupra construcţiilor, plantaţiilor sau altor lucrãri care se aflã pe un teren care aparţine altei persoane şi asupra cãruia superficiarul are un drept de folosinţã ; el este un drept real imobiliar.

2. Caracterele juridice ale dreptului de superficie:

- este un drept real imobiliar având ca obiect construcţii, plantaţii sau lucrãri aşezate pe sol; este un drept perpetuu ; este un drept care conferã superficiarului un drept de folosinţã asupra terenului pe care se aflã construcţiile sau plantaţiile ; este un drept imprescriptibil aşa încât acţiunea confesorie poate fi oricând intentată.

3. Constituirea dreptului de superficie. - Dreptul de superficie se dobândeşte prin titlu, prin uzucapiune sau prin lege. De regulã constituirea acestui drept se face prin convenţie încheiatã între constructor şi proprietarul terenului pe care s-a ridicat construcţia.

4. Exercitarea dreptului de superficie. – Superficiarul este proprietarul construcţiilor, plantaţiilor sau al lucrărilor executate. Aşadar el exercită asupra acestora atributele dreptului de proprietate, adică posesia, folosinţa şi dispoziţia. Asupra terenului are doar un drept de folosinţă circumscris scopului exercitării acestui drept (inclusiv ridicarea construcţiei. O dată cu înstrăinarea construcţiei se va transmite dobânditorului şi dreptul de folosinţă asupra terenului. Dreptul de superficie este transmisibil prin orice act juridic ; el poate fi grevat de sarcini reale sau de dezmembrăminte ale dreptului de proprietate; el poate constitui obiectul urmăririi silite imobiliare.

5. Stingerea dreptului de superficie. - Acest drept înceteazã în urmãtoarele douã situaţii: 1) când construcţia, plantaţia sau lucrarea au pierit sau a fost desfiinţatã de superficiar şi 2) când proprietarul terenului devine - prin convenţie, succesiune, uzucapiune - şi proprietar al construcţiei, plantaţiei sau lucrãrii respective ; 3) prin expropriere.

Dreptul de superficie se poate constitui pe o durată de cel mult 99 de ani. La împlinirea termenului, dreptul de superficie poate fi reînnoit.

19. Uzufructul

. Definiţie, caractere. - Uzufructul este acel drept real principal care conferã titularului sãu (numit uzufructuar) atributele de posesie şi folosinţã asupra bunului ce aparţine altei persoane (numit nud proprietar) cu obligaţia de a conserva substanţa.

2. Caracterele uzufructului sunt urmãtoarele:

- este un drept asupra bunului sau bunurilor aflate în proprietatea altuia ( ius in re alliena) ; - este un drept esenţialmente temporar ; - pe durata sa uzufructul acordã proprietarului bunului puteri reduse ; - uzufructul se poate constitui nu numai asupra unui lucru ci şi asupra unui drept ; - este un drept incesibil ceea ce înseamnã cã el nu poate fi transmis prin acte şi fapte juridice între vii ori pentru cauzã de moarte.

2. Obiectul dreptului de uzufruct. "Uzufructul se poate stabili pe tot felul de bunuri, mobile şi imobile,corporale sau incorporale, fungibile sau nefungibile. De regulã el se constituie numai asupra bunurilor neconsumptibile deoarece uzufructuarul are obligaţia de a conserva substanţa bunului.

3. Constituirea dreptului de uzufruct. - "uzufructul se stabileşte prin lege şi prin voinţa omului". Actualmente, deoarece constituirea uzufructului prin lege a fost abrogatã, el poate fi dobândit fie prin voinţa omului (act juridic), fie prin uzucapiune.

Constituirea uzufructului prin voinţa omului se poate face în douã moduri: prin convenţie şi prin testament.

4. Drepturile şi obligaţiile uzufructuarului. - el are dreptul sã cearã predarea în folosinţa sa a bunului supus uzufructului ; uzufructuarul are dreptul sã se foloseascã de bun precum şi de a-i culege fructele; uzufructuarul are dreptul de a ceda beneficiul (emolumentul) dreptului sãu de uzufruct dar nu însuşi acest drept ; pentru protejarea dreptului sãu uzufructuarul are la îndemânã acţiunile posesorii; când uzufructul are ca obiect bunuri care se consumã prin folosinţã (bani, grâne, bãuturi), uzufructuarul poate dispune de ele dar la sfârşitul uzufructului trebuie sã le restituie în aceeaşi cantitate, calitate şi valoare ori preţul.

În ce priveşte obligaţiile uzufructuarului aici vom distinge : uzufructuarul are obligaţia de a proceda la inventarierea mobilelor şi a constata starea imobilelor uzufructuarul este obligat de a da cauţiune ; uzufructuarul este obligat sã se foloseascã de lucru ca un bun proprietar; obligaţia de a aduce la cunoştinţa nudului proprietar orice încãlcãri sau uzurpãri ale dreptului celui din urmã; în caz contrar el va rãmâne rãspunzãtor pentru toate daunele ce ar putea rezulta pentru proprietar, ca şi cum le-ar fi cauzat el însuşi;

5. Drepturile şi obligaţiile nudului proprietar. - În privinţa drepturilor distingem:

- dreptul proprietarului de a dispune de lucru dar numai cu respectarea atributelor care revin uzufructuarului; dreptul proprietarului de a exercita toate acţiunile care privesc proprietatea lucrului supus uzufructului (de exemplu, acţiunea în revendicare sau acţiunile posesorii).

Obligaţiile nudului proprietar sunt: - o obligaţie de garanţie prin care nudul proprietar trebuie sã-l garanteze pe uzufructuar împotriva evicţiunii; - o obligaţie negativã de a nu aduce atingere exercitãrii de cãtre uzufructuar a drepturilor sale.

6. Stingerea uzufructului are loc în urmãtoarele cazuri:

- prin moartea uzufructuarului; - la împlinirea termenului pentru care a fost constituit; - atunci când uzufructuarul dobândeşte şi nuda proprietate, adicã prin consolidarea dreptului - uzufructul se stinge prin neuz sau prin prescripţie extinctivã; - în cazul în care lucrul a pierit în totalitate; - prin abuz de folosinţã dacã prin acest abuz uzufructuarul a provocat stricãciuni fondului .

7. Lichidarea uzufructului. - La încetarea uzufructului principala obligaţie a uzufructuarului este aceea de a restitui proprietarului posesia bunului respectiv; excepţie, cazul în care uzufructul s-a stins prin consolidare sau prin pieirea totalã a bunului din cauze neimputabile uzufructuarului.

20) Servitutile

Servitutea este sarcina care greveaza un imobil pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar. Utilitatea servitutii consta in sporirea comfortului fondului dominant,

Constituire. Servitutea se poate constitui printr-un act juridic ori prin uzucapiune.

Clasificare1) - servituti aparente : existenta este atestata printr-un semn vizibil (o usa, o fereastra, etc.),

-servituti neaparente: nu sunt arestate printr-un semn vizibil (servitutea de a nu construi peste o anumita inaltime);

2) - servituti continue : in functie de modul de exercitare, care poate fi continuu, fara fapta omului (servitutea de vedere)

- servituti necontinue : unde este necesara interventia omului (servitutea de trecere);

3) - servituti pozitive :sunt acele prin care proprietarul fondului dominant exercita unele din prerogative asupra fondului aservit.

Stingerea servitutilor

Servitutile se sting pe cale principala prin radierea lor din cartea funciara pentru una dintre

urmatoarele cauze: consolidarea, atunci cand ambele fonduri ajung sa aiba acelasi proprietar; renuntarea proprietarului fondului dominant;ajungerea la termen;rascumpararea;imposibilitatea definitiva de exercitare;neuzul timp de 10 de ani; disparitia oricarei utilitati a acestora.

21) Uzucapiunea

Uzucapiunea imobiliara

Dreptul de proprietate asupra unui imobil şidezmembrămintelesale pot fi înscrise în cartea funciară, în temeiul uzucapiunii, în folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani dacă:

o Proprietarul înscris în cartea funciară a decedat ori, după caz, şi-a încetat existenţa;

o A fost înscrisă în cartea funciară declaraţia de renunţare la proprietate;

o Imobilul nu era înscris în nicio carte funciară.

Uzucapantul poate dobandi dreptul numai daca si-a inregistrat cererea de inscriere in cartea funciara inainte ca o terta persoana sa isi fi inregistrat propria cerere de inscriere a dreptului in folosul sau, pe baza unei cauze legitime, in cursul sau chiar dupa implinirea termenului de uzucapiune.

Drepturile celui care a fost inscris, fara cauza legitima, in cartea funciara, ca proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real, nu mai pot fi contestate cand cel inscris cu buna-credinta a posedat imobilul timp de 5 ani dupa momentul inregistrarii cererii de inscriere, daca posesia sa a fost neviciata.

Bunurile mobile se dobandesc prin posesia de buna-credinta nu prin uzucapiune adica cel ce stapaneste un bun mobil nu este prezumat a fi posesorul acelui bun.

22) Posesia

Bunurile mobile se dobandesc prin posesia de buna-credinta nu prin uzucapiune adica cel ce stapaneste un bun mobil nu este prezumat a fi posesorul acelui bun. Oricine se afla la un moment dat in posesia unui bun mobil este prezumat ca are un titlu de dobandire a dreptului de proprietate asupra acelui bun.

Posesia are două elemente constitutive:

-corpus : detinerea materiala a corpului;

- animus : intentia de a detine pentru sine.

Posesorul poate exercita prerogativele dreptului de proprietate asupra unui bun in mod nemijlocit prin putere proprie sau prin intermediul altor persoane. Exemplu: persoanele lipsite de capacitate de exercitiu si persoanele juridice exercita posesia prin reprezentantul lor legal.

Nu constituie posesie stăpânirea unui bun de către un detentor precar, precum:a)locatarul,comodatarul,depozitarul,creditorul gajist;b) titularul dreptului de superficie, uzufruct, uz, abitaţie sau servitute, faţă de nuda proprietate;c) fiecare coproprietar, în proporţie cu cotele-părţi ce revin celorlalţi coproprietari;

Încetarea posesiei.

Posesia inceteaza prin:

a)transformarea sa în detentie precara;b) înstrainarea bunului;c) abandonarea bunului mobil sau înscrierea în cartea funciara a declaratiei de renuntare la dreptul de proprietate asupra unui bun imobil;d) pieirea bunului;e) trecerea bunului în proprietate publica;f) înscrierea dreptului de proprietate al comunei, orasului sau municipiului, g) deposedare, daca posesorul ramâne lipsit de posesia bunului mai mult de un an.

23) Viciile posesiei

Produce efecte juridice doar posesia utila. Nu este utila posesia discontinua tulburata sau clandestine.

1) Discontinuitatea Posesia este discontinua atât timp cât posesorul o exercita cu intermitente anormale în raport cu natura bunului.

2) Violenta Posesia este tulburata atât timp cât este dobândita sau conservata prin acte de violenta, fizica sau morala, care nu au fost provocate de o alta persoana

3) Clandestinitatea Posesia este clandestina, daca se exercita astfel încât nu poate fi cunoscuta. Posesia devine utila atunci cand viciul a incetat. Uzucapiunea este unul din efectele posesiei utile.

24) Ocupatiunea

Posesorul unui lucru mobil care nu apartine nimanui devine proprietarul acestuia, prin ocupatiune, de la data intrarii in posesie, insa numai daca aceasta se face in conditiile legii.Sunt lucruri fara stapan bunurile mobile abandonate, precum si bunurile care, prin natura lor, nu au un proprietar, cum sunt animalele salbatice, pestele si resursele acvatice vii din bazinele piscicole naturale, fructele de padure, ciupercile comestibile din flora spontana, plantele medicinale si aromatice si altele asemenea. Lucrurile mobile de valoare foarte mica sau foarte deteriorate care sunt lasate intr-un loc public, inclusiv pe un drum public sau intr-un mijloc de transport in comun, sunt considerate lucruri abandonate.

Bunul mobil pierdut continua sa apartina proprietarului sau.Gasitorul bunului este obligat ca, in termen de 10 zile, sa il restituie proprietarului ori, daca acesta nu poate fi cunoscut, sa il predea organului de politie din localitatea in care a fost gasit. Acesta are obligatia de a pastra bunul timp de 6 luni, fiind aplicabile in acest sens dispozitiile privitoare la depozitul necesar.Organul de politie va afisa la sediul sau si pe pagina de internet un anunt privitor la pierderea bunului, cu mentionarea tuturor elementelor de descriere a acestuia.

Daca bunul a fost gasit intr-un loc public, el va fi predat, pe baza de proces-verbal, persoanei care detine un titlu, altul decat titlul de proprietate publica, asupra locului respectiv. In termen de 3 zile de la data preluarii bunului pierdut, aceasta persoana este obligata sa il predea, pe baza de proces-verbal, organelor de politie din localitate.

Tezaurul e orice bun mobil ascuns sau ingropat chiar involuntary si in privinta caruia nimeni nu poate dovedi ca e proprietarul bunului. Dr de proprietate asupra tezaurului descoperit intr-un bun mobil sau imobil apartine proprietarului acelui bun in care a fost descoperit. Aceste prevederi nu se aplica bunurilor cultural care sunt descoperite ca urmare a cercetarilor arheologice sau cele care fac ob proprietatii publice.

25) Cartea funciara. Notiunea. Dreptul de tabulare si inscriere.Cartea funciara este un registru public. Inscrierea in registrul public are ca effect

opozabilitatea fata de tert a drepturilor inscriese in cartea funciara.

Ea descrie imobilele si arata drepturile reale ce au ca obiect aceste bunuri. In cazurile prevazute de lege pot fi inscrise in cartea funciara si alte drepturi,fapte,dar acre au legatura cu imobilele.

Drepturile tabulare sunt acele drepturi reale imobiliare inscrise in cartea funciara. Felurile inscrierii:intabulare,inscriere provizorie si notarea.

Intabularea si inscrierea provizorie au ca obiect drepturile tabulare,adica drepturi reale imobiliare,iar notarea se refera la alte drepturi adica acte sau fapte care au legatura cu imobilele.

26. Procedura inscrierii in cartea funciara

Inscrierea in cartea funciara se realizeaza pe baza cererii de inscriere care se depune la biroul territorial al oficiului territorial in raza careia e situate imobilul. Cererea trebuie sa fie insotita de urmatoarele acte: inscrisul original sau copie legalizata care atesta actul a carui inscriere se cere, copie legalizata a hot judecatoresti cu mentiunea definitive si irevocabila ce urmeaza a fi inscrisa. Pot solicita intabulari sau inscrieri provizorii orice pers care urmeaza sa constituie, sa transmita, sa modifice, sa dobandeasca sau sa stinga un drept tabular. Cererea poate fi depusa de titular sau de o alta persoana cu o procura speciala. Cererile se inscriu intr-un regstru de intrare in ordine cronologica a depunerilor si data cand a fost primita. Registratorul de carte funciara va dispune prin incheiere inscrierea in cartea funciara daca indeplineste conditiile prevaz de lege. In lipsa acestor cerinte, cererea va fi respinsa printr-o incheiere motivata. Aceasta incheiere poate fi atacata la judecatoria in circumscriptia careia se afla imobilul. Sentinta poate fi atacata cu apel si recurs.

Obligatiile notarului public

Notarul public atunci cand autentifica un act care constituie, transmite, modifica sau stinge un dr real imob, notarul are obligatia de a cere din oficiu inscrierea in cartea funciara. Despre aceasta notarul face referire chiar in actul intocmit.

Obligatiile instantei de judecata.

Instant de judecata care a pronuntat hotararea cosntitutiva de drepturi sau declarative a unui dr imobiliar are obligatia sa transmita biroului de carte funciara hotararea definitive si irevocabila.

Actiunea in rectificare

Rectificarea inseamna radierea, indreptarea sau mentionarea unei inscrieri care face ob cartii funciare. Modificarea inseamna orice schimbare ce priveste aspectele tehnice ale imobilului dar care nu afecteaza esenta acestuia . rectificarea inscrierii se face fie pe cale amiabila printr-o declarative autentica fie printr-un litigiu solutionat de o instanta de judecata.

Erorile material se pot indrepta la cerere sau din oficiu. In cartea funciara se inscriu si dr de ipoteca si privilegiile. In cazul in care se depun cererei pt astfel de garantii, data cand s-au inregistrat stabileste rangul acestor garantii. In cazul in care cererile se depun de-o data, acestea au rang egal.

27. mijloace de aparare a dr de proprietate.

Sunt actiuni in justitie prin care titularul dreptului solicita inlaturarea oricarei atingeri sau incalcari aduse dreptului sau. Mijloacele sunt specific si nespecifice. Mijloacele specific sunt actiuni reale care se intemeiaza direct pe dr de proprietate sau alt dr real si se clasifica in actiuni petitorii si actiuni posesorii.

Actiunile petitorii sunt actiuni prin care reclamantul solicita sa se stabileasca direct ca e titularul dr de propriet sau al altui dr real asupra bunului. Acestea sunt: actiunea I revendicare, actiunea in granituire, actiunea negatorie si actiunea confesorie.

Actiunea in granituire e actiunea in care reclamantul pretinde ca in contradictoriu cu paratul instanta sa stabileasca limita dintre cele doua fonduri invecinate sau intinderea lor.

Actiunea negatorie e actiunea prin care reclamantul cere instantei sa stabileasca faptul ca paratul nu are niciun drept real adica usufruct, uz, abitatie, superficie, servitute asupra bunului aflat in proprietatea sa si sa-l oblige sa inceteze exercitarea nelegitima asupra unui asemenea drept.

Actiunea confesorie e actiunea prin care reclamantul titular de dr real-uz usufruct abitatie superficie- solicita instantei sa-l oblige pe parat –proprietarul bunului- sau detentor precare sa-I permita exercitarea deplina a dreptului sau.

Actiunile posesorii sunt acele actiuni prin care se apara posesia ca stare de fapt, nu proprietatea. Acestea pot fi facute atat de proprietar cat si de posesorul neproprietar (detentor).

Mijloacele nespecifice sunt actiuni personale care se intemeiaza pe dr de creanta dar prin care indirect se apara si dr de propriet. Sunt acele actiuni prin care se urmareste valorificarea unor dr nascute din raporturi juridice precum si din neexecutarea contractelor, actiunea in raspundere contractuala, in raspundere delictuala, in declararea sau constatarea nulitatii.

28. Actiunea in revendicare

E o actiune reala prin care reclamantul solicita instantei de judecata sa recun dr sau de proprietate asupra unui bun determinat si obligatia paratului la restituirea posesiei bunului. Reclamantul e proprietarul neposesor care pretinde restituirea bunului sau de la posesorul neproprietar.

Caractere juridice

1.e o actiune reala, ea rezulta din natura dr de proprietate care e un dr real absolute. Revendicarea e legata direct de lucrul a carui proprietate se reclama, lucrul care se urmareste in mainile oricarei pers s-ar afla.

2.E o actiune petitorie adica pune in discutie dr de proprietate, dr ce trebuie dovedit de reclamant. Admiterea actiunii duce la recunoasterea dr de proprietate si obligarea paratului sa restituie posesia.

3.E in principal o actiuneimprescriptibila adica dr de proprietate e perpetuu, el nu se pierde prin neuz, dar pasivitatea si lipsa de diligent a proprietarului sunt sanctionate ptin prescriptive achizitiva.

4.Actiunea e promovata de titularul dr de proprietate.