Drept Civil Reale

7/26/2019 Drept Civil Reale

1/31

DREPT CIVIL.DREPTURI REALE

Dreptul de proprietate

1.DEFINITIE:acel drept subiectiv care da expresia apropierii unui bun,drept care permite

titularului sa posede,sa foloseasca si sa dispuna de acel lucru,in putere proprie si in interes

propriu,in cadrul si cu respectarea legislatiei existente.

Acesta se concretizeaza in urmatoarele elemente:

-sub aspect economic,este un drept de apropiere a unor bunuri,corporale si incorporale

-exprima o relatie sociala de apropiere

-cuprinde in continutul atributele posesiei,folosintei si dispozitiei

-atributele dreptului de propritate sunt exercitate de proprietar prin puterea si in interesul sau

propriu

2.CONTINUT JURIDIC

Continutul juridic este determinat prin enumerarea aributelor juridice pe care dreptul de

proprietate le confera titularului sau:posesia,folosinta si dispozitia,attribute ce sunt exercitate in

limitele stabilite de lege.

POSESIA(IUS POSSIDENDI)

-reprezinta apropierea,insusirea si stapanirea bunului ce formeaza obiectul dreptului analizat de

catre titularul sau,acesta avand reprezentarea psihologica,intelectuala a imprejurarii ca el are

calitatea de proprietar.

-dobandirea si prefigurarea calitatii de proprietar poate avea temeiuri juridice dintre cele mai

diverse,toate trebuie sa fie in masura sa asigure aceasta calitate:construirea,fabricarea

bunului,dobandirea dr.de propr. asupra bunului prin acte juridice perfect valabile:vanzare,donatie

-starea de fapt se suprapune starii de drept,cel care poseda bunul,fiind insusi titularul dr.de propr.


2/31

-reprezinta o stare de fapt constand in stapanirea unui bun,cu intentia de a aparea ca proprietar al

bunului,dar posesorul nu este prin definitie proprietar,el nu are dreptul de propr. asupra bunului,il

detine ca si cum a fi proprietar

-posesia ca stare de fapt nu se confunda cu dr.de propr.

-posesia ca stare de fapt,este distincta de proprietate,ca stare de drept;si proprietarul stapaneste

bunul,dar posesia lui,dar in calitatea sa de titular al dreptului de proprietate,posesia fiind un

atribut la dreptului de proprietate.

FOLOSINTA(IUS UTENDI/IUS FRUENDI)

-presupune facultatea recunoscuta titularului dr.de propr.de a utiliza bunul ce formeaza obiectul

dreptului in materialitatea sa,direct si nemijlocit,prin putere proprie si in interes propriu

-uzul este prerogative cea mai directa a dreptului de propr.,manifestarea concreta a contractului

direct al propr.cu bunul ce formeaza obiectul dreptului sau;atributul folosintei bunului nu poate fi

exercitat printr-o alta persoana.

-dreptul proprietarului de a-si pune bunul in valoare prin exploatarea sa,ceea ce conduce la

culegerea derivatelor bunului,adica fructele si productele(ius fruendi);produsele bunurilor sunt

fructele si productele

-dreptul proprietarului de a culege fructele bunului sau presupune atat acte juridice cat si

material,propr.poate efectua acte maeriale de culegere a fructelor sau productele realizate de bun

sau poate sa le culeaga ca urmare a incheierii de acte juridice:inchiriere,imprumut

-fructele sunt derivatele bunului care se obtin in mod periodic,fara alterarea substantei lui iar

productele sunt acele derivate care,prin culegerea lor,duc la alterarea substantei

bunului(cariere,paduri)

-fructele sunt naturale(produse de bun in mod spontan,fara a fi necesara munca omului in scopul

producerii lor),industriale(produse ca urmare a muncii omului,cum ar fi recoltele),civile(venituri

periodice ale bunului,pe care propr.le culege prin trasnmiterea folosintei bunului)

-fructele si productele se cuvin proprietarului daca prin lege nu se prevede altfel.


3/31

DISPOZITIA(IUS ABUTENDI)

-prerogativa propritarului de a hotara cu privire la soarta bunului sau,atat din punct de vedere

material cat si juridic.

-dreptul de a dispune material si juridic este un atribut essential al dr.de propr.

-daca proprietarul poate transmite catre un tert atributele stapanirii si folosintei bunului,temporar

sau perpetuu,niciodata proprietarul nu poate transmite atributul dispozitiei bunului,asta

semnificand insasi transmiterea dr.de propr.

-uneori exercitiul atributului dispozitiei juridice asupra bunului este supus mai ales in materie

imobiliara unor limitari,ce tin de interese de ordin general.

-legea poate sa impuna necesitatea unei autorizari administrative prealabile pentru instrainarea

unui bun,sa recunoasca dr.de preemtiune,in caz de instrainare,pentru anumite categorii de

persoane,sa dispuna inalienabilitatea temporara a unor categorii de bunuri sau pur si simplu sa

interzica circulatia juridical a bunurilor afara din comert;acestea trebuie private din prisma

faptului ca dr.de propr trebuie exercitat in conditiile prevazute de lege

3.CARACTERE JURIDICE

DREPT ABSOLUT

-titularul sau are asupra lucrului,latitudinea de a-i trage toate foloasele,de a profita de toata

utilitatea pe care el o confera si de a savarsi toate actele juridice care raspund nevoilor propr.sau

impuse de propriul sau interes

-prin caracterul abolut se voieste demarcarea lui de celelalte drepturi reale

-este un drep real complet,deoarece este unicul astfel de drept care confera titularului sau

exercitiul tuturor prerogativelor sale:posesia,folosinta,dispozitia;in celelate drepturi reale,se

exercita numai stapanirea si folosinta bunului,dr. de dispozitie apartinand intotdeauana titularului

dr.de propr.

-adeseori se impun anumite restrictii in exercitiul dr.de propr.,cand este nevoie de protectia saurealizarea unor obiective de interes general;totusi propr.este liber si in masura sa efectueze toate

actele materiale si juridice care nu ii sunt interzise in mod expres.

-legiuitorul poate fixa limitele exercitiului prerogativelor dr.de propr.,dar cand o face,trebuie sa

asigure un echilibru intre interesele proprietarului si a celui general,social.


4/31

DREPT EXCLUSIV

-proprietarul este indreptatit sa exercite singur toate prerogative conferite;el poate utiliza bunul

cum doreste,fara ca vreo alta persoana sa poata intervene in exercitiul dr. sau

-titularul este singurul indreptatit sa dezmenbreze dr. de propr. prin consimtirea ca anumite

prerogative sa fie exercitate de alte pers,ca drepturi reale-din prisma caracterului exclusive,tertii

nu au,in principiu,nici o parte din utilitatea lucrului care apartine altuia;ei nu pot sa-l

intrebuinteze,nici sa- l foloseasca,nici sa dispuna de el

-acest caracter opereaza mai ales in raport cu autoritatiile publice carora le este interzisa

incalcarea monopolului propr. privind exercitarea dr.de propr.

-dr.de propr. este inviolabil,propr.privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege

-dr.de propr poate fi exercitat in limitele material ale obiectului sau,iar limitarea exercitiului

atributelor acestor drepturi trebuie sa rezulte din lege sau din vointa propr.,cu exceptia cand legea

nu permite o astfel de limitare in cazul proprietarului

DREPT PERPETUU

-el dureaza cat subzista bunul care ii formeaza obiectul,natura bunului influenteaza acest

character al dreptului de proprietate

-aceasta caracteristica are un sens juridic propriu,este perpetuu fiindca:

a.dr.de propr. nu are o durata limitata in timp,ci dureaza atat timp cat exista bunul asupra

caruia el se exercita;el nu este un drept viager,ci se transmite prin succesiune sau prin acte intre

vii si va exista in patrioniul celui care il dobandeste

b.exista independent de exercitarea lui,daca legea nu il obliga,propr poate sa uzeze un bun

c.dr.de propr nu se pierde prin neuz,inseamna ca actiunea cea mai energica prin care el are a fi

aparat,respective actiunea in revendicare este imprescriptibila extintiv

-in anumite situatii special,numai prin recunoasterea caracterului perpetuu se pune problema

reconstituirii lui.


5/31

LIMITELE EXERCITARII DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA

A.LIMITELE MATERIALE

-privesc insasi corporabilitatea bunului respective,numai bunuri corporale mobile sau imobile

SUPRAFATA TERENULUI

-orice proprietar al unui teren,indifferent de natura sau destinatie trebuie sa cunoasca suprafata

adica intinderea materiala a dreptului sau

-daca este inscris in CF,inscrierea cu printe si o descriere a terenului,care are drept component

suprafata acestuia

-orice proprietar poate sa-si ingradeasca propr.,suportand cheltuielile ocazionate;in ipoteaza

inaxistentei unui conflict intre porpr.vecini cu privire la limitele suprafetei ce aprtine propr.care

vrea sa il ingradeasca,ingradirea se face strict in limitele material ale obiectului

dreptului;eventualele litigii dintre propr vecini pt.determinarea suprafetei material vor putea fi

solutionate pe calea actiunii in grantuire

SPATIUL DE DEASUPRA TERENULUI

-teoretic propretiarul terenului este si proprietarul acelui spatiu

-proprietarul poate face deasupra terenului sau toate constructiile,plantaiile si lucrarile pe care le

gaseste de cuviinta,in afara de exceptiile prevazute de lege si poate trage din ele toate foloasele

produse de acestea

-daca propr.va edifice o constructive,pe langa aceste norme,el va trebui sa respecte ,ca limita a

folosintei spatiului de deasupra terenului sau,normele administrative de stabilire a inaltimii

cladirilor in zona data si normele de urbanism;la plantatii si alte lucrari trebuie avute in vedere

normele administrative ce regl.ocuparea solului

-la terenurile aflate in vecinatatea aeroporturilor,limita materiala a folosintei terenurilor

proprietate private este determ de exitenta servitutiilor aeronautice(conditii si restrictii impuse dereg.nationale in interesul sigurantei zborurilor),acestea sunt norme de ordin public

-ca titular ar dr.de propr. asupra spatiului aflat deasupra terenului sau,propr.poate interzice

oricarei persoane sa ii incalce in vreun mod acest drept


6/31

SUBSOLUL TERENULUI

-potrivit reglementarii din codul civil, dretul de proprietate asupra unui teren cuprinde in mod

nelimitat di subsolul unui teren,geologic si fizic;acest principiu este inezistent din punct de

vedere juridic asa ca trebuie coroborat cu dispozitiile din Constitutia,care dispune ca bogatiile de

interes public ale subsolului fac exclusive obiect al dreptului de proprietate publica,deducandu-se

ca bogatiile care nu sunt de oridin public pot fi exploatate de titularul dreptului de propr.asupra

terenului in subsolul caruia s-ar putea gasi

-in ipoteza efectuarii unor lucrari de interes general,autoritatea publica este indrituita sa

foloseasca subsolul oricarei propr imobiliare,cu obligatia de a-l despagubi pe proprietar pentru

eventualele daune aduse solului,constructiei;cuantumul este stabilit de parti,altfel de instant de

judecata

-despagubirile sunt de doua feluri:despagubiri ce trebuie acordate pentru pagube reultate,in mod

obiectic prin insasi folosinta subsolului propr. imobiliare si despagubiri ce ce sunt imputabile

autoritatilor publice,angajandu-se raspunderea civila delictuala a autoritatii publice

-proprietarul unui teren este tinut sa respecte ,in conditiile si limitele determinare de lege

,drepturile tertilor asupra resurselor minerale ale subsolului,izvoarelor si apelor

subterane,lucrarilor si instalatiilor subterane

TERENURILE CU APE-Limitele material ale exercitiului dr.de propr.trebuie raportate la dispozitiile legale ce

reglementeaza regimul apelor

-apele cu potential energetic valorificabil,de interes national,fac obiectul exclusive al

propr.publice

-apele de suprafata si albiile acestora apartin propr.terenului pe care se formeaza sau curg,in

conditiile prevazute de lege;propr.are dreptul de a utiliza in conditiile legii,apa izvoarelor si

lacurile aflate pe acel teren,apa featicasi apele pluviale.


7/31

B.LIMITELE JURIDICE(LEGALE,CONVENTIONALE,JUDICIARE)

1.LIMITELE LEGALE-determinate de lege

-principiul general ,potrivit caruia legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate fie in

interes public fie in privat;acest principiu domina intreaga materie a exercitarii prerogativelor

conferite de dreptul de proprietate

-limitele legale ale dreptului de proprietate in interes privat pot fi modificate ori desfiintate

temporar prin acordul partilor,pentru a fi opozabile tertilor trebuie sa indeplineasca si conditiile

de publicitate

-dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului(obligatiile

prinvind protectia mediului ce revin persoanelor fizice si juricdice sunt in legatura cu regimul

juridic al subst.periculoase,regimul ingrasamintelor chimice,conservarea biodiversitatii,protectia

solului si subsolului, protectia asezarilor umane) si asigurarea bunei vecinatati(in unele situiatii

raporturile de vecinatate pot constitui unele sarcini reale,respective obligatia de a face-care

decurge din stapanirea cu orice titlu,a unor bunuri ),precum si la respectarea celorlalte sarcini

care potrivit legii sau obiceiului revin proprietarului

CATEGORI I DE LIMI TE

a.limite privitoare la folosirea apelor:reguli privind curgererea fireasca a apelor,obligatia

propr.caruia ii prisoseste apa,intrebuintarea izvoarelor

b.limite de natura a asigura,in privinta imobilelor,bune raporturi de vecinatate:picatura

stresinii,distanta minima in constructii,distanta minima intre arbori,vederea asupra vecinatatii

vecinului,dreptul de trecere

c.limite aplicabile in situatii special:dreptul de trecere pentru utilitati,dreptul de trecere pentru

efectuarea unor lucrari,dreptul de trecere pentru reintrarea in posesie


8/31

A.LIMITELE REFERITOARE LA FOLOSIREA APELOR

a.Reguli privind curgererea fireasca a apelor

-proprietarul fondului inferior nu poate impiedica in nici un fel curgerea fireasca a apelor

provenite de pe fondul superior;daca aaceste curgeri cauzeaza prejudicii fondului

inferior,propr.acestuia poate cere instantei de judecata competente sa il autorizeze sa efectueze,

pe fondul sau,lucrari necesare schimbarii directive apelor,cu suportarea cheltuielilor;scopul

acestor modificari este cel al evitarii distrugerii fondului inferior cauzate de curgerea naturala a

apelor de pe fondul superior,iar proprietarul fondului superior este obligat sa nu efectueze nici o

lucrare de natura sa afecteteze fondul inferior

-orice incidente intre proprietari se solutioneaza cu respectarea interesului cultivarii terenurilor,a

intereselor proprietarilor,in conformitate cu regulamentele paritculare si locare privind curgerea

apelor

-propr unui fond inferior nu poate impiedica ca curgerea unor ape provocata de propr.fondului

superior,cum ar fi cele care tasnesc pe cel din urma fond prin realizarea de lucrari subterane de

catre proprietarul acesteia,nici curgerea apelor provenite din secarea mlastinilor,apelor folosite in

scop casnic/agricol/industrial;in acest caz,propr.fondului superior este obligat sa aleaga acalea si

mijloacele de curgere care ar aduce prejudicii minime fondului inferior;chiar daca allege calea cu

cele mai putine pagube,el ramane dator la plata unei despagubiri juste si prealabile catre

proprietarul fondului inferio(in caz de neintelegre intre cei doi proprietary,instant competenta va

stabili cunatumul despagubirilor)

-principiile privitoare la curgerea provocata a apelor,nu se aplica cat pe fondul inferior se afla o

constructie cu gradina afereanta sau un cimitr

-propritarul care doreste sa foloseasca pentru irigarea terenului asu ape riverine si artificiale de

care poate dispune in mod efectiv are dreptul ca pe cheltuiala sa exclusiva,sa faca pe terenul

riveranului opus lucrarile necesare pentru captarea apei,cu obligatia sa aleaga mijloacele care

aduc cele mai mici prejudicii riveranului si de a-I plati despagubiri;asemenea lucrari nu pot fi

facute daca pe fondul riveranului se afla o constructive cu curte sau un cimitir.


9/31

b.Obligatia propr.caruia ii prisoseste apa

-legiuitorul instituie o limita legala a exercitiului dr.de propr.privata asupra unui teren ce dispune

de o sursa sau o intindere de apa,insa aceasta produce un surplus de apa fata de intrebuintarea pe

care proprietarul o da acelei ape;astfel propr.are obligatia ca in schimbul unei juste si prealabile

compensatii sa oferea acest surplus proprietarului care nu si-ar putea procura apa apentru

punerea in valoare a fondului sau decat cu o cheltuiala excesiva

-propr nu poate fi scutit de aceasta obligatie sub pretextul ca ar putea utiliza in alte scop

surplusul de apa decat satisfacerea necesitatilor curente,dar va putea cere despagubiri

suplimentare proprietarului aflat in nevoie,cu conditia de a dovedi existent reala a destinatiei

pretense

-aplicarea acestei limite presupene indeplinirea a trei conditii:

a.sa existe un surplus de apa fata de necesitatile curente pe fondul unui a numit proprietar

b.alt proprietare sa nu-si poata procura apa necesara punerii in valoare a a fondului sau decat

facand chetuieli excesive,situiatie in care primul proprietare este obligat sa ofere celui din urma

acel surplus;daca partile nu ajung la o intelegere asupra cuantumului compensatiei,aceasta va fi

stabilita de instanta

c.Intrebuintarea izvoarelor

-proprietarul unui izvor care se alfa pe fondul sau poate da acestuia orice intrebuintare ce

corespunde,evident,nevoilor sale,sub rezerva sa nu aduca atingere drepturilor dobandite de

proprietarul fondului inferior

-proprietarul fondului pe care se afla izvorul nu poate sa ii schimbe cursul,daca printr-o

asemenea modificare i-ar lipsi pe locuitorii unei localitati de apa necesara satisfacerii nevoilor lor

curente;daca o terta persoana ar efectua lucrari c ear duce la secarea/micsorarea/alterearea apei

izvorului,proprietarul fondului pe care se afla izvorul va putea cere repararea prejudiciilorcauzate de acea persoana si daca starea o permite restabilirea starii anterioare

-aceasta limita consacra dreptul absolut al proprietarului izvorului aflat pe proprietatea sa,dar

insa ingragit si cenzurabil de justitie ori de cate ori prin exercitiul acestul drept se vatama dreptul

proprietarului vecin,dobandit asupra izvorului prin titlu sau uzucapiune.


10/31

-daca izvorul se intinde pe doua fonduri invecinate,principiile se vor aplica in mod

corespunzator tinand seama de intinderea izvorului pe fiecare fond

-aceste dispozitii se completeaza cu reglemetarile special in material apelor din cadrul legislatiei

interne si comunitare

B.LIMITELE TINAND DE RAPORTURILE DE VECINATATE

1.Picatura stresinii

-proprietarul este obligat sa isi faca streasina casei,astfel incat apele provevind de la ploi sa nu se

scurga pe fondul propritarului vecin

-potrivit practicii judecatoresti,s-a decis ca aprecierea locului de scurgerea a apelor de pe stresini

se face tinand cont de linia de hotar intre doua propr.,doar ca modul de seazare alcestora poate

determina existent servituii natural de scurgere a apelor,suportatrea limitei legale a exercitiului

dr.de propr.ce consta in asigurarea curgerii firesti a apelor (Proprietarul fondului inferior nu

poate mpiedica n niciun fel curgerea fireasc a apelor provenite de pe fondul superior.)

2.Distanta minima intre constructii

-propr.poate realiza orice fel de constrctii lucrari sau plantatii,numai cu respectarea unei distante

minime de 60 de cm fata de linia de hotar care desparte propr. sa de propr.invecinate,daca prin

lege sau proiectul de urbanism nu se prevede altfel;astefl de lucrari se efectueaza fara a adduce

atingere drepturilor proprietarilor invecinati

-orice derogare de la distanta minima,se poate face prin acordul partilor;acordul trebuie exprimat

in forma autentica

-aceasta conditie este imperativa

3.Distanta minima intre arbori

-in lipsa unor dispozitii contrare cuprinse in lege,regulamentul de urbanism sau stabilite de

obiceiul locului,arborii trebuie saditi la o distanta de cel putin doi metri fata de linia de hotar,cu

exceptia arborilor care ajung la o inaltime mai mica de doi metri,plantatii si garduri vii;

-la arborii sub 2 metri se pot planta la minim 60 de cm de linia hotarului


11/31

-daca nu se respenta distanta de 2 metri,propr.vecin care constata neregula este indreptatit ca

ceara scoaterea lor ori taierea la inaltimea cuvenita

-aceasta norma are un caracter supletiv,ele se aplica numai daca legi special/regulamentul de

urbanism nu prevede altfel

-propr.fondului peste care,eventual se intend radacinile sau ramurile arborilor ce sa gasesc pe

fondul propr.vecin si aprtin acestuia are dreptul de a le taia si a I le preda,precum si de a culege

in proprietate-a pastra fructele cazute in mod natural pe fondul sau,nu si cele a caror cadere o

provoaca.

4.Vederea asupra proprietatii vecinului

-limita a exercitiului dreptului de propritate private,prevazuta de lege prin raportatre la relatiile

de vecinatate

-nu este permis nici unui coproprietar sa faca o fereastra sau sa practice o deschidere in zidul

comun decat cu acordul celorlalti coproprietari;

-toti coproprietarii trebuie sa consimtala efectuarea unei ferestre ori despartiruri in zidul comun;

zidul ce desparte doua fonduri prin despartiturile prezumate a fi coproprietatea fortata a

proprietarilor fondurilor invecinate astfel despartite

-este obligatorie pastrarea unei distante de cel putin 2 metri intre fondul ingradit ori neingradit ce

apartine propr.vecin si fereasctra pentru vedere,balconul orientat catre acel fond

-daca lucrarile sunt situate neparalel cu linia de hotar sper fondul vecin,ele trebuie executate la o

distanta de pana la un metro fata de acea linie;sunt interzise lucrarile la o distanta mai mica de un

metru

-distanta se calculeaza de la punctual cel mai apropiat fata de linia de hotar existent pe fata

zidului in care s-a deschis vederea sau linia exterior a balconului

-nu sunt prevazute nici un fel de limite in cazul construirii asa numitelor ferestre de

lumina;acestea fiind construite incat sa impiedice vederea spre fondul invecinat-propr.imobilelor invecinate sunt obligati reciproc sa nu deschida ferestre sau balcoane la o

distanta mai mica de 1,9 metri,respective 60 de cm cand vederea este oblica fata de vecin

-dreptul de a avea deschideri la distante mai mici fata de fondul invecinat,poate fi dobandita prin

uzicapiune,titlu sau prin destinatia proprietarului


12/31

-practica a decis ca deschiderile care servesc numai la aerisire si iluminat natural pot fi practicate

la orice inaltime si distanta fata de fondul vecin,ele constituind un atribut al dr.de propr. si nu

sunt de natura a prejudicial pe propr.vecin

5.Dreptul de trecere

-cea mai importnata limitare legala a dreptului de proprietate

-propr.unui fond,adica al unui teren care este lipsit de acces pe calea publica are dreptul sa I se

permita trecerea pe fondul vecinului sau,pt a I se permite exploatarea propriului fond

-cele doua fonduri se afla intr-o stare obiectiva,in sensul ca unul are acces la calea publica iar

fondul invecinat nu

-situatia obiectiva celui care nu are acces la calea publica face ca el sa dobandeasca ex lege,prin

manifestarea sa de vointa ,dreptul de a I se permite trecerea pe fondul vecinului sau.acest drept a

fost calificat ca iind potestativ,iar punerea lui in valoare se realizeaza prin intelegerea

partilor,hotararea judecatoreasca ori uzucapiune speciala de 10 ani instituita in materie.

-trebuie deosebit dreptul de trecere ca limita legala a exercitiului dreptuli de proprietate private

de eventuala servitute de trecere,care este un dezmenbramant al dr.de propr.;se poate constitui o

servitute de trecere prin acordul partilor la un teren ce are iesire la calea publica,iar cei doi

proprietari considera ca trecerea pe fondul unuia dintre ei este mai usoara pt propr.fondului

dominant,sau se pot constitui asemenea servituti chiar in privinta unor fonduri ce nu sunt

invecinate.

-fie ca este vorba de punerea in valoare a dreptului legal de trecere,fie de constituirea unei

servituti de trecere prin fapta omului ca dezmenbramant al titlului de propr.proprietarul fondului

care suporta trecerea celuilalt proprietar isi poate exercita toate prerogativele dreptului de

propr.asupra fondului sau,inclusive asupra portiunii material pe care a dobandit dr.de trecere

celalalt proprietar cu conditia de a nu impiedica in vreun mod aceasta trecere.Propr fondului

dominant exercita practice anunmite acte de folosinta asupra terenului celuilalt proprietar,aparastfel a fi exercitate in comun prerogativele dreptului de propr.asupra aceluiasi bun.

NOTIUNEA DE FOND LIPSIT DE ACCES LA CALEA PUBLICA

-prin fond lipsit de acces la calea publica se intelege acel teren care este inconjurat de alte

diferite proprietati,fara ca titularul dr.de propr. asupra fondului dominant sa aiba vreo posibilitate

de a iesi la calea publica(loc infundat)


13/31

-situatia de fond lipsit de acces la calea publica trebuie sa rezulte dintr-un caz fortuity sau dintr-

un caz de forta majora

-cand lipsa accesului este imputabila proprietarului care pretinde trecerea, aceasta poate fi

stabilita numai cu consimtmantul proprietarului fondului care are acces la calea publica si cu

plata dublului despagubirii

-nu mai este loc infundat acel teren invecinat cu altul care are acces la calea publica,iar

propr.acestuia din urma l-a dobnadit sip e primul.

-daca lipsa accesului la calea publica este rezultatul unui act juridic trecerea nu va putea fi ceruta

decat acelor proprietary cre,in urma incheierii unor asemenea acte translative sau declarative de

proprietate,au dobandit in propr.lor partea de teren pe care se facea anterior accesul la calea

publica;ca urmare a incheierii unui act juridic,tittularul dr.de trecere nu poate schimba modul de

exercitare al acestui drept.

-notiunea de cale publica la care se dobandeste acces este definite ca drum deschis circulatiei

publice,adice orice drum public sau orice drum de utilitate privata care asigura de regula accesul

nediscriminatoriu al vehiculelor si pietonilor

INTINDEREA SI MODUL DE STABILIRE AL DREPTULUI DE TRECERE

-proprietartul fondului infundat are dreptul sa I se permita trecerea pe fondul vecinului sau spre

calea publica ,punerea in valoare a acestui drept prin stabilirea atat a intinderii sale cat si a

mudului de exercitare se determina prin intelegerea partilor,hotarare judecatoreasca sau prin

folosinta continua exercitata timp de 10 ani,adica uzucapiune.

-trecerea se va face in conditii care aduc o minima stanjenire exercitarii dr.de propr.asupra

fondului cu acces la calea publica,iar daca sunt mai multe fonduri trecerea se va face pe fondul

caruia I s-ar adduce cele mai putine prejudicii

-daca nu se ajunge la un accord intre parti,proprietarul fondului faca acces la calea publica se va

putea adresa instantei sa stabileasca existenta dr.de trecere si locul,intinderea si conditiile de

exercitare

-exista posibilitatea stabilirii dr.lega de trecere prin uzucapiune,pe o durata mai mare de 10

ani,uzucapiunea fiind considerate un mod de dobandire a dr.de propr. si a altor dr.reale

DESPAGUBIRI;STINGEREA DREPTULUI DE TRECERE


14/31

-nu este prevazut expres acest character al dreptului legal de trecere

-despagubirile se vor stabili prin acordul partilor iar in caz de litigiu de instant de judecata

-instanta suprema a stabilit ca atunci cand trecerea serveste si fondului aservit,cheltuielile vor fi

suportate proportional cu foloasele culese si de proprietarul acestui fond

-daca propr.fondului ce suporta trecerea la calea publica in folosul propr. invecinat a

indisponibilizat o parte din terenul sau special in acest scop,atunci despagubire va acoperi

echivalentul lipsei de folosinta a terenului catre fondului aservit,dar daca trecerea este folosita de

ambii atunci la nivelul despagurii se va lua in vedere acest fapt

-daca dreptul de trecere a fost dobandit prin uzucapiune,propr.locului infundat nu va datora

celuilat propr. nici o despagubire;termenul de prescriptie pentru actiunea in despagubiri pe care

propr.fondului aservit o are impotriva propr fondului dominant incepe sa curga de la momentul

stabilirii dreptului de trecere

-daca dintr-un motiv anume inceteaza dr.de trecere,propr.fondului aservit este dator sa restituie

despagubirea incasata cu reducerea acesteia proportional cu perioada efectiva a exrcitarii dr.de

trecere.

-dreptul de trecere este imprescriptibil,dar el se poate stinge in situatia in care fondul dominant

dobandeste un alt acces la calea publica

-C.ALTE LIMITE LEGALE

1.Dreptul de trecere pentru utilitati

-proprietarul unui fosnd este obligat sa permita trecerea pri ori pe fondul sau a retelelor edilitare

ce deserves fonduri invecinate ori din aceiasi zona,cum ar fi conductele de apa/gaz,cabluri

electrice subterane sau aeriene

-proprietarului lipsit de acces la calea publica,dreptul de trecere pentru utilitati este recunoscut

in beneficiul celui care le realizeaza si priveste fonduri invecinate sau din aceiasi zona;propr

acestor fonduri este obligat sa permita trecerea pe fondul sau a oricaror instalatii de acest gen

-acest drept este recunoscut in interes public,nu in interes privat

-in cazurile de coproprietati fortate,bunurile comune afectate utilizarii a doua sau mai multe

fonduri,cum ar fi instalatii sau drumuri care deservesc doua sau mai multe cladiri,daca ar trebui


15/31

effectuate lucrari pt acestea ,pentru a caror realizare ar trebui sa se treaca printr-un fond invecinat

proprietatea altei persoane,acestea s-ar realiza in interes privat

-exista si o conditie restrictive pt realizarea acestot tipuri de lucrari:obligatia de a permite

trecerea pt.utilitati subzista numai in situatia in care prin alta parte ar fi imposibila periculoasa si

costisitoare;sarcina probei revine propr.fondului care va beneficia de acest drept special de

trecere

-in toate cazurile proprietarul obloigat sa permita trecerea prin fondul sau are dreptul la plata

unei despagubiri,car in ipoteaza realizarii unor utilitati noi trebuie sa fie prealabila;partile se pot

intelege cu privire la despagubiri,altfel instant va dedice;

-din ratiuni economice cladirile,curtile,gradinile sunt exceptate de la acest drept de trecere ce are

obiect conducte si canale subterane,daca acestea sunt noi

2.Dreptul de trecere pentru efecruarea unor lucrari

-exista doua limitari ale dreptului de propr.privata ce tin de raporturile de buna vecinatate

a.obligatia unui propr.de a permite folosirea fondului sau pentru efectuarea unor lucrari necesare

fondului invecinat

b.obligatia de a permite accesul vecinului pe terenul sau pt a taia crengile copacilor si culegeerea

fructelor

-ambele ipoteze au in vedere un fond temporar,iar acesta poate conduce la acordarea de

despagubiri pentru titularul fondului care suporta trecerea ori efectuarea lucrarilor,numai daca

este cazul

-dreptul de trecere poate fi recunoscut numai daca taierea crengilor/efectuarea

lucrarilor/culegerea fructelor nu poate fi facuta printr-o alta parte

3.Dreptul de trecere pentru reintrarea in posesie

-proprietarul unui fond nu poate impidica o alta persoana pt a redobandi posesia bunului

sau,ajuns intamplator pe propr.sa,cu conditia de a fi instiintat in prealabil despre intentia celui ce

doreste sa ii foloseasca fondul in acest scop

-acest drept poate fi complet strain de raporturile de vecinatate


16/31

-in toate cazurile ,propr.fondului care permite trecerea pentru reintrarea in posesie are dreptul la

justa despagubire pentru prejudiciile ocazionate de reintrarea in posesie,precum si pentru cele pe

care bunul le-a cauzat fondului

STAREA DE NECESITATE

-in caz de necesitate,nu se mai are in vedere un drept de trecere ci o limitat legala a exercitiului

dreptului de proprietate ce poate sa apara intr-o imprejurare complet straina de vointa partilor

-persoana care foloseste bunul altuia pentru a se apara pe sine ori pe altul,trebuie sa fie intr-un

pericol real si imminent,real si serios,nu imaginar pe cale sa se produca sau in curs de producere;

cel al carui bun a fost distrus in acest scop,are dreptul sa ceara o despagubire echitabila de la cel

salvat

-starea de necessitate exclude caracterul licit al faptei;propr bunului folosit va primi o

indemnizatie de la cel salvat;daca propr.a provocat ori favorizat pericolul nu va mai fi

indemnizat pt.folosirea ori chiar distrugerea bunului sau

2.LIMITE CONVENTIONALE-prin conventia partilor

INALIENABILITATEA VOLUNTARA.CLAUZA DE INALIENABILITATE

-proprietarul poate consimti la limitarea dreptului sau prin acte juridice,cu conditia ca sanu fie

incalcate ordinea publica si bunele moravuri

-prin conventie sau testament se poat interzice instrainarea unui bun pe cel mult 49 de ani,daca

exista un interes serios si legitim

-pt ca o clauza de inalienabilitatea sa fie valabila trebuie indeplinite mai multe conditii:

a.poate fi dispusa numai prin conventia partilor sau testament;obligatia de a nu instraina bunul

revine dobanditorului acestuia ca effect la contractului incheiat intre parti sau impusa

beneficiarului testamentului prin vointa unilaterala a testatorului-de cuius

b.sa aiba un interes serios si legitim;acesta ar putea fi al dispunatorului(proprietarul constituie un

uzufruct in beneficiul altei persoane careia ii interzice instrainarea uzufructului,doar sa aiba

acelasi uzufructuar pe durata uzufructului ),al dobanditorului bunului gratificat de proprietar,al

unui tert(propr. transmitarot ii constituie o renta viagera in sarcina dobanditorului cu titlu gratuity


17/31

al bunului);dobanditoru; poate fi autorizat de instant de judecata sa dispuna totusi de bunul

dobandit afectat de o asemenea clauza,daca interesul care a justtificat clauza de inalienabilitate a

disparut sau daca un interes superior o impune

c.sa fie temporara,se constituie pe un termen limitat de cel mult 49 de ani,car curge din

momentul dobandirii bunului de noul proprietar

-daca o clauza este inserata intr-un contract translativ de proprietate,spre a fi opozabila tertilor

aceasta sa fie supusa formalitatilor de publicitate

-un contract ce contine o clauza de inalienabilitate,produce efecte inte parti si fata de succesori

universali,cu titlu universal sau cu tittlu particular

-clauza nu poate fi invocate impotriva dobanditorilor bunului cu privire la care exista o asemenea

clauza sau impotriva creditorilor proprietari care s-au obligat sa nu instraineze ,decat daca indepl

conditiile de validitate si au fost indepl formele de publicitate,dupa caz.

-daca o clauza a fost prevazuta intr-un contract cu titlu gratuita,este opozabila creditortilor

actuali,viitori si celor anteriori actului de dobandire.

CLAUZA DE INALIENABILITATE IN SITUATII SPECIALE

-partileunui contract de instrainare se pot intelege in sensul ca dobanditorul bunului sa transmita

bunul doar catre o pers.determinata sau determinabila,de exemplu primul copil care se va

naste;intr-o asemenea situatie clauza de inalienabilitaate este subinteleasa,se prezuma existenta ei

-solutia este de natura sa conduca la indeplinirea intocmai a obligatiei asumate dobanditorului

bunului de a nu instraina in viitor acel bun decat catre o persoana determinabila sau determinata

-astefel de clause sunt cuprinse si in anecontracte

-transmitere bunului pe cale de succesiune nu poate fi oprita prin stipularea inalienabilitatii;chiar

daca bunul a fost dobandit afectat de o clauza de inalienabilitate,dobanditorul ramane liber ca la

decesul sau sa-l transmita mostenitorilor legali ori testamentari.

-daca bunul formeaza obiectul unei substitutii fideicomisare ce ce consta in obligatia prevazuta n

sarcina legatarului sau donatarului gratificat cu acest bun de a-l administra si a-l transmite,,la

decesul sau unei persoane desemnate de dispunator,dobanditorul va trebui sa indeplineasca

aceasta obligatie,trebuie sa transmita doar persoanei desemnate.


18/31

FORMALITATI DE PUBLICITATE

-pt anumite bunuri sunt instituite system de publicitatea transmisiunii sau a altor operatiuni

juridice,clauza de inalienabilitate care are ca obiect un astfel de bun devine opozabila tertior prin

indeplinirea formalitatilor prevazute de lege.

-daca actul de instrainare are drept obiect un bun imobil,clauza va fi notate in CF,ea devine

opozabila tertilor prin notarea in registrul de publicitate imobiliara

-daca actul de instrainare are drept obiect un bun mobil,se vor aplica regulile prevazute pentru

dobandirea proprietatii prin posesia de buna credinta,aceasta are rolul de a asigura opozabilitatea

fata de terti a actelor juridice constitutive sau translative de dr.reale.

-este posesor de buna credinta cel ce nu cunostea si nici nu trebuia sa cunoasca lipsa calitatii e

propr a instrainatorului bunului rezulta deci ca cel care a dobandit un bun si cunoastea exitenta

clauzei de inalienabilitate nu poate sa invoce dobandirea dr. de propr. asupra acelui bun prin

posesia de buna credinta

DISP.SPECIALE PRIVITOARE LA SANCTIUNILE DE DREPT CIVIL APLICABILE

-o prima sanctiune,este consecinta neindeplinirii unei obligatii contractuale de catre debitorul

acestuia si angajarea in acest fel a raspunderii sale

-sanctiunea nulitatii opereaza si in cazul clauzei de inalienabilitate;daca nulitatea loveste doar

clauza contractual isi va produce efectele,iar daca contractual este lovit de nulitate se va desfiinta

si clauza;daca clauza de inalienabilitate a fost determinant la incheiere unui contract,nuliatea

clauzei va atrage nulitatea intregului contract

-instrainatorul poate sa ceara rezolutiunea contractului in ipoteza incalcarii clauzei de

ianlienabilitatede catre debitorul sau;acesta poate sa obtina rezolutiunea,deoarece aceasta

opereaza nu numai prin intentarea unei actiuni in justitie,ci poate opera si prin delcaratie

unilaterala de rezolutiune sau in temeiul unui pact comisoriu facut in acest sens

-atat tertul in beneficiul careia a fost inserata o asemenea cauza cat si instrainatorul pot cere

anularea actului de instrainare subsecvent incheiat cu nerespectarea acesteia;legea prevede

posibilitatea de a se cere anularea actului,aflandu-ne in prezneta unei nulitati relative a actului

subsecvent;sunt anulabile si actele prin care s-ar constitui drepturi reale(ipoteca/gaj),nu numai

cele prin care se transmit dr.de proprietate


19/31

-inserarea unei clauze inalienabilitate intr-un act juridic translativ de proprietate,constituie o

derogare de la principiul liberei circulatii a bunurilor prin exercitarea atributului dipsozitiei

juridice de catre proprietarul lor.

-temporara prin esenta ei,clauza trebui sa fie aiba un interes legitim si serios

3.LIMITE JUDICIARE-prin hotarare judecatoreasca

Fondurile ce aprtin unor propr.diferiti care se invecineaza intre ele semnifica existent unor

imprejurari de fapt,vecinatatea fiind un fapt.

-punerea in valoare a acestor fonduri de catre proprietari duce la la crearea unor raporuturi

juridice sau de fapt numite raporturi de vecinatate

-dr.de propr oblige la respectarea sarcinilor privind asigurarea bunei vecinatati si la respectarea

celorlalte sarcini care potrivit legii revin proprietarului;aceasta reprezentand o limitare a

exercitiului dr.de propr,cu finalitatea asigurarii unei tolerante pasnice commune

-limitele judiciare au ca izvor legea si vointe instantei de judecata

-in general apar conflicte intre parti cu privire la modul in care sunt aplicate limtele legale ori

conventionale,ele apreciind in fuctie de fapta dedudusa judecatii ,modul contrec in care au a

opera aceste limite,dar exista si situatii cand limitele judiciare sunt stabilite direct de

judecator,prevederile legale neexistand

1.LIMITELE JUDICIARE CA POSIBILITATE JURIDICA DE DEPASIRE A

INCOVENIENTELOR NORMALE ALE VECINATATII

-domeniul de aplicare al limitelor judiciare este dat de raportul de vecinatate,dupa criteriul

incovenientelor normale ce ar putea sa apara

-daca un propr.prin execitarea dreptului sau cauzeaza anumite incoveninte mai mari decat cele

normale in cadrul raporturilor de vecinatate,instant va putea din considerente de echitate,s ail

oblige la despagubiri in folosul celui vatamat si la stabilirea sitatiei anterioare producerii acestor

incoveniente,care pot aparea in realitate,practic ca urmare a exercitiului atributului folosintei de

catre unul din propr.vecini,efectele acestora resimtindu-se asupra fondului invecinat


20/31

-daca propr.depaseste inconvenientele normale in exercitiul dreptului sau,el comite un abuz de

drept,sanctionat de judecator prin angajarea raspunderii civile delictuale a propr.care a actionat

cu vinovatie

-nu se presupune ca exista vinovatie cand propr.creeaza incoveniente normale vecinului sau,dar

principiul echitatii il oblige la repararea prejudiciului cauzat si daca este posibil restabilirea

situatiei anterioare

-daca prejudicial cauzat este minor in raport cu necesitatea desfasurarii activiatii prejudiciabile

de catre proprietar,instant va putea incuviinta desfasurarea acelei activitati,dar cel prejudiciat va

avea dreptul la despagubiri

-daca prejudicial este imminent sau foarte probabil,instant va putea incuviinta prin ordonanta

presedintiala,specifica solutionarii situatiilor de urgenta,masurile necesare pentru prevenirea

pagubei

2.ALTE LIMITE

A.Bunuri proprietate private declarate temporar inalienabile ori alienabile conditionat

-prin legi special au fost instituite asemenea limite ale exercitiului prerogative dispozitiei juridice

privitorla bunuri proprietate private

a.locuintele car au fost realizate cu subventii de la bugetul de stat nu pot fi instrainate prin acte

intre vii decat dupa restituirea integral a sumelor de bani actualizate sip e baza dovezii de

depunere integrala a contravalorii acestor sume actualizate

b.locuintele cumparate cu credit C.E.C.,pana la rambursarea integral a creditului,nu se pot

restructura sau instraina

c.investitiile imobiliare constand in construirea,cumpararea,consolidarea sau extinderea

imobilelor,realizate prin acordarea de credite ipotecare grevate cu drept de ipoteca ce garanteaza

restituirea creditelor obtinute in acest scop,nu pot fi instrainate decat cu acordul scris si prealabil

dar de creditorul ipotecar adica institutia finantatoare;biroul de CF are obligatia de a nota din

oficiu aceasta interdictie de instrainare

d.terenurile atribuite in proprietatea tinerilor din mediul rural pentru construirea de locuinte si

anexe gospodaresti nu pot fi instrainate prin acte juridice intre vii tim de 10 ani,socotitide la data

constructiei locuintei,sub sanct NA


21/31

B.Bunuri care nu pot circula decat in conditii restrictive

Bunuri care sunt in circuitul civil dar din considerente de oridine publica sau altele,nu pot

circula/instrainate/doabandite decat in conditii restrictive.

a.armele si munitiile

b.materialele explosive

c.ingrasamintele chimice si produsele de protective a plantelor;substante si preparate

periculoase;organisme modificate genetic

d.obiecte de cult

e.bunurle sacre si cele afectate direct si exclusive de cultul relogios,sunt inalienabilesi

imprscriptibile pot fi instrainate in conditiile prevazute de statutele fiecarui cult

f.donarea si transplantul de organe se fca doar in scop therapeutic,cu asigurarea unor standard de

siguranta si calitate

POSESIA

DEFINITIEexercitarea in drept a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun de

catre o persoana care il stapaneeste si care se comporta ca un proprietar ala acelui bun si ca

posesor poate fi cel ce se comporta ca un titular al unui alt drept real,cu exceptia drepturilor reale

de garantie.In dreptul civil,posesia nu este conceputa ca o stare de drept ci ca o stare de

fapt,constand in stapanirea unui lucru,in exercitarea unei puteri de fapt,in cadrul careia posesorul

se comporta ca si cand el ar fi adevaratul titular al dreptului real asupra acelui lucru.

POSESIA SI DREPTUL DE PROPRIETATE

Posesia nu trebuie confundata cu dreptul de proprietate;posesia este o stare de fapt iar

proprietatea este o stare de drept.Proprietarul sau titularul unui drept real,dezmenbramant al unui

drept de proprietate(dreptull de usufruct) are anumite prerogative asupra unui bun,conferite de

dreptul sau,care ii sunt recunoscute tocmai pe temeiul dreptului pe care il are,avand o putere de

drept asupra bunului.Dimpotriva este posibil ca o persoana,fara a avea puterea conferita de un

drept sa exercite in fapt stapanirea unui bun.Cel care are puteri pe temeiul unui drept exercita

acte material,dar la baza exercitiului lor sta insusi dreptul sau,pe cand cel care are o putere de

fapt exercita asemenea acte,ca si cum ar avea un drept dar nu il are.In dreptul civil roman,aceasta


22/31

stare de fapt este protejata de lege prin aparenta de drept pe care o creeaza,mai ales ca posesorul

nu numai ca ca stapaneste bunul in fapt,dar o face si cu intentia de a se comporta ca un titular al

dreptului real asupra acelui bun si produce anumite efecte juridice.Cand posesia este conforma

cu starea de drept este o posesie legitima,in caz contrar fiind nelegitima.Posesia legitima

reprezinta atributul dreptului de proprietate, pe cand posesia nelegitima este posesia stare de

fapt.:Prin raportare la starea de drept este nelegitima,pentru ca starea de fapt nu se suprapune cu

cea de drept.

POSESIA SI DETENTIA PRECARA

Detentorul precar este cel care detine un bun de la o alta persoana,de regula propr. in puterea

actului juridic pe care l-a incheiat cu acesta.El stapaneste bunul,nu pt.sine,ca posesorul,ci pentru

altul,dar o face intotdeauna pe baza unei situatii juridice nascute dintr-un act juridic si nu dintr-o

situatie de fapt.Detentorul precar nu neaga,ci,dimpotriva,recunoaste dreptul celei de la care sip

t.care detine bunul.Detentorul precar poate invoca efecte cunoscute posesiei,dar numai in

cazurile prevazute de lege.Posesorul apare cu intentia de a detine bunul pentru sine,pe cand

detentorul precar detine pentru altul,adica pentru propr.sau pt cel de la care a primit bunul.

Nu constituie posesie stapanirea unui bun de catre un detentor precar ,precum:

-locatarul,comodatarul,depozitarul,creditor gajist

-tittularul dezmembramintelor de proprietate-superficia,uzufructul-fata de nuda proprietate

-fiecare coproprietar,in proportie cu cotele part ice ii revin

-orice alta persoana care dobandeste temporar un bun si este obligata sa il restituie

Rezulta deci ca spre deosebire de posesie,detentia este o stare de drept si nu o stare de fapt.

Exista trei situatii juridice diferite privitoare la stapanirea unui bun:

a.Proprietarul stapaneste bunul in puterea dreptului sau de proprietate;posesia sa apare ca un

atribut al acestui drept,starea de fapt suprapunandu-se cu cea de drept

b.Posesorul stapaneste bunul in puterea sac a si cum ar fi proprietar,dar nu este;el are doar o

putere de fapt asupra bunului,nu este nici titularul dreptului real,nici titular; unui drept de

creanta;starea de fapt nu se suprapune cu cea de drept


23/31

c.Detentorul precar stapaneste bunul pt proprietar,pe temeiul unui act incheiat cu acesta;starea de

fapt se suprapune cu cea de drept.

Calitatea de proprietar este incompatibila cu cea de detentor precar,proprietarul nu poate fi

niciodata detentor precar cu privire la propriul bun

ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE POSESIEI

Doua elemente trebuie sa fie indeplinite cumulativ,pentru ca stapanirea unui bun sa poata fi

calificata drept posesie:

a)un element material-corpus-presupune un contact direct cu lucrul,concretizat in orice fel de

acte maeriale(detinerea bunului,culegerea fructelor,savarsirea de acte de folosinta,efectuarea

unor modificari)

b)un element psihologic,intentional-animus-consta in intentia,voinat celui care stapaneste bunul

de a efectua aceasta stapanire pentru sine,de a se comporta ca un proprietar al lucrului sau titular

al altui drept real,cel care detine lucrul are animus domini/animus possindendi.Lipsa elementului

psihologic,face ca detinatorul lucrului sa nu aib acalitatea de posesor,ci cea de detentor precar.

DOBANDIREA POSESIEI

Pentru dobandirea posesiei este necesar sa fie intrunite ambele elemente constitutive. Nu este

sufficient sa existe numai stapanirea materiala,fara elemental subiectiv adica intentia

detinatorului de a se comporta ca proprietar sau sa existe doar simpla vointa de a poseda,fara

elemental material.se pune problema da ambele trebuie exercitate de aceiasi persoana.Elementul

intentional trebuie sa fie intrunit chiar in persoana celui care pretinde ca poseda,de regula acest

element nu se poate exercita prin altcineva, exceptie daca persoana este lipsita de capacitate de

exercitiu si se admite ca elementul intentional sa se exercite prin reprezentantul legal,se aplica si

la persoanele juridice(ex.un minor sub 14 ani apare ca mostenitor,el isi va exercita posesia asupra

bunurilor prin reprezentantul legal).Elementul material,puterea materiala asupra lucrului poate fi

exercitata si printr-un reprezentant al posesorului,nu numai personal.(ex.posesorul care a


24/31

inchiriat lucrul exercita puterea materiala prin intermediul chiriasului).Rezulta ca elementul

intentional exista si in persoana posesorului,iar elemental material se exercita printr o alta

persoana,dar tot pentru posesor.A dovedi posesia inseamna a dovedi existent elementelor sale.

Modul in care se face Dovada,este diferit infunctie de elementul care trebuie dovedid:

a)elementul material,ca element obiectiv este relative usor de dovedit,dar fiind caracterul sau

apparent.ca fapt material el poate fi doabandit prin orice mijloc de proba

b)elementul intentional,ca element psihologic,subiectiv este mai greu de dovedit,prin instituirea

unor prezumtii legale,dintre care prima face din elementul material al posesiei dovada

elementului institutional,pornind de la premisa ca stapanirea materiala este o exprimare a

vointei,ca el poseda pentru sine,sub nume de proprietar,daca nu este probat ca a inceput a poseda

pentru altul.Codul civil dispune ca pana la proba contrarie,Acela care stapaneste bunul este

prezumat posesor,ceea ce inseamna ca se prezuma ca el are animus domini;prezumtia este

relative,ea poate fi rasturnata oricand prin pierderea posesiei.De asemenea,detentia precara,o data

dovedita,este prezumata -tot relativ-ca se mentine ca atare pana la proba

intervertirii,transformarii sale in posesie.

PIERDEREA POSESIEI

Vechiul cod civil prevedea ca daca dispare unul dintre elementele posesiei ori se pierd ambele de

catre posesor,va inceta insasi posesia.Noul cod,reglementeaza pierderea posesiei sub forma

incetarii acesteia.Posesia inceteaza prin:

a.transformarea sa in detentie precara

b.instrainarea bunului posedat

c.pieirea bunului

d.trecerea bunului in proprietate publica

e.abandonarea bunului mobil sau inscrierea in cartea funciara a declaratiei de renuntare la

dreptul de proprietate asupra unui bun imobil

f.deposedarea,daca posesorul ramane lipsit de posesis bunului pe o perioada mai mare de un an


25/31

g.inscrierea dreptului de proprietate al comunei ,orasului sau a municipiului,dupa caz;adica in

ipoteza in care proprietarul bunului renunta la dreptul sa de proprietate asupra acelui bun printr-o

declarative autentica notariala,inregistrata la biroul de cadastru si publicitate imobiliara,pentru a

se inscribe radierea dreptului celui care era inscris ca titular,respective renuntatorului,si o alta

persoana nu a solicitat inscrierea in temeiul uzucapiunii.

Cauzele de pierdere a posesiei tin de manifestarea de vointa a posesorului(abandonarea bunului

mobil,inscrierea in cf a declaratiei de renuntare la dreptul de proprietate asupra bunului

imobil)sau sunt independente de vointa sa(pieirea bunului dintr-un caz fortuit,deposedarea facuta

de un tert,daca are o durata mai mare de un an).De asemenea unele cauze tin de pierderea unui

element al posesiei(transformarea posesiei in detentie precara,titularul pierzand astfelelementul

psihologic) sau de ambele elemente(instrainarea bunului).

VICIILE POSESIEI

DISCONTINUITATEA POSESIEI

Potrivit fostului cod Posesia este discontinua cand posesorul o exercita in mod neregulat,adica cu

intermitente anormale.Discontinutatea,nu trebuie confundata cu intreruperea posesiei,aceasta din

urma fiind o cauza de incetare a posesiei,nu un simplu viciu.pentru ca posesia sa fie continua,nu

se cere ca posesorul sa se gaseasca in contact permanent cu lucrul sis a faca zilnic acte de

folosinta a acestuia.Exista continuitate daca actele de stapanire se fac cu regulalitate pe care

natura lucrului o impune.Continuitatea nu exlude intermitenta in stapanirea lucrului,daca natura

lucrului o impune(ex.nu trebuie stapanita o pasune in timpul iernii).potrivit noului cod posesia

este discontinua atata timp cat posesorul o exercita cu intermitente anormale,dupa natura

lucrului;deci dixcontinuitatea poate fi definita ca acel viciu al posesiei ce consta in exercitarea ei

cu intermitente anormale in raport cu natura lucrului.Continuitatea si intermitenta anormalareprezinta chestiunii de fapt,aflate la aprecierea instantei,care va decide pornind de la situatia

concreta a naturii bunului posedat.Sarcina probei discontinuitatii revine celui care pretinde ca

posesia a fost lovita de acest viciu.Viciul discontinuitatii,nu trebuie confundat cu incetarea

posesesiei in cazul neexercitarii ei timp de un an,in cazul discontinuitatii si nu a pierderii

posesiei,se impune intermitenta anormala a exercitarii ei sa fie mai mica de un an.


26/31

Caractere juridice

-este temporar,inceteaza daca actele de stapanire devin regulate portivit naturii lucrului

-este absolut,poate fi invocate de orice persoana interesata

-se aplica de regula in cazul posesiilor nemiscatoare;la bunurile miscatoare se aplica

regula,potrivit cu care posesorul de buna credinta al unui bun mobil pe care l-a dobandit printr-

un act translativ de proprietate cu titlu oneros,devine proprietarul acestuia din momentu; in care a

intrat in posesia efectiva a bunului.Discontinuitatea posesiei bunurilor mobile nu este de exclus

in situatiile in care posesia nu conduce la dobandirea dreptului de proprietate,art 937??

VIOLENTA

Fostul cod civil dispunea ca posesia este tulburata cand este fundata sau conservata prin acte de

violenta in contra sau din partea adversarului.Nu este sufficient ca posesia sa fie inceputa in mod

pasnic,dare a trebuie mentinuta in continuare-consevata tot astfel.Dispozitia legala citata ar putea

duce la concluzia,ca nu numai violenta active,ci si cea pasiva,in apararea posesorului ar fi

suficienta pentru a-I vicia posesia.in literature de specialitate se admitea ca violenta pasiva din

partea posesorului,cand atacul provine din partea unui tert,nu era de natura a vicia posesia.o alta

solutie ar avea drept rezultat o oferi tertului interesat putinta ca ,pe langa calea exercitarii unor

acte violente,sa determine vicierea posesiei,desi posesorul,aflat intr-o adevarata legitima

aparare,nu a avut nici o initiativa violenta,nici in dobandirea sau conservarea posesiei.

Caractere juridice

-este relativ, poate fi invocate numai de cel inpotriva caruia s-a exercitat violenta,fata de celelalte

persoane,posesia nu este afectata de acest viciu

-este temporar,de indata ce violenta a incetat,posesia redevine utile

-se aplica in privinte posesiei nemiscatoarelor cat si bunurilor miscatoare


27/31

CLANDESTINITATEA

Vechiul cod cerea ca posesia sa fie publica,sa se exercite pe fata,asa cum ar exercita-o

proprietarul;posesia este clandestine,cand posesorul o exercita in ascuns de adversarul sau,inacta

acesta nu este in stare de a putea sa o cunoasca.

Noul cod civil:posesia este caldestina daca este exercitata astfel incat sa nu fie cunoscuta.se

poate concepe usor in cazul bunurilor mobile,fiind mai greu de imaginat in cazul imobilelor

Caractere juridice

-este realtiv,poate fi invocate numai faat de cel fata de care posesia a fost exeercitata pe

ascuns;numai persoana fata de care posesia este clandestina poate invoca acest viciu

-este temporar,inceteaza de indata ce posesia a devenit publica

PRECARITATEA

Precaritatea este insasi lipsa posesiei.

Caracteristic precaritatii este faptul ca ii lipseste elementul intentional,asta insemnand ca actele

sau faptele material de folosinta sau de putere asupra lucrului sunt savarsite nu pentru sine ci

pentru altcineva.

Nu constituie posesie stapanirea unui bun de catre cel care il detine pentru altul,precum

locatarul,comodatarul si in general este detentor precar orice persoana care detine in mod

temporar un bun al altuia si are obligatia sa il restituie acestuia sua il stapaneste cu ingaduinta

proprietarului.

Precaritatea intervine si situatii ca:

a. dac detentorul precar ncheie cu bun-credin un act translativ de proprietate cu titlu

particular cu alt persoan dect cu proprietarul bunului

b. detentia precara se transforma in posesie utila dac detentorul precar svrete mpotriva

posesorului acte de rezisten neechivoce n privina inteniei sale de a ncepe s se

comporte ca un proprietar; n acest caz, intervertirea nu se va produce ns mai nainte de

mplinirea termenului prevzut pentru restituirea bunului


28/31

c. detentia precara se tranforma in posesie utila si dac detentorul precar nstrineaz bunul,

printr-un act translativ de proprietate cu titlu particular, cu condiia ca dobnditorul s fie

de bun-credin.

n cazul imobilelor nscrise n cartea funciar, dobnditorul este de bun-credin dac nscriedreptul n folosul su ntemeindu-se pe cuprinsul crii funciare. n celelalte cazuri, este de

bun-credin dobnditorul care nu cunotea i nici nu trebuia, dup mprejurri, s cunoasc

lipsa calitii de proprietara celui de la care a dobndit bunul.

EFECTELE POSESIEI

a.creeaza o prezumtie de proprietate:

b.posesorul de buna credinta al unui bun mobil dobandeste dreptul de proprietate asupra acestuia

c.posesia este protejata prin actiunile posesorii.

a.posesia creeaza o prezumtie de proprietate

Pana la proba contrara,posesorul este considerat proprietar,cu exceptia imobileleor inscrise in

cartea funciara;per a contrario,pentru imobilele neinscrise,din diverse motive,in cartea

funciara,prezumtia de proprietate a acestora se va opera,in continuare,in favoarea posesorului

unui asemenea imobil.Ca principiu,instituind prezumtia relativa de proporietate in favoarea

posesorului,cu exceptia aratata,de cele mai multe ori,starea de fapt a posesiei corespunde starii de

drept,fiind corespunzatoare acesteia.Prezumtia dreptului de proprietate este mai

puternica;posesorul de buna-credinta al bunului mobil corporal va dobandi chiar proprietatea

bunului din momentul intrarii in posesia acestuia.Rigoarea regimului juridic al dobandirii si

transmiterii dreptului de proprietate imobiliara in actualul sistem al cartii funciare determina o

aplicare limitata a prezumtiei de proprietate privitoare la bunurile mobile;daca in cartea funciara

a fost inscris un drept real in folosul unei anumite personae,se prezuma ca acel drept exista in

folosul celui astfel inscris in registrul de publicitate imobiliara.Asadar,privitor la immobile

inscrise in cartea funciara,nu se mai poate vorbi despre aplicarea prezumtiei de proprietate in

favoarea posesorului acelui bun.

e.posesia este protejata prin actiunile posesorii


29/31

Actiunea posesorie este acea actiunee pusa la indemana posesorului,pentru a apara posesia-ca

stare de fapt-impotriva oricarei tulburari,pentru a mentine aceasta stare ori pentru a redobandi

posesia atunci cand ea a fost pierduta.Prin actiunea posesorie se apara starea de fapt a

posesiei,fara a se pune in discutie dreptul asupra lucrului.Actiunea posesorie presupune dovada

stapanirii de fapt,nu si a stapanirii de drept.acestea sunt actiuni reale,nu pentru ca ar proteja un

drept real ci pentru ca se intemeiaza pe stapanirea unui bun.Actiunile se aplica atat la bunurile

mobile cat si la cele immobile.Felurile actiunii posesorii:

a.actiune posesorie generala(actiune in complangere)

Este folosita pt.a face sa inceteze orice fel de tulburare a posesiei,de natura de a impiedica

exercitiul liber si efectele juridice ale posesiei.

Cel care a posedat cel putin un an poate solicita instantei de judecata prevenirea ori inlaturarea

oricarei tulburari a posesiei sale sau restituire bunului.

Actiunile posesorii pot fi execitate si de detntorul precar;o asemenea actiune poate fi intentata de

titularul dezmenbramintelor de propritate,pentru apararea posesiei sale,corespunzatoare dr.real

pe care il exercita:uz,servitute,usufruct,superficie.

Pot fi introduce si impotriva proprietarului dar nu impotriva persoanei fata de care exista

obligatia de a restitui bunul posedat.

Actiunea trebuie introdusa in maxim un an,de catre posesorul ori detentorul precar.Actiune

generala in caz de tulburare ori deposedare,pasnica sau violenta se intr-o duce tot in termne de un

an,de la data tulburarii sau deposedarii.

b.actiune posesorie speciala(actiune in reintegrare)

Este specifica situatiei in care tulburarea sua deposedarea s-a facut prin violenta.

Actiunea poate fi introdusa de cel care exercita o posesie viciata indifferent de natura ei,in

termen de prescriptie de un an.

LUAREA MASURILOR PENTRU CONSERVAREA BUNULUI POSEDAT

Actiunile posesorii apara posesia dupa ce s-a produs tulburarea ori deposedarea celui cara

stapaneste bunul ca posesor sau detentor precar. Dac exist motive temeinice s se considere c

bunul posedat poate fi distrus ori deteriorat de un lucru aflat n posesia unei alte persoane sau ca

urmare a unor lucrri, precum ridicarea unei construcii, tierea unor arbori ori efectuarea unor


30/31

spturi pe fondul nvecinat, posesorul poate s cear luarea msurilor necesare pentru evitarea

pericolului sau, dac este cazul, ncetarea lucrrilor.

Pn la soluionarea cererii, posesorul ori, dup caz, cealalt persoan poate fi obligat la plata

unei cauiuni, lsate la aprecierea instanei, numai n urmtoarele situaii:

a) dac instana dispune, n mod provizoriu,deplasarea lucrului ori ncetarea lucrrilor, cauiunea

se stabilete n sarcina posesorului, astfel nct s se poat repara prejudiciul ce s-ar cauza

prtului prin aceast msur;

b) dac instana ncuviineaz meninerea lucrului n starea sa actual ori continuarea lucrrilor,

cauiunea se stabilete n sarcina prtului astfel nct s se asigure posesorului sumele necesare

pentru restabilirea situaiei anterioare.

c.posesorul de buna credinta al unui bun mobil dobandeste dreptul de proprietate asupra

acestuia

Oricine se afla la un moment dat in posesia unui bun mobil este prezumat ca are un titlu de

dobandire a dreptului de proprietate asupra bunului.Persoana care cu buna credinta ,incheie cu un

neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros avand ca obiect un bun mobil devine

propr.acelui bun din momentul luarii sale in posesia efectiva. Cu toate acestea, bunul pierdut sau

furat poate fi revendicat de la posesorul de bun-credin, dac aciunea este intentat, sub

sanciunea decderii, n termen de 3 ani de la data la care proprietarul a pierdut stpnirea

material a bunului.Calitatile pe care trebuie sa le indeplineasca posesia bunului mobil,pentru ca

persoana care cu buna credinta incheie un act translativ de propr.cu un nepropr este adevarata

daca:

a.posesia este reala,adica tertul dobanditor trebuie sa indeplineasca concomitant ambele elemente

ale posesiei:animus si corpus

b.posesia sa fie utila,adica sa fie neviciata,deaoarece in situatiile prevazute de lege,nu produce

efecte decat posesia utila.c.posesia sa fie de buna credinta.

Unele efecte juridice ale posesiei se produc,numai daca posesorul a fost de buna credinta,cum ar

fi dobandirea dr.de propr. asupra bunului mobil.Este considerat de buna credinta posesorul care

nu cunostea si nici nu trebuia,dupa imprejurari,sa cunoasca lipsa calitatii de proprietar a

instrainatorului,va fi considerat de rea credinta cel care nu a cunoscut desi trebuia sa cunoasca


31/31

sau a cunoscut lipsa calitatii de propretar.Buna credinta trebuie sa existe la data intrarii in posesia

efectiva a bunului.

Cu exceptia cazurilor prevazute de lege,posesia de buna credinta asigura opozabilitatea fata de

terti a actelor juridice constitutive sau translative de proprietate:

a.pana la proba contrara,cel ce stapaneste un bun mobil este prezumat posesorul acestuia

b.oricine se afla la un moment dat in posesia unui bun mobil este prezumat ca are un titlu de

dobandire a dr.de propr asupra acelui lucur

c.cu exceptia situatilor prevazute de lege,exercitarea unei posesii de buna credinta asupra unui

bun mobil este de natura sa asigura insasi opozabilitatea fata de terti a actelor juridice

constitutive ori translative de drepturi reale asupra acelui bun.

Acela care poseda bunul altuia timp de 10 ani, in alte conditii decat cele prevazute in prezenta

sectiune, poate dobandi dreptul de proprietate, in temeiul uzucapiunii.

Drept Civil Reale

Documents

Transcript of Drept Civil Reale