8/17/2019 Subiecte Baba (2)

1/5

15. Care sunt elementele componente ale unei instalatii dedeparafnareolosit a la o sond a de productie?

Ansamblul de deparafinare se compune din următoarele elemente:• cuţitul de deparafinare;

• o prăjină grea (sau tijă) montată deasupra cuţitului pentru a asigura coborârea acestuia însondele ce produc cu debit mare sau în rafale;• un racord special pentru cablu sau sârmă;• cablul sau sârma de lansare şi manevră a cuţitului;• un burlan de deparafinare (cap de pistonare sau cap de deparafinare);• o rolă de gidare a cablului sau sârmei;• un troliu!

16. Cum se procedeaza la deparafnarea tevilor de extractie dinsondele

în eruptie natural a când se utilizeaza o instalatie de tip usor ?

! Instalaţia de tip uşor   constă din: curăţitor lamelar uşor tip "# prăjină grea# racord demontabil#sârmă cu diametru de $#% & '#' mm# cap de lansare pentru sârmă tip # peste a cărui rolă se facegidarea sârmei şi un troliu manual de tipul a*ovlev sau +alliburton# care de obicei sunt folositela diferite măsurători în sondă!Operatia de deparafnare se executa cu ajutorul troliului mobil si consta

 în urmatoarele aze:• Se trece peste geamblac capatul liber al cablului (care este înasurat întinspe toba) cu ajutorul unei sori de montaj.• Se introduc pe cablu presgarnitura si racordul fx si se ace apoi nodul

pentru fxarea în racord.• Se însurubeaza la racord prajina grea (la care se poate atasa o geala) sicuratitorul de parafna tip A sau tip .• Se introduce în burlan ansamblul de deparafnare.Se monteaza inelele de presare din bronz si garniturile de cauciuc!• Se însurubeaza presgarnitura la burlanul de deparafnare! care este montatla capul de eruptie deasupra ultimului "entil.• Se str#nge bine capacul presgarniturii pentru asigurarea etansariigarniturilorde cauciuc pe cablu.• Se ancoreaza burlanul cu ancore de s#rma în cele patru colturi ale turlei.• Se ace legatura la conducta de scurgere a burlanului.• $upa ce instalatia a ost montata si controlata! se desc%ide încet "entilulsuperior de la capul de eruptie! obser"#nd daca burlanul nu are scapari.• Se coboara curatitorul în te"ile de extractie p#na la ad#ncimea dedepunerea parafnei.

17. Cur atitorul elicoidal se utilizeaza pentru cur atirea parafei la ?

La ţevi de extracţie din sondele în pompaj cu prăjini

 &apitolul '

8/17/2019 Subiecte Baba (2)

2/5

n screper are corpul de orm* cilindric* din o+el cu un diametru mai

mic cu ' , - mm dec#t diametrul interior al +e"ilor de extrac+ie prin care se

introduc. e supraa+a corpului sunt prelucrate trei cu+ite t*ietoare în*/urate

dup* o elice st#nga. 0a capete are mue cu flet corespunz*tor m*rimii

pr*jinilor cu care se introduc.

  Curăţitor elicoidal

18. Cum se cur ata parafna de pe pr a jinile de pompare?

 Deparafinarea prăjinilor de pompare  se face prin ră,uirea directă în timpul e-trageriiacestora din sondă!

.entru ră,uire# de obicei# se foloseşte o sârmă care se înfăşoară în jurul prăjinii şi se ţineîntinsă cu două inele(mânere) de un sondor# în timp ce se e-trage din sondă garnitura de prăjinide pompare! Acest procedeu este de,avantajos# pre,entând pericol de incendiere şi o parte din

 parafină curge în sondă!/n loc de sârmă se folosesc foarfece de deparafinare# care au două lame prevă,ute fiecare

cu o scobitură semicirculară! "ând sunt strânse lamele formea,ă o descidere egală cu secţiunea prăjinii!

19. Cum se deparafneaza tevile de extractie aate în sond a. cuagenti 

termici?

 .Deparafinarea ţevilor de extracţie prin circularea unui agent termic.

0e poate utili,a aburul ca agent termic# care se introduce în spaţiul inelar şi iese prin ţevilede e-tracţie împreună cu ţiţeiul încăl,it!

 La sondele în erupţie artificială,  aburul se introduce odată cu ga,ele ce se injectea,ă însondă pentru ascensiune!

 La sondele în pompaj se scurge presiunea din coloană şi apoi se racordea,ă generatorul deabur la coloană!

 1eparafinarea ţevilor din aceste sonde se desfăşoară în patru etape:$) se injectea,ă aburul în coloană# menţinând pompa în funcţiune apro-imativ $2 minute;

') se continuă injecţia de abur# dar sonda se opreşte din funcţiune timp de $2 minute# pentru a reali,a încăl,irea ţiţeiului în repaus şi topirea parafinei de pe pereţii ţevilor;

3) se repune sonda în funcţiune $2 minute# paralel cu injecţia de abur;4) se opreşte din nou sonda cca! $2 minute pentru încăl,irea ţiţeiului în repaus! 0e opreşte

injecţia de abur şi sonda este trecută în funcţionare continuă!0e mai poate introduce în sondă un alt fluid încăl,it prin circulaţie directă sau inversă!

5olosirea fluidelor calde are avantajul că nu6şi scimbă volumul# prin cedarea călduriiînmaga,inate# pe când aburul# prin condensare# îşi micşorea,ă mult volumul de circulaţie! "elmai utili,at agent termic este ţiţeiul neparafinos sau semiparafinos încăl,it la 78 & 98 8 "! Apa# cutoate că are o capacitate termică mai bună# nu se recomandă# deoarece poate avea o influenţădăunătoare asupra productivităţii stratului e-ploatat!

 &apitolul ' 1

8/17/2019 Subiecte Baba (2)

3/5

20. Godevilul este un dispozitiv special pentru cur atirea parafnei 

din:

conductele de amestec care transport a titeiul de la sonda la parculde separatoare

21. Cur atirea nisipului cu lingura se aplica:

a. la sondele cu presiuni de strat mici2b. pentru dopuri de înaltime mica (sub 3 m ).

22. Cum se realizeaza cur atirea nisipului prin spalare cu circulatiedirect asi care sunt avantajele si dezavantajele acestei metode de circulatiea uidului de spalare în sond a?

 nstalaţia utili,ată pentru spălarea directă cuprinde la suprafaţă o pompăde spălare şi un cap de injecţie (cap idraulic de tip uşor)! egătura între elese reali,ea,ă prin intermediul unui încărcător şi al unui furtun elastic

/n sondă se află coloana de ţevi de e-tracţie introdusă până deasupradopului de nisip# ataşată la capul de injecţie şi suspendată în cârlig!

.ompa circulă fluidul de spălare din aba +$  prin furtun# cap idraulic#ţevi de e-tracţie şi fluidul se ridică împreună cu nisipul antrenat din talpa sondei prin spaţiulinelar# fiind adus la suprafaţă în aba +'!

1upă ce s6a înaintat cu o bucată de ţeavă sau un pas# se opreşte circulaţia# se lasă ţevile în pene sau în elevator# se dă la o parte capul idraulic şi se adaugă o altă bucată de ţeavă de

e-tracţie la care se montea,ă din nou capul idraulic şi se continuă spălarea!

Avantajul spălării directe constă în faptul că e-istă posibilitatea montării unor ajutaje la capătulinferior al ţevilor de e-tracţie# reali,ând astfel un jet puternic de spălare!

1e,avantajele acestei metode de circulaţie sunt următoarele:6 vite,ă mică de ascensiune a licidului cu nisip# datorită secţiunii mari pe care o pre,intă

spaţiul inelar! eali,area unor vite,e corespun,ătoare de deplasare a nisipului în curentulascendent necesită folosirea unor pompe cu debit mare;

6 u,ura coloanei de e-ploatare datorită frecventelor curăţiri prin deplasarea nisipului înspaţiul inelar al sondei;

6 necesitatea circulaţiei suplimentare# fără avansare# înainte de adăugarea unei noi bucăţi demanevră# dacă nu se utili,ea,ă mufele speciale cu supapă!

23. Cum se realizeaza cur atirea nisipului prin spalare cu circulatieindirect asi care sunt avantajele si dezavantajele acestei metode de circulatiea uidului de spalare în sond a?

 

&apitolul ' 4

8/17/2019 Subiecte Baba (2)

4/5

nstalaţia pentru spălare indirectă (fig! 4!'%) se compune dinacelaşi utilaj ca şi la spălarea directă# având în plus lagura sondei un dispo,itiv de etanşare a spaţiului inelar (coloana de e-ploatare & ţevi)! /n acest scop se poateutili,a un prevenitor de erupţie cu bacuri# care în timpulspălării este încis pe ţevi! !

26. elatiae

d 

d  D

 H 

 g 

h

−

⋅⋅=

'

'

λ 

 reprezinta:

b. ierderile de presiune prin frecare în spatiul inelar la spalareaindirect a;

 

27. Sa se expliciteze presiunea pe talpa sondei în timpuloperatiei de spalare

 prin circulatie indirect a.

  .resiunea minimă e-ercitată asupra dopului de nisip în timpul operaţiei de spălareindirectă:

&apitolul ' '

8/17/2019 Subiecte Baba (2)

5/5

  g  !hh"H  p#   #3

#

2   l=++=

 

a spălarea indirectă# când evacuarea licidului cu nisip se face prin ţevile de e-tracţie# presiunea pe talpă  p# este mai mare decât la spălarea directă (p? @ p)# deoarece pierderile de presiune prin frecare în ţevile de e-tracţie h?' sunt mai mari decât cele din spaţiul inelar h' (de la

spălarea directă)!  28. Cum se realizeaza cur atirea dopurilor de nisip din sonde prinspalare

com!inat a?

  .rin utili,area acestui sistem de spălare se combină avantajele celor două metode şianume: spălarea directă este folosită pentru afânarea dopului de nisip# fiind folosit jetul de fluidcare iese prin dispo,itivul ataşat la partea inferioară a coloanei de ţevi de e-tracţie# iar spălareainversă este folosită pentru aducerea licidului cu nisip la suprafaţă# beneficiind de o vite,ă deascensiune mai mare şi deci un timp mai scurt de curăţire a dopului de nisip!

reali,area circulaţiei directe# robinetele $ şi 4 suntdescise# ' şi 3 sunt încise!

 isipul evacuat din talpă împreună cu fluidul de spălaretrece prin spaţiul inelar prin ventilul 4 la aba de decantare +'!

a circulaţia inversă robinetele 3 şi ' sunt descise#$şi 4sunt încise! 5luidul cu nisip trece prin ţevi# prinventilul ' şi ajunge la aba +'!

  15. Cum se realizeaza cur atirea dopurilor de nisip din interiorultevilor 

de extracti e?

  .entru a reali,a spălarea se utili,ea,ă o garnitură de ţevi de e-tracţie cu diametru micde $ $B' in sau $ $B4 in# după cum ţevile de e-tracţie înnisipate sunt de 3 $B' in sau ' CB9 in! a

 partea inferioară a ţevilor de e-tracţie cu care se face spălarea# se fi-ea,ă o mufă prevă,ută cudinţi ca o fre,ă sau o sapă mică ascuţită!

"a fluid de circulaţie se utili,ea,ă de obicei noroi! 0ensul circulaţiei fluidului va fi cel direct# adică se introduce fluidul prin ţevile de spălare

centrale# iar evacuarea acestuia împreună cu nisipul antrenat din dop se reali,ea,ă prin spaţiulinelar dintre ţevile cu diametru mic şi cele normale (de ' CB9 in sau 3 $B' in)! 0pălarea se faceînaintând bucată cu bucată şi rotind ţevile de spălare (de $ $B' in sau $ $B4 in) cu petaşca!/n momentul în care spălarea s6a reali,at până la sabot# dacă spaţiul inelar este liber# se observă ocreştere a presiunii în coloană# datorită pătrunderii noroiului în ea! 0e încide conducta derefulare a noroiului din spaţiul inelar al ţevilor de e-tracţie şi se procedea,ă la omorârea sondei!

 &apitolul ' -