26.Tumori maligne palpebrale

Epiteliom : cea mai frecventa tumora maligna a pleoapelor. Sunt doua tipuri :

-> Carcinom bazocelular : 90% din tumorile maligne ale pleoapelor, mai frecvent localizat pe pleoapa inferioara si in unghiul intern. Are progresie foarte lenta si extreme de rar determina metaastaze.

-> Carcinomul spinocelular : 5-10% din tumorile maligne ale pleoapelor, mai frecvent localizat pe pleoapa superioara si in unghiul extern. Este mult mai agresiv si poate determina metastaze.

Diag diferential : de certitudine intre cele doua forme, se stabileste doar pe baza examenului histopatologic.

Melanomul malign cutanat: este cea mai grava tulburare maligna a pleoapelor. Este o tumora pigmentara. Are extensie rapida si potential metastazant ridicat.

Tratamentul chirurgical : este tratamentul de elective pentru toate tumorile maligne. Consta in excizie chirurgicala complete, in limitele oncologice, urmate de procedee de reconstructive palpebrala. Rezultatele sunt bune cand tumora este mica. In cazuri foarte grave, cand tumora invadeaza globul ocular sau tesuturile, se impune ENULCERATIA (excizia globului ocular) sau EXENTRATIA (exiciza tesutului). In tumorile inoperabile sau cu metastaze se recurge la radioterapie sau chimioterapie.

27.Semne generale ale conjunctivitelor

Etiologie : bacteriene; virale, alergice prin mecanisme iatrogene, agenti fizici/chimici; hipersecretie sebacee, vicii de refractive

Simptome : senzatie de corp strain, arsura, usturime, intepaturi, fotofobie

Modificari de culoare : se datoreaza hipereremiei vaselor conjunctivale si uneori hemoragiilor subconjunctivale. Hipereremia conjuctivala din conjunctivite este superficial, mai accentuate in zona fundurilor de sac si mai putin accentuate perlilimbic. Edemul (chemozisul) conjunctivei bulbare se insoteste de secretie foarte abundenta

28. Obstructia canalului lacrimo-nazal

Cea mai frecventa anomalie a sistemului de drenaj lacrimal la copil. Apare ca urmare a blocarii extremitatii inferioare a canalului, impiedicand drenajul lacrimal.

Clinic: aparoitia la nou-nascut a unei lacrimari persistente, cel mai frecvent unilateral (87%) insotita de fenomene infectioase repetate. Prezenta secretiei in unghiul intern al ochiului si refluxul acesteia la presiunea digitala in regiunea sacului lacrimal.

Diagnostic : este cofirmat de absenta in cavitatea nazala a fluorescentei pe care am instilat-o in fundul de sac conjunctival.

Tratament :toaleta locala cu antiseptic; masajul local favorizeaza drenajul deoarece creaza o presiune asupra valvulei Hasmer care se poate deschide, daca tratamentul conservator este inefficient, se rezolva chirurgical printr-o interventie numita DACRIOCISTORINOSTOMIE (aceasta creeaza un sunt intre mucoasa sacului lacrimal si mucoasa nazala prin rezectie osoasa localizata la nivelul aripii nasului si suturii mucoaselor)

29. Dacriocistita acuta

Inflamatie a sacului lacrimal si conductului lacrimo-nazal

Clinic : tumefactie eritematoasa, dureroasa sub cantusul intern

: palparea sacului lacrimal poate determina refluxul puroiului prin punctele lacrimale

: febra si alterarea starii generale

Tratament : antibiotic si antiinflamatorii ca tratament general

: antioptice si antibiotic (unguente) – tratament local

: spalaturi cu antibiotic a cailor lacrimale

: in cazuri grave : incizie si drenaj

Complicatii : extensia infectiei : spre orbita (celulita orbitala), spre ochi (ulcere corneene), fistula de sac lacrimal la piele sau fibrozarea acestuia.

30. Dacriocistita cronica

Reprezinta rezultatul unei infectii subclinice secundare obstructiei canalului lacrimal. Obstructia este initial partial, ulterior totala si duce la stagnarea lacrimilor care se amesteca cu secretia mucoasa a celulelor caliciforme din mucoasa sacului. Aceasta retentive duce la dilatarea, uneori foarte importanta, a sacului lacrimal fara semne de inflamatie. Exprimarea acestei tumefactii duce la eliminarea unei secretii gelatinoase (mai poate fi albicioasa, translucida). Dupa evacuare, tumefactia dispare, dar se reface in cateva zile. Tentativa de cateterism a cailor lacrimale ramane fara success.

Tratament : masaj local; cateterism si lavaj repetat; dacriocistorinotomie

31. Dacriodenita acuta

Inflamatia glandelor lacrimale, determinate de infectii endogene localizate sau sistemice si foarte rar de infectii exogene (traumatisme deschise), frecvent secundara parotiditei epidermice.

Clinic: senzatie de durere insotita de tensiune in partea supero-externa a pleoapei superioare

: tumefierea, congestia si deformarea pleoapei superioare in forma literei “ B” orizontal

: usoara ptoza palpebrala

: usoara alterare a starii generale

: adenopatie preauriculara cu character inflamator

Tratament: scop : indepartarea infectiei cauzatoare si a fenomenelor inflamatorii

: antibiotic si AINS ca tratament general

: instilatii cu solutii antiseptic ca tratament local

: injectii subconjunctive cu antibiotic

: in supuratii se realizeaza incizie, evacuare si drenaj

32.Celulita preseptala

Localizata in fata septului orbitar, consecutive unor traumatisme sclerotic sau supuratii dermo-epidermice ale regiunii periorbitale

Clinic se manifesta prin :

durere palpebrala; edem inflamator al pleoapelor

-> roseate si caldura pleoapelor

-> reducerea miscarii pleoapelor

-> ptoza palpebrala

-> febra

33. Celulita orbitara

-> infectarea tesuturilor situate in spatele septului orbital cu implicarea globului ocular, n. optic, elemetelor vasculare si nervoase, ceea ce determina gravitatea extrema a acestor cazuri.

Etiologic : pot exista infectii : ENDOGENE: sinuzite, infectii ale fetei, abcese dentare, furuncule nazale, chirurgie dentara. Exogene : traumatisme ale fetei cu sau fara retentive de corpi straini.

Clinic: se manifesta prin :

Debut brusc cu dureri violente, edem palpebral inflamator marcat, chemozis, exoftalmie, uneori diplopie, in timp atrofie de n. optic.

Tratamentul : este o urgent; are doua tinte : depistarea si tratarea cauzei, tratarea infectiei orbitare si a complicatiilor

General : antibiotic cu spectru larg in doze mari de AINS

Local: comprese calde si drenajul colectiilor

34.Oftalmopatia tiroidiana

Afectiune autoimuna asociata disfunctiei tiroidiene in care se produce hipotrofia muschilor extraoculari, infiltrarea tesutului interstitial cu limfocite, granulocyte, mastocite, macrophage si hipertrogia grasimii periorbitale si a glandelor lacrimale. Acestea conduc la crestea continului orbital si a presiunii intraoculare.

Clinic : simptome : senzatia de corp strain; lacrimare, fotofobie; discomfort retrobulbar

Semne:

1. Retractia palpebrala : apare atat la pleoapa superioara cat si la cea inferioara.2. Afectarea tesutului moale orbital se manifesta prin :

-> hipereremie conjunctivala mai accentuate in zona de insertie a muschilor drepti orizontali

-> chemozis

-> edem palpebral mai accentuat dimineata

-> keratoconjunctivita limbica superioara

-> sindrom de ochi uscat

35.Cataracta

Def: Tulburare de transparenta cristaliniene

Pot fi : congenital -. Evolutive/neevolutive, totale/ partiale, dezvoltate in cursul vietii intrauterine si constate la nasterea copilului sau mai tarziu

: dobandite – cataracte primitive : cataracta senile (apare dupa 50-60 de ani, nu prezinta nicio cauza evidenta)

- cataracte traumatice : prin actiune mecanica (contusive, cu deschiderea capsule)

- prin agenti fizici (electrocutare, infrarosii, rad. ionizante)

- metabolic (diabetica)

- iatrogenica (cortizonica, postchirurgicala)

- patologica, de cauza locala (uveite, glaucoma, dezlipire de retina, retinopatii pigmentare, tumori)

Clinic : scaderea acuitatii vizuale la distanta, cu imbunatatirea aparenta a vederii de aproape

: vedere incetosata noaptea sau la lumina puternica

: aberatii in perceperea culorilor

Tratament chirurgical: indicatii : cataracta influenteaza negativ activitatea pacientului

: aparitia unor complicatii

: e impiedicata supravegherea unor afectiuni ale polului posterior

Tehnica : extractia extracapsulara a cristalinului ; facoemulsificarea

36.Acomodatia

Def: Acomodatia este proprietatea ochiului de a vedea CLARv un obiect la orice distant intre infinit si ochi si se datoreaza capacitatii cristalinului de a-si modifica raza de curbura, devenind mai refringent. Cristalinul este legat de partea posterioara a muschilor ciliari prin zonula Zinn (Netter 100).

1)In stare normala, cand ochiul priveste la distanta un obiect fix, acomodatia este in repaus, zonulele sunt intinse si cristalinul turtit.

2)Obiectul se apropie de ochi – relaxarea zonulei si a muschilor ciliari + bombarea cristalinului.

Punctul remotum “R” – este punctual cel mai indepartat a carui imagine se formeaza clar pe retina, ramane fix toata viata.

Punctul proxim “P” – este punctual cel mai apropiat pe care omul il vede clar, folosind maxim de acomodatie. VARIAZA CU VARSTA.

Acomodatia determina – convergenta si mioza!

37. Tulburari ale acomodatiei :

Fiziologice : in ochiul emetrop punctual R ramane acelasi toata viata pe cand punctual P se confunda cu punctual R la 75 de ani. Puterea de acomodare de a cristalinului depinde de 2 factori : contractia muschilor ciliari (ramane aceeasi toata viata); bombabrea cristalinului devine din ce in ce mai greu de facut. Aceasta scadere acomodativa face ca la varsta de 45 de ani, ochiul sa nu mai poata vedea clar un obiect la 25 de cm.

Patologice :1)astenopia acomodativa -> apare mai ales la hipermetropi care isi suprasolicita acomodatia in efortul visual de aproape. Simptomatologie : cefalee, somnolenta, dedublare contur litere, discomfort, daca se intrerupe lectura cu privire spre infinit se poate relua, dar simpotomele vor aparea, incetosare vedere.

Tratament : 1)corectia viciilor de refractive, 2)reducerea amplitudinii acomodative cu lentil convexe.

2)Spasmul acomodativ : tulburari de vedere la distanta si pastrarea cvasinominala la aproape. Contractura permanenta a muschiului ciliar prin fenomene iritative ale parasimpaticului, antrenand o crestere a puterii de refractive.

Tratament : corectia viciilor de refractie; 2) cateva picaturi de atropine 1% in sacul conjunctiv in scopul paraliziei muschiului ciliar si disparitia

3)Paralizia acomodativa : scaderea partial / totala a amplitudinii acomodative datorandu-se parezei / paraliziei complete a muschilor ciliar care nu se mai contracta si face imposibilitatea turtirea cristalinului.

Etiologie : instilatii cu atropine, intoxicatii, difterie, sifilis, meningite TBC, tumori cerebrale.

> Un miop va fi mai putin stanjenit.> Un emetrop va fi stanjenit doar la lucrul de aproape> Un hipermetrop va fi stanjenit atat la distant cat si la aproape.

Tratament : 1) de origine etiologica; 2) instilatii cu pilocarbina 1-2 %; 3) vit grup B 4) lentile convergente.

38. Hipermetropia : Def, Simptome, Tratament

Def: Este un viciu de refractive in care imaginea unui obiect situat la infinit nu se formeaza pe retina, ci inapoia ei Este metropia cea mai frecventa si apare la copil in primul an de viata pe masura ce acesta creste, hipermetropia scade, ochiul putand deveni emetrop sau chiar miop.

Simptomatologie :

cefalee frontal accentuate spre sfarsitul zilei sau dupa un efort visual prelungit; vedere clara la distanta dar inconfortabila in momentul In care trebuie sa fixeze un obiect la

distant un timp prelungit; hipermetropia mai mare de 3-4 D determina vedere incetosata si la distant, iar neclaritatea

vederii se accentueaza si la lucrul de aproape; senzatie de ochi incrucisati data de acomodatia exagerata. (la copii acomodatia exagerata poate

determina strabism )

Tratament : corectia se face cu lentil sferice convexe (convergente), prescriindu-se lentil cea mai puternica cu care bolnavul vede bine, pentru a relaxa acomodatia.

39. Hipermetropia: Clasificare

Din punct de vedere etiologic :

Axiala : axul antero-posterior al ochiului este mai scurt; cea mai frecventa

De curbura : diminuarea curburii corneei; cea mai rara cauza De indice : datorita diabetului zaharat, scaderea capacitatii de refractive a cristalinului

Din punct de vedere al gradului :

Mica : pana la 3D Mijlocie : pana la 6D Mare: > de 6D

40. Miopia: Clasificare

Def: Miopia este un viciu de refractie la nivelul caruia imaginea unui obiect se formeaza inaintea retinei.

Etiologic: axiala -> prin cresterea axului antero-posterior al globului ocular

Curbura - > prin marirea curburii suprafetei refringente

Indice -> cresterea indicelui de refractive al mediului (cornee, umoare apoasa, cristalin, corp vitros )

Din punct de vedere al gradului :

Mica : pana la 3D Mijlocie : 3-6D Mare: 6-9D Forte: >9D

41. Miopia simpla

Miopia simpla (benigna) apare la 6-7 ani si se dezvolta in perioada de scolarizare. Clinic : vedere buna aproape si vedere slaba la distant. Caracter slab evolutiv.

42. Miopia forte (maligna) este de natura genetic cu transmitere poligenica si rep. 1-4% din totalul miopiilor. Caracter evolutiv progresiv, atingand valori de 20-40D. Se asociaza cu diminuarea functiei vizuale si a fundului de ochi.

Obiectiv. Modificarile patologice intereseaza toate structurile ocular:

Distensia sclerala intereseaza in special polul posterior, este neuniforma datorita rezistentei inegale a sclerei, realizandu-se stafiloame posterioare.

Zona de atrofie coroidiana sub forma unei semilune de partea temporala a papilei In regiunea maculara se observa o attrofie coroidiana cu hemoragii repetate in aceasta regiune,

cu migrari secundare de pigment, aspect cunoscut sub numele de pata Fucks. Fundul de ochi apare depigmentat, palid.

Complicatiile miopiei maligne : dezlipire de retina, cataracta complicate, luxatie de cristalin.

Tratament miopie : corectie optica cu lentil sferice divergente (concave), pe care miopul le va purta permanent, indicandu-se cea mai slaba lentila care permite pacientului sa vada bine. La copii tineri se prescrie aceleasi lentil si pentru aproape si pentru distant. La adulti se prefera corectie totala pentru distanta si partiala pentru aproape. Miopia maligna tratament: igienodietetic si medicamentos (iluminare corecta, limitarea eforturilor vizuale, vasodilatatoare, vitamine din grupele A,B,C,E)

Subiectiv : diminuarea acuitatii vizuale; campul visual prezinta scotoame, tulburari in perceperea culorilor : galben si albastru.

43. Astigmatismul : Clasificare

Def: este un viciu de refractive in care razele paralele venite de la infinit, dupa ce au traversat mediile ocular nu se reunesc intr-un focar unic pentru ca ochiul nu are in toate meridianele aceeasi refractive. In majoritatea cazurilor astigmatismul este cornean.

Astigmatismul este:

Regulat : are aceeasi refringenta in toate punctele unui meridian

Neregulat: cand apare refringente in meridian + in acelasi meridian

A. Astigmatismul simplu, cand unul din meridianele principale este emetrop, iar celalalt este miop sau hipermetrop. Corectia se face cu lentil cilindrice aezate perpendicular pe meridianul astigmat. Lentila va fi convergenta sau divergent.

B. Astigmatismul compus, atunci cand ambele meridiane sunt hipermetaope/ mioapeC. Astigmatismul mixt, unul din meridiane este miop iar celalalt este hipermetrop.

44. Astigmatismul: simptome, tratament

Apare astenopie acomodativa; Incetosare vedere; Cefalee accentuate cu efortul vizual; Pacientul incearca sa compenseze prin : ingustarea fantei palpebrale sau prin apropierea

textelor de citit de ochi.

Tratament:

Astigmatism regulat :

Lentile aeriene : in astigmatism simplu-> se folosesc lentile cilindrice convergente/divergente, plasate perpendicular pe meridianul afectat;

In astigmatismul compus sau mixt -> se folosesc lentile sferocilindrice;

Lentile de contact : sunt cilindrice sau sferocilindrice. Cele sferocilindrice cu raza de curbura diferite pe cele doua meridian principale.

Indicatii pentru corectia chirurgicala : in astigmatismele care genereaza anizometropii.

Astigmatism neregulat

Se datoreaza unei suprafete complet neregulate, sunt necesare procedee chirurgicale pentru a reguliza suprafata corneei si apoi corectia viciului de refractive constant

Lentil de contact dure aplicate pe suprafata corneei Procedee de epikeratoplastie Transplant perforant de cornee (keratoplastie profunda)

Tratament : lentil cilindrice puse perpendicular cu lentila – convergenta (miopie)

- Divergent (hipermetropie)

45. Diagnostic diferential al ochiului rosu

Ochiul rosu poate fi :

-> cu debut acut dureros unilateral

-> cu debut acut dureros bilateral

- arsuri chimice cu acizi, baze;

- purtarea LC;

- ochi uscat;

- reacție alergică;

- boală oculară tiroidiană.

-> cu debut acut nedureros unilateral

Cauze:

- conjunctivite;

- hemoragie subconjunctivală;

- episclerite;

- reacție alergică.

-> cu debut acut nedureros bilateral

Cauze:

- conjunctivita;

- blefarita;

- reacție alergică;

- boală oculară tiroidiană.

Complicatii : mecanice (traumatizare epiteliu); anoxice (edem cornean epithelial; eroziune corneana; vascularizatie corneana periferica); toxice si alergice (hipereremie conjunctivala; defecte epiteliale; infiltrate corneene)

46. Plagi oculare (palpebrala, conjuctivala,cornee, sclerala)

-> Plagile sclerale : perforarea globului ocular cu obiecte contondente/poiectile/contuzia globului, caz in care sclera se rupe anterior in vecinatatea limbului (de cele mai multe ori) sau in spatele insertiei muschilor drepti, acolo unde sclera are cea mai mica grosime.

Plagile sclerale anterioare: pot fi insotite de plagi corneene rezultand plagi mixte, (corneo-sclerale), ce intereseaza si corpul ciliar, cu hemoragii intraoculare ample si risc crescut de atrofie de glob.

Plagile sclerale posterioare: nu pot fi evidentiate direct, dar exista semne de probabilitate:

hemoragie subconjunctiva masiva, proeminenta; Glob ocular hipoton; Camera anterioara adanca; Hemoragie vitreana.

Examenele paraclinice in aceste cazuri sunt -> ecografia oculo-orbitara si tomografia computerizata care pot evidential rupturi ale sclerei si prezenta envetualilor corpi straini intraoculari sau intraorbitari, mai ales in situatia in care examenul oftalmoscopic nu poate fi efectuat (hemoragie vitreana masiva).

->Plagile conjunctive: cu hemoragie subconjunctivala pot ascunde o plaga sclerala.

->Plagile corneene perforante : sunt provocate de obiecte ascutite (aschii, proiectile). Pot fi:

Punctiforme: pastreaza profunzimea camerei anterioare, se coapteaza rapid si pot trece; neobservate; penetreaza cristalinul in special la copii, uneori penetrand pana in vitros ;

Intinse : penetreaza cristalinul in special la copii, uneori penetrand pana in vitros ; Intinse : golesc umoarea apoasa din camera anterioara (producand atalamie), prin plagi herniaza

irisul.

Conduita in fata unei palgi oculare:

Anamneza (imprejurarile accidentului), verificarea acuitate vizuala, profilaxie tetanica, antiemetic intravenous, se evita orice presiune pe globul ocular si se acopera ochiul cu un scut protector rigid, fixat la rebordul orbitar.

Tratament. Chirurgical : anestezie; explorare plaga, rezectia membranelor herniate, extragerea corpilor straini si sutura plagii.

47. Corpi straini intraoculari

Sunt consecinta unui traumatism soldat cu o plaga perforate. Corpi straini bine tolerate: plumb, aluminiu, sticla, plastic. Corpi straini toxici : fier, otel, cupru, zinc. Marimea uzuala a unui corp : 0,25-3mm. Localizarea corpilor straini depinde de energia lor in momentul impactului si de traiect. 70% se opresc la nivelul segmentului posterior, 15 % raman fixate in cornee sau camera anterioara, 8 % in cristalin, 7% orbita.

Simptomatologie : estea cea a unei plagi corneene sau sclerale. In spatele corneei perforate poate fi : zona de iridoliza sau o zona de ruputura a capsule cristaline care determina hernierea maselor cristaline in camera anteriaora. Cand cristalinul este transparent se poate obsserva : prezenta corp in vitros si hemoragie vitreana.

Confirmarea prezentei si localizarea corpului strain se face prin : radiografie, examen CT.

Complicatii corpi straini : endoftalmita, oftalmie simpatico, cataracta, glaucoma

Neglijarea unui corp strain intraocular magnetic (fier, otel, nichel, crom) duce la pierderea ochiului prin sideroza ocular (cataracta toxica rosie-caramizie, midriaza unilateral, heterocromie iridiana). Neglijarea corpului strain de cupru duce la calcoza ocular : compusii cuprului dizolvati in globul ocular dau irisului si cristalinului o coloratie verde.

Tratament : chirurgical. Corpii straini magnetici se extrag cu ajutorul electromagnetului, iar cei nemagnetici cu pensa, eventual dupa vitrectomie.

48. Arsuri chimice ocular

Produse de agenti chimici (acizi, baze) sau fizici (termici, electrice, prin radiatii ultraviolet sau infrarosii). Arsurile ocular intereseaza ; pleopele, conjunctiva si cornea si secundar alte structure.

Clasificare:

Grad I (arsuri usoare): senzatie de usturime si constrictive a tegumentelor fetei, pleopelor, senzatie de corp strain, lacrimare, fotofobie. Evolutie favorabila in 2-3 zile. Obiectiv : usoara congestive a tegumentelor, hipereremie conjunctivala difuza moderata, zona de fina dezepitelizare corneeana, rar discrete opacifieri corneene subendoteliale. Sensibilitatea corneei este pastrata.

Grad II (arsuri moderate): Subiectiv : simptomele din arsurile de gradul I mai intense, pacient agitat, sensibilitate corneana scazuta sau anestezie corneana, acuitate vizuala 1/10. Obiectiv : inrosire edematoasa a tegumentelor cu/fara : forme de flictene, afectare par, conjunctiva bulbara. Corneea e tulbure, cu luciu pierdut, edematiata.

Gradul III (arsuri grave): Subiectiv : dureri ocular intense, vedere foarte scazuta. Obiectiv: necroza la nivelul pleopei superioare, secretie lacrimala este mult scazuta, conjunctiva bulbar transformata intr-o membrane uscata, friabila, alba datorita ischemiei generalizate, cu absenta durerii si sangerarii la ciupire, cornea se opacifiaza in structurile superioare sau total. Complicatii frecvente: perforatie glob, iridociclita, glaucoma secundar.

Gravitatea arsurii depinde de : cantitate, concentratie sit imp de actiune!

Arsurile prin agenti chimici. Clasificare:

1. Arsuri cu acizi :sulfuric, azotic,clorhidric, acetic. Produc o necroza de coagulare. Proteinele coagulate creeaza un effect de “bariera” in calea patrunderii agentului chimic si astfel contribuie la limitarea leziunilor.

2. Arsuri cu baze: soda caustic, var, ammoniac. Bazele produc o necroza de lichefiere a albuminelor tisulare, disociaza si emulsifica lipidele din structua membrane celulare si intra rapid in celule pe care le distrug (penetrabilitate baza mult mai mare in suprafata si in adancime). Hemoragiile prin lezarea peretilor vasculari sunt mai frecvente decat la arsurile cu acizi.

Tratament: instituit de urgent si cu blandete. Obiectiv: neutralizarea agentului caustic, calmarea durerilor si sedarea bolnavului, prevenirea infectiilor ocular, restabilirea integritatii fundurilor de sac si a pleoapelor, prevenirea si combatea complicatiilor, tratamentul sechelelor.

1) Spalare abundenta cu apa/ ser fiziologic la locul accidentului2) Transport spital3) Inlaturarea resturilor de substanta chimica la nivelul corneei, conjunctivei4) Administrare de bicarbonate de sodium 2% pentru acizi, baze- acid acetic 1-2%

Etapa 2: profilaxia infectiilor cu antibiotic, antiinflamatoare steroidiene in cura scurta (7-10 zile) apoi antiinflamatoare nesteroidine

Etapa 3: tratament tardiv al sechelelor la 6luni – 1 an (plastii palpebrale, plastii conjunctivale, keratoplastii)