1.NOTIUNEA DR TRANSPORTURILOR SI SISTEMUL NATIONAL DE TRANSPORTURI

Prin dr.transorturilor intelegem-ansamblul de reglementari privitoare la activitatea profesionala organizata de carausi, cu vehicule corespunzatoare pt. a deplasa pe baze contractuale si in conditii legale,persoane si/sau bunuri.

Potrivit prevederilor -O.G 19/1997, sisitemul nat. de transport are caracter strategic si constituie parte integranta a sistemului economic/social, acesta cuprinde urmatoarele moduri de transport:

1. Rutier

2. Feroviar/naval

3. Aerian

4. Multimodal/combinat- se efectueaza in baza unui singur document de transport, cu mijloace de transoprt diferite(camion si nava maritima..etc)

Fiecare mod de transport are in comun o infrastructura de transport ,mijloace de transport/ operatori de transport, si operatori ai activitatilor conexe transporturilor, precum si sisteme de management al traficului si sisteme de pozitionare ale navigatiei.

O astfel de pozitionare face posibila ca reteaua nationala de transport sa aiba ca obiect asigurarea deplasarii persoanelor/marfurilor intre toate localitatile tarii, precum si conectarea infrastructurii de transoprt la principalele infrastructuri de transport international.

Infrastructurile de transport, caile de comunicare rutiere, feroviale, navale si aeriene, sunt destinate desfasurarii activitatii de transport, activitati conexe transporturilor si impreuna cu sistemul de management a traficului si sistemele de pozitionare si navigatie, formeaza retelele de transport care pot fi de interes national/international.

Mijloacele de transport ,denumite si vehicule, sunt mijloace mobile cu sau fara propulsie, amenajate pt. transportul de persoane/bunuri, destinate sa se deplaseze pe o cale de comunicatie rutiera, feroviala, navala, fluviala sau aeriana.

Operatorii de transport( transportatori), sunt persoane fizice sau juridice, autorizate sa efectueze transporturi interne/internationale, de persoane/bunuri, in interes public sau propriu, cu mijloace de transport detinute in proprietate, sau cu contract de inchiriere sau leasing. Operatorii de transport pot fi cetateni rom\straini, si au acces egal si nediscriminatoriu la infrastructura de transport deschisa accesului public. Operatorii activitatilor conexe transporturilor sunt per.fiz/juridice, care indeplinesc activitatea ce se desfasoara in legatura cu transporturile, sau in timpul acestora.

Utilizatorii sunt in transportul de persoane, calatori, iar in transportul de bunuri-expeditorii bunurilor. Acestia au acces egal la infrastructura de transport, si pot alege liber modul de transport pt.deplasare.

2.CLASIFICAREA TRANSPORTURILOR I-DUPA OBIECTUL LOR II,III,IV,V,VITransporturile se clasific dup mai multe criterii:

1) dup obiectul lor:

a. transporturi de persoane asemenea deplasri le efectueaz orice persoan n calitate de cltor n curse cotidiene de agrement, concediu, .a., de obicei prin mijloace de transport n comun sau cu maini personale.

b. transporturi de bunuri acestea sunt cantitativ i valoric cele mai importante d.p.d.v. economic. n acest domeniu intr:

transporturile curente ce au ca obiect materii prime (de ex.: crbune, minereuri de fier, .a.);

transporturi particularizate ce au ca obiect transmiterea de energie electric prin reele de nalt tensiune, transportul de gaz metan prin conducte, transportul pe band rualnt (de obicei n aeroporturi pentru bagaje, dar i pentru materiale).

2) n raport de tipurile de vehicule folosite transporturile se mpart n:

a. feroviare (locomotive cu abur, electrice, vagoane);

b. rutiere (auto i traciune animal);

c. navale (maritime i fluviale);

d. aeriene (aeronave);

e. combinate (cale ferat-auto, auto-naval, .a.).

3) n raport de cile de transport utilizate transporturile se clasific n:

a. transporturi terestre (cele feroviare i rutiere);

b. transporturi pe ap (cele maritime, fluviale, transportul pe ruri i canale navigabile, pe lacuri navigabile);

c. transporturi aeriene

4) n raport de teritoriu avem n vedere itinerariul parcurs n interiorul sau n afara granielor statului), transporturile se mpart n:

a. transport intern cnd deplasarea nu depete teritoriul naional al unei anumite ri;

b. transport internaional n acest caz deplasarea devine internaional dac punctul de plecare este situat ntr-un stat determinat, pe cnd locul de destinaie se gsete n alt stat, fie limitrof, fie mai ndeprtat.

5) dup cum transportul se execut cu un singur mijloc de transport sau cu folosirea succesiv a mai multor mijloace de transport, transporturile se clasific n:

a. transport unimodal cu un singur mijloc de transport;

b. transport n trafic combinat cnd transportul se execut succesiv, cu dou sau mai multe mijloace de transport de ctre doi sau mai muli crui n baza unui singur contract de transport.

n raport cu limitele teritoriale n care se realizeaz, acest trafic se mparte n:

trafic combinat intern;

trafic combinat internaional.

6) n raport de planificarea transporturilor, acestea se maprt n:

a. transporturi de periodicitate regulat acestea se desfoar pe trasee, distane i n zile ale sptmnii prestabilite; orele de plecare, de staionare pe parcurs i de sosire sunt fixate dinainte, cu valabilitate anual sau sezonier.

b. transporturi ocazionale acestea au loc pe itinerarii la data i n condiiile negociate, de la caz la caz, de crui cu utilizatorul interesat.

Cruii i pot organiza activitatea n oricare dintre aceste dou moduri de realizare a deplasrii de persoane sau de bunuri.

3.CLASIFICAREA TRANSPORTURILOR DIN PUNCT DE VEDERE JURIDIC-VII

7) d.p.d.v. juridic transporturile se mpart n:

a. transporturi publice;

b. transporturi n interes propriu.

a) Transporturile publice sunt organizate de ageni economici specializai i puse fr discriminare la dispoziia clientelei formate din cltori sau expeditori de mrfuri.

n toate cazurile se ncheie ntre acetia i operator contracte comerciale.

Utilizatorul pltete preul tarifar sau, n mod excepional, n echivalent n natur ori servicii de alt gen.

Cruii execut deplasrile ca o profesie obinuit, li se cere s ndeplineasc condiiile legale de pregtire i de dotare tehnic i s fi obinut licene corespunztoare. Ei pot fi PF comerciani sau societi comerciale.

b) Transporturile n interes propriu acestea se definesc ca activiti specifice; fundamentul de drept care le individualizeaz difer prin natura sa de contract comercial.

Deosebim urmtoarele modaliti de deplasare n interes propriu a persoanelor sau a bunurilor:

Transporturi de servicii n interes propriu acestea sunt organizate de instituii sau uniti economice cu autovehicule care le aparin pentru satisfacerea nevoilor de deplasare inerente ndeplinirii muncii specifice.

Transporturile se pot derula cu periodicitate regulat sau ocazional.

Parcurgerea traseului este efectuat nu n temeiul unui contract comercial de transport, ci n baza contractului de munc, reprezentnd un avantaj accesoriu de care beneficiaz salariatul.

Dac n timpul deplasrii acesta sufer o vtmare corporal (de ex., datorit unei coliziuni), va beneficia de regimul accidentelor de munc, n conformitate cu dispoziiile legale.

Transporturile de mrfuri executate n interes propriu cu autovehicule din dotare asigur nevoile materiale (de distribuie, de aprovizionare, etc.) ale instituiilor n cauz.

Deplasarea are loc n baza ordinului de serviciu dat conductorului auto. Se exclude i n acest caz un contract de transport comercial, deoarece instituia deine concomitent dubla calitate de cru i de beneficiar al serviciului prestat.

Transportul familial acesta are ca obiectiv deplasarea soiei, a copiilor, n general a rudelor sau a unor bunuri ce aparin acestora de ctre conductorul auto. ndeplinirea acestui serviciu exclude orice raport contractual ntre prestatorul de servicii i beneficiar.

Fundamentul juridic este de sorginte legal, izvornd din obligaiile de rudenie ce impun acordarea de sprijin i ajutor membrilor familiei.

Transportul benevol cu titlu gratuit al unui ter acesta const ntr-o deplasare ndeplinit cu propriul autovehicul de ctre cru n favoarea unui beneficiar pe care nelege s-l serveasc n mod dezinteresat, la cererea acestuia.

4.CONTRACTUL DE TRANSPORT-DEFINITIE SI CARACTERE JURIDICE

Definiie:

Prin contract de transport nelegem convenia prin care o parte cruul profesionist se oblig, n schimbul unei remuneraii, s efectueze o deplasare de persoane sau de bunuri, pe o anumit distan, cu un vehicul corespunztor.

Caracterele juridice ale contractului de transport

1. Prestatorul de servicii se bucura de independenta juridica fata de cealalta parte contractanta.Prestatorul de servicii nu este prepusul clientului ci exercita obligatiile asumate potrivit modului cum intelege sa si organizeze propria activitate dar respectand obiectivele ce decurg din contractul incheiat.

2. Prestatorul de servicii aduce la indeplinire contractul incheiat pe propriul sau risc.Consecinta neexecutarii il privesc in masura in care nu poate sa invoce in favoarea sa un fapt exonerator de raspundere precum forta majora.

3. Contractul de transport este un contract bilateral, sinalagmatic, deoarece chiar de la incheierea lui in mod valabil da nastere si la obligatii reciproce si interdependente in sarcina ambelor parti contractante si anume: carausul se obliga sa transporte dintr un loc in altul incarcatura sau o anumita persoana, iar expeditorul sau calatorul are obligatia sa plateasca pretul transportului.

4. Contractul de transport este prin esenta sa un contract cu titlu oneros, deoarece fiecare parte contractanta urmareste sa obtina un folos, un echivalent, o contraprestatie in schimbul obligatiilor asumate, astfel expeditorul urmareste deplasarea marfurilor catre destinatar desemnat de el in contract sau calatorul sa ajunga la destinatie, iar carausul vrea sa primeasca pretul convenit ca un contraechivalent al prestatiei asumate.

5. contractul de transport este un contract comutativ deoarece partile cunosc intinderea obligatiilor reciproce pe care si le asuma chiar din momentul incheierii contractului si pot aprecia valoarea acestor prestatii reciproce ca fiind echivalente.

6. contractul de transport de persoane este un contract in principiu consensual, deoarece el se incheie valabil prin simplul consimtamant al partilor, dovada incheierii lui se face insa printr un inscris (bilet/legitimatie de calatorie)

5.PARTICIPANTII LA CONTRACTUL DE TRANSPORT

In materie de transporturi subiectele de drept care detin calitatea de parti contractante difera in raport de felul transportului.

In transportul de persoane contractul se incheie intre caraus si calator/pasager.

In cel de marfuri contractul se incheie intre expeditor si caraus, la destinatie insa de cele mai multe ori eliberarea incarcaturii intervine fata de o terta persoana, destinatarul care o ia in primire.In transporturi la fel ca si n alte contracte partile pot actiona in nume propriu, dar si prin reprezentant( mandatar/comisionar).

Carausul principalul subiect de drept al contractului de transport este intreprinderea care se angajeaza sa efectueze deplasarile de persoane /transportul de bunuri-este definit in Codul Comercial ( art 413, alin 2) ca fiind pers care isi ia insarcinarea ca intr un mod oarecare sa transporte sa transporte sau sa faca a se transporta un obiect oarecare.Definitia data foloseste notiunea de caraus in doua sensuri diferite: intr un sens se are in vedere situatia intreprinderii care prin contractul de transport isi asuma obligatia de a executa deplasarea de persoane/ stramutarea de bunuri in nume propriu si cu mijloacele de transport din dotatie.In al doilea sens se atribuie calitatea de caraus si intreprinderii care face sa se transporte marfuri.Intreprinderea in acest caz se insarcineaza numai sa se faca sa se transporte un obiect oarecare.In aceasta situatie se considera ca se are in vedere incheierea unui contract de catre caraus in scopul unei deplasari internationale, el angajandu se sa faca sa se transporte bunurile/persoanele in temeiul contractului initial.

Calatorul in orice transport de persoane cocontractantul carausului este calatorul/pasagerul. Calitatea sa de agent economic/lipsa acestei calitati nu exercita nici o influenta asupra raporturilor juridice dintre parti intrucat prestatorul de servicii, carausul, are calitatea de comerciant si este necesar sa aiba aceasta calitate.

Expeditorul in contractele care au ca obiect stramutarea/deplasarea de marfuri cocontractantul carausului este expeditorul denumit si incarcator sau predator.

poate fi orice persoana fizica sau juridica cu indeplinirea conditiilor prevazute de lege

poate sa actioneze si prin mandatar/expeditioanarul/comisionarul sau.

Prin mandat se realizeaza o reprezentare deplina si perfecta (art 1532 C.Civ si art 374 C.Com), dar partea in contractul de transport ramane manadantul expeditor. Raporturile juridice se stabilesc in mod nemijlocit intre caraus si mandant. Daca expeditionarul recurge la un comisionar (expeditioanar), acesta incheie contractul de transport in nume propriu, dar pe contul comitentului fiind direct obligat fata de caraus ca si cum afacerea ar fi fost a lui proprie( art 406 C.Com).In acest caz reprezentarea fiind imperfecta comitentul expeditorul nu are actiune impotriva carausului si nici acesta nu poate exercita vreo actiune directa in contra comitentului.Cu alte cuvinte in raporturile directe expeditorul comitent si comisionar exista aceleasi drepturi si obligatii ca intre mandant si mandatar ( art 405 alin 2 C.Com).Expeditorul marfii la data incheierii contractului trebuie sa nominalizeze in documentul ce se intocmeste persoanei beneficiarului caruia urmeaza sa I fie eliberata incarcatura l capatul calatoriei.El isi poate rezerva dreptul de a fi destinatarul marfii transportate/poate specifica o terta persoana ca beneficiar( de regula cumparatorul marfii).

Relatii juridice nascute din contractul de transport pot fi:

a) bilaterale marginindu se la caraus si expeditor, daca acesta din urma cumuleaza totodata si calitatea de beneficiar destinatar

b) trilaterale atunci cand incarcatura urmeaza sa fie eliberata la capatul calatoriei unei terte persoane, destinatar, diferita prin urmare de expeditor.

Destinatarul este persoana fizica/juridical in favoarea careia se efectueaza de fapt transportul si caruia carausul este obligat sa I elibereze marfurile la destinatie.In cazul in care destinatarul este o terta persoana, el devine titular de anumite drepturi ( I se va elibera marfa stramutata) si de obligatii( poate fi tinut la plata taxelor de transport), in raport cu carausul desi nu a contractat cu acesta nici personal nici prin reprezentant.

In literature de specialitate au fost expuse mai multe teze cu privire la fundamental juridic al pozitiei pe care o detine destinatarul, terta persoana in cadrul contractului de transport.Astfel s a sustinut teza gestiunii de afaceri, cesiunii de drepturi/stipulatiei pt altul, aducandu se critici la fiecare.

.In concluzie pozitia juridica a destinatarului prezinta o certa originalitate, particularismul acestei situatii reflectandu se mai mult in teoria potrivit careia destinatarul poate fi socotit ca titular de drepturi autonome nascute nemijlocit din contractul de transport. Potrivit acestei teze, destinatarul dobandeste aceste drepturi fata de caraus inca de la data incheierii contractului de transport, totusi subordonate unui termen suspensiv si unei conditii rezolutorii.Intr adevar drepturile destinatarului nu pot fi executate impotriva carausului inca de la data perfectarii contractului de transport, ele sunt suspendate pana la sosirea marfii la locul de destinatie.pe de alta parte expeditorul poate revoca dreptul destinatarului inlocuindu l cu un alt destinatar in timpul parcursului pe care il strabate incarcatura.

6.CONDITIILE DE FOND SI DE FORMA A CONTRACTULUI DE TRANSPORT

Conditii de fond

Elementele constitutive ale contractului de transport atat de persoane cat si de bunuri/marfuri sunt cele prevazute de art 948 C.Civ si anume: capacitatea, consimtamatul, obiectul, cauza juridica.

Capacitatea

Pt a incheia un c. de transport valabil partile trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina, adica sa poata sa si exercite drepturi si sa si asume obligatii prin acte juridice incheiate in nume propriu.In plus carausului i se cere sa aibe calitatea de fi comerciant.

In transportul de persoane capacitatea calatorului/pasagerului este in general nesemnificativa deoarece frecvent copii sub varsta de 18 ani folosesc mijloacele urbane de transport.

Consimtamantul

Pt a fi valabil trebuie sa indeplineasca conditii prevazute de articolele 953 960 C.Civ, adica:

sa emane de la o persoana cu discernamant;

sa fie exteriorizat;

sa nu fie alterat de vreun viciu

In materie de transport atat oferta carausului cat si acceptarea cocontractantului prezinta unele particularitati:

carausul indeplineste un serviciu de interes general se afla in stare de oferta permanenta fata de public. Clientela recuge pe baza unei asemenea oferte la prestatia carausului. Acceptarea pe care o exprima calatorii/expeditorul consta practice intr o simpla adeziune. Pretul contractului de cele mai multe ori nu este negociabil in afara de transportul ocazional.Tarifele carausului aduse la cunostiinta publicului sunt obligatorii.

Obiectul C. de transport este supus dispozitiilor de drept comun, ale art 962 965 C.Civ si consta in obligatia la care se angajeaza partile in cauza, adica in cazul c. de transport in prestatiile pt unitatile de transport de a transporta marfa, bagajele, calatorii, iar pt expeditor de a plati taxa de transport.Caracterul licit/illicit rezulta din substanta incarcaturii fiind interzise la transport de ex: explozive/marfuri toxice/periculoase.Prestatia carausului trebuie sa fie posibila excluzandu se de regula obiectele agabaritice pt care acesta nu are mijloc de transport corespunzatoare sa le deplaseze.

Cauza

Este reglementata de art 966 968 C.Civ si trebuie:

sa existe;

sa fie reala, licita si morala iar in c. de transport nu prezinta particularitati

Conditii de forma

C. de transport denumit genericdocument de transport se incheie de regula prin simplul acord de vointa al partilor, insa dovada inch.lui se face printr un inscris. Prin urmare nu se cere indeplinirea formei solemne, iar forma scrisa este ceruta ad probationem.

In transporul de marfuri doc.de transport poarta denumirea de scrisoare de trasura, pe cand in transport maritim se numeste conosament, in navigatia maritima contract de navlosire, iar in transportul de persoane legitimatie de calatorie/bilet/abonament.

7.CLAUZE OBLIGATORII ALE DOCUMENTULUI DE TRANSPORT DE MARFURIClauzele obligatorii de doc de transport de marfuri:

1. Datarea contractului

Aceasta clauza delimiteaza ziua inch contractului si de cand incep obligatiile executarii asumate.

2. Natura doc de transport

Trebuie aratat daca scrisoarea de carat este la ordin/la purtator, titlul la ordin se caracterizeaza prin modul specific in care opereaza transmiterea de catre terte persoane, trensferul se realizeaza prin gir.

Girul consta intr o mentiune translativa de drept inserata de posesorul pe doc cu precizarea numelui dobanditorului.

Titlul la purtator este transferabil catre terte prin simpla predare materiala.

Tranferul are loc prin emiterea inscrisului de catre posesoul legitim unei persoane diferite, dobanditorul, care devine astfel titular al drepturilor mentionate in context.

Titlurile la purtator sunt anonime.

3. Partile in cauza

Legea impune sa se precizeze in document numele expeditorului si locuinta sa, domiciliul/resedinta daca este pers fizica, sediul daca este pers juridica, numele, locuinta carausului,domiciliul/resedinta daca este pers fizica,sediul daca este pers juridica;persoana destinatarului care trebuie sa fie nominalizata prin elementele uzuale de identificare. Mentiunea nu se face in cazul documentului de transfer la purtator.4. Identificarea bunurilor transportate

Trebuie descrisa incarcatura, pt obiecte la bucata trebuie sa se precizeze natura, greutatea, masura/masa lucrurilor de transportat, daca lucrurile sunt in lazi/pachete/butoaie/saci trebuie specificata cantitatea acestora nu si sigiliile, marcile puse pe ele. Lucrurile pretioase, bani si titluri comerciale, trimise in colete trebuie individualizate de catre expeditor aratand nu numai felul lor ci si valoarea exacta.5. Obligatiile carausului

C.Com cere sa se precizeze locul de destinatie, sa se mentina si itinerariul cel putin anumite localitati mai importante de pe parcurs si timpul in care trebuie facut transportul. In cazul in care s a omis durata in doctrina s a stabilit ca in aceasta situatie se presupune ca partile au convenit ca termen, timpul necesar efectuarii unui astfel de transport. Termenul de executare al c. de transport incepe sa curga de la data ( ziua, h) cand lucrul a fost predat carausului de catre expeditor.6. Plata pretului

Este obligatie esentiala care trebuie mentionata.

7. Semnaturile

Doc de transport trebuie semnat de ambele parti caraus expeditor iar in cazul titlului la ordin/la purtator trebuie semnat obligatoriu de caraus.8.FUNCTIILE JURIDICE ALE DOCUMENTULUI DE TRANSPORT DE MARFURI

Acestea sunt:

1. Functia probatorie a documentului de transport- documentul de transport constituie principalul instrument probator pt parti, in sensul ca:

Lit.a) atesta existenta documentului de transport

Lit b) face proba obligatiei asumate de caraus fata de cealalta parte contractata :calator,expeditor, destinatar

Lit c) certifica in transportul de marfuri preluarea marfii in posesia/ custodia carausului, angajandu-i raspunderea corespunzatoare

Din faptul ca documentul de transport are putere ad probationem si nu ad validitatem, decurg 2 consecinte:

Lit a) existenta contractului poate fi stabilita in lipsa de inscris corespunzator, prin orice mijloc de proba, proba existenta a contractului de transport trebuie sa fie pertinenta si convingatoare spre a fi luata in considerare de instanta sesizata.

S-a apreciat ca factura, nu atesta pri ea, incheierea contr. de transport , fiind un inscris eliberat de furnizor si destinat s aproduca efecte numai intre acesta si cumparator in cadrul contractului de vazare ce-i leaga.

Prin obiectul juridic, factura priveste livrarea marfii, nu si contractul de transport; in plus ea este un lucru convenit intre unii( vanzatorul si cumparatorul marfii) , si nu poate fi opusa carausului care detine pozitia de tert fata de raporturile dintre vanzator si cumparator.

Lit b)calitatea documentului de transport de a fi un titlu ad probationem , confera mentiunilor pe care le cuprinde o valoare doveditoare, credibila numai pana la proba contrarie .Aceasta pote fi solicitata de partea contractata care contesta continutul documentului de transport invocat impotriva sa.

2.Functia calauzitoare a documentului de transport- documentul de transport serveste ca indreptar carausului in executarea obligatiei de depalsare la care s-a angajat, in transportul de marfuri pe langa mentiunile uzuale (itinerar, destinatar), pot fi specificate eventualele transbordari necesare pe parcurs-clauzele aditionale- acestea mai contin instructiuni de expediere, afara de cazul in care partile au conevit ca expeditorul marfii sa le comunice carausului ulterior prin act separat.

Mentiunile specifice care au caracter calauzitor si sunt necesarein cazul unui transport mixt, care se executa cu vehicule mixte, ori transporturile succesive, cu traseu desfasurat pe teritoriul mai multor state, ori de cate ori sunt adrese de indeplinire in temeiul unui document de transport unic.

3.Functia de legitimare a documentului de transport

Posesorul documentului de transport are calitatea de titular a drepturilor izvorate din contractul de transport, si pe care le poate exercita opunandu-le valabil carausului, spre a-l obliga sa-si indeplineasca obligatiile asumate , asftel , calatorul este indreptatit sa pretinda efectuare deplasarii convenite, la data si mijlocul de transport convenit , in conditiile de perfecta securitate tehnica, in caz contrar avand dreptul la despagubiri.

In tarnsportul de marfuri, calitatea de titular apartine initial expeditorului , ea trece asupra destinatarului din momentul in care documentul de transport ii parvine, ajungand in mod justificat in posesia sa.

Titularul asfet identificat, poate sa dispuna schimbarea itinerariului prestabilit prin contraordin dat.

Destinatarul are dreptul in temeiul documentului de transport sa ceara carausului la statia de sossire , sa-i elibereze lucrul transportat, in raporturile contencioase , documentul de transport titularizeaza persoana indreptatita sa cationeze in justitie sau in arbitraj comercial pe caraus si sa-i angajeze responsabilitatea contractuala.De regula generala, incheierea contractului precede executarea obligatiilor pe care le genereaza.9.OBLIGATIILE EXPEDITORULUI LA PUNCTUL DE PORNIRE

Obligatiile expeditorului sunt:

Alegerea mijlocului de transport- depinde de felul marfii care urmeaza sa fie transportata( produse alterabile in vagoane frigorifice, animale vii in vehicule care sa aiba instalatii de aerisire) , inainte de a proceda la incarcare,expeditorul trebuie sa verifice daca mijlocul de transport pus la dispozitie, corespunde efectuarii transportului in bune conditii a marfii, pt a evita degradarea,scrurgerea, si daca indeplineste conditiile tehnice de functionare.

Verificarea efectiva de expeditor, priveste defectele aparente, care le prezinta vehiculul .Daca exista defectiuni ale mijlocului de transport, ele trebuie aduse la cunostinta carausului, iar daca acesta mentine mijlocul de transport, este necesar sa se faca mentiune pe documentul de transport, aratandu-se si obietctiile expeditorului. Efectele juridice ale acestor mentiuni, constau in angajarea raspunderii carausului. Predarea marfii in vederea transportului

Obligatia expeditorului de a preda marfa trebuie sa fie executata la locul convenit, cu respectarea condiriilor uzuale privind determinarea cantitativa si ambalarea obiectelor transportate.

De regula cheie, de-a lungul navei. Ziua ( ora ) precizata in contractul de transport trebuie respectata cu strictete , orice inatrziere se penalizeaza. Cantitatea marfii trebuie stabilita de expeditor si declarara carausului pt alegerea mijlocului de trasnport plus calcularea taxelor aferente.

In acest scop este necesar sa se arate greutatea valorii, metrajul, nr bucati si dupa caz tipul, varietatea, dimensiunile sau orice alte elemente semnificative.

Carausul are obligatia sa verifice daca elementele de determinare cantitativa au fost inscrise in documentul de transport . In plus, se ma precizeaza canarul folosit, sistemul de cantarire plus late elemente care ar influenta greutatea (starae uscata sau umeda a marfii), si persoana acre a efectuat cantarirea.

Incarcatura va fi prezentata intr-un ambalaj care trebuie sa fie potrivit din toate punctele de vedere, intrucat marfa sa poata suporta stramutarea fara deteriorari, degradari, pierderi.

Furnizorul trebuie sa aplice pe fiecare amalaj o eticheta speciala cu urmatoarea mentiune: denumire, calitate, cantitatea marfii, numele persoanei care a facut numerotarea/ cantarirea si ambalarea.

Nerespectarea obligatiilor mentionate , indreptateste pe caraus sa refuze primirea marfii in vederea transportarii.

Incarcarea marfii in mijlocul de transport . Aceasta obligatie cade , in principiu, in sarcina expeditorului si cuprinde urmatoarele etape:

a) incarcarea propriu- zisa trebuie sa tin acont de capacitatea mijlocului de transport. Folosirea incompleta a vehiculului constand in subincarcare, atrage penalizarea expeditorului care poate fi obligata sa plateasca carausului o despagubire pt cota parte din capacitatea vehiculului ramasa neutilizata in cursul calatoriei convenite. Nici depasirea limitelor nu este permisa.

Supraincarcarea atrage plata unor diferente de taxe sporite, nefiind excluse aplicarea unor sanctiuni de natura penala, daca depasirea greutatii are caracter fraudulos.

b) asezarea marfurilor in spatiu interior al mijlocului de transport are loc a-i sa indeplineasca o tripla conditie: sa utilizeze la maxim intreaga capacitate utila de incarcare , sa nu pericliteze starea vehiculelor plus sa asigure integritatea incarcaturii.

Modul de repartizare intre caraus si expeditor a obligatiilor care au ca obiect incarcarea si asezarea marfurilor in mijlocul de transport se stabileste concret prin clauzele contractului incheiat intre parti.

c) masurile preventive impotriva riscului de sustragere de marfuri . Ele difera in functie de mijlocul de transport folosit, cand marfurile sunt stramutate im mijloace de transport inchise, folosite de expeditor- el are obligatia ca odata cu predarea marfurilor catre caraus sa aplice pe sisitemul de inchidere sigiliu propriu.

Carausul are si el indatorirea sa aplice propriile sigilii [e mijlocul de transport inchis. Daca se folosesc mijloace de transport deschise, marfurile incarcate trebuiesc insemnate/ marcate astefel susutragerea lor sa nu fie paosibila fara a lasa urme vizibile.

Modul de marcare al marfurilor trebuie sa fie aratat de expeditor in documentul de tarsnprt.

d) operatiunile de incarcare trebuie aduse la indeplinire si terminate in timpul rezervat incarcarii/ descarcarii stabilite prin contractul de tarsnport.Depasirea timpului de incarcare convenit atrage plata unor penalizari de intarziere de expeditor, sau destinatar la descarcare.

.Colaborarea expeditorului la intocmirea documentului de transport

Expeditorul trebuie sa pun ala dispozitie carausului coordonatele de fapt complete si exacte ale marfii plus itinerariul.Declaratia expeditorului va preciza felul incarcaturii, cantitatea, greutatea.

Itinerariul se intregeste cu identificarea persoanei destinatarului plus adresa lui. De asemenea , expeditorul are obligatia sa anexeze la documetul de transport unele inscrisuri necesare pt identificarea marfii/ pt indeplinirea unor formalitati pe parcurs. In plus, in transportul international, expeditorul urmareste sa puna la dispozitie carausului declaratiile vamale. Raspunderea pt corectitudinea declaratiilor revine expeditorului , nesinceritatea lui completa atrage sanctiunili: despagubiri, datorate dupa acz, carausului/ destinatarului.

Plata pretului transportului-incumba expeditorul inca de la data intocmirii documentului de transport; expeditorul are obligatia sa suporte integral pretul convenit;momentul platii pretului se stabileste prin acordul partolor si coicide de regula, cu predarea marfii in detentiunea carausului.

Daca expeditorul intarzie, carausul poate sa suspende efectuarea transportului, suspendarea care se justifica daca obligatiile reciproce ale partilor isi au temeiul in acelasi contract, iar neindeplinirea chiar partiala a obligatiei expeditorului este indeajuns de importanta.

Carausul poate suspenda, fara a fi necesara punerea in intarziere a expeditorului. Suspendarea inceteaza de indata ce expeditorul isi indeplineste obligatia de a plati pretul.

Prin derogarea de la cele aratate, costul deplasarii marfii poate fi pus in totalitate/ in parte in sarcina destinatarului printr-o clauza espresa in documentul de transport aceasta clauza este clauza de plata transmisibila.

In acest caz, schimbarea expeditorului prin destinatar este opozabila carausului daca o accepta, asumandu-si astfel riscul de neplata l acapatul transportului.

De asemenea, inserarea unei astfel de clauza este conditionata d acordul corelativ al destinatarului, astfel nu ii este opozabila. 10.OBLIGATIILE CARAUSULUI LA PUNCTUL DE PORNIRE

Obligatiile carausului la punctul de pornire

a).Acceptarea cererii de transport. Intrucat carausul se afla in stare permanenta de oferta de serviciu adresata publicului, el este tinut, in principiu sa dea urmare oricarei cereri/ comenzi de a efectua o stramutare de bunuri/ o deplasare de persoane.

Simpla adeziune a expeditorului solicitant la conditiile prestabilite de caraus realizeaza consimtamantul contractual. Din aceasta cauza, carausul nu are posibilitatea sa verifice in prealabil solvabilitatea cocontractantului.

Singura masura de prevenire a riscului este palta pretului transportului inca de la pornire.

b).Procurarea unui mijloc de transport corespunzator. Vehiculul trebuie sa fie apt din punct de vedere si fundamental pt a raeliza in conditii normale transportul convenit.

Carausul are obligatia sa garanteze indeplinirea acestor carinte din proprie initiativa,si independent si oricare verificare prealabila exercitata de cocontractant. Daca pune la dispozitie expeditorului/ calatorului un vehicul inadecvat, carausul isi asuma raspunderea contractuala.

Momentul cand mijlocul de transport trebuie sa fie pus la dispozitia expeditorului plus locul se stabilesc prin contract.

c. preluarea marfii.

La primirea marfii spre transport, carausul verifica numarul coletelor, starea ambalajelor si greutatea expeditiei.

Marfurile pot fi incarcate, dupa caz, intr-un vehicul inchis sau deschis.

Carausul verifica natura marfurilor semnele sau marcajele puse de expeditor, conditiile tehnice de incarcare si fixare a bunurilor, sigiliile aplicate de expeditor.

Cantarirea marfurilor poate fi obligatorie sau facultativa.

Obligatia carausului de a proceda la cantarire, independent de natura incarcaturii existente pentru marfa destinata exportului. La primirea spre transport, carausul trebuie sa cantareasca marfurile importate.

Cantarirea este suficienta si in cazul marfii ce se transporta pe cale aeriana, indiferent de felul incarcaturii.

Primirea pentru transport a altor marfuri decat cele supuse obligatoriu cantaririi nu exclude facultatea de control cantitativ ce apartine cararusului. El are dreptul de a verifica greutatea marfii incredintate spre transport.

Dispozitiile legale impun carausului sa fie asistat de un delegat al expeditorului (respectival destinatarului la punctul de sosire), atunci cand efectueaza cantarirea marfii.

Refuzul carausului de a primi marfa spre transport se justifica in urmatoarele cazuri:

Coletele sunt necorespunzator ambalate;

Marfurile au fost incarcate fara respectarea regulilor tehnice de incarcare si fixare;

Marfurile au fost incarcate in mijloace de transport inchise, fara sigiliul expeditorului sau in alte mijloace de transport deschise fara semne ori marcaje sau cu semne si marcaje insuficiente ori necorespunzatoare;

Incarcatura are ca obiect marfuri interzise la transport sau admise numai in conditii speciale, fara ca acestea sa fie intrunite.

Carausul daca nu refuza primirea marfurilor spre transport cu exceptia celor interzise are dreptul de a inscrie rezerve in documentul de transport.

Refuzul constituie un mod eficient de aparare al carausului impotriva raspunderii pe care si-o asuma de a asigura integritatea marfii supuse stramutarii.

d. incarcarea marfii in mijlocul de transport.

Obligatia introducerii bunurilor in interiorul vehiculului poate sa revina carausului numai daca partile au convenit in acest sens, altfel cad in sarcina expeditorului.

Dupa incarcare, operatiunea primirii marfii spre transport se incheie prin aplicarea sigiliilor carausului pe sistemul de inchidere a mijlocului de transport.

Primirea fara rezerve a mijlocului de transport angajeaza raspunderea carausului pentru exercitarea deplasarii in conditiile care sa asigure integritatea incarcaturii pana la eliberarea ei la destinatie.

e. eliberarea documentului de transport.

Ultima operatiune care incheie faza de perfectare a contractului dintre partila punctul de pornire al marfii.

Carausul are indatorirea sa emita un document de transport complet incluzand mentiunile aratate.

Cu titlu general, incheierea contractului de transport se localizeaza in timp, in momentul cand carausul aplica stampila sa pe documentul de transport.

Tot de atunci, marfa se considera primita de caraus si incep sa curga termenele pentru executarea deplasarii.

11. OBLIGATIILE CARAUSULUI IN TRANSPORTURILE EFECTUATE IN CONDITIILE INITIAL CONVENITEObligatiile carausului

A. obligatia de a respecta ordinea expeditiilor.

Avand in vedere pluralitatea de expeditori care solicita concomitent sau succesiv deplasarea de marfuri, dispozitiile legale au reglementat ordinea in care carausul trebuie sa dea satisfactie cererilor pentru transportul de marfuri.

Astfel, carausul este obligat sa faca expeditia lucrurilor de transport dupa ordinea in care le-a primit (art. 419 C.com.).

Derogarile de la ordinea generala a expeditiilor sunt:

Carausul este indrituit sa deroge de la ordinea cronologica a primirii cererilor de transport, daca natura lucrurilor supuse stramutarii o impune. Este vorba de alimentele alterabile, substantele imflamabile etc.

Ordinea cronologica a cererilor de transport poate fi modificata si adaptata in raport cu organizarea pe destinatii a activitatii carausului (ex.: carausul face luni transportul de marfuri, marti de ciment, miercuri pentru stramutarea de carbuni etc.).

Nerespectarea ordinii cronologice a cererilor poate avea loc in situatia in care carausul ar fi impiedicat de vreun caz fortuit sau forta majora.

In masura in care expeditorul devine imposibil din motive neprevazute de felul celor mentionate nu poate sa angajeze raspunderea carausului fata de primul expeditor spre a-l despagubi deoarece ordinea cronologica a fost perturbata din cauze obiective si de neinvins.

B. Obligatia carausului de a parcurge ruta stabilita.

Itinerariul poate fi determinat prin contractul de transport urmand sa fie explicit mentionat in documentul de transport sau prin tarifele publice ale carausului acceptate de expeditor.

In situatia de mai sus, clauza care precizeaza parcursul este obligatorie pentru caraus.se exclude modificarea parcursului din vointa unilaterala a carausului.

Daca se incalca aceasta indatorire, carausul isi angajeaza raspunderea fata de expeditor sau fata de destinatar.

Daca pana la destinatie exista mai multe rute practicabile fara ca partile sa fi exercitat optiunea necesara, carausul urmeaza sa indrume transportul pe itinerariul cel mai scurt care in mod firesc este si cel mai ieftin.

C. obligatia de a respecta durata transportului.

Indatorirea de punctualitate exista in sarcina carausului, fie ca timpul necesar pentru stramutarea incarcaturii de la punctul de pornire si pana la destinatie a fost hotarat prin invoiala partilor, fie ca este subinteles, ca o clauza tacita si ca atare lasat la aprecierea instantei de judecata.

Distinctia dintre cele doua tipuri de termene - expres sau implicit - nu exercita nici o influenta asupra obligativitatii atat a uneia cat si a celuilalt, ambele fiind constrangatoare pentru caraus.

Prin acordul partilor poate fi fixat un termen global si unitar aferent itinerarului sau durate divizate in functie de fiecare etapa a itinerarului.

D. obligatia carausului de a conserva marfa pe parcurs.

Primirea incarcaturii de la expeditor creeaza in sarcina carausului in temeiul contractului de transport cumulativ cu obligatiile specifice de a realiza stramutarea lucrurilor, obligatie conexa de a le pastra intacte pana la destinatie.

Din acest punct de vedere art. 1473-1475 C.Civ. asimileaza pe caraus cu un depozitar deoarece legea civila asimileaza contractul de transport cu contractul de depozit prin faptul ca intreprinzatorul de transport este si depozitar al lucrului ce i se incredinteaza pentru a fi transportat.

Potrivit art. 1473 C.civ. dispozitiile din capitolul Despre depozit si sechestru relative la stapanii de hoteluri se vor aplica si carausilor intrucat priveste paza si conservarea lucrurilor care le sunt incredintate.

Trimiterea din text se refera la art. 1765 C.civ. depozitul facut de calator intr-un hotel trebuie considerat un depozit necesar spre deosebire de cel necesar unde depozitarul isi alege persoana cocontractanta in functie de increderea ce ii inspira. Depozitul necesar intervine independent de o asemenea optiune.

In oricacare contract de transport calitatea de depozitar al marfii revine carausuluiorice alta alegere din partea expeditorului se exclude astfel incat asimilarea cu un depozit necesar instituita de C.civ. se justifica pe deplin.

Fiind vorba de un depozit necesar raspunderea carausului pentru conservarea lucrului supus deplasarii se aprecieaza mai sever decat in cazul unui depozit necesar.

Conform art. 1000 alin. 3 C.civ. carausul raspunde pentru pagubele pricinuite incarcaturii de catre prepusii sai. Expeditorul sau destinatarul beneficiaza de posibilitatea de a dovedi prin orice mijloc de proba, inclusiv declaratiile de martori depozitul incredintat carausului, oricare ar fi valoarea bunurilor.

Prin exceptie, desemnarea de catre expeditor sau destinatar al unui insotitor al incarcaturii este de natura sa degreveze pe caraus de indatoririle corelative, avand ca obiect conservarea marfii pana la destinatie.

12. TRANSPORTURILE MODIFICATE PRIN VOINTA EXPEDITORULUI (CONTRAORDINII, CONDITII DE FORMA SI FOND ,OBLIGATIVITATEA EXECUTARII)

Dispozitiile Codului Comercial (art. 421) ingaduie in anumite conditii modificarea contractului de transport prin vointa unilaterala a expeditorului printr-un act juridic numit contraordin.

Posibilitatea acestei schimbari isi are temeiul juridic in art. 962 alin. 2 C.com. revocarea conventiei este ingaduita nu numai prin consimtamantul mutual al partilor ci si prin cauze autorizate de lege. Regimul de exceptie se bazeaza pe motive de ordin economic.

Art. 421 C.com. enumera obioectivele urmarite de expediere prin emitere unui contraordin pe care il aduce la cunostinta carausului.

Expeditorul are dreptul de a suspenda transportul si de a cere restituirea lucrurilor transportate. O asemenea masura echivaleaza cu renuntarea expeditorului la contract si cu revocarea acestuia.

Suspendarea poate interveni atat inainte de a fi inceput deplasarea incarcaturii cat si ulterior, in timpul parcursului, cand contractul a fost partial adus la indeplinire de caraus.

Acelasi art. ingaduie ca prin contraordin sa se modifice unele clauze nale contractului de transport. In principal, expeditorul are dreptul sa ceara predarea lucrurilor aflate in curs de stramutare unei alte persoane decat cea aratata in documentul de transport.

Contraordinul poate sa modifice si punctul final al itinerariului.

De obicei, schimbarea destinatiei implica si schimbarea locului de sosire a marfii.

Enumerarea prevazuta de art. 421 C.com. are caracter exemplificativ si nu limitativ.

Textul precizeaza ca expeditorul poate dispune cum va crede de cuviinta dar sub rezerva indeplinirii conditiilor menite sa ocroteasca pe caraus.

Expeditorul trebuie sa incunostiinteze pe caraus fie ca a renuntat la contract, fie ca l-a modificat. Legea nu prevede anumite conditii de forma.

In prezent, vointa unui inscris se impune atat pentru documentul de transport cat si pentru contraordin deoarece posibilitatea probelor este astfel mai bine asigurata in avantajul ambelor parti.

De cate ori documentul de transport imbraca forma unui titlu negociabil fie la ordin, fie la purtator, expeditorul care a renuntat la contract sau l-a modificat, are obligatia sa restituie carausului inscrisul comercial astfel intocmit.

Masura se justifica pentru a impiedica o eventuala transmitere ulterioara abuziva a documentului de transport la ordin sau la purtator abilitand o terta persoana sa invoce pretentii fata de carausul in cauza.

In situatia in care contraordinul s-a marginit sa schimbe punctul de destinatie initial convenit, carausul poate pretinde un nou document de transport.

In ce priveste consecintele de fond ale contraordinului in raportul dintre expeditor si caraus, art. 421 C.com. alin. 1 intelege sa le puna in sarcina expeditorului obligandu-l sa repare integral daunele pe care o asemenea masura le poate cauza carausului.

Textul precizeaza ca expeditorul este dator a plati carausului cheltuielile facute si pagubele directe sai imediate rezultate din executarea acestui contraordin.

Aceasta reglementare se justifica deoarece modificarea contractului a survenit din vointa unilaterala a expeditorului si indepartarea de orice culpa a carausului a obligatiilor asumate.

Modificarile contractului de transport pe care expeditorul le comunica prin contraordin sunt obligatorii pentru caraus.

Carausul nu poate sa discute instructiunile expeditorului si sa refuze executarea lor.

Facultatea expeditorului de a revoca sau schimba contractul de transport in conditiile aratate (de a da carausului) poate fi transmisa dupa caz expeditorului sau unei terte persoane.

13. TRANSPORTURILE PERTURBATE DE IMPREJURARILE DE FORTA MAJORA

Cauzele de perturbare ale transporturilor sunt:

Cazul fortuit;

Forta majora.

Acestea pot intervenii fie la punctul de pornire, impiedicand inca de la inceput expedierea incarcaturii, fie in timpul mersului, intrerupand deplasarea.

Cauzele prevazute reprezinta o mare diversitate, precum un incendiu la bord care distruge marfa, naufragiul, esuarea navei in activitatea de navigare maritima, inghetarea apelor in transportul fluvial.

In cazul fortuit si forta majora sunt de natura sa produca fie la punctul de expediere, fie pe parcurs urmatoarele efecte:

1. intarzierea executarii obligatiei carausului;

2. imposibilitatea definitiva de a le aduce la indeplinire.

Intrucat oricare dintre etapele enumerate pot cauza prejudicii insemnate expeditorului sau destinatarului au fost adoptate solutii destinate a le ocroti interesele astfel:

a. dreptul expeditorului de a fi incunostiintat de perturbarea transportului. Expeditorul, in calitatea sa de partener contractual principal al carausului sa fie pus la curent cu dificultatile trecatoare sau definitive ivite in executarea transportului spre a-i da posibilitatea sa ia initiativele necesare.

Avizarea are caracter obligatoriu in ambele situatii.

b. dreptul expeditorului de a decide soarta transportului deficitar. La primirea incunostiintari precizate, expeditorul beneficiaza de un drept de optiune. El poate, in functie de interesele proprii, fie sa mentina contractul in fiinta, acceptand o decalare inevitabila a datei de expediere sau de continuare a transportului din punctul unde a fost intrerupt din cauze fortuite fie sa declare contractul desfiintat printr-o manifestare unilaterala de vointa.

Alternativa mentionata poate fi exercitata intotdeauna de catre expeditor in situatia intarzierii transportului ca efect al unor cauze fortuite.

Insa cand obstacolul impiedica definitiv stramutarea incarcaturii solutia decalarii termenului de executare a obligatiei carausului nu mai pune, contractul in cauza urmand a fi desfiintat la cererea expeditorului.

14. OBLIGATIILE CARAUSULUI LA DESTINATIE

Executarea contractului ncheiat cu expeditorul continu pn cnd are loc recepionarea mrfii de ctre destinatar.

n aceast faz cruul are urmtoarele obligaii:

a)Identificarea destinatarului i avizarea acestuia despre sosirea mrfii

ndeplinirea acestei obligaii difer n funcie de natura contractului de transport i de mputernicirile date de ctre destinatar, astfel: dac strmutarea s-a efectuat n temeiul unui titlu de transport (de ex.: contract de transport sau contract de navlosire), persoana destinatarului este indicat nominal n documentul de transport cu precizarea adresei corespunztoare.

n cazul documentului de transport la purttor nu este specificat numele destinatarului i n consecin, persoana ndreptit s obin eliberarea mrfii la punctul de sosire este cea care se afl n posesia legitim a documentului de transport la purttor i l anun pe cru s-i predea marfa. Cruul trebuie s o legitimeze i s consemneze numele i domiciliul destinatarului.

n cazul documentului de transport la ordin se impune, n scopul de a identifica pe destinatar, verificarea de ctre cru a succesiunii girurilor translative care figureaz n nscrisul respectiv.

Ultimul giratar este ndreptit s valorifice drepturile asupra mrfii transportate deoarece giranii anteriori i-au nstrinat prin gir orice drepturi asupra mrfii ajuns la punctul de sosire.

n lips de orice gir, persoana ndreptit s obin ncrctura este nsui destinatarul iniial.

Independent de felul documentului de transport, destinatarul poate, n scopul recepionrii mrfurilor s acioneze n nume propriu sau s recurg la un intermediar care s-l reprezinte. Acesta trebuie s prezinte cruului, pe lng documentul de transport, actul de mputernicire: fie procur, fie contract de comision sau de agenie.

Sosirea transportului trebuie adus la cunotina destinatarului, identificat n modul artat, sau persoana care l reprezint, iar avizarea se face, de regul, n scris pentru a exista proba ndeplinirii acestei obligaii de ctre cru.

O avizare adresat unei persoane necalificat nu valoreaz ncunotiinare, fiind lipsit d.p.d.v. juridic de eficacitate.

n cazul n care cruul nu poate identifica, n baza datelor din documentul de transport, persoana destinatarului, uzanele comerciale impun acestuia s ncunotiineze pe expeditor pentru a transmite instruciuni suplimentare.

n cazul n care cruul nu are posibilitatea s-l anune pe expeditor ori acesta nu rspunde ntr-un termen rezonabil, cruul va solicita instanei de judecat competente autorizarea s depun mrfurile.

Depozitarea n docuri, magazii, antrepozite, se face pe seama destinatarului.

Cruul poate cere instanei de judecat s dispun vinderea unor mrfuri dac acestea sunt alterabile sau perisabile urmnd ca sumele obinute s fie decontate dup scderea cheltuielilor efectuate de cru fa de destinatar.

b)Eliberarea mrfii la locul i data convenite

Mrfurile urmeaz s fie predate destinatarului n conformitate cu clauzele documentului de transport, respectiv la locul specificat i la data convenit.

Cruul este obligat s procedeze mpreun cu angajatul destinatarului nsrcinat cu primirea mrfurilor la cntrirea acestora, la verificarea sigiliilor, semnelor i marcajelor, la verificarea mijlocului de transport, precum i a coletelor, la deschiderea mijlocului de transport i la verificarea coninutului su.

Punerea ncrcturii la dispoziia destinatarului face s nceteze posesia exercitat pn atunci de cru asupra lucrurilor strmutate opernd transmiterea posesiei n favoarea destinatarului.

Odat cu faptul eliberrii mrfii iau sfrit obligaiile de paz i rspundere contractual ce reveneau cruului n temeiul documentului de transport.

n cazul unor lipsuri, se ntocmete un proces-verbal de constatare semnat de organul care a fcut constatarea, de cru, de destinatar ori de angajatul acestuia, indicndu-se adresa fiecruia.

Dac exist bnuieli c lipsurile sunt urmarea svririi unei infraciuni, sunt sesizate organele judiciare, iar mijlocul de transport va fi reinut pn la sosirea acestora.

c)Descrcarea lucrurilor din mijlocul de transport

Aceast obligaie care, de regul, privete pe destinatar, poate fi uneori ndeplinit de ctre cru din nsrcinarea i pe socoteala expeditorului, n conformitate cu clauzele contractului de transport.

Prin excepie, cruul are dreptul s refuze eliberarea mrfii la destinaie. Acest drept poate fi exercitat numai n limitele admise de lege sau impuse pe cale judiciar. Aceste cazuri sunt:

Neplata taxelor de transport art.433 alin.1 C.com. instituie un drept de retenie n favoarea cruului. Spre a evita orice abuz din partea cruului, legiuitorul d posibilitatea destinatarului s obin eliberarea mrfii fr a fi constrns s achite mai mult dect consider c datoreaz, consemnnd surplusul n contul transportatorului.

Art.433 alin.2 C.com. prevede c n caz de nenelegere, dac destinatarul pltete suma pe care crede c o datoreaz i depune n acelai timp i diferena pn la suma pretins de cru, acesta este obligat s-i predea marfa.

n aceste condiii, riscul de a rmne nepltit a disprut, iar suma n divergen fiind la dispoziia cruului, urmeaz a-i fi decontat acestuia de ndat ce o hotrre judectoreasc l va ndrepti s o ncaseze.

Refuzul destinatarului de a restitui cruului documentul de transport la ordin sau la purttor, pentru a exclude circulaia juridic frauduloas a titlului.

n acest sens, art.433 alin.3 C.com. prevede c dac titlul este la ordin sau la purttor cruul se poate opune s fac predarea pn la restituirea exemplarului subscris de acesta.

n cazuri de excepie, reglementrile fito-sanitare pot impune msuri de carantin fa de mrfurile care provin din import.

Pn la expirarea duratei de interdicie, cruul nu poate elibera ncrctura ctre destinatar.

n acelai timp i autoritile vamale sau organele de poliie au dreptul s opreasc temporar sau definitiv, pentru motive stabilite de lege, predarea anumitor mrfuri la destinaie.

Existena unui sechestru asigurtor dispus de instana competent.

n asemenea situaii, numai desfiinarea sechestrului autorizeaz pe cru s elibereze marfa la destinaie.

15. OBLIGATIILE DESTINATARULUI LA DESTINATIE

a)Obligaia de a lua n primire marfa transportat

Recepia este precedat de anumite verificri privind documentele de transport, ncrctura transportat, starea n care se afl lucrurile, controlul calitativ i cantitativ al mrfurilor.

Angajatul destinatarului nsrcinat cu aceast operaiune, mpreun cu cruul ori cu prepusul acestuia, procedeaz la cntrirea mrfurilor, verificarea sigiliilor, semnelor sau marcajelor ale mijlocului de transport i ale coletelor.

Dac se constat lipsuri se ncheie un proces-verbal n care se precizeaz cauzele care au provocat paguba.

Mrfurile transportate n mijloace de transport complete se consider eliberate n momentul n care cruul a pus la dispoziia reprezentantului destinatarului mijlocul de transport pentru descrcare.

b)Obligaia de a elibera mijlocul de transport

n mod uzual aceast obligaie incumb destinatarului care este inut s descarce complet mijlocul de transport.

Eliberarea mijlocului de transport trebuie realizat de destinatar n timp util.

Durata este prevzut, de regul, n contractul de transport. Depirea ei atrage sanciuni, respectiv penaliti n sarcina destinatarului.

Dac destinatarul recepioneaz marfa fr s formuleze obieciuni se consider c transportul a sosit intact.

Primirea mrfii de ctre destinatar face s nceteze posesia cruului i l degreveaz de rspunderea care i revenea n temeiul contractului de transport.

Preluarea ncrcturii la punctul terminus al deplasrii, cu verificrile artate, ncheie executarea contractului de transport de ctre cru.

c)Obligaia de a plti sumele restante datorate cruului

Taxa de transport restant este o derogare de la regula obinuit potrivit creia cruul cere i obine achitarea preului pentru deplasarea lucrurilor de la locul expedierii.

n cursul deplasrii se pot ivi anumite cheltuieli legate de executarea operaiunilor conexe transportului, precum cheltuieli de descrcare a mrfii din vehicul ori de transbordare pe parcurs.

Pentru valorificarea creanei cruul comunic destinatarului suma i termenul de plat.

Dac destinatarul refuz plata cruului are dreptul s rein marfa.

d)Obligaia de a conserva dreptul la aciune mpotriva cruului

n transporturile efectuate defectuos, destinatarul poate avea pretenii la despgubiri mpotriva cruului pentru pierderea sau avarierea mrfii ori pentru deficit cantitativ.

n lipsa unei soluii amiabile diferendul va fi soluionat de instana de judecat sau arbitrar competent.

Destinatarul pierde vocaia de a se adresa organelor de jurisdicie dac a neglijat s formuleze rezerva corespunztoare n documentul de transport ntocmit n momentul primirii mrfii la locul de descrcare.

Decderea este instituit de art.440 alin.1 C.com. care prevede c plata preului i primirea fr rezerve a bunurilor transportate chiar cnd plata a fost fcut nainte sting orice aciune mpotriva cruului.

Prin excepie de la aceast regul alin.2 al art.440 C.com. prevede: cu toate acestea, aciunea contra cruului pentru pierderea parial sau stricciunile care nu se puteau cunoate n momentul predrii subzist i dup plata portului i primirea lucrurilor transportate dac se dovedete c pierderea sau stricciunea a avut loc ntre darea lucrurilor n primirea cruului i predarea fcut de acesta, cu condiia ns ca cererea pentru verificare s fie fcut ndat dup ce s-a descoperit paguba i nu mai trziu de 5 zile dup primirea lucrurilor de ctre destinatar.

Descoperirea n aceast faz a unor deficiene ale transporturilor intervenite pe parcurs, repune pe destinatar n dreptul de a aciona pe cru16.DETENTIUNEA EXERCITATA DE CARAUS ASUPRA MARFII TRANSPORTATE.

Spre deosebire de transportul de persoane, deplasarea de mrfuri impune un regim juridic n intervalul dintre punctul de pornire i cel al sosirii la destinaie.

n aceast etap cruul devine titular de drepturi specifice asupra ncrcturii, n virtutea contractului de transport. Drepturile sale decurg din faptul material al deinerii mrfurilor.

Cruul exercit o posesie precar asupra lucrurilor transportate, dobndind ndreptirea de a exercita propria sa putere asupra acestora n virtutea contractului de transport.

Dreptul civil prevede c detenia are o durat limitat n timp, stabilit prin titlu juridic, deintorul asumndu-i obligaia de restituire fa de posesorul propriu-zis.

Dobndirea deteniei mrfii de ctre cru este consecina nemijlocit a acceptrii acesteia la transport la punctul de pornire.

ncetarea deteniei asupra ncrcturii coincide cu eliberarea sa la locul de sosire n minile destinatarului.

Nefiind posesor deplin, ci simplu deintor, cruul nu este titular al aciunilor posesorii privitoare la ncrctur.

Dac bunurile aflate n curs de transport sunt sustrase fr drept de tere persoane, cruul are calitatea de a formula plngere penal n baza art.208 C.p.

Dac bunurile transportate au fost pierdute din neglijen sau din cauza unor mprejurri de for major, cruul nu le poate recupera de la teri prin exercitarea aciunii n revendicare mobiliar n temeiul art.1909 alin.2 C.civ., ntruct i lipsete calitatea de proprietar, aceast aciune putnd fi exercitat numai de proprietarul pe seama cruia se exercit deteniunea ncrcturii. De aici rezult interesul transportatorului de a-l identifica pe adevratul proprietar pe seama cruia exercit deteniunea ncrcturii spre a face posibil acionarea de ctre acesta a terului care deine lucrurile abuziv.

17.DREPTUL DE RETENTIE AL CARAUSULUI(NOTIUNE,CONDITII,EFECTE)

Dreptul de retentie al carausului

- prerogativa creditorului de a refuza, cat timp nu este platit , sa restituie debitorului sau un bun mobil / imobil ce-i apartine acestuia.

Aceasta prerogativa dreptul de retentie- izvoraste din vointa legiutorului si exista independent de consimtamantul partilor.

Dreptul de retentie este conferit carausului de art. 433 C .com si il indreptateste pe caraus sa retina lucrul stramutat pana la plata contravalorii datorata de expeditor/destinatar.

Conditiile generale ale exercitarii dreptului de retentie sunt:

a) existenta unei creante impotriva proprietarului lucrului;

-este esentiala pt ca detinatorul sa beneficieze de abilitatea de a exercita dreptul de retentie in contra debitorului; fara o datorie baneasca in sarcina acestuia, detinatorul nu ar avea o justificare sa refuze eliberarea bunului aflat in stapanirea sa si reclamat de proprietarul-debitor.

b) detentiunea exercitata de catre creditor as bunului sa nu fie viciata prin frauda;

c) exercitarea dreptului de retentie se justifica numai daca intre creanta si bunul a carei eliberare este refuzata, se constata o anumita legatura , adica datoria pe acer carausul o pretinde de al expeditor/ destinatar sa aiba legatura cu incarcatura/ sa fie prilejuita de aceasta.

Efectele dreptului de retentie sunt:

a) opozabilitatea - creditorul poate valorifica dreptul de retentie mai intai impotriva debitorului si

persoanelor care au calitatea de avanzi-cauza ai acestuia. Opozabilitatea opereaza si

fata de creditorii privilegiati si ipotecari asupra aceluiasi lucru cu conditia ca dreptul real

sa se fi nascut ulterior intrarii bunului in detentia carausului.

b) dreptul de retentie produce efecte indivizibile intr-un dublu sens:

1. orice fractiune a datoriei este garantata pana la stingerea ei integrala prin lucruri ce formeaza obiectul acestei prerogative a creditorului; dreptul de retentie se extinde asupra intregului bun pana la achitarea integrala a datoriei.

2. orice componenta a bunului raspunde pentru totalitatea datoriei.

dreptul de retentie nu confera titularului prerogativa/ dreptul de a urmari bunul in mana altei persoane. Isi produce efectele numai cat timp bunul se afla la detentor, dupa pierderea detentiei prin restituirea bunului de bunavoie, dreptul de retentie inceteaza18. PRIVILEGIUL CARAUSULUI ASUPRA MARFII TRANSPORTATE (NOTIUNE, CONDITII, EFECTE)Art. 437 C.com stabileste ca pentru toate creantele rezultate din contractul de transport, carausul are privilegiul asupra bunurilor transportate pana la predarea lor destinatarului, iar daca sunt mai multi carausi, cel din urma dintre ei exercita dreptul celor anteriori.

Conform dreptului comun:

Privilegiul = un drept de preferinta acordat de lege unui anumit creditor fata de ceilalti creditori ai aceluiasi debitor si de care titularul se bucura in virtutea calitatii creantei sale.

Gajul / amanetul = contractul prin care debitorul remite creditorului sau un bun mobil cu titlu de siguranta, garantie a datoriei.

Atat privilegiul, cat si gajul fac parte din categoria garantiilor reale de care se poaet bucura creditorul. Marfurile incredintate carausului in vederea stramutarii la destinatie fac parte din categoria privilegiilor speciale care are ca obiect anumite bunuri determinate ale debitorului.

In literatura de specialitate s-a stabilit ca privilegiul carausului decurge dintr-un gaj tacit pe care expeditorul il recunoaste odata cu incheierea contractului de transport si remiterea incarcaturii spre a fi deplasata la destinatie. Detentiunea bunurilor transportate e dublata de intentia de a-l afecta platii transportului.

Garantia recunoscuta carausului de dispozitiile comerciale prezinta o dubla particularitate: pe de-o parte deroga de la la natura proivilegiile propriu-zise, excluzand pastrarea posesiei lucrului grevat in mainile debitorului, iar pe de alta parte imprumuta caracterele de baza ale gajului, conferind creditorului detentia obiectului repectiv.

Privilegiul si gajul sunt recunoscute de dispozitiile legala mentionate in favoarea exclusiva a carausului, in sfera beneficiarilor celor 2 garantii nu pot fi inclusi contractantii care presteaza servicii asemanatoare unei deplasari de bunuri daca nu constituie un transport in advevaratul sens al cuvantului.

In sfera creantei garantate cu privilegiu/ gajul carausului intra urmatoarele sume privitoare la transport:

Costul deplasarii incarcaturii

Cheltuielile suportate de caraus cu titlu de operatiuni accesorii transportului precum cele de incarcare, transbordare, remorcare ,descarcare etc.

Cheltuielile ocazionate de indeplinirea obligatiilor vamale in special din cauza amenzilor platite de caraus ca efect al unor declaratii inexacte facute de expeditor.

Creanta curpinzand sumele mentionate beneficiaza de privilegiul/ gajul carausului numai daca izvoraste din transportul neplatit.

O datorie provenita dintr-un transport anterior nu poate fi recuperata prin exercitarea privilegiului/ gajului asupra unei incarcaturi ce formeaza obiectul unui transport ulterior.

Solutia se justifica prin incetarea efectelor privilegiului odata cu desesizarea carausului ca urmare a eliberarii marfii in posesia destinatarului.

Prin exceptie se admite ca existenta unui contract unic, care presupune in vederea executarii sale o serie de transporturi, indreptateste pe caraus sa valorifice -asupra ultimei incarcaturi pe care a deplasat-o la destinatie- privilegiul sau si pentru sumele datorate din partizi de marfa transportata mai inainte.

Efectele garantiilor acordate carausului sunt:

1. ambele garantii confera titularului dreptul de retentie asupra incarcaturii transportate. Carausul poate retine lucrurile aflate in detentia sa atat timp cat debitorul nu plateste integral sumele datorate pt stramutarea marfii.

2. dreptul carausului de a solicita prin justitie vanzarea incarcaturii in scopul realizarii sumei datorate de debitor ca echivalent pt executarea deplasarii.

3. dreptul titularului de a urmarii in mainile tertilor bunul grevat de garantie. In materia transporturilor gajul carausului ii confera acestuia un drept de urmarire , astfel ca tranportatorul care a pierdut detentia incarcaturii, poate sa o revendice. Privilegiul carausului este un drept real, astfel titularul si aici poate beneficia si aici de dreptul de urmarire. Privilegiul dureaza cat incarcatura se afla la caraus si 24 h de la predare catre destinatar cu conditia ca sa se mai afle in posesia destinatarului.

4. o prerogativa specifica dreptului de gaj pe care privilegiul nu o comporta consta in dreptul titularului neplatit de debitor de a putea dobandi in deplina proprietate in conditiile legii, bunul grevat de garantie.

Atata privilegiul si gajul inceteaza odata cu stingerea creantei pe caree o garanteaza, de asemenea privilegiul as lucrurilor transportate inceteaza odata cu predarea lor destinatarului, iar gajul se stinge si prin remiterea voluntarea de catre caraus in mainile proprietarului ( destinatarului) bunurilor grevate.

19.SECHESTRAREA MARFURILOR AFLATE IN CURS DE TRANSPORT,PRECUM SI CEL SOLICITAT DE CARAUS

Incarcatura = o certa valoare patrimonilaa mai ales cand e vorba de o cantitate insemnata , ca atare creditorul, expeditorul/destinatarul pot avea interesul sa-si recupereze sumele ce li se datoreaza din valoarea marfii aflata in curs de stramutare.

Din acest punct de vedere , carausul fiind titularul unui privilegiu special e pus la adapost impotriva debitorului rau-platnic.

Carausul e autorizat sa obtina sechestrarea incarcaturii in cazul neplatii taxelor de transport . totusi, exista si alte creante privilegiate-salariile datorate de debitor propriilor angajati, cheltuielile de judecata ale debitorului in interesul tuturor creditorilor, cheltuielile de inmormantare ale debitorului , cele de conservare a lucrurilor transportate, taxele vamale s. a. care beneficiaza de posibilitatea de valorificare asupra incarcaturii, uneori chiar cu prioritate fata de dreptul carausului.

Sechestrul = masura de asigurare a actiunii judiciare si consta in indisponibilizarea bunurilor mobile ale debitorului pana la terminarea judecatii pt ca astfel, creditorul sa le poata urmarii pt indestularea drepturilor sale atunci cand va obtine un titlu executoriu, iar debitorul nu va executa de bunavoie.

Sechestrul asigurator in materia transporturilor se limiteaza la bunurile aflate in detentiunea carausului in intervalul preluarii lor de la expeditor- la punctul de pornire si eliberat catre destinatar- la locul sosirii. Cererea de sechestru asigurator are un caracter accesoriu fata de actiunea judiciara principala. De aici rezulta 2 consecinte:

1.in virtutea principiului accesoriul urmeaza principalul, cererea de sechestru asigurator va avea ea insasi o natura comerciala inerenta actiunii principale corespunzatoare.

2.cererea de sechestru asigurator urmeaza sa fie introdusa la instanata judecatoreasca competenta material si teritorial sa rezolve in fond procesul referitor la creanta neplatita.

Pt a fi incuviintata cererea de sechestru asigurator, conform dispozitiilor legale, trebuie sa fie indeplinite anumite conditii:

a)depunerea unei cautiuni. Cererea de sechestru nu s epoate aplica decat numai cu dare de cautiune. In acest sens si jurisprudenta a statuat ca in materie comerciala, sechestrul asigurator nu poate fi aplicat devcat cu cautiune, iar cuantumul acesteia este lasat la aprecierea instantei care incuviinteaza sechestrul.

b)Creanta pe care se intemeiaza cererea de sechestru trebuie sa fie constatata printr-un act scris. Prin derogare de la aceasta regula, art. 591 alin 1 C.p.c. , ingaduie instantei de judecata sa aprobe infiintarea sechestrului in lipsa de dovada scrisa , daca creditorul a carei creanta nu este constatata in scris, dovedeste ca a intentat actiunea de constatare a creantei,dar in aceasta situatie el este obligat sa depuna o cautiune de jumatate din valoarea reclamata odata cu depunerea cererii de sechestru. Cuantumul cautiunii se determina in functie de valoarea creantei pretinse prin actiunea principala, iar nu in functie de valoarea bunurilor a caror sechestrare se urmareste.

c)Creanta pe care se intemeiaza cererea de sechestru asigurator trebuie sa fie ajunsa la termen- scadenta. Prin exceptie de la aceasta regula, art. 591 alin 3 C.p.c. dispune ca instanta poate incuviinta cererea de sechestru chiar daca creanta nu este la termen, in urmatoarele cazuri:

- cand debitorul a micsorat prin fapta sa garantiile date sau nu a dat garantiile promise.

- Cand exista pericolul ca debitorul sa se sustraga de la urmarire.

- cand exista pericolul ca debitorul sa-si ascunda sau risipeasca averea.

Desi textul mentionat se refera la bunurile care se gasesc in mainile datornicului( debitorul) aceasta masura este adminisibila in materie comerciala xchiar daca bunurile, in acest caz, se afla in curs de transport, adica in detentiunea carausului.

Si in acest caz , creditorul trebuie sa depuna o cautiune in cuantumul fixat de instanta de judecata. Cererea de sechestru asigurator se solutioneaza de instanta de judecata de urgenta in camera de consiliu fara citarea partilor, instanta pronuntandu-se asupra cererii printr-o incheiere executorie.

Orin aceeasi incheiere instanat fixeaza cuantumul cautiunii si termenul inauntrul caruia urmeaza sa fie depusa aceasta. Incheierea este supusa numai recursului care poate fi declarat in termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judeca de urgenta si cu precadere cu citarea partilor in termen scurt.

Hotararea prin care s-a admis sechestrul are caracter temporara in sensul ca efectele sale dureaza pana la solutionarea cererii principale. Nedepunerea cautiunii in termenul fixat de instanta atrage desfiintarea de drept a sechestrului, situatie ce se constata prin incheiere irevocabila, data fara citarea partilor.

Masura sechestrului asigurator se aduce la indeplinire de catre executorii judecatoresti conform regulilor privitoare la executarea silita ( art 411 si urm din C.p.c.)

Executorii judecatoresti se deplaseaza la locul unde se afla bunurile, le inventariaza si le declara sechestrate printr-un proces verbal de sechestru.

Bunurile sechestrate vor fi lasate in custodia debitorului sau a unei terte persoane, dar pot fi si sigilate/ridicate atunci cand exista pericolul ca debitorul sa instraineze/substituie/ deterioreze bunurile sechestrate.

Valorificare bunurilor sechestrate nu se poate face decat dupa ce creditorul a obtinut titlu executoriu.

Incetarea sechestrului asigurator are loc in urmatoarele cazuri:

Respingerea actiunii principale prin care creditorul isi valorifica in justitie pretentiile impotriva debitorului.

Declaratia expresa a creditorului ca renunta la sechestrul asigurator.

Dovada prezentata instantei de judecata de catre debitor ca a consemnat suma pentru care s-a infiintat sechestrul, precum si dobanzile si cheltuielile efectuate de creditor cu procesul.

Sechestrul asigurator ramane, in fapt, fara obiect si inceteaza de la sine daca incarcatura supusa acestei masuri a fost distrusa in cursul transportului datorita fortei majore, unui accident, naufragiu s.a.

Instanta de judecata va putea ridica la cererea debitorului sechestru asigurator daca debitorul va da in toate cazurile o garantie indestulatoare, care va fi stabilita de instanta de judecata.

Cererea depusa in acest sens se solutioneaza in camera de consiliu, de urgenta si cu citirea partilor in termenul scurt.

Instanta pronunta o inchiere supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare.

Sechestrul asigurator solicitat de caraus:

Vocatia pentru transportator de a recurge la aceasta masura se naste numai cand incarcatura ajunge la destinatie.

Incuviintarea sechestrului asigurator se justifica in 2 situatii:

a) Cand destinatarul nu poate fi gasit

b) Cand se ivesc neintelegeri in privinta primirii bunurilor transportate.

Punerea incarcaturii sub sechestru are loc numai dupa descarcarea acesteia din mijlocul de transport, intrucat imobilizarea vehiculelor nu este admisa din considerente . , carausul beneficiaza de un regim special, in sensul ca incuviintarea cererii de sechestru asigurator nu e conditionata, in cazul sau, de introducerea unei actiuni principale.

Prin urmare, cererea formulata de caraus nu are caracter accesoriu, ci de sine statator. Aceasta , spre deosebire de sechestrul asigurator solicitat de creditor , expeditor/ destinatar se rezolva fara sa fie obligat la depunerea unei cautiuni, deci independent de o asemenea conditie.

Calea procedurala pusa la dispozitia carausului este ordonanta presedintiala-urgenta si mai rapida.

20.PREJUDICIUL GENERATOR AL RASPUNDERII ( PREJUDICIUL MATERIAL SI PREJUDICIUL MORAL,CONDITIILE REPARARII PREJUDICIULUI)

Prejudiciul denumit si paguba sau dauna consta in cadrul raspunderii contractuale in rezultattul negativ suferit de creditor ca urmare a faptei ilicite savarsite de caraus prin neexecutarea obligatiei asumate sau prin intarziere in aducerea ei la indeplinire.

Prejudiciul poate fi: material si moral.

Prejudiciul material= lezarea unui dr sau a unui interes patrimonial al creditorului obligatiei contractuale- precum in transporturi accidentarea unui calator sau avarierea unor bunuri in timpul dplasarii.

In toate cazurile, prejudiciul material poate fi evaluat in bani, aceasta fiind caracteristica sa definitorie.El include atat paguba efectiva , cat si castigul nerealizat.

Prejudiciul moral= vatamarea unui interes nepatrimonial fiind nesusceptibil de pretuire baneasca.

Asemenea pagube se ivesc in special in transportul de calatori daca persoana si-a pierdut viata sau integritatea corporala, dar nu sunt excluse nici in cazul deplasarii de bunuri, de exemplu: distrugerea unui obiect amintire de fam cu o insemnata valoare afectiva pebtru destinatar.

Dr nostru a admis repararea prejudiciului moral anterior perioadei comuniste (cand a fost interzis).In prezent, este posibil ca si prejudicul moral cauzat prin faptul ilicit al carausului sa-l indreptateasca pe creditor sa-si valorifice pretentiile pe calea actiunii in raspundere civila.

Conditiile repararii prejudiciului

Obtinerea despagubirii este subordonata in cazul actiunii in raspundere contractuala unor conditii prevazute de lege:

a) paguba sa fie certa- o indeplineste de regula prejudiciul actual, dar in anumite limite si cel viitor.Caracterul cert are un dublu sens: pe de o parte inseamna ca rezultatele negative ale faptei s-au realizat pana la data pronuntarii hotararii judecatoresti care condamna la plata pe caraus (precum in cazul prejudiciului actual), sau ca exista in momentul aratat indicii sigure si convingatoare ca dauna se va ivi ori va continua sa se produca si ulterior (avand natura unui prejudiciu viitor-precum in cazul vatamarii corporale cu sechele de durata suferita de calator in timpul transportului).

Pe de alta parte, se cere ca paguba actuala sa fie susceptibila de evaluare de instanta sesizata sau cel putin ca aceasta sa dispuna de lemente sigure pt a masura anticipat cuantumul actula al prejudiciului viitor.

Din cele aratate, se deduce per a contrario ca repararea unui prejudiciu eventual se exclude, pentru ca nu prezinta caracter de certitudine

b) dauna cauzata prin fapta ilicita tre sa fie totodata personala: sa priveasca pe insusi creditorul in cauza ale carui interese au fost vatamate prin neexecutarea contractului de caraus sau prin intarziere in indeplinirea obligatiei.

c)prejudiciul suferit de creditor sa fie direct adica sa fie o consecinta directa si necesara a neexecutarii obligatiei.

O simpla legatura indirecta intre faptul ilicit si dauna nu justifica obtinerea de despagubiri.

d) prejudiciul sa fie previzibil in momentul perfectarii acordului de vointa al partilor.In sensul aratat, art 1085 Cciv prevede ca debitorul nu raspunde decat de daune interese care au fost prevazute sau care au putut fi prevazute la incheierea contractului cand neindeplinirea obligatiei nu provine din dolul sau.

21.CLAUZE DE NERASPUNDERE CONSIDERATE CA INADMISIBILE SI CLAUZE PERMISEClauze de neraspundere considerate ca inadmisibile

Anumite conventii care inlatura raspunderea carausului sunt considerate ca fiind fara valabilitate.Astfel:

a) contractul de transport nu poate elibera pe caraus de raspundere pentru prestatia caracteristica de a deplasa persoane sau marfuri

b) clauza prin care carausul se degreveaza de raspundere pt culpa sa grava si cu atat mai mult pt propriul sau dol nu poate produce efecte.Nimeni nu are dr sa-si rezerve facultatea unui compotament pagubitor pt celelalt cocontranctant sau de a savarsi o eroare grava in modul de indeplinire a obligatiei asumate.Orice stipulatie de acest fel este lovita de nulitate absoluta.

c) clauze lucrative- acele conventii de neraspundere care pot fi privite ca permise, devin totusi la randul lor ilicite daca neexecutarea obligatiei la adapostul exonerarii se soldeaza cu un profit pt debitor( de ex: carausul rutier care se degreveaza de raspundere pt acceptarea unui surplus de pasageri in autobuz, realizand astfel un castig suplimentar, cauzanadu-le din cauza aglomeratiei vatamari corporale.

Clauze permise

a) in toate cazurile se admite ca stipulatiile care agreveaza raspunderea transportatorului produce efecte depline.Daca partile au consimtit asemenea clauze, nimic nu se opune ca intelegerea lor sa fie recunoscuta pe plan juridic.

b) clauze menite sa favorizeze pe caraus, cu exceptia excluderilor prevazute anterior sunt acceptate de legiuitor numai in anumite conditii care sa asigure respect drepturilor celuilalt cocontractant.C.com ingaduie reducerea pretului deplasarii marfurilor sau clauza prin care se plafoneaza valorii cuantumul despagubirilor datorate expeditorului sau destinatarului..

Daca se reduce sub o limita rezonabila, reparatia pecuniara revenita celuilalt cocontractant se considera ca, acea clauza inceteaza sa fie valabila pt ca scaderea excesiva a nivelului despagubirilor echivaleaza cu o totala neresponsabilitate a carausului care nu poate fi admisa.Limita rezonabila este apreciata de instanta.

c) clauze care identifica explicit evenimentele fortuite ca efect exonerator de raspundere pt caraus- se obisnuieste sa se enumerein contract imprejurarile asimilate fortei majore (incendii, greve), dar conditia este ca acestea sa prezinte in fapt gravitatea si caracteristicile unui eveniment semnificativ pt a-l elibera pe caraus de raspundere.

d) raspunderea contractuala pt altul se admite de unii autori in cazul armatorului care poate stipula in contractul de navlosire o clauza prin care sa fie aparat de raspundere pt faptele ilicite ale prepusilor sai (comandantul navei+membrii echipajului) savarsite in cursul calatoriei convenite.

Admisibilitatea unei astfel de clauze se intemeiaza pe ideea ca armatorul pierde practic posibilitatea se a-si exercita autoritatea si controlul asupra activitatii comandantului si personalului cat timp nava se afla in deplasare, uneori la mari distante.

22.PROBELE IN MATERIA RASPUNDERII CARAUSULUI

Cererea de despagubiri obliga pe solicitant sa prezinte instantei competente probe convingatoare care sa indevereze raspunderea carausului,astfel:

1. reclamantul trebuie sa faca dovada existentei contractului de transport ce leaga partile in cauza ( un bilet/scrisoare de trasura/ foaie de parcurs)

2. reclamantul e obligat sa faca dovada faptului prejudiciabil pe care l-a suferit ,constnad fie in neexecutarea transportului, fie in indeplinirea defectuasa a obligatiilor carausului, fie in depasirea termenului convenit pt ajungerea la destinatie.

Neexecutarea contractului semnifica neefectuarea de catre caraus a deplasarii asumate/ neeliberarea marfii la destinatie.

Fiind fapte negative, calatorul/ destinatarul nu pot fi tinuti sa le dovedeasca , ci numai sa le afirme, invocandu-le in favoarea lor. In consecinta, revine carausului sarcina sa faca dovada fie ca transportul in discutie a avut loc/ ca marfa a fost pusa la dispozitie destinatarului, fie ca neexecutarea a fost provocata de cauze straine ce nu ii sunt imputabile.

Solicitantul despagubirii are de stabilit in plus intinderea prejudiciului pe care l-a suferit afara daca acesta cuantum nu a fost predeterminat printr-o clauzaa penala.

3. in cadrul raspunderii contractuale ,inclusiv in transport, vinovatia carausului este prezumata astfel ca , spre deosebire de raspunderea solicitantului despagubirilor nu are de administrat dovezi in acest sens.

La randul sau, carausul, in apararea sa se poate folosi de orice mijloc de proba pentru a inlatura sustinerea reclamantului, in masura in care litigiul are ca obiect fapte materiale.

In ce priveste nivelul despagubirilor, carausul va tinde daca nu sa le denege, cel putin sa demonstreze ca sunt in realitate mai reduse decat pretinde reclamantul.

Daca invoca cauze exoneratorii de raspundere , carausul e obligat sa faca dovada acestora.

Art. 1082 C.civ. prevede ca debitorul , pentru a nu fi condamnat la plata de daune interese, va justifica , ca neexecutarea provine dintr-o cauza straina care nu-i poate fi imputabila.

Cauza straina invocata de caraus poate conduce la exonerarea de raspundere numai daca s-a produs inainte de a fi pus in intarziere. Debitorul nu beneficiaza de impunitate daca evenimenttul de forta majora a survenit dupa expirarea termenului ,pana cand obligatia trebuia sa fi fost adusa la indeplinire. In raporturile comerciale, intarzierea opereaza deplin drept fara sa fie necesara indeplinirea niciunei formalitati in acest scop ca in dreptul civil.

Daca au fost stabilite clauze de neraspundere, acestea influenteaza regimul probleor in masura in care sunt admisibile (in sensul ca produc efectul de a rasturna sarcina probei).

Dovada administrarii de catre solicitantul despagubirilor ca transportatorul nu si-a executat obligatia asumata prin contract sau a indeplinit-o in mod defectuos , nu mai este suficienta spre a-i angaja raspunderea.

Existenta conventiei care inlatura sau limiteaza raspunderea ,impune reclamantului sa stabileasca vinovatia carausului spre a putea sa infirme efectele clauzelor de impunitate invocate in aparare.

Daca prin conventie , carasusul s-a exonerat de raspundere pt o eventuala intarziere survenita independent de vointa sa, reclamantul va trebui sa faca dovada ca depasirea termenului fixat pt ajungerea la destinatie este consecinta vinovatiei carausului.

In lipsa acestor probe nu va putea obtine despagubiri , prezumtia nevinovatiei carausului fiind inoperabila.23.EVALUAREA JUDICIARA SI EVALUAREA LEGALA A PREJUDICIULUI

1.Evaluarea judiciara- in acest caz, determinarea cuantumului despagubirii revine organului juridic competent(instanta de judecata). Evaluarea lasata la aprecierea instantei judecatoresti/ la cea de arbitraj, trebuie sa tina seama de anumite criterii menite sa-i asigure arbitratea, despagubirea urmand sa-i acopere atat pierderea efectiva suferita de creditor cat si castigul nerealizat. Organul de jurisdictie poate sa acorde la cererea reclamantului care se plange de neexecutarea contractului/ de o executare necorespunzatoare, numai daune previzibile la data perfactarii .acordului de vointa cu excluderea celor indirecte. Acest principiu care limiteaza intinderea prejudiciului ce urmeaza a fi reparat, se aplica numai in materiaraspunderii contractulae, pentru ca insasi notiunea de previzibilitate, e compatibila numai cu activitatea ncontractuala care depinde in intregime de vointa partilor. Este de presupus ca partile si-au asumat obligatiile numai in masura consecintelor pe care puteau sa le prevada la momentul incheierii contractului.

2.Evaluarea legala a prejudiciului=Evaluarea legala =ca evaluarea daunelor interese se face de lege.

-are un obiectiv mai restrans si intereseaza numai raspunderea civila care decurge din neplata la scadenta a unei sume in numerar datorate creditorului. In transporturi problema se iveste mai frecvent de cate ori carausul urmeaza sa-i restituie celeilalte parti contractate o anumita suma de bani( a incasat tarif pt un transport neefectuat/ a calculat sau a primit o valoare mai mare ca cea tarifara).

Orice intarziere in plata datoriei banesti, prejudiciaza pe creditori care e indreptatit sa ceara nu numai suma de bani in cauza ci in plus echivalentul daunelor suferite. Prejudiciul consta in lipsa temporara de folosinta a numerarului. Compensarea acestei pagube se realizeaza prin obligarea debitorului, nepunctual, la plata de dobanzi , acestea se calculeaza in functie de durata cu cat s-a depasit data scadenta. Dobanzile prezinta o tripla caracteristica in cadrul regimului general al raspunderii contractuale:

a)Prejudiciul creditorului in cazul intarzierii platii e prezumat in puterea legii, in sensul aratat in art. 1088 al. 2 C Civ, aceste daune interese se cuvin fara ca, creditorul sa fie tinut a justifica vreo paguba. Aceasta inseamna ca , creditorul , nu e obligat sa faca dovada ca prin inatrzierea la executare, i s-a cauzat vreun prejudiciu. Legea porneste de la ideea ca lipsa de folosinta a unei sume provoaca creditorului un prejudiciu constand in cuantumul dobanzii legale datorate pe perioada intarzierii la executare

b)In materie comerciala, dobazile decurg de plin drept, nu se cere ca in relatiile de natura civila, punerea in intarziere prealabila a debitorului, art 43 c com- datoriile comerciale lichide si platibile in bani, produc dobanzi: de drept din ziua cand devin exigibili

c)Nivelul dobanzilor este in principiu predeterminat prin dispozitiile imperative care ii favorizeaza limita maxima.

24.EVALUAREA CONVENTIONALA A PREJUDICIULUI(CLAUZA PENALA)

Partile au posibilitatea de a inlesni prin intelegerea lor prealabila, determinarea intinderii prejudiciului care urmeaza sa fie reparate de debitor. Determinarea se face inainte ca prejudiciul sa se fi produs. Accordul realizat in acest sens poarta denumirea de clauza penala. Clauza penala nu trebuie sa contravina restrictiilor legale referitoare la conventiile de neraspundere sau sau de limitare a raspunderii carausului. Clausa penala-acea conventie accesorie prin care partile determina anticipat, echivalentul prejudiciului suferit de creditor, ca urmare a neexecutarii, executarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatie de catre debitorul sau.

Caracteristicile clauzei penale:

a)Clauza penala e o conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului rezulta utilitatea ei in sensul ca dispenseaza pe creditor de a face dovada existentei si intinderii prejudiciului.

b)Contravaloarea conventionala in scopul de a repara paguba creditorului consta intr-o suma , clauza penala are o dubla functie (compensatorie-paguba izvorand din neexecutarea contractului principal, si moratorie- daca debitorul depaseste timpul fixat pt indeplinirea obligatiilor.

Despagubirea prevazuta de clauza penala poate fi stipulata atat globalal cat si procedual, urma