Carte Curs Oftalmo(2) SUUB

7/23/2019 Carte Curs Oftalmo(2) SUUB

1/96

'

I{-olul

chihrrgiei

pe

musculafura

extrinsecd

ocular5

este

cie

a

corecta

cleviaiia

ocurior

gt,

ciacd

egte posibii"

de

a

reda

vederea

binocuiar'F,.

Exista

trei

tipuii

de

operafii:

"

Frocedee

rie

sLdbire,

care,scaci

puterea

de

acliune

a

iinui

mripciii.

eFrocec1eedeinrdriIe.carecIeScpuIeIeadeactiuneaunuimuschi';

'

'@

Frocedee

ce

schimbd

ciirectia

de

acti*ne

a

mr-igchiuf

i,

i

1

'

.

..'

:

.

':.

Nisrngmusr.al

,_1

.j

Nistagmusul

este

o miqcare

oscilatorie

de

d.u-te

-

vino

repetitivh.,:involuntari.

a

oclrrior.

Jn fhnclie

cie

tipuriie

clinice

si

cauze

poate

fi clasificat

in

:

-

.

'

Pendrilar

-

in

acesr

rip

arnnliir-Lciinea

mi;cirii

esre

:sali

in

toare.direcdile;

,

*

Bifazic

-

itt

o

iazd lentl

5i

o

contrafazit

rapi|t6.

Diiecfia.

nistagmusr:i1i

este

ciat5

de

direcgia

componentei

rar:ide (ex.:

cirent,

stAng,

in

sus,

in

jos_

rotativ);"

*

.,

:

N4ixt

-

preztntb,

nistagmus

penor:lat

in

poz-irie

primard

sr

nistagnus

.bifazic

in

pozipie

iatera.ld.

.:

.r

-

Nistasmrisril

poate

avea

unnS.roarele

cauze;

fizioiogic;

clezechilibru.moror;

ocula:"e.

KI ., :

=x 5{4gm

ni5 "1il

llz[olosr

c

hlistaemusill

"end

-

point"

-

este

un

nisragmus

fin

bifazrc,

cu

fi-ecventl

moderatd,

Ceaparecindochiisrtntinnozipiie)(tre1Iea1eprivirii.

tii

Nistagrnustiil

optolcinetic

-

este

un

nistzrgmus

indus

c1e

stimllii

in

migcare"

iepetitor,

ce

apar

in

c6:npul

vizual (ex,:

cdnci

privim

pe

fereastra

unui

uen

in

migcarej.

.

Este

utiipenfiu

deiectalea

paoienlilol

care

simriieazf,

orbiiea

sari

pentru

tesrarea

acuitirii

viznale

la copiii

fuiute

mici.

llistagmusul

vestibrilar

-

este

un

nistagmus

bifazic

cauzat

de excitalii

speciale

a1g'

.

s:srernuluj

vestjbu,:r

;

tem:ice. galvanice.

orrnlorr.rr"

j.

N

:st4

gm,us

ui

n

ni:i

rtr eze

:

sx,l

lli

[r ru

ocui

ro-m o;on

Este rezrrita.r'il

unor

riefecre

primare

la

niveir-ri

ciilor

afer-ente.

prezurti.*rai

muite

fbme:

nista.gmusri

consenitrl.

nistasmusul

clin

spasrnus

nutans.

nisugmusul

latent,

nistagn:risul

araxic

:.a.

Mgrnmsml

ocul*n

ci.e

ciefgcte

de*,{ejnere

Este

orizonfal

saru

penclr:lar.

Severitatea

sa depinde

cie

sraviratea

piercierii

u.arrii'

gi

poate

fi

fiecvent,recLis

prin

conversentd..

Uneori

se.constatd

ci

pacientul

adopta

o

pozilie

anonlaii

a

capuiui

pentru

a

urld",

arnplinrciinea

nistagmusuiui.

Este

cauzat

cle

tulburlri

severe

a1a

vederii

centraie

apdrute

foarie

iimpruiLr

(ex.:

cataractd

congenitaia,

hipoplazie

macular.i),

In

genelal,

toli

copiii

care

piercl

veclelea

cenrald

a'anibjlor

ochj

?nainre

cie

vd:'sta

de'2 ani

d.ezvoltd.nistagnius.

f

linic,

nisr#inusul poate

fi

ceracrei'zat

pi*r:

Curara arlpiimdbii

osciladilor.

lx:

cit

iurzita

arrrll.iruclinii

esali

esre

un

nistagmus

1


2/96

"

r;

''

i

('fazi.lentir

gi

fazd

r-apicil)

este

nisragmus

bifazic.

enciular;

cu ciiu'ata

an:piirudinii

inegaii

mdriruea

amplitr-rciinii:

pAnd

ia

5o+tistagmus

fu:;

pfind 1a 15o-nisragmw rnediu;

peste15"-nistagmusiurplu.

';

i

,+

ciupii

rnrensirare:

gradul

I

apar.e

cloal

cdnd

giobril_ocular

este

y$bngtin

dueclia

fazei

rapicle; gradul

ll.apale

gi

in pozigie

prii::alh;

gradul

III

apure

gi

h

direclia.ffzei lente.

"

@

asoclerea

celor

cioi

pchi:

in

mod

obipnuit

nistagmusul

este.

conlpgat;

rareori

este

:


3/96

,^ r hrm^t

(

atljlil]i1Dd,ll[ vtirl

PATOLffiGIA

CORfiUEH'

.

i"l;,

Semniologia cormeei.

Qom

-

a frn rr'nf Bnn o ilo,

TulbuiSrile

ve


4/96

1

coirlilacl.ir,

bine

ciellmjtati de ciirnensiuni

variabiie

care,

cupd

seciiu,

poate

r'i

sqrerfi.ciaii

sauprcfur:cii.

.

I

Cicairicile

comeene

iroi

fi:

neectatice

(nefeiiom,

maculi,

Ieucomr\

sau.ectatice

lsraiilour;,

Cican'icile

corneene

survin

il faza

cle

repai'apie

"-pro.rrrior

corneere

inflamatoi'ii

sau

traumatice.

Sunt alcituite

ciin

elemente de

neofonnatie epiteliald

gi

conjunctivali

caie tind

sa

inlocuiascb

lesutuiiie

distruse,

danri

astfel

nagtere 1a

opacifieri care

pot.fi:

nefeiiom

io

opalescenld

localizatit);

macuia

(o

o.pacifiere

mici,

,circumsc;:isa,

abia

vizibili

cu cchiul liber), leucomutr

(o

opacirare

ciensd.

por eianie, care

reduce

complet

transparenta colneei

ia

niveiul.siu)

,

Poate prezei:ta

la

suprafapi

o

vascularizaile

mai mult salutmai pufin

abundentd

(leucoin

vascularizat).

,

Daci

leucomul

este

unnarea

unui-proces

uiceraiiv

peribranr".in

gposimea

Lui

se

gd.sesc

eiemente ciin

irisul inclavat in

perforalie.

Acest

leucom

se

nume$re

aclerent

peniru

a se

clecsebi

de ieucomul sirnplu in

care'afecfiunea

corneeani.

11u a

fost

perforantd, Cdnd

ieucomul

aderent are supraf,ata e,;tazial6, giiaeregulatE

.set1u1f1estestafi1oinbonreean(prrnaserni11areacuunbobdestruE,,.rfe),r.

Opacitarile

correene ru

prezinid fenomene

cie iritaq:ie,

luciorl

corneean

esle pltstrat

gi

nu

au

caracrer

evoiutiv.

Tri,Lramentui

acesrora

poate

consra

in

iridectonue

opiici,

keratopiaslie

jarnelerr6

sau

perforant[

(iianspiant

cie

cornee),

_-."-keratoptalezl,in1eucomujtota]sauinstafiionru]tota1.;,

Amonaralii

co ngani';;aio"

l

u[]IllgullxlLftrtl.

..,ff

i\riegaiocontiea

oste o

coi'nee

mai

mare

cle

i3

n:nt,

transnarenla

gi

strucruia

ei

'iristologica

fiinc1 norrrrale,

Este

cbi,Snuit

biiaterai5

.

90%

dinu'e

cei

3,fecrafi

sunt

b

5rb

ali

$i

se

iransmite rscesiv

legat

c1e

seI.Tensiunea

ocularaj

fa.ce

diagnosticul

diferen ial

fa [

de

giaucomul

con-uenital

(in

megaiocbinee

iensiunea

oculard

este

nor:ni,iiii).

_:

l\{icroconxeea

nptr'e atuirci cdnd

diametr'.rl ccrneeiln

esie

sub 10

mm.

Subieclii

cu

microcomee sun'i cie

obicel aipenlerropr. Daci

giobul

ocuiar

eite.mic

si'

malformat

in

totaiitare

se'"ltiiizetzF,

iermenu.l de

microiialmie.

Se

ini6laegte

izoiat

sau

asociat[


5/96

'ij

Afec{iuni

inf}ama

artorir.

Afecliun{{p

inflamatorii

ale

corneei

se numesc

l


6/96

e,lilluse

rniciotlaumatisneior.

Tlatamentul

general

cu.lrrin


7/96

LLrgol

9i

antimico'trce

pe

cale

locald

gi

generald.

a

Keratita

Jterpe /ta,

Este unilateralZr,

recidivantS.

Se

prezintl,

snb,

dou6

fomre

ciinice:

superficiale

(mai

frecvente)

gi

profuncLe

(mai

ral inrAlnil"),

Prima

infeclie

cu virus

irerpetic

se; pioduce

penhu

tipul

I

(.oral,

labia1

pi

;

ocuiar)

prin

contaminarea clir,pctd

cu

lichid

din

l'ezicutrele

' rinei

-

persoanc'.

-infectate.

Contam.inarea

cu

vinrs

herpetic

Ii

(genital)

se

produce

prin

contactul

cu

seCI'e1ia

vaginald

infectatd,

in

momentul

nagterii'

,,

TJrmeazd.

o

perio.ad[

de viremie

cu

localrzare&

virusuiui.herpetic

tip^I

in

gangiionti

n'ig:minal

gi

a

vinrsuir-ii

herpetic-iip Ii in

gangliorii

spinali, in

con


8/96

.''

.i

ir:stiiarii

sau

injeclii

sr-rbqoniuncti:uaie


9/96

i,lll

ca:nas,,h$a,,,ftunte.o1inrpiand,tibieiniatagan,ragade1acom.isurabucaid''.

Din

punci

cleivedere

clinic

afecfiunea

evoLuetzd in

trei faze:

faza

cIe

rn{i1tra1ie

-

are ]oc

ia

nivelul

e,traturiior

proflrnde

a1e

parenchimuiui

comeean

ca

scdderea

vederii,

ldcrinare,

fotofobie,

congesrie

perikeraticd;.

coirteea

are

aspect

nilbure,'opalescent;

faza

cle

vascularizalie

i'apare

Ia

3-4

sapiSmdni

{e

11

d.ebutul

bclii,

:ao$

in

diferite

sectoare comeene

v,asele

conjunctivaie

gi epis'cieraie

ciepd,sesc

Limbul sdierccomeean

gi

p[trund

diverge.nt

in

parenchim

"sub

form[

de mdtuld"r

ajungind

p6ni

in

centinl

corneei.

Disi

vasculartzatia

este

totali.,

corneea

are

Un

aspect

roqu-cdrnos

san

viginirr;'acesst/d

iazd'dvreazd

aproximatrv

6

sEptdmdni

9i

v-eder'ea este

s cd'zutli

aproape

compiel.

*-. ,aza

de resorblie

incepe

dupd

doud

iuni,

cdncl

fotofobia

cedeazd,

o.tiut^se,irs.ongestioneazd,

iar

opacifierea

corneei

dimjnud.'Odai5

cu

resorbtia

infiltrateior

r.

pro.iuce

gi

obstruarea

tr-aiectelor

i,'ascuiare,

care

rdm_6n

su-p fgrma

unor

cordouo.tfilifor*e

ce

perrnit

punerea

unui

ciiagnostic

retrospectiv.

Afectiunea

se insolegte

cie

reac)ia

Borciet-\,Vassermann

pozit:i",

Compiiealiiie

lceratitei

ir:eric e

'

sunr:

irire,

iriclocjclire:

ccrioretinite

luetice;

,segmentita

anterioari;

hiper-

sau

hiporensiune

urraoculari;

leucom

corneean,

mropie

axiald;

tr-riburbn

*,,-; t.

-^

Upl-rare.

Tratarnentull

local

urmdreste

resorblia

infiitratelol

corneene. Tratamentul

de

eleclie

const[_'in

corticoterapie

ln

instilalii

ocula e,

asociatl

sail nu

cu

antibioti.ce, midriai:ice,

cdld:urd,

iocalZL,

r'0entgenierapie.

Tt'atamentul

a-ntiiuetic nu

inf1uen eazdkeralil;a,daresrejndicatpentruaatenuaevo1r.riiabo1ii,

*

Keratita..tub&culoasd

Afeciiunea

f,ace

parte

din

cacirnl

reacfiilor

hipere::gice

tuberculoase.

itiu

se

constata.

baciiul

Kc"ch

in

infittratele

corneene,

ceea

ce

face

ca

traiamenhrl

antiTBC

'

sd

fie

inactiv;

ia

nivehil

corneej.

se

observf,

infiltra ia

strarurilor

pr.of11ld.e

parenci'iin:atoase

sub

forrna

unor

opacifieri

difilze.

Pe

_alo.curi

lpacifierile

iou

a. i.ct

noduiar'.

Dupd

infiitralia

comeei

apar neovase

superficiale

9i

,.

nrofrtnde.

Evolulia

se,,,face

intr-un

sin_gur

Duseu

s^au

ma1

mulie.

cu

aglavare

sau

ctc

at^tzw

e. P

ariicip

aiea

rnfl

amatoi

e iri

do

ciliar'6

e

sre f;'e

cv

entd.

Traramenml,

esre

rsemlndror

r


10/96

.

Evolr.rlia

bolii

este

recidivantir.

in

formeie tt'atate

cu corricoizi

vindeiarea

se

ob{ine mai

repede. Tratamentul

iocal

se

face

cu

midriatibe,

antiviraie'

cie

tip

acyclovir

iar

ia

nevoie

este

recomandat

fi'atament

general

prelungi'{.lcu

acyclovir.

o

Keraiita

nunu,tlard,

,

Pe

un

fond ir:filtlativ

dtfuz

apar

Tezaurris me

oz,ene con'nnee-i.

Sunt

deterininate de acumuiarea

in

cornee,

in cantitEri

anolmaie,

a

unor

substanle

ey,istente in

mod normal-.

Afectarea

.

cornean6'

este

biiaterald

gi

'..1

i

.Tuiburdri in metaboiismul

proieinetror: cistinoza

$i

alcapt,.ft.una.

'

:ii

Cistincza

(sindrorr:ul

Lygnac

Fanconi)

este cleterminatd

de

o:tulburare

geneticd

in

rnetabolisrnui

acizilor

aminati.

La

nivelul

corneei

se

constatd

cristale

decistinasubforn:aunoraceskd1ucitoar.ega1benesaupo1icromatif;E',:,',''

Alcaptonuria

este

cietenuinald

cle

o

iulbr.u'are

in

metabplismul

feniiaianiirei

;i

tjrozinei.

Apar

ciepozite

cot'ireene

sr-tb

forma llnor..oete

g4iben-brune,

ciispuse

lzr uiveh.rl inenbranei

I:owrnann,

in

clreplLrl

fantei

palpebr;rie.

2.Tiilburirije

in metabolismul.

iiprdelor-se

manifesta

sub

forma

unor

impregnalir

iipiciice

in

comee cu

aspeor cie nociuii xanromatogi

;,'

infi itrat

e

b ine d e limitat#

c

e respeci5.

p

eriferia,

T

,?

.

Tuiburdril

e

in m

eiab

o lis

nr.ul

muc o

p

olizzthartcl

elor

.s

e

prezrntE

opacitaii

alb-cenugii in sratuliie

antedoare

ale

comeei.

Diir acea.ltd.categorie

cunoscute

sindroame.sunt:

lIunter,

.Flur'ler; Sanfilipo, Nlorquito.

.i.

4,Tulbuldri

in metaboiismul

caiciului:

hipercaicemiile

din

1riperparatiroirjiiciauokeraropatieinburcie1et[.

5,

Tuibr-rr[ri

ln lnelabolismul

cLrpluiui:

boala

lViison

osau

ciegererescenla

irepatoienticularir determind aparilia unui

cerc

verde-eali*en

dispus

inaintea

n:enrbranei

Descernet

iinelui

l(ayser-Irleischer)

plin

tezalxizarea

cripn:lui

in

cornee.

Asocierea

acestui

inel

cu

deficit de

ceruloplasmind

gi

tuburdri

neuroiogrce

se ir,tdinesc doar

in

malaciia

Wiisoil

gi

sunt

ele.nente

cle

diagnostic

ciiferentiai

cu

aite

ieziuni hepaiice

car-e pol

produce

ilociifrcin

ccmeene

ie

iip

rnei

lia-v

g

"1-n1

":.s

ciiel.

Trunorile

corneei,

.

.r

i,.tn

-iiie

ciiniitive

coi'ncsr-rc

;Lrlrt

JlicoDl.loillle

si

:;Llilr.jc

ii;:rltr.i

;;;i;lljali

Cele nral

frec'vente

tuilori.sunL

cele

clrt'e

ar'ecteazi

plrnitiv

linriruj

gr

con;uncirva

,gi

se

plopagii

seciLnciar

gi

le cornee

l.Epiieiiomul

cotneei

(carcinotnul)

este

din

.punct

de

verieie

an

atomoilatologic

un epiteliorn

spinoceinlar.

Se

poate

dezvolta

pe

cclnee

indenrni

sau

pe

leziuni preexistente.

AIiare'0a

o

formalirine

gri-roz.

bogat

vascui.arizatiicare.seext1nCjeirsuprafa;ti5ipoateacoperitoaticoineea..

2.Melanornul

maiign al

oorneei

este

o

tuuroli

lobultr.ti,

vascularizai[.

cie

ca'nirste

ceie

mai

i0c


11/96

cuioare

variabild

in ftinclie

cie

gradul

de

pigmenta.re.

lratalneo:Iul

tumorilor

corneei

trebuie

sd

tini

cont

c1e

c6.teva

principii:

radioterapia este eficace

in

epitelioarne

gi.

melanoalne;

tumorile

intinse

gi

recidivante

impun enucleafia;'rtr-rmorile

superficiale

care

nu

depdqesc membrana

Bowmann

gi

au

un

plan

de

clivaj

se

e;ltirp6.

.i

i

j

DgEgrLimut

@ceienaifiecVgnieinflarna iicorneenesunt.d.eetio1ogieexogend

e

examenul

cu

f,luorescernd

sociicd 2%

evidenlrazd

soir4iile de

conirnuitate

Ia

nivelui

epiteliuiui

coftean

qni

n1

e crrrrf f'hr nrcenci

kerdtitele supelficiale

sunt

fluoresceino(+)

'

'

i:t'

*

cel

rnai

aclesedi'keratireie

profuncle

sunt

fluoresceino(")

,

.

i

.

.,

.

'

,

Ltr nivelul

corReei

se

pot

acurnula

sribstanfe oxistente

in

mod

normai

la acest

nivel.

dar

ia cflniiidli

anormale

(ex:

ineiul

I(ayser-Fleischer)

sau care

nu

exist[

in

mod

normai

'1a

nivelul

corneei

('ex:

amiodarcnd),

putAnd

duce

Ia

hriburdri

de

-.

veciere

iiir

".:."

*

i.nflamaliile

,iiorneei

(keratitele)

impun

diagnosticnl

cliferenfiai

al

ochiului

ro$u cu:

conj'"rlnetivtta,

uveita anterioaid,

giauccmuJ

acut

:

:-

e

1a

instiiarea

"^de

vasoconstrici.or

topic, conjunctiva

nu

se albeqte; e:;ist5'

.

6L.

hiperemie cofjunctivalI

pro

fundd

ri ,

Ji:i

'-:.

r.:

101


12/96

C,4"P{'TOLUN.

Vru

t'.

ErfliFiClli J*\mnA

aAr

Fhri

'

, l.

L-lk\fl\./[-vw,l-t,i]\,/L-E]lKi=t

:,

Tl

Sciera

poare

ptezenta: modificfui

de

criioare;

mociific[ri

de

grosin:e;

inflaiua,rie;

,

.

Mrocliflcfi

nil

e

ctre

allnoa

a'e

:*tsgt$nnlodifiqflr -eig4remtryi

,

:

'

'neyu1Cta:anomaiiecongerri.ta1dneereditardcareasociaz6pigrnentaiiaa1bistruie

a

pleoapeicr, peie alb[strLri

scierale,

hiperpiguieniarea

uisuiui

gi

co:niciei

s

alcaptonuiia:

tulburare

eredirard

a r:retabolismului tircr:rngl

eare

detetmrnd

.

.

ptgmentarea

sclereior,

urechiior

9i

urina

inchisa Ia

cdloaie

:

'

@

ar ,$aza:

prin rnstiialea

de

coliruri

conli.n6nci

siu'uri de argint

:

3.

-.P

ir

lll

ruliln

f

l

c :ri :e4-qtng-c- g

ri..L-q@-e

L-13, g. -gc

l

eE&.

'

-----'-t-

@

boala Lobsiein,

cale

asociaz[

sciefe

albastr.e,

ftactun spoiliane

repetitive

gi

,i

'

,

surditate

'r'

t,

hipofosfatazemie:

afeciiune

ereditard recesivd

carc

asoaiazl-,:'nivel foarie

scdzut ai.

;

a . J' 1

'1:

-

--

--

.C,^

-----i

^-^

^-,

:: ,,:

.i

ioslaiazelor alcaiile,

sciele

ailJastre, ftactulj

spoDrane ,.:.i

:rr

.,,f,

,',', '

--:-*--'

ii

ii

,.

':

":

'

@

Sll]Ol'OmUL

AlOIlgJlt

'

''

':

.:1

'..,:

th

sindrclinr.rl

MeLrfai: ..

:ii

.;

o

sincilomui

Tui-ner

i.

:

..

':'

=3_-.PuI

[il1rru]Irllll@l9a

grEg101"1i_-0_qlgreii putn

intAlni: rnodificdri

ciifuze ?n

s'cafiioaniele

piirnitivc

sau secunriare;

rnoclificili

iocalizate

in

piacile

iriaii.ne

care

se

prezinti

ba

zo:re

:

iiesuib;iereascjereisiiuateanreioriieinsertjanru;ciriior.ciiepiiori:l=rntaii,

Mociificari

iie

gosime

"

Stafilornr:l

rri-.

opic

cleteulind

s*blrerea

scielei

mai

ral

aiiterior

qi

mai

fi'ecvert

.^ .^ ,,-

-

--i

--

-

()s

iellor

,,

;ti;jJloan-,.e

sclunciiij':)

pot

sI

;-11-.ni;,

?ir

hiilerinniile

preiun:-,ie

,'-lri

aies

ie

tineri)

;i

iii

ii

,,,,;ite

c.i'cir,J;.

ulr

rjliDi-jci*

iriarcCi,,

u

porliui.;i ailleiiuate

a

sciere:". .

'

Sublie::er scieraid

clr-rpir ci:imr-gia

deziipirii cie

reti.niL:

se

prociuce

ln

contaci cu

nrnrn-in

jsl

je

inclenraiie,

rr(rlv1l4l

e

Pelforarea

spon&m[

iiltercerlard

se

procluce

in

aplopierea

lrm'buiui;

ee

are

aspeci

cie

fisteil[,

nu

evoiueiizir,

gi

nu

se

clllloa$te

etiologia.

:..

'

Scieromalacia

perfoi'anrd

apa:e

la

pacieirli

cu

artdta

reu"matoiriE

cu

evolulie.

rc2


13/96

..i::....:.

:':

r:ii.i..

,

'

il

.;.

"t:.

:.

.

;,1t';,;

i:;l

'rii;lrr.

i.'jiiii.J

.:,]iu,,

.

,'.:

]

ti;i.

J,lilll.

'.

1,

r.'

,

i'r,

:ir:r

i'

,

-li,:r

ir1,,,,,,,,,,,,,,,,:,r:i :i

j

i-';:

.

:i:rli.

,r

i

.:'.',r

-

: .'.1,::l

;

'

inoeluleatd.

Sublierea

sclerald

poate

fi

prunitirrd

sau secundard

scierirelo4

apar.

zoie

subli'aie",

cu

topirea

e?roape

toiai[ a

peieteiui

scleral,

din

cale

se

mai.pasheizd doar

cateve

fibre.

Evohitia,,sb

face

cu extinderea

leziunilor,

hemie

uveaid

gi

ruptu1d spontan5..

CAncl

existe riscul

"de

ruphlrt a

globului

se

intervine

chimrgical,

practican&l-se

sc1erop1asriecusc1erdc1ecadav:uproaSpatesau1iofi1izatE.'

'Sr.;

-:,

r

Xnfnanaari'iile

Din

puncl dqxveCere

ai ieziunilor

anatomo-patoiogice

se.pot clasilica

in

forme

supurate.'cu

e"/oiulie;cuE,

$i

forme

granulomatoase, cll

evolulie

subacutd

qaulcronici.

Formele

supurare

sunt

in

genemi

rale,

datbrii[

vascr"ilariza,'riei

reduse

qi

rezistenlei

sclerei

\a invazta

bao;terian6,

Contaminarea

se

produce

pe cale

enciogen5,

prin

embolie

bacterianS.

{stafiiococ

din: abces

dentar,

angind,

impetigo,

furunc'.:.iozd

gi

mai

rar

pnellmococ,

iar

exceplionai

-

micoze);

caiea

exogen[;

cu

inocuiare

sclerald

direct6 prin

piagH.

sau intewenlie'cnirurgicalS.;

extensi.e

1a

sclerE

a unui focar

infectios

endoocular

(nveiie)

sau

periocuiar

(ciacriocistitE,

srnr-rzltd).

:

':

,

Forrnele

suptLrate

Formeie

enie;:igare:

1)

Episclerita,

pr.ur:iente

sau frrnrnculiformd

sau

perisclerita

snpumtd

anterioard

srafilococicd

se

prezinrl

ca

un abces

cale

debuteaz[

i_apia,

cu durere

gi

hiperemle

conjgnerivaid.

Se

fdlmeaz[

apoi un

nociui

gdibur,

sensibil

la

presiune,

bconjurat

de

hiperemie,

care

se-de$chide

spontan

gi

elimini

un

puroi

gros,

galben,

conlin0nd

siafilococ

auriu.

Fenomenele inflamatorli

cedeazd

in

general

flrd

secheie.

2)

Scierita srtpuratd

se

pr:ezintl

ca

un

abces

proftind,

care

se

asaciazh. cu

uveita

anterio

ari

s

everd.

Evttiueazf,

cu

necr

o

zl,

9i

p

eforafi

e'

-

Fottnele

postet'ioare;

f

)

Perrsclerita

supuratd

posterioard

ciebuteazd

cu

clnreri

periorbitare

qi

ocuiare

puternice,

edem

pa1p."3ra1,

ciremozis.

in

timp

apare exoftalmie

irecluctibiid,

ourer-oasi

ia

presiule

qi

obiopG.

Pr,uoiui

se

evacueaz[

ia

nivetul

inseryei

unui

mugchi.

rirepi.

rlfec{iunea

se

poate

dolrpleta

cu

nevriri

opticl

sau

paraiizie rnuqciri

drept.

i) Abcesul

scleral

posterior

apare

ca

o

cornnlicalie

a

chir-Lrrgidi'returiene

orur

sr:prailfectal'ea

cu stafilococ

a

mateialuiui

de

indenialie,

La

o

saptdnrd.nd

de

1a

operape,

raciennri

prezint[

cirlrqn

oculare,

chemozis,

trilburlri

vin'eene.

exuciate

;j

lremoragii

ia

niveiul

urcientatiei.,"

Tratamelnri lbrmeiol

sr,rpllrate

constd

in

a:riibicierapie

localh

gi

generall,

uneori

ut

cizra

ab

c

esuiui. indep[rlarea

materialuiui

de

in dentaii

e.

@

Farmele

ant*rioare

i) Episclerita

noclulari.

Pacientul

acuzd

dtireri,

i[crinare, fotofobie, cu

acujtate

vizuaid

iouri,

pulin

niiectatd.

Cbiectirr

apar

nocluii

rotunzi

sau

ovaiari,

cdt

un bob

d.e

ijnte,

cle clrloare

roz

violalee,

oureroqi

ia

presiute.

Nodulii

sunt

acoperite de

coniuncrivS,

care

]UJ


14/96

n:'

esre

mobiiS

cleaiuora

ior,

iar hipe:'eniia

ei cecleazF,

ia

ilsriiarea

unui coiii

vasoconstrictor.

.

Sirnproni

at


15/96

:]

&eIejEeF

tr{lSste.ru-Wfg3n

si

chirurr nsic aL

1.

Traiamerrml

medical

este

general

Si

1ocal.

't

General:

aeioJogic

(cdnd

se

cunoagte

canza):

antiinfeclios,

de

desensiililizare;

patogenic:

antiinflamatol

(sterbidian

sau

nesteloidian):

,antialergiq

simptomatic:

antia1gic'Loca1consrdinmidnaiice,cortiCosteroizi,subprotectiedeantrblbtice.

i

2.

Tratamelhri

chrr-rrgical

const5"?n

plastie cdnri

sclera

este

subfiald, perforatd..

Turmontre sclerei

':

',.

Tumonle

sclele:

sunt

foarte rare. Eie

aot

fi

prirnirive

gi

secundare.

Agruggg-pt{rutttlg:

Tumoiie

-

priiniiive

pot

fi fibroame;

fibrosarcoan:e;

henrangioame;

neurofibroamele;

schrvanoame; chisturi

sclerale trarlmatice

sau

congeaitale;

clemroidul

iimbic;

choristoamele

osoase

(osteoame gi

condroame

episcler'a1e).

:

'

';

I

xl.ri'n

o ['tne $ecLn

n

(ur

ns.

----_:_--.--..:__:''

Se

produc prin

pr:opagare cie

la

mrnorije

lesuturilor

invecinare,

ale

globuiui

ocular

sau

alci

unor flimoli

aflaie ia

c]istanth

(seniuroarne;

nenroblastoame,

rnieioaine

muifinie).

De retiLnut

I

,:

i'

Eoi.sclerita':

@

cele

mai muite

mnt

iciiopaiice

'

mai fiecveite

ia femei

dec6t

ia batbaii

(3:1)

@

se asociazd

cr,r

boii

cle

coLagen

sau'infeciii

(herpes-zosfer, irerpes

simpieii, sifiiis)

o

cre obicei

e

asimpromaticd;

rar

prezintZr

durere

rnocLeratd pi

ochi rogt

*

leziunea

se

albe;re

le

insriiarea

tapica

de

vasocorrsh'icror

s

este c1e

cel:

mairnuhe

cri

eutoUmi:antd:

prezinti

-ecurent[

in ]i3

din crzrrri

c,erirc;

e

C;eobicei

e'oiiateraiir

'

inai

ilult

rie

112

din cazuri

su:rt manifestarea

unei'boli

sistenrice

(.co7agenoze.

:nfe

:rii.

rn etab

o

ii

ce).

resn:l

fi

ina

icii

op

atlce

a

prezinti+dri::ere

seveL[,

fotofobie,

scdderea

vederii,

ochi rogu

e

leziunea

nu

se albeste

la

insdiarea

topici

cie

rra56se'5tflcior

fonla

antellicarl

poate

determina

su.blierea sclerei

fon:ra

posterioarE

poate

detennina

DR

exudativd

lh

105


16/96

'.i

CAPITGT,LT

D;

PATOLOGBA

UVEHH

.

5

Uveea

este

lunica

med.ie

a

ochrulr.ri

foi-matd

clin

troi

po4itrni

disiincte; uis,

cori:

.ili*

pi

ioi"oi?a.-'-

"*"t-

Tirisul

colstiruie

parrea

alrLerioarir

a

tunicii

vasculaie a.oe.hiului;

are

in

centru

un

orifieiu

numir

puniia.

Orificiui

pupiial

mobil

are

menirea

de

a

;egia

cantjtatei

de raze

luminoas.e

care

p[trunci

in

ociri

(rieschiciere

variabild

de'ia

],5

la 9'nr::r).

Corputr

ciniur

are doul

funclii

principaie:

fonlaiea umorii

apoase

$J

aoomodaiia

.n

Coroida

reprezint[

po4lunea

posterioarf,

a uveei

care

se

inri::-de

de

la

papi15

1z ara

seffata.

Corci.d"a

este

un

1esut

vascuiar

fbarte

pigmentat

'gi

fe

urnritoarele

fuac;ii:

transporl;r:l

srilJstanleior

nutritive

gi

eiiminarea

lroduqilor

de,

melaboiism

pria

veneie

vortfcoa.se;

ro1

tei'mic;

roi

optic;

de

cameri

obscuri

nryesar6

fonudrii

unej

irnagini

clare

pe

retinl.

';

'

eilol

oEi:l

ir;isulr:i

4fcc&gr.{"qp,p.geJfitg[S

':

',i

"\niriciia

congenitalL

e

clrecteizar.it

pr:'.n lipsa ii'i{ilui.

Se

insoleyte cle

.-' :

fotofobie

gi

scicierea

acuitdtii

virmTe.

.A"nomaiia

este

biiaterald

gi.

se asoctazl

cu

aite

rnalf'arma1ii.

j*

..a

Fseuciopoljcoria.

Stroma

iriani

este

strirbattttl"

,Je

naneroase

gduri,

ddnd

impresia

r:rai

muhor

pr.rnile.

Colobomul

congeniral

ai

iirsuiui

rezulth"

Cinir-r-rri defecf

cie

inchicere

a

fantei

embiiopsre

\a

extremitatea

sa

alterioail.

Colobornul

tir:ic este

sitrat

in

pafi.ea

inferointemii.

Fra-qmentui

care

lipse;te

varrazil de

la

1i3

ia i/5

dur'intindsrea

iris..riui.

Colecrcpia

inseanmd

Ceplasai'ea

uupiiei

ia

nar*surea ii'lsului.

Se

inscieste

i:

colobom

irian

;i

ectopie

ci:israiinianir,

j'

Anizocoria

(inegaiiiatc

pr-rpiiard).

in

conclitii

ncnnaie

cele,iiou[

pr-rpiie

sunt

egaie.

Teore'uc,

pentru

ca

o

atizocoiro

szL

iie

patoiogicd.

ea

hebute'f,i

fie. mai

mare de

0,3

1r.'r.

i

i:lsistenta

r''cirbianei

re

:;oib'iie

a

at'ceiclelol i'iwc'"tiale

l/-a

c1e

viatir intrauteriud.

Apare

fl

otALrrri

inaintea

pupilei.

trrLirriale.

lie.

piociur,:

.prilr 1se^ilurbarea

1:iooesuiut

rie

iii.e

LesurLtiiii

irszodel-iir;Lj,

ce ai'e

loc

irceparrcr

cjin iuna

a

sub

fomra

unor fiiamente

;Llbe

din 2cna micuiui

cerc

i:'ian.

Sjgc-4l,nr:r-ryu&:uu-aio{s-ales.H.sLul_il-fl19.-aqi:e.sl, -u& it4jj :":.

I1rc.Sg-

esie

i:iflanalia

uveei;

inllamatia

ir:isulr,ri se

numeEte

inta,

iar

a

corpuiui

ciiiar

- ciclitir.

De

obicei

ele

evolueazd

concomitent

sub

for..na

rie

iricociciite.

106


17/96

Subieciitt;

:

,

'

rniopiei/hiloer

,

acuitate

vii;uald

scizutd

@

durere

i

..r

i

'

o

fotofobie

isenzafie

cie

clisoonfort

la lumind)

pi

lEcrimare

o

uneori

uveila

poate

fi asimptomaticd.

.l

Qblcliv:

sElnnaieie

uveitei

sunt

ciatorate

lEspunsului

urflamator.

Se

constatS.:

-

ccngestia

pericheraticd

prof,rncid

clispus6

sub

forma

unui

.rnel

d.e

4

mm-;

-nrecjpitate

keratice:

adicd exudate

pe

endoteiiul

cornean,

clispuse triunghiular,

cv.baza

inferi.or.

care

pot'ufi

mici

sau

mari

(,,siirninoase"),

Modificarile

umorji

apoase

sunt

datorate

pemeabiiitdlii

capilare

c

escule:

reaclia

putdnd

fi:

seroasd

(in

caz

cie

influx

proreic),

purulentb

(leucociteie

vor

for:na hypopion),

fibrinoasd

(exudat

fibrinos

in

camera anteri.aari

gi

in

cdmpui

pupiiar

ducand

la

ocjuzje

pnpilard).

lrisui

inflamat

apare

so[l[cit,

giers,

cL1

aspect

cenu;iri

in

comparatie

cu cel

db

partea

slni.toasd.

-

miozapupiiarl

este

cleterrninatd

cie

spasmul

reflex

al

sfinctenrlui

irian

carepoate

;'

'cietermina

sin*cCii

iriene

posterioare

(acierenle

intre fala

anreiioard'a

cnstalinului

gi

fala

_

posterioard

a irisuiui).

C6nd

acierenleie

sunt

rezistente

ia

tratament,

pupila

se diiati

nei-eguiat

sub

foiqqra

unei

fmnze

de

trifoi. Dacd

exudatui

din

c6mpui

pupilar

se

organlzeaza.

sub

forma

unei

membrar:e

5i

aderi

ia cisraloida

anterioari., vorbim

de

ociuzie pupiiare.

C.dnd

aderenlele

intre

marginea

pupiiei

gi

crdstaiin

sunt mai

puten-iice,

.-

acestea

nll

se

rup

d*ub

tratament,

iarpupiia

nu se

diiat[

cieloc.

]n

aceste

cazuri

este Vorba

de

sinechii riene inelare

sau

seciuzie

pupilald,

Secir-tzia

gi

ocluzia

pupilarE

fac

ca

umoarea

apoasir

$l,l

nu

tl:eac6

in

camera anterioard-gi

s[

se

acumuleze"in camra'

posterioar5.,

Oe

unde

impinge inainte rdd[cina irisuiui

care se iipegte

de

fata

posterioard

a

corneei,

in

acest cnz

ilisul

are

aspect

c1e

"iris

in

tomat6",

care

se insolegte

de

cre,lrelea

:

tensiunii

ccuiare

si:rb

formd

de

glaucorn

secunciar.

-

moclificdrile

tensiunii

ocuiare

srlnr

ciatoiate

inflamaiiei

corpului

ciliaf.

in

"'az

ie

hir:erconie

ocn1116

r'orbim

cre

irriocicliid.

hinenensi'r1.

-

exuciaieie

pe

fala

anterioarir

a cristaiinului

impieciicir nutrilia

acestuia

deterininencl

apari,ria

cataracrei

:oinpiicate

jlj

.

-

apar oxi;daie ln

vitrosr;l

anterior.

i.qr.:rrg^-g-q nil-e:

-

iriclocicli:.i.

acut[ c1e obicei

are

Lin

clebr-rt

acut

$i


18/96

t '

E

ti

o

I

o

gia

iri'do

ci c

iit

ei

o

r

Cauza

exogene:

posttrai.lmatice

(pligi

perforante,

conruzii),

uicere

,o*.*"*

,

rt.*i

t;h*rrr. corneo-conjunctivale.

'

f

',

'cauze

endogene: infeciii

cie

focai:;

std.ri i*uo'Cl-at.rgi9e

(1a

proteinele cristaliniene, pigment

uveal):

colagenoze

(

reumatisrn

cronic,

spgndilarnrtd

anchiiopoeticE);

boli enclocrine

(ciiabet

zaltarat,

menopauzl;

ectbderrnoze

erozive pluriorificiaie:

(sindrom

Behget,

Stevens.Johnson);

uveo.maringite

(boala

.Voght-Ko;lanagi-IIaracla);

toxice

(aezlipire

cie

retind'

neche,

turnori

intraocuiare,

hemoftalmus).

' .

.

"

.

;.

Agentul

patogen

se

loca7izeazl"

7a nivelul

irisuiui

gi-

corpului

ciiiar

datolii[

vascularizatiei

bogate

a

acestor

m*tnbrane.

Agen{ii

patogeni

poi

fi

de

na+uri

microbiand

(streptococ, stafiiococ,

bacil i(och);

viral5

(virus

h

e

rn e r

i c, v zr

i

c

eT

o

-

zosrerian)

;

p ar azhar1,

(toxop

iasmo za)

;

rni

cotr

c

d

(candid.a).

,

tlnatomie :atoiogicci ,

'...

:

,

1

'.

irido

cilitele

n

egranulomato

asd,

'

':i

poi evolua iub forrni

granulomatoasd

,'gi

Traratnenrui

sinrpronratic: penu'u

anri

inflarr:atoa;'el

e

sreroi cii ene

irnurosr-totesi.vi sunr inciicaii in

Fofina

g't'anulomatoasd se

caracterizeaz'ttprin'prezenta

cie

focare

nociuiare

pe

suplafaEa

irisului:

acestea

reprezinL-a

focare

infeclioase

in

care e:iisth

gi

poate.

fi

pus

ineviden}[age:rtuipatogen(caexempiu1ridociciitaTEC)'.::'

F

orma

negranulonr

atoasd

s

e

caracteizeaad

prinr-o

iirflarlatie

diraz|,

iimfoplasmocirard

oale apare

ca

o

r-eacfie

tie

hipersensibilitate

1a arotigene

variate.

'Esie

forma

cea

mai frecvent

intdlnitA

$i

evol.,rcazl

sub

fonna

acutd (ca

exemplu

u'idociclita

reurnatismaid).

L

Ubeup$igzl-pp4iy

se srabilegte

pril

aspectul

clinic

gi

examene

de

labcrator.

Pentru stabilirea

etiologiei boinavui

trebuie

e>lanrinat

,:ompiet gi

ciepistate

focarele

cie .infeclie

(dentare,

ORL,

u:'ina:'e,

genitaie).

Examenele

de

laborator;

iremoleucograma,

\/SFI,

electroforeza

proteineJ.or

serice,

teste

deii.isploteinemie.

factori

reumatoizi,

reaclii

serologice

penllu

tor:oplasi:r[,

raclio.trafia

puimonar[,

reacliala

rubercuii:,I.

anticorci fruorescenli

.'v'DRL.

Trcrlo.ntttni

Este

simplornaric

si

cuologic,

iocai

si

gene:'ai.

ieciuce:

ea f-encmeneioi

rnflamatoiii

se

ieccrnandl

iplerinisoir-rn

acetat 19'o)

si

nesteroidiene.

Agr:nti

:t,reirele

refi'eLcurre severe.

,I}.",;,.,

",._,

_

:afi;iUg;

r['tl,ti-/]ilid L

s.ujj

Itaportr-r1

intini

cu retina

face

ca aceasii

afecliune

sd evoiueze

sub.forma de

corioretrnird.

Mecanismul cie

prociuccr:e

a

inflamiigier

coroidiene

este

fie

prinrr-o

infeclie

exogend

ce

urn'LaLe

a

unui

rra'*matism,

fie

plintr-o

iniectie

endogend

(bacterian/d.,

pLTazitarir,

virald,

fiingicl)

in r.urna metastaz[r'ii.ji:acoroid[

a

unui

-,.i.

-l

il,

:j,:.

',':.i

'.

,

i,::;.11

:

ll,.t'l

:.:r,1, i

l,j

';:i"'.i:.

.

'.,

,,l

: :r:;.:

.: .

:1

,.'::

i

]

.

l no

I Ua\


19/96

inrcrbb

sau

darorita

,rnui

mecanisrn

imunoaiergic.

Esre

obiigatorie

a'anamneza

compleli..

Anrece'dentele

ca

rerapia

imunosupr-esivd

sau

cu

antiinflamatorii'

steroiciiene, aniibioticoterapie,

med-icalie

iniraven-oasd',masivl,,sau

HIV;sunt frecvent

asociate

cu

coroid.rtele

,supnrative.

Deburui

cie

obicei

este

gradual, cu

scdderea

, progresivd

a

acuit;4lii

vizuale,

forop.sii

'(senzagii

himinoase subiective),_prezenla

.Je

muqte

.rolanrc.:

(se

datoreazd

exudatelor

ciin vitros),

vedere

r'deformat6-

a.

obiecteior

(aatorirh

eclemr.rlui

rnacular).

L0r0rflnte suorauve

-

-CoroiditeleT.

supurati.re

sunt

urmate

de

ciistmclia

purulent[

acutd a

conlinutuiui

globrilui ocuiar.

in

aceste

cazuri

afecliunea

poartd..

denumirea

de

panoftalmie.

Afunni

cdnd

pr'ocesui

supuraiiv

rimdne

cantonat

numai ia

coroidd

ioalt[

denumirea


20/96

intraocuiard.

Evolueazd

unilateral

Ia

adulli dupI

v6rsta

cle

50

de ani;

factorii

de

ribc

perr

sa fie:

predispozilia

geneticl.

irisul

de

culoare

deschisl,

me]Enoza

oculard.

,

'

Mela:romul

colpului

ciiiar poatefi asimptomatic

in

staaruf

i:rcipr,ent

datoritd

situirii

in

spatele irisuiui. Semnul inilial

poate

fi

tiilatarea

vaseior santinel5

episcieiaie

in

caciranul

tirmorii.

Odata

cu cregterea

tumorii,

nteianomul

poaiS

ergctg

pri.n

baza

irisulr.ri',

fiinci viztbtl

in

camera

anterioar'[,

Alte

tur:rori

se

extind"

direct

prin

scler6

in

regir:nea ciliar[

ploducAnd

o mas5"

epibulbard

neagrE.

Meianomul

rnaiign

coroidian

poate

r6m6.ne

latent mai

mul1i.ani, mai

ales

ahrnci

c6.nd. are

seclir-rl

in'regirurea

ecuaioriaid.

Localizareaposteioardisemanifest6

cu'

tr"rlburiri

.de

vedere,

metamorfopsii,

fcsfene, scoiom

centrai.

Oftalmoscopic

se

constati

o

proeminer:td

ienticulard, apoi

apare

sub

formS.de

ciupe;l

ce

ridicd

retina.

Diagnosticul

diferenrial

se

face cu nevul

coroidei.

care

nu cresis'in

vo.lum

qi

:

ru'nrd.rii

in

.timp

mr-gi moclifrc[

aspechrl.

Prognostieul

este

grav

cleoa*ce

este

o

lumorf

agr

esivd, cu capacitate nrare

de

mer.astazare

ganglionard

,$i

visceralf,.:

Trararnenrul

ideal

consri, in disirugerea

local'a

el

rumorii

g;railie


21/96

cdPnT'cn,{.IT-

)*U

l1\,

l1

tl 11 fl

rf

il if i ll //\'

vn

U

V

b

cE/

\"r' ti/-I

'':,

l*"

Semiologia

Simpton:iib

sub

iecti ve :

l5

,

sc.Sclerea

ecriitdtri

vizuaie:

cu evoturia

catarac:ei.:

GruNST"A[-NhJULUg

acuiratea vizvald.

scacie treptat

in

raport

corticale,

1t:

\t

ri'

ifl

'L

o

mlopia

cristaliniani,:

fibreie cristaliniene

sunt

compriniare

spre

centnri

cristalini-rlui,

cre.sle

aensificerea

nucle'llui

crisialinran

cu

v6.rsra

gi

asriei

cre$ie

rndicele

cle

refiactie

a1

cristaiimrlui

conducAnd

ia

miopia

^*i^+a1;*;^";

'

U.l .D

LcLllU.Lcllrcl)

*

cipiofia monocuia;h:

anar: din

clLrz?"

str"ir-rriior

0pace

nrr

srmotom

rnconstant.

puncte

negre

.ln

cAmpul.

sau

hipeiretl'ingenlei nucleului ciistalinian

3

mr:aoezopsiiie

(muste

zburdioare):

sunt

va'iiabil ce ccnsti din

perceperea

itnor.

vzual'.

I'

^

T

^.

IOi?JIODla.

.

Simptome'

obiective: ciilatalea :naximi a

pupilei

este

absoiut

necesard

pentru

ur

0){Bmeir,i

complet

gi

penuu

a aJiima

ciL

exisid

saL}

nll'ollacitEli

cnsiaiiniene.

Cpacit5liie

cie

diferite

forme a.par alb-cenugii

pe

un fond

negru

ia

iu.minatul.:

la.teral gi

1a

br.,,omicroscop)

5qi

negre pe

fond rc$u-pol'tocaliu

ia

examenul

:iomicrosconic.

E

"

Ali'ecfirfi

nn,ile

crisr;alima:riui

'

Aieclrun.oe

cristaiinLriui se

iilnalt

in

afecliuni

congenitale

si

afecliuni

afecfii.rniiie

congenitaie sunt;

:,nomalii cie

dezvoh.are

gi

ruiburiri cie

Iransparenii

(o:ac

i

fieri,

,.ls

o. ECri--d-g

dez

ygmrqi

sano]11aliiinfot.nrareacristaiinrr1i,ri:afa.1cie

cristalinului;

este

;rrcepfionai

cie rarir,

.

anomalii

cie

mdrime;

microsferofakia: se

iraclr.rce

prin

existenla

bilaterald a

t-tnlti

cns;alin

rnil

si

sferic

;u

renJinra

cle luxarie in

adolescenfd.-

e

anotnalii

c1e

foinid:

lenticonui

ccnsti

ciinlr'-o

protn:zie

conici

a unil.ia

din

111


22/96

polii

cristaiinuiui, se

descriu

len'cicon antelior

gi

lenticon

postelicl';

coiobomui

esie

o

aclAncirur[

(clepr.esiune)

a

eclratorult]i

ciistalinian

iri

farla

clruia

iipsesc

fibreie

zonulaie;

ornbiiica|ia

este

o

ciearesiune

local

fzatl

a

suprafelei

ciistalinului,

asociatd cu o

opaciti.te

a

acsshJia

i =

AnLonnranii

cle

pozifie

:

.l

Eciopia cristalinriiui se

ciatoreazd

unui

clefeci al zonuirei

care provoacl

tlaciiunea

crisraiinuiui

sple

po4iunea

cu zonttld

inoemn[.

Poate

sa

apar[

tzolatd

sau

asociatii

cu un

sincirom

general, sindroarne ce

cuprlnci

nralforiaa,iii

sch_eletice:

Sindromul

}"z1arfan

caie se

caracrertzeaz\"

prin

arahnodactiiie

(a1ungirea

excesivE a

mAiniior

gi

picioareior).

Din

pr:net

ie

vedere

ocular

se'iaracterizezzdprrn

ectopie

bilaterail

de

cristaiin

9i

ureori microsferofalcie.

l

Sindroiriril

Markesani:

se

caracierizeazi,

prin

rnalformalii

icheietice,

iar drn

punct

de

veclele

ocular

plin

microsferofaliie

gi

.cristaiin'cai'e'

iniiial

este'

bi:re

centtat,

clar

se

poate

luxa

ulterior.

Homocistinurra:

este un

sinclrcm

asemi.ndtor sindrcmul.-:i

fularfan

care

din

prlnct

d.e

vedere

ocriiar

se

cai'ac"tertzeazit

pnn

ectopie

de cristaij;1,

oe

obicei

bilateral5.

gi

sirnetlici.

Tutrh

m;'5i'ine

de

tr:i@on

if

hl6j

Catarerctele

congenitale

coastiiuie

o

gmpd

cte

opacitieri cristaliniene,

e',roiutive

sau nee.,,oinrive,

totaie sau

pailial'e.

d.ezvoltaie

in

cursui4vielii.iltrauterine

gi

constatate

la

nagterea

copili"rlui

sau

mai

tdrziv;

ele

produc

o

tlddere

mai

muit

sau

tnai pnlin

rmportantS.

a

vederii

-1

-1

al

U

claslltcare

mai

sirnpid

d

cataractelor

ar fi

impdrgiA.:a

in:

cataracte

capsulare,

calaracre

nucleare;

cataracte'f*siforne;

cataracretotale.

+

gWaUebUA;ulU"e-

opacitarea

este sifuat[

la nive]ui

capsuiei

crisralinuiui:

@

calaracta

capsuiai'i

amterioari:

opirc-itatea

este

siaratd

pe

caosuia,anterioarl

'.t

cataraora

cc,rrsuiarzi

uosterioaiE:

oracttatea

este

siruatir

pe

c;ri:si-ii.a

posteiioaid

a

ca'Laracra poiard

a:nrerioard;

ooacitaiea

este

sil*atd

in

i':giunea- poiulut.

^,^"^..^^--

*^l.,*; *^-,-,.;^.,--x

Lcr.Lcri

"Lt

icL

1,,,.)lEIra

poste

lioiLrd:

opaciratea

cste

situatd

in

;egiunea poi.uiur

u'-.istet'ior

lil

cLi,;.alilrii

Lri

C'aic.tyucteie

;t'tLciet.u'c

-

aDzrr sr-Lb

fot'r:a

uror

0pacilIfi

sltuate

in

oentiu]

clistaiinuiui,

1a

niveiul

nucieuiur ferai:

.'

cataractanucleariproprru-zisd

1oczriizare

la

nlveir-rI

nr-Lcler-riui

ieral

(catar;icta

nucieard

fe'rai['i:

opacitS.ti.le

sunt

'

@

ciltaracta

suturaid

sau

stelarii:

se

locaiizeazd.

ia

mvehii sritLrrilor

anrerioari

gi

pOS[eij

oe,id

il

,,|.;

1i2


23/96

| ":

',i1

@

cataracta

p.i;,lveruientd

cenrraid:

opaciidlile

puiverulente

sifua,te

in nucieul

feral

...

@

cataraata

pu-irctatfl

ceruieea

(az:rie'1

|

'

a

cataracta

c:o-raliformir: opacitdli

rotunde

gi

aiungite

gnrpater

spre

cristaiin

,i'1--, j;-

asemdndtoare

unui

$oral

J

,frl

.:,

@

catara.cta zon:ulard

(perinuclearE"):

opaeitdlii.e sunt

situate

intr-o

zond

interrneciiard,inrrenucieu1feta19izonacortica16.acr.j'stai.inrrirri',j'

l *

@

cararacta flisiformd-

are fornaa

unrii

flis

care

poate'fi

incompiet

ia

una

din

1l

extremiti,fi.

ce unegte

polul

anterior

cu

polul

posterior,

Caiarctctele

totele-

intereseazl

toate strazuriie

c-risralinuiui,

'

..

Formeie

de.cataracte

congeniiale

pot

fi

impdrtite

in:

forme iotale

biiaterale,

forme

par{iale

bilarerale,

forme

uniiaterale

sau cu

predominanld

un-r)aterald.

:

,::.,

Fonne

totale,biiatgrale

:

Diagnosric*1

se

pune

la

un s';gar

care

prezini.d:

rrilburdri cie

cornponament;

privire

inexpresivE;

nisragmus;

ieucocorie

(pupila

a1b'6);

strabism

.(mai

rar);

'

,Iil,

serrnul

Francescf,i,ti

(sernnul

ocuio-digital,

ce

consrd

in

intloduberea

digetelor

in

orbitdpesu1rgiobrrlocrrIai.);Se1nneinflarnatorii-1a:rive]rr1segirtenrrr]uianterior'

Fon'ne

partiaie

bii

aterale

Diagnostidl

se

pune

mai

#,rztu

'cAnd

se

observf,:

acri'itate

vtznall

scLzuti;

srrabism:

in

acesre

cazsi--nu

existd

nistagms.

'

"l:

Forme

uniiateraie

sau

cu

prLdominan: 5 unilateral4

Diagnosticui

se

pune

la

sngarul

sau

copilul

care

prezinta:

strabism'

rnani

fest;

leco

coriC

uniiateraid,

inr

-lriarrrar4i

o nlrjrrrr :

indicagii

peirim

inielventia

chirrirgical6:

@

ca.tatacra

avanshtd

bilaterai[

-

f';rnc]ui

cie

ochi

nu. se

poate

yizilaitza,

jnrenren'cjachirurg:ca1[nebuiesdaibd'iocinc6,tevas6ptd:nanicieianasIeIe'

o

:ararncla ii:;inientd

bilaieraid

-

fr-rnciuj

de

ochi

se

Doate

vizuaiiz:t.

in

eceast[

,,,.ru1i.

int.l"*if;;H"."gi"-ia

po&te

sI nu fie

necesaie.

pace

acuiratea

vizLrai[

esre

tofu,si

ioarte sclzut5.

interrenlia

chinrrgicald se

tntpr.me.

@

cararacta

unii.aterali.

Se

practicl

intervenlia

ctururgrcald,

extractia

cristalinuiui

flinc1

'.rr::'ra,rh

oe

ir::plairr

:l:

cris'ca-in.

Evohitie:

p?n.rru a

fl

eficient.

h'atamentui

trebuie

aplicat

pAnd

1a virsta

de un

an.

Neaplicarea

1ui

eonc1amn[ individul

s[

aparlini

categoliei.,,orb

ciin nastetre".

.ly

e.

Afectiunitr"

ctrohSnclirle

slle

crlstatrimulul

t

.-:,

Cuprind:

tulbu.rdrile

de

1r'ansparenld

a1e

clistaiinului

(cataracte);

deplaslriie

clistalmullj.

Tuib,garile

de

:ransparcnli

(catarac;e)

sLlnt

?nsoTite

cle

o scldere, mai.mult

sau

rnai

pr,nin

acceiruarf,.

a

veclerii.

i13


24/96

ir..i-.1:i,,1;

;

.

-,:

",r,.;r11.

l: :-

.

:

:.:,i.;.,r

,

:,

:

l,

:;::

r":

....

:i;rr,:;i

i:r:ill

i

''. i:ir-jl :

,

:::::::irl:t,ri_i:,

:..:

Ir.i+J..

:ji;,.

'

':

l::

.

:

,:,

,E

Catd.nagteLq

pnir;raitil:e

;

,.

1

r--'-'-"";-

:eniid

este

un

teflren

foiosit

pennr

a

descne

cai;iacTa

care

apare ciupd

'trUlUl

U{-LU

L)

,-

50-60deanigi'rruareilciocaLLzdevidentd.:

Se

prezintd

suij

cioud

aspecte clinice:

cataracta

corlicald

gi'cataracta

jrucieari.

j,..

rare mai

precoce. de

obicei'Stre

6i0-7Q

de ani,

gi

are

o

evoluiie

progesivd

spre

opacifierea

complet[ a

cristalinului,

concomitent.cu

scEclerea fi'epr:atd

a

acuiiipii vizriale.(AV);

afecliunea

este

bilaterald,

dar

asimeuici.

Se

rieosebesc

nrai

muite

stadii

de

evoli,rlle:

'

,''t

.

'

Cataracta

incipieuti:

se

carac'terrzeezd

prin

mici

zone:de.opacifie,re

care

cietennin[

cliferite

tulburdri vizttale

-

acuitatea

vizuald scade

(irnp4esia,de

va]

inaiaiea

obiecreior, incetarea

diivzita

vederii)

miodezopsii;

miopie

r-igoari;

ciiplopie,

'

Cataracta

inirmescentd:

se

ca*tcr.erizeazd

prtn

irnbibarea

*

upa

a crisralinuiui.

Actitatea

vizuakd scade foarre

muit,

boinarrui

numdr['ciegete^'j sau?ercepe

doar.

mipcluile

mdinii.

Globul ocular

esre

hipeiton,

dureros.

Nu

este

c

fazd:obligutoyig, a

'

evolutiei

cataractei.

:

:

r'il

.;

|;

i;+,::

Ii, l

'i

Cataracla,nraturd:

se

catracterizeazl

pt:in

opacifierea

cievenind

complctd.

Acuitatea

vizualS

percepdnd

nri,;carea

mainii

sau

doar lumina,

cieshidratarea

cristaiinului,

este foarto:

redusE,

bolnavui

.+

.4

CaLat'acta hipeimalurl

(morganiand):

Se

prociuce

fie,7;srganizarca

stmcir:rii

cristaliniene

gi

lichefi

erea

parliaia a fibreior,

nucleul

cEzS,nd

decliv.

Acuitatea

vizualb

este foarte

scizutd.

dar

ugol

ameliorat[

fallt'de

sradir:.]

anterior;

boinawrl

d.istinge

vag

fomiele.

Catcu"acta

nttcleard

-

apat-e mai

tdrziu ciecdt

cataracta

cortjcaid

gi

cu

maxirnum

d.e

frecrren [ intle

70 gi

B0_c1e

ani.

Evohieazir foai'te

lelt'

'

triiopatogenic

se

consicierd

cd. este

rnai

bine sd se

utfiizeze.termenul

cie

catal'acrh

iegara

de

vdrsid decdr sir

se

considere

ca

varsra

este

cel':iai

trnporiant

factor

cie

risc.

Alli

factori

cum

ar fi factorii

de

rnediu,

toxipt,

nutrilionaii, sistemici

au

un

efect

crimnlativ,

Esre

posibii

ca

difergnlele

genetice

sd

influenEeze

susceptibifitatea

individuaiE.

spre

aceste

moclifi

cill.

i,i

;.:,

.:

Dra_elosticul

pozitiv

se

pLure

pe

sirnrtomatologia

subiectil:I

gi

obiectivi

amintite

miri

sns.

survenind

ia un

om

in

vAlstiL.

Ctutana*e{.e

cui

'e

tionogio sl

pauogerLic

r:tLti-,toscutifi

:'Ii

:if

ai

Cataracte

p_qlp

9E

Sunt

opacildgi

cilstaliniene

cousecxtive

unor

boii

generaie

aie organisii:uir-ri.

inti-un

inare

nurndr

de

carun

s-ar

datnra

unei

ciisrunciii

a

gianclelor

e;rcio

c;ine,

]"otllcre

mai

innlte

feirui:

Ii4


25/96

tI,",

l:

r"i-

rl-;l

:.i.;.

:t:t

:":

,li:.'1.ir'

il,.r':ri..

r

rl;:..

r

ti:r..

l:"'

j

i'. ,.i

i

ii.iili.

I

i.r'

l::r r''tlj, .,

I Lj:i

i-ii;'i

',

lr r;

: i"1,..

).;i

.{inr:

I

l,i;i

..,:i',:'

i

r:r:,i

,,ii

.

I:':Ii

i::;r

:r

-

iil r,.;'i;

:;i:

Li,i.;:.

::fi,:r'lli

'lrr'i'r,':r

i1i;;,i:':,::

tlt.:,i:_:

i:t '|i,1

l

:::ti:': ,:

:

I,ill':

Ctraracra

diabetic5.: apare

1a

cliaberici

rirer':,

:ste

biiateral5

gi

are

o evoiu.tie

rapidL

spre marurit'ate,

imbr['cd.nci

cliferite

iorme.

Se

prezint[

sub

formd


26/96

ll

irtrnil nsdnii i cnls

f nnirn,Lai

rrr

i

Deplasiliie

.

ciistaiinului

se

plociuc,

'in

generai, ciin

.cavz&

unel

ti:crili

a zonulei,

-Aceasra

poale

fi

afecrat[

priri rt'er-imarisme

puiemice.

inflamalii

cronice,

flloerea

mecanicd

a

zonulei,

degenerat'ea

sau

ei*ofia

ei'

Su,blgxalia

cristalinuiui

este

deplasarea

par iali

a

ci'isrslinuiiiii,

acesta nu

mai

esre pozilioneit

centrai,

ciar

se

aililinca

in

camera

postericarii.

De

cele.mai

nrnlte ori

sll:luxalia

cris'calinuhii

poare

cieiertnina

scdciereA

acuit[1ii

uizaaie

(astigmarism.

niiopie

posttraumatict),

clefomlarea

obiecteioi',

diplcpie

r'.'Ioncculard..

I-r

brornrcrosccp

se

poace

cons;a:a:

croftnzim::

:tegaliL

ii

clrnerei aniei-ioa:e,

iriclodonezi.s

(rrernorul irisLiiui)

in

dr-eptu1

subluxaliei;

un

spaliu

di.scref intre

cristalin

gi

nrargineapr.rpilar[;

o

mici

rinrii

cie vitros in

camera

anteti';ati'.

Lr-rxa 1a

cristalinulr.ii

este

clepiasaiea

botala

a

cristalintriui E1

nu

se mili

aflir

i1

canlera

posterioali,.

ci in

camera

anterioariit

sau

?;"

v1lros.

'I;uxatiile

cristaliriglgi

iir

catllera

anreri oard

sutii

insotite

cle

cir"r'i'eri cctiare'iniense

9i

acuitate

vizualb.

ioaLne

sclzuti.

l-u;


27/96

-

rrl

-:10;

+12D,

iar

penrru

vederea

c1e

aproape

1,

.) ,

115?.

(ochiul

i;i

pierde

acbmod.atia).Esteocorectiec1en:ociatd5ioarecrrminva1idant[aafakiei.

'

rtt

l

:ntile

de

contact

-

este

o sohilie

nu

totcieauna

posibila'

t,

l'

.

lmpiant

de",,

cristalin

-

este

soltilia

ideald.

Se

utilizeazd

impiant

adecvat

tipului

de

interven{ie

chirurgjcal[

efectuatd gi

in

funclie

de

refraclia

pacientuiui.

-

De

retimut

"

tulbur[rile'de

bansparenld

la

acest nivel

:.

: .

.

^

r.i,

..-

ale cristalinului

sunt

cea

mai frecventi'patologie

iiitdinttd

o

cataracta

este

cea mai

comuna

rndicafie

in

cirirrtigia:cristalinuiui

t;

chirgrgia

crisiaiinuiui

este

cea

mai

comund.operalie

la

nivelul

ochiul.rii

cararacta

secrmr-iard

apare

clupd

extraclia

extracapsuiar[

a

crj.stairnului

ca

unnare

a

opaci.fierii

restLiiilor

qapsuiare,

restuilor

de

mase

coriicale5

capsulei

posterioare

.

implantui

de

c':'istalin

arrificiai

este

solulia

icleald

penr::u

coreclia

lfakiei

intraocular,crI-staiinu1esteoientij6d.eaprox.2iD(lnmedie)

iipsa

sa

,.

,.,flr.r.

azi,

.c\

o

lenrilfl

artificiaiZr

intraocuiar.l

cie

aceeapi

valoare

,ouo1enti1da7rianitr1eaprox'10D,sitr.ratiernaipr11inpre"feraLL.:

"@

i.i.:

117


28/96

l

1

I

,l

'rl

CAFITO{.UL

}in

GtAUe

$fu{UL-.:*

: trefiirai{ie

i''

Tennenul cle

glaucom

reunesre

rur

grllll

de

afbcliuni

ocuiare

ou

etiologii ql

nrecinrsrne

fiziooatalogice

diverse.

care

au

in

comun pielclere:

cie

Sbre

nervoase (axoni

ai

celuieior

gar:giionare

retiniene) cu

moclificiLri

caracteristice

aie

.aspectului

cliscuiur

opric

pi

ale

cdu:nului vizr-ral. Giar-rcomul

de

diferite

fonne

esie

o

"i:auzl.

importanta

de

pierdei'e

a

vederii,

Se

apreciazi

c5. in lume

existi

circa

40 de

milioaue

d'e

glaucoinato4;i,

prevalenla

f,rinc1 de

3,5a/oinEi"u'opa

gi9%

in Statele Unite.

;;

CIrrs;ifican'e

.

Dr4:a ilornenhrl

apariliei"

glauconiul

se ciasiflc[ in

congenital

gi

iio66ndit.

Din

punet

cLe

vedere

etiologic,

glar-rcomui

poate

fi

primar,

clincl apare''rzoIa ,

sau

secunciar

cir:d

esie

caLLzat

de

alte

afeclruni

oculale.

Glaucoantele

priliare

sunt

bilateiaie

gi'se

ransmir

eLechtar,

pe cinci

cele

secuirclare

sLtni

;tciesea

unilaiteiaiie

91

nlr

au

o coniponenli

ililLfi'

j::;il:'::"ilXffi,*unehiului

catnerulri,'

tiricio-ccrneear,,'

giaucomul

poare

fi

in

ceie

ce

urmeazd voni

utiii.za

urunatoaroa

ciaslficare

a

glar-ic

".nuiul:

1

Gjaucorn

conge;riral

e

precoce

e

tarciiv

.

e

asociat

cu afectiu:ri oculare

sau

sistem"ice

-

uiauc0i1l

lll'lllliii

@

:cu

r-urgiri

ciesciris

(GPUD)

e

clr

presiune

no:'malI

o

'

1lr

;r'.,ri.i ,-.i.i.

,l.lDI

lt,

JLI

{ll*:lll

:LlLtlL)

I

\'_,i

'Lli

l

-

,Jlau:on,

se

:uncia;

e

clr

pseucioelifolieii

capsujale

,'11 A",J,

yrElltul.]t(tt

?

u1

rSli-l11t]1111

*

inflarnator

o

i11.'tl1cI]1

c rran'..i

^

-j,.

Lr-vlJ

LcLL)r

neovascular

^

'I

i

i:td

' 10

l lu


29/96

.

.

,i:j

@

Dosttraumatic

o

iatrogen

'

,

:'

c

sindromul

Posner-Schlossman

Dintre

toate

f6.nne1e

de

giaucorn

cel mai

frecvent

atare

nnghi deschis,

caoe

etrte

irnplicat.?n

aproximaiiv

609/o

din

cazni.

nnghi

inehis

este

rbspunz5.tor

penfru

circa 15%

ciin

canx1

gialrrcoame1orsecuncq.rir,zzwi9icongenitaIe(3%}'

'1

gtaucomul

pi'unar

cu

Glaucomtrl

pnmar.

cu

restul.

fiincl

datorate

'j;;i:

.. :

I

;1.'L

ri

ri'.-

:.,':

.

,

Fac,toni

rie

ruc

Principaiii

faaiEori de

risc

asociali

cu

prezentari

in

tabeiui urmdtor:

*.

aparilia

sau

pro-mesia

glaucomnlui

sunt

,I1'

flagtori

de

rise

Fliperlensiune

a

incraocular'El

.V

AISTA

flrediratea^

Rasa

JJr

Facrori

vascuiari

,

"i;

:i

-.

Ps eucio

exfblierile

cansulare

lremoragllle

d.1sculul

optlc

Hipertonia

ociiiar[ este

ce].

mai

imponam facrol

de risc in

giaucom.

ScX'rierea

tensiunii

oculare

se

c;ar1sls476

cu

oprirea

sau

incetinirea

marcard a

evolu{iei

giaucornului.

Ca urmare,

majontarea

mijioacelor

cerapeurice

unndresc

in

prezenr

leducerea rensiunii

oculare

ia

valori

oare sE nu nihi fre

cilun[ioare

pentru

ochi,

Incicienla

glaubomuiui

creqte

cu-v0rsta,

ceie

mai mnlte

canri

apirAnci

ciupit

40

de

ani.

Lriumeroase

stui'.ii

au

ardtat

existenla

agregirii

famiiiaie

a

cazurilor

de

glaucom.

pieCdncl

peltrru

o

frantimirei'e

geneticd

multifactoriaid.

.:

Afeciiunile

vasculare

cuffi

ar

fi

vasospasrnnl,

1:.ipotensiunea

arterialh

nochrrnfl,

anerioscleroza

sau

n'ricroangiopatia cliabeticd

duc

la

disfirnclii.ale antoregllrii

caiibrului

artedoleior

de

ia

nirrelul

capului

nervului

optic

si

agraveazil

evoir-r,na giaucomr-rlui

prin

scdderea

flr-xuini

sanEvin

ocuiar.

Dimamica

uinmor"li a[ioase

Unroarea

apo;s6

este

un

fluiri

transparent

produs

la

njvelul proceseior

ciliare

att

..

i19

,1

:;

I

-J


30/96

pdn

mecanjsme

aciirre

(pornpe

ionice)

cit

;r

pereleiui

oapilar.

EpiteliLrl

ciliar

bistratificat

impi

eciicdn{i

a"s

tfei

ire c eroa

mo

I

e crilelor mzri,

Fig.

1 Circulalia

umotii

aLPoase

priil difizirne

p;rsivl prin

.fenesirafiiie

prezinth

jonciiuni

str6nse- i-ntre

eeiule,

I

,liiilslm

':]l

ii

j

I

..1

_-i

I

I

i,

I

I

i

l

'i

l

Umr:area

apoasi

este

e;icreta.t.i

la

niveiul

cameiei

posterioart,

d"ei:mltatl.anierici

cie faLla

posterioaila

ilisnlui,

posterior.Je

capsrLla

anterioard

a cristi.ltnuiui

gl

peiiferic

de

co:pni

ithar.

Dur

camera

iroste

ioirld.

umoarea

apoasi.irece

prit orificiul

pupiiar

in

..ro.ro

anterioard.

un spafju

delimitat

anrelior

cie

faia

posiedozrr[

a

ccrneei

qi

posreriol

de

t'a a

anterioariL

a irisuliii.

Ea

se

evacueazd

dtn

ochi

in

principal

p,"';la

nivelui

ungiriuiui

irido-cor:neeair

(lrulii

qi

Lnighi

camentlar)

la

nivelul

ciiruia

e..


31/96

Ftzioinratolo'e;te

l

t,i

l

Numitorul

cilinun

al

tufuror

formelor

d.e

giaucon:

ii

constituie

moartea

ceiulelor

gangiionare

retinierie

cu

piarcterea

fibrelor

nenntiui

optic,'expirnz[ta

clinic prin

aiterarea

ireversibiiI

a

cflmpuii-ri

vizual.

De-a lungul

tin:pulni

ar.i

fost

propllse

mai

muite

tpoteze

asupra

modr-riui

in-cire

se

prociuce

pierderea de Hbre nervoase. cele

mai irnponante

fiincl

cea

mecanicd

(in

cale se

considerd

ca

presiunea

intraocularS'

cres,iutS.

ciuce la'

comprimarea

fibieic'i

optice

pe

ineiui

sclerai

citrr

al papilei si

ia

niveiui laminei

cibrosa,

cn oprirea fiuxuiui.;lxopiasmic

Ai

ciistrugerea

ior

prcgesiv[)

gr.

cea

iscirernica

(in

care

rolui esenlia1

i1

joaci

pertubarea

microcircuJaliei

retiniene,

cu

ische:::ia.gi

necraza

ceiul

elor

ganglionare).

in

prezent

se

opreazZi

pentru

o

fiziopaiologie

multifactorialZ..

a1e carei

princiraie

eiemente

sunt:

pre*,irnea intraccuiard crescutf,

alterEiri

stntehtraie

aie

iamjnei

cribrosa-

disfuncfia autoregl4rii microcircuiafiei

returiene,

prezenla

factcriior

de risc vascuian

sistemici

(rrasospasrn.

hipotensiune

arteriaii

nociur-rti..

afecliiuri

cardiovascula-re

gi

hematoiogice)..Ac1ionAnci

concenat,

acesii

faciori

duc

ia dispariiia

ceiulelor

ganglionare

ei.t6.t

prin

necrozi

cit

gi

prin

apoptozF.. CeLLrlele

ciistruse

eiiDereazh

meiiatori chimici

(de

exeip1rrgnrtamat)-::::*:-::'.:'.'.invecrnaie,m5,rinc]reritoriu1afectat

Din

gnr

os

ticul

gna,ilcomu

iuri

Diagnosticul-

cie

glaucon:

se

sprijini

pe

evidentiel'ea

pier


32/96

Fotosralla

retiniani

este

in

pl'ezenl

uretodi'.

srand.ard

cle

fpreoiere

gi

urmdlre

a

r:rodificf

ilor

sirucruraie

ale

capuiui nen'ului

optic. Esre

preferabili

ibtografia

ptereoscopic[,

care

pennire

vizuaiizarea tr:iciimensionaid

a aspec,ruiui

papiiei

gi

excavaliei

glanconratoase.

Fotog:'aJia

retinianE

arc

avantajr-ri

inregistrarii

obi$ctivi

a

leziunilor

gi

a1

posibilitaiii

cl,e

nalizd,compurerizatd

a

inragrnii. .:

,

.

lV{etodeie

de

anal:ura

topografrcit

computeizatd (HRT, .GDx-YCC sau

OCT)

penlit

in

plr-rs

gi

caicularea

unor

palametri structuraii

(grosin:ea

stratului

de

fibre

nervrJase

retiniene,

m5rimea

gi

suprafala

ciiscuiui

optic,

n:drimea,

aruprafbla

gi

adincimea

excavadei,

erc.

)

ceea ce

faciiireazd

5r

mai

muit

aprecielea progresiei

bolii,

-

.-

-

l*

:

M

gf

q-b

rJ.g.,

fi.U''4:ilo.g

n

n c

Pednletna

este

o

e;rclorare

ciinicir

esenriald

in

glaucon.,

cieoarece

evicieniiazd

pierderea

cie

fibre nervoase explimaid

prin alterarea

funcliei

vry,uale

?r anumite

sectoare.

Ierir:re'lria

automati sianciard

(PAS)

utlbzeazia

un

spot

iuminos rruc

prezentar

in

difenie

directii

pe rm

fond

cie

i:rtensitate

luminoasl

scdzutd,.

Seasib'iiitatea-bculard

este

e:.primaid

in

decibeli

gi

coiloaratd

cu

valoriie

consicierare

non:rale

in

ftinc1,re

de

vArstZr.

Anwateie

mat

periolmairle

(Humpirel',

Octopus)

pemrir

gi

calcularea

+

unor

iaclici

statistici

imllona:lii penrru

umrdrrrea

progresiei.

Alte uretocle

mai

pr-r1i:r

*irdirzate,.

dar

care poi

cieceia

mai

precoce

cieficirele

runciionale,

sunt

pedmetria

cu iungime

de

unri.6

scurtd

isror

aibas"nl-r

pe

fonci

gaiben)

gi

perimetria cu

dubiare

in

frecvenlir.

gneori

poate

fi utila

,si

peiimetria

cinelicir Goidmann,-i:rai

ales

pentm

trasalea

lirniteior

reriferice

aie cdmpului,

vizual.

Cele mai

frecvente

mcctificari

ale

c2,nruuiui

vizual

in

gJ.aucom

s'.rnt

reciate

?n

rabelui

u

ndror:

Ivled

[{L iyj_ene

: \j_tn

gtrauc

qrx?.

,1i:-

Ldrgtreapetei

oarbe

Scotoame

prilacenti'ale

Scorom

arciform

(Bjem:nl)

,

reapti

nazaii

jxgusral'e

geneiallza;a

i,nsulir

teitpolziii

cie

ciini.,

'

izual

t.ecrta ie

Scotoameie laracentLale

apar Ia.i0

glacie

inlr"trr-r1

prurcirrlti

cie

it,-,atie.

Scotornul

arcjiorm

lipic

are

origine

la

niveiul

peter

oar"be,

fiai.ecl

arcuat

intre

10

gi20

c1e

grade

gi

se

teiut

jni

1a

niveiui

meridianuir-ri

orizonlal

clin

hemicimpol

nazai.

T':-,:apta

nazald.

t'epreztnri

o

discontiriuitate

a

izoptereior

din

cdn:pul

',rizlal

nazal. Ceieialte

ilociiircaii

auar

aru"nci

cind

ciisli'ugeiea

fiblelor rerloase

esie

foarte

avarlsard.

:

,

iil

ri2


33/96

I

ii

fogg*etrig

-

:

Tonometria

este

meiocla

c1e mhsurare

cijnic6

a

presiunii

intraocniare'

Deqi

existi

mbi

mglte telrnici,

principiui

este'con:un:.d.efsnnarea

lemporarl

a

coru,eei

sub

aqiunea

*nei forle

exterioare

.rrrlnurm

propoqibnali

cu presiunea

intraoeulard,lTonomehiapnn

ryi^"*'"

este

ccaside

ratdinpr"i*"t

.-o

rnai

precisd djntre

metodele

de

mlslJrare.

Tonomerria

ia

inten'al"e

repetaie

in

decur.sul

a

24h'

constihrie

curba

tonomekici

nictemeralra,

ca# ,pen1iie

obser.ra:lea

varialiiior

diun:e

aie_presiunii

mtraocuiare.

in_mod

normal

acestea

,nu

depapesc

5

mni

-i{g,

in

giaucom

fiind

adesea'mai

mari.

curba

torornehicd

efectriatd

kL

pacienlii

aflagi

sJrt

ti'aralment

este c

caie

excelent[

de

apreciere

a

efi

ci

enf

ei

terap

efitic

e.

Gomnoscomia

:-:..*:-:.:-:::-:=

,

trip

I

Princiniu,

gcnioscoriei

- ^b'"

;

:

T-"1

r'

'',

-\,

^

,/

. l;"

-/-

-1..

/

/\

/'

'tt

Gonioscopia

este

o

tehnicd


34/96

J

2A-35

grade

pir:ren

soleral

v

izibl|

ID

?

(-rli

orrde

J

rr rrv

bancia

ciliari v

izi

ci'i-a

Lngliiul

cie

g:clul

i

sau

I

se

poale

incirtde, pe

cd.nci cel

:)=

gradui

3

sau

4

esce

desbiris

gi

nu

poate

da n4gtere

unui atarc

de,

giaucon:

piin

inclnrier

e.

li

;

.

P'ir.

c,onioscopie

se

pot

vizttaliza

11

elemeilte

anaroruce

anonneie

la

nivelul

:].^-

"'

t""

'.

-

.:.

^

.-

-'^

-----

unghiuiui

(ptgr:rent

in exces,

,e)$uclat.

sinechii

antedoale,

vase

c,t leoformarie,

sAnge,

etc.) care

orienreazd

ollalmologui

in

stabiiirea

diagnosticulLri

si

ccnclurtei

terapeutice.

Gnmucomrtln

coragcraitni

t.

Giaucomul

congeirital

se ciatoreaziaprezentei

unui

lesut

mezrcierulic

embnonar

in

unghiul

ridocorueean

qi

posibil

pi

unei

inse4ii

qnonlale

a

musciiiuiui

Carte Curs Oftalmo(2) SUUB

Documents

Transcript of Carte Curs Oftalmo(2) SUUB