Studiu Monografic Banca Transilvania

Studiu Monografic

cu tema “Economie Bancară” realizat la Banca Tansilvania

Student:

Anul universitar 2008-2009

Specializarea Finanţe şi Bănci

Iaşi, 2009

2Studiu monografic –„Economie Bancară” – realizat la Banca Transilvania Sucursala Iaşi

Iaşi, 2009

Prezentarea societăţii bancare. Istoric şi evoluţie 3

1. Prezentarea societăţii bancare. Istoric şi evoluţie.

Reforma sistemului bancar în România a început, de fapt, în decembrie 1990 când autoritățile publice de la putere au propus elaborarea unei noi legislații bancare care să favorizeze dezvoltarea unui sistem bancar modern de tip occidental. Astfel, sistemul monobancar specific economiei cu planificare centralizată a fost înlocuit cu un sistem organizat pe două niveluri: Banca Naţională a României şi băncile comerciale1. În noile condiții, Banca Naţională a României a fost reorganizată, asumându-și responsabilitatea de a conduce politica monetară şi de a exercita funcţiile specifice unei bănci centrale. Activităţile sale comerciale au fost transferate unei bănci nou înfiinţate: Banca Comercială Română (BCR), care la data înfiinţării îşi începea activitatea cu o parte din personalul transferat de la B.N.R., iar pe baza protocolului încheiat, prelua un activ şi un pasiv în valoare de 273 de miliarde de lei. De asemenea, în cadrul acestui proces de transformare a sistemului bancar românesc, băncile specializate au fost convertite în bănci comerciale universale și totodată au fost înființate bănci cu capital privat autohton și străin, precum și sucursale ale unor bănci străine.

Astfel, în perioada 1991-1996 s-a înfăptuit prima etapă a reformei bancare concretizate prin: aprobarea Legii nr. 33/1991 privind activitatea bancară şi a Legii nr. 34/1991 privind Statutul Băncii Naţionale a României, care a asigurat structurarea sistemului bancar pe două trepte, având la nivelul superior Banca Centrală, fără funcții comerciale, care avea funcţiile de: emisiune monetară, administrarea rezervelor valutare ale țării, asigurarea stabilității monetare, urmărirea executării balanței de plăți externe, supravegherea activităților bancare şi pe următorul nivel băncile comerciale, constituite în societăţi pe acţiuni în baza legislaţiei societăţilor comerciale, cu respectarea prevederilor şi rigorilor specificităţii activităţii bancare.

Aceste legi au stat la baza creării unui nou sistem bancar orientat spre piaţă, corespunzător standardelor internaționale, care a contribuit la dezvoltarea durabilă a economiei românești. Noul cadru juridic a încurajat dezvoltarea băncilor cu capital privat şi a permis intrarea liberă pe piaţa bancară autohtonă a instituţiilor financiare străine, ceea ce a condus pe de o parte la acoperirea într-o proporție mai mare a nevoilor de capital, iar pe de altă parte la creșterea concurenței cu efecte benefice pentru clienți, și pentru economie în ansamblu. Băncile au fost autorizate să opereze în calitate de bănci comerciale de tip universal, putând efectua o gama largă de operaţiuni bancare pe întreg teritoriul ţării în condiţiile respectării normelor prudenţiale emise de banca centrală, în calitatea sa de autoritate de supraveghere bancară. Astfel, comparativ cu vechiul sistem bancar, noul sistem era capabil sa ofere o gamă vastă de

1 Vezi, Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară., Monitorul Oficial a României nr. 70-04,1991

Iaşi, 2009


produse și servicii bancare, de un nivel calitativ superior, care să reușească să satisfacă exigențele mereu crescânde ale clienților.

Istoria Băncii Transilvania2 a început în Cluj-Napoca, acum 15 ani3, din iniţiativa unor oameni de afaceri din Cluj. Ideea a fost aceea de a crea o bancă locală, un brand de Cluj. Spiritul antreprenorial al fondatorilor săi a determinat consolidarea poziţiei Băncii Transilvania, într-o primă etapă, în Cluj şi, ulterior, la nivel regional. Banca şi-a orientat la început activitatea spre sectorul IMM şi, datorită cererii pieţei, în scurt timp aceasta a început să se dedice şi domeniului retail. În anul 1997 Banca Transilvania a devenit prima instituţie bancară din Romania, care a fost cotată la Bursa de Valori Bucuresti. BT este cea mai mare instituţie bancară cu capital majoritar românesc, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care deţine 14,97% din capitalul social, este acţionar semnificativ.

Prima majorare de capital are loc în anul 1995, la 20,3 miliarde lei, fiind deschise trei sucursale noi, o agenţie şi un punct de schimb valutar. În anul 1996 au fost deschise şapte sucursale noi şi două agenţii, la care se adaugă introducerea creditelor pentru persoane fizice şi – experimental – serviciul telefonic Voice Teller.

A doua majorare de capital are loc în anul 1997, acesta crescând cu 6 miliarde faţă de anul 1995. În acelaşi timp sunt deschise cinci noi sucursale şi o agenţie. De asemenea sunt lansate certificatele de depozit cu discount şi a fost introdus serviciul de plată a salariilor în cont.

În anul 1998, societatea bancară ajunge să aibă un capital social de 50 miliarde lei în urma a două creşteri succesive de capital. Banca ajunge să fie cotată la prima categorie a BVB şi devine membru VISA şi Europay. Anul 1998 a însemnat pentru BT şi începutul procesului de implementare a sistemului de plăţi prin carduri.

În anul 1999, capitalul social s-a majorat la 100 miliarde lei, iar extinderea reţelei teritoriale a continuat.

Pe 24 martie 2000 se emit primele carduri BT, iar în baza acordului semnat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în data de 17 decembrie 1999, a demarat în luna mai 2000 programul pentru finanţarea externă a IMM-urilor prin sucursalele băncii. Tot în anul 2000 a fost extins parteneriatul cu Citibank, prin lansarea în pachet unic de servicii bancare pe piaţa românească (inclusiv taxe pentru vize: Canada, Germania, Brazilia, SUA).

Anul 2001 a însemnat lansarea mai multor produse, cum ar fi: “Depozitul aniversar”; ciclul de depozite “Anotimpuri” – pe termen de 45 de zile; o nouă emisiune de certificate de

2 Abreviat BT3 Înfiinţată în luna decembrie a anului 1993, cu un capital social de 2 miliarde lei, din care 79% capital român şi 21% străin. Banca a devenit operaţională în 16 februarie 1994, prin deschiderea sucursalei din Cluj-Napoca unde s-au stabilit primele relaţii de corespondenţă bancară şi s-au pus bazele sistemului informatic şi de comunicaţii, având loc conectarea la sistemele REUTERS şi SWIFT.

Iaşi, 2009


depozit nominative în lei şi în valută; un nou produs bancar – “Contul Escrow”; depozitul “EURO - 2002”; implementarea modalităţii de a transfera banii prin serviciul Western Union.

În anul 2002 sunt implementate noi strategii, un nou management cu noi direcţii de acţiune. Relansarea noii identităţi4 corporative a Băncii Transilvania şi semnarea unui acord de finanţare în valoare de 10 mil. USD cu Fondul Olandez de Finanţare pentru Dezvoltare (FMO) sunt realizări ale anului 2003.

Banca Transilvania este azi una dintre cele mai importante instituţii financiar - bancare din România, aflată în top 5 şi una dintre cele mai atractive companii listate la Bursa de Valori Bucureşti. O prioritate a activităţii sale este perfecţionarea continuă a serviciilor şi a angajaţilor, aşa încât calitatea să fie cea care face diferenţa. Cu o cotă de piaţă de aproximativ 5,5%, Banca Transilvania este un jucător activ pe piaţă, devenind, datorită accelerării implementării stategiei de creştere, o bancă recunoscută la nivel naţional. Banca Transilvania este structurată pe patru linii de afaceri: retail, IMM, corporate şi Divizia pentru Medici. Astfel, banca şi-a format echipe specializate şi un portofoliu complex de produse şi servicii, pentru a susţine dezvoltarea acestor patru direcţii. Banca Transilvania are peste 1.250.000 de clienţi activi. Banca Transilvania este prezentă în toate centrele economice importante din România, deţinând peste 500 sucursale şi agenţii. Creşterea numărului de unităţi a avut un ritm foarte accentuat mai ales în ultimii trei ani, când au fost deschise aproximativ 450 de entităţi operaţionale. Întreaga reţea teritorială însemnă pentru bancă o importantă carte de vizită şi, bineînţeles, dovada angajamentului său de a veni tot mai aproape de clienţi. Banca Transilvania beneficiază de un sistem informatic performant, centralizat, care oferă clienţilor, ca principal avantaj, posibilitatea accesării contului curent din oricare unitate din ţară. Banca Transilvania are acum şi cinci sub-brand-uri: BT Cafe, BT Golf Cup, Academia BT, Clujul Are Suflet şi Clubul Întreprinzătorului Român. Dintre acestea, proiectul care s-a bucurat de cel mai mare succes este BT Cafe, prima cafenea bancară din România. Banca deţine patru astfel de locaţii - în Bucureşti, Constanţa, Timişoara şi în Cluj-Napoca. Echipa Băncii Transilvania este formată din peste 6.000 de angajaţi care împărtăşesc cultura organizaţională şi valorile BT, eforturile lor fiind canalizate în jurul aceluiaşi obiectiv: calitatea muncii lor, pentru mulţumirea clienţilor. În cei peste 14 ani de activitate, Banca Transilvania a demonstrat că, prin sprijinul acţionarilor şi prin planurile ambiţioase dezvoltate, a devenit o bancă puternică, deschisă, flexibilă si modernă.

Prin deschiderea în luna octombrie 2007 a sucursalei din Cipru, Banca Transilvania a pătruns pe piaţa internaţională, adăugând valoare serviciilor bancare oferite pieţii.

Banca Transilvania S.A. este o societate publică pe acţiuni înfiinţată în România. Banca este înmatriculată la Registrul Comerţului sub nr. J12/4155/1993 având codul de înregistrare fiscală 5022670. Banca are sediul social în Cluj-Napoca, str.G.Bariţiu, nr.8, jud. Cluj. Banca funcţionează în temeiul Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990 (cu modificările şi completările ulterioare) şi în temeiul Ordonanţei de Urgenţă nr. 99/2006 privind instituţiile de

4 În anul 2003 s-a schimbat identitatea corporaţiei, conform noii sale misiuni. Rebranding-ul a însemnat modificarea logo-ului băncii, precum şi implementarea unui concept nou, standard, privind unităţile sale.

Iaşi, 2009


credit şi adecvarea capitalului (cu modificările şi completările ulterioare). Potrivit art. 6 din Actul Constitutiv, obiectele de activitate ale Băncii pot fi rezumate ca fiind desfăşurarea de activităţi bancare. La sfârşitul anului 2007 structura acţionariatului5 la Banca Comercială Transilvania se prezenta astfel:

Acţionari Procent

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) 14,97%

Persoane fizice române 41,90%

Societăţi comerciale româneşti 20,14%

Persoane fizice străine 4,17%

Societăţi comerciale străine 18,82%

TOTAL 100%

Banca Transilvania, fiind o bancă comercială, are ca principale funcţii următoarele:

Atragerea de disponibilităţi de la populaţie şi de la agenţii economici; Creditarea populaţiei şi a agenţilor economici; Funcţia de transfer, prin care băncile asigură plăţile între entităţile economice din

interiorul ţării sau pe plan internaţional.

Banca Transilvania este un grup financiar integrat român cu activităţi dedicate distinct clienţilor Corporativi, clienţilor IMM, clienţilor Retail Banking şi mai nou clienţilor Diviziei Medici, având o reţea teritorială naţională pentru a oferi servicii de calitate. Scopul principal al Băncii Transilvania este de a maximiza satisfacerea clienţilor şi de a depăşi aşteptările acestora, motiv pentru care oferă clienţilor o gamă largă de servicii şi produse, acestea fiind diferenţiate în funcţie de categoria de persoane, fizice sau juridice.

Astfel, persoanele fizice beneficiază de următoarele produse şi servicii:

1. Depozite6 – numărul mare de tipuri de depozite demonstrează flexibilitatea de care dă dovadă banca atunci când doreşte să te ajute să economiseşti. Dobânzile oferite sunt avantajoase. Depozitele Băncii Transilvania aduc o serie de beneficii cum ar fi: comision 0 de constituire şi desfiinţare; gestiune gratuită a conturilor; flexibilitate; bonificare substanţială; acces rapid, procedură simplă de contractare. Ele (depozitele) sunt structurate astfel: Depozite în EURO şi Depozite în Lei.

5 Sursa: Raportul anual al Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania S.A. pentru anul 20076 http://www.bancatransilvania.ro/index/103.html_depozite_persoane_fizice

Iaşi, 2009

http://www.bancatransilvania.ro/index/103.html_depozite_persoane_fizice


Depozite în EURO

Depozitul 77 zile7 cu o dobândă de 7,5%/an Contul curent MĂRIT în EURO – cel mai nou produs de economisire al Băncii

Transilvania. Contul curent MĂRIT în EURO îţi oferă dobânda unui depozit, în condiţiile accesului imediat, similar banilor păstraţi într-un cont curent.

Depozitul în EURO 5,5% - depozit în EURO pe termen de 6 luni cu dobândă fixă de 5,5%/an. Pentru constituirea/deschiderea unui astfel de depozit nu se percepe nici un comision suplimentar, depozitele se pot prelungi automat, opţional dobânda se poate capitaliza iar suma minimă de constituire a depozitului este de 250 €.

Depozite clasice în EURO

Depozite în lei

Economii la vedere – Banca Transilvania pune la dispoziţie un produs de economisire special care preia beneficiile unui cont curent şi avantajele unui cont de depozit. Caracteristici: suma minimă 1000 lei; dobândă variabilă în funcţie de suma economisită (14%, 14,5% şi 15%/an); perioadă de constituire 5 ani; are avantajul unor dobânzi semnificativ mai mari decât la conturile curente; se poate retrage numerar fără a desfiinţa contul cu condiţia păstrării sumei minime de deschidere; dobânda este bonificată lunar şi se capitalizează în contul de economii.

Depozitul Anotimpuri – produsul este oferit de BT atât persoanelor fizice cât şi celor juridice, în vederea fructificării economiilor băneşti pe termen de 45 de zile. Caracteristici: suma minimă a depozitului este 100 lei; dobânda bonificată este de 13,5%/an; pentru constituirea/deschiderea unui astfel de depozit nu se percepe nici un comision suplimentar; posibilitatea de prelungire şi capitalizare automată; dacă se lichidează înainte de termen banca acordă dobânda la vedere pentru perioada economisirii.

Depozitul 111 zile – Principala caracteristică a produsului derivă din perioada de constituire diferită de depozitele clasice şi adaptată nevoilor clienţilor. Dobânda bonificată este de 13,75%/an iar suma minimă necesară pentru deschideea depozitului este 100 lei.

Depozitul 210 zile – similar cu depozitul 111 zile Depozitul Kid Cont – este un depozit cu acumulare şi cu capitalizare anuală a

dobânzii, constituit în numele minorilor cu vârsta cuprinsă între o zi şi 17 ani, pentru o perioadă de minim 1 an şi maxim 17 ani, în funcţie de vârsta minorului. Acest depozit poate fi deschis şi în valută. Caracteristice acestui depozit sunt: depunerea iniţială minimă (300 lei); depunerea lunară minimă (50 lei); dobânda anuală 13,50%; dobânda corectivă (1%) şi bonificaţia suplimentară (0,25% care se calculează începând cu a treia aniversare a depozitului)

7 Oferta este valabilă până la data de 31.01.2009

Iaşi, 2009


Depozitul Revolving – un produs potrivit dacă doreşti să-ţi fructifici economiile băneşti pe termen de: 3 luni; 6 luni; 9 luni; 12 luni; Calculul şi plata dobânzii se realizează lunar.

Depotitul ESCROW – Contul este deschis la cererea ta (persoană fizică sau juridică) dacă doreşti să pui la dispoziţia unui terţ beneficiar (persoană fizică sau juridică) o anumită sumă de bani, în lei sau în valută, în anumite condiţii. Condiţiile în care banca va elibera banii din acest cont sunt stabilite într-o convenţie încheiată de bancă cu cele două părţi.

Depozitul Colateral – Acest produs îţi este oferit pentru situaţia în care trebuie să faci dovada unor garanţii în cazul solicitării eliberării unor scrisori de garanţie bancară sau în cazul în care doreşti obţinerea unui credit de la Banca Transilvania.

2. Credite8 - BT pune la dispoziţie o ofertă variată de credite în lei şi în valută pentru persoane fizice, care se disting prin flexibilitate şi dobânzi atractive, adresându-se unui număr din ce în ce mai mare de clienţi (credite de nevoi personale, creditul “de 2 ori cât casa”, credite imobiliare-ipotecare, credite auto, credite pentru cumpărare de acţiuni, credite diverse).

Creditele de nevoi personale – de la BT au fost concepute pentru acoperirea nevoilor de disponibilităţi băneşti fără a condiţiona destinaţia acestor bani. Aceste credite se acordă rapid şi cu o documentaţie redusă pentru aplicare. În această gamă de produse se disting: Creditul de nevoi personale cu garanţii; Creditul de nevoi curente Practic BT; Creditul de nevoi personale fără rate.

Creditul de 2 ori cât casa – prin care se poate beneficia de un credit mai mare decât garanţiile imobiliare pe care le vei prezenta. Valoarea creditului depinde de veniturile realizate şi de valoarea garanţiei care trebuie să fie de minim 50% din credit.

Credite imobiliare - ipotecare – Credite imobiliare; Credite ipotecare; Creditul punte pentru credit imobiliar şi ipotecar.

Credit auto – Credit pentru achiziţionare de maşini noi sau second-hand, fără avans şi cu perioadă de rambursare de maxim 10 ani (creditul auto Formula BT).

Credit pentru cumpărare de acţiuni - Doreşti să devii acţionar la o companie nelistată? Doreşti să intri într-o afacere funcţională care iţi place? Doreşti să cumperi active de la o companie aflată în privatizare? Banca Transilvania iţi oferă creditul pentru cumpărarea de acţiuni, părţi sociale şi active.

Credite diverse – creditul turistic; creditul pentru studii; creditul pentru românii care lucrează în străinătate.

3. Carduri de credit, Carduri de debit şi Carduri Co-branded9 - BT ocupă locul 5 atât în topul băncilor emitente de carduri cât şi în topul băncilor acceptatoare de carduri, având peste 1.400.000 de carduri emise şi peste 10.000 de termiale pentru acceptarea cardurilor la

8 http://www.bancatransilvania.ro/index/101.html_credite_persoane_fizice9 http://www.bancatransilvania.ro/index/86.html_Carduri

Iaşi, 2009

http://www.bancatransilvania.ro/index/86.html_Carduri

http://www.bancatransilvania.ro/index/101.html_credite_persoane_fizice


plată instalate. În prezent banca are o cotă de piaţă de peste 12% pe piaţa cardurilor atât pe partea de emitere cât şi în ceea ce priveşte acceptare la plată.

4. BT 24 este soluţia de Internet Banking a Băncii Transilvania. BT 24 asigură acces rapid şi sigur, prin intermediul internetului, la conturile proprii, oferind în acelaşi timp şi posibilitatea de a realiza o gamă largă de operaţiuni bancare. Serviciul este oferit 24 de ore din 24, oriunde pe glob de la un computer conectat la internet.

5. Voice & Fax Teller este serviciul oferit de Banca Transilvania care permite accesul la soldurile conturilor persoanelor fizice / juridice deschise la BT, atât cele în RON cât şi cele în valută. Clienţii pot obţine prin fax extrase de cont, respectiv alte informaţii aflate în baza de date a băncii, 24 de ore din 24. Voice & Fax Teller scuteşte clienţii de drumuri la bancă, oferind astfel un plus de confort în relaţia cu Banca Transilvania.

6. Produse de Trezorerie – BT prin Direcţia Trezorerie pune la dispoziţie servicii personalizate, care să asigure facil la piaţa monetară, valutară sau de capital. Sunt puse, astfel, la dispoziţia clienţilor următoarele produse: Operaţiuni de schimb valutar (FOREX); Operaţiuni la termen (forward) cu livrare; Operaţiuni cu titluri de stat; Depozite negociate.

7. Transferuri rapide de bani Western Union.

8. Direct Debit – BT asigură posibilitatea achitării facturilor direct din contul curent. Principalii colaboratori pentru care banca asigură serviciu de colectare a debitelor prin Direct Debit sunt: Orange, Vodafone, Romtelecom, Cosmote, UPC România, Electrica Transilvania Nord, Electrica Transilvania Sud, Electrica Muntenia Nord, Distrigaz Sud.

9. Fonduri de investiţii - Fondurile administrate de BT Asset Management S.A.I. S.A. se adresează persoanelor fizice şi juridice, române şi străine, care nu dispun de informaţii suficiente pentru a-şi putea alcătui un portofoliu diversificat pentru reducerea riscurilor prezente în operaţiunile din piaţa de capital. Avantajele investiţiei în fondurile BT se constituie în servicii de calitate oferite clientului iar portofoliul diversificat al acestora reduce riscurile prezente în operaţiunile din piaţa de capital şi maximizează profitul.

10. Bancassurance. Banca Transilvania s-a gândit la timpul şi costurile clientului prin ataşarea la creditele de nevoi personale cu ipotecă, creditele ipotecare şi imobiliare, a două tipuri de asigurări. Acum este mult mai simplu să închei, dacă doreşti, asigurarea de imobil şi asigurarea de viaţă prin intermediul Băncii Transilvania.

11. Alte produse şi servicii:

Plăţi şi încasări valutare; formulare utile Remitere cecuri bancare spre încasare Eliberare şi răscumpărare de cecuri de călătorie Plăţi şi încasări interbancare Plăţi şi încasări intrabancare Plăţi facturi utilităţi

Iaşi, 2009


Plăţi taxe ambasade Casete de valori Plăţi rate societăţi de asigurări

Banca Transilvania oferă persoanelor juridice următoarele produse şi servicii:

A. Direcţia IMM Banking

Credite (Credit 1 ora, Start Up, Dobânda 0%, Scontare 100%, Proprietăţi imobiliare, Credit 1 oră investiţii fără aport, Credite cu analiză simplificată)

Abonament bancar – Poţi alege un abonament între 10 € şi 50 € şi-ţi va fi returnată în cont valoarea abonamentului. Practic ai până la 50% discount la comisioanele din operaţiuni. Valoarea abonamentului bancar se fixează la fiecare 6 luni la o valoare cuprinsă între 10 € şi 50 €, ca multiplu de 5 €. Valoarea fixată este media comisioanelor tale bancare, aferente ultimelor 6 luni. Deci pe măsură ce afacerea ta creşte, creşte şi valoarea abonamentului şi deci suma returnată în contul tău deschis la Banca Transilvania.

Depozite în lei şi în valută (Depozitul Anotimpuri, Depozitul 111 zile, Depozitul 210 zile, Depozitul 77 zile în EURO, Depozitul 5,55% în Euro, Alte tipuri de depozite)

Carduri Business (VISA Business Electron – debit card de bază, VISA business Silver/VISA Business Gold)

POS - Banca Transilvania propune o soluţie sigură, rapidă, eficientă, modernă şi foarte uşor de pus în practică, în vederea acceptării cardurile bancare ca mijloc de plată în locaţiile tale de vânzare bunuri şi servicii, prin instalarea unui POS (Electronic Founds Transfer Points of Sale).

E-commerce (comerţul electronic securizat) reprezintă un sistem de efectuare a tranzacţiilor de plată cu card pe site-ul comerciantului, fără a fi necesară prezenţa simultană şi în acelaşi loc a cardului, posesorului de card şi a comerciantului. Din punct de vedere al securităţii acestui tip de tranzacţii, serviciul e-commerce permite, în mod similar mediului fizic, autentificarea identităţii clienţilor, cumpărători cu cardul pe internet, prin utilizarea standardului de securitate 3Dsecure, standard agreat la nivel mondial de Visa şi Mastercard.

BT Payment - Banca Transilvania şi firma Renlock oferă soluţia BT Payment, o soluţie completă creată pentru potenţialii comercianţi care doresc să dezvolte o afacere în mediul online.

Operaţiuni bancare (Trezorerie, Operaţiuni de documentare, Operaţiuni curente, Direct Debit, Voice & Fax Teller, BT24, BT Ultra)

Bancassurance

B. Direcţia Corporate Banking

Contul de Business. Banca Transilvania îţi propune un tratament de clasă business. Poţi beneficia de ceea ce banca ştie să facă cel mai bine. De la credite acordate în decurs de câteva ore pentru nevoi urgente, până la finanţări menite să-ţi restructureze bilanţul,

Iaşi, 2009


de la un card de credit aprobat pe loc şi până la detalii de fineţe care privesc operaţiunile zilnice cu banca. Toate acestea sunt disponibile în Banca Transilvania, prin Contul de Business. De fapt este vorba despre decizii rapide, încredere, credite personalizate, relaţii prietenoase.

Credite (Credite pentru capital de lucru, Credite pentru investiţii, Credite pentru nevoi temporare, Proprietăţi imobiliare pe firmă, Plafon rapid de rezervă, Scontare 100%, Oportunitate FX)

Business Banking (Operaţiuni curente, OP fără comision, Contul Partener, Operaţiuni documentare, BT Ultra, Direct Debit, CIP on-line, Subconturi personalizate, Trezo Direct)

Trezorerie Carduri Business Clubul Întreprinzătorului10 - Misiunea Clubului Intreprinzătorului Român este să

sprijine întreprinzătorii români, să exploreze şi să decidă informaţii asupra oportunităţilor oferite de lumea afacerilor astăzi. Se va reuşi acest lucru, oferind membrilor beneficii cu valoare adăugată, asigurând accesul la cunoaştere şi creând premisele schimbului de experienţe. Încurajează creativitatea şi inovaţia şi susţine spiritul antreprenorial românesc. Dacă sunteţi membru al Clubul Întreprinzătorului Român puteţi beneficia de seminariile şi evenimentele, cu subiecte de interes pentru mediul de afaceri, organizate pentru dumneavoastră. Aceste evenimente sunt accesibile tuturor membrilor clubului, clienţii Băncii Transilvania pot beneficia de subvenţii totale sau parţiale în cadrul programelor de training. Pentru dumneavoastră, membrii clubului, se oferă servicii de consultanţă financiar-bancară. Prin serviciile oferite se oferă răspuns întrebărilor dumneavoastră concrete legate de credite sau de relaţia cu băncile în general dar aceste servicii sunt extinse şi pentru piaţa de capital sau asset management. Un alt avantaj oferit de acest club sunt relaţiile de parteneriat pe care le puteţi stabili cu ceilalţi membri ai clubului. Site-ul construit pentru dumneavoastră, vă ajută să vă găsiţi mai uşor partenerii de afaceri - clienţi, furnizori - să stabiliţi relaţii cu parteneri din alte zone ale ţării, să purtaţi discuţii şi să împărtăşiţi experienţe.

POS, E-commerce şi BT Payment Bancassurance

C. Divizia pentru Medici

Insuficienta dezvoltare a sistemului medical românesc, incapacitatea medicilor din sistemul de stat de a contracta credite în calitate de persoane fizice, abilităţile financiare reduse ale medicilor şi experienţa limitată de business a acestora au determinat Banca Transilvania să înfiinţeze o divizie specializată, un brand al Bancii Transilvania, care se numeşte “Divizia pentru Medici”. Pentru această divizie banca a pregătit produse cum ar fi: Pachetul Rezident, Pachetul Specialist, Pachetul Praxis, Card de credit pentru medici, Creditul pentru pacienţi.

10 http://www.btclub.ro/

Iaşi, 2009

http://www.btclub.ro/


Cadrul legislativ general şi specific

Banca Transilvania, ca de altfel toate băncile comerciale din România, se supun atât reglementărilor BNR, privind politica monetară, de credit, valutară, de plăţi, de asigurare a prudenţei bancare şi de supraveghere bancară, precum şi reglementărilor emise de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

Banca Transilvania îşi desfăşoară activitatea potrivit Legii Bancare nr. 58/1998 – republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 78/24.01.2005. Raportul cu BNR este reglementat general de Legea privind Statutul Băncii Naţionale a României, legea 312 din 28 iunie 2004. Un alt act legislativ care reglementează activitatea băncilor comerciale este Ordonanţa Guvernului nr. 10 din 22 ianuarie 2004, privind falimentul instituţiilor de credit, aprobată, completată şi modificată de Legea 278 din 23 iunie 2004. Alte acte legislative: Legea 64 din 22 iunie 1995, privind procedura reorganizării juridice şi a falimentului – republicată în temeiul dispoziţiilor art. 8 alin.1 din Legea 149/2004; Legea 83/1998 privind procedura falimentului băncii. Băncilor legal constituite în România, aflate în stare de insolvabilitate, li se aplică procedura falimentului instituită prin lege. O bancă este considerată insolvabilă dacă se află în următoarele situaţii: banca nu a onorat integral creanţele certe, lichide şi exigibile, de cel puţin 30 de zile; valoarea obligaţiilor băncii depăşeşte valoarea activului său. Procedura falimentului va începe pe baza unei cereri întroduse de către banca denitoare sau de creditori ai acesteia ori de către BNR, după constatarea de către BNR că aplicarea măsurilor de supraveghere specială, desfăşurată în scopul redresării băncii active, nu a condus la evitarea stării de insolvabilitate.

Organisme de control şi reglementare externe.

Ministerul Finanţelor Publice este instituţia de maximă importanţă, cu rol de sinteză în desfăşurarea activităţii structurilor economice, financiare şi fiscale din România, şi funcţionează în baza Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare a Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, aplicând strategia şi programul de guvernare în domeniul finanţelor publece.

De controlul şi reglementarea activităţii băncilor comerciale este însărcinată, deopotrivă, şi Banca Naţională a României, care poate interveni prin reglementări, în activitatea băncilor în scopul de a restabili echilibrul monetar şi cel al valorii menedei naţionale în limitele de siguranţă.

Organe de control şi reglementare interne

Iaşi, 2009


Pentru buna desfăşurare a activităţii, la nivelul fiecărei bănci se stabilesc organe de conducere, care să asigure procesul de coordonare, conducere şi decizie.

A. Adunarea Generală a Acţionarilor

Adunarea Generală Ordinară care reuneşte toţi acţionarii cel puţin o dată pe an, la cererea Consiliului de Administraţie. Deciziile sunt luate cu votul majorităţii acţionarilor prezenţi sau reprezentaţi.

Adunarea Generală Extraordinară reuneşte toţi acţionarii şi este convocată de fiecare dată când trebuie luate decizii cu privire la subiecte precum modificarea statutului, majorarea capitalului, etc. Deciziile sunt luate cu votul acţionarilor ce reprezintă majoritatea capitalului

B. Consiliul de Administraţie

Consiliul de Administraţie determină orientările activităţii băncii şi supraveghează punerea lor în practică. Membrii Consiliului de Administraţie sunt aleşi de Adunarea Generală a Acţionarilor, mandatul lor are o durată de 4 ani şi poate fi reînoit. Membrii C.A. sunt obligaţi să declare la Bursa de Valori Bucureşti şi la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare tranzacţiile semnificative. C.A. este asistat de un Comitet de Audit, condus de un Administrator care nu este membru în Consiliul de Direcţie – reprezentând pe acţionarul majoritar – şi cuprinde alţi 2 Administratori care nu sunt membri ai Comitetului de Direcţie. Comitetul se întruneşte cel o dată pe semestru.

C. Comitetul de Direcţie

Comitetul de Direcţie se întruneşte săptămânal, membrii săi având mandat să coordoneze activitatea de zi cu zi a băncii, cu excepţia operaţiunilor care sunt de resortul Consiliului de Administraţie sau a Adunării Generale a Acţionarilor. Principalele atribuţii privesc aprobarea:

Regulamentului intern de funcţionare a Băncii Transilvania Normelor şi directivelor interne ale băncii şi modificarea lor Politicii de dobânzi practicate pentru resursele şi plasamentele băncii Tarifelor şi comisioanelor în lei şi în valută Politicilor anuale de credit Măsurilor de recuperare a creanţelor

Ca şi administratorii, membrii Comitetului de Direcţie sunt obligaţi să declare la BVB şi CNVM tranzacţiile semnificative pe care le efectuează asupra titlurilor băncii.

D. Comitetul de Audit

Iaşi, 2009


Se întruneşte cel puţin o dată pe semestru. Conform principalelor sale responsabilităţi, Comitetul de Audit analizează, independent de conducerea generală a băncii, pertinenţa metodelor contabile şi a procedurilor interne de colectare a informaţiilor, evaluează calitatea auditului şi a controlului intern, în special în ceea ce priveşte evaluarea, supervizarea şi controlul riscurilor şi, atunci când este cazul, propune măsurile necesare.

E. Auditorul Financiar

Situaţiile băncii sunt certificate de către un cabinet independent. Certificarea se referă la situaţiile statutare stabilite conform normelor BNR şi la situaţiile elaborate conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Numirea auditorului revine Consiliului de Administraţie

F. Comitetul de Credit

Se reuneşte săptămânal, şi este prezidat de Directorul General Adjunct – coordonator al acestei activităţi şi dezbate dosarele de credit care depăşesc, ca nivel, competenţele directorilor executivi. Dosarele care nu sunt rezolvate în cadrul acestor reuniuni sunt transmise Comitetului de Direcţie.

G. Comitetul de Risc

Sub conducerea Preşedintelui (Director General) Comitetul de Risc se reuneşte, de regulă, trimestrial dar şi ori de câte ori este necesar. Misiunea sa constă în gestionarea riscurilor semnificative, precum riscul de credit, riscul de piaţă, riscul de lichiditate, riscul operaţional şi riscul de imagine.

H. Comitetul de Administrare a Activelor şi Pasivelor

Sub conducerea Preşedintelui membrii acestui comitet sunt numiţi de Comitetul de Direcţie, care se întruneşte de regulă o dată pe lună şi ori de câte ori este necesar. Conform atribuţiilor sale, Comitetul analizează politica de dobânzi, resursele şi plasamentele, lichiditatea, rezerva minimă obligatorie a băncii, evoluţia şi structura activelor şi pasivelor.

Iaşi, 2009

2. Organizarea societăţii bancare. Sistemul informaţional bancar.

Organizarea societăţii bancare

Organigrama întâlnită în cadrul sucursalelor bancare judeţene este redată în figura următoare

Între funcţiile şi atribuţiile principale deţinute de sucursalele judeţene ale unei bănci amintim:

Dezvoltarea politicii de creditare, operaţiuni cu numerar şi alte operaţiuni bancare în limitele impuse de sediul central şi în conformitate cu legislaţia în domeniu

Controlul operaţiunilor cu clientela, al documentelor iniţiate şi utilizate, introducerea datelor în sistemul informatic, raportări, contabilitatea operaţiunilor, verificarea constantă a operaţiunilor

Iaşi, 2009


Asigurarea respectării conduitei interne şi externe pentru gestiunea regulamentară a operaţiunilor de casierie

Realizarea de investiţii în limitele aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli şi în conformitate cu îmbunătăţirea poziţiei pe piaţă

Angajările salariaţilor în conformitate cu nevoile organizaţionale ale băncii şi în limitele aprobate de buget, concedieri ale acestora în condiţiile şi temeiurile legale

Mandatarele din partea Centralei de reprezentare şi în faţa Autorităţilor Legale, atât pentru Sucursale, cât şi pentru agenţiile din subordine

Sistemul informaţional bancar şi automatizarea operaţiunilor bancare

Activitatea bancară, conducerea acesteia şi exercitarea controlului se desfăşoară ca efect al deciziilor. Legătura între procesul de decizie şi cel de execuţie se realizează prin fluxul continuu de informaţii, specific sistemului bancar.

Sistemul informaţional bancar este constituit din ansamblul mijloacelor şi metodelor prin care se realizează colectarea, prelucrarea şi transmiterea datelor şi a informaţiilor şi reprezintă premisa organizării şi desfăşurării eficiente a activităţilor de conducere, coordonare şi control, cât şi a celor operative. În acelaşi timp sistemul trebuie să asigure păstrarea şi depozitarea datelor şi a informaţiilor, realizarea de sinteze, rapoarte pentru fundamentarea deciziilor. Datele care stau la baza sistemului informaţional bancar au ca surse atât evidenţa operativă, statistică şi contabilă, proprie băncii, cât şi evidenţele clienţilor acestora, în calitate de titulari de conturi.

Preluate în sistemul informaţional, datele se transformă în informaţii bancare elementare sau complexe, intermediare sau definitive, operative, postoperative sau previzionale. Ca rezultat al prelucrării datelor, informaţiile bancare se constituie într-un flux informaţional care se manifestă atât în cadrul unităţilor bancare, cât şi în afara lor (între bănci şi clienţi).

Sistemele informaţionale bancare sunt concepute pe două niveluri: un nivel al aplicaţiilor bancare propriu-zise şi altul al suportului de dezvoltare al acestor aplicaţii.

Funcţiile de bază ale sistemului informaţional sunt:

Gestiunea conturilor în lei şi în valută, a persoanelor fizice şi juridice Urmărirea creditelor în lei şi în valută acordate clienţilor Gestiunea certificatelor de depozit Decontări intra şi interbancare Financia-contabilă şi personal

Iaşi, 2009

Organizarea societăţii bancare. Sistemul informaţional bancar 17

Fig. 2.1 Fluxul informaţional bancar prezentat în relaţie feedback11

Ieşiri Intrări

Sistemul informaţional bancar îndeplineşte rolul de prelucrare normală/automată a informaţiilor transmise de către sistemul operant, în scopul furnizării datelor necesare controlului activităţii globale asigurate de către sistemul de conducere.

În sistemul actual de organizare a sistemelor financiar bancare la nivel naţional şi internaţional, există patru tendinţe de organizare a subsistemului informaţional:

Sistem informatic standard (SIS) Sistem expert (SE) Sistem interactiv de asistare a deciziei (SIAD) sau sistem executiv (ESS) Sistem informatic mixt (SIM)

Circuitul documentelor

Circuitul documentelor bancare presupune organizarea fluxului informaţional la nivelul întregului sistem bancar, al fiecărei bănci în parte, precum şi al tuturor unităţilor subordonate lor. În general, prin circuitul documentelor din cadrul sistemului bancar se înţelege mişcarea lor succesivă, din momentul întocmirii (documentele interne) sau prezentării la ghişeu de către titularii de conturi (documente externe), în scopul efectuării şi înregistrării operaţiunilor în conturi analitice şi sintetice şi până în momentul arhivării, în vederea păstrării lor, sau expedierea acestora clienţilor băncii. Mişcarea succesivă a documentelor bancare se realizează în cadrul unui circuit bine precizat, care presupune parcurgerea mai multor faze, astfel:

Primirea documentelor la ghişeu sau întocmirea acestora de către personalul băncii şi efectuarea asupra lor a controlului operativ curent, urmărindu-se atât îndeplinirea condiţiilor de formă, cât şi modul în care s-a respectat cadrul normativ şi disciplina bancară privind conţinutul operaţiunilor solicitate;

Contabilizarea documentelor, operaţiune realizată fie prin transpunerea înregistrărilor în note contabile, fie prin înscrierea directă, pe documentele respective, a conturilor care urmează să efectueze înregistrarea, corespunzător modului în care are loc prelucrarea automată a datelor cu ajutorul echipamentelor electronice;

11 Cocriş V., Chirleşan D., Economie bancară – Repere teoretice şi studiu monografic, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi, 2008, p.234

Iaşi, 2009

Activitatea de decizie Sistem

informaţional bancar

Activitatea operativă


Înregistrarea succesivă a documentelor bancare în evidenţa contabilă analitică şi sintetică;

Confruntarea datelor din contabilitatea analitică cu cele din contabilitatea sintetică, pentru a se urmări exactitatea operaţiunilor efectuate. În acest scop, se foloseşte, ca instrument de evidenţiere, balanţa de evidenţiere zilnică;

Clasarea şi păstrarea documentelor, respectiv expedierea acestora titularilor de conturi.

În urma unei documentări la partenerii de practică a fost întocmit un circuit al documentelor pe faze:

1. Primirea documentelor la ghişeu; Întocmirea documentelor interne; Controlul documentelor

2. Contabilizarea documentelor

3. Înregistrarea în evidenţa contabilă

4. Verificarea înregistrărilor

5. Clasarea documentelor; Păstrarea şi arhivarea; Expedierea documentelor.

Fluxuri informaţionale ale celor mai importante departamente ale unei instituţii financiar-bancare

Serviciul Creditare

Asigură îndeplinirea sarcinilor rezultate din statutul băncii în domeniul acordării de împrumuturi pe termen scurt, mijlociu sau lung;

Colaborează cu toate compartimentele din cadrul băncii, şi îndeosebi, cu compartimentul tezaur-casierie, compartimentul contabilitate şi cel informatic, cu unităţile bancare din judeţ

Stabileşte limita trimestrială de credite în funcţie de cifra de afaceri Negociază cu agenţii economici nevoile suplimentare de credite peste nivelul

trimestrial stabilit, pe baza cererii de credite ale fiecărei unităţi Comunică cu inspectorii serviciului de contabilitate şi informatic, limita maximă

a creditului acordat, termenele, ratele scadente şi destinaţia creditului conform contractului de credite

Verifică dacă documentaţia prezentată de agenţii economici sau persoane fizice conţine toate documentele şi instrucţiunile centralei băncii pentru acordarea creditelor

Verifică garanţiile asiguratorii ale solicitanţilor de credite Solicită pentru creditele pe termen lung acordate agenţilor economici privaţi sau

persoanelor fizice aprobarea centralei băncii pentru fiecare caz, precum şi pentru creditele care depăşesc plafonul de creditare

Iaşi, 2009


Serviciul Informatic

Prelucrează zilnic pe calculatoare electronice toate documentele contabile primite de la operatorii de la ghişeu şi Compartimentul Contabilitate, precum şi decontările cu agenţii economici sau persoane fizice care au deschise conturi la bancă

Întocmeşte conform metodologiei stabilite extrasele de cont pentru agenţii economici şi persoanele fizice care au conturi deschise la bancă şi le predă Compartimentului Contabilitate pentru verificare şi expediere beneficiarilor

Întocmeşte pe calculator, lunar sau ori de câte ori este nevoie, balanţa de verificare şi actele contabile solicitate de Compartimentul Contabilitate în vederea realizării Bugetului de Venituri şi Cheltuieli al băncii

Asigură securitatea şi secretul operaţiunilor, documentelor întocmite de bancă, divulgarea secretelor băncii sau a unor operaţii fiind sancţionate potrivit contractului colectiv de muncă

Fac propuneri de raţionalizare şi simplificare a evidenţei operative şi contabile şi iau măsuri pentru realizarea lor

Compartimentul Tezaur-Casierie

Acest serviciu organizează şi asigură îndeplinirea tuturor sarcinilor trasate de centrala băncii şi de către Comitetul de Direcţie al sucursalei în domeniul operaţiilor de tezaur, casierie şi operaţii cu numerar, având următoarele atribuţii:

Răspunde de organizarea, coordonarea şi aplicarea justă a instrucţiunilor şi dispoziţiilor centralei băncii în domeniul operaţiilor de tezaur, casierie şi operaţii cu numerar, în mod permanent îmbunătăţind şi raţionalizând lucrările în condiţiile creşterii continue a randamentului muncii;

Asigură condiţiile necesare de muncă pentru efectuarea operaţiilor de casierie; Organizează şi controlează ca păstrarea şi transportul valorilor gestionate să se

efectueze în condiţii de deplină securitate, asigurând respectarea cu stricteţe a instrucţiunilor şi dispoziţiilor primite în acest sens;

Gestionează numerarul din casa de circulaţie, precum şi celelalte valori de tezaur şi deţine cheile tezaurului băncii;

Ţine evidenţa mişcării imprimatelor destinate vânzărilor, păstrate în tezaur sau în case de fier;

Primeşte zilnic şi gestionează, de la casierii, ghişeele de încasări şi plăţi, situaţiile operaţiilor efectuate şi verifică justeţea şi integritatea predării către controlul centralizator sau către casierul central;

Centralizează în registrul de evidenţă numerarul manipulat, operaţiile efectuate privind mişcarea numerarului şi transcrierea în registrul de tezaur a valorilor rămase asupra serviciului, controlând concordanţa între primiri, ieşiri şi sold;

Păstrează în tezaur dosarele, documentele de casă şi le eliberează pentru consultare conform dispoziţiilor scrise în acest sens;

Iaşi, 2009


Răspunde de încadrarea corespunzătoare cu personal, verificarea serviciului şi de buna pregătire din punct de vedere profesional.

Specificitatea sistemului informaţional al Băncii Transilvania

Activitatea Băncii Transilvania este strict legată de utilizarea sistemului informatic pe care aceasta îl are în dotare. În scopul perfecţionării actualei configuraţii informaţionale, Banca Transilvania a introdus noul sistem informaţional Kindle, care permite efectuarea operaţiunilor on-line în toate sucursalele sale.

Pentru îmbunătăţirea decontărilor interbancare în plan extern, Banca Transilvania continuă extinderea sferei sale de comunicare în domeniul relaţiilor internaţionale. Toate tranzacţiile se efectuează în condiţii de operativitate deosebită, în maxim două zile bancare de la data ordonării de către client, graţie unui sistem informatic integrat cu sistemul Swift şi profesionalismului personalului implicat în acest gen de operaţiuni. Un avantaj în plus îl constituie faptul că încasările în valută în favoarea clienţilor nu se comisionează.

Avantajele oferite clienţilor sunt foarte apreciate de aceştia, fapt reflectat şi de volumul de transferuri (încasări şi plăţi) procesate de Banca Transilvania, în creştere de la an la an.

Aplicaţiile informatice pe care BT le pune la dispoziţia clienţilor sunt următoarele:

Western Union

Servicii de trimitere/primire, prin care banii sunt plătiţi de un expeditor unui agent Western Union, care, la rândul său, va plăti destinatarul – persoană fizică – cu domiciliul în ţară sau străinătate. Pentru utilizarea acestui serviciu oferit de BT nu este necesară deschiderea unui cont bancar. Începând cu luna iulie 2001, se pot efectua tranzacţii Western Union prin toate sucursalele băncii.

Internet banking BT24

BT24 asigură acces rapid şi sigur, prin intermediul internetului, la conturile proprii, oferindu-le, în acelaşi timp, posibilitatea de a realiza o gamă vastă de operaţiuni bancare. Serviciul este disponibil 24 de ore din 24, putând fi accesat de oriunde de pe glob, de pe orice computer conectat la internet. Aplicaţia BT24 permite efectuarea unui spectru larg de operaţiuni, precum:

Plăţi în lei către orice beneficiar Plăţi în lei către Trezoreria Statului Plăţi de utilităţi Alimentări card Plăţi de salarii în conturile de card BT ale angajaţilor Plăţi valutare interne şi externe Vânzări-cumpărări de valută Constituiri şi desfiinţări de depozite

Iaşi, 2009


Pentru a veni în sprijinul clienţilor, aplicaţia BT24 oferă şi o serie de facilităţi conexe cum ar fi:

Importul de ordine Exportul datelor referitoare la ordinelor de plată trimise la bancă Furnizarea de informaţii legate de starea ordinelor de plată trimise băncii Posibilitatea vizualizării şi tipăririi extraselor de cont Evoluţia soldurilor inclusiv sub formă grafică Posibilitatea definirii beneficiarilor plăţilor direct de către client Comunicare securizată între client şi bancă

BT ULTRA este un program performant, construit pe platforma Multicash. Serviciul permite efectuarea de plăţi de la biroul clientului din contul curent deschis la Banca Transilvania:

În lei, către partenerii clientului care au conturi deschise la bănci comerciale din România

În lei către Trezoreria Statului În valută către orice destinaţie Vă permite atât alimentarea cardurilor personale, cât şi pe cele ale angajaţilor Efectuarea de schimburi valutare

Componente ale programului BT ULTRA

Multibank – o aplicaţie care colectează informaţiile referitoare la conturi din mai multe programe de tip Multicash şi le prezintă în formă centralizată, uşor de folosit. Clienţii pot avea o imagine de ansamblu asupra tuturor operaţiunilor bancare şi pot căuta orice tranzacţie indiferent de contul, banca, data sau valuta prin care a fost efectuată.

DPEPrint – un program care permite tipărirea în formatul cerut de reglementările legale în vigoare a dispoziţiilor de plată valutară pe care le transmit prin BT ULTRA.

IBAN – un program de validare a codurilor IBAN care permite verificarea codurilor IBAN ale beneficiarilor.

BT NET face din acelaşi sistem Electronic Banking, deosebirea constând în aceea că derularea operaţiunilor se face prin internet, pe bază de parole asupra conturilor clienţilor. Prin acest sistem se pot face operaţiuni doar asupra conturilor curente şi doar plăţi în lei. BT NET este cel mai nou şi mai modern produs al Băncii Transilvania, oferind clienţilor săi acces on-line permanent la conturile lor, fiind în acest moment cea mai bună soluţie pentru Internet Banking. Accesul on-line presupune legătura directă cu banca, oferind posibilitatea realizării de operaţiuni în timp real (se elimină astfel decalajul dintre efectuarea operaţiunii asupra unui cont şi actualizarea acestuia). BT NET oferă o mare mobilitate clienţilor săi, aceştia putându-se conecta de pe orice calculator, din ţară sau străinătate, de acasă sau din maşină, 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an. Instrucţiunile primite vor fi executate de bancă în programul de lucru normal.

Iaşi, 2009

3. Conturile bancare

Proceduri pentru deschiderea conturior bancare (curente, de depozit, de împrumut, cu destinaţie specială)

Obiectul principal al activităţii bancare îl constituie atragerea de disponibilităţi de la persoanele juridice şi fizice, sub formă de depozite sau instrumente negociabile, plătibile la vedere sau la termen. Operaţiunile cu clientela sunt operaţiuni efectuate cu agenţii economici, alţii decât băncile, sub formă de credite, de depozite sau cont curent, efectuate în conformitate cu condiţiile generale bancare şi condiţiile generale de desfăşurare a afacerilor pentru persoanele fizice.

La cererea clienţilor, persoane fizice şi juridice, băncile pot deschide:

Conturi curente de disponibilităţi băneşti prin care se fac operaţiuni de încasări şi plăţi Conturi de depozite la vedere sau la termen pentru păstrarea şi fructificarea resurselor

băneşti atrase de la persoanele fizice şi juridice Conturi de credite prin care se efectuează operaţiuni de acordări şi rambursări de credite Conturi cu destinaţie specială care reflectă produse şi prestări de servicii efectuate de

bancă la solicitarea clientului

A. Contul curent – destinat operaţiunilor curente de încasări şi plăţi. Este un cont bifuncţional, putând avea solduri fie creditoare, când sumele respective pot fi retrase de titularii de conturi, în orice moment fără preaviz, fie solduri debitoare, în condiţii accidentale, neautorizate (overdraft). Conturile curente se creditează cu sumele încasate de client de la diverşi debitori sau prin acordări de credite şi se debitează cu plăţile făcute către creditori sau cu rambursările de credite.

Acest tip de cont funcţionează de regulă pe sold creditor. Există însă şi posibilitatea unei descoperiri de cont pe baza unui acord între client şi bancă. Există şi o serie de comisioane practicate de bancă în legătură cu operaţiunile de casă:

Comision de mişcare (rulaj), aferent coloanei de plăţi (debit) Comision de descoperire a contului Comision de administrare a contului (se plăteşte anual)

Contul curent este un produs bancar cu ajutorul căruia se pot administra banii mai uşor şi mai eficient. Prin intermediul contului curent se pot deopotrivă efectua plăţi, încasări, transferuri bancare, dar se şi pot păstra banii, acumulând astfel dobândă. Poate fi deschis în Lei, USD, EURO, GBP sau altă valută, în funcţie de banii disponibili.

Avantaje ale contului curent:

Iaşi, 2009

Conturile bancare 23

Accesibilitate. La deschiderea unui cont curent, clientul poate primi un card ataşat acestuia. Astfel el poate avea acces la banii săi 24 de ore din 24, chiar şi atunci când banca este închisă sau când se află în străinătate.

Flexibilitate. Clientul hotărăşte în orice moment ce se întâmplă cu banii săi. Poate să-i transfere în alte conturi, să facă plăţi sau să retragă de la bancomat sau de la orice ghişeu al băncii.

Timp economisit. Clientul poate să-şi achite lunar utilităţile fără să-şi mai piardă timpul pe drumuri.

Control asupra tranzacţiilor. Extrasul de cont, oferit lunar sau oricând la cerere, permite controlul asupra tranzacţiilor.

B. Contul de depozit – se deschide de către compartimentul decontări contabilitate în baza contractului de depozit, cuprinzând condiţiile depozitului, completat şi semnat de către depunător. Semnătura titularului de cont constituie specimenul de semnătură al acestuia, care se va confrunta cu semnătura de pe dispoziţiile ulterioare ale titularului cu privire la depozit. Contractul de depozit, după verificare se semnează de către directorul unităţii şi conducătorul compartimentului decontări contabilitate.

Pentru fiecare depozit se deschide un cont separat de depozit. Suma depozitului trebuie să fie cel puţin la valoarea minimă stabilită de bancă. Depozitele pot fi: la vedere sau la termen. Depozitele la vedere sunt depozite care nu au un termen fixat şi a căror durată trebuie să fie egală cu cel mult o zi lucrătoare. La depozitele la termen, perioadele de păstrare a sumelor în contul respectiv sunt în zile calendaristice potrivit contractului de depozit. Termenul se socoteşte începând cu data înregistrării sumei consemnate ca depozit şi până la data la care expiră termenul contractual.

La depozitele constituite banca acordă dobânda prevăzută în contractul de depozit, al cărui nivel este în funcţie de termenul depozitului.

Dobânda se plăteşte lunar sau la expirarea termenului depozitului. Persoanele fizice pot constitui numai depozite cu plata lunară a dobânzii. Dobânda lunară neîncasată se ţine într-un cont separat de disponibilităţi la dispoziţia titularului la care se acordă dobânda la vedere practicată de bancă.

La semnarea unui contract de depozit se semnează un contract de constituire a depozitului prin care se stabilesc suma, scadenţa, dobânda şi persoanele care sunt împuternicite să facă operaţiuni.

Tipuri de depozite la termen:

În funcţie de modalitatea de plată a dobânzii pot fi: Depozite cu capitalizare – periodic dobânda se adaugă la suma depusă

iniţial Depozite fără capitalizare – lunar dobânda se constituie într-un cont

curent care îi asigură clientului accesul la acesta. În cazul în care clientul

Iaşi, 2009


va retrage suma înainte de scadenţă dobânda calculată va fi mai mică (dobânda pentru conturile curente)

În funcţie de opţiunea de reînoire a depozitului pe acelaşi termen ca cel iniţial: Dacă se optează pentru reînoire automată la sfârşitul perioadei

depozitului, depozitul se prelungeşte automat. În plus, dacă depozitul are opţiunea de capitalizare a dobânzii, dobânda se adaugă la suma iniţială. Pentru perioada următoare rata dobânzii se va aplica la suma iniţială plus dobânda obţinută în perioada precedentă.

Dacă nu se doreşte reînoirea automată, depozitul va avea scadenţa unică, adică la scadenţă suma depozitului se va transfera în contul curent (pentru care se va calcula dobânda la vedere) sau suma va rămâne în acelaşi cont, fără dobândă.

În funcţie de dobândă: Depozite cu dobândă variabilă : banca poate modifica rata dobânzii pe

perioada depozitului, în funcţie de evoluţia pieţei Depozite cu dobândă fixă: banca asigură o rată fixă a dobânzii pe

perioada depozitului indiferent de evoluţia pieţei.

C. Contul de Card – acest cont este deschis prin contractul de card şi în anumite situaţii (carduri de credit) oferă posibilitatea obţinerii unei descoperiri de cont de la nivelul unui venit mediu lunar până la 5-6 venituri medii lunare.

D. Contul de împrumut

În prezent, facilităţile conturilor de împrumuturi sunt utilizate predominant de persoane juridice, şi într-o proporţie mai mică de persoanele fizice. Tipurile de împrumuturi variază în funcţie de client: persoane juridice sau persoane fizice. Astfel, pentru persoane juridice împrumuturile se pot acorda pentru: afaceri; investiţii; pentru activitatea curentă (pentru susţinerea capitalului circulant); privatizare. Pentru persoanele fizice împrumuturile se acordă pentru: cumpărarea de bunuri (de folosinţă îndelungată); pentru construirea de case; pentru vacanţe; pentru demararea unei afaceri.

Pentru obţinerea unui credit, clienţii completează o cerere în care specifică scopul împrumutului. La acordarea unui credit se solicită, de regulă, o garanţie iar banca va trebui să fie în posesia acesteia, înaintea aprobării împrumutului. Această garanţie este solicitată de bancă în scopul de a se proteja faţă de evenimente imprevizibile şi faţă de riscul de insolvabilitate al clientului. Volumul creditelor acordate de o bancă, precum şi valoarea maximă a unui credit ce poate fi acordat, se stabilesc de conducerea băncii, fiind prezentate pentru sucursală anumite competenţe în limita unor plafoane.

Conturile de credit se deschid de către compartimentul decontări-contabilitate pe baza unui exemplar din contractul de credit încheiat, prezentat de compartimentul de credite care a analizat şi supus spre aprobare cererea de credit a clientului, potrivit normelor de creditare ale băncii.

Iaşi, 2009


Deschiderea contului de credit este condiţionată de existenţa, la aceeaşi bancă, a contului de disponibilităţi. Pentru clienţii cu capital integral sau majoritar de stat, cu cont de disponibilităţi pentru activitatea curentă deschis la alte bănci, deschiderea contului de credit se face cu avizul prealabil al Ministerului Finanţelor.

Împrumuturile se clasifică de regulă, în funcţie de termene, astfel:

Împrumuturi pe termen scurt – pe o perioadă de maxim 1 an Împrumuturi pe termen mediu – pe o perioadă între 1 an şi 5 ani Împrumuturi pe termen lung – pe o perioadă mai mare de 5 ani

Ratele dobânzii sunt variabile dar există şi situaţii când se utilizează rate fixe. Acest lucru se stabileşte în momentul în care împrumutul este aprobat. Ratele dobânzii depind de categoria clientului împrumutat şi de termenul pentru care se face împrumutul. BNR stabileşte periodic taxa oficială a scontului, numită şi rata dobânzii de referinţă, care influenţează ratele dobânzilor practicate de băncile comerciale.

Rambursarea. În momentul aprobării împrumutului banii se înregistrează într-un cont asemănător contului curent denumit cont de disponibilităţi din credite (lei sau valută) din care se vor face plăţi corespunzător obiectului creditului acordat. Pentru gestionarea contului banca percepe comision. Dobânda se percepe lunar şi se preia direct din contul clientului.

Procedura privind solicitarea deschiderii unui cont

Potrivit Legii nr. 33/1991 privind activitatea bancară şi Regulamntul BNR privind operaţiunile valutare, băncile sunt autorizate să deschidă conturi persoanelor fizice şi juridice române şi străine. Referitor la deschiderea conturilor în lei reglementările amintite nu impun restricţii. Anumite restricţii pot apare la deschiderea conturilor în valută la bănci din România, iar disponibilităţile să le utilizeze fără restricţii.

Relaţia dintre bancă şi client începe odată cu deschiderea contului şi depunerea primei sume de bani.

Când se solicită deschiderea unui cont bancar, este important ca banca să obţină cât mai multe informaţii despre noul client. Practica arată că este prudent ca banca să-şi formeze o imagine cât mai completă despre potenţialul client, mai ales în cazul în care se apreciază că acesta este interesat, în prezent sau în viitor de posibilităţile de creditare ale băncii. Este de reţinut că o bancă nu este obligată să accepte pe oricine drept client şi nu este prudent să deschidă un cont dacă înformaţiile pe care le deţine privind caracterul, situaţia solicitantului şi natura activităţii (atunci când este vorba despre un client persoană juridică) nu satisfac exigenţele prudenţei bancare.

Iaşi, 2009


Persoane fizice

În cazul Băncii Transilvania acestea pot deschide conturi curente şi de depozit în lei şi/sau valută la cererea expresă a clienţilor. Conturile se deschid de către unităţile operative (sucursale, agenţii), în conformitate cu normele elaborate de bancă în acest scop, prin completarea formularelor standard ale băncii. Titularul contului poate numi unul sau doi împuterniciţi, care au dreptul de a efectua operaţiuni în acest cont.

De sumele aflate în conturile deschise (curente şi de depozit) în evidenţa băncii, pot dispune liber, cu respectarea normelor în vigoare, următoarele persoane:

Titularul contului Persoanele împuternicite de titular, numai pe timpul vieţii titularului Moştenitorii titularului, care dovedesc cu certificat de moştenitor sau cu hotărâre

judecătorească această calitate.

Pe lângă obţinerea informaţiilor necesare despre un client nou, banca trebuie să dobândească şi specimenele de semnătură cerute pentru un cont. Acest lucru se realizează printr-un document în care sunt desemnate persoanele care pot opera în acel cont şi specimenele de semnătură ale acestora.

Persoane juridice

Un client persoană juridică, pentru a deschide un cont bancar, va trebui să furnizeze informaţii detaliate despre companie şi să completeze o cerere care are şi valoare de contract cu banca. Banca poate folosi informaţiile din formularul de cerere pentru analize de marketing, întrucât informaţiile conţinute de formularele de cerere vor da indicaţii asupra produselor şi serviciilor băncii care ar putea interesa clienţii.

Pe lângă informaţiile necesare despre un client nou, banca trebuie să obţină şi specimenele de semnătură cerute pentru un cont. Acest lucru se realizează printr-un document în care sunt desemnate persoanele care pot opera în acel cont şi specimenele de semnătură ale acestora. Conturile comerciale (pentru persoane juridice) necesită două semnături – una va fi cea a conducătorului unităţii (sau a omologului său) iar cealaltă este cea a contabilului. Fiecare din cei doi poate mandata până la două persoane care să aibă drept de semnătură în numele lor. Pentru a fi valabilă, împuternicirea trebuie să poarte ştampila oficială a societăţii. Limita responsabilităţilor diferitelor părţi implicate în tranzacţii este foarte importantă, atât pentru bancă cât şi pentru client.

Clienţii persoane juridice rezidente trebuie să prezinte băncii odată cu cererea de deschidere a contului şi următoarele documente:

1. Contractul de societate, ştampilat şi autentificat la Notariat;2. Statutul societăţii, autentificat la Notariat;3. Certificatul de înmatriculare la Registrul Comerţului;

Iaşi, 2009


4. Înregistrarea societăţii la Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat;

5. Hotărâre judecătorească definitivă privind autorizarea funcţionării societăţii şi constituirea legală a acesteia, în conformitate cu Legea nr. 31/1990

6. Extras din Procesul Verbal al AGA privind abordarea nominală a conducerii societăţii şi a persoanelor împuternicite cu drept de semnătură;

7. Codul Fiscal şi amprenta ştampilei8. Dovada existenţei spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea;9. Fişa cu specimenele de semnături ale persoanelor cu drept de semnătură în bancă.

În cazul persoanelor juridice cu scop nelucrativ sunt necesare documentele menţionate la punctele 2, 5 şi 6 (precum şi amprenta ştampilei)

Operaţiuni curente şi operaţiuni speciale

Operaţiuni efectuate prin conturile curente

Conturile curente pot fi deschise atât pentru persoane fizice, autorizate sau nu, cât şi pentru persoane juridice. Titularii pot solicita deschiderea lor în lei sau în valută.

Operaţiunile derulate prin conturile curente în lei, ale căror titulari sunt persoanele fizice, sunt următoarele:

Virarea salariului în contul curent Plata facturilor la utilităţi Retragerea de numerar Alimentarea cardului

Pe baza operaţiunilor desfăşurate se poate emite un extras de cont, lunar sau la cererea titularului, în care este evidinţiat soldul creditor al contului. Banca va reţine sumele aferente comisioanelor, spezelor rezultate în urma operaţiunilor prin conturile clienţilor săi.

Persoanele Juridice deţinătoare de cont curent pot efectua următoarele operaţiuni:

Încasări/plăţi către furnizori, comisioane, amenzi, plăţi legate de cheltuieli de judecată Cheltuieli cu abonamente, cheltuieli guvernamentale, cheltuieli cu leasing operaţional,

asistenţă tehnică Plăţi legate de judecată

Operaţiunile valutare curente sunt operaţiuni realizate între rezidenţi şi nerezidenţi, la persoanele fizice şi juridice:

Tranzacţii de comerţ internaţional cu bunuri şi servicii Alte operaţiuni care nu sunt de natura operaţiunilor valutare de capital cum ar fi:

plăţi/încasări legate de taxe şi impozite, onorare, comisioane, amenzi, plăţi legate de cheltuieli de judecată, asistenţă tehnică, drepturi de asigurări sociale, etc.

Iaşi, 2009


Repatrierea veniturilor nete sub formă de dividende, dobânzi, chirii provenind din operaţiuni valutare curente şi de capital

Cheltuieli care nu sunt de natura operaţiunilor valutare de capital făcute de rezidenţi deplasaţi în străinătate în scop educaţional sau religios, de recreere, vacanţă, sport, afaceri, vizite la rude sau prieteni

Operaţiuni prin conturile de depozit la termen sunt:

Constituirea depozitului la termen în numerar şi prin virament de la orice unitate bancară de către titularul de cont

Lichidarea depozitului la termen în numerar, la unitatea bancară la care contul este deschis, sau oricare dintre sucursale sau agenţii

Eliberarea extraselor de cont, care cuprind evidenţa tuturor operaţiunilor efectuate în contul de depozit la termen.

Dobânzile aferente acestor depozite sunt virate într-un cont curent deschis automat pe numele titularului.

Operaţiuni efectuate prin conturile de economii

Conturile de economii sunt deschise la bănci pentru persoanele fizice, în valută şi în lei. Aceste conturi sunt un mix între conturile de depozit la termen şi conturile curente, din punct de vedere al operaţiunilor care se pot efectua prin intermediul acestora:

Depuneri/retrageri de numerar în/din contul de economii la unitatea băncii cu respectarea plafonului minim în cont

Încasări inter şi intrabancare în contul de economii Plăţi prin virament din contul de economii în contul curent al clientului deschis la orice

unitate a băncii cu condiţia respectării plafonului minim în cont Închiderea contului de economii

Operaţiuni de încasări prin numerar sau prin virament pot fi dispuse de titularul contului sau împuterniciţi, precum şi de terţi (persoane fizice sau juridice), care sunt în măsură să precizeze cu exactitate sediul bancar unde are titularul de cont deschis contul curent, numele şi prenumele titularului, simbolul contului curent. Toate intrările de sume în contul curent se vor înregistra la valoarea lor în valuta în care s-a dispus operaţiunea, ţinând seama de data valutei şi respectându-se prevederile din regulamentul BNR privind efectuarea operaţiunilor valutare.

1. Încasări prin cont curent în numerar. La alimentarea contului curent se va utiliza ordinul de încasare numerar, emis în 2 exemplare, care va fi însuşit şi semnat de deponent.

2. Încasări prin cont curent în virament. Se pot face din dispoziţia dată de către titularul de cont sau de către oricare altă persoană fizică sau juridică

Iaşi, 2009


Operaţiuni de plăţi prin numerar sau virament. Sumele în numerar, în lei sau în valută, solicitate de titularul contului curent/moştenitori sau de persoanele împuternicite, vor fi eliberate de unitatea bancară la care este deschis contul sau de oricare altă unitate bancară teritorială. Pentru eliberările de valută în numerar, care depăşesc o anumită valoare sau în funcţie de tipul valutei, este necesară o programare prealabilă la casieria unităţii teritoriale de la care se solicită numerarul. La eliberarea numerarului, indiferent de suma retrasă se vor folosi următoarele documente: cerere – pentru operaţiuni în lei; dispoziţie de transfer – pentru operaţiuni în valută.

Plăţile prin virament din cont curent se efectuează în limita soldului disponibil, la solicitarea titularului în favoarea titularului însuşi sau a altor persoane fizice sau juridice cu conturi deschise la orice societate bancară din România. Pot fi efectuate plăţi prin virament de către clienţii băncii şi în favoarea unor persoane fizice care nu au deschise conturi curente.

Operaţiuni efectuate prin conturi cu destinaţie specială

Conturile cu destinaţie specială (acreditivele, carnetele de CEC cu limită de sumă, Ordinele de Plată, etc.) se deschid de către bancă la solicitarea scrisă a clienţilor care au conturi de disponibilităţi la Banca Transilvania, cu indicarea expresă a funcţiunii pe care o va îndeplini contul respectiv, la solicitarea instituţiilor publice sau în cazurile prevăzute prin dispoziţii legale. Pentru conturile cu destinaţie specială, termenul de deschidere este în aceeaşi zi sau cel mult în ziua următoare depunerii documentaţiei de către client.

Din această categorie de conturi fac parte şi conturile speciale care se deschid la solicitarea clienţilor pentru sumele depuse drept Capital Social, potrivit legii, până la deschiderea contului de disponibilităţi băneşti, care se face după înregistrarea în Registrul Comerţului şi atribuirea Codului Fiscal.

Funcţionarea conturilor cu destinaţie specială este dată de natura operaţiunilor care urmează a se efectua în şi din contul respectiv.

Operaţiunile în contul de disponibilităţi băneşti

Operaţiunile de încasări şi plăţi, în şi din conturile clienţilor deschise la bancă, se efectuează de către aceasta la cererea şi din ordinul clienţilor, care răspund de legalitatea şi realitatea operaţiunilor.

Operaţiunile de rambursare a ratelor de credite şi de încasare a dobânzilor datorate de clienţii băncii se pot efectua şi din iniîiativa bănciiîn cazurile şi în convenite între clienţi şi bancă, prin contracte şi alte documente încheiate.

În operaţiunile de încasări şi plăţi, clienţii băncii pot utiliza ca forme şi instrumente de decontare, prin virament:

Iaşi, 2009


Cu rezervare prealabilă a sumelor necesare efectuării plăţii: Cecul din carnet cu limită de sumă Acreditivul Dispoziţia de plată operată, în prealabil în contul plătitorului Ordinul de plată Scrisoarea de garanţie

Fără rezervare prealabilă a sumelor necesare efectuării plăţii: Dispoziţia de plată Dispoziţia de încasare

Operaţiunile în contul de credit

Conturile de credit sunt deschise în lei sau în valutele cotate la BNR, persoanelor fizice şi juridice. Prin aceste conturi se efectuează operaţiuni de acordări şi rambursări de sume necesare satisfacerii anumitor nevoi. Deschiderea conturilor de credit este condiţionată de existenţa, la aceeaşi bancă, a contului de disponibilităţi.

Operaţiuni prin conturi

Operaţiunile speciale derulate prin contul curent sunt cele aferente cecurilor, provizioanelor şi cardurilor bancare.

Operaţiuni prin conturi aferente cecurilor. În baza depozitelor deţinute, clientul băncii poate cere eliberarea unui carnet de cecuri. Astfel banca realizează o primă operaţiune numită certificarea cecului. După ce este verificat la Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP), pentru a vedea dacă clientul are sau nu o interdicţie bancară, acestuia I se va elibera carnetul care va fi fi plătit cu numerar sau prin reţinerea sumei respectve din cont.

Operaţiunile efectuate de bancă în cazul remiterii unei file de cec, spre a fi încasată sau virată suma înscrisă din contul trăgătorului în contul beneficiarului sunt:

Recepţia – operaţiune prin care banca primeşte cecul spre a fi autentificat Autentificarea – operaţiune prin care banca evaluează din punct de vedere al formei

cecul primit Acceptul – se acceptă spre decontare cecul primit Refuzul – operaţiune de neîndeplinire a ordinului înscris în instrumentul de decontare,

din cauza unor greşeli de fond sau din insuficienţa disponibilităţilor necesare în contul trăgătorului

Plata – virarea sumei sau plata în numerar a sumei înscise pe cec.

Operaţiuni prin conturi aferente provizioanelor bancare. Reglementările legale în vigoare privind procedura reorganizării juridice şi a falimentului sunt aplicabile comercianţilor, societăţilor comerciale care nu mai pot face faţă datoriilor lor comerciale, aceştia fiind numiţi debitori. În cazul deschiderii procedurii falimentului, debitorul nu va mai putea dispune de sumele din conturile sale fără un ordin al judecătorului sindic sau al lichidatorului. Pentru

Iaşi, 2009


sumele înregistrate în acest depozit colateral, banca acordă dobândă aferentă disponibilităţilor la vedere.

Operaţiuni prin conturi aferente cardurilor bancare. Cardurile bancare reprezintă chei de acces la disponibilul din conturile ataşate sau linii de credit (Carduri de credit), putând fi utilizate pentru tranzacţii conerciale şi/sau eliberare de numerar, atât pe teritoriul României, cât şi în exterior (în funcţie de tipul cardului), îmbinând siguranţa operaţiunilor şi confortul renunţării manipulării de numerar. La solicitarea clientului, prin completarea unei cereri de emitere card şi aprobarea acestei cereri de către persoanele autorizate, banca eliberează cardul şi PIN-ul aferent cardului. Operaţiunile dispuse prin intermediul cardului se efectuează doar în limita disponibilului din contul de card, cu respectarea regulilor şi uzanţelor bancare interne şi internaţionale.

Totodată banca oferă facilităţi suplimentare posesorilor de card în funcţie de cardul deţinut. Persoanelor fizice, deţinătoare de carduri emise de bancă, le poate fi acordată facilitatea de a ieşi în descoperit de cont în limitele stabilite de către bancă, în funcţie de cardul deţinut. Alte operaţiuni care se se efectuează cu ajutorul cardurilor sunt:

Plata facturilor de telefonie mobilă direct de pe bancomate Virarea dobânzilor direct în conturile cardurilor pentru conturile în lei cu plata lunară a

dobânzii Plata facturilor de utilităţi Transferuri de bani din conturi de card în oricare alte conturi deschise la bancă Accesul la o linie de credit, în baza depozitelor depuse, în orice ţară, pentru cardurile de

credit Plata salariilor angajaţilor societăţilor comerciale

Cardurile bancare se împart în carduri de depozit şi carduri de credit. Toate băncile de pe piaţa românească oferă carduri prin care vin în întâmpinarea cerinţelor clienţilor, iar unele bănci au emis şi carduri Co-branded. Spre exemplu Banca Transilvania oferă clienţilor 3 tipuri de carduri Co-branded: EURO < 26; Banca Transilvania-Centrofarm; Ambient Banca Transilvania.

Alte operaţiuni de decontare prin intermediul monedei de cont

Viramente Încasări prin virament Plăţi prin virament

Plăţi Directe Furnizori La ghişeele băncii dotate cu cititoare de coduri de bare prin:

o Numerar

o Ordin de plată

Prin reţeaua de ATM-uri a băncii, 24 de ore din 24 prin:o Cu cod abonat tastat de client

Iaşi, 2009


o Cu cod abonat predefinit

Prin POS-urile instalate la comercianţii acceptaţi şi/sau la unităţile băncii, dotate cu cititoare de cod de bare care permit plata prin:

o Card

o Numerar

Prin servicii specifice fiecărei bănci din contul curent Prin intermediul reţelei de telefonie mobilă Prin intermediul internetului Prin reţeaua de telefonie fixă

Avantajele persoanelor juridice:

Fidelizarea clientelei prin oferirea unor canale alternative de plată Degrevarea propriilor ghişee de aglomeraţia internă Eliminarea costurilor de gestiune şi manipulare numerar Accesibilitatea în timp scurt la ansamblul fondurilor încasate Mai bună gestiune a trezoreriei Încasarea globală a facturilor emise

Transferuri planificate. Transferuri de sume fixe, la date fixe.

Incidente în funcţionarea conturilor bancare.

În derularea activităţii bancare, pot apărea anumite incidente în funcţionarea conturilor, fie din cauza neatenţiei, fie a unor erori apărute în funcţionarea sistemului informatic. De regulă cele mai întâlnite incidente pot fi:

Transferul de bani din contul clientului pentru plata unei facturi să fie făcut de două ori în cadrul aceleaşi luni

Realizarea unui transfer de bani dintr-un cont care nu deţine suficiente disponibilităţi Erori umane, neatenţie în distribuirea cardurilor

Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP) este un centru de intermediere care gestionează informaţia specifică incidentelor de plăţi, pentru interesul public, inclusiv pentru scopul utilizatorilor.

Incidentul de plată este neîndeplinirea întocmai şi la timp a obligaţiilor participanţilor, înainte sau în timpul procesului de decontare a instrumentului, obligaţii rezultate prin efectul legii şi/sau al contractului care le reglementează, a căror neîndeplinire este adusă la cunoştinţa CIP de către persoanele declarante, pentru apărarea interesului public.

Încidentul de plată major este incidentul de plată determinat de înregistrarea uneia dintre următoarele situaţii:

În cazul Cecului:

Cecul a fost emis fără autorizarea trasului

Iaşi, 2009


Cecul a fost refuzat din lipsă totală de disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare

Cecul a fost refuzat la plată din lipsa parţială de disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare

Cecul a fost emis cu dată falsă sau acestuia îi lipseşte o menţiune obligatorie Cecul circular sau cecul de călătorie a fost emis la „purtător” Cecul a fost emis de un trăgător aflat ăn interdicţie bancară

În cazul cambiei şi al biletului la ordin

Cambia a fost scontată fără existenţa în total/în parte a creanţei cedate în momentul cesiunii acesteia

Biletul la ordin/cambia cu scadenţă la vedere a fost refuzat(ă) din lipsă totală/parţială de disponibil, în cazul prezentării la plată în termen

Biletul la ordin/cambia cu scadenţă la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o dată fixă a fost refuzat(ă) din lipsă totală/parţială de disponibil, în cazul prezentării la plată la termen.

Interdicţia bancară reprezintă regimul impus de bancă unui titular de cont prin care se interzice acestuia emiterea de cecuri timp de un an, conform angajamente reciproce aplicabile plăţii cu cecuri, ca urmare a unor incidente de plăţi majore produse de cec.

CIP organizează şi gestionează un fişier de interes general, numit Fişierul naţional de incidente de plăţi (FNIP), care este structurat astfel:

Fişierul naţional de cecuri (FNC) Fişierul naţional de cambii (FNCb) Fişierul naţional de bilete la ordin (FNBo)

Cheile de căutare a informaţiilor în FNCb şi FNBo sunt: nr. din Registrul Comerţului şi/sau Codul Fiscal pentru persoanele juridice şi CNP-ul pentru persoanele fizice. Procedura de interogare a FNCb şi FNBo este:

Depunerea de formulare (răspuns CIP în 48 de ore) Prin telex (răspuns CIP în aceeaşi zi) Prin programe specializate (răspuns CIP în aceeaşi zi bancară)

Anularea incidentelor de plăţi. CIP nu are calitatea de a aprecia veridicitatea informaţiilor privind incidentele de plăţi pe care nu le poate anula sau modifica. Anularea incidentelor de plată intervine la solicitare – persoane declarante/instanţe judecătoreşti:

Când refuzul de plată a cambiei/bilet la ordin se face dintr-o eroare sau dintr-o omisiune a persoanei declarante

Alte motive

Închiderea conturilor bancare

Iaşi, 2009


Conturile pot fi închise la 31 decembrie, dacă la deschidere nu s-a stabilit altfel, în cazul decesului titularului de cont sau în cazul în care în termen de 30 de zile de la deschidere nu s-au primit sau depus anumite sume, din oficiu, la cererea scrisă a titularului, sau dacă persoana respectivă nu mai doreşte să efectueze operaţiuni cu banca respectivă.

Închiderea unui cont bancar se poate dispune de către client sau poate interveni atunci când modul în care este folosit acel cont devine nesatisfăcător din punctul de vedere al băncii.

Situaţii speciale de închidere a conturilor bancare pot fi următoarele:

Falimentul unei firme care este clientul băncii – închiderea unui cont se poate datora situaţiei de insolvabilitate în care se află respectiva societate. În momentul în care o bancă primeşte o înştiinţare despre lichidarea activităţii unei companii, împuternicirea de operare a contului trebuie să fie anulată. Nu mai trebuie făcute plăţi, onorate cecuri fără ca cel care lichidează firma să nu fi programat acest lucru.

Iresponsabilitatea psihică – dacă o persoană este declarată iresponsabilă psihic, contul său din bancă trebuie îngheţat imediat. Trebuie făcută o cerere către judecătorie pentru autorizarea altei persoane care să dispună, în locul titularului, de contul respectiv.

Decesul unui client – banca are datoria atât de a onora cecurile clienţilor săi, cât şi de a permite efectuarea plăţilor din conturile acestora în termenii mandatului deţinut. În cazul decesului unui client este anulat orice mandat, iar banca nu mai este autorizată de a plăti cecurile trase asupra contului respectiv, contul se închide.

Frauda – în trecut, băncile din întreaga lume au fost lume au fost implicate, fără a fi în cunoştinţă de cauză, în spălarea banilor de către persoane de rea credinţă, care au dorit să ascundă adevărata provenienţă a fondurilor de care dispuneau. Operaţiunile de spălare a banilor se realizau prin deschiderea unor conturi fictive de afaceri sau prin trecerea banilor prin afaceri legale, cu rezultatul că sumele intrate în conturi erau mult mai mari decât cele care ar fi fost de aşteptat, pentru acel tip de afaceri.

Iaşi, 2009

4. Plasamente bancare şi non-bancare

Plasamente bancare

Plasamentele bancare sunt operaţiuni pasive şi reprezintă pentru băncile comerciale operaţiuni de constituire a resurselor. Se evidenţiază în pasivul bilanţului sub forma următoarelor costuri:

Depozite la vedere şi la termen Împrumuturi de la Banca Centrală şi de la alte instituţii financiare Capital propriu.

Depozitele bancare reprezintă pentru majoritatea băncilor comerciale principala resursă financiară şi se formează din două mari categorii: depozite la vedere şi depozite la termen.

Depozitele la vedere sunt constituite din disponibilităţile depuse în toate conturile deschise la bănci, din care se pot face plăţi la cerere şi pentru care banca nu-şi rezervă dreptul de a solicita înştiinţarea scrisă asupra unei viitoare retrageri de numerar.

Depozitele la termen sunt cea mai importantă sursă între pasivele bancare. Au scadenţa prestabilită, eventualele retrageri înainte de ajunge la maturitate fiind supuse unor penalizări prin dobânzi. Multe dintre aceste depozite sunt atrase prin emiterea de către bănci de certificate de depozit negociabile, purtătoare de dobânzi mari şi cu scadenţe foarte diversificate de la 7 zile la 7 ani. Aceste certificate au valori nominale standard şi sunt preferate în principal de trezoreriile marilor întreprinderi. Tot în structura depozitelor la termen sunt incluse şi cele din economii, în baza cărora se emit certificate de economii, instrumente negociabile, în care se specifică dobânda şi termenul de scadenţă în funcţie de opţiunea clienţilor.

Toate deciziile privind plasamentele au la bază următoarele principii: respectarea legalităţii; siguranţa plasamentelor, asigurarea lichidităţii şi scadenţa în funcţie de opţiunea clienţilor.

Pe baza restricţiilor impuse de legislaţie12 dar şi de Banca Naţională, ţinând cont de conjuctură economică şi de poziţia băncii în cadrul sistemului bancar, fiecare bancă îşi elaborează propriile politici privind plasamentele.

Siguranţa plasamentelor. Creditele, participaţiile la capitalul altor societăţi, plasamente în titluri financiare trebuie analizate cu multă grijă, utilizând o serie de tehnici specifice privind posibilităţile de rambursare la termenele prevăzute în contracte. Fiecare bancă îşi asumă un grad de risc şi, fără excepţie, fiecare bancă trece prin experienţa pierderii definitive a unor plasamente, sau, mai ales, recuperarea întârziată şi parţială a acestora. Pierderile menţionate pot fi micşorate printr-o analiză prealabilă a plasamentelor potenţiale pe care banca le-ar putea face, precum şi prin urmărirea modului de utilizare a banilor pe toată durata derulării

12 Legea bancară nr.58/1998 impune băncilor respectarea unor cerinţe prudenţiale privind plasamentele

Iaşi, 2009


contractelor pentru a le preîntâmpina. Siguranţa plasamentelor pe piaţa interbancară este relativ sigură, această problemă punându-se în cazul creditelor pe care banca le acordă întreprinderilor sau persoanelor fizice. Aceste credite sunt expuse riscului de nu fi rambursate la scadenţă, din mai multe motive, cum ar fi: din cauza debitorului, respectiv a situaţiei financiare, a producţiei sau a comercializării, precum şi din pricina managementului defectuos al întreprinderii; din cauza situaţiei de ansamblu a economiei naţionale; din cauza băncii – credite neperformante, gestiune defectuoasă a funcţiei de creditare.

Profitabilitatea plasamentelor. Obţinerea profitului reprezintă scopul realizării plasamentelor pe care banca le face. Băncile trebuie să gestioneze în mod eficient plasamentele pentru a creşte profitul/capitalul propriu. Obţinerea unui profit mare nu este numai un scop în sine, ci şi o necesitate pentru asigurarea unei poziţii solide a băncii în cadrul sistemului bancar.

Plasamente pe piaţa interbancară şi în titluri financiare

În vederea fructificării tuturor fondurilor de care băncile dispun, aceste pot face plasamente la celelalte bănci, iar rata dobânzii pe această piaţă este determinată de cererea şi oferta de bani. Plasamentele pe această piaţă nu prezintă niciun risc. Titlurile financiare şi plasamentele interbancare joacă un rol important. Acestea permit băncii să utilizeze toate resursele de care dispun la un moment dat, pot ajuta banca cu resurse lichide care se potrivesc nevoilor de lichiditate a băncii, contribuie la diversificarea portofoliului de plasamente şi deci la protejarea băncii împotriva riscurilor financiare.

Principalele titluri financiare care pot constitui investiţii financiare pentru bănci sunt următoarele:

Titluri de Stat emise de Ministerul Finanţelor Publice şi garantate de Stat, cu venit fix – sunt lipsite de risc

Titluri de valoare emise de administraţia centrală a ţărilor din categoria A şi a Băncilor Centrale din aceste ţări, precum şi de instituţii financiare internaţionale

Titluri de valoare emise de societăţi bancare româneşti, bănci din ţările de categorie A, administraţie locală din România, administraţie locală din ţările de categorie A

Acţiuni ale băncii la alte instituţii financiare depozitare şi nedepozitare, societăţi bancare şi comerciale din ţară – sunt riscante

Titluri de valoare emise de societăţi comerciale române şi străine – sunt riscante

Principalele operaţiuni de plasamente bancare sunt depozitele la vedere şi depozitele la termen.

Plasamente bancare practicate de Banca Transilvania13

13 http://www.bancatransilvania.ro/index/103.html

Iaşi, 2009

http://www.bancatransilvania.ro/index/103.html

Plasamente bancare şi non-bancare 37

1. Depozitul 210, Start pentru o investiţie de succes – produsul este destinat atât persoanelor fizice cât şi celor juridice, în vederea fructificării economiilor băneşti pe termen de 210 zile. Principala caracteristică a produsului derivă din perioada de constituire faţă de depozitele clasice şi adaptată nevoilor clientului.

2. Depozitul 111 - depozitul este oferit persoanelor fizice şi juridice, în vederea fructificării economiilor băneşti pe termen de 111 de zile. Principala caracteristică a produsului derivă din perioada de constituire diferită faţă de depozitele clasice şi adaptată nevoilor tale.

3. Depozitul Anotimpuri – produsul este oferit persoanelor fizice şi juridice, în vederea fructificării economiilor băneşti pe termen de 45 de zile.

4. Depozitul Kid Cont - este un depozit cu acumulare şi cu capitalizare anuală a dobânzii, constituit în numele minorilor cu vârsta cuprinsă între o zi şi 17 ani, pentru o perioadă de minim 1 an şi maxim 17 ani, în funcţie de vârsta minorului. Acest depozit poate fi deschis şi în valută. Caracteristice acestui depozit sunt: depunerea iniţială minimă (300 lei); depunerea lunară minimă (50 lei); dobânda anuală 13,50%; dobânda corectivă (1%) şi bonificaţia suplimentară (0,25% care se calculează începând cu a treia aniversare a depozitului).

5. Depozitul în EURO pe 77 de zile – depozit cu o dobândă de 7,50%/an

6. Depozitul în EURO 5,5% - depozit în EURO pe termen de 6 luni cu dobândă fixă de 5,5%/an. Pentru constituirea/deschiderea unui astfel de depozit nu se percepe nici un comision suplimentar, depozitele se pot prelungi automat, opţional dobânda se poate capitaliza iar suma minimă de constituire a depozitului este de 250 €.

7. Contul curent MĂRIT în EURO – cel mai nou produs de economisire al Băncii Transilvania. Contul curent MĂRIT în EURO îţi oferă dobânda unui depozit, în condiţiile accesului imediat, similar banilor păstraţi într-un cont curent.

Alte forme particulare de plasament

Acreditivul bancar – formă de decontare prin care plăţile între agenţii economici se efectuează pe baza documentelor care atestă livrarea mărfurilor, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, în baza unui contract comercial ferm. Plata se efectuează dacă vânzătorul îndeplineşte condiţiile stipulate în acreditiv, condiţii care sunt în concordanţă cu cerinţele contractului.

Avantaje pentru vânzător:

Vânzătorul primeşte integral şi exact, la termenul stabilit, valoarea mărfurilor vândute (dacă sunt respectate condiţiile din acreditiv)

Dacă acreditivul este confirmat, vânzătorul este acoperit contra riscului de ţară şi bancă a importatorului

Ca vânzător, se poate acorda cumpărătorului un credit furnizor şi beneficiaţi de o modalitate de finanţare specifică: scontarea documentelor prezentate sub acreditivul de export; se poate obţine plata exporturilor dumneavoastră imediat după efectuarea

Iaşi, 2009


livrării fără a aştepta scadenţa plăţii de la extern; scontarea sub acreditiv nu implică garanţie materială iar banca nu măreşte gradul de îndatorare.

În cazul în care clientul este intermediar într-o tranzacţie de export, acesta poate transfera acreditivul unuia sau mai multor subfurnizori sau poate cesiona încasările din acreditiv.

Avantaje pentru cumpărător:

Are siguranţa că plăteşte doar în cazul în care mărfurile au fost livrate în condiţiile de calitate şi cantitate, la locul şi în perioada stabilită conform contractului.

Poate beneficia de credit furnizor.

Incasso documentar – este o modalitate de decontare, care se bazează în esenţă pe obligaţia de plată a cumpărătorului, asumată prin contractul comercial, fără a comporta nici un angajament de plată din partea băncilor implicate în derulare. Se recomandă utilizarea acestei modalităţi în locul acreditivului doar în cazul în care există o relaţie de durată cu partenerul extern şi nu se impune o măsură de securizare mai bună a tranzacţiilor comerciale.

Avantaje pentru exportator

Aveţi garanţia că importatorul va intra în posesia documentelor de livrare numai contra plăţii sau acceptului de plată al acestora

Avantaje pentru importator:

Nu are nicio obligaţie până la sosirea documentelor la banca lui Nu plăteşte mărfurile importate decât la ridicarea documentelor

Ordinul de plată documentar – constă în dispoziţia dată de o parte unei bănci de a plăti o sumă determinată în favoarea unei alte părţi, contra obligaţiei beneficiarului de a prezenta anumite documente indicate de ordonator în ordinul de plată, în scopul stingerii obligaţiei băneşti provenind dintr-o relaţie directă existentă între ordonator şi benefiaciar, în baza unui contract comercial ferm.

Ordinul de plată simplu este forma de decontarecea mai simplă şi cea mai rapidă. Este revocabil până la momentul contului beneficiarului. Se efectuează din surse proprii sau din credite bancare, fiind cea mai simplă modalitate de decontare folosită atât la intern cât şi la extern.

Scrisoarea de garanţie se adresează clienţilor persoane juridice, fiind o modalitate de garantare de către bancă a unei plăţi/prestaţii. Obiectul scrisorii îl constituie garantarea respectării obligaţiilor contractuale rezultate din:

operaţiuni de comeţ acordarea de credite

Iaşi, 2009


participarea la licitaţii interne sau internaţionale în vederea achiziţionării de bunuri şi servicii

În cazul în care debitorul principal nu respectă angajamentul asumat, banca se obligă pe sine să plătească suma garantată.

Avantaje pentru exportator:

reduce riscul legat de neîncasarea exportului se poate obţine un avans înaintea livrării facilitează contractarea unui credit

Avantaje pentru importator

asigură protecţia contra riscurilor comerciale de neexecutare sau executare defectuoasă a contractului de către partenerul de afaceri

asigură protecţia împotriva riscului de pierdere a avansului.

Scrisoarea de bonitate/scrisoare de referinţă cuprinde referinţe despre clienţi şi se eliberează, de regulă la solicitarea acestora.

Scrisoarea de confort în lei sau valută este emisă de către bancă în sprijinul clientului şi reprezintă o confirmare a capacităţii de plată a acestuia, respectiv certificarea existenţei şi disponibilităţii fondurilor necesare perfectării tranzacţiei comerciale sau financiare. Beneficiarul scrisorii de confort este partenerul comercial sau finanţatorul intern/extern al clientului băncii. Scrisoarea pote fi emisă în baza resurselor proprii ale clientului, a unor credite aflate în curs de derulare sau a unor finanţări viitoare.

Scrisoarea de intenţie în lei sau în valută este eliberată de către bănci în sprijinul clienţilor săi, cărora le este necesară în vederea încheierii unor tranzacţii comerciale sau a obţinerii unei finanţări pe plan intern sau internaţional, a adjudecării unor oferte în cazul organizării de licitaţii pentru achiziţia de produse, prestări de servicii sau efectuarea unor lucrări. Banca îşi exprimă prin scrisoarea în cauză intenţia/disponibilitatea sa de a acorda clientului, în anumite condiţii, finanţarea sau facilitatea solicitată de acesta.

Caseta de siguranţă este un serviciu de depozitare de bunuri şi valori materiale. Sunt amplasate în spaţii special amenajate, asigurate cu sisteme de pază, supraveghere şi alarmă. Beneficiarii sunt persoane fizice sau juridice.

Plasamente monetare non-bancare

Acest segment al plasamentelor non-bancare este reprezentat de asigurări. Rolul economico-social al asigurărilor se manifestă în mai multe direcţii.

Acoperirea pagubelor produse asiguraşilor permite reconstituirea patrimoniului acestora, desfăşurarea neîntreruptă a producţiei şi circulaţiei PIB, şi astfel păstrarea integrităţii avuţiei naţionale.

Iaşi, 2009


Asigurările de viaţă reprezintă şi un mijloc suplimentar de prevedere şi fructificare a disponibilităţilor lor băneşti pentru perioada de bătrâneţe sau pentru pierderea capacităţii de muncă, în acest fel asigurările de viaţă apar ca o completare a asigurărilor şi securităţii sociale, precum şi acţiunii de economisire realizată prim bănci, case de economii, fonduri de investiţii, etc.

Asigurările au, de asemenea, şi un impact asupra economiei şi pieţiei financiare. Astfel, asigurările au o ramură prestatoare de servicii, deoarece obiectul activităţii lor este un bun necorporal – securitatea, protecţia asiguraţilor. Disponibilităţile societăţilor de asiguraresunt plasate, funcţie de categoria de asigurări. Disponibilităţile din asigurările de viaţă, având o durată mare a contractelor, sunt fructificate în plasamente în înscrisuri ale împrumutului de stat, care au randamente stabile, deşi în general mai mici ca ale altor tipuri de plasamente, în schimb în asigurările non-viaţă durata contractelor este mai mică, de regulă un an sau mai puţin, sunt preferate şi deţin o pondere mai mare în totalul investiţiilor în acţiuni şi obligaţiuni ale societăţilor comerciale.

Plasamente non-bancare practicate de Banca Transilvania

DECENT este forma cea mai simplă şi cea mai accesibilă a poliţei mixte de viaţă. Pentru perioada asigurată, prin plata primelor de asigurare, se garantează ca despăgubire întreaga sumă asigurată plus dobânzile asigurate. Despăgubirea se achită fie în cazul unui deces prematur, fie la expirarea poliţei. DECENT este un instrument de economisire solid cât şi o eficientă modalitate de sprijin financiar al familiei.

PUNCTUAL este o asigurare mixtă de viaţă, cu plata la termen fix. Acumularea unui capital necesar suportării cheltuielilor implicate de continuarea studiilor, economisirea sumelor de zestre pentru copii sunt obiective pentru realizarea cărora orice părinte are nevoie de realizarea unui plan financiar temeinic. Prin poliţa mixtă de viaţă cu plata la termen fix, capitalul dorit va fi acumulat şi plătit PUNCTUAL copiilor, chiar şi în cazul dispariţiei părintelui asigurat. Decesul prematur al persoanei asigurate, înainte de expirarea poliţei va produce eliberarea familiei de obligaţia achitării primelor, BT Asigurări Transilvania preluând misiunea acumulării sumei asigurate şi despăgubirea beneficiarului la termenul stabilit prin poliţa PUNCTUAL.

ACOPERISC14 asigurare complexă a locuinţei, protejează clădirea şi conţinutul acesteia contra pierderilor cauzate de producerea riscurilor asigurate. ACOPERISC oferă protecţie şi siguranţă familiei prin asigurarea de accidente a tuturor membrilor familiei şi garantează răspunderea civilă a asiguratului faţă de terţi.

Plasamente financiare

Operaţiuni pe piaţa primară a titlurilor de stat

14 http://www.bta.ro/Asigurari/Asigurari_generale/Complexe/Asigurarea_locuintei_ACOPERISC.asp

Iaşi, 2009

http://www.bta.ro/Asigurari/Asigurari_generale/Complexe/Asigurarea_locuintei_ACOPERISC.asp


Pentru a putea desfăşura operaţiuni cu titluri de stat pe piaţa primară, clienţii BT persoane fizice sau juridice vor trebui să aibă deschise conturi de titluri de stat la BT şi să semneze un contract de intermediere a titlurilor de stat.

Operaţiuni pe piaţa secundară a titlurilor de stat

Tranzacţiile pe piaţa secundară a titlurilor de stat se efectuează numai în termenul de scadenţă a titlurilor şi se desfăşoară zilnic între orele 09:00 – 14:00. Operaţiunile desfăşurate pe piaţa secundară a titlurilor de stat pot fi:

operaţiuni de vânzare/cumpărare acorduri REPO şi REVERSE REPO operaţiuni de transfer fără plată gajuri

Custodie

Banca desfăşoară pentru clienţii săi activitatea de custodie a titlurilor de stat. Aceasta presupune următoarele operaţiuni:

Deschiderea de conturi de evidenţă a titlurilor de stat emise în formă dematerializată pentru fiecare client în parte, pe tipuri de clienţi, conform reglementărilor legale în vigoare.

Evidenţierea şi păstrarea centralizată a intrărilor/ieşirilor de titluri dintr-un cont Evidenţierea şi păstrarea în siguranţă a titlurilor de stat Înregistrarea şi administrarea operaţiunilor de înscriere de gaj şi a operaţiunilor de

eliberare de gaj a titlurilor de stat pe baza documentelor justificative primite de la client Emiterea de extrase de cont de titluri de stat Tranferul titlurilor de stat la cererea clienţilor în alte registre secundare autorizate

clientului Consultanţă privind activitatea cu titluri de stat.

Iaşi, 2009

5. Decontări intra şi interbancare

Instrumente de plată utilizate de către Banca Transilvania

La ora actuală, plăţile în economia românească sunt realizate într-o pondere foarte mare prin mijloace de plată pe suport de hârtie. Este vorba în primul rând de cecuri şi ordine de plată şi, într-o măsura mai mică, de cambii, bilete la ordin şi alte mijloace de decontare pe suport de hârtie. Mijloacele de plată pe suport de hârtie au caracteristic faptul că necesită circulaţia fizică a înstrumentului de plaată între plătitor şi beneficiar.

În ceea ce priveşte durata decontării, aceasta depinde în principal de doi factori:

De societăţile bancare la care plătitorul, respectiv beneficiarul au deschise conturi; Dispunerea teritorială a unităţilor bancare la care au deschise conturi (acelaşi judeţ sau

judeţe diferite).

Ordinul de plată

Ordinul de plată este orice dispoziţei necondiţionată, dată de către emitentul acestuia, în formă scrisă, unei societăţi bancare de a plăti unui beneficiar o anumită sumă de bani, la o anumită dată. O astfel de dispoziţie este considerată ordin de plată numai dacă:

Unitatea bancară, care recepţionează un ordin de plată în vederea executării, dispune de fondurile băneşti prevăzute în acesta, fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin încasarea lor de la emitent;

Nu prevede că plata trebuie să fie făcută la cererea beneficiarului.

fig. 5.1 Circuitul Ordinului de plată15

Cecul este un instrument de plată conceput de trăgător, care, în baza unui disponibil creat în prealabil la o societate bancară, dă ordin necondiţionat acesteia, aflată în poziţia de tras să plătească la prezentare o sumă determinată unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului


Iaşi, 2009

1. Încheie contractul de vânzare-cumpărare

5. Creditează

contul beneficiarului

3. D

ebit

ează

con

tul

trăg

ător

ului

2. P

lăti

toru

l em

ite

OP

asu

pra

bănc

ii

X

6. Se stinge creanţa

Plătitor Beneficiar

Societate bancară

iniţiatoare X

Societate bancară

destinatară Y4. Emite OP

Decontarea intra şi interbancară. Operaţiunile cu numerar. 43

emitent, aflat în poziţie de beneficiar. Cecul, ca instrument de plată, pune în legătură, în procesul creării sale, trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul.

Trăgătorul poate emite un cec numai în condiţiile existenţei prealabile la tras a unor fonduri proprii, disponibile, în momentul emiterii acestuia, care să facă posibilă efectuarea plăţii. Disponibilul trebuie să fie lichid, cert şi exigibil, adică să nu existe nici un impedimet de ordin juridic sau material care să împiedice efectuarea plăţii.

Trasul este societatea bancară care primeşte un ordin necondiţionat de la trăgător de a plăti cecul la prezentare. Banca va onora cecul la prezentare numai dacă trăgătorul are suficient disponibil în contul său.

Beneficiarul reprezintă o terţă persoană sau însăşi trăgătorul care are dreptul să încaseze suma înscrisă în cec. De regulă, trăgătorul foloseşte cecul atunci când are nevoie să ridice numerar de la bancă.

Posibilităţile de circulaţie a unui cec sunt:

a) Simpla remitereb) Cesiunea de creanţă ordinarăc) Girarea – operaţiune prin care se transmit, odată cu remiterea, şi toate drepturile

rezultate din cec.

Există mai multe tipuri de cecuri, clasificate astfel:

a) Din punct de vedere al modului în care este stipulat beneficiarul cecurile pot fi:i. Nominative

ii. La ordiniii. La purtător

b) După modul de încasare există:i. Cecurile obişnuite – pot fi plătite în numerar sau din cont, fără nici o

condiţionareii. Cecuri barate – au imprimate pe faţă două linii paralele oblice. Pe baza

acestor cecuri plăţile către beneficiari pot fi făcute numai pe bază de monedă scripturală (din cont), neputând fi plătite în numerar. Întâlnim două tipuri: o barare generală, atunci când nu este făcută nicio menţiune între linii şi barare specială când între cele două linii este înscris numele băncii care va face plata.

iii. Cecuri de călătorie – acest cec urmăreşte eliminarea inconvenientului numerarului în timpul călătoriilor în ţară sau străinătate. În momentul livrării cecurilor de călătorie, cumpărătorul semnează pe verso şi va trebui să-l contrasemneze în faţa persoanei de la ghişeul băncii la care se face plata, sau în faţa beneficiarului, atunci când este încredinţat unui terţ. Ambele semnături trebuie să fie identice.

c) În funcţie de părţile angajate în derularea plăţilor cecurile pot fi:

Iaşi, 2009


i. Personale (trase de persoane fizice sau juridice asupra unei bănci)ii. Circulare sau bancare (trase de o bancă asupra altei bănci)

d) O altă clasificare împarte cecurile în:i. Preanulate şi fără răspundere

ii. Neanulate şi cu răspundere

În practica bancară se pot emite şi cecuri în alb atunci când acestea cuprind numai semnătura trăgătorului , urmând să fie completat ulterior numele ultimului posesor, în funcţie de înţelegerile iniţiale dintre semnatarii cecului.

fig. 5.2 Circuitul Cecului16

Cambia este obligaţia scrisă de a plăti sau de a face să se plătească la o scadenţă o sumă de bani determinată. Este un titlu de credit sub semnătură privată, care pune în legătură în procesul creării sale tot trei persoane: trăgătorul (creditorul), trasul (debitorul) şi beneficiarul.

Acceptarea este angajamentul luat de tras faţă de orice posesor legitim de a plăti cambia la scadenţă. Trasul nu este obligat prin lege să accepte, dar dacă acceptă el devine debitorul principal. Prezentarea cambiei la acceptare poate fi facultativă sau obligatorie şi va putea fi făcută oricând dacă trăgătorul nu a fixat un termen pentru prezentare, dar nu mai târziu de data scadenţei. Prezentarea la acceptare poate fi făcută atât de posesorul cambiei, cât şi de un simplu deţinător al ei, la domiciliul trasului. Acceptarea este scrisă într-o rubrică specială pe cambie, exprimată prin cuvântul “Acceptat” sau altă expresie echivalentă şi este semnată de tras.


Iaşi, 2009

6. Prezintă cecul la plată

7. Achită cecul


2. Încheie contractul de vânzare-cumpărare

5. Prezintă cecul la

banca Y1.

Se

elib

erea

ză

carn

etul

de

cecu

ri

3. T

răgă

toru

l tra

ge

un c

ec a

supr

a bă

ncii

X

4. Remite cecul tras asupra băncii

Trăgător Beneficiar

Tras

BANCA X

Banca beneficiarului

BANCA Y


fig. 5.3 Circuitul Cmbiei17

Biletul la ordin este instrumentul prin care emitentul îşi ia angajamentul de a plăti la o anumită dată o sumă de bani determinată beneficiarului sau celui care este posesor legitim al instrumentului. Este un titlu de credit care pune în legătură, în procesul creării sale, două persoane: emitentul şi beneficiarul. Titlul este creat de emitent în calitate de debitor, care se obligă să plătească o sumă de bani, la un anumit termen sau la prezentare, unui beneficiar aflat în calitate de creditor. Biletul la ordin este o promisiune de plată şi nu un mandat de plată. Se transmite prin girare, iar obligaţiile rezultate dintr-un bilet la ordin se supun aceloraşi reguli generale ca şi cele rezultate dintr-o cambie. Beneficiarul are mai multe posibilităţi de a-şi exercita drepturile, care decurg din textul biletului la ordin:

Dacă scadenţa este la un anumit timp la vedere, trebuie să prezinte biletul la ordin emitentului pentru avizare, deoarece după avizare curge termenul de scadenţă. Pentru aceasta, emitentul va semna la rubrica „văzut” de pe faţa biletului la ordin

Să-l prezinte trasului la plată Să-l gireze în favoarea altei persoane, înscriind pe verso-ul biletului la ordin

următoarele date: numele beneficiarului (girantul), numele persoanei (giratarul), semnătura beneficiarului, data girării

Să-l sconteze la o bancă, înainte de scadenţă. Banca va plăti beneficiarului suma înscrisă pe biletul la ordin, mai puţin comisionul băncii pentru astfel de operaţiuni.


Iaşi, 2009

7. Achită cambia

1. Se încheie contractul de vânzare-

cumpărare6.

Se

debi

teaz

ă

cont

ul tr

asul

ui

5. Se prezintă cambia la plată

8. Se creditează

contul beneficiarului

4. Se rem

ite cam

bia spre încasare

3. Se emite cambia

2. Se încheie contractul de vânzare-

cumpărare

Tras

Trăgător

Banca X a trasului

Banca Y a beneficiarului

Beneficiar


fig. 5.4 Circuitul Biletului la Ordin18

Acreditivul reprezintă angajamentul unei bănci de a plăti vânzătorului de bunuri/ prestatorului de servicii o anumită sumă de bani cu condiţia ca acesta să prezinte documentele menţionate în acreditiv, care să evidenţieze livrarea mărfii/prestarea serviciilor într-o anumită perioadă de timp.

Ca participanţi sunt:

Ordonatorul – iniţiatorul tranzacţiei (cumpărător/importator/prestator) care solicită emiterea acreditivului

Banca emitentă – banca de la care ordonatorul solicită emiterea acreditivului (angajamentul de plată, contra unor documente, în anumite condiţii).

Banca avizatoare – banca, în afara băncii emitente, împlicată în procesul de avizare. Această bancă avizează beneficiarul despre primirea acreditivului şi, după livrarea mărfii/prestarea serviciului, remite documentele primite de la beneficiar băncii emitente; dacă această bancă îşi adaugă confirmarea atunci plăteşte beneficiarului, la data valutei prevăzute în acreditiv, la prezentarea de către acesta a documentelor solicitate în acreditiv, care arată livrarea bunurilor/ prestarea serviciilor, în anumite condiţii.

Beneficiarul – în favoarea căruia se emite angajamentul de plată (vânzătorul/exportatorul/ prestatorul)


Iaşi, 2009

873

96411102

5

1


3. Se prezintă la plată Biletul la Ordin

2. Emite Biletul la Ordin

1. Se încheie contractul

EMITENT BENEFICIAR

Solicitant Importator / Cumpărător

Beneficiar Exportator /

Vânzător

Banca emitentă

Banca avizatoare


Fig. 5.5 Circuitul Acreditivului19

unde:

1. Contract comercial încheiat între parteneri, care prevede livrarea în anumite condiţii şi plata prin acreditiv

2. Solicitarea emiterii unui acreditiv3. Emiterea acreditivului şi transmiterea lui la banca avizatoare4. Avizarea acreditivului la beneficiar5. Livrarea mărfii/prestarea serviciilor conform contractului comercial6. Prezentarea documentelor la plată7. Remiterea documentelor la banca emitentă pentru plată8. Plata documentelor – transferul fondurilor la banca beneficiarului9. Creditarea contului curent al exportatorului/furnizorului10. Eliberarea documentelor la importator11. Recuperarea fondurolor de la importator

În prezent, băncile comerciale din România folosesc într-o proporţie destul de mare ordine de plată şi cecuri şi, într-o proporţie mai redusă cambii, bilete la ordin şi alte mijloace de decontare pe suport de hârtie.

Pentru desfăşurarea în condiţii normale a operaţiunilor de încasări şi plăţi fără numerar între agenţii economici, în sensul accelerării transferului de sume între conturi, se impune ca aceasta să se efectueze în cadrul unor termene riguros stabilite. Astfel, în prezent, majoritatea operaţiunilor de decontare se realizează folosind ca instrumente de decontare ordinul de plată şi cecul, care se desfăşoară în cadrul unor termene stabilite pe zile şi urmărite de către unităţile bancare implicate în serviciul de decontare.

TransFondul

STFD – TRANSFOND S.A. este o companie privată fondată de comunitatea bancară autohtonă ai cărei acţionari sunt BNR cu 33,33% din capitalul social şi 24 bănci comerciale care deţin 66,67% din capital.

Domeniul principal de activitate îl constitue furnizarea de servicii de compensare şi decontare a plăţilor fără numerar în monedă naţională, pentru instituţiile de credit, BNR, Trezoreria Statului şi alte instituţii financiare (BVB, CreditCoop Casa Centrală).

STFD – TRANSFOND S.A. este operator al Sistemului Electronic de Plăţi, principalele atribuţii fiind:

Administrarea şi operarea sistemului SENT (casa autonomă de compensare) Administrarea tehnică şi operarea sistemului ReGIS (sistemul de decontare brută

în timp real), conform mandatului acordat de către BNR19 Cocriş V., Chirleşan D., Economie bancară – Repere teoretice şi studiu monografic, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi, 2008, p.330

Iaşi, 2009


Operarea tehnică a sistemului SaFIR (sistemul de depozitare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat)

Asigurarea de servicii de suport pentru participanţii la cele trei sisteme

Ca agent autorizat al BNR, STFD – TRANSFOND S.A. realizează prin intermediul celor 42 de sucursale, compensarea instrumentelor de plată debit pe suport hârtie (cecuri, cambii, bilete la ordin) şi decontarea în sistemul ReGIS a poziţiilor nete rezultate. Pe lângă activităţile principale enumerate mai sus, TransFond realizează şi alte activităţi:

Monitorizează constituirea de garanţii colaterale pentru decontare, ca agent al BNR Gestionează componentele de infrastructură Asigură instruirea şi certificarea utilizatorilor participanţilor pentru sistemele SENT şi

ReGIS Furnizează rapoarte şi statistici legate de plăţile proprii participanţilor la Sistemul

Electronic de Plăţi

TransFond-ul asigură băncilor şi unităţilor caselor centrale ale organizaţiilor cooperatiste de credit, care nu au organizate propriile structuri interbancare, intrarea/procesarea plăţilor de mare valoare în relaţia cu Trezoreria Statului prin intermediul sucursalelor sale deschise în toate oraşele reşedinţă de judeţ.

În categoria plăţilor de mare valoare sunt incluse următoarele tipuri de operaţiuni:

Instrucţiunile de transfer credit între participanţi, efectuate în nume propriu sau în numele şi în conturile clienţilor (persoane fizice, persoane juridice sau unităţi subparticipante), în sumă de minim 500 milioane lei, sau indiferent de valoare, în cazul în care iniţiatorul acestora decide să utilizeze sistemul de transfer de fonduri de mare valoare, denumite plăţi de mare valoare proprii sau ale clienţilor;

Instrucţiuni de transfer credite între participanţi, aferente pieţelor valutară şi monetară, inclusiv cele aferente facilităţilor permanente acordate de BNR.

Nu sunt acceptate în sistemul de transfer de fonduri de mare valoare instrucţiunile de transfer credit între diferite trezorerii participante, efectuate în nume propriu sau în nume juridic, în conturile clienţilor (persoane fizice, persoane juridice sau unităţi subparticipante), indiferent de valoarea acestora, cu excepţia cazurilor speciale, definite în convenţia încheiată între BNR şi Ministerul Finanţelor Publice. Pentru procesarea transferurilor de fonduri intertrezorerii, Trezoreria Statului va utiliza sistemul de transferuri de fonduri de mică valoare.

În situaţia insuficienţei disponibilităţilor în conturile băncilor sau caselor centrale ale cooperativelor de credit, TransFond este autorizat să refuze procesarea plăţilor de mare valoare recepţionate, în ordinea priorităţii la refuzul atribuit acestora de către fiecare participant plătitor. Plăţile de mare valoare refuzate sunt restituite participanţilor plătitori, însoţite de comunicări de refuz la executare, semnate de persoanele autorizate să angajeze TransFond-ul, în cadrul intervalelor de eliberare a extraselor de cont.

Iaşi, 2009


Moneda electronică

Plata prin cec prezintă anumite inconveniente, astfel încât se recurge din ce în ce mai mult la plata cu cardurile. În consecinţă, individul poate utiliza cărţi de plată pentru a-şi organiza cea mai mare parte a cumpărăturilor către comercianţi. Cel mai cunoscut este cardul bancar.

Cardurile au apărut prima dată în Statele Unite ale Americii sub forma de credit card, pentru a oferi clienţilor un instrument de plată cu circulaţie la nivel naţional, dar cu posibilităţi de extindere. În prezent, cardurile reprezintă una din cele mai răspândite metode de plată şi de obţinere credite.

Comparabil ca formă şi ca dimensiune cu o carte de vizită, cardul este realizat din material plastic, înglobând componente electronice speciale pentru a decodificarea operaţiunilor cărora le este dedicat: accesul deţinătorului la contul său bancar şi efectuarea electronică a plăţii, de unde şi denumirea de “monedă electronică” sau “bani electronici”. În practică, există două tipuri principale de carduri bancare: cardul de plată şi cardul de retrageri.

Moneda electronică practicată de Banca Transilvania

Tipurile de carduri emise de Banca Transilvania sunt următoarele:

Carduri de credit Cardul de credit Mastercard Forte Cardul de credit Master Forte pentru Medici Cardul de credit VISA Gold Cardul de credit VISA Platinum Cardul de credit VISA Business Silver Cardul de credit VISA Business Gold

Carduri de debit Cardul de debit VISA Electron Cardul de debit Mastercard Mondo Cardul de debit Mastercard Direct Cardul de debit VISA Business Electron Cardul de debit VISA Business Silver Cardul de debit VISA Business Gold

Carduri co-branded Cardul EURO<26 Cardul Banca Transilvania-Centrofarm Cardul Ambient-Banca Transilvania

Cardul VISA ELECTRON

Iaşi, 2009


Este un card de debit cu cont în lei şi utilizare internaţională, destinat persoanelor fizice. Cardul poate fi utilizat atât pe teritoriul României, cât şi în afara ţării, oriunde apare sigla VISA/ VISA Electron atât pentru retrageri de numerar cât şi pentru plăţi către comercianţi. Cardul poate fi folosit şi pentru încasarea salariilor. Întrucât este legat direct la contul curent, astfel vei avea acces on-line la banii viraţi în cont. Posesorii unui astfel de card pot beneficia şi de o linie de credit pe contul curent de până la 6 venituri lunare eligibile cu condiţia încadrării în gradul de îndatorare (maxim 3500 EURO), în funcţie de un scoring care se va face în sucursala băncii.

Avantajele utilizarii cardului Visa Electron :

posibilitatea achitării facturilor telefonice Orange, Vodafone, Zapp direct de la bancomatele Băncii Transilvania – comision 0

poţi schimba codul PIN direct de la bancomatele Băncii Transilvania – comision 0 asistenţă asigurată 24 ore din 24 la telefoanele 0800 80 CARD (2273) din reţeaua de

telefonie fixă, respectiv 0264/594337 din străinătate sau de pe mobil.

Mastercard MondoMastercard Mondo este un card de debit destinat persoanelor fizice, cu cont în lei şi cu

utilizare internaţională. Cardul poate fi utilizat atât pe teritoriul României, cât şi în afara ţării, oriunde apare sigla Mastercard atât pentru retrageri de numerar cât şi pentru plăţi către comercianţi. Poate fi folosit atât pentru tranzacţii on-line cât şi pentru tranzacţii off-line sau prin internet.

Cardul poate fi folosit şi pentru încasarea salariilor. Întrucât este legat direct la contul curent al clientului, acesta va acces on-line la banii viraţi în cont. Posesorii unui astfel de card pot beneficia şi de o linie de credit pe contul curent de până la 6 venituri lunare eligibile cu condiţia încadrării în gradul de îndatorare (maxim 3500 EURO), în funcţie de un scoring care se va face în sucursala băncii.

Avantajele utilizării cardului Mastercard Mondo:

Este un card embosat (cu elementele de identificare în relief) şi cu arie foarte mare de acceptanţă

Comisioane foarte avantajoase pentru orice fel de tranzacţie Cardul se alimentează în lei şi poate fi utilizat oriunde în lume, făcându-se automat

conversia la moneda ţării respective Nu există comision de conversie valutară pentru tranzacţiile efectuate cu cardul în

străinătate Posibilitatea achitării facturilor Electrica Transilvania Sud, Electrica Transilvania Nord,

ApaServ Satu Mare – direct de la bancomat – comision 0 Posibilitatea schimbării codului PIN direct de pe bancomatele Băncii Transilvania –

comision 0

Mastercard Direct

Iaşi, 2009


Mastercard Direct este un card de debit cu cont curent în EURO, cu utilizare internaţională şi destinat persoanelor fizice.

Cardul poate fi utilizat atât pe teritoriul României, cât şi în afara ţării, oriunde apare sigla Mastercard atât pentru retrageri de numerar cât şi pentru plăţi către comercianţi. În ţară clienţii vor retrage lei iar în străinătate vor retrage valuta ţării respective.

Poate fi folosit atât pentru tranzacţii on-line cât şi pentru tranzacţii off-line sau prin internet. Cardul este legat la contul curent în EURO al clientului, ceea ce îi permite accesul on-line la banii din acest cont.

Avantajele utilizării cardului Mastercard Direct:

Mastercard Direct este cea mai bună soluţie pentru persoanele care călătoresc mult în ţările cu monedă de utilizare EURO, utilizarea lui eliminând riscul valutar. Contul este alimentat în EURO, iar clientul retrage sau face plăţi către comercianţi tot în EURO în Comunitatea Europeană

Este un card embosat (cu elementele de identificare în relief) şi cu arie foarte mare de acceptanţă

Posibilitatea schimbării codului PIN direct de pe bancomatele Băncii Transilvania – comision 0

Cardul VISA Business ElectronUn instrument utilizat pentru a gestiona uşor o serie de cheltuieli, cum ar fi cheltuieli cu

protocolul sau cheltuieli cu birotica, sau rezolvarea unor probleme urgente pentru care este nevoie de cash. Este un card de debit cu cont în lei sau în valută (EURO sau USD) şi utilizare internaţională destinat atât persoanelor juridice cât şi persoanelor fizice autorizate, române sau străine, care au cont deschis la Banca Transilvania.

Beneficii:

Înlocuirea cardului în regin de urgenţă în cazul pierderii sau furtului cardului Eliberare de numerar, până la suma de 5.000 $, în condiţii speciale, în cazul pierderii

sau furtului

Avantaje:

comision 0 la achitarea facturilor telefonice Orange, Vodafone, Zapp direct de la bancomatele Băncii Transilvania

comision 0 la schimbarea codului PIN direct de la bancomatele Băncii Transilvania serviciul de Customer Support al Băncii Transilvania se află la dispoziţia clientului 24

de ore din 24 la telefoanele: 0800 80 CARD (2273) din reţeaua de telefonie fixă, respectiv 0264/594337 din străinătate sau de pe mobil

Iaşi, 2009


lunar îţi punem la dispoziţie un raport complet de tranzacţii cu ajutorul căruia iţi poţi administra mai uşor cheltuielile, separându-le pe cele personale de cele în interes de serviciu

gestionarea facilă a resurselor firmei prin posibilitatea ataşării fiecărui card în parte a unui subcont de card separat, la solicitarea companiei.

Cardul VISA Business Silver / Cardul VISA Business GoldCarduri de debit cu cont în lei, cu utilizare internaţională, destinate persoanelor juridice

şi persoanelor fizice autorizate, române sau străine şi care au un cont curent deschis la Banca Transilvania. Sunt carduri gândite să te ajute să-ti gestionezi banii într-un mod eficient şi sigur. O altă caracteristică a acestor tipuri de card este comisionul 0 pentru toate cumpărăturile efectuate la comercianţi, în ţară sau străinătate.

Beneficii:

asigurări medicale de călătorie înlocuire în regim de urgenţă, în caz de pierdere sau furt eliberare de numerar în regim de urgenţă în caz de pierdere sau furt acordare de discounturi la comercianţi acces gratuit în Business Class Lounge în cadrul Aeroportului Internaţional Henri

Coandă Bucureşti (pentru posesorii de card VISA Business Gold)

Avantaaje:

se poate opta pentru emiterea cardurilor fie pe contul curent al firmei, fie pe un cont separat de card

gestionarea mai simplă a banilor firmei prin ataşarea fiecărui card a unui subcont de card separat, dacă firma optează pentru un cont separat de card

lunar banca pune la dispoziţie un raport complet de tranzacţii

Facilităţi suplimentare:

comision 0 la achitarea facturilor telefonice Orange, Vodafone, Zapp, direct de la bancomatele Băncii Transilvania

comision 0 la schimbarea codului PIN de pe bancomatele Băncii Transilvania Serviciul de Customer Support al Băncii Transilvania se află la dispoziţia clientului 24

de ore din 24 la telefoanele: 0800 80 CARD (2273) din reţeaua de telefonie fixă, respectiv 0264/594337 din străinătate sau de pe mobil

Carduri de credit Mastercard Forte. Caracteristici: Poate fi folosit atât pentru tranzacţii on-line cât şi off-line şi pe internet;

are o perioadă de graţie de maxim 55 de zile; cardul este emis pentru o perioadă de 2 ani şi are

Iaşi, 2009


o limită de credit de maxim 5 venituri eligibile, în funcţie de scoring, dar nu mai mult de 5000 € cu condiţia încadrării în gradul de îndatorare.

Printre avantajele acestui tip de card sunt:

perioada de graţie este valabilă atât pentru cumpărături la comercianţi cât şi pentru retrageri de numerar de la bancomat;

posibilitatea achitării facturilor Orange, Vodafone şi Zapp direct de la bancomatele BT – comision 0;

comision 0 pentru toate cumpărăturile efectuate la comercianţi indiferent dacă acestea au loc în ţară sau străinătate; nu există comision de conversie valutară pentru tranzacţiile efectuate cu cardul de credit în străinătate;

posibilitatea schimbării codului PIN direct de pe bancomatele BT – comision 0; asistenţă asigurată telefonic 24h din 24. Comisioane20

Carduri de credit Mastercard Forte pentru Medici.Caracteristicile acestui card sunt similare cu cele ale cardului Mastercard Forte, cu particularitatea că are ataşată o poliţă de asigurare malpraxis şi se poate beneficia de serviciul de Internet Banking gratuit timp de 6 luni.

Printre dezavantaje – rulaj minim lunar 10%. Asigurarea malpraxis este oferită de ASTRA ASIGURĂRI, membră a UNIQA Group Austria. Comisioane21

Carduri de credit Visa Gold

Este un card de credit cu cont în lei, care poate fi folosit în ţară şi străinătate, oriunde apare sigla VISA, pentru a face cumpărături direct la comercianţi cât şi pentru retragere de numerar. Limita maximă a creditului este de 10.000 € (echivalent în lei) cu condiţia încadrării în gradul de îndatorare (maxim 5 venituri eligibile, în funcţie de scoring). Comisioane22.

Carduri de credit Visa Platinum

Este un card de credit cu cont în lei, conceput pentru top managementul companiilor foarte mari, oameni de afaceri renumiţi, persoane cu un statut social ridicat. Limita maximă a creditului este de 30.000 €.

Avantaje speciale:

Asigurări pe timpul călătoriei în străinătate; Acces în peste 500 saloane VIP sau Business Lounge în aeroporturi din peste 90 de ţări,

prin intermediul cardului Priority Pass; Servicii Priority Traveller; Înlocuire în regim de urgenţă a cardului; Eliberare de numerar în regim de urgentă;

20 http://www.bancatransilvania.ro/uploads/comisioane_mf_dec08.pdf21 http://www.bancatransilvania.ro/uploads/comisioane_mf_medici_dec08.pdf22 http://www.bancatransilvania.ro/uploads/comisioane_visa_gold_dec08.pdf

Iaşi, 2009

http://www.bancatransilvania.ro/uploads/comisioane_visa_gold_dec08.pdf

http://www.bancatransilvania.ro/uploads/comisioane_mf_medici_dec08.pdf

http://www.bancatransilvania.ro/uploads/comisioane_mf_dec08.pdf


Serviciul de Internet Banking BT24; Acces gratuit în Business Class Lounge al Aeroportului Internaţional Henri Coandă

Bucureşti; Discounturi la comercianţi pe teritoriul României. Comisioane23.

Avantajele încheierii unui Contract de Acceptare Carduri la Plată (instalare POS/Imprinter) cu Banca Transilvania

Costuri 0 de instalare şi întreţinere; Achiziţia, transportul, instalarea cât şi consumabilele dispozitivelor POS sunt suportate

de Banca Transilvania; Instruirea gratuită a personalului; Personalul specializat al Băncii Transilvania va asigura în mod gratuit pregătirea

angajaţilor pentru efectuarea tranzacţiilor prin intermediul dispozitivelor POS, precum şi consultanţa permanentă în utilizarea corespunzătoare a acestora;

Timp redus de decontare a sumelor încasate la POS.

23 http://www.bancatransilvania.ro/uploads/comisioane_visa_platinum_dec08.pdf

Iaşi, 2009

http://www.bancatransilvania.ro/uploads/comisioane_visa_platinum_dec08.pdf

6. Marketingul Bancar

Marketingul este arta de a crea şi oferi un standard de viaţă. În final, toţi suntem sub o formă sau alta, consumatori de servicii financiar bancare şi de asigurări.A învăţa despre facilităţile existente sau posibile constituie o sursă importantă de avantaj concurenţial, fie că este vorba de persoane fizice, dar mai ales despre persoane juridice.

Diferenţierea marketingului bancar s-a realizat, în esenţă, prin modificarea ori completarea conceptelor cristalizate în urma îndelungatului proces care a avut loc în domeniul bunurilor şi serviciilor.

O primă diferenţiere derivă din caracteristicile particulare prin care deosebim serviciile de produse, si anume: intangibilitatea, inseparabilitatea, perisabilitatea şi varietatea.

Marketingul bancar se diferenţiază şi prin relaţia unică existentă între client şi bancă. În majoritatea serviciilor, obligaţiile sunt unilaterale în timp ce în cazul serviciilor bancare, atât clientul cât şi banca îşi iau obligaţii mutuale legate de folosirea de către client a serviciilor băncii.

Marketingul bancar practicat de Banca Transilvania

Orice bancă ce a atins performanţa la cel mai înalt nivel în domeniul activităţii de retail a avut în cadrul strategiei abordate o componentă solidă axată pe forţele de vânzare şi marketing.

O strategie clară şi perfect adecvată caracteristicilor mediului economic poate fi elaborată şi apoi implementată doar în situaţia în care marketingul şi apoi forţele de vânzare conlucrează şi acţionează motorul instituţiei ca un singur piston. Dezvoltarea produselor, segmentarea clientelei, adaptarea costurilor serviciilor în funcţie de nivelul de acceptare al clienţilor, imaginea brandului băncii, fructificarea bazei de date de marketing de către forţele de vânzare, dezvoltarea culturii de vânzare şi monitorizarea evoluţiei, atât a unităţilor proprii, cât şi a celor concurente, sunt numai câteva “reglaje fine” necesare a fi efectuate asupra “motorului” unei bănci cu activitatea de reţea în scopul atingerii performanţei maxime.

Îmbinarea vânzărilor inteligente şi a unui marketing eficient drept baze de date de marketing se face prin referiri chiar la sistemul de management a relaţiei cu clienţii. Prin utilizarea adecvată a acestei baze de date de marketing se pot înbunătăţi considerabil rezultatele contractelor active şi pasive cu clienţii.

Imaginea unei bănci poate fi considerată drept capitalul cel mai important de care dispune o instituţie financiar-bancară. Unul dintre atributele importante ale marketingului şi pe care forţele de vânzări îşi pot clădi dezvoltarea activităţii îl constituie crearea unei imagini corespunzătoare pentru o bancă. Modul în care clienţii percep o instituţie financiar bancară depinde de rezultatele financiare obţinute. Dacă imaginea unei bănci poate atrage noi clienţi,

Iaşi, 2009


numai calitatea produselor şi serviciilor oferite poate conduce la menţinerea clienţilor atraşi de calitatea imaginii instituţiei. Discrepanaţa majoră între calitatea imaginii instituţiei şi realitate, din punct de vedere al caracteristicile produselor şi serviciilor comparativ cu alţi competitori, poate duce la deservicii majore aduse instituţiei. Deci imaginea unei instituţii trebuie ancorată puternic în realitate. Aceasta trebuie percepută corect de segmentul ţintă, de clienţii cărora li se adresează o campanie de marketing. Crearea unei relaţii pe termen lung între o bancă şi clienţii acesteia poate fi considerată astfel obiectivul major al promovării imaginii instituţiei. Trebuie să menţionăm că activitatea de marketing este numai una dintre nenumăratele activităţi din cadrul unei bănci care promovează o imagine sau un nume.

Construirea unei imagini excelente a unei instituţii financiar bancare se realizează în etape şi necesită un orizont lung de timp. Prima etapă necesară a fi parcursă o constituie aducerea la cunoştinţa segmentului ţintă de clienţi, conform strategeiei proprii, a caracteristicilor produselor şi serviciilor oferite. În etapa a doua, a constituirii unei imagini, va trebui să se treacă de la stadiul de conştientizare a brand-ului, în general, la cel de prezentare a produselor şi serviciilor specifice segmentului ţintă de clienţi. Următoarea etapă a construirii unei imagini excelente a unei bănci o constituie determinarea clientului să aleagă respectiva instituţie dintre mai multe opţiuni.

Dacă primele 3 etape sunt mai mult sau mai puţin atinse de majoritatea băncilor, ultima etapă, cea a loialităţii clienţilor, este cea mai critică şi care sintetizează calitatea produselor şi serviciilor şi potenţialul de dezvoltare a activităţii muncii. În ceea ce priveşte marketingul bancar, BT urmăreşte intrarea sa pe piaţă prin atragere de clienţi atât prin marketingul de produs, cât şi prin cel instituţional.

A crea imagine nu este o activitate sporadică, ci una permanentă. Caracterul pregnant al acesteia este faptul că “nu vindem o dată pentru totdeauna”. Numită şi reputaţie, imaginea se formează pe baza identităţii corporative.

Marketingul bancar înseamnă, în egală măsură susţinerea produselor prin ample campanii de promovare. Conform raportului annual pe anul 2005 al Băncii Transilvania strategia de marketing a vizat activitatea de retail, dar şi dezvoltarea de noi produse pentru IMM-uri. Astfel, pe linia retailului, banca s-a orientat spre încurajarea împrumuturilor ipotecare. Ca urmare a trei campanii de promovare a acestor tipuri de credite, Banca Transilvania a reuşit să deţină 13% din cota de piaţă în acest domeniu, la finalul anului 2005.

Transparenţa, comunicarea eficientă şi permanenta prezenţă în mass-media au poziţionat, la sfârşitul anului 2005, Banca Transilvania pe locul 4 privind notorietatea brand-ului în sistemul bancar şi financiar. De asemenea, strategiile băncii vizează şi marketingul on-line. Conform Raportului annual pe anul 2005 banca s-a situat pe locul al doilea, între băncile româneşti solicitate prin intermediul motorului de căutare “GOOGLE”.

Printre realizările pe anul 2005 privind domeniul marketingului se numără:

Standardizarea în cadrul reţelei (postere, broşuri, alte materiale standard de promovare)

Iaşi, 2009

Marketingul bancar 57

Promovarea imaginii grupului prin participarea la evenimentele locale şi naţionale, printre care SIAB 2005 – cel mai mare târg auto din România.

În politica de marketing a băncii un loc important îl ocupă şi relaţiile publice. Eficientizarea comunicării interne este unul dintre obiectivele pprincipale ale băncii, ideea centrală fiind aceea că toate informaţiile privind activităţile şi realizările Grupului trebuie să fie transmise mai întâi angajaţilor. Prin canale interne de comunicare – intranetul şi ştirile interne – informaţia este adusă mai aproape de oameni. Comunicarea externă, oglinda băncii în mediul extern, vizează transmiterea realizărilor băncii prin intermediul diferitelor canale. Site-ul băncii se bucură de un număr din ce în ce mai mare de vizitatori, ceea ce echivalează cu sporirea notorietăţii băncii.

Banca Transilvania de la mărci comerciale la “Zân”

Arhitectura de brand a Băncii Transilvania cuprinde şi mărcile comerciale ale subsidiarelor Grupului Financiar Banca Transilvania cum ar fi: BT Asset Management S.A.I. S.A., BT Direct, BT Investments, BT Leasing, BT Securities şi BT Aegon. De asemenea, banca are în portofoliu chiar produse şi servicii care poartă marca „BT": BT 24 - Internet Banking, BT Ultra - Home Banking etc.

Notorietatea brand-ului Banca Transilvania a determinat ca BT să construiască în timp o întreagă "familie de brand-uri", lansând pe piaţă şi alte mărci de impact, cum sunt: BT CafèTM - prima cafenea bancară din România; Academia BTTM - centru intern de informare şi formare profesională, precum şi de integrare în organizaţie a noilor angajaţi; BT Golf CupTM - turneu de golf organizat anual, ajuns la cea de a 6-a ediţie; Clujul Are Suflet - fundaţie a cărei activitate este dedicată tinerilor cu vârste între 14 şi 20 de ani, care provin din familii defavorizate şi din centre de plasament. O altă marcă de notorietate este Clubul Întreprinzătorului Român, prin intermediul căruia BT oferă segmentului de afaceri suport, consultanţă şi un program de networking pentru cei aproape 10.000 de membri ai săi.

Cel mai cunoscut mijloc neconvenţional de promovare a produselor băncii şi, implicit, a Băncii Transilvania, este personajul „Zanul". Acesta s-a dovedit a fi o soluţie foarte potrivită pentru ceea ce Banca Transilvania şi-a propus, adică să „îndeplinească" dorinţele micilor întreprinzatori. Datorită notorietăţii acestui personaj, aria de influentă s-a diversificat şi asupra segmentului de retail, dar şi pentru alte tipuri de campanii, iar alegerea s-a dovedit a fi inspirată.

Banca Transilvania se află pe poziţia a 6-a în „Topul brand-urilor româneşti cu notorietate ridicată („High Impact Brands”)” şi pe locul 4 în clasamentul realizat la categoria bănci - asigurări, conform unui studiu realizat de Synovate, în exclusivitate pentru revista BIZ. Sursa indicată a mai publicat, cu aceeaşi ocazie, un top general al celor mai cunoscute 50 de brand-uri – româneşti şi străine – printre care se numără şi Banca Transilvania.

În plus, Banca Transilvania se numără printre primele 3 cele mai vizibile bănci din ţară, conform unui studiu BrandRate (Barometrul brand-urilor), realizat de Divizia de Business

Iaşi, 2009

http://www.standard.ro/articol_64448_45/brandrate__singurul_studiu_de_piata_continuu_despre_capitalul_de_imagine_al_marcilor.html

http://www.bancatransilvania.ro/uploads/BIZ_Topul_Brandurilor_2008.pdf

http://www.bancatransilvania.ro/uploads/BIZ_Topul_Brandurilor_2008.pdf

http://www.clujularesuflet.ro/


Media Realitatea – Caţavencu şi dat publicităţii în octombrie 2008. Cercetarea reprezintă un instrument de măsurare continuă a percepţiei consumatorilor asupra celor mai importante mărci, precum şi o analiză a eficienţei şi impactului comunicării integrate.

Iaşi, 2009

7. Creditarea bancară. Persoane fizice şi juridice.

Decizia de creditare

Tehnologia bancară este fundamentală pentru îmbunătăţirea activităţii de creditare, oferind posibilităţi de diversificare şi modernizare a modalităţilor de acordare-rambursare-garantare, în scopul corelării ofertei de produse de credit cu solicitările şi necesităţile clienţilor.

Din punct de vedere al solicitanţilor, activitatea de creditare se adresează persoanelor juridice, pentru care nivelul creditelor este mai ridicat şi riscul bancar este mai mare, şi persoanelor fizice, pentru care împrumuturile sunt mai mici şi riscurile mai reduse. Prin urmare, decizia de creditarea a persoanelor juridice se ia în urma analizării unor indicatori care redau bonitatea clienţilor băncii.

Analiza aspectelor economico-financiare este indispensabilă pentru deciazia de creditare. Aceasta se bazează pe documentele de sinteză contabilă (bilanţul contabil şi raportul de gestiune, contul de profit şi pierdere, raportări contabile periodice), pe baza fluxului de fonduri ale perioadei expirate, precum şi pe analiza cash-flow-ului pentru perioada următoare.

Pornind de la conţinutul bilanţului contabil prelucrat şi de contul de profit şi pierdere prelucrat, ofiţerii de credite vor analiza situaţia bonităţii clienţilor pe baza unui sistem de indicatori de structură şi performanţă. Indicatorii care stau la baza analizei şi evaluării bonităţii clienţilor se prezintă astfel:

1. Cifra de afaceri – reprezintă veniturile realizate de client la finele perioadei (lună, trimestru, an) cu terţii. Pentru un client viabil, cu perspective certe de dezvoltare, evoluţia cifrei de afaceri trebuie să fie ascendentă, orice declin al cifrei de afaceri fiind un semnal serios pentru bancă

2. Capitaluri proprii – în cadrul acestui indicator se va acorda o atenţie deosebită analizei atât a capitalurilor proprii în sens larg şi în sens strict, cât şi, mai ales, a capitalurilor nete în sens strict. În această direcţie, se va pune accent pe determinarea stocurilor, cheltuielilor şi altor active incerte care determină valoarea capitalurilor proprii.

3. Rezultatului exerciţiului (profit şi pierdere) – aceta reprezintă indicatorul sintetic ce caracterizează eficienţa activităţii desfăşurate, aceasta influenţând direct capitalurile proprii, în sensul majorării lor cu profitul şi al diminuării cu pierderea. De regulă banca nu poate intra în afaceri cu agenţii economici care nu reuşesc să-şi recupereze cheltuielile din veniturile realizate, şi deci înregistrază pierderi, iar afacerile cu clienţii cu un profit mic se vor face cu mare prudenţă.

4. Fondul de rulment (= Pasive pe termen lung – Active imobilizate) – atunci când sursele permanente sunt mai mari decât nevoile permanente de alocare de fonduri băneşti, întreprinderea dispune de un fond de rulment. Acest excedent de resurse permanente degajat de ciclul de finanţare al imobilizărilor poate fi utilizat sau „rulat” pentru

Iaşi, 2009


reînoirea activelor circulante. Fondul de rulment apare ca o marjă de securitate financiară care garantează solvabilitatea întreprinderii. Existenţa unui FRN pozitiv certifică o stare de echilibru financiar pe termen lung, pe când existenţa unui FRN negativ va evidenţia imposibilitatea firmei de a asigura un excedent financiar pe termen lung din care să poată fi acoperite necesităţile financiare pe termen scurt.

5. Necesarul de fond de rulment (Active realizabile – Datorii curente < 1 an) / evidenţiază echilibrul financiar pe termen scurt, dintre alocările ciclice în stocuri şi creanţe şi sursele ciclice rezultate din decalajele de plăţi către terţi. Mărimea pozitivă a NFR poate fi consecinţa unei creşteri economice sănătoase, dar şi efectul unei încetiniri a rotaţiei stocurilor şi creanţelor în raport cu cifra de afaceri, şi deci poate interveni creditul bancar pe termen scurt. Mărimea negativă NFR poate evidenţia, fie un surplus de surse temporare ca urmare a accelerării rotaţiei activelor circulante, fie o întrerupere temporară a aprovizionării.

6. Trezoreria netă = Fond de rulment – Necesarul de fond de rulment sau Trezoreria netă = Trezoreria pozitivă – Trezoreria negativă. Ceea ce face ca trezoreria să varieze nu este atât fondul de rulment, care este relativ stabil în timpul unui exerciţiu, cât mai ales necesarul de fond de rulmet, în funcţie de ciclul de exploatare, agentul având un necesar de fond de rulment pozitiv, cu atât mai mare cu cât ciclul de fabricaţie este mai îndelungat.

7. Lichiditatea reprezintă capacitatea unui client de a face faţă datoriilor sale pe termen scurt prin transformarea rapidă a activelor sale circulante în disponibilităţi.

8. Solvabilitatea – reflectă capacitatea generală a societăţii de a transforma toate activele sale în cash pentru plata tuturor datoriilor. Riscul de insolvabilitate presupune imposibilitatea întreprinderii de a face faţă pasivului exigibil cu activul său disponibil. În cadrul acestei analize banca urmăreşte evidenţierea ponderii contribuţiei personale a acţionarilor la finanţarea datoriilor, comparată cu participarea terţilor (inclusiv banca).

9. Gradul de îndatorare – măsura în care creditele sunt utilizate finanţare are semnificaţii multiple. Prin utilizarea raţională a creditului, se menţine controlul asupra întreprinderii şi sunt procurate resursele necesare penrtu derularea afacerii. Creditorii vor să afle cu ce fonduri contribuie proprietarii firmei în afacere, pentru a şti cât de sigură este recuperarea creditului pe care îl vor acorda. Interesul creditorilor este să-şi recupereze fondurile împrumutate plus dobânda aferentă. Interesul proprietarilor (acţionarilor) este ca prin utilizarea fondurilor din credite să obţină un câştig suficient de mare pentru a plăti datoriile şi a rămâne cu profit corespunzător.

10. Viteza de rotaţie a activelor circulante arată numărul de cicluri efectuate de activele circulante în decursul unei perioade şi se determină astfel: Cifra de afaceri/Active circulante. Cu cât numărul de cicluri de rotaţii efectuate în decursul unei perioade este mai mare, cu atât activele circulante au fost folosite mai eficient. Pentru a avea o imagine clară asupra acestui indicator, el trebuie analizat în evoluţie şi în comparaţie cu situaţia din alte societăţi comerciale din ramuri de activitate similare.

11. Rentabilitatea reprezintă capacitatea agentului economic de a obţine profit din activitatea proprie. Având în vedere modul de structurare a contului de profit de

Iaşi, 2009

Creditarea bancară. Persoane fizice şi juridice 61

pierdere şi baza de raportare, indicatorii de rentabilitate pot fi grupaţi astfel: rentabilitatea de exploatare şi rentabilitatea economică

12. Indicatori ai riscului financiar13. Rata valorii adăugate – este ponderea valorii nou create de către agentul economic în

totalul activităţii sale. Cu cât valoarea acestui indicator creşte de la o perioadă la alta, cu atât aprecierea va fi mai bună.

14. Analiza eficienţei utilizării activelor. Gradul de eficienţă cu care firma utilizează activele de care dispune trebuie să reprezinte o preocupare continuă a managerilor financiari, în vederea asigurării unui anumit echilibru între cifra de afaceri şi activele firmei. Este un fapt dovedit că o cifră de afaceri mare nu este acelaşi lucru cu obţinerea unui profit mare.

15. Politica de dividende

În urma analizei indicatorilor prezentaţi anterior banca ia decizia de acordare sau neacordare a creditelor solicitate.

Repere ale procesului de creditare

În activitatea de acordare a creditului se iau în considerare următoarele repere:

a) Negocierea creditului. Această etapă demarează după depunerea unei cereri de către agentul economic. În cadrul acestei etape, inspectorul băncii poartă o discuţie cu solicitantul creditului, cu caracter de informare-documentare, axată pe activitatea prevăzută în statut.

b) Întocmirea de către agentul economic a documentaţiei solicitate de către bancă pentru analiză. Se prezintă documentaţia necesară pentru obţinerea unui credit, care constă în:

a. Cererea de credit, semnată de persoanele autorizateb. Bilanţul contabil, raportul de gestiune, contul profit/pierdere încheiat pe ultimul

an, ultimele situaţii privind „rezultatele financiare” şi situaţia patrimoniuluic. Balanţa de verificare pe ultima lunăd. Bugetul de venituri şi cheltuielie. Situaţia prognozată a încasărilor şi plăţilor aferentă perioadei pentru care agentul

economic solicită creditulf. Situaţia stocurilor şi cheltuielilorg. Situaţia contractelor de livrare pentru produsele care constituie obiectul

credituluih. Proiectul graficului de rambursare a creditului şi dobânziii. Lista giranţilorj. Planul de afacerik. Orice alte documente solicitate de către bancă (decont TVA, declaraţie, etc)

c) Analiza şi evaluarea performanţelor agentului economic. Aceasta se va axa pe:a. Analiza riscului general al mediuluib. Analiza produselor şi pieţelor de desfacerec. Analiza producţiei

Iaşi, 2009


d. Analiza managementuluid) Analiza afacerii finanţate, urmăreşte analiza afacerii după acordarea creditului. Se au în

vedere aspecte ca: posibilitatea menţinerii pieţei de desfacere; menţinerea solvabilităţii agentului economic

e) Analiza garanţiilor propuse şi constituirea acestora. Pentru a putea beneficia de credite, asociaţiile de proprietari vor prezenta băncii o listă de garanţii între care să existe: depozit colateral pe o parte din fondul de rulment, care să reprezinte cel puţin 25% din valoarea creditului solicitat; ipotecă pe una sau mai multe locuinţe aparţinând membrilor asociaţiei de proprietari. Creditele acordate de bancă şi dobânzile aferente trebuie să fie acoperite integral cu garanţii asiguratorii.

f) Întocmirea referatului cu condiţiile desprinse din analizele efectuate. Referatul de credite cuprinde trei părţi:

a. Partea I – cuprinde elemente privind creditulb. Partea II – cuprinde detalii semnificative privind situaţia economico-financiară,

riscul băncii faţă de acesteac. Partea III – riscul şi distribuţia lui în cazul debitorului unic. După întocmirea

referatului, se realizează situaţia privind „Fişa de analiză pentru aprobarea creditului” iar dacă răspunsul este negativ „referatul cu prezentarea motivelor de respingere” care sunt prezentate şefului compartimentului de credit.

g) Aprobarea creditului. Această etapă se încheie prin semnarea contractului de credit de către ambele părţi (debitor şi creditor). Contractul de credit se întocmeşte în trei exemplare, a căror destinaţie este următoarea:

a. Exemplarul 1 (original) se păstrează la bancă, constituind portofoliul contractului de credite

b. Exemplarul 2 se predă clientului care va semna de primire pe originalc. Exemplarul 3 se păstrează la dosarul economic al agentului pe întraga perioadă

de creditare

Principii de creditare

Băncile Comerciale acordă credite pe termen scurt – cu durată până la 12 luni, credite pe termen mediu – cu durată între 1 şi 5 ani şi credite pe termen lung – cu durată peste 5 ani. La baza procesului de creditare stau mai multe principii generale de acordare a creditelor, după cum urmează:

Pot beneficia de credite persoanele juridice şi fizice care au deschise conturi la unităţile băncii

Sucursalele, filialele şi agenţiile pot acorda credite clienţilor care au sediul social sau domiciliul, după caz, pe raza teritorială a judeţului în care unitatea băncii îşi desfăşoară activitatea, sau în localităţile cele mai apropiate din judeţele limitrofe în care nu există alte unităţi ale băncii.

Banca verifică împrumutaţii de la acordarea creditului şi până la rambursarea integrală a acestuia. Ca urmare, activitatea de creditare implică în permanenţă analizele privind

Iaşi, 2009


situaţia patrimonială, rezultatele economico-financiare, capacitatea managerială, credibilitatea fiecărui client şi alte elemente care să permită evaluarea potenţialului economic şi financiar prezent şi în perspectivă

Creditele solicitate, indiferent de valoare sau durată, se acordă cu destinaţii precise, pe bază de contracte din care să rezulte clar toţi termenii şi toate condiţiile

Cererile de credite, indiferent de competenţa de aprobare, se analizează şi se însuşesc de către unităţile băncii, pe baza documentelor prezentate de către solicitanţi. Creditele se aprobă pe baza competenţelor stabilite de Consiliul de Administraţie.

Volumul creditelor, destinaţia, duratele de creditare, garanţiile necesare, dobânzile, condiţiile de rambursare a creditelor, precum şi alte clauze se stabilesc prin contractele de credite încheiate pe baza negocierii directe între bancă şi clienţii săi.

Volumul total al angajamentelor băncii faţă de un singur client nu poate depăşi 20% din fondurile proprii ale băncii

După aprobare, creditele se pun la dispoziţia clienţilor în condiţiile negociate prin contractele de credit încheiate

Pe măsura utilizării creditului, se diminuează angajamentul din evidenţa extrabilanţieră şi se urmăreşte derularea acestuia, până la rambursare

Pentru a putea urmări destinaţia creditului acordat, acesta nu se eliberează în numerar decât în cazuri foarte bine justificate cu aprobarea conducerii unităţii băncii

Banca verifică la toţi clienţii utilizarea creditelor potrivit destinaţiei, existenţa garanţiilor şi respectarea celorlalte clauze din contractul de credite

După aprobarea unui credit, banca nu poate anula sau reduce coantumul acestuia decât în cazuri justificate, determinate de constatarea furnizării de către client a unor date nereale, şi după expirarea unui termen de preaviz de minim 5 zile calendaristice, care va fi comunicat acestora.

Banca nu acordă credite pentru rambursarea altor credite scadente.

Creditarea persoanelor fizice

Banca Transilvania oferă clienţilor persoane fizice următoarele tipuri de credite:

Credite pentru nevoi personale Credite imobiliare Credite ipotecare Credite auto Credite pentru cumpărarea de acţiuni

Creditul pentru nevoi personale Soluţia BT – Oferta BT

Moneda: RON, EURO, USD

Valoare: minim 5000 € (sau echivalent RON, $) şi maxim 250.000 €

Iaşi, 2009


Durata creditării: maxim 30 ani

Garanţii: SOLUŢIA BT – cu ipotecă asupra unor bunuri imobiliare din proprietatea beneficiarului / ipoteca asupra unor bunuri imobiliare din posesia altor persoane sau cu poliţa individuală pentru risc de neplată încheiată cu o societate agreată de BT; OFERTA BT – cu ipotecă de rangul I asupra unui bun imobil (exclusiv teren construcţie) proprietatea beneficiarului creditului.

Caracteristici:

Comision de instrumentare de numai 2% şi anual de instrumentare de numai 100 RON Dobânzile sunt: 18% (RON) şi 12% (USD) pentru Soluţia BT ; 12,5% (EURO) şi 11,5%

(USD) pentru Oferta BT. Dobânzile sunt variabile. Asigurare de viaţă pentru creditele peste suma de 25.000 € Nu se cere justificarea creditului Posibilitatea achitării ratelor direct din contul curent Posibilitatea achitării creditului în avans fără perceperea unor comisioane suplimentare Posibilitatea utilizării, în cadrul perioadei iniţiale de credit, a sumei creditului rambursat Perioadă de creditare mare de până la 30 de ani, cu condiţia ca vârsta la sfârsitul

perioadei de creditare să nu depăşească 70 de ani

Creditul de consum PRACTIC BT

Destinaţia: cheltuieli diverse (bunuri de folosinţă îndelungată, etc.)

Perioada de creditare: până la 10 ani

Nivelul maxim al creditului este limitat numai de gradul de îndatorare calculat în baza venitului net al familiei (soţ,soţie). În cazul creditelor garantate integral cu depozite colaterale, valoarea creditului acordat este determinată de valoarea depozitelor constituite precum şi de moneda depozitului. Creditul poate fi acordat în RON, EURO sau USD

Suma minimă de care poţi beneficia este 300 RON şi este plafonată la echivalentul în lei a 13.200 €

Caracteristici:

Dobândă variabilă 22,5% fără girant Valoare mare a creditului de până la 13.200 € (în echivalent RON) Asigurare de viaţă gratuită Girantul este opţional Luarea în calculul veniturilor solicitantului unui astfel de credit a celor provenite din

chirii şi dividende Perioadă mare de creditare de până la 10 ani

Iaşi, 2009


Vârsta maximă prelungită până la 70 de ani (la finalul creditului) Posibilitatea includerii comisionului de acordare în valoarea creditului (2,5% la început,

principal sau 3,5% dacă este inclus în credit) Posibilitatea achitării ratelor direct din contul curent Posibilitatea achitării creditului în avans (comision 1%) Comision de risc 1,5% la început, la principal

Creditul imobiliar Banca Transilvania

Destinaţia acestui credit este cumpărarea de terenuri, case sau apartamente precum şi pentru finanţarea modernizării de locuinţe

Perioada de creditare este de maxim 30 de ani

Nivelul creditului pe care îl poţi contracta este de maximum 85% (aport propriu minim 15%) din costul investiţiei propuse şi se determină pe baza actelor care stau la baza acesteia

Suma minimă este 1.500 € sau echivalent (în RON sau USD) şi suma maximă este 100.000 € (sau echivalent USD) pentru credite în valută sau 250.000 € (în echivalent RON) pentru creditele în lei

Garanţii:

Garanţii reale imobiliare Asigurarea obiectivului imobiliar achiziţionat, încheiată cu o societate de asigurări

agreată de către bancă şi cesionată în favoarea băncii pentru creditele care depăşesc 25.000 € (sau echivalent în lei sau USD)

Asigurare de viaţă pentru creditele în valoare de peste 25.000 €, cesionată în favoarea băncii

Avantaje:

Costuri mici (comision de instrumentare 1,75%, aplicat la început, la principal, comision de administrare anual 150 RON)

Posibilitatea achitării creditului în avans cu comisioan de rambursare anticipată 0 Ratele se pot achita direct din contul curent Asigurarea de viaţă este obligatorie doar pentru creditele de peste 25.000 € Dobândă 17,25% pentru creditele în lei, 12% pentru credite în EURO Perioadă de graţie de 1 an pentru construcţie

Creditarea persoanelor juridice

Iaşi, 2009


Pentru a li se putea acorda credite, întreprinderile trebuie să îndeplinească mai multe criterii:

Să nu aibă datorii faţă de stat Să nu aibă datorii restante la alte bănci Să îndeplinească criteriile de bonitate impuse de Banca Transilvania

Decizia de creditare se ia pe baza respectării reglementărilor legale în vigoare, a normativelor interne a băncii şi pe baza competenţei interne de aprobare.

Banca Transilvania oferă pentru clienţii persoane juridice soluţii de finanţare, menite să vină în întâmpinarea firmelor care doresc acces rapid şi simplificat la suport financiar, răspunzând, totodată, nevoilor de capital de lucru, acoperirii vârfurilor de plăţi pe termen scurt, demarării unei noi afaceri sau pentru programele investiţionale pe care firmele le au în vedere.

Banca Transilvania oferă clienţilor persoane juridice următoarele categorii de credite:

Credite pentru capital de lucru care finanţează activitatea curentă a companiei. Forma cea mai cuprinzătoare, mai puţin restrictivă şi mai facilă este finanţarea prin linie de credit. Dobânda se aplică numai la soldul debitor al contului curent al clientului deschis la Banca Transilvania; astfel, orice încasări pe care clientul le primeşte în contul curent la Banca Transilvania diminuează valoarea soldului debitor, respectiv suma la care se aplică, zilnic, rata convenită a dobânzii, ceea ce duce la plăţi de dobândă dimensionate în strictă concordanţă cu gradul de utilizare a facilităţii şi corelate cu rulajele companiei în conturile deschise la Banca Transilvania.

În plus, acest tip de credit se caracterizează printr-o flexibilitate sporită faţă de alte tipuri de facilităţi, în sensul că împrumutatul poate decide în mod eficient utilizarea disponibilului în contul curent, fără justificarea tranzacţiilor cu copii după facturi sau alte tipuri de documente (exceptând prima tragere).

Un alt aspect pozitiv al acestei variante de finanţare a capitalului de lucru este posibilitatea ca la scadenţă, în masura în care necesităţile firmei se perpetuează, facilitatea să fie prelungită, pe bază de act adiţional, fără costuri suplimentare de înscriere a garanţiilor şi, de obicei, cu costuri bancare mai mici decât la acordarea iniţială.

Varianta alternativă de finanţare a activităţii curente este creditul pe termen scurt, conceput pentru acoperirea deficitelor temporare sau ciclice de capital de lucru. Destinaţia concretă poate fi plata furnizorilor, constituirea de stocuri, realizarea unei comenzi sezoniere, susţinerea unui proiect definit, etc. Creditul este disponibil ca şi produs individual, cu o singură acordare, sau în sistem revolving, în cadrul unui plafon de credite pe termen scurt.

Creditele pentru capital de lucru sunt disponibile în lei şi valută şi se încadrează în termenul caracteristic pentru creditele pe termen scurt, de maxim 1 an.

Iaşi, 2009


Creditul pentru investiţii

Banca Transilvania pune la dispoziţia clienţilor fonduri pentru:

Achiziţia şi construcţia de clădiri, cumpărarea de echipamente, utilaje şi mijloace de transport

Dezvoltarea, modernizarea, retehnologizarea capacităţilor de producţie sau desfacere existente

Asigurarea capitalului de lucru necesar demarării unor proiecte de investiţii noi, aferente unor companii nou înfiinţate

Credite bilanţiere, care presupun refinanţarea pe termen mediu a unor poziţii de credite bancare din bilanţul companiilor

Credite pentru achiziţia de acţiuni sau părţi sociale ale altor companii

Creditul se adresează tuturor categoriilor de persoane juridice şi este disponibil în lei sau valută. Valoarea creditului va fi corelată cu valoarea proiectului de investiţii şi în principiu se va situa la nivelul de 80-85% din valoarea proiectului, diferenţa constituind-o aportul propriu al companiei. De regulă, aportul firmei se va concretiza cel târziu odată cu vărsarea împrumutului. Pentru firme noi sau fără o activitate relevantă contribuţia solicitată este de minim 30% din valoarea proiectului.

Creditul pentru investiţii se poate acorda pe termen scurt, mediu şi lung în funcţie de valoarea creditului, complexitatea investiţiei, de necesităţile firmei şi de capacitatea de plată, iar rambursarea se va corela cu sursele de rambursare ale companiei, în rate lunare sau trimestriale, de regulă egale. În funcţie de perioada estimată de punere în funcţiune a investiţiei, se poate acorda o perioadă de graţie de până la 12 luni la plata ratelor.

Garantarea creditului va avea în vedere posibilităţile clientului (imobile, gajuri, obiectul investiţiei, etc) şi normele interne de creditare privitoare la garanţii. Gradul minim acceptat de acoperire cu garanţii este de 120% aplicat la valoarea cumulată a creditului şi a dobânzii antecalculate pe primele trei luni.

Creditul pentru nevoi temporare

CNT rezolvă necesităţile temporare de lichidităţi ale clientilor. Produsul e asemănător scontărilor de instrumente de plată, fiind garantat cu creanţele care decurg din astfel de documente (cec barat, bilet la ordin, factură acceptată la plată şi înscrisă cu contul BT). Cuantumul creditului se ridică până la un procent de 80% din valoarea înscrisă în documentul de încasat. Creditul e disponibil în RON şi poate avea un termen maxim de rambursare de 60 zile.

Rapiditatea produsului şi structura lejeră de garanţii impun câteva criterii minimale de eligibilitate pentru solicitanţi:

Iaşi, 2009


să nu fie prezenţi cu incidente de plata în CIP în ultimul an; această condiţie trebuie să o îndeplinească şi debitorii cedaţi (plătitorii instrumentelor de plată);

să nu constituie grup cu debitorii cedaţi; nu au înregistrat restanţe la CNT anterioare acordate de BT; nu au înregistrat restanţe mai vechi de 7 zile la creditele bancare.

Pentru clienţii a căror nevoie de finanţare de acest gen se întinde pe o perioadă mai lungă de timp sau e permanentă, produsul poate fi conceput şi sub forma unui plafon revolving de CNT. Termenul de valabilitate al plafonului poate fi de maxim 1 an, iar valoarea acestuia va fi limitat la maxim 70% din media lunară a cifrei de afaceri din ultimele 3 luni.

Alte credite: Proprietăţi imobiliare pe firmă; Plafon rapid de rezervă; Scontare 100%; Oportunitate FX.

Oportunitate FX într-o piaţă valutară volatilă. Fie că are sau nu disponibilul necesar, clientul alege momentul în care să facă schimbul valutar.

Acest produs se adresează în principal companiilor performante din punct de vedere financiar care derulează o parte importantă din afacere prin conturile deschise la Banca Transilvania.

Valoarea plafonului de schimb se situează între 50.000 € şi 500.000 €. În felul acesta îţi poţi conserva marja de profitabilitate, nemaifiind condiţionat de volatilitatea pieţei valutare.

Iaşi, 2009

8. Etapele creditării persoanelor fizice

Activitatea de creditare presupune în mod necesar următoarele etape: analiza, aprobarea, contractarea, acordarea (angajarea), utilizarea şi rambursarea creditului.

A. Analiza creditului

În această etapă, analistul de credite retail (ACR) / consilierul bancar procedează la analiza bonităţii clientului, în care scop se informează asupra aspectelor financiare şi nefinanciare prevăzute de norme cu privire la solicitantul de credite prin discuţii directe cu acesta şi prin alte mjloace pe care le consideră necesare: studierea documentaţiei depuse, deplasări la domiciliul clientului, vizionarea garanţiilor propuse, etc.

În cadrul analizei, analiştii de credite retail/ consilierii bancari se vor edifica asupra existenţei capacitaţii de rambursare a împrumutatilor pe întreaga perioadă de creditare şi încadrarea volumului total al creditelor şi dobânzilor aferente în posibilităţile de rambursare ale acestora.

Toate datele culese vor folosi la stabilirea limitei maxime de expunere pe client .

Dacă dupa analiza efectuată, analistul de credite retail/ consilierul bancar consideră că sunt îndeplinite condiţiile de creditare, atunci discută cu solicitantul detaliile privind acordarea acestuia: volumul creditului solicitat, termene de rambursare, garantare, utilizare, dobânzi şi comisioane, alte prevederi ale contractului de credit după care întocmeşte documentaţia conform parametrilor caracteristici fiecarui produs.

B. Aprobarea creditului. Competenţe de aprobare.

Pe baza datelor analizate şi a propunerilor făcute sub răspunderea ACR/consilierul bancar, aprobarea creditelor este dată de persoane individuale sau organisme colective constituite conform normelor legale şi regulamentelor interne aprobate în Consiliul de Administraţie:

Angajaţi BT având competenţe individuale de creditare mandatate de Comitetul de Management ;

Comitetul de Credit şi Risc al Agenţiei ; Comitetul de Credite şi Risc al Sucursalei ; Comitetul de Credite al Centralei ; Comitetul de Management ; Consiliul de Administraţie.

Competenta, organizarea si functionarea organismelor colective sunt cele prevazute in regulamentele proprii fiecarui comitet, aprobate de Consiliul de Administratie.

Iaşi, 2009


Aprobarea creditelor persoanelor fizice aflate în relaţii speciale cu banca, aşa cum sunt ele definite în Norma BNR nr.12/2003 se face de către Consiliul de Administraţie al Băncii Transilvania sau Comitetul de Management cu confirmarea ulterioară a Consiliului de Administraţie şi în limitele stabilite prin normele interne privind grupurile şi supravegherea riscului de credit, grupul personalului propriu neputând să depăşească 25% din fondurile proprii.

Aprobarea creditului pentru persoane fizice care fac parte din grupuri de persoane care concentrează riscul de credit (un singur debitor) se va face în conformitate cu prevederile legii bancare şi normelor BNR în materie de creditare respectiv normele interne BT si BNR 12/2003.

Aprobarea creditelor de valoare mare, definite conform prevederilor Normei BNR nr.10/2005 şi prevăzute în politicile specifice de produs este de competenţa Comitetului de Management :

Valoarea la care un credit este considerat credit de valoare mare :

Credit ipotecar : 100.000 EUR (echivalent USD/RON)Credit imobiliar :

Cu dobândă variabila – 100.000 EUR (echivalent USD/RON) Cu dobândă fixa în lei – 100.000 EUR (în echivalent RON) Credit Punte - 100.000 EUR (echivalent USD/RON)

Credit auto : 40.000 EUR (echivalent USD/RON)Credit personal :

Cu garanţii materiale “Solutia BT” : 100.000 EUR (echivalent USD/RON)

Cu ipotecă “Oferta BT” : 100.000 EUR (echivalent USD)Credit cumpărare acţiuni – inclusiv “Succes BT” : 250.000 EUR (în echivalent USD/RON)Alte tipuri de credit de consum : 10.000 EUR (echivalent USD/RON)

C. Angajarea creditului. Respectarea destinaţiei creditelor.

Creditul aprobat se pune la dispoziţia clientului integral sau în tranşe, după îndeplinirea tuturor condiţiilor de acordare menţionate în contractul de credit şi se acordă în cont separat de împrumut, prin debitarea acestuia, în limita valorii şi duratei creditului aprobat.

Angajamentul la valoarea totală din contract, precum şi garanţiile constituite se înregistrează în evidenţa extrabilanţiera a băncii. Pe măsura utilizării creditului se diminuează şi angajamentul în evidenţa extrabilanţieră a băncii.

Creditele acordate vor fi utilizate numai în conformitate cu destinaţia prevazută în contractul de credite.

Iaşi, 2009

Etapele creditării persoanelor fizice 71

În cazul creditelor nenominalizate, credite pentru nevoi curente, creditelor personale, pe salariu şi pe card nu se prezintă documente justificative.

Pentru creditele imobiliare, ipotecare se vor prezenta băncii şi contractul de vânzare-cumparare în formă autentică.

În cazul creditelor pentru autoturisme, împrumutatul va prezenta Băncii, în termen de 15 zile calendaristice de la utilizarea creditului, următoarele documente:

factura definitivă, contract de vânzare-cumpărare (după caz) (copie); cartea de identitate a autovehiculului pe numele beneficiarului de credit (copie şi

original), alte documente specifice obiectului creditării (copie).

O copie a acestor documente se păstrează la documentaţia creditului.

Cartea de identitate a autovehiculului în original pe numele beneficiarului de credit se va pǎstra la sucursala BT care a acordat creditul (în fişet metalic) până la completa rambursare a creditului şi costurilor aferente.

În situaţia în care valoarea bunului achiziţionat din credit, înscrisă în documentele justificative prezentate, este mai mică decât cea avută în vedere la aprobarea şi acordarea creditului, diferenţa de credit necuvenit se recuperează de la client şi se înregistrează ca rambursare de credit. Dacă suma nu poate fi recuperată de la client, se considera credit restant şi se înregistrează corespunzator în contabilitate.

D. Rambursarea creditului şi dobânzilor

Ratele şi dobânzile la credit se vor rambursa în general în sumă fixă (cu anuitate). În cazul rambursărilor în sume descrescătoare, respectiv rata creditului în sumă fixă şi dobândă calculată la sold.

Rambursarea creditelor va începe de regulă în luna următoare utilizării creditului.

Împrumutatul se obligă în baza clauzelor contractuale să alimenteze contul său curent cu sume necesare care să asigure plata ratelor şi a dobânzilor conform graficului.

În cazul în care disponibilităţile din contul curent al împrumutatului nu sunt suficiente pentru plata dobânzilor şi rambursarea ratelor de credit scadente, diferenţa nerambursată se trece automat, în ziua de scadenţă, în contul de dobânzi restante şi respectiv credite restante.

Dacă din analiza efectuată rezultă ca nu mai sunt posibilităţi reale de redresare şi îmbunătăţire a serviciului datoriei respectivului client, toate sumele viitoare datorate în baza contractului de credit devin scadente, iar banca va proceda la punerea în întârziere şi comunicarea constatării incapacităţii de plată a clientului, după care va trece la acţionarea în

Iaşi, 2009


justiţie şi la executare silită potrivit legii aplicându-se normele interne de recuperare ale creanţelor băncii şi se vor constitui provizioanele de risc conform normelor legale în vigoare.

La data acţionării în justiţie, creditele şi dobânzile restante vor fi trecute în conturile de creanţe şi respectiv dobânzi îndoielnice.

Creanţele vor fi scoase în afara bilanţului, în momentul investirii cu formulă executorie a contractului de credit şi a celor de garanţie, conform Legii nr.58/1998 şi a normelor de aplicare a ei.

În condiţiile în care se creează disponibil în cont, ordinea de încasare a creanţelor cuvenite băncii este, potrivit normelor în vigoare , următoarea:

comisioane, taxe şi speze bancare penalităţi dobânzi îndoielnice dobânzi restante dobânzi curente credite îndoielnice credite restante credite curente/dobânzi şi credite în conturi extrabilanţiere

ANALIZA BONITĂŢII CLIENŢILOR

A. Aspecte financiare privind clienţii băncii

În procesul obţinerii de informaţii despre client, o importanţă deosebită o are cunoaşterea situaţiei financiare a acestuia, respectiv a familiei sale (soţ/soţie), pentru a stabili capacitatea de rambursare a solicitantului.

Pentru a efectua o apreciere finală asupra bonităţii clienţilor, analiştii de credite retail/ consilierii bancari vor interpreta diversele informaţii astfel încât să se scoata în evidenţă punctele tari şi slabe ale solicitanţilor, iar analiza să conducă la luarea unei decizii temeinic fundamentate.

Analiza în vederea acordării creditelor persoanelor fizice se efectueză în principal pe baza veniturilor nete realizate de solicitant şi/sau a soţului/ soţiei acestuia negrevate de alte sarcini , conform declaraţiei pe propria răspundere. Pentru o corectă determinare a acestora se va întocmi după caz, un „Buget de venituri şi cheltuieli al familiei”, în conformitate cu Politica de creditare persoane fizice specifică produsului. Prin familie, în sensul precizărilor anterioare, se va întelege soţ, soţie şi copii minori.

La creditele de consum garantate numai cu cesiune de venituri (pentru nevoi curente, pe salariu, turistic, pentru bunuri de consum, credit card) , prin veniturile pe familie, se vor

Iaşi, 2009


înţelege veniturile realizate de soţ şi/sau soţie (aceste venituri vor fi luate în considerare la gradul de îndatorare).

La creditele de consum garantate cu garanţii materiale precum şi la creditele imobiliare/ipotecare, noţiunea de venituri pe familie se poate extinde la veniturile realizate de soţul/soţia, copiii şi părinţii soţilor care locuiesc şi gospodăresc împreună cu solicitantul. Aceste persoane vor fi incluse în BVC-ul familiei atât la venituri cât şi la cheltuieli.

Nu vor fi luate în calculul veniturilor totale ale familiei veniturile membrilor de familie, care sunt şi garanţi.

În bugetul familiei se vor cuprinde la venituri numai acelea care se pot dovedi cu documente certe şi sunt realizate de membrii familiei la data solicitării creditului.

Cheltuielile înscrise în bugetul familiei vor cuprinde cheltuielile aferente creditului solicitat (ratele de rambursat, inclusiv dobânzile aferente şi orice alte costuri decurgând din contractele de credit, indiferent de creditor) precum şi din alte contracte de aceeaşi natură (alte contracte de credit, contracte de leasing, cumpărare de bunuri în rate) , alte angajamente de plată de altă natură decât cele decurgând din contracte de credit (de ex. întreţinere, chirii, utilităţi, leasing operational, popriri, pensii alimentare, datorii către terţi, debite către organele, instituţiile de stat, alte debite, asigurari, altele decât cele ce fac obiectul includerii în angajamentele totale lunare de plată, încheiate anterior acordării creditului, neachitate integral la momentul solicitării creditului).

La analiza fiecărei cereri de credit se va urmări pe fiecare debitor volumul total al expunerii faţă de bancă: suma creditelor îin lei sau valută aprobate anterior; valoarea scrisorilor de garanţie/ contragaranţie emise în lei şi în valută, valabile la data analizării noii cereri; alte angajamente; valoarea noii solicitări.

Modalitatea de determinare a angajamentelor totale de plată lunare, aferente acordării şi derulării creditelor, indiferent de frecvenţa efectuării plăţii acestora :

Se va lua în calcul la stabilirea gradului de îndatorare :

- la creditele de consum , creditele imobiliare/ipotecare – principalul, dobânda şi celelalte costuri ce decurg din contractul de credit.

- la facilităţile de creditare la care nu sunt stabilite scadenţe lunare - se va lua ca şi obligaţie de plată lunară – valoarea dobânzii pe 1 luna determinată în funcţie de limita maximă aprobată (indiferent de gradul de utilizare) precum şi celelalte costuri ce decurg din documentele justificative pe care clientul le prezintă.

a) Angajamentele totale de plată lunare – maxim 40% din veniturile nete lunare

ale solicitantului şi, după caz, ale familiei acestuia (angajamentele totale de plată ale solicitantului şi ale familiei acestuia, respectiv principalul şi dobânda, decurgând din contractul de credit, precum şi din alte contracte de aceeaşi natură, cum ar fi: alte contracte

Iaşi, 2009


de credit, contracte de leasing, contracte de cumpărare de bunuri în rate, indiferent de creditor) .

Gi total (%) = [(Sl1 + Sln) / Vn] *100

Vn = Vtca– Ang

Unde,

Sl1= suma lunară de plată pentru creditul solicitat

Sln= suma lunară de plată pentru toate creditele existente (se asimilează aici inclusiv toate contractele cu plată în rate, leasinguri indiferent de creditor)

Vn = venituri nete totale ale solicitantui / familiei sale

Vtca = venituri totale certe ale solicitantului / familiei sale ponderate cu coeficienţii BT

Ang = alte angajamente de plată ale solicitantului şi familiei sale de altă natură decât cele decurgând din contractele de credit şi asimilate

În plus faţă de condiţia de la alin. a) de mai sus, la acordarea creditelor trebuie respectate următoarele limite:

b) Angajamentele de plată lunare – nu vor depăşi 30% din veniturile nete ale solicitantului şi ale familiei acestuia (angajamentele de plată lunare, respectiv principalul şi dobânda, decurgând din credite de consum, precum şi din alte contracte de natura creditului de consum, indiferent de creditor).

Gi consum (%) = [(Slc1 + Slcn) / Vn] *100

Vn = Vt – Ang.

Unde,

Gi consum = grad de îndatorare credit de consum

Slc1= suma lunară de plată pentru creditul de consum solicitat

Slcn= suma lunară de plată pentru creditele de consum existente (se asimilează aici inclusiv toate contractele de consum cu plată în rate, leasinguri , indiferent de creditor)

Vn = venituri nete totale ale solicitantui / familiei sale

Vt = venituri totale ale solicitantului / familiei sale

Ang = alte angajamente de plată ale solicitantului şi familiei sale de altă natură decât cele decurgând din contractele de credit şi asimilate (chirii, popriri, pensii alimentare, datorii către terţi, debite către organele, instituţiile de stat, alte debite, etc.)

Iaşi, 2009


c) Capacitate de rambursare.

Cr = (Sl1+….Sln ) < 90%*(Vt – Chmf - Ang.) Unde,Cr = capacitatea de rambursare(Sl1+….Sln ) = Suma lunară de plată a tuturor creditelor, angajamentelor de plată lunare ale solicitantului şi familiei

Vt = venituri totale ale solicitantului / familiei sale

Chmf = cheltuieli minime pe familie (cosul minim de consum lunar – cheltuieli gospodăreşti, întretinere), conform BVC-ului familiei, dar nu mai puţin de sumele transmise de DCR.

Ang = alte angajamente de plată ale solicitantului şi familiei sale de altă natură decât cele decurgând din contractele de credit şi asimilate (chirii, popriri, pensii alimentare, datorii către terţi, debite către organele, instituţiile de stat, alte debite, etc.)

Ca principii generale, la determinarea bonităţii solicitantului de credit :

a) Costurile legate de acordarea finanţării, suportate de debitor anterior acordării efective a creditului :

a.1.) vor fi incluse în angajamentele totale lunare de plată ale solicitantului, în cazul în care sunt suportate din creditul acordat;

a.2.) nu trebuie incluse în angajamentele totale lunare de plată ale solicitantului, în cazul în care sunt suportate din fondurile proprii ale solicitantului de credit.

b) Costurile legate de creditul solicitat, suportate de debitor ulterior acordării creditului se includ în angajamentele lunare de plată .

c) În categoria angajamentelor de altă natură decât cele decurgând din contracte de credit se includ obligaţiile de plată stabilite pe baze contractuale (ex. întretinere, chirie, utilităţi, leasing operational, asigurări, altele decât cele ce fac obiectul includerii în angajamentele totale lunare de plată) şi nu se includ cheltuielile de subzistenta (ex. coş alimentar, transport, tutun, alcool). Poliţele de asigurare încheiate anterior acordării creditului, neachitate integral la momentul solicitării creditului, intră în calculul angajamentelor lunare de plată, în categoria „alte angajamente de plată”.

d) Costurile pentru care nu există certitudinea încasării lor nu se iau în calcul la determinarea gradului de îndatorare (ex.:comision de rambursare anticipată, penalităţi pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale) sau comisioanele care intervin datorită opţiunii debitorului (ex.: comision de transfer, costuri privind deschiderea şi menţinerea unui cont curent prin care să se efectueze operaţiuni legate de derularea creditului.

Iaşi, 2009


Toate costurile de la paragrafele anterioare vor fi repartizate egal pe întreaga perioadă de creditare .

Pentru angajamentele de plată ale solicitantului şi ale familiei acestuia la alte instituţii, se vor solicita, după caz, copii după documentele care atesta gradul de îndatorare al solicitantului şi a membrilor familiei acestuia, respectiv contractul de credit, graficul de rambursare şi eventualele acte adiţionale.

Astfel, în cazul contractelor de credit în derulare, se va lua în calcul la stabilirea gradului de îndatorare principalul, dobânda şi toate celelalte costuri generate de credit şi suportate de client pe parcursul creditării. Aceste costuri vor fi repartizate egal pe întreaga perioadă de creditare .

B. Categoria de performantă a debitorilor în funcţie de tipul veniturilor.

La momentul analizei cererii de credit, analistul credite retail va stabili categoria de performanţă financiară a clientului în funcţie de tipul veniturilor de care dispune , venituri certe cu caracter de permanenţă şi moneda creditului, astfel:

- categoria de performanţă A – pesoanele fizice care dispun de venituri certe cu caracter de permanenţă exprimate în aceeaşi monedă cu cea a împrumutului acordat, al căror nivel, în urma deducerii tuturor celorlalte obligaţii de plată (indiferent de moneda de exprimare) să permită rambursarea la termen a fiecarei rate (principal şi dobândă)

- categoria de performanţă B – persoanele fizice care nu pot fi încadrate în prima categorie Prin moneda de exprimare se va înţelege moneda în funcţie de care se determină sumele

de încasat reprezentând venituri şi sumele de plătit reprezentând împrumuturi şi/sau alte obligaţii de plată.

Categoria de performanţă astfel determinată va fi comunicată administratorului de credite prin decizia de aprobare a creditului.

Revizuirea peformanţei financiare a clienţilor se poate face, după caz, pe baza documentelor justificative prezentate de clienţi în acest sens.

Stabilirea pe fiecare debitor a volumului total al expunerii faţă de BT .

Volumul angajamentelor totale faţă de bancă, inclusiv pentru grupul declarat care formează un singur debitor, reprezintă suma : creditelor în RON şi valută aprobate anterior, valoarea scrisorilor de garanţie/contragaranţie emise în RON şi în valută, valabile la data analizării noii solicitări, alte angajamente şi valoarea noii cereri de credite.

Modalitatea de determinare a angajamentelor lunare decurgând din facilităţi de creditare la care nu sunt stabilite scadenţe lunare : Se va lua ca şi obligaţie de plată lunară – valoarea

Iaşi, 2009


dobânzii pe o lună determinată în funcţie de limita maximă aprobată (indiferent de gradul de utilizare ).

Garantarea creditelor de consum - în funcţie de destinaţia creditului şi a limitei de creditare.

După natura lor, garanţiile pot fi, după caz:

Garanţii reale:o garanţie imobiliară

o garanţie mobiliară

Garanţii personale:o cesiunea asupra veniturilor solicitantului/familiei sale/giranţilor

o fidejusiune (cauţiunea) reglementată de art. 1652 din Codul Civil

o garanţiile prezentate sub formă de scrisori de garanţie emise de bănci şi instituţii

financiare agreate de către BT o poliţe de asigurare având ca obiect garantarea / preluarea riscului de neplată,

încheiate fie de către debitor, fie de către Bancă. La creditele de consum garantate numai cu cesiune asupra veniturilor şi la care se

decide solicitarea unui girant, girantul trebuie să fie solvabil în momentul acordării creditului. Veniturile lunare ale girantului/giranţilor trebuie să fie suficiente achitării sumei datorate de imprumutat băncii (rata creditului plus dobânda aferentă lunar), astfel : venitul net al girantului/giranţilor să acopere cel puţin dublul ratei lunare. Girantul nu poate fi soţul/soţia împrumutatului.

În cazul creditelor acordate pensionarilor la care se decide solicitarea unui girant/giranţi este obligatoriu ca cel puţin unul din giranţi să fie salariat. Talonul de pensie sau extrasul de cont emis de Banc Post / BCR care face dovada încasării pensiei prin cont, acceptat la dosarul de credit, trebuie să fie din luna curentă sau luna anterioară acordării creditului.

Garanţiile nu vor fi modificate / înlocuite cu alte garanţii a căror valoare nu este suficientă pentru garantarea creditului existent în sold şi a dobânzilor aferente potrivit normelor BT.

Tipul creditului Garantia credituluiNevoi curente „Practic BT” Bunuri de

consum Credit pe salariu Credit de turism

- Cesiune venituri nete lunare titular / soţia, soţul acestuia- Giranţi (opţional)

Credit auto„Formula BT”

Credite < 20.000 EUR (echiv.USD/RON)- Cesiune venituri nete lunare familie- Gaj autoturism la val.100% din val.creditului şi dobânda pe 3 luni

Iaşi, 2009


- Poliţa Full CASCO Credite > 20.000 EUR (echiv.USD/RON)- ipotecă la val.100% din val.creditului şi dobânda pe 3 luni- Asig. imobil ipotecat la valoarea de piaţă

Credit acţiuni „Succes BT”

Nivel garanţie de 100% din val.credit. şi dobânda pe 3 luni, astfel:- Poliţa indiv. risc neplată BTA la val.100% val.credit.+dobânda pe 3 luni Sau:- Poliţa indiv. risc neplată BTA în proporţie de 25% din val cr.+ dob.3 luni- ipoteca/Dep.Col. în proporţie de 75% din val cr.+ dob.3 luni

Credit pentru studii Nivel total garanţie 120% din val.credit. şi dobânda pe 3 luni, astfel:- ipotecă min. 80% din val creditului şi dob.3 luni.

- Asigurare imobil ipotecat la val. de piaţă din raportul de eval. în completare:

- gar. mobiliare- dep. colateral

Credit personal„Soluţia BT”

- ipotecă la val. 120% din valoarea creditului şi dobânda pe trei luni. - Asigurare imobil ipotecat la val. de piaţă din raportul de evaluare- pentru creditele de peste 25.000 EUR (USD/RON) - asigurare de deces/viaţă a împrumutatului, valabilă pe întreaga perioadă de creditare, cesionată în favoarea băncii, la o val. reprezentând 20% din val. creditului.

Credit personal„Oferta BT”

- ipotecă de rangul I asupra unui bun imobil (exclusiv imobil tip teren fără construcţie) proprietatea beneficiarului creditului la val. 133% din valoarea creditului personal. - Asigurare imobil ipotecat la val. de piaţă din raportul de evaluare- pentru creditele de peste 25.000 EUR (USD/RON) - asigurare de deces/viaţă a împrumutatului, valabilă pe întreaga perioadă de creditare, cesionată în favoarea băncii, la o valoare reprezentand 20% din valoarea creditului.

Garanţii imobiliare - se depun şi următoarele acte: - Actele de proprietate ale bunului imobil care constituie garanţia creditului (inclusiv extras CF actualizat)

- Raportul de evaluare a imobilului cu care se garantează creditul, efectuat de evaluatorul BT sau un evaluator atestat de ANEVAR.

În cazul creditelor acordate pentru achizitionarea de autoturisme noi, direct de la producători sau dealeri autorizaţi, la analiza creditului nu este nevoie de raport de evaluare pentru stabilirea valorii de piaţă. Factura emisă de furnizori certifică valoarea de piaţă a acestuia.

În cazul creditelor acordate pentru achizitionarea de autoturisme second hand prin societăţi specializate în vânzarea de autoturisme second-hand, la analiza creditului nu este

Iaşi, 2009


nevoie de raport de evaluare pentru stabilirea valorii de piaţă. Valoarea de piaţă este valoarea cea mai mică dintre valoarea de vânzare/facturare a autoturismului şi valoarea de asigurare a autoturismului. În convenţiile încheiate cu societăţile specializate în vânzarea de autoturisme second hand, se va specifica această clauză.

Pentru alte situaţii decât cele expuse mai sus, este necesară întocmirea raportului de evaluare a autoturismului achiziţionat prin credit BT, de către evaluatorul BT sau evaluatorul ANEVAR agreat de BT.

Iaşi, 2009

Contents1. Prezentarea societăţii bancare. Istoric şi evoluţie....................................................................2

2. Organizarea societăţii bancare. Sistemul informaţional bancar...............................................2

3. Conturile bancare.....................................................................................................................2

4. Plasamente bancare şi non-bancare.........................................................................................2

5. Decontări intra şi interbancare.................................................................................................2

6. Marketingul Bancar.................................................................................................................2

7. Creditarea bancară. Persoane fizice şi juridice........................................................................2

8. Etapele creditării persoanelor fizice.........................................................................................2

Iaşi, 2009

Studiu Monografic Banca Transilvania

Documents

Transcript of Studiu Monografic Banca Transilvania